Revista Viata Stomatologica nr. 02-09 by Amsppr Romania

Revista Asociaţiei Medicilor Stomatologi cu Practică Privată din România anul IX X I• • nr. 54 62 nr. 6nr. • 2decembrie • apriliei 2009 2007

Editorial

Opinii dentistice

Cultură

Timp liber

Ştiinţa noastră cea de toate zilele

Editorial Tinerii din întreaga lume reprezintă atât o sursă enormă de resurse umane pentru dezvoltare cât şi factorii cei mai importanţi în schimbarea socială, în dezvoltarea economică şi în inovaţiile tehnologice. Imaginaţia, idealurile, capacităţile intelectuale considerabile şi concepţiile lor sunt esenţiale pentru dezvoltarea continuă a societăţii în care trăiesc. Problemele ivite în viaţa tinerilor cât şi concepţiile şi aspiraţiile lor reprezintă atât componentele esenţiale ale provocării şi ale perspectivelor pe care societatea le are în prezent cât şi cele ale viitoarelor generaţii.“ Naţiunile Unite, 1995

TINERII ?

Mi-am propus să deschid acest număr al revistei printr-o provocare la reflecţie şi totodată printr-o zgândărire a egoului tău medical. A fi tânăr este un privilegiu pe care prea puţini doresc sau au curajul să şi-l exercite. Să ai iniţiative, să aduci inovaţii, să descoperi mai mult decât roata sunt – cred – câteva atuuri ale tinereţii. Tu? Ai aceste calităţi? Tinereţea este o atitudine, nu o vârstă. Poţi fi tânăr la 70 de ani sau poţi fi bătrân la 25. Ia exemplu de la Tina Turner. Totul depinde de cum te simţi tu! Tineri in istorie, fără comentarii: Iosif Vulcan a întemeiat revista Familia la numai 24 de ani; la 5 ani, Wolfgang Amadeus Mozart a compus, înainte de a învăţa să scrie, câteva piese pentru pian; Constantin Brâncuşi, a realizat bustul gen. dr. Carol Davila, singurul monument public al său din Bucureşti, la numai 27 de ani; Mihai Eminescu a publicat amplul poem Luceafărul la 33 de ani; Titu Maiorescu a ajuns profesor universitar la Iaşi, la doar 22 de ani; Henri Coandă a descoperit efectul care îi poartă numele la doar 24 de ani; Nadia Comăneci a luat primul 10 în gimnastica mondială la doar 15 ani; George Enescu a compus Rapsodia Română la doar 20 de ani; Neagu Djuvara a publicat la Paris Dreptul românesc în materie de naţionalitate la doar 24 de ani. Tu? Ai realizat ceva deosebit? Ce au făcut tinerii de-a lungul timpului în AMSPPR? DentalSURF, MASH, Festivalul dinţilor, mese rotunde, Ziua Tineretului la Congresul AMSPPR, Bursa Colgate-AMSPPR, site-ul AMSPPR, au avut curajul să spună adevărul şi au fost sancţionaţi de CMDR. Tu? Ce ai făcut? O organizaţie profesională care să îmbine practica cu rezultatele cercetărilor alături de ştiinţă, dar şi cu aspectele plăcute, dar care să se adreseze practicienilor, se cere necesară într-o piaţă stomatologică încă lipsită de maturitate în toate domeniile: educaţie, politică profesională, practică, comercial. O nouă viziune se impune începând cu acest număr al revistei noastre. Viaţa Stomatologică va sta sub semnul reînnoirii, iar această reînnoire va fi realizată tot de către tineri. De tineri care au avut curajul să studieze, de tineri care au avut curajul să lucreze la un nivel performant, de tineri care au ceva de spus în profesia lor. Era să uit. Fără ore EMC. Dacă tu consideri că ai ceva de spus, atunci o poţi face la următoarea adresă: redactie@dental.ro. Propune o rubrică, un comentariu, o idee iar acestea se vor reflecta în numerele viitoare ale revistei noastre. Te aşteptăm alături de noi! Dr. Vlad C. Deac

I nr. 2 • 2009 I Viata , Stomatologicã

Cuprins EDITORIAL Pagina 1:

anul XI • nr. 62, nr. 2 • aprilie 2009

COLEGIUL ŞTIINŢIFIC DE REDACŢIE Prof. Dr. Dorin Bratu Prof. Dr. loan Coca – Germania Dr. Natan Fuhrman – Israel Prof. Dr. Mariana Gavrilă – SUA Prof. Dr. Ovidiu Grivu Conf. Dr. Laszlo Hecser Prof. Dr. Viorel Ibric Cioranu Conf. Dr. Rodica Jianu Prof. Dr. Alexander Mersel – Israel Prof. Dr. Mihai Nechifor Prof. Dr. Ioana Nica Prof. Dr. Ion Pătraşcu Prof. Dr. Sever Popa Conf. Dr. luliana Săbăduş Şef lucrări Dr. Dr. loan Ştefan Stratul Dr. Dr. Vasile Victor Valea – Germania Şef lucrări Dr. Liviu Zetu COLEGIUL PROFESIONAL DE REDACŢIE Dr. Dan Florin Grigorescu - Preşedinte AMSPPR Dr. Dan F. Grigorescu Dr. Mihai Gornicioiu Dr. Andrea Kovacs Dr. Bogdan Popescu Dr. Bogdan Şerbănescu Dr. Ştefan Ioan Stratul Dr. Rodica Tudericiu Dr. Horia M. Tozlovanu Dr. Radu Ţepordei Redacţia Secretar tehnic - Anamaria A. Capotescu Secretar general de redacţie - Dr. Vlad C. Deac Redactor şef – dr. Voicu A. David Contacte directe Sediul central: Str, Voroneţ nr. 3, bl. D4, se. 1, ap. 1 Bucureşti, sector 3 • cod poştal 031551 Tel./Fax 021 327 41 19 e-mail: amsppr@dental.ro Redacţia: AMSPPR - Str. Vicenţiu Babeş nr. 24 ap. 2 cod 310029 Arad, jud Arad Tel. / Fax: 0257-206.180 e-mail: redactie@dental.ro Grafică şi tipar:

Pagina 3-4: Pagina 8-9: Pagina 16: Pagina 17: Pagina 47: Pagina 48: Pagina 6: Pagina 25:

Tinerii ? - Dr. Vlad Cristian Deac ACTUALITĂŢI Fotoreportaj Congres AMSPPR-FDI- ARE 2009 - Foto dr. Vlad C. Deac O locaţie nouă un real succes - Letiţia Buibaş Adunarea Generală Naţională a AMSPPR 2009 Remember prevederi statutare În vizită la FR Ardeal Nord a AMSPPR - dr. Marton G. Panţel Din istoria profesiei Scrisoare deschisă membrilor AMSPPR - Redacţia Propune rubrica iar AMSPPR te răsplăteşte Viaţa Stomatologică apreciază părerea ta Criterii de publicare în revista Viaţa Stomatologică Agora Oare...? Când...? Tema de azi: responsabilitatea şi implicarea - Dr. Vlad Cristian Deac „Împreună vom reuşi !....??” Violul continuu - dr. Voicu A. David PAGINA TINERET

Pagina 12-13: Pagina 32:

Pagina 33-34: Pagina 37:

Pagina 15: Pagina 18-19: Pagina 27-29: Pagina 38-44:

Pagina 46:

Dentalsurf - ediţia de iarnă - stud. Marius Mihalache Festivalul Dinţilor 2009 Bibliografie articol dr. Constantin Cazacu din revista Viaţa Stomatologică nr. 1 / 2009 Reviste ale profesiei Fotograi(fe)- fotoanagramă cu dr. Mihai Albu DentalSurf 2009-primul anunţ Manifestări profesionale viitoare EDUCAŢIE MEDICALĂ Fobia de dentist sau dentofobia - Ioana Roxana Deac Radiografiile digitale intraorale tipuri de senzori utilizaţi - dr. Marius Bud Utilizarea matricilor ocluzale anatoforme pentru refacerea estetică şi funcţională a morfologiei ocluzale - dr. Dan Lazăr Tratamentul endodontic cu sistemul Hero Shaper® - dr. Stéphane SIMON CALEIDOSCOP AMSPPR 2009 Mic ghid financiar Ştiaţi că ? PAGINA FDI

Pagina 21:

Manualul de Etică Dentară al FDI partea a 3-a Etica Medicinii Dentare, Profesionalism, Drepturile Omului şi Legea Informaţii CED

Pagina 23-24:

Curţi europene de justiţie - Av. Luciana Mihai

Pagina 35:

JALOANE CULTURALE Marius Bud, Bazele radiologiei digitale stomatologice - dr. Marton G. Panţel Augustin Buzura, Raport asupra singurătăţii - Ioana Revnic

PAGINA JURIDICĂ tel.: 0368 10.10.40 www.printings.ro

Responsabilitatea textelor publicate aparţine autorilor. Reproducerea textelor sau a unor fragmente din textele publicate, fără acordul autorului sau al redacţiei este interzisă. Publicaţie protejată prin marca OSIM. Preluările din „Der Freie Zahnarzt” sunt autorizate în acord cu parteneriatul AMSPPR – FVDZ e.V. Informaţii suplimentare, colaborări, reclame la Sediul central al AMSPPR - Bucureşti - Româna. Revista „Viaţa Stomatologică” înfiinţată în 1990 nu mai este creditată de CMDR cu cele 3 ore EMC fiind considerată datorită reflectării fidele a vieţii noastre profesionale ca „revistă de scandal şi destabilizare în rândul medicilor stomatologi” Imaginea de pe copertă reprezintă o sculptură realizată de sculptorul Deac Ioan Bistriţa. Titlul ei: Generaţii.

Viata , Stomatologicã I nr. 2 • 2009 I

IMPORTANT • Precizare juridică: Articolele juridice publicate se referă la acte legislative în vigoare la data predării revistei şi buletinului în editură. CE VEŢI CITI ÎN NUMĂRUL URMĂTOR • Congresul AMSPPR-FDI 2009 • RoDentExpo – prima ediţie • Alegeri parţiale naţionale la CMDR

• Dental Surf – ediţia de iarnă • Cazuri de etică dentară FDI • Pagini juridice

AMSPPR nu îşi asumă în nici un fel responsabilitatea pentru validitatea proprietăţilor, aparaturii, materialelor sau serviciilor firmelor care îşi fac publicitate în revista „Viaţa Stomatologică”. Afirmaţiile proprietarilor reclamelor respective sunt subiect al standardelor de piaţă şi ale reglementărilor legislaţiei protecţiei consumatorului.

Actualităţi Fotoreportaj CONGRES AMSPPR 2009 - DeschidereA oficială CEREMONIA DE DESCHIDERE A CONGRESULUI AMSPPR – FDI-ARE In sala Paris a hotelului RIN GRAND, în prezenţa a peste 450 de participanţi, s-a desfăşurat ceremonia oficială de deschidere a lucrărilor a congresului cu tema “Endodonţia” ce constituie în acelaşi timp primul congres internaţional ARE”. Lucrările au fost deschise de gazda congresului, dr. Dan Grigorescu, preşedintele AMSPPR şi dr. Ştefan Stratul preşedintele Comitetului Ştiinţific şi de organizare . La ceremonie au participat personalităţi ale Federaţiei Dentare Internaţionale, secţiunea europeană : preşedintele în exerciţiu, dr. Patrick Hescot, preşedintele ales, dr. Gerhard Seeberger, preşedintele GADEF, prof. dr. Denis Bourgeois, preşedintele Comisiei Pentru Educaţie Continuă a ERO-FDI, prof. dr. Alex Mersel, secretarul general a Asociaţiei Europene De Endodonţie, prof. dr. Losst, preşedintele ARE, prof. dr. Andrei

Şef lucr. Dr. Dr. Ştefan Ioan Stratul

Prof. Dr. Alexander Mersel

Iliescu, precum şi numeroase cadre universitare din ţară şi invitaţi străini . Le mulţumim tuturor pentru participarea la un eveniment de o înaltă ţinută profesională. Cu aceasta ocazie, preşedintele AMSPPR a înmânat diploma de preşedinte de onoare al congresului dr. Patrick Hescot, şi diplomele de membrii de onoare ai AMSPPR votaţi de delegaţii AGN 2008 dr. Gerhardt Seeberger şi dr. Alexander Mersel . Co-preşedinte de onoare al Congresului alături de dr. Patrick Hescot a fost prof. dr. Constantin Andreescu, personalitate marcantă a endodonţiei româneşti, care din motive de sănătate nu a putut fi prezent . Ceremonia a fost urmată de o conferinţă de presă . Dr. Dan Grigorescu Preşedinte AMSPPR

Aspecte din sală

Dr. Denis Burgeois

Dr. Dan Grigorescu

Dr. Patrick Hescot

Dr. Gerhard Seeberger

3 Letitia Buibas

Dr. Irina Laura Chivu

Prof. Dr. Andrei Iliescu

Lectori de succes

Prof. Dr. Gianluca Gambarini

Prof. Dr. Michael Huelsmann

Conf. Dr. Marius Pricop

Noam Tamir

Prof. Dr. Gianluca Gambarini

Prof. Dr. Reinhilde Jakobs

Prof. Omer Gorduysus

Prof. Dr. Claus Loest

Dr. Liviu Steier

I nr. 2 • 2009 I Viata , Stomatologicã

Actualităţi Fotoreportaj CONGRES AMSPPR 2009 DeschidereA oficială

Conferinţa de presă

Membri de onoare

InvitaŢi

Dr. Patrick Hescot

Dr. Gerhard Seeberger

Aspecte de la lucrări

Prof. Dr. Alexander Mersel

Organizatorii

Viata , Stomatologicã I nr. 2 • 2009 I

masa rotundă revista

masa rotundă tineret

AGORA

OARE...? CÂND...?

TEMA DE AZI: RESPONSABILITATEA ŞI IMPLICAREA

… ne vom asuma ceea ce zicem, ceea ce facem? … vom conştientiza că funcţiile nu sunt diplome? … vom renunţa la atitudinea şefească în favoarea leadershipului? … ne vom da seama de faptul că stând în două bărci avem marea neşansă de a ne îneca? … vom respecta ce am hotărât împreună? … vom învăţa să comunicăm eficient? … vom da importanţă aspectelor cu adevărat importante? … vom realiza ce înseamnă munca în echipă? … vom reuşi să ascultăm? … vom propune soluţii pentru rezolvarea problemelor? … vom înceta să ne plângem? … vom folosi eficient instrumentele avute pentru dezvoltare? … vom realiza că de noi depinde să ne fie mai bine? Membrul cotizant este o simplă persoană care vede şi analizează toată informaţia ce i se dă. Şi culmea, el are capacitatea de a discerne. Membrul îşi dă seama de faptul că este sancţionat pentru ceea ce zice. De aceea, Membrul nu mai vrea să hotărască nimic. Pur şi simplu refuză. Peste Membru vine controlul. Nu este nici o problemă, oricum membrul a fost sancţionat înainte pentru că a avut curajul să zică ceva. Membrul este ignorat şi părăsit. Membrul Pleacă în Marea Britanie să lucreze. Ţara arde iar babele se piaptănă. Atitudinea competitivă, bazată pe standarde personale şi sociale şi pe fair-play, va trebui să o înlocuiască pe cea şefească, care nu constituie un atu al progresului. Lipsa de responsabilitate şi vânătoarea de funcţii ar cam trebui să încheie un capitol de tristă amintire, început acum mai bine de 60 de ani. În schimb, ar trebui să-şi facă loc leadershipul, competenţa, profesionalismul. Subminarea interesului naţional şi a economiei naţionale este o realitate tristă în momentul în care noi permitem să se întâmple toate acestea! Economia pierde prin formarea de personal medical pe bani grei pe care apoi îl dă gratuit altui Stat. E permis? Sunt acestea caracteristici ale societăţii româneşti sau doar un discurs politicianist? Compilat de Dr. Vlad C. Deac

„ÎMPREUNĂ VOM REUŞI !....??” 6

De câţiva ani încoace stomatologia românească este bântuită de un slogan celebru: „împreună vom reuşi”. Problema esenţială este ce urmează după verbul „vom reuşi” ? Vom reuşi să…ce ? Şi acum vă prezentăm o colecţie de răspunsuri culese din ţară. Împreună vom reuşi …… …să ne furăm singuri căciula …să ne dăm cu stângul în dreptul …să ne aflăm în treabă …să ne promovăm aceiaşi pseudo-lideri …să cântăm acelaşi refren desuet …să aruncăm praf în ochii celorlalţi …să ne păstrăm indemnizaţiile grase …să aburim pacienţii asiguraţi …să raportăm în continuare „raportări” …să simulăm în continuare profilaxie …să ne lăudăm cu realizări inexistente …să descurajăm iniţiativele …să închidem gura minorităţilor …să impunem o singură opinie …să speriem cu legi ce nu au apărut …să liniştim cu legi abrogate …să facem curte autorităţilor …să nu supărăm nici un VIP …să linguşim organele de control …să părem a fi indispensabili …să dezinformăm membrii …să defăimăm pe cei cu alte păreri …etc.

!...

