Revista Viata Stomatologica nr. 05-09

Istoria este ceea ce facem editorial

Am candidat la funcţia de preşedinte AMSPPR pentru mandatul 2009 – 2012 cu intenţia sinceră de a-mi oferi din nou cunoştinţele, experienţa şi puterea de muncă pentru a servi interesele asociative, pentru a apăra cu toate mijloacele legale membri asociaţi de ameninţările existente, de cele imaginabile şi de altele, de neimaginat în acest moment.

Am fost ales de delegaţii Adunării Generale Naţionale cu majoritatea statutară de voturi într-o şedinţă condusă corect şi cu exactitate, cu o participare civilizată, demnă şi europeană, atât a candidaţilor cât şi a delegaţilor, cărora le mulţumesc şi în acelaşi timp îi felicit, forumul anual al AMSPPR rămânând un adevărat reper naţional şi moral al democraţiei şi implicării în dezbateri de larg interes. Prin alegerea făcută, delegaţii au votat implicit şi conţinutul programului de activităţi propus, ce a fost publicat anterior în numărul 4 / 2009 al revistei „Viaţa Stomatologică”.

Contextul global în care noua echipă aleasă preia responsabilităţile de conducere este dificil: recesiunea globală afectează direct veniturile populaţiei şi implicit veniturile cabinetelor private, unele cabinete îşi reduc programul de activitate şi chiar se închid, o mare parte a colegilor debutanţi îşi exercită dreptul european de a-şi oferi forţa de muncă în alte state membre UE, medicii pensionari nu îşi pot permite o retragere onorabilă, rămânând activi mult peste vârsta la care în alte ţări colegii lor o fac.

Nici contextul naţional nu este deosebit de încurajant: criza morală a întregii societăţi, subdezvoltarea infrastructurii, neutilizarea fondurilor nerambursabile ale UE destinate restructurării, superficialitatea angajamentelor celor aleşi, funcţiile de dragul funcţiei, lipsa de dialog între diferitele segmente sociale şi nu în cele din urmă agresiunile împotriva AMSPPR, iniţiate, coordonate, întreţinute şi amplificate de foştii membri excluşi de Adunarea Generală Naţională 2008… În oglindă cu această realitate, membrii aleşi ai noii echipe sunt plini de elanuri, de iniţiative, pentru a face mai mult şi mai bine decât predecesorii: aceasta este chiar una din cheile esenţiale ale Progresului…

Pentru îndeplinirea obiectivelor departamentale este necesară însă o coeziune şi o coerenţă a întregului Consiliu Director Naţional ce a lipsit în ultimii ani. Fiecare membru nou ales în conducerea AMSPPR trebuie să se simtă liber pentru orice fel de iniţiativă benefică pentru membri şi asociaţie, în cadrul limitelor stabilite prin vot majoritar statutar.

Provocările practice sunt deosebite; amintim doar câteva : stabilirea pachetului de bază al AMSPPR pentru membrii săi plătitori, reluarea dialogului amiabil şi normalizarea relaţiilor cu CMDR, , redobândirea drepturilor tradiţionale ale asociaţiei, stabilirea modalităţilor de promovare a domeniilor de interes ale AMSPPR, buna organizare a Congresului AMSPPR – FDI 2010, refacerea unui site atractiv, sprijinirea şi stimularea iniţiativelor locale din domeniul profilaxiei, dialogul constructiv cu toţi liderii de opinie AMSPPR din ţară, apărarea membrilor AMSPPR de abuzuri.

Existenţa AMSPPR ca alternativă liberală la organizaţia legală obligatorie se bazează pe câteva motivaţii majore: ● Importanţa conservării şi respectării dreptului constituţional de liberă asociere pentru apărarea intereselor profesionale specifice. ● Necesitatea promovării experienţei medicilor privaţi liberi reuniţi într-o Organizaţie NonGuvernamentală în dialogul social cu instituţiile Statului. ● Păstrarea demnităţii asociaţiei ca stindard al cabinetului stomatologic privat în relaţie permanentă cu diversele autorităţi publice. În una din intervenţiile din cadrul AGN 2009 am solicitat tuturor participanţilor să îşi potrivească cu toţii ceasurile la aceeaşi oră : aceasta deoarece în anul 2010 AMSPPR va împlini 20 de ani de activitate ! Această aniversare este un major şi legitim motiv de mândrie, aniversare care va trebui sărbătorită nu doar în cadrul diferitelor evenimente profesionale locale, regionale şi naţionale, ci prin tot ceea vor face membrii asociaţi, de la preşedinte la membrul debutant, pentru AMSPPR, pe parcursul întregului an 2010 !

20 de ani de Istorie a profesiei noastre liberale se uită la noi !

Dr. Voicu A. David Preşedinte AMSPPR

1

Cuprins

EDITORIAL Pagina 1: anul XI ● nr. 65, nr. 5 ● noiembrie 2009

COLEGIUL ŞTIINŢIFIC DE REDACŢIE Prof. Dr. Dorin Bratu Dr. Marius G. Bud Prof. Dr. Viorel Ibric Cioranu Prof. Dr. loan Coca – Germania Dr. Sanda Danciu Stănoiu Dr. Natan Fuhrman – Israel Prof. Dr. Mariana Gavrilă – SUA Prof. Dr. Ovidiu Grivu Conf. Dr. Laszlo Hecser Conf. Dr. Rodica Jianu Dr. Dan I. Lazăr Prof. Dr. Alexander Mersel – Israel Prof. Dr. Mihai Nechifor Prof. Dr. Ioana Nica Prof. Dr. Ion Pătraşcu Prof. Dr. Sever Popa Conf. Dr. luliana Săbăduş Şef lucrări Dr. Dr. loan Ştefan Stratul Dr. Dr. Vasile Victor Valea – Germania Şef lucrări Dr. Liviu Zetu COLEGIUL PROFESIONAL DE REDACŢIE Dr. Voicu A. David - Preşedinte AMSPPR Dr. Petru Albu Dr. Andrea Kovacs Dr. Marton Panţel Dr. Bogdan Popescu Dr. Bogdan Şerbănescu Dr. Mihai Tozlovanu Dr. Radu Ţepordei Redacţia Secretar tehnic - Anamaria A. Capotescu Redactor şef – dr. Vlad C. Deac Contacte directe Sediul central: Str, Voroneţ nr. 3, bl. D4, se. 1, ap. 1 Bucureşti, sector 3 • cod poştal 031551 Tel./Fax 021 327 41 19 e-mail: amsppr@dental.ro Redacţia: AMSPPR - Str. Vicenţiu Babeş nr. 24 ap. 2 cod 310029 Arad, jud Arad Tel. / Fax: 0257-206.180 e-mail: redactie@dental.ro Grafică şi tipar:

Istoria este ceea ce facem - dr. Voicu A. David ACTUALITĂŢI

Pagina 3:

Adunarea generală naţională a AMSPPR Tineret

Pagina 4-6: Pagina 8-9: Pagina 10:

Fructe din Deltă - dr. Sanda Danciu Efectul Dentalsurf sau