Viata , Stomatologicã I nr. 2 • 2009 I

Actualităţi RODENTEXPO UN REAL SUCCES, O LOCAŢIE NOUĂ

Letiţia Buibaş

Standul Colgate - Palmolive România

Tombola expoziţiei

Deşi nu la îndemâna mijloacelor de transport în comun RIN Grand Hotel a găzduit prima ediţie a expoziţiei RoDentExpo din perioada 18-21 martie 2009 care s-a bucurat de prezenţa a 60 de firme din domeniul medicinii dentare. Din fişele de evaluare a expozanţilor expoziţia a primit nota 8, notă care spune ceva în ciuda faptului că: 1. A fost prima ediţie 2. S-a boicotat telefonic şi în scris participarea firmelor la RoDentExpo atât de către alte firme cât si de alte instituţii 3. Ne aflăm în plină criză economică globală şi naţională 4. Expoziţia IDS de la Koln a fost în apropierea datei acesteia (25-28 martie). Îmi revine sarcina să mulţumesc firmelor participante atât în nume propriu cât şi din partea Consiliului Director Naţional al AMSPPR. Aceste firme sunt:

A.G.E.R.- DENT SRL ALIAS PROTECH DENT SRL ALLIGATOR SRL ALPHA BIO ROMANIA SRL ANTD ASIST ROM SRL BREDENT TIM SRL CALORIS GROUP SA CARL ZEISS INSTRUMENTS SRL CHRIS TEHNODENT SRL COLGATE-PALMOLIVE(ROMANIA) SRL DAVA SRL DENTA EXIM SRL DENTAL-FARM IMPORT-EXPORT SRL DENTAL TARGET DENTANA CAS IMPEX SRL DENTEX TRADING SRL DENTI SYSTEM ARAD SRL DENTOTAL PROTECT SRL DEROM DENTAL INTERNATIONAL SRL DEZIMED SRL DONNA DENTAL GROUP SRL DORIOT DENT SRL EDWARDS INTERNAŢIONAL GROUP SRL EUROMED SRL FARMACEUTICA REMEDIA SA FANTASTIC GLASS SRL FEMINA SRL GC ROMANIA GECOM DENT SRL HALMADENT SRL INTERCOOP SRL LIBRA BANK SA MAIA DENTAL SRL Viata , Stomatologicã I nr. 2 • 2009 I

BUCURESTI BUCURESTI BUCURESTI BUCURESTI BUCURESTI BRASOV TIMISOARA BUCURESTI BUCURESTI BUCURESTI BUCURESTI SUCEAVA CLUJ-NAPOCA BUCURESTI BUCURESTI BUCURESTI BUCURESTI ARAD BUCURESTI IAŞI BUCURESTI BUCURESTI ARAD BUCURESTI BUCURESTI BUCURESTI BUCURESTI BUCURESTI BUCURESTI GALATI BRASOV TG. MURES BUCURESTI BUCURESTI

MEDICA Z3 SRL MEDFARM TRADING SRL MEDICAL IMPLANT SYSTEM MEDICAL PARTNER SRL MEDIDENT EXIM SRL MEDIDENT INTERNATIONAL SRL MEDIMEX DENT SRL MEDIPLUS EXIM SRL NASTIMED SERV SRL NEW YORK DENTAL SRL NYCOMED PHARMA SRL ORTOFORUM SRL POLI SERVINVEST SRL PROFESSIONAL GRUP PLUS PROTECTDENT IMPEX SRL QUINTESSENCE ROITECH 2007 SRL S.A.M.SRL SANEX SA SITEA ROMANIA SRL SPOFA DENTAL SUPER DENT DISTRIBUTION SRL TAG GRUP SRL VITAL DENT SRL YTS DENTAL SRL ZEPTER ROMANIA

CONSTANTA BUCURESTI BUCURESTI ODORHEIU SECUIESC BRASOV BUCURESTI BUCURESTI MOGOSOAIA CLUJ-NAPOCA CLUJ-NAPOCA BUCURESTI ARAD BUCURESTI BUCURESTI BUCURESTI BUCURESTI ARAD BUCURESTI CRAIOVA BUCURESTI BUCURESTI CONSTANTA BUCURESTI BISTRITA BUCURESTI BUCURESTI

Toată admiraţia şi respectul pentru ei că au avut curajul şi încrederea în prima ediţie a RoDentExpo Cred că pozele vă vor convinge de ceea ce a fost şi vă aşteptăm la a II-a ediţie din 2010 a RoDentExpo. Mulţumirile noastre se îndreaptă şi către firma GC EUROPE N.V. East European Office – România pentru cele 3 premii oferite participanţilor la Congres. Letiţia Buibaş Manager de proiect

Actualităţi RODENTEXPO UN REAL SUCCES, O LOCAŢIE NOUĂ

I nr. 2 • 2009 I Viata , Stomatologicã

PAgina Tineret DENTALSURF - EDIŢIA DE IARNĂ

Fie că o descompui în părţile componente sau o iei ca pe un tot unitar, prima ediţie de iarnă a DentalSurf a fost un succes. De ce? Pentru că participanţii încă alcătuiesc o echipă, în ciuda diferenţelor de mentalitate şi temperament iar proiectele deja existente ce ne-au fost prezentate au pus bazele altora noi. Pentru că s-au făcut noi cunoştinţe şi legat prietenii care sunt baza unei colaborări eficiente în vederea atingerii obiectivelor proiectelor mai sus menţionate. Şi nu în ultimul rând pentru că s-a respectat dictonul “mens sana in corpore sano” prin intermediul activităţilor în aer liber care ne-au arătat atât propriile limite cât şi metode de a trece peste acestea prin intermediul lucrului în echipă. Dacă prima zi a fost dedicată acomodării cu împrejurimile cât şi resemnării cu gândul că nu vom avea semnal de telefonie mobilă, prima seară ne-a găsit reuniţi şi gata de a face cunoştinţă cu persoane noi cât şi de a revedea cunoscuţi mai vechi sau mai noi din rândul participanţilor. După o scurtă prezentare din partea responsabilei cu partea de team-building a activităţilor programate pentru săptămâna de tabără, a urmat o introducere în temă a participanţilor asupra a ceea ce se vrea a fi şi ce se urmăreşte prin această primă ediţie de iarnă a DentalSurf: - Promovarea proiectelor din cadrul AMSPPR; - Dezvoltarea de noi proiecte şi susţinerea ideilor emergente cu potenţial; - Stabilirea de relaţii mutual benefice participanţilor; - Formarea şi încurajarea participanţilor în vederea includerii în activităţile asociaţiei; - Discuţii pe teme conexe evenimentelor din sfera stomatologică; - Planificarea ediţiilor viitoare a diferitelor proiecte; - Formarea unei echipe omogene în urma activităţilor de team-building; - Odihna activă atât de binevenită pentru oricine. Zilele ce au urmat au fost pline din toate punctele de vedere. Activităţile de team-building s-au desfăşurat pe parcursul a trei zile, constând într-o alternanţă între activităţi preponderent fizice şi altele în care răbdarea şi concentrarea primau. Numitorul comun al tuturor activităţilor a fost totuşi munca în echipă şi cum poate fi aceasta îmbunătăţită. Fie că ne susţineam reciproc la activităţile fizice individuale, fie că ne coordonam la activităţile de grup sau ne dezbăteam ideile atât de diferite înainte de a o pune în aplicare pe cea mai coerentă, toate activităţile au contribuit într-o măsura mai mică sau mai mare la formarea unui grup coeziv. Acest grup ulterior a promovat câteva idei de proiecte care vor fi puse în aplicare în viitorul nu foarte depărtat. Ziua dedicată drumeţiei spre Vf. Vlădeasa a fost şi prilejul de a ne pune la încercare spiritul de echipă în momentul în care un participant îngrijorat de propria stare de sănătate a dorit să se retragă din această activitate. Totuşi, cu sprijinul şi încurajarea echipei, am reuşit să ajungem cu toţii la punctul ce marca jumătatea traseului. Din acest punct membri grupului care din diferite motive nu au dorit să încerce să continue ascensiunea până la cota 1836, au făcut cale întoarsă la cabană, nu înainte de a da un imbold moral restului participanţilor care au ales să ducă la bun sfârşit acest mic exerciţiu de voinţă. Seara ne-a găsit reuniţi cu toţii teferi si obosiţi, dar toţi foarte mândri de ce am reuşit să realizăm.

Dental Surf 2009 - ediţia de iarnă Viata , Stomatologicã I nr. 2 • 2009 I

Dintele de zăpadă

Dental Surf într-o ambianţă rustică

Moderatorul discuţiilor - dr. Marius Bud

Acordarea de diplome

Sesiune de brainstorming

Eliminarea apei din interiorul bocancilor prin metode moderne

Pagina tineret

Soluţia la probleme

Programul Dental Surf

Omul munţilor - dr. Bogdan Roşca

Deşi în retrospectivă atingerea vârfului nu pare a fi un lucru semnificativ, în sufletul meu, şi cred în mare măsură că şi în cel al restului colegilor ce au luat parte la drumeţie, această zi va ocupa un loc aparte. De ce? Pentru că nu în fiecare zi suntem scoşi din zona proprie de confort şi puşi în faţa propriilor limite, de asemenea nu în fiecare zi avem satisfacţia pe care unii dintre noi au resimţit-o când am ajuns în faţa antiapoteoticului par, ce marca sfârşitul drumului nostru ascendent de peste zi. Ultima zi a fost şi momentul cristalizării discuţiilor din afara programului de team-building, discuţii în care s-au prezentat, dezbătut, modificat şi planificat o serie de proiecte existente în cadrul AMSPPR precum şi propus altele noi, dintre care vor fi puse în aplicare marea majoritate. Vă voi aminti doar câteva dintre noile idei de proiecte care au fost prezentate mai amplu în cadrul Zilei Tineretului de la Congresul Internaţional al AMSPPR: - Premii de excelenţă – o serie de premii acordate pe diferite criterii în cadrul Congresului AMSPPR membrilor meritorii; - Ghidul materialelor – un compendium al celor mai populare materiale de uz stomatologic clasate pe grupuri în urma voturilor din partea medicilor stomatologi participanţi la proiect; - Cursuri “Start-up” – cursuri ghid adresate studenţilor şi noilor absolvenţi ai facultăţilor de medicină dentară în care se detaliază paşii necesari deschiderii unui cabinet; - Dental Hospitality – crearea unui site dedicat exclusiv medicilor stomatologi din România prin intermediul căruia aceştia pot interacţiona constant la nivel profesional şi personal; - Broşuri pentru tineret – broşură de promovare a proiectelor departamentului de tineret AMSPPR; - Drumeţii – organizarea de scurte ieşiri în aer liber în locaţii diverse. Una din temerile unei participante s-a adeverit din păcate şi anume că timpul a trecut într-adevăr prea repede şi prima ediţie de iarnă a DentalSurf s-a încheiat la fel de abrupt precum zidul de gheaţă pe care am avut ocazia să-l escaladăm cu ocazia acestui proiect. Dar amintirile, prieteniile şi promisiunile rămân şi despărţirea nu a fost atât un “rămas bun” cât un sincer “pe curând”.

Picnic la cota 1550

Stud. Marius Mihalache

Uşor la pas spre 1836

Teambuiding

Participanţii

I nr. 2 • 2009 I Viata , Stomatologicã

Educaţie medicală Fobia de dentist sau dentofobia Abstract: Although we are daily exposed to different comercials about personal hygiene and dental hygiene, with happy and smiling people, there still is a great deal of individuals who develop dental phobia. An important focus in this issue is the quality of the client-doctor relationship, and also the individuals’ personal, social and cultural background. Keywords: dentist-patient relationship, bio-psychosocial structure, social and cultural background Fobia reprezintă o frică iraţională, persistentă şi cu o intensitate puternică, faţă de anumite obiecte, fiinţe sau situaţii specifice, care poate să degradeze semnificativ calitatea vieţii unei persoane. Fobia de dentist sau dentofobia este, după cum îi spune şi numele, o frică marcantă faţă de medicul dentist, care are ca rezultat manifestarea unui comportament evitativ faţă de această situaţie specifică. Cu toate că trăim într-o perioadă în care suntem asaltaţi de diverse reclame la o multitudine de produse ce ţin de igiena personală şi mai ales de cea dentară – în care ni se transmite un mesaj pozitiv, cu oameni zâmbitori şi optimişti – fobia de dentist continuă să se manifeste în rândul multor copii, dar chiar şi în rândul adulţilor. Cauzele acestei fobii sunt variate: pornind de la experienţe neplăcute trăite în cabinetul stomatologic, abuzuri verbale şi fizice experimentate în copilărie din partea unuia sau mai multor adulţi, până la asumarea unei experienţe negative trăită de către altă persoană şi însuşită ca fiind proprie, toate acestea pot fi promotoriile unei frici iraţionale. De cele mai multe ori, dentofobia, ca şi oricare altă fobie, afectează viaţa socială, profesională şi personală a clientului. Acesta poate să aibă atacuri de panică de durată şi intensitate diferite doar la auzul unui sunet similar cu cel al aparatelor din cabinet, sau la văzul unei persoane care seamănă cu dentistul sau ale unor obiecte asemănătoare cu cele din cabinet. Expunerea repetată la stimulul fobic poate genera, în timp, comportamente dezadaptative şi antisociale, care pot duce la izolarea şi autoizolarea individului de societate. Tocmai de aceea, pentru a preveni o potenţială dentofobie, este foarte importantă prima întâlnire cu clientul şi impactul pe care medicul dentist îl are asupra acestuia. M e d i c u l, datorită statutului său profesional, la fel ca şi psihoterapeFobia utul sau orice altă profesie din domeniul socio-uman, beneficiază de o foarte mare doză de control şi „putere” asupra clientului său, putând influenţa pozitiv sau negativ evoluţia relaţiei lor; de aceea este esenţială atitudinea specialistului faţă de client care va determina ulterior raportul dintre cei doi. În acest context al dezvoltării unei relaţii calitative client-medic, cel din urmă ar fi indicat

să nu abuzeze de poziţia ierarhică pe care o deţine şi să încerce pe cât posibil să-şi folosească abilităţile empatice – adică, mai concret, să se gândească: „Mie cum mi-ar plăcea să fiu tratat în momentul în care merg la ... Psih. Ioana Roxana Deac, absolventă (un alt specialist din a Facultăţii de Psihologie şi Ştiinţe alt domeniu)?” şi în ale Educaţiei din cadrul Univ. Babeşfuncţie de acest răsBolyai Cluj-Napoca 2007, master în puns să acţioneze. consiliere şcolară şi asistenţă psihoPentru client este pedagogică 2008, psihopedagog la extrem de reconFundaţia Happy Kids şi FRCCF 2006fortant acel „small 2007, consilier psihopedagog indivitalk” sau converdual până în prezent. saţia introductivă, mai mult sau mai puţin din complezenţă, înainte de a se aşeza în scaunul stomatologic. Dacă are loc această conversaţie, în care medicul dentist se informează cu interes despre starea clientului (nu doar cea de sănătate), oferă feedback la răspunsurile clientului (limbajul nonverbal fiind expresiv în acest sens: mimica, gesturile, tonalitatea vocii, poziţia corporală, privirea), descrie calm procesul care urmează să aibă loc, dacă vor exista sau nu dureri şi cât de puternice vor fi acestea, explică, pe măsură ce îşi desfăşoară activitatea, ce face şi ce sunete se vor auzi şi care ar putea fi senzaţia pe care o va simţi, toate acestea îi arată clientul că persoana lui este importantă pentru medic, fapt ce detensionează cu mult potenţiala stare de frică cu care vine. Prin urmare, comportamentul şi atitudinea medicului sunt factori ce contribuie în proporţie destul de mare la manifestarea sau nu a unei frici iraţionale în individ; însă există şi alţi factori care ţin de structura bio-psiho-socială a clientului, independenţi de medic şi comportamentul acestuia. Cu alte cuvinte, apariţia şi evoluţia unei dentofobii depinde de vârsta clientului, de background-ul social şi cultural din care provine (care îi sunt credinţele şi sistemele de valori la care se raportează), de nivelul dezvoltării lui psiho-cognitive, de imaginea proprie pe care o are despre medicul dentist, dar şi de fragilitatea şi vulnerabilitatea psihicului acestuia (dacă există antecedente de fobii, atacuri de panică, comportamente dezadaptative sau chiar diferite patologii asociate, cum ar fi, de exemplu, o tulburare obsesiv-compulsivă sau depresia). Toate acestea însumate pot concura la generarea şi întreţinerea unei dentofobii de diferite intensităţi, cu efecte negative, în timp, asupra tuturor aspectelor vieţii individului. NOTĂ: Motivul pentru care am folosit cuvântul „client” în loc de „pacient” este pentru că în domeniul psihoterapiei cuvântul „pacient” implică o patologie anume, fiind peiorativ, iar cuvântul „client” are o încărcătură afectivă şi semantică neutră. Bibliografie: „Manual de Diagnostică şi Statistică a Tulburărilor Mentale”, DSM-IV-TR, Ediţia a IV-a Revizuită, Editura: Asociaţia Psihiatrilor Liberi din România, Bucureşti, 2003 Psih. Ioana Roxana Deac I nr. 2 • 2009 I Viata , Stomatologicã

Actualităţi

ADUNAREA GENERALĂ NAŢIONALĂ A AMSPPR 2009

REMEMBER PREVEDERI STATUTARE ÎN VIGOARE

Membrii CDN întruniţi cu cvorumul statutar în 25 aprilie a.c. au analizat activitatea departamentelor. Până la data şedinţei 5 membri ai Biroului Permanent (vicepreşedinţii: dr. Carmen Albu, dr. Mihai Gornicioiu, dr. Ştefan I. Stratul, dr. Bogdan Şerbănescu, dr. Rodica Tudericiu) şi-au anunţat renunţarea anticipată la mandat după parcurgerea a 2 ani din cei 3 statutari votaţi de AGN extraordinară din decembrie 2007. Din aceste motive Adunarea Generală Naţională a AMSPPR 2009 va avea pe ordinea de zi rapoartele de activitate ale departamentelor şi alegeri anticipate pentru membrii unui nou Birou Permanent.

„Art. 50 – ………………………………………… Candidaturile pentru alegerile în funcţiile naţionale din Biroul Permanent se depun în scris la Sediul Central cu 2 luni înainte de data desfăşurării Adunării Generale Naţionale în cadrul căreia vor avea loc alegerile. Comisia pentru Statut va verifica îndeplinirea condiţiilor statutare de fiecare candidat. Candidaturile pot fi însoţite de C.V.-uri şi de programe electorale, care pot fi publicate la solicitarea candidaţilor în numărul de revistă premergător şedinţei sau/şi în Mapa Adunării Generale Naţionale respective. Art. 51 – I. ………………………………………………………. II. În Consiliul Director Naţional pot fi aleşi medici stomatologi privaţi, membri ai AMSPPR, care îndeplinesc următoarele condiţii: a) sunt proprietari ai cabinetelor private în care îşi desfăşoară activitatea; b) au o vechime minimă de 3 ani consecutivi ca membru cotizant; c) au îndeplinit anterior funcţii lucrative la nivele de bază (orăşenesc, municipal)

DECIZIA CONSILIULUI DIRECTOR NAŢIONAL AL AMSPPR ADUNAREA GENERALĂ NAŢIONALĂ A AMSPPR VA AVEA LOC ÎN DATA DE 03 OCTOMBRIE 2009 LA BUCUREŞTI. CANDIDATURILE SE VOR DEPUNE PÂNĂ ÎN DATA DE 15 IULIE 2009, RAPOARTELE DE ACTIVITATE ALE DEPARTAMENTELOR ŞI ALE FILIALELOR REGIONALE SE VOR DEPUNE PÂNĂ ÎN DATA DE 15 IULIE 2009

Viata , Stomatologicã I nr. 2 • 2009 I

Actualităţi ÎN VIZITĂ LA FILIALA ARDEAL NORD A AMSPPR.

MANIFESTARE EMC LA CLUJ-NAPOCA 7 MARTIE 2009 M-am bucurat să fiu împreună cu colegii din Cluj cu ocazia cursului organizat în prag de primavară. Lectorii invitaţi reprezentau o garanţie a unei manifestări de calitate dar, fără un auditoriu pe măsură, totul ar fi fost degeaba. Cei peste 60 medici prezenţi, au umplut sala de la Hotel Opal din Cluj-Napoca, la şedinţă participând şi câţiva membri ai CDN a AMSPPR în frunte cu preşedintele Dr. Dan Grigorescu. Alături de câţiva medici cu experienţă, restul participanţilor a fost compus din medici tineri care au venit cu interesul specific vârstei, pentru a-şi lărgi cunoştinţele. Dr. Hadrian Borcea este mereu acelaşi lector plăcut, indiferent dacă este în Satu-Mare, Oradea, Zalău sau Cluj. Prelegerile sale suscită un interes deosebit şi periodic este nevoie de o updatare în domeniul urgenţelor din cabinetul de medicină dentară. Deşi cafeaua şi fursecurile îi aşteptau pe cursanţi, aceştia nu mai conteneau cu întrebările adresate lectorului.

În deschidere dr. Ştefan Anca

Dr. Dan Grigorescu

Chiar înainte de pauză, Dr. Marius Bud şi-a lansat cartea despre Radiologia Dentară Digitală, ocazie cu care a participat şi doamna prof. Dr. Floarea Fildan. Cartea, „Bazele radiologiei digitale”, reprezintă o apariţie editorială interesantă pe o piaţă radiologică în plină dezvoltare. Endodonţia reprezintă principala atracţie pentru orice medic tânăr, iar atunci când un medic pasionat ca şi Dr. Zeno Floriţa începe să-ţi împărtăşească din experienţa personală, ajungi la rândul tău să te îndrăgosteşti de ea. Prelegerea s-a adresat persoanelor familiarizate deja cu ceea ce înseamnă endodonţia azi (digă, apex locator, control radiologic, conicităţi, condensări verticale), trecând în revistă posibilităţile şi limitele în practica endodontică asistată de microscop. Deşi ultima perioadă a fost caracterizată de numeroase schimbări, viitorul centrului judeţean Cluj a AMSPPR este asigurat prin numărul mare de tineri care doresc să gândească şi să vorbească liber. Doresc pe această cale să felicit organizatorii pentru această manifestare şi să-mi exprim speranţa că medicii vor alege o asociaţie sau alta în funcţie de ceea ce oferă în mod concret şi nu în funcţie de promisiuni. Dr. Panţel Marton Gyorgy

Aspecte din sală

17 Dr. Hadrian Borcea

Dr. Zeno Floriţa

Dr. Marius Bud

Prof. Dr. Floarea Fildan

DIN ISTORIA PROFESIEI

• Periuţele de dinţi din păr natural au fost inventate de chinezii antici, care au făcut periuţe de dinţi din păr de porc recoltat de pe gâtul porcilor din zona cu climă rece; • Chinezii antici, au folosit acupunctura în jurul anului 2700 îHr pentru tratarea durerii asociată cariei dentare; • Dinţii falşi, protezaţi, datează încă din anul 700 îHr; • Pasta de dinţi, a fost utilizată încă din anul 500 îHr atât în China cât şi în India; • Primele amalgamuri dezvoltate la începutul anilor 1800 conţineau o cantitate mică de mercur şi trebuiau încălzite pentru a lega metalele între ele; • În 1819, un bărbat pe nume Bell, în Anglia, a dezvoltat un amalgam cu conţinut mare de mercur care lega metalele între ele la temperatura camerei; • În 1824, un dentist pe care îl chema Peabody a fost prima persoană care a adăugat săpun pastei de dinţi; • În 1846, dr. William Morton, din Massachusetts, a fost primul dentist care a utilizat anestezia dentară pentru o extracţie;

• În 1848, Waldo Hanchett a patentat fotoliul dentar; • În 1873, Colgate a produs în masă prima pastă de dinţi îmbuteliată; • Pe 26 ianuarie 1875, George Green a patentat prima freză electrică pentru uz stomatologic; • Primul anestezic local utilizat în stomatologie a fost cocaina, introdusă în practică de Carl Koller în 1884; • Companiile americane, au început producţia în masă a periuţelor de dinţi după 1885; • Chimistul german Alfred Einkorn a introdus novocaina în 1905 ca anestezic; • În 1938, DuPont a fabricat prima periuţă de dinţi cu perii din nylon; • Prima periuţă de dinţi electrică a fost produsă în 1939 şi concepută în Elveţia; • Prima periuţă de dinţi electrică a fost concepută şi produsă în Elveţia în 1939.

Sponsor Principal AMSPPR I nr. 2 • 2009 I Viata , Stomatologicã

Educaţie medicală Radiografiile digitale intraorale tipuri de senzori utilizaţi

Dr. Marius Bud, născut în 1977, absolvent al U.M.F. Iuliu Haţieganu, ClujNapoca 2002, master în informatică medicală şi biostatistică 2003, doctor în ştiinţe medicale, specialitatea radiologie stomatologică 2008. A obţinut trei burse de studiu postuniversitar în Franţa, Olanda şi Belgia 2003 – 2004.

Abstract: Dental imaging is part of the dentist practice as it is a required procedure for the completion of a good quality treatment. Although the first intraoral sensor appeared almost 30 years ago, the implementation and usage of digital radiology on a large scale still shows a deficit in Romania compared with other European countries. In this respect, our objectives were to provide the reader with general notions about digital images and to classify through comparative analysis the most used digital sensors and techniques to obtain bi- and tridimensional images. Keywords: dental imaging, digital radiology, digital sensors La fel cum în arta fotografică s-a trecut de la fotografia pe film şi hârtie la cea digitală şi prelucrarea pe calculator, la fel şi radiologia stomatologică trece încet de la filmul convenţional la radiografia digitală. Dacă ni se realizează o radiografie digitală, vom fi surprinşi să observăm că medicul va folosi un tub Roentgen normal şi va plasa în cavitatea orală o plăcuţă nu prea mult diferită de filmul clasic, cunoscut de noi. Da, aşa este, deoarece pentru a realiza o radiografie digitală se foloseşte acelaşi emiţător de radiaţii X ca şi în cazul filmului convenţional, însă cu modificarea setărilor astfel încât timpul de expunere să fie mai scurt şi doza de radiaţie mai mică. Există două mari categorii de senzori digitali care pot înlocui filmul convenţional: A) Senzorii CCD (trad. engl. chargeViata , Stomatologicã I nr. 2 • 2009 I

coupled devices) (Fig.1) similari celor din aparatele de fotografiat digitale, atât de banale în ziua de azi şi sunt cel mai des utilizaţi de medici. Pentru a realiza o radiografie dentară, aceşti senzori se plasează în cavitatea orală în locul filmului, fiind conectaţi printr-un cablu la un calculator. În momentul realizării radiografiei (expunerii la radiaţia X), receptorul va prelua imaginea dinţilor şi o va transmite calculatorului, putând fi vizualizată aproape instant de către medic. Aceşti senzori există în prezent şi în varianta wireless, adică fără fir, transmiterea informaţiei realizându-se prin undele transmise către calculator. B) Plăcuţele de stocare a imaginii (PSI), care sunt aproape identice ca aspect cu filmele convenţionale, diferenţa fiind că imaginea se memorează pe ele fără a fi vizibilă cu ochiul liber, până în momentul scanării, pentru a putea fi vizualizată pe calculator. După scanare, plăcuţa se resetează şi poate fi utilizată pentru o nouă radiografie. De ce ar fi nevoie de radiografii digitale pe care să le vedem pe calculator? 1. Radiografia digitală aduce pacientului beneficiul unei doze de radiaţie mult scăzute. Cercetările în domeniu ale lui Haring şi Howarten atestă o reducere a radiaţiei de până la 80% în momentul expunerii senzorului comparativ cu filmele, acest fapt datorându-se proprietăţilor senzorului, care îl fac mult mai sensibil la fotonii radiaţiilor X [1] 2. Posibilitatea prelucrării imaginii pe calculator este unul dintre cele mai mari avantaje pe care imagistica digitală le are asupra filmului convenţional. Producătorii includ în software-ul programelor o gamă diversificată de metode de procesare, dintre care: modificarea contrastului, inversare a tonurilor de gri, magnificarea, colorare artificială, realizarea de măsurători etc. 3. Calitatea imaginii obţinute. Majoritatea senzorilor digitali existenţi în prezent pe piaţă au o rezoluţie a imaginii net superioară filmului convenţional (12 perechi de linii/mm). Aceasta înseamnă că pe radiografiile digitale medicul poate identifica informaţii care nu ar fi fost vizibile pe un film convenţional. [2] 4. Economia de timp reprezintă un

avantaj esenţial, mai ales în cazul sistemelor CCD care permit afişarea imaginii imediat după expunere. De asemenea, şi în cazul sistemelor PSI, chiar dacă există un timp mort între scanarea şi vizualizarea imaginii, metoda este semnificativ mai rapidă decât developarea convenţională în camera obscură. 5.Ecologic (neinvaziv pentru mediu). Nu sunt folosite substanţe chimice pentru developare. Toate tipurile de senzori permit reutilizarea lor (pentru un număr de câteva mii de expuneri în cazul CCDurilor şi câteva sute în cazul PSI). Totuşi, dacă manevrarea lor nu se face cu atenţie, ei se pot zgâria sau deteriora. Senzorii CCD. În anul 1982, stomatologul francez Francis Mouyen din Toulouse, în colaborare cu firma Trophy Radiologie (Croissy Beaubourg, Franţa), a

Senzor CCD conceput primul aparat pentru achiziţie digitală a imaginilor radiografice, numit RadioVizioGraf (RVG). De atunci, piaţa a evoluat exponenţial, astfel încât rezoluţia imaginilor captate cu noii senzori a ajuns, în prezent, la 40 pl/mm (VistaScan Plus, Dürr Dental, Germania). Detectorii utilizaţi în metoda digitală directă de achiziţie a imaginilor sunt fabricaţi din mai mulţi capacitori pe

Senzor CCD straturile străbătute de radiaţiile X

Educaţie medicală bază de silicon cu puritate crescută, formând o matrice bidimensională. Receptorii CMOS şi TFT (trad. engl. Thin-Film Transistor) sunt similari CCD-urilor, însă diferă de aceştia prin modalitatea de citire a pixelilor. Receptorul primar din acest senzor este un ecran format dintr-un cip matriceal special conceput pentru receptarea radiaţiilor X. Doza minimă de radiaţii pe care senzorul o poate suporta, fără o perceptibilă degradare a performanţelor, a fost determinată a fi 50 Gy, ceea ce corespunde unui număr de 100000 expuneri radiologice normale. Senzorul este sigilat într-o capsulă de material plastic ce oferă protecţie mecanică şi poate fi dezinfectată prin imersiuneîntr-un lichid. Se pot folosi şi huse din material plastic de unică întrebuinţare. Senzorii PSI. În 1981, Fuji Corporation (Tokyo, Japonia) a introdus, pentru prima dată, plăcuţele de stocare a imaginii, care însă abia în anii 1990 au

fost integrate efectiv în procesul imagistic de realizare a radiografiilor digitale intraorale, odată cu lansarea pe piaţă, în 1994, a sistemului DIGORA® Optime (Soredex, Helsinki, Finlanda). Achiziţia digitală a imaginilor radiologice cu ajutorul PSI este considerată o metodă imagistică indirectă în virtutea faptului că informaţia este captată în format analogic – asemenea filmului – şi convertită, apoi, în date digitale prin procesul scanării. Senzorul de tip PSI are o grosime şi o flexibilitate comparabilă cu cea a filmului convenţional. În funcţie de echipamentul utilizat, timpul necesar realizării unei radiografii poate varia între 5 şi 30 de secunde. Utilizarea PSI este caracterizată de manipularea facilă şi discretă a senzorului, în comparaţie cu CCD şi CMOS, care au o grosime şi o rigiditate mai mare decât cele ale filmului convenţional şi PSI. De asemenea, în momentul captării imaginilor, senzorul trebuie protejat împotriva infectării deoarece, după resetare, el va fi utilizat şi la alţi pacienţi. Dacă pentru

un anumit pacient se doreşte realizarea mai multor imagini sau a unei serii complete, se poate folosi acelaşi senzor pentru toate expunerile. Unul dintre avantajele acestei metode este posibilitatea de a şti în timp util dacă imaginea captată este cea dorită, iar, în cazul în care imaginea este necorespunzătoare, aceasta poate fi refăcută imediat după resetarea plăcuţei. PSI pot fi utilizate, teoretic, la infinit, dar unele studii (2004) arată că, după 50 de utilizări, 95% dintre ele îşi pierd capacitatea de a oferi o imagine la o calitate corespunzătoare pentru un diagnostic corect. În realitate, aceste plăcuţe sunt folosite până în momentul în care zgârieturile acumulate în urma scanărilor succesive şi a manipulării intempestive afectează sesizabil calitatea imaginilor. [3] Prezentăm comparativ caracteristicile celor două metode de achiziţie a imaginilor directă – CCD şi indirectă PSI:

Prezentarea comparativă a caracteristicilor senzorilor CCD şi PSI Caracteristică

Tehnica directă (CCD)

Tehnica indirectă (PSI)

Timp de achiziţie

Instantaneu

10 – 30 secunde

Număr de expuneri

Nelimitat

≈ 50

Preţ

Mic

Mare

Flexibilitate

Tip suport intraoral

Specific

Clasic

Cablu de conexiune PC

Dimensiuni disponibile

Limitate

Toate formatele

În contextul celor prezentate, putem conclude că întrebarea majoră atât pentru medici cât şi pentru pacienţi nu este: “De ce radiografii digitale?” ci “De când încep şi eu să fac radiografii digitale?”

3. Marius Bud, Floarea Fildan „ Bazele radiologiei digitale stomatologice” Editura Alma Mater 2008

Bibliografie: 1. Haring J, Howarten L. Dental Radiography Principles and Techniques. 3rd Edition. Philadelphia: Elsevier, 2006:351-352. 2. Doudibertiere L, Etienne G. Tratament des images radiographiques numerises. Modification. Amelioration. Inf Dent 1991;25(12):36-40. I nr. 2 • 2009 I Viata , Stomatologicã

Viena

AMSPPR - Filiala Regionalã Banat vã invitã:

PENTRU MEMBRI AMSPPR - 240 EURO PENTRU NEMEMBRI AMSPPR - 290 EURO

LIVE OPERA LA ST. MARGARETHEN CU „ RIGOLETTO ” GIUSEPPE VERDI ZIUA I 07 AUGUST VINERI

ÎN CELEBRA CARIERÃ DE PIATRÃ SPECIAL AMENAJATÃ PENTRU SPECTACOLE ZIUA II 08 AUGUST SÂMBÃTÃ

ORA: 04:00 PLECAREA DE LA SEDIUL FR BANAT

08.30-09.30 VIZITÃ MAGAZIN HOFFER (CEL MAI IEFTIN DIN VIENA) ORA: 9:00 – 12:00 SHOPPING 10.00 - 12.00 VIZITAREA UNEI PIETE CENTRUL COMERCIAL PARNDORF DIN VIENA 12,00 – 13,00 TUR PIETONAL: 13.45 – VIZITAREA MUSIKVEREIN FÂNTANA RÂULUI VIENA DIN VIENA (UNDE ARE LOC AMBASADA FRANTEI - PIATA CONCERTUL DE ANUL NOU): SALA KARLSKIRCHE VIZITAREA DE AUR, SALA BRAHMS BISERICII KARLSKIRCHE ªI URCAREA CU ASCENSORUL, 15.00 CAZARE ADMIRAREA PICTURII CUPOLEI STATIILE DE METROU ALE LUI 18.00 VIZITAREA TURNULUI OTTO WAGNER, CLÃDIREA DUNÃRII - 150 M INALTIME, SECESSION - CLADIREA PANORAMA DE 360° VIZITARE ASOCIAÞIEI ARTISTILOR PRATER +CINÃ UNIVERSITATEA TEHNICÃ STATUIA LUI BRAHMS, (MORMINTELE REGALE ALE CASEI DE HABSBURG ) 13.00 - 15.00 PAUZÃ DE MASÃ, CUMPÃRÃTURI, PLECARE SPRE HOTEL 18.00 - 23.00 CINÃ RUSTICÃ SPECTACOLUL DE OPERÃ RIGOLETTO LA ST. MARGARETHEN (47 EURO / PERSOANÃ ÎN PREÞUL EXCURSIEI !)

ZIUA III 09 AUGUST DUMINICÃ 09.00 - PLECARE HOTEL 09.30 - 12.30 VIZITAREA MUZEULUI DE ISTORIE SI DE ARTA DIN HOFBURG (ISTORIE: SECTIA DE EGIPTOLOGIE, SCULPTURA GRECO-ROMANA, COLECTIA DE GEME SI BIJUTERII ROMANE, TEZAURUL DE 10 KG AUR DE LA SINNICOLAUL MARE, ROMANIA) PICTURI ALE ARTIªTILOR DE RENUME MONDIALÃ 13.00-15.00 MASA DE PRANZ 15.30 PLECAREA SPRE TARA CU O SCURTA OPRIRE LA CLADIREA LUI HUNDERTWASSER SI GALERIILE SALE - UNA DINTRE CELE MAI INTERESANTE CLADIRI DE ARHITECTURA MODERNA

INTRÃRILE LA OBIECTIVELE TURISTICE NU SUNT INCLUSE ÎN PREÞ CU EXCEPÞIA “RIGOLETTO”

TALON DE PARTICIPARE INDIVIDUAL

Completaþi toate rubricile citeþ, cu majuscule ºi decupaþi !! Expediaþi pânã în data de LUNI 15 IUNIE 2009 la adresa: AMSPPR, Filiala Regionalã BANAT Str. Vicenþiu Babeº nr. 24 ap. 2 COD 310029 ARAD Subsemnata (ul) nume.....................................prenume........................................... domiciliat(ã) în localitatea............................Adresa ............................................................ Cod Poºtal............. tel fax .....................tel mobil.............. ...e-mail................................. Avînd CNP................................................................. Membru AMSPPR…… DA..........NU.........(bifaþi cu X calitatea de membru) Doresc sã particip la excursia organizatã la Viena de AMSPPR Banat CJ ARAD, . PENTRU REZERVARE SUNT OBLIGATORII : 1. Înscrierea pe acest talon, data, semnãtura, decuparea ºi expediþia sa prin poºtã la adresa de mai sus pânã în data de JOI 03 IULIE 2008, 2. Plata avansului în valoare de 100 EURO, pentru membrii AMSPPR ºi 150 EURO pentru nemembri (la cursul BNR din ziua plãþii), pânã JOI 03 IULIE 2008 data poºtei. REZERVAREA SE VA FACE ÎN ORDINEA ÎNSCRIERILOR, ÎN LIMITA LOCURILOR DISPONIBILE. PLATA SE VA FACE PRIN mandat poºtal pentru fiecare participant ptr: Letiþia Buibaº, Str. Vicenþiu Babeº nr. 24 ap. 2 COD 310029 ARAD cu specificaþia: deplasare profesionalã Viena. AM ÎNÞELES ªI ACCEPT COSTUL TOTAL AL DEPLASÃRII ªI CONDIÞIILE DE MAI SUS ALE ORGANIZATORULUI ªI MÃ ANGAJEZ SÃ LE RESPECT. Nerespectarea condiþiilor presupune sistarea oricãror obligaþii ale organizatorului. Informaþii telefonice 0257-206.180, 0357-420.789 (Luni-Vineri între orele 09:00-17:00) Data..................... Viata , Stomatologicã I nr. 2 • 2009 I

Semnãtura.................................................

FDI MANUALUL DE ETICĂ DENTARĂ AL FDI PARTEA A 3-A

Etica Medicinii Dentare, Profesionalism, Drepturile Omului şi Legea Medicina dentară este o profesie recunoscută de doar 2 secole. Anterior aceasta se suprapunea cu medicina astfel încât originile eticii medicinii dentare, pot fi găsite în etica medicală tradiţională. După cum se va vedea în Capitolul Unu, etica a fost o parte integrantă a medicinii, din perioada lui Hipocrate, secolul V (înainte de epoca creştină), medic grec, care este considerat ca fiind fondator al eticii medicale. Conceptul de medicină ca profesie este adesea atribuit lui Hippocrate, în care medicii fac o promisiune publică prin care vor pune interesele pacienţilor lor mai presus de propriile lor interese (vezi capitolul trei publicat întrun număr precedent al revistei). Relaţia strânsă dintre etică şi profesionalism în medicina dentara va fi evidentă pe tot parcursul acestui manual. În perioada recentă atât etica medicală cât şi etica medicinii dentare au fost foarte mult influenţate de dezvoltarea drepturilor omului. Într-o lume pluralistă şi multiculturală cu multe tradiţii morale diferite, majoritatea acordurilor internaţionale privind drepturile omului pot furniza un fundament pentru etica medicinii dentare care să fie acceptată peste toate graniţele naţionale şi culturale. Mai mult decât atât, stomatologii trebuie uneori să se ocupe de probleme dentare care rezultă din încălcări ale drepturilor omului, cum ar fi migraţia forţată şi tortura. Ei sunt foarte afectaţi de dezbaterea asupra aspectului cu privire la faptul că îngrijirile de sănătate sunt un drept al omului, având în vedere că răspunsul la această întrebare într-o anumită ţară determină, în mare măsură, cine are acces la îngrijirea dentară. Acest manual va acorda o atenţie deosebită

problemelor legate de drepturile omului la modul cum acestea afectează practica dentară. Etica dentară este, de asemenea, strâns legată de lege. În cele mai multe ţări, există legi care specifică cum medicilor stomatologi li se solicită să se ocupe de problemele etice în îngrijirea pacientului şi în cercetare. În plus, instituţiile care se ocupă cu legislaţia şi avizarea în domeniul stomatologiei din fiecare ţară pot sancţiona medicii stomatologi pentru încălcări etice. De obicei, cerinţele de etică şi de drept dentare sunt similare. Dar etica nu ar trebui să fie confundată cu legea. O diferenţă între cele două este că legile pot diferi semnificativ de la o ţară la alta, în general, în timp ce etica se aplică dincolo de frontierele naţionale. În plus, etica prevede destul de des standarde de comportament mai înalte, decât legea, şi pot apărea în situaţii ocazionale cazuri în care cele două concepte intră în conflict. În astfel de împrejurări medicii stomatologi trebuie să utilizeze propria lor raţiune în a hotărî dacă se conformează legii sau urmează principiile etice. În cazul în care legile nedrepte intră în conflict cu principiile etice, medicii stomatologi ar trebui să lucreze individual şi colectiv pentru a schimba legile. Deşi medicii stomatologi ar trebui să fie familiarizaţi cu aspectele juridice ale stomatologie, punctul central al acestui manual este de etică, valori morale şi profesionale, angajamente, mai degrabă decât legea.

INFORMAŢII CED La iniţiativa Preşedintelui CED şi ca urmare a unui acord din partea Board-ului CED, CED a intrat în Registrul de interes al Comisiei Europene. Registrul de interes al Comisiei Europene este un voluntariat on-line de registru de interes reprezentanţii care desfăşoară „activităţi care au loc cu obiectivul de a influenţa formularea politicilor şi procesele de luare a deciziilor din cadrul

Concluzii Medicina dentara este o ştiinţă şi o artă. Ştiinţa se ocupă de ceea ce poate fi observat şi măsurat, iar un dentist competent recunoaşte semnele de afecţiune orală şi ştie cum să refacă o bună sănătate orală. Dar ştiinţa dentară are limitele sale, în special în ceea ce priveşte individualitatea umană, cultură, religie, libertate, drepturi şi responsabilităţi. Arta stomatologică implică aplicarea ştiinţei şi tehnologiei dentare la pacienţii individuali, familii şi comunităţi, în care nu există două cazuri identice. De departe cea mai mare parte a diferenţelor între indivizi, familii şi comunităţi sunt non-fiziologice, şi în recunoaşterea şi rezolvarea acestor diferenţe au un rol important arta, umanitatea şi ştiinţele sociale, împreună cu etica. Într-adevăr, etica în sine este îmbogăţită de intuiţii şi date ale acestor alte discipline; de exemplu, o prezentare teatrală a unei dileme clinice, poate fi un mult mai puternic stimulent pentru etică reflecţie şi analiză decât o simplă descriere de caz. Acest manual poate oferi doar o introducere de bază pentru etica dentară şi unele dintre problemele sale centrale. Acesta este destinat pentru a vă oferi o apreciere a necesitaţii reflecţiei continue privind dimensiunea eticii în stomatologie, şi în special cu privire la modul în care să vă ocupaţi de problemele etice pe care le puteţi întâlni în propria practică.

instituţiilor europene “. Este o parte din iniţiativa de “transparenţă” a Comisiei, precum şi prin înregistrare, CED a subscris la codul de conduită pentru reprezentanţii interesaţi, formulat în jurul principiilor de deschidere, transparenţă, onestitate şi integritate. Prin înregistrarea în Registrul de interese, CED ca un întreg şi, în special, Sediul Bruxelles confirmă angajamentul lor de profesionalism şi de bune practici în relaţiile noastre cu instituţiile europene, un element esenţial al CED succesul său în lobby la locul de muncă acum şi în viitor. I nr. 2 • 2009 I Viata , Stomatologicã

juridic Curţi europene de justiţie Curtea Europeană de Justiţie, denumită complet Curtea de Justiţie a Comunităţilor Europene, a fost înfiinţată în Luxemburg în anul 1952 drept Curte de Justiţie a Comunităţii Europene a Cărbunelui şi Oţelului ( CECO ), iar ulterior a devenit competentă ca organ comun al celorlalte doua Comunităţi: Comunitatea Economică Europeană (CEE ) şi Comunitatea Europeană pentru energie nucleară ( EUROATOM ). Curtea de Justiţie este instituită ca organ al Uniunii Europene iar în această calitate va emite primul Regulament de procedură la 7.10.1958, care va suferi modificări de-a lungul timpului.Organ comunitar de jurisdicţie, Curtea de Justiţie este cunoscută sub numele: Curtea de Justiţie a Comunităţilor europene, Curtea de Justiţie de la Luxemburg (unde îşi are sediul), ori simplu Curtea Europeană de Justiţie. Sediul CEJ se află la Luxemburg. Organizarea şi funcţionarea Curţii de Justiţie sunt descrise în cele trei Tratate fondatoare ca şi în Statutele Curţii. Fiecare dintre cele trei Tratate prevedea crearea unei Curţi de Justiţie. În urma semnării, în 1957 a Convenţiei referitoare la instituţiile comune, Curtea a devenit o instituţie unică pentru toate cele trei Comunităţi Europene. În conformitate cu Tratatele de instituire a Comunităţilor europene, Curtea de Justiţie era investită cu o competenţă generală de a asigura respectarea dreptului în interpretarea şi aplicarea Tratatelor. Aceasta reprezintă regula generală în materie aşa cum a fost prevăzută în art. 220 din Tratatul Constitutiv al C.E.E. şi art. 31 din Tratatul Constitutiv al Euratom. În exercitarea competenţei sale în vederea adoptării hotărârilor Curtea funcţionează cu respectarea următoarele principii fundamentale: - Principiul împuternicirii speciale limitate; - Principiul interpretării unitare şi autonome a dreptului comunitar în toate statele membre; - Principiul efectului util; - Principiul dezvoltării dinamice a dreptului comunitar în corelaţie cu scopurile şi obiectivele de integrare stabilite; - Principiul interpretării dreptului secundar în conformitate cu dreptul originar; - Principiul dreptului comparat; - Principiul subsidiarităţii. Competenţa Curţii de Justiţie constă în faptul de a garanta că în interpretarea şi aplicarea Tratatelor comunitare legea este respectată. Având în vedere acordarea de jure a acestei competenţe, ea se va raporta nu numai la prevederile, ca atare din Tratatele comunitare care au aplicabilitate directă ci şi la acele dispoziţii în baza căro-

ra sunt adoptate acte comunitare de aplicare a acestora. Curtea are competenţa să acţioneze numai în limitele puterilor ce-i sunt conferite. Competenţa ce-i revine Curţii potrivit Tratatelor comunitare nu este o competenţă de drept comun ci de atribuţie. Curtea poate să acţioneze ca o curte administrativă în sensul dreptului continental, în scopul de a proteja subiectele de drept, statele membre, precum şi persoanele. Consiliul, hotărând în unanimitate pe baza propunerii Comisiei şi după consultarea Parlamentului poate să adopte dispoziţii pentru a atribui Curţii de Justiţie, în măsura pe care el o stabileşte, competenţa pentru a soluţiona litigiile legate de aplicarea actele adoptate în baza Tratatului CE care creează drepturi comunitare de proprietate industrială. Consiliul va recomanda adoptarea acestor dispoziţii de către statele membre în conformitate cu regulile lor constituţionale respective. În toate cauzele în care acţionează ca o curte administrativă există o competenţă nelimitată, părţile nefiind mărginite de motivele specifice şi de instanţă, putând să excedă problemele privind legalitatea şi să ia de asemenea în considerare oportunitatea actelor adoptate de instituţii. Curtea de Justiţie poate să acţioneze ca o curte constituţională prin faptul de a garanta ca legea este respectata, ea urmând să asigure conformitatea actelor instituţiilor comunitare cu Tratatul CE. Curtea poate să acţioneze ca o curte constituţională atunci când, la cererea Consiliului, a Comisiei sau a unui stat membru, formulează un aviz în legătură cu compatibilitatea unui acord încheiat între Comunitate şi unul sau mai multe state ori organizaţii internaţionale cu Tratatul CE. Curtea de Justiţie ar putea fi calificată ca o curte internaţională, avându-se în vedere competenţa de reglementare a litigiilor dintre Comisie şi statele membre ori dintre statele membre sau în cazul oricărui diferend între statele membre relativ la obiectul Tratatului dacă diferendul este supus spre reglementare potrivit unui acord special între părţi. Litigiile survin aşadar între două sau mai multe subiecte de drept internaţional. İn fond, Curtea de Justiţie nu este o jurisdicţie internaţională ci o jurisdicţie internă a Comunităţii concepută după modelul jurisdicţiei statale. Curtea mai are competenţa de a decide asupra recursurilor care sunt introduse împotriva deciziilor Curţii de primă instanţă şi care sunt limitate la aspectele de drept. Curtea acţionează, prin urmare ca instanţă de recurs. I nr. 2 • 2009 I Viata , Stomatologicã

JURidic

Curtea de Justiţie are şi competenţa de a reexamina în mod excepţional deciziile luate de Curtea de primă instanţă în cauzele ce privesc contestarea deciziilor camerelor jurisdicţionale precum şi în procedura privind trimiterile pentru darea unor hotărâri preliminare, când există un risc serios de afectare a unităţii şi coerenţei dreptului comunitar. Curtea de Justiţie: - efectuează un control al legalităţii actelor comunitare pe calea recursului în anulare, a excepţiei de ilegalitate şi a recursului în carenţă; - interpretează unitar Tratatele şi actele comunitare pe calea recursului în interpretare; - controlează legalitatea acţiunilor sau omisiunilor statelor membre în raport cu dispoziţiile Tratatelor tranşând litigiile dintre acestea; - soluţionează acţiuni cu privire la repararea pagubelor cauzate de organele comunităţilor sau de agenţii acestora; - se comportă asemănător Tribunalului administrativ al ONU, soluţionând litigiile privind raporturile funcţionarilor comunitari cu organele de care depind; - dispune de o competenţă consultativă. Activitatea Curţii nu este supusă controlului celorlalte instituţii comunitare. Având ca răspundere principală asigurarea respectului dreptului în interpretarea şi aplicarea tratatelor comunitare, ca şi ale actelor normative adoptate de către instituţiile comunitare, Curtea îşi îndeplineşte această competenţă nu numai prin activitatea ei pur jurisprudenţială, ci mai ales prin activitatea sa de creare a dreptului. Ea este cea care a elaborat principiile care stau la baza ordinii juridice comunitare şi care a dat un fundament solid eforturilor de integrare. Curtea de Justiţie este considerată în acest sens factor de integrare de prim ordin. De la momentul la care România a devenit ţară membră a Uniunii Europene a intrat cu drepturi şi obligaţii depline în jurisdicţia Curţii europene de justiţie. Curtea Europeană a Drepturilor Omului Curtea Europeană a Drepturilor Omului (C.E.D.O.) este instituită în temeiul Convenţiei europene a drepturilor omului adoptată în 1950 la Roma şi care a intrat în vigoare în septembrie 1953. Curtea este o instituţie a Consiliului Europei şi are sediul la Strasbourg. Curtea este sesizată cu plângeri asupra încălcării drepturilor omului de justiţiabili ai statelor membre ale Consiliului Europei. Jurisdicţia Curţii este trasată de materia drepturilor şi libertăţilor cetăţeneşti edictate de Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, la care se alătură cele stabilite în anexele la convenţie, respectiv în Protocolul nr. 1, 4, 6 şi 7. În acest sens Curtea poate fi sesizată cu încălcări ale următoarelor drepturi şi libertăţi: - dreptul la viaţă; - interzicerea torturii; Viata , Stomatologicã I nr. 2 • 2009 I

- interzicerea sclaviei şi a muncii forţate; - dreptul la libertate şi securitate; - dreptul la un proces echitabil; - nici o pedeapsă fără lege; - dreptul la respectarea vieţii personale şi familiale; - libertatea de gândire, conştiinţă şi religie; - libertatea de expresie; - libertatea de întrunire şi asociere; - dreptul la căsătorie; - dreptul la o despăgubire efectivă; - interzicerea discriminării; - protecţia proprietăţii; - dreptul la educaţie; - dreptul la alegeri libere; - interzicerea detenţiei pentru datorie; - libertatea de circulaţie; - interzicerea expulzării naţionalilor; - interzicerea expulzărilor colective ale străinilor; - abolirea pedepsei cu moartea; - garanţii procedurale în caz de expulzare a străinilor; - dreptul la dublu grad de jurisdicţie în materie penală; - dreptul la indemnizaţie în caz de eroare judiciară; - dreptul de a nu fi judecat ori pedepsit de două ori; - egalitatea între soţi. În conformitate cu prevederile Convenţiei statele semnatare se obligau să accepte şi să respecte jurisdicţia Curţii şi dreptul european al drepturilor omului ca prevalând dreptului naţional. România a devenit stat semnatar al Convenţiei prin ratificarea acesteia prin legea 30 din 1994, moment de la care atât România ca stat dar şi orice persoană particulară care se consideră victima violării convenţiei poate adresa Curţii o cerere invocând violarea de către un stat contractant a unuia dintre drepturile garantate de Convenţie. Toate hotărârile definitive adoptate de Curte sunt obligatorii pentru statele în cauză. Av. Luciana Mihai

AGORA VIOLUL CONTINUU Pentru cei care încă nu ştiu, AMSPPR este o Doamnă, din multiple motive (şi deoarece cuvântul asociaţie este de genul feminin). De aceea cei care dezacordează cu „AMSPPR-ul” li se recomandă să facă din nou cele 4 clase primare. Pentru cei care încă nu au înţeles, Doamna AMSPPR a suferit şi suferă de peste 1 an un viol continuu şi colectiv, desigur înţelegerea silniciei fiind conştientizată gradual, cu intensitate maximă la vârful piramidei de conducere şi descrescătoare în jos înspre membri. În anul 1988 actriţa Jodie Foster, una din cele mai inteligente actriţe în viaţă a avut rolul principal în filmul „Acuzata”,( regia Jonhatan Kaplan) în care o tânără supărată datorită unei certe cu prietenul este înhăţată într-un bar de o haită de violatori şi siluită în public în mod repetat pe un tonomat. În trupa de brute se regăsesc toate tipologiile masculine ale oraşelor americane: studentul, şoferul, beţivul, şomerul, etc., un rol primordial având „dirijorul”, care nu participă activ la viol ci doar instigă din umbră participanţii şi galeria de spectatori voyeurişti. În martie 2008 a început pentru Doamna AMSPPR violul colectiv la a cărui apogeu s-a ajuns în martie 2009. Tipologia agresorilor este tipică pentru Republica Socialistă România: dictatorul, megalomanul, activista PCR, securistul, mahalagioaica, şobolanul birocrat. La început agresorii au atacat liderii de opinie din conducerea asociaţiei, declarându-i “incompatibili” şi recurgând la hărţuire, eliminare, înlocuire, sancţionare ş.a.m.d. În etapa a 2-a s-a recurs la atacarea structurilor regionale ale AMSPPR, prin neacreditarea lectorilor propuşi, prin neacreditarea manifestărilor regionale, confiscarea unei Filiale Regionale, în final în etapa a 3-a, hărţuirea cu procese, neacreditarea întregii asociaţii ca furnizor tradiţional de EMC şi neacreditarea Congresului AMSPPR-FDI-ARE. În filmul „Acuzata” pe întreg parcursul siluirii victima nu reuşea decât să spună tuturor „NU !”, stupefiată de faptul că un astfel de viol se petrece într-un spaţiu public în secolul XX şi nimeni nu îi ia apărarea. Şi în cadrul procesului (după luni de zile de psihoterapie de recuperare) victima violului a susţinut că singurul lucru pe care l-a putut face, imobilizată de brute, a fost să spună mereu „NU !”. În urma declaraţiilor sale şi a unui singur martor justiţia a condamnat pe toţi participanţii, inclusiv pe celebrul „dirijor” al violului colectiv.

La peste 1 an de la iniţierea violului AMSPPR, semnalat în toate etapele sale în publicaţiile asociaţiei, toţi membrii ar fi trebuit să ridice 1 minut turbinele din dinţi şi să păstreze 1 minut de tăcere ca protest împotriva acestor practici sălbatice. La peste 1 an de la iniţierea violului, toţi liderii locali şi regionali promovaţi de şi prin AMSPPR ar fi trebuit în momentele oportune, când li s-a cerut votul, să voteze corect şi cu moralitate, ca medici privaţi dar nu au făcut-o, comportându-se toţi, in corpore, ca nişte laşi şi trădători. La peste 1 un de la iniţierea violului, dar şi pe parcurs, conducerea centrală a asociaţiei ar fi trebuit să cheme poliţia, jandarmeria, gardienii, procuratura, SPP-ul, NATO, Interpolul, presa, radioul, televiziunea, internetul, pe oricine pentru a prinde făptaşii şi nu doar să se vaiete pe tăcute „NU !”. În filmul „Acuzata” autori ai violului au fost atât cei activi, care şi-au folosit sexul în public, încălcând normele umane din ultimii 2.000 de ani, cât şi cei pasivi care au asistat. Şi la agresiunea împotriva AMSPPR (ce continuă şi în prezent) au avut şi au un rol la fel de important atât agresorii activi cât şi spectatorii pasivi. Este mai mult decât evident că în primăvara lui 2009 diktatura agresorilor din profesie este instaurată. Oricui i se vor putea de acum încolo încălca toate drepturile fundamentale prevăzute în Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, în Constituţie, în lege şi în reglementările specifice. Violul continuă… Este greu de estimat dacă sistemul judiciar incompetent, ineficient, lent şi corupt din România se va ocupa cu profesionalism de sesizările repetate ale AMSPPR, dând sentinţe corecte. Nu ştim când va veni o altfel de Zi, Cea a Judecăţii, dar când aceasta va fi, un Dumnezeu-cu-barbă- albă, un Zeu-în-poziţia-lotus sau un mucilagiu-verde va cântări faptele fiecăruia… Dr. Voicu A. David

www.implanturi.org I nr. 2 • 2009 I Viata , Stomatologicã

w w w.dentisystem.com

6 SISTEME DENTI PENTRU TOATE indicaรกiile terapeutice

S.C. Denti System Arad S.R.L. Arad, Str. Alecu Russo Nr.1. Bl.A 5. Ap. 2. Tel./fax: 00 40 257 212 026; Mobil: 00 40 752 306 052; e-mail: info@dentisystemarad.ro

Fabricaรกie Germanรฃ: Hager&Meisinger GmbH.

Educaţie medicală UTILIZAREA MATRICILOR OCLUZALE ANATOFORME PENTRU REFACEREA ESTETICĂ ŞI FUNCŢIONALĂ A MORFOLOGIEI OCLUZALE Prep. Univ. Dr. Lazăr Dan, Catedra de Odontologie-Endodonţie, Facultatea de Medicină Dentară, U.M.F. Iuliu Haţieganu, Cluj-Napoca Abstract Posterior composite restorations are difficult to contour and polish due to their occlusal anatomy and opposing occlusion. In 1996 Baratieri described a new technique for the performance of resin composite direct restorations on posterior teeth. A clear acrylic resin matrix, fabricated prior to the preparation of the occlusal and proximal surfaces, is employed. The matrix allows the fast and accurate reproduction of the anatomic details from the original occlusal surface of the tooth, as well as the marginal ridges in the case of Class II (occluso-proximal) restorations. In this article will be discuss the steps of the technique, advantages and limitations of the procedure. Keywords: occlusal morphology, composite resin, occlusal matrix Refacerea morfologie dinţilor laterali reprezintă o provocare pentru medicul stomatolog atât din punct de vedere al culorii cât şi al formei. Obturaţiile de compozit din zona laterală sunt dificil de realizat şi de finisat datorită anatomiei ocluzale complexe precum şi a stopurilor ocluzale realizate cu dinţii antagonişti. Utilizarea materialului compozit în zona laterală întâmpină anumite dificultăţi în reproducerea exactă a suprafeţei ocluzale. Calitatea morfologiei redată de medicul stomatolog depinde mult de cunoştinţele teoretice, îndemânarea, simţul artistic şi imaginaţia acestuia. Morfologia ocluzală iniţială a structurilor dentare este una foarte valoroasă care respectă în totalitate poziţia şi direcţia cuspizilor, profunzimea şi aspectul şanţurilor primare şi secundare precum şi localizarea corectă a stopurilor ocluzale. BARATIERI et al., în 1996, a descris pentru prima dată sistemul de matrice ocluzală ca având numeroase avantaje în comparaţie cu sistemul tradiţional de obturare. Utilizând acest sistem, el a observat reducerea cantităţii de oxigen de la nivelul suprafeţei obturaţiei de compozit, scăderea gradului de contracţie a materialului compozit precum şi o tehnică de modelare mai facilă. Autorul a descris o matrice ocluzală din acrilat transparent, realizată înainte de prepararea cavităţii şi a structurat tehnica de obturare în două etape: 1. Într-o primă etapă a fost realizată matricea din acrilat prin aplicarea acesteia pe suprafaţa ocluzală 2. A doua etapă, cuprinde obturaţia propriuzisă cu material compozit şi folosirea matri-

cei realizată anterior pe post modelator de morfologie (2) Şi alţi autori (1) au descris aceeaşi tehnică dar folosind ca material de amprentare acrilat autopolimerizabil netransparent sau silicon de adiţie şi o tijă de lemn pe post de manipulare. Pe baza acestei idei au fost realizate şi matrici ocluzale prefabricate de diferite mărimi, dar care acoperă numai într-o oarecare măsură cerinţele clinice. (foto 1) (3)

Foto 1 În acest articol voi prezenta o tehnică care permite realizarea rapidă şi precisă a unei obturaţii de clasa I în zona laterală prin folosirea matricii ocluzale. Această tehnică poate fi utilizată în cazul cavităţilor de clasa I şi a II-a şi este bazată pe o înregistrare a morfologiei iniţiale cu ajutorul unui silicon sau a unei răşini transparente. Indicaţiile utilizării matricei ocluzale anatoforme: 1. În leziuni carioase ocluzale care nu afectează semnificativ morfologia ocluzală 2. În leziuni carioase situate sub punctul de contact în care creasta marginală este integră 3. În leziuni carioase ocluzale care nu afectează semnificativ morfologia ocluzală iar restaurarea se realizează prin tehnici indirecte (4) Tehnică şi metodă: o tânără de 28 de ani s-a prezentat cu o carie situată la nivelul şanţurilor şi fosetelor feţei ocluzale ale primului molar inferior, cu morfologia ocluzală uşor afectată.(foto 2)

Dr. Dan Ioan Lazăr, n.1980, absolvent al U.M.F. “Iuliu Haţieganu” Cluj-Napoca 2005, bursă guvernamentală la Facultatea de Stomatologie din Bristol UK 2004, bursa Erasmus la Facultatea de Stomatologie din Marseille Franţa 2005, preparator la catedra de Odontologie-Endodonţie UMF Cluj-Napoca 2008. cantitate de acrilat autopolimerizabil întrun recipient de sticlă. Pasta astfel obţinută a fost aplicată pe suprafaţa ocluzală - care în prealabil a fost vazelinată - cu ajutorul unei spatule urmând a se introduce în ea o tijă de plastic. După ce întreg sistemul a făcut priză matricea obţinută se îndepărtează de pe suprafaţa dentară cu ajutorul tijei. S-a obţinut o amprentă fidelă a morfologiei de suprafaţa a molarului - matricea ocluzală - care va putea fi uşor manipulată în timpul obturării cavităţii prin intermediul tijei. (foto 3 si foto 4)

Foto 3

Foto 4

Foto 2 După efectuarea anesteziei şi aplicarea sistemului de digă, s-a preparat o

Prin aceeaşi metodă poate fi realizată matricea ocluzală folosind ca material siliconul de adiţie. Cantitatea de acrilat ce a depăşit ecuatorul anatomic al feţelor vestibulară şi orală (zonele retentive) va fi îndepărtată cu ajutorul unei freze de acrilat. Apoi matricea ocluzală obţinută va fi verificată pe dinte. I nr. 2 • 2009 I Viata , Stomatologicã

retrospectivă Accesorii opţionale:

publicaţii

Paro-Kit 3 instrumente (H3, H4L, H4R)

Aparat inclusiv 6 instrumente: Nr. 1, H3, 1 blister a 4 pile

BDR-Kit 4 instrumente (TK1-1L, TK1-1S, TK2-1L, TK2-1R)

Periosoft-Kit 3 blister a 4 instrumente (PH1, PH2L, PH2R)

Retro-Kit

1.950,-

4 instrumente (S12-70D, S12-90ND, S13-LD, S13-RD)

TVA inclus

EndoSuccess-Kit 6 instrumente (ET18D, ET20, ET25, ET25S, ET BD, ET PR)

Performant şi sigur din punct de vedere igienic! • recipient de capacitate mare pentru lichid (300 ml) uşor de umplut, chiar şi în timpul tratamentului

EXCAVUS-Kit 5 instrumente (EX1, EX2, EX3, EX-R, EX-L)

• bestseller-ul mondial între generatoarele de ultrasunete are de acum un sistem de clătire intern. Asta înseamnă mai multă autonomie, precizie mai mare, performanţe mai bune

Pastă pentru retracţie gingivală cu efect rapid şi perfect

Gel tixotropic pentru oprirea rapidă a sângerărilor

•1 aplicator manual •6 capsule Expasyl (ca. 6 -10 retracţii/capsulă) •12 canule de aplicare flexibile, de unică folosinţă

TVA inclus

• 1 seringă a 2 g gel Hemostasyl • 20 canule de aplicare curbe, de unică folosinţă

TVA inclus

78,-

249,1

*Valabil până la 31.03.2009, respectiv în limita stocului.

• sistemul "Color coding" pentru siguranţă maximă în utilizarea vârfurilor

021/206 18 21

0230/52 00 87 021/224 31 38

0232/22 52 76

021/317 21 02

0264/59 10 34

SC Acteon Dental SRL • str. Constantin Roman Vivu, nr. 84, ap.22 • Bistriţa - 420024, jud. Bistriţa-Năsăud Viata , Stomatologicã I nr. 2 • 2009 I Tel./Fax: 0263-236076 (Informaţii numai pentru distribuitori!) • telefon mobil 0743-558819 • mail@acteon-dental.ro • www.acteon-dental.ro

Educaţie medicală Urmează prepararea cât mai conservativă a cavităţii după care se trece la aplicarea obturaţiei de compozit. Cavitatea a fost demineralizată cu acid fosforic 37,5% gel timp de 15 secunde şi spălat până ce întreaga cantitate de acid a fost îndepărtată. Uscarea dentinei s-a făcut uşor pentru a preveni procesul de desicare a acesteia. Sistemul adeziv a fost aplicat în întreaga cavitate cu ajutorul unui aplicator timp de 15 secunde prin mişcări continue pentru a facilita pătrunderea acestuia în sistemul de tubuli dentinari. După aplicare, adezivul a fost uscat uşor timp de 5 secunde şi fotopolimerizat timp de 20 secunde.(foto5,foto6,foto7)

tr-un singur strat iar în cazul unei cavităţi mai extinse se aplică straturi succesive. În cazul de faţă fotopolimerizarea s-a realizat după îndepărtarea matricei şi înlăturarea excesului de compozit. Prin acest procedeu am obţinut o închidere marginală mai bună. (foto 8, fot 9, foto 10)

Foto 12

Foto 8

Foto 5

Foto 9

Foto 6

Foto 10

Foto 7

A urmat aplicarea materialului compozit respectând tehnica stratificării. După fiecare strat de compozit s-a aplicat matricea pentru a preveni supraconturarea viitoarei obturaţii şi fiecare strat a fost fotopolimerizat timp de 15 secunde. Tehnica de utilizare a sistemului pentru modelarea feţei ocluzale – se aplică compozitul în cavitate într-o cantitate uşor în exces, se aplică matricea care în prealabil a fost tapetată cu o mică cantitate de adeziv (sau lichid pentru modelarea compozitului), cu o uşoară presiune ocluzală ceea ce permite compozitului să reflueze. Apoi, matricea este îndepărtată uşor iar compozitul în exces este înlăturat cu ajutorul unei spatule. Se reaplică matricea şi se fotopolimerizează prin aceasta timp de 60 secunde. Se repetă procesul până la modelarea întregii suprafeţe ocluzale. Dacă cavitatea este de dimensiuni reduse obturarea poate fi realizată prin-

Dacă matricea ocluzală este confecţionată din silicon atunci fotopolimerizarea se face după îndepărtarea acesteia. Între straturi nu este necesară o fotopolimerizare completă a compozitului – se fotopolimerizează doar 5 secunde. Ultimul strat de compozit aplicat se fotopolimerizeză complet. După obturarea întregii cavităţi se îndepărtează sistemul de digă şi se realizează adaptarea ocluzală. De cele mai multe ori aceasta nu trebuie efectuată datorită refacerii precise a morfologiei ocluzale. Ultimele etape sunt finisarea şi lustruirea. (foto 11, foto 12)

Avantajele acestei tehnici sunt: 1. morfologia fetei ocluzale rezultate este precisă 2. sculptura suprafeţei ocluzale este rapidă 3. timpul petrecut cu adaptarea ocluzală, finisarea şi lustruirea obturaţiei sunt semnificativ reduse în comparaţie cu tehnicile convenţionale. Principalele dezavantaje identificate sunt: 1. un material în plus de utilizat 2. pretinde o etapă suplimentară de lucru 3. este necesară deprinderea tehnicii pentru obţinerea rezultatului scontat 4. este limitată doar la leziunile carioase fără destrucţia semnificativă a morfologiei ocluzale Concluzii: Morfologia ocluzală poate fi refăcută prin diferite tehnici şi instrumente, dar cea mai valoroasă rămâne cea iniţială. Matricea ocluzală reproduce această morfologie iniţială şi permite transferul ei în timpul manoperei de obturare. Timpul petrecut cu obturarea, modelarea, finisarea şi adaptarea ocluzală se reduce semnificativ, permiţând şi unui practician începător să obţină un rezultat mai mult decât satisfăcător. Bibliografie 1. James B, William J.R., Thomas J, Richard S., Fundamentals of Operative Dentistry 2. Jean-Francois R., Michel D., Collages et Adhesion 3. http://www.occlusalmatrix.com/ 4. Baratieri LN, Monteiro Júnior S, Correa M, Ritter AV. Posterior resin composite restorations: a new technique

Foto 11 I nr. 2 • 2009 I Viata , Stomatologicã

Lider mondial în endodonţie VDW Lider Lider mondial mondial în în endodonţie endodonţie VDW VDW VDW Lider mondial în endodonţie ®

®® ®

Toată gama de echipamente şi produse endodontice Toată Toatăgama gamade deechipamente echipamente şi şi produse produse endodontice endodontice Toată gama de echipamente şi produse endodontice VDW.GOLD VDW.GOLD VDW.GOLD motor endo cu apex VDW.GOLD motor motor endo endo cu cuapex apex locator încorporat motor endo cu apex locator locatorîncorporat încorporat locator încorporat

VDW.SILVER VDW.SILVER VDW.SILVER motor endo VDW.SILVER motor motor endo endo motor endo

RAYPEX® ®5 RAYPEX RAYPEX 55 ®digital apexRAYPEX locator 5digital apex apexlocator locatordigital apex locator digital

BeeFill®® 2in1 BeeFill BeeFill® 2in1 2in1 obturarea 3D a BeeFill 2in1 obturarea obturarea 3D 3D aa canalelor radiculare obturarea 3D a canalelor canalelor radiculare radiculare canalelor radiculare

Mtwo M two two sistem deM instrumente Minstrumente two sistem sistem de de instrumente rotative dininstrumente Nichel-Titan sistem rotative rotativede din dinNichel-Titan Nichel-Titan rotative din Nichel-Titan ®

® ® ®

www.ddi.ro/endodontics www.ddi.ro/endodontics www.ddi.ro/endodontics www.ddi.ro/endodontics ® derom dental ® ® i nderom t e r n adental t idental o n a l® derom derom i nitnetrenrandental tai ot inoanla l

international

DEROM DENTAL INTERNAŢIONAL SRL DEROM DENTAL INTERNAŢIONAL SRL DEROM DENTAL INTERNAŢIONAL Str. Prof. I. Inculeţ nr. 3, 700720 - Iaşi SRL DEROM DENTAL INTERNAŢIONAL SRL Str. Str. Prof. Prof. I.I.Inculeţ Inculeţnr. nr.0332/401.335 3, 3,700720 700720--Iaşi Iaşi Tel: 0232/225.276, Str. Prof. I. Inculeţ nr.0332/401.335 3, 700720 - Iaşi Tel: Tel: 0232/225.276, 0232/225.276, 0332/401.335 Fax: 0232/211.448, e-mail: mail@ddi.ro Tel: 0232/225.276, 0332/401.335 Fax: Fax:0232/211.448, 0232/211.448,e-mail: e-mail:mail@ddi.ro mail@ddi.ro Fax: 0232/211.448, e-mail: mail@ddi.ro

E ndo E ndo E ndo E ndo E asy E asy E asy ® E asy ® ® E fficient Efficient fficient® E E fficient

juridic REPAIR AND REGENERATE

FIRE DE SUTURĂ

Resorbabile şi neresorbabile pentru chirurgia dento-maxilo-facială

RESODONT ®

Membrană de colagen resorbabilă pentru regenerarea controlată a ţesuturilor (GBR, GTR)

PARASORB®

Conuri de colagen pentru tratamentul postextracţional al alveolei dentare; disponibil şi în varianta cu antibiotic

PARASORB HD

Bureţi de colagen pentru tratamentul post-operator al plăgilor şi defectelor osoase (ex.chistectomii); disponibil şi în varianta cu antibiotic

derom dental

international

I nr. 2 • 2009 I Viata , Stomatologicã

Derom Dental International SRL; Iaşi, str. Prof. I. Inculeţ, nr. 3; 0232.225.276; 0332.401.335

PAgina Tineret FESTIVALUL DINŢILOR 2009 Condiţii de participare: Pentru a te putea înscrie în această tabără de creaţie, trebuie să activezi prin natura meseriei în breasla dentară (medic dentist, tehnician dentar, tehnician de radiologie, asistentă, student) 1. În urma unui concurs de CV-uri şi scrisoare de motivaţie care să prezinte o idee de activitate de creaţie pe care candidatul ar dori să o realizeze în această tabără de vară (ex. să realizeze pictură abstractă folosind pasta de dinţi, să obţină obiecte de design interior necesare decorării sălii de aşteptare, să realizeze fotografii pe o anumită temă) CVul şi scrisoarea de motivaţie trebuie trimise la adresa festivaluldintilor@ yahoo.com 2. Selecţia va lua în calcul: activităţile artistice anterioare (2 puncte), experienţa şi implicarea în organizaţii nonguvernamentale (2 puncte), realizarea unei expoziţii în cadrul taberei cu creaţiile proprii (pictură, fotografie, alte obiecte realizate de candidat) (2 puncte), scrisoarea de motivaţie (4 puncte) Termenul limită de înscriere: 10 iunie 2009. Răspunsul va fi trimis candidaţilor până în data de 17 iunie 2009 Achitarea contribuţiei de participare de 300 lei care include cazarea, 2 mese pe zi, participarea la toate evenimentele din program pe parcursul celor 5 zile ale festivalului

Mai multe detalii: http://www.dentfest.go.ro

BIBLIOGRAFIE ARTICOL DR. CONSTANTIN CAZACU DIN REVISTA VIAŢA STOMATOLOGICĂ NR. 1 / 2009

Bibliografie: - Ingle I. John , Bakland K. Leif, Endodontics B. C. Decker Inc, Hamilton London, 2002 - Ford Pitt T R, Rhodes J S, H E Pitt Ford, Endodontics Problem Solving in Clinical Practice; pg. 35, Martin Dunitz, 2002 - Marco Furry, Carlo Toccino si colab. Apical canal confluency in mandibular molars, Endo, 2007, 1(1) 53-59, Quintessenz (la punctul 3). - William T. Johnson , Color Atlas of Endodontics, Saunders, 2002 - Tronstad Leif, Clinical Endodontics A Textbook, Thieme Medical Publishers, Inc. 1991 - Cara M. Miyasaki-Ching, Elemente Clinice de Stomatologie, All Educational, 2001 - Varlan V., Varlan C., Elemente de Endodontie Practica, Info Medica 1999.

REVISTE ALE PROFESIEI

Viata , Stomatologicã I nr. 2 • 2009 I

Hobby Începând cu acest număr al revistei Viaţa Stomatologică, vom încerca să vă deschidem apetitul pentru activităţile de timp liber. Acestea se vor concretiza într-o rubrică „Hobby” unde veţi găsi lucruri interesante despre cum să vă petreceţi timpul liber, întrun mod util şi relaxant. În numărul acesta, invitatul nostru este dr. Mihai Albu, un pasionat al fotografiei şi deopotrivă al muntelui. Interviu realizat de dr. Vlad C. Deac

FOTOGRAI(FE) -fotoanagrama cu dr.Mihai Albu Reporter: De unde pasiunea pentru fotografie? Trebuie să ai ceva special tu ca persoană? Dr. Mihai Albu: În 1970, se năştea pasiunea mea pentru fotografie, odată cu mine. Tatăl meu este inginer, dar s-a ocupat mai mult de fotografie, aceasta fiind un fel de a doua sa profesie. Astfel, că am copilărit printre hârtie fotografică, substanţe chimice revelatoare, balanţe analitice, filme de celuloid, multe aparate fotografice întregi sau desfăcute şi împrăştiate de jur împrejur, unele nemaiajungând niciodată la forma iniţială. Mai erau aparatele de mărit, de proiecţie, camera obscură unde se developau pozele. Erau şi alte evenimente care mi-au marcat copilăria,

în special întâlniri cu grupuri de fotografi, toţi, oameni pasionaţi, optimişti şi cu zâmbetul pe buze. Tatăl meu conducea la acea vreme Fotoclubul studenţesc al Universităţii din Cluj, unde era multă voie bună şi distracţie. Normal că, astfel urma să fiu şi eu preocupat de această artă, ce aduce atâtea beneficii. Pentru a fi atras şi a dori să faci fotografie trebuie să fi o persoană îndrăzneaţă, cu umor, un bun observator, şi bineînţeles cu urme de talent şi cunoştinţe artistice, cum ar fi noţiuni de compunere a culorilor. Ar trebui să ştii şi un pic de fizică optică, ceva mecanică fină, mai nou şi calculatoare, dar şi anatomie, biologie, şi... mai gândeşte-te şi tu... căci mai sunt câteva... R: Ce ar trebui să ştiu dacă vreau să mă apuc de acest hobby? Dr. M.A.: În afară de ceea ce ziceam mai sus, nu ar strica să ai ceva bani în cont, timp liber, o stare de sănătate bunicică pentru a putea alerga după fluturi, păsărele şi chiar oameni interesanţi. Daltonismul nu se recomandă... Lăsând gluma la o parte, trebuie să ştii ce doreşti să fotografiezi, pentru că sunt multe posibilităţi, în funcţie de interesele tale, care pot fi: expoziţii personale, amintiri de familie, material documentar, publicaţii în reviste, presă etc. Fotografia se face ziua, noaptea, în lumină naturală sau artificială, cu nori, soare, ploaie, zăpadă, luciu de apă, de aproape, de departe. Pentru fiecare din aceste situaţii se poate să ai nevoie de un anumit tip de aparat, blitz, film, software de prelucrare.

Mihai Lucian Albu Medic specialist stomatolog mai 2003, director executiv al Asociaţiei Culturale ARTIMAGE-Cluj (www.artimage.ro) 2006-2009, coordonator la montarea unei expoziţii din cadrul Festivalului de artă teatrală de la Reşiţa 2006, coordonator al taberei de fotografie de la Beliş 24-29 iulie 2006, coordonator al taberei de fotografie de la Poiana Zânelor 2007, prezentarea unei selecţii de diaporame la Festivalul Dinţilor 2008. pot duce chiar la diferite ”tragedii”. Printre aceste ”defecte” se pot enumera: câmpul vizual mai mic, sensibilitatea la lumină redusă, viteza de transmitere şi modul de prelucrare a datelor (imaginilor), mecanica complicată, surse de energie pentru punerea în mişcare a mecanismelor, costisitoare şi finite.

R: Aparat foto versus ochiul liber. Care sunt diferenţele? Ce le leagă? Dr. M.A: Vorbim de două lucruri diferite 1) NATURA = OCHIUL şi 2) TEHNICA = APARATUL DE FOTOGRAFIAT, între care există o legătură: INTELIGENŢA OMULUI. La fel ca şi aparatele de zburat – luate după modelul păsărilor, submarinele, luate după modelul balenelor, aparatul fotografic încearcă să imite, ca şi concepţie, ochiul uman, având însă ca şi în exemplele anterioare numeroase imperfecţiuni, care I nr. 2 • 2009 I Viata , Stomatologicã

hobby R: Unii oricât s-ar chinui nu reuşesc să facă o fotografie. De ce? Dr. M.A: Asta nu e adevărat! Probabil nu se chinuiesc destul. Rezultatul oricărei declanşări ESTE o fotografie. Problema este că aceasta nu reuşeşte să exprime ceea ce şi-a dorit creatorul ei. În trecut, când nu exista aparatură digitală, era destul de greu să faci mai multe încercări pentru a repeta o imagine şi să obţii efectul scontat. Astăzi însă, lucrurile s-au schimbat. Trebuie încercate mai multe unghiuri de fotografiere, modificarea distanţei faţă de subiect, sau diferite surse de lumină, atât ca şi unghi de proiecţie cât şi culoare a acesteia, albă, gălbuie, reflectată, directă. De asemenea, o bună cunoaştere a aparatului fotografic este esenţială pentru realizarea unor bune fotografii. Şi întreţinerea acestuia este importantă, trebuind ca obiectivul să fie curat şi de bună calitate. Investiţia în aparatură e importantă, ştiut fiind că un aparat care „face de toate” sigur nu le face la o calitate înaltă. Ar trebui să avem o „unealtă”, şi anume, obiectiv, filtru, blitz, laborator, specifice pentru fiecare gen de fotografie pe care dorim să o realizăm. Sunt şi noţiuni de fotografie pe care trebuie să le cunoşti când începi această activitate. Bibliografia e vastă şi există şi cursuri specializate. R: Ce ne poţi spune despre utilizarea aparatului foto în cabinetul de stomatologie?

Dr. M.A: Pentru cabinetul stomatologic, locul unde cred că mulţi dintre noi doresc să facă fotografie, lucrurile sunt destul de clare. Spaţiul este unul profesional, cu surse de lumină bine definite, de asemenea culorile ambientale sunt destul de uniforme şi caracteristice (alb - nu e culoare!, gri, orange, bleu, verde, puţin roşu şi rare combinaţii). De asemenea, cavitatea bucală este un spaţiu cunoscut, se cunosc fenomenele de transluciditate a dinţilor, reflexiile lichidului glandelor salivare şi umbrele pe care le aruncă diverse formaţiuni anatomice gen: limbă, obraji, văl palatin, dinţi, buze, pilozitate periorală. Anticipând puţin răspunsul la următoarea întrebare, pot spune că fotografia în interiorul gurii are asemănare cu fotografia de peşteră, care este de asemenea o fotografie cu mare specificitate, greu de realizat, necesitând un echipament sofisticat şi mare consum de resurse. Pentru interiorul cavităţii bucale recomand un aparat tip SLR, cu obiectiv cu factor mare de mărire şi blitz circular (pentru o iluminare uniformă). Ajutorul unei a doua persoane mi se pare indispensabil, pentru a îndepărta formaţiunile Viata , Stomatologicã I nr. 2 • 2009 I

drumeţii, excursii de orice fel şi fotografiat un anume model până la realizarea fotografiei pe care o considerăm reuşită. Părerea cinstită a altora contează, pentru a ne putea autoevalua. De aceea e bine ca la început să ai alături măcar o persoană cu antecedente în domeniu. Starea de libertate pe care ţi-o poate da doar natura, este picătura care reprezintă liantul între dorinţă şi realizare. Trebuie să mai adaug că lucrurile nenaturale, cum sunt televiziunea, automobilele, oraşul, stresul, E-urile, ne reduc capacitatea de a intra în rezonanţă cu universul şi de a atinge starea necesară pentru a putea transmite mesajul fotografic sincer. Din acest punct de vedere, fotografia în cabinet, poate fi mai dificilă faţă de fotografia de peşteră, dacă mă înţelegi. R: Pot învăţa să fac fotografie profesională? Unde? Dr. M.A.: Există numeroase articole de fotografie, există secţii de fotografie la Facultăţile de arte, şi există cursuri de iniţiere şi perfecţionare în arta foto. Un asemenea curs, care merge de aproape un an cu casa închisă, este organizat de Asociaţia ARTIMAGE (www.art-image.ro) din Cluj-Napoca, din care fac şi eu parte, şi din partea căreia am participat cu câteva prezentări la activităţi ale AMSPPR, cum ar fi: Festivalul dinţilor şi Dentalsurf, prezentări bine primite de publicul prezent. Tot Artimage intenţionează să organizeze în acest an un workshop de macrofotografie pentru stomatologi, realizat în cabinetul stomatologic, pe pacienţi.

ce împiedică o bună vizibilitate. De asemenea, o bună cunoaştere a fotografierii de tip macro (cu mărire), este necesară. R: Cum se îmbină fotografia cu natura? Dr. M.A.: Aici m-ai atins în adâncul fiinţei mele! Nu se poate face fotografie fără să fi un mare iubitor de natură, pentru că ea ne furnizează infinite modele de lucru. Munţii, florile, animalele, marea, oamenii, dar cred că nu avem spaţiu în revistă pentru a le enumera, sunt sursele noastre de învăţare. Înainte de a începe să facem fotografie în cabinet ar trebui mers în câteva

R: Câteva cuvinte de încheiere… poate o recomandare? Dr. M.A.: Ţin să-ţi mulţumesc pentru invitaţie, am fost foarte onorat şi vreau să le spun colegilor mei care simt că îşi doresc să facă fotografie, că orice început are şi rateuri, dar cu muncă şi răbdare se pot obţine rezultate spectaculoase, care ne pot aduce satisfacţii atât pe plan personal cât şi profesional.

Recenzii de carte BAZELE RADIOLOGIEI DIGITALE STOMATOLOGICE Colegul nostru Dr. Marius Bud împreună cu doamna profesor dr. Floarea Fildan, au publicat în colaborare cu editura Alma Mater din Cluj-Napoca o carte dedicată radiologiei digitale. Condiţie sine-qua-non a unui tratament stomatologic de calitate, radiologia dentară continuă să rămână o cenuşăreasă în domeniu, datorită aspectelor birocratice ancorate încă în epoca comunistă. Aşa cum reiese şi din prefaţă, “Bazele radiologiei digitale stomatologice – îşi propune să organizeze volumul informaţional din domeniul imagisticii digitale şi să încurajeze implementarea acestei tehnologii şi în România”.Sunt astfel prezentate alături de noţiunile generale despre imaginile digitale, analiza comparativă a celor mai utilizaţi senzori digitali, detalii legate de principiul de funcţionare şi utilitatea clinică, până la prezentarea noii generaţii de echipamente Cone Beam CT.Această carte este utilă pentru orice practician care este interesat să înţeleagă mai bine aspectele tehnice legate de radiologia digitală, dar şi pentru cei ce doresc să achiziţioneze un astfel de sistem. Dr. Panţel Marton Gyorgy

AUGUSTIN BUZURA, RAPORT ASUPRA SINGURĂTĂŢII

Ce rămâne după o viaţă trăită în grabă şi doar pe jumătate? Cu ce paliativ miraculos se tratează neputinţa sfâşietoare a insului care nu i se poate împotrivi morţii? Câteva posibile răspunsuri se găsesc în ultimul roman al lui Augustin Buzura – Raport asupra singurătăţii (Ed. Polirom, 2009, 401 p.). Cartea cuprinde ,,spovedania” lui Cassian Robert, un medic psihiatru ajuns la senectute. Retras în munţi, ferit de înţelegerea aparent binevoitoare – din partea celor apropiaţi – a slăbiciunilor vârstei, Cassian Robert se supune unui sever proces introspectiv, scriind. Teama de neant, refuzul resemnării, revolta celui care nu înţelege de ce moartea trebuie să i se întâmple inclusiv lui, iubirea care îl face să ignore, un timp, propria efemeritate sunt trăite Augustin Buzura, de personaj cu o intensitate foto - Mihai Adrian Buzura extremă, insuportabilă. Scrisul îi dă medicului iluzia că alunecarea spre moarte poate fi încetinită şi îi îmblânzeşte spaimele. Din memoria acestuia sunt recuperate istorii ale unor existenţe care traversează epoci diferite, începând cu anii din preajma celui de-al doilea război mondial şi sfârşind în prezentul postrevoluţionar. Poveştii despre viaţa şi despre solitudinea lui Cassian Robert i se alătură alte poveşti, despre alte singurătăţi. Numeroase personaje ale romanului repetă, pe cont propriu, experienţa însingurării şi încercarea (de cele mai multe ori – ratată) de a se apăra de singurătate, iubind. Raport asupra singurătăţii reprezintă partea întâi dintr-

un ciclu romanesc mai amplu, al doilea volum al romanului urmând să apară – după spusele autorului – în toamna acestui an. Cititorii fideli ai operei lui Augustin Buzura vor descoperi că Raport asupra singurătăţii seamănă foarte puţin cu celelalte romane ale scriitoruProf. Ioana Revnic este autoarea unei lui, publicate – cu o teze de doctorat cu tema Mit şi fansingură excepţie – în tastic în opera lui Ştefan Bănulescu, perioada comunistă susţinută la Facultatea de Litere a (Absenţii – 1970, FeUniversităţii din Oradea 2009. A puţele tăcerii – 1974, blicat în revistele ,,Familia” (Oradea), Orgolii – 1977, Vocile ,,România literară” (Bucureşti) şi în nopţii – 1980, Refuvolume colective. gii – 1984, Drumul cenuşii – 1988, Recviem pentru nebuni şi bestii – 1999). ,,Ar trebui să scriu ce simt, să descriu incendiul ce mă torturează, dar n-am cuvinte, n-am forţa necesară, n-am decât trăiri fără nume, suferinţe fără nume, spaime fără nume şi un plâns interior înecat în suflet. Organismul nu mai răspunde la comenzi; între el şi voinţă se cască o prăpastie de netrecut. Sufletul e întreg, viu, lucid, are nevoi, dorinţe, flacăra e neschimbată, dar ceara lumânării aproape s-a sfârşit. Nu mă bucur că trăiesc, ci mă lamentez penibil că voi muri. Ştiu prea bine că totul este spre moarte, spre stingere, dar, oricât ar părea de ciudat, nu m-am obişnuit cu gândul că şi eu voi muri.” Augustin Buzura (n.1938) este un scriitor contemporan, membru al Academiei Române. A absolvit Facultatea de Medicină Generală din Cluj-Napoca, specializarea psihiatrie, însă nu a profesat medicina, dedicându-se scrisului. Îndrăzneala cu care a demascat în romanele sale tarele regimului comunist, sfidând cenzura, dar şi valoarea artistică a acestora îi conferă un prestigiu binemeritat în breasla scriitoricească. În prezent, Augustin Buzura este preşedintele Fundaţiei Culturale Române şi directorul revistei ,,Cultura”. Ioana Revnic I nr. 2 • 2009 I Viata , Stomatologicã

Implanturi KOS cu încãrcare imediatã sigure, atraumatice, transgingivale. Produse de Dr Ihde Dental Aveþi ºansa de a primi informaþiile privind eficienþa acestui sistem, direct de la creatorii sãi. Studiile de monitorizare pe o perioadã de peste 10 ani certificã o ratã de succes depãþind 96%

egãtire în r p e d s r Cu logia cu o t n a l p m i ntate e z e r p S KO sistemul marcã e d i t º i l a i de spec rare cu în colabo MS echipa G

În lunile ce vin, German Medical Support organizeazã cursuri în urmãtoarele locaþii

15 - 16 Mai

Drãgãºani

05 - 06 Iunie

Cluj Napoca

Pentru cei care doresc sã investigheze mai profund folosirea sistemului de implanturi KOS, existã opþiunea participãrii la cursul din

01-05 Iulie

Traunreut, Germania

Numãrul participanþilor este limitat, prezentãrile sunt în limba românã. Pentru cei foarte ocupaþi, care nu se pot deplasa la cursuri, existã posibilitatea participãrii de acasã, on- line. La fel ca în anii anteriori, puteþi participa la cursul din

Cuba 20 - 27 Iunie

Am pacienþi fericiþi þi lipsiþi de dureri - mulþumitã sistemului KOS *Garanþie pe viaþã pentru toate implanturile þi componentele de transferare în sistem Allfit®. Garanþia se extinde pe întreaga duratã de purtare în condiþiile de sãnãtate normalã a pacientului, atât timp cât inserþia þi prelucrarea ulterioarã s-au efectuat conform stadiului actual al stomatologiei þi tehnicii de laborator, iar pacientul nu a contribuit prin mãsuri externe sau induse de propria persoanã la înrãutãþirea considerabilã a stãrii sale de sãnãtate.

(sunt necesare cunoºtinþe de englezã / spaniolã)

Implanturi

KOS cu garanþie*

Sigure, atraumatice, transgingivale! Informaþii suplimentare la GERMAN MEDICAL SUPPORT www.gms-srl.ro E-Mail: contact@gms-srl.ro

Str. Buzoiani Iani nr.3, Bl. 16, Sc. A, et. 9, ap. 39 Sector 1, Bucureþti Tel. 0040-21-313 13 37, Fax 0040-21-313 13 38 mobil 0040-749-206096

Educaţie medicală DENTALSURF 2009 – PRIMUL ANUNŢ A V-a ediţie a taberei de vară DentalSURF a AMSPPR va avea loc la sfârşitul lunii august - începutul lunii septembrie 2009. Deja intrată în tradiţie, începută ca şcoală de politică profesională, profilaxie şi windsurf, a devenit mult mai mult de atât. Este o poartă de comunicare între tinerii colegi, absolvenţi sau viitori absolvenţi, care au ocazia să dezbată problemele lor arzătoare într-un mediu nonformal, la soare, dar împletind lucrurile serioase cu o vacanţă relaxantă şi distractivă. După ce la ediţiile trecute au fost analizate profilaxia, managementul cabinetului, tema de anul acesta va fi “Probleme de comunicare în mediul profesional stomatologic”. Ne-am gândit să discutăm despre importanţa, metodele şi mijloacele de comunicare în cabinetul stomatologic şi în cadrul organizaţiilor profesionale. Ne vom referi la comunicarea între medic şi pacient, medic şi echipa lui (asistentă, recepţionistă), cât şi cu alţi colegi cu care se colaborează în sensul de a trimite sau primi pacienţi sau cu care doar se schimbă informaţie profesională; de asemenea, în cadrul organizaţiilor profesionale. Comunicarea este esenţială în epoca noastră, dar cu toate mijloacele moderne apărute, există blocaje în aceste canale. Trebuie profitat de beneficiile ei şi ţinut cont că lipsa sau malfuncţia în comunicare poate produce mari neajunsuri. Înscrierile se vor putea face la sfârşitul lunii iunie, completând formularul pe care îl veţi găsi pe www.dental.ro şi sunt aşteptaţi medicii sau studenţii care sunt dornici să petreacă o

săptămână la soarele Dobrogei, dar care să fie dispuşi să împartă cunoştinţele şi problemele, temerile şi rezolvările lor.

Pentru noutăţi şi informaţii, cei interesaţi sunt rugaţi să urmărească www.dental.ro sau ne puteţi trimite un email pe amsppr@dental.ro. Dr. Ştefan ANCA Coordonator DentalSurf 2009

MANIFESTĂRI PROFESIONALE VIITOARE Annual Meeting of ESDE, European Society of Dental Ergonomics Date: 29-30 May 2009 Location: Krakow – Poland Subject:” Ergonomic solutions for problems in dental practice” Information: secretary.esde@live.be Dr. Mieke De Bruyne, Secretary-General ESDE 14th Biennial Congress of the European Society of Endodontology Edinburgh, Scoţia, Marea Britanie24 – 26 Septembrie 2009 International Conference Centre www.eseedinburgh.com 6th Congress of the European Federation of Periodontology 4-6 Iunie 2009 Stockholm, Suedia www.europerio6.net

I nr. 2 • 2009 I Viata , Stomatologicã

Educaţie medicală Tratamentul endodontic cu sistemul Hero Shaper® Cleaning and shaping a root canal are two inseparable concepts of endodontics. Shaping facilitates the penetration of disinfecting solutions into the deepest regions of the root canal system, including those that cannot be reached by instruments. The Hero Shaper® is a leading system in the European market, and the concept of the “adapted Pitch” is of particular interest. Modifying the pitch of this instrument has made it possible to limit the screwing effect of the file in the canal considerably and to improve flexibility. In this paper, the guidelines for use of these instruments are described. Manufacturers recommendations are presented and modified by use of Hero apical® to achieve the fundamental principles of endodontics published by Herbert Schilder more than thirty years ago.”

temului canalicular chiar dacă acestea nu pot ajunge până acolo. Conform studiului lui O Peters [2], aproximativ 45% din suprafaţa sistemului canalicular nu este atinsă de acţiunea mecanică a instrumentelor. In tehnicile moderne de instrumentare, acele manuale sunt folosite pentru a explora canalele, şi acele rotative din NiTi sunt folosite pentru instrumentarea in sine după ce s-a stabilit lungimea de lucru. Anatomia canalului este complexă, şi este necesar să folosim instrumente manuale pentru a negocia situaţii dificile, pentru a instrumenta exact forma canalului. Ne asigurăm împotriva fracturării instrumentelor şi a producerii căilor false. Sunt disponibile multe sisteme din NiTi; aceste instrumente trebuie considerate ca o unealtă şi nu ca factor singular al succesului sau eşecului. Ca o completare, instrumentul in sine este calea folosită de practicieni pentru a influenţa rezultatul tratamentului endodontic pe termen scurt si lung. Hero Shaper® este un sistem lider pe piaţa Europeană , iar conceptul de ,,pantă adaptată” este un detaliu interesant. The Hero Shaper® este rezultatul dezvoltării sistemului HERO 642®, un instrument cu conicitate continuă de 2, 4, sau 6 % şi diametrul la vârf de 0.20, 0.25 sau 0.30 mm [3]. Modificând panta acestor instrumente a devenit posibil limitarea considerabilă a efectului de înfiletare a acului în canal şi a crescut flexibilitatea. Acest ultim factor face posibilă instrumentarea şi în treimea apicală a canalului cu o conicitate de 4%, ceea ce nu era posibil cu Hero 642®.

Stéphane SIMON Laboratoire de Biologie Oro-faciale et Pathologie INERM U714 Centre de recherche des Cordeliers 15 rue de l’ecole de Médecine 75270 Paris cedex 06 France stephane@simendo.com Traducere: Dentana Cas / Romania Gabriela Teleasa-Reprezentant Medical

Obiective : Să înţelegem avantajele acestui concept de ,,panta adaptată”, şi să descriem modul de folosire al instrumentelor Hero Shaper® pentru a trata un canal radicular în concordanţă cu principiile endodontiei contemporane. Scopul tratamentului endodontic este de a preveni şi elimina infecţiile din canalul radicular, de a îndepărta bacteriile şi toxinele acestora. Este de acceptat ca sterilizarea completă a canalului radicular este imposibilă şi una dintre ţintele obturării este aceea de a ,,îngropa” bacteriile / toxinele în materialul de obturaţie.[1]. Totuşi, evidarea şi dezinfectarea sistemului canalicular facilitează eradicarea multor micro-organisme si a toxinelor lor, ceea ce face posibila aşezarea dintelui într-un context biologic favorabil necesar pentru sănătatea osului peri-radicular. Tratamentul mecanic al canalului radicular este un stadiu endodontic important menit să aducă fiecare canal principal la forma în care să fie dezinfectat cu soluţii şi apoi obturat în trei dimensiuni. Evidarea şi prepararea canalului sunt două concepte inseparabile. Trebuie să avem clar în minte că dezinfecţia este obţinută doar cu soluţii dezinfectante şi nu prin instrumentarea în sine; instrumentarea facilitează penetrarea soluţiilor dezinfectante in cele mai adânci părţi ale sisViata , Stomatologicã I nr. 2 • 2009 I

Evidarea şi tratamentul mecanic canalului radicular sunt două concepte inseparabile în endodontie. Instrumentarea facilitează penetrarea soluţiilor pentru dezinfectare până în cele mai adânci regiuni ale sistemului canalicular radicular, incluzând acele zone în care nu se poate ajunge cu ajutorul instrumentelor. Hero Shaper® este un sistem lider pe piaţa Europeană, şi conceptul de ,,pantă adaptată” este un detaliu interesant. Modificarea pantei la acest instrument a făcut posibilă limitarea considerabilă a înfiletării în canalul radicular şi a crescut flexibilitatea instrumentului. În această teză, este descris protocolul pentru folosirea acestor instrumente. Recomandările producătorilor sunt prezentate şi modificate în funcţie de folosirea Hero apical® pentru a se atinge principiile endodontice fundamentale publicate de Herbert Schilder cu mai mult de 30 de ani in urma. Este deja acceptat că, conicitatea crescută în ultimii milimetri apicali este un factor important în dezinfectarea optimă a sistemului canalicular[4]. Orice sistem ar fi folosit, ţinta tratamentului endodontic rămâne aceeaşi şi canalul preparat trebuie să: • Aibă un foramen îngust, fără o lărgire excesivă • Aibă o conicitate regulată de la foramen spre intrarea coronară a canalului • Respecte forma anatomică originală Conceptul de ,,pantă adaptată”: Întreg sistemul este compus din 9 instrumente (figura 1):

(Figura 1) : Cele 9 instrumente ale sistemului Hero Shaper® • Endoflare® (A), folosit pentru intrarea în canal • 3 instrumente cu conicitate 4 % si cu diametru de 20, 25 sau 30/100 (respectiv, B, C si D) cu stopper gri • 3 instrumente cu conicitate 6% si cu diametru de 20, 25, sau 30/100 (respectiv E, F si G) cu stopper negru • 2 Hero Apicals® cu diametru de

Educaţie medicală 30/100 si conicitate 6% (H- stopper negru)sau conicitate 8% (I – stopper rosu) Una dintre trăsăturile originale ale acestui sistem este folosirea unei piese de mână special adaptate pentru tratamentul endodontic numita InGET® (Figura 2). Dimensiunea mică a capului acestui instrument oferă vizibilitate optimă şi un câmp chirurgical liber. Această piesa de mână se foloseşte doar împreună cu instrumente care au mâner adaptat special, dar care se găsesc şi în varianta clasică.

(Figura 2): InGet Conicitatea şi lungimea părţii active a instrumentului variază în funcţie de lungimea de lucru a acestuia (Tabel I). Adaptând aceste valori, este posibil să ajustăm raportul dintre rezistenţa, eficienţa si flexibilitatea instrumentului şi să alegem raportul potrivit fiecărui instrument în concordanţă cu lungimea şi conicitatea [5]. Conceptul de pantă adaptată se bazează pe următoarele premize : - Cu cât acul este mai conic, cu atât panta este lungă şi flexibilitatea este mai mare - Cu cat unghiul de tăiere este mai mic, cu atât tăierea este mai eficientă - Evacuarea detritusului dentinar este facilitată de lungimea activă mai mare deoarece evacuarea este directă HERO Shaper® -a fost conceput cu 3 muchii transversale având 3 unghiuri de tăiere şi o axă mai mare. Cu cât conicitatea devine mai mare, masa centrală a instrumentului creşte şi acesta devine mai puţin flexibil; alungirea pantei face posibilă compensarea flexibilităţii care este legată de mărimea diametrului instrumentului. Secvenţa instrumentării: Ca la orice sistem, producătorul descrie propriile recomandări de folosire. Cu privire la Hero Shaper®, Micro Mega propune trei secvenţe in concordanţă cu dificultatea canalului. Totuşi această clasificare ajută în scop ergonomic, dar este totuşi subiectivă deoarece dificultatea

este evaluată în concordanţă cu îngustimea canalului şi curbura apicală. Informaţiile următoare puse la dispoziţia practicianului pot fi insuficiente pentru a aprecia adevărata dificultate a canalului. In cele trei secvenţe, este recomandat a se folosi în zona apicală un instrument Nr.30 si conicitate 4% . Susţinerea acestor valori ne este de ajutor în scopul instrumentării, dar este şi o soluţie empirică, atâta vreme cât nimic nu justifică prepararea sistematică a foramenului cu 0.30mm. Mai mult, o conicitate de 4% în zona apicală este insuficientă pentru a asigura o dezinfecţie optimă în ultimii câţiva milimetri. Aşadar, se recomandă urmarea pas cu pas a protocolului producătorului şi definitivarea preparaţiei cu Hero Apical, pentru a obţine o conicitate de 6 sau chiar 8 % in ultimii 4 mm. Creşterea conicităţii face posibilă obţinerea unei forme satisfăcătoare. Hero Shaper© poate fi considerat un instrument potrivit datorită simplicităţii sale de utilizare şi repetabilităţii rezultatelor. Accesul direct Primul pas al accesului în cavitatea canalului este dislocarea intrării acestuia şi îndepărtarea triunghiului de dentină care limitează progresia instrumentelor ulterioare in canal.(Figura 3). Tradiţional aceasta dislocare este făcută cu Gates Gliddens, dar poate fi făcută la fel de bine cu EndoFlare® (Figura 4). Vârful instrumentului este plasat în intrarea canalului şi triunghiul de dentină este îndepărtat în timp ce se periază peretele apropiat.(Figura 5).

Figura 3, 4 si 5 : Endoflare® este folosit pentru obţinerea accesului în linie dreaptă în canal Rigiditatea acestui instrument necesită anumite precauţii la folosire, în special evitarea presiunii pe ac, forţarea putând duce la formarea unei trepte sau chiar fisuri. Canalul ,,simplu” fără nici o particularitate anatomică dificilă presupune o secvenţă de trei instrumente. Canalul ,,mediu” care nu este exagerat de curb presupune o secvenţă de patru instrumente. Canalul ,,dificil” care este îngust si cu curbura apicală marcantă presupune o secvenţă de 6 instrumente. Folosirea instrumentelor manuale rămâne necesară, în special pentru explorarea iniţială.

I nr. 2 • 2009 I Viata , Stomatologicã

Educaţie medicală Secvenţa albastră pentru canalul ,,simplu” (Fig 6 et 7):

folosit cu o mişcare rectilinie, pe 2/3 din lungimea de lucru. Partea apicală a canalului va fi instrumentată cu Hero Shaper® Nr.30 conicitate 4%, printr-o mişcare de înainte-înapoi progresiv pe lungimea de lucru.(figura 9). Folosirea secvenţială a acestor instrumente face posibil lucrul prin metoda crown-down. Fiecare formă a instrumentelor este particulară pentru fiecare secţiune a canalului şi facilitează folosirea următorului ac (fig 10), ceea ce limitează riscurile înfiletării, marea problemă a instrumentelor tăioase ce au diametru constant. Din moment ce canalul a fost instrumentat , el poate fi dezinfectat (fig 11) înainte de a se obtura. Figura 11: Canalul ,,simplu” este instrumentat cu doar două instrumente

Figura 6 and 7 : Secvenţa instrumentelor folosite în canalul ,,simplu”

Canalul este explorat cu instrumente manuale Nr.10 si Nr.15 cu o mişcare de rotire.(Figura 8). Lungimea de lucru putând fi determinată în acest stadiu.

Figura 12 si 13 : Secvenţa instrumentelor folosite in tratamentul canalului ,,mediu”

Figura 8 : Determinarea lungimii de lucru cu K File Nr.10/15 Hero Shaper Nr.30 conicitate 6% este Viata , Stomatologicã I nr. 2 • 2009 I

Figura 9: Hero Shaper Nr.30 conicitate 6% este folosit până la a 2/3 a lungimii de lucru Figura 10: Partea apicala a canalului este instrumentat cu Hero Shaper® Nr.30 conicitate 4%,

Canalul va fi explorat cu instrumente manuale Nr.10 si 15 (fig 14) în partea accesibilă. Instrumentele nu trebuie împinse în canal, şi lungimea de lucru nu trebuie determinată în acest stadiu de lucru.

Educaţie medicală Canalul poate fi instrumentat cu Hero Shaper Nr.25 conicitate 4% pana la lungimea de lucru(fig 17), si apoi cu Hero Shaper Nr.30 conicitate 4% (fig 18).

Figura 19 si 20 : Secventa instrumentelor folosite in canale ,,dificile” Canalul este explorat cu instrumente manuale Nr.6, Nr.8, Nr.10 si Nr.15 fără a necesita determinarea lungimii de lucru (fig 21).

Figura 14: Explorarea canalului cu ace manuale Nr.10 si 15 Figura 15: lărgirea celei de-a doua treimi coronare cu Nr.25 conicitate 6% Hero Shaper Nr.25 conicitate 6% (fig 15) este folosit cu aceeaşi mişcare rectilinie pe 2/3 a lungimii de lucru In acest stadiu, instrumentele manuale pot progresa pe canal şi se poate determina lungimea de lucru cu acul Nr.15 (fig 16).

Figura 21: Explorarea iniţială cu ace K Nr.6, 08, 10 si 15 Figura 17 si 18: Instrumentarea treimii apicale cu Nr.25 conicitate 4% si Nr.30 conicitate 4% Canalul astfel instrumentat poate fi dezinfectat cu hipoclorit de sodiu. Secvenţa galbenă pentru canale ,,dificile” (Fig 19 si 20)

Hero Shaper Nr.20 conicitate 6% (fig 22) este folosit pentru 2/3 din lungimea de lucru a canalului. Explorarea cu instrumente manuale se poate continua. Aceeaşi procedură va fi repetată până când va fi determinată lungimea de lucru (fig 23). Este nevoie ca instrumentul sa poată accesa pre-curba apicală şi să imite anatomia canalului, ce poate fi vizibilă la radiografie (ţinând cont că această informaţie poate fi imperfectă datorită imaginii bidimensionale).

Figura 16: Determinarea lungimii de lucru I nr. 2 • 2009 I Viata , Stomatologicã

Educaţie medicală Figura 27: Folosind instrumentele intr-o maniera crown down, fiecare parte a canalului este instrumentat în secvenţe cu un instrument specific. Întreaga secvenţă implică instrumentarea apicală cu NR.30 si diametru 4%. A fost demonstrat că un diametru de 4% nu este suficient pentru a dezinfecta şi a obtura canalul folosind gutta-percha. Pentru a mari diametrul apical, este recomandat să se termine instrumentarea folosind un Hero apical 30/08%, chiar şi pentru canalele dificile (fig 28 si 29). Aceste instrumente există de asemenea şi în versiunea manuală. Canalul care a fost instrumentat, poate fi dezinfectat şi obturat intr-un mod convenţional (Figura 30 si 31).

Figura 22 si 23: Prepararea primei treimi coronare cu instrumente manuale Nr.20 conicitate 6% până când lungimea de lucru poate fi atinsă. Canalul poate fi instrumentat la lungimea de lucru folosind Hero Shaper 20/04% (fig 24), 25/04% (fig 25) si 30/04% (fig 26) în faza următoare. Intre utilizarea fiecărui instrument, canalul este spălat cu soluţie de hipoclorit de sodiu, şi permeabilitatea canalului este verificata cu un ac manual mic.

Figura 24, 25 şi 26: Canalul este apoi instrumentat la lungimea de lucru cu 20/4%, 25/4% si 30/4%. Folosirea instrumentelor cu procedura crown-down face posibil sa instrumentarea succesiva a fiecărei părţi a canalului (fig 27).

Figura 28 şi 29: Instrumentarea primei treimi apicale cu Hero Apical permite ca diametrul primei treimi apicale să fie mai mare cu 6 or 8%.

Viata , Stomatologicã I nr. 2 • 2009 I

Educaţie medicală

Figura 30: Tratamentul endodontic pe 26; Canalele radiculare au fost instrumentate cu Hero Shapers urmând uşor secvenţa canalului dificil, si o finisare apicala cu Hero apical. Figura 31: Dezobturarea şi reobturarea canalelor pe 26. După îndepărtarea materialului din camera pulpară, materialul de obturaţie a fost îndepărtat cu instrumente manuale şi instrumentat cu Hero Shaper urmând secvenţa galbenă pentru canale “dificile” (fig 30), instrumentarea apicala a fost definitivata cu Hero Apical. Canalele radiculare au fost obturate folosind tehnica Schilder cu gutta percha termică.

Concluzie: Este important să ţinem cont că în final, nu contează ce instrumente sunt folosite atât timp cat rezultatul este cel dorit. Putem remarca o diferenţă majoră între utilizarea sistemelor Protaper® (Simon et al. 2008) si Hero Shaper® . Citind literatura de specialitate, este greu de făcut o alegere clară pentru o variantă sau alta. Este şi mai dificil să evaluăm diferenţa între succesul protocoalelor de instrumentare şi obturare pe care le-am demonstrat (Hoskinson et al. 2001), negăsindu-se nici o diferenţă semnificativă între tehnica step back de 1mm sau ½ mm, şi gutta percha obişnuită vs. termică. Totuşi s-a demonstrat importanţa şi efectul asupra vindecării şi s-a remarcat o tendinţă de vindecare întârziată atunci când mărimea foramen-ului a fost mai mare de mărimea 30. Tabel I

Caracteristicile HERO Shaper® Diamentru

Lungimea activa

Marime

D10

D16

.04

#20 si #25

0.57

0.83

0.99

.04

#30

0.70

1.01

1.20

.06

#20, #25, si #30

0.87

1.26

1.50

Lungimea activă în comparaţie cu diametrul şi mărimea vârfului instrumentului. Panta creşte de la vârf la mâner. Referinte : Schilder H. Cleaning and Shaping the root canal Dent Clin North Am 1974 Schilder H. Cleaning and Shaping the root canal Dent Clin North Am 1974 Peters OA. Current challenges and concepts in the preparation of root canal systems: a review J Endodon 2004; 30:559-97 Calas P. HERO Shapers®: the adapted pitch concept. Endodontic Topics 2005, 10, 155-162 Lumley PJ. Cleaning efficacy of two apical preparation regimens following shaping with hand files of greater taper.Int Endod J. 2000 May;33(3):262-5. Diemer F, Calas P. Effect of pitch length on the behaviour of rotary triple helix root canal instruments. J Endod 2004: 30: 716–718.

I nr. 2 • 2009 I Viata , Stomatologicã

Caleidoscop AMSPPR 2009 MIC GHID FINANCIAR Atât pentru tinerii medici debutanţi cât şi pentru adulţii suferind de astenia primăverii şi seniorii preocupaţi de propria sănătate reamintim câteva obligaţii fiscale de început de an care onorate vă pot scuti de numeroase şi neplăcute amenzi: • La sfârşitul fiecărui an fiscal trebuie realizat de titularul de cabinet (persoană fizică sau juridică) inventarul cu mijloacele fixe şi obiectele de inventar ale cabinetului; procedura poate fi realizată de orice medic sau de contabilul angajat • Pentru deducerea pe cheltuielile anului precedent a valorii mijloacelor fixe din dotare neamortizate este necesară realizarea la sfârşitul anului fiscal precedent a planului anual de amortizare a mijloacelor fixe (amortizare liniară sau accelerată) de către un contabil calificat, pe baza noilor durate de amortizare a mijloacelor fixe (reglementare publicată într-un Quo Vadis precedent), valoarea totală finală

de amortizare anuală fiind înregistrată într-o fişă de operaţiuni diverse cât şi în Registrul de operaţiuni diverse • Tot pe fişă de operaţiuni diverse şi în Registrul de operaţiuni diverse se înregistrează cheltuielile deductibile plafonat (protocol, pensie privată, cotizaţii la organizaţii obligatorii, cotizaţii la asociaţii facultative, etc.) fiecare în cota procentuală din venitul brut sau net specificată în reglementările fiscale • La încheierea anului fiscal chitanţierele (facturierele) folosite, bibliorafturile cu declaraţii speciale, cu declaraţii de impozit, cu cheltuieli diverse, cu poliţe de asigurare, etc. se arhivează într-un spaţiu dedicat şi se înregistrează în registrul de arhivă al cabinetului • Din punct de vedere al inspecţiei muncii trebuie verificată actualizarea salariilor în funcţie de noul salariu minim pe economie cu anunţarea actualizării la ITM şi plata echivalentă a impozitelor respective

ŞTIAŢI CĂ ? 46

• Apa “dulce”, utilizată de majoritatea organismelor de pe Terra, reprezintă doar 0.02% din totalul apei de pe Terra şi se găseşte în râuri, lacuri etc? • Cea mai înaltă clădire din lume se construieşte în Dubai şi se numeşte Burj Dubai (Turnul Dubai) şi va avea 818 m ? • Cea mai bătrână femeie din lume încă în viaţă în prezent (ianuarie 2009) este Gertrude Baines, o americancă de 114 ani ? • De doi ani (2007 si 2008), Google deţine supremaţia în Fortune 100 Best Companies To Work For? Pentru cele aproximativ 3000 de posturi disponibile în 2007, Google a primit peste 750.000 de CV-uri conform Fortune • Daniel Sanchez-Ruiz (UK) a primit la vârsta de 3 ani şi 301 zile, pe data de 25 februarie 2005 un set de proteze dentare din cauza bolii lui – displazie hipohidrotică ectodermală care a împiedicat dezvoltarea dinţilor ? • Cel mai mic dinte de lapte extras a fost al unui băieţel din SUA pe data de 30 octombrie 2002, extracţie realizată de dr. Scott Harden iar dintele măsura 3 mm lungime? Viata , Stomatologicã I nr. 2 • 2009 I

• Cel mai lung păr din lume, pentru care s-a făcut înregistrare, aparţine unei femei Xie Qiuping (China) având 5.627 m lungime pe data de 8 mai 2004? Ea şi-a crescut părul de la vârsta de 13 ani, din 1973. • O pereche de jeanşi originali Levi Strauss & Co (USA) având o vechime de peste 115 ani a fost vândută de Randy Knight (USA) către un colecţionar anonim din Japonia pentru 60000 USD prin site-ul eBay, pe data de 15 iunie 2005.

Actualităţi SCRISOARE DESCHISĂ CITITORILOR

Stimată colegă, Stimate coleg,

Revista AMSPPR – Viaţa Stomatologică, având o tradiţie a unei apariţii regulate de peste 18 ani, îmbracă haine noi începând cu anul 2009. Nu putem să nu ţinem cont de realităţile stomatologiei mondiale şi nu putem ignora evoluţia societăţii româneşti în ultimii ani, dar mai ales ca membru al UE. Viaţa Stomatologică nu este doar o revistă. Ea reprezintă vocea, opinia, dilema, soluţia, întrebările, răspunsurile, ştiinţa practicianului privat din ţara noastră. Având toate aceste aspecte în vedere, dorim ca revista să reflecte viaţa stomatologică actuală, atât din punct de vedere ştiinţific şi profesional cât şi de hobby şi timp liber la un standard înalt. Aceasta este viziunea noastră asupra viitorului acestei publicaţii. Pentru a ne putea duce la bun sfârşit această viziune, AMSPPR are nevoie de tine. Te invităm aşadar la sediile teritoriale, unde ai ocazia să afli despre activităţile pe care asociaţia le-a desfăşurat şi pe care le va mai organiza în continuare. Tot aici poţi achita cotizaţia de membru AMSPPR. Cotizaţiile strânse permit asociaţiei să meargă înainte, să organizeze manifestări ştiinţifice de talie internaţională cu lectori de renume

(aşa cum a fost cursul prof. Castellucci 2008, Congresul Internaţional de Endodonţie 2009) dar şi să îţi oferim o informaţie de calitate direct la tine în cutia poştală. Conform hotărârii Consiliului Director Naţional al AMSPPR din 23-24 ianuarie 2009, începând din luna ianuarie 2009 vor fi 4 categorii de membri. Aceştia sunt: medicii titulari de cabinet (cotizaţie: 32 lei/lună), medici angajaţi (cotizaţie: 16 lei/lună), medici debutanţi în primii 3 ani de la obţinerea licenţei (cotizaţie: 10 lei/lună), studenţi (gratuit). De asemenea, pentru neplata cotizaţiei timp de trei luni, se atrage după sine retragerea calităţii de membru din AMSPPR. Pentru a veni în întâmpinarea nevoilor tale, AMSPPR îţi oferă şi câteva facilităţi la achitarea cotizaţiei: membrii aceleiaşi familii (soţ/soţie) unul achită cotizaţia maximă şi celălalt cea imediat inferioară (ex: ambii soţi sunt titulari de cabinet: unul 32 lei/lună şi celălalt 16 lei/luna; ambii soţi angajaţi: unul 16 lei/lună şi celălalt 10 lei/lună); membri care nu au restanţe şi achită cotizaţia în avans pentru 11 luni, primesc cea de-a 12-a lună gratuit! Ţinând cont de toate acestea, vă dorim multe succese profesionale şi sănătate! Cu deosebită consideraţie, Redacţia Viaţa Stomatologică

PROPUNE RUBRICA IAR AMSPPR TE RĂSPLĂTEŞTE! Cele mai bune 10 propuneri de rubrici permanente în revistă vor fi premiate cu o geantă promoţională AMSPPR! Trimite pe email la redactie@dental.ro propunerea ta de rubrică în cadrul revistei Viaţa Stomatologică. Scrie-ne pe scurt şi cum vezi tu această rubrică, iar noi te vom răsplăti! Lasă-ne datele tale: nume, adresa de corespondenţă, localitate, email şi vârsta pe email la redactie@dental.ro iar noi te vom contacta în cel mai scurt timp! Câştigătorii vor fi publicaţi în numărul 3/2009 al revistei şi pe site-ul www.dental.ro. Membrii comitetului de redacţie nu pot participa la concurs. AMSPPR este înregistrată la Autoritatea Naţională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal cu nr 3718. AMSPPR este operator al datelor cu caracter personal ale membrilor săi, pe care le deţine în scopul unei evidenţe clare şi precise a acestora şi, de asemenea, în scopul informării dvs. atât prin revista proprie cât şi prin diversele materiale promoţionale şi publicitare pe care le veţi primi. Spune-ţi părerea despre conţinut!

VIAŢA STOMATOLOGICĂ APRECIAZĂ PĂREREA TA! Aşteptăm pe adresa redacţie@dental.ro părerea ta despre articolele prezente în revistă. Care articol te-a ajutat cel mai mult? Notează un articol la fiecare categorie de mai jos: 1. Informaţie .................................................................................................. 2. Opinie........................................................................................................ 3. Ştiinţă.........................................................................................................

I nr. 2 • 2009 I Viata , Stomatologicã

Actualităţi CRITERII DE PUBLICARE IN REVISTA VIAŢA STOMATOLOGICĂ Revista AMSPPR – „Viaţa Stomatologică”, având o tradiţie a unei apariţii regulate de peste 18 ani, îmbracă haine noi începând cu anul 2009. Nu putem să nu ţinem cont de realităţile stomatologiei mondiale şi nu putem ignora evoluţia societăţii româneşti în ultimii ani, dar mai ales ca membră UE. „Viaţa Stomatologică” nu este doar o revistă. Ea reprezintă vocea, opinia, dilema, soluţia, întrebările, răspunsurile, ştiinţa practicianului privat din ţara noastră. Având toate aceste aspecte în vedere, dorim ca revista să reflecte viaţa stomatologică actuală, atât din punct de vedere ştiinţific şi profesional cât şi de hobby şi timp liber la un standard înalt. Având în vedere viziunea noastră asupra acestei publicaţii, pentru cei care doresc să publice articole în revistă, mai jos găsesc criteriile tehnice de publicare. Date tehnice despre revistă: Tradiţie: Revista AMSPPR „Viaţa Stomatologică” o apariţie regulată cu vechime de 18 ani. Imprimare: calitate deosebită a imprimării, full-color, aprox. 50 pagini A4, 4 coperte plastifiate I.S.S.N.: 1454-5772. Distribuţie: naţională, gratuită în toate judeţele; de asemenea, se distribuie la expoziţiile la care participă AMSPPR, la Congresul AMSPPR; este însoţită de suplimentul legislativ gratuit, Buletinul Informativ Naţional „Quo Vadis” având I.S.S.N.: 1454-5780, toate într-un ambalaj de plastic astfel încât să nu fie deteriorate până la destinatar.

Conţinut: actualităţi legate de practica dentară, opinii ale practicienilor, articole ştiinţifice (studii de caz, statistici), prezentări de produse de uz stomatologic, activitate internaţională, manifestări ştiinţifice, oferte produse, recenzii de carte, probleme legale, interviuri, alte aspecte de interes. Piaţa ţintă: medicii dentişti, studenţii stomatologi, tehnicieni dentari, asistenţi de stomatologie, autorităţi. Caracteristici tehnice ale materialelor trimise: A. TEXTUL 1. Textul să fie redactat şi salvat sub formă de document Word 2. Textul redactat să aibă diacriticele trecute (ă, ş, ţ, â, î) şi să fie scris cu tipul de caractere „Times New Roman” 3. Nu inseraţi imagini în cadrul textului, nu casetaţi, tabelaţi sau coloraţi textul. 4. Fiecare material trimis (acolo unde este cazul**) trebuie să fie însoţit de fotografia şi un scurt CV profesional ale celui care trimite alături de adresa de email unde acesta poate fi contactat permanent 5. Pe lângă criteriile de editare impuse de revista Viaţa Stomatologică, articolele ştiinţifice vor respecta „Uniform Requirements for Manuscripts Submitted to Bio-medical Journals” în ceea ce priveşte conţinutul articolelor, calitatea şi relevanţa clinică, etica problematicii şi imaginilor incluse în studiu Viata , Stomatologicã I nr. 2 • 2009 I

6. Este necesar acordul scris al pacienţilor cu privire la publicarea cazurilor în cazul în care aceştia pot fi identificaţi. 7. Este necesar acordul scris de cedare de copyright din partea autorilor preluaţi sau traduşi. 8. Prin trimiterea articolului spre publicare, autorul îşi asumă în întregime responsabilitatea conţinutului acestuia. Revista „Viaţa Stomatologică” nu va publica articole care aduc prejudicii drepturilor fundamentale ale omului. 9. În cazul solicitării dreptului la replică, acesta va fi acordat în cadrul revistei la rubrica „DREPTUL LA REPLICĂ” , având aceleaşi caracteristici tehnice ale textului cu cel la care se referă. 10. Articolele ştiinţifice vor avea un scurt rezumat (4-5 rânduri) şi cuvinte cheie (3-4) în limba engleză. **. La materiale gen opinii, interviuri, păreri, drept la replică, recenzii. Nu se aplică articolelor ştiinţifice având în vedere faptul că acestea au frecvent mai mulţi autori. B. FOTOGRAFIILE 1. Imaginile (fotografiile, grafice, statistici, etc.) care vor apărea în text vor fi salvate separat ca fişiere imagine (*.jpg, *.bitmap, *pdf.) şi numite cu cifre (1,2,3 etc.). Numărul imaginii va fi trecut în text pentru a vedea unde va fi poziţionată imaginea. Pentru ca toţi cititorii să poată avea o imagine clară asupra materialului pe care îl lecturează, într-un tabel vă rugăm să notaţi: numărul fotografiei, denumirea ei scurtă sau după caz persoanele care intră în imagine, în ordine de la dreapta spre stânga. 2. Fotografiile vor fi originale, iar în cazul de preluări este necesar acordul scris de cedare de copyright din partea autorilor 3. Fotografiile trebuie să respecte un standard de minimă calitate pentru a fi publicate (contrast, culoare, încadrare, claritate, corelare cu textul, fără persoane în mişcare, etc.), rezoluţie 300 dpi. 4. În cazul unor fotografii numeroase sau de înaltă rezoluţie, dificil de trimis pe e-mail se recomandă trimiterea lor la redacţie pe suport CD sau DVD pe adresa: AMSPPR FR Banat Str. Vicenţiu Babeş nr. 24 ap. 2, cod 310029 Arad, jud. Arad Redacţie contact: Email: redactie@dental.ro Adresa: AMSPPR FR Banat Str. Vicenţiu Babeş nr. 24 ap. 2, cod 310029 Arad, jud. Arad

FDI Annual World Dental Congress

2 - 5 September 2009

Singapore

congress@fdiworldental.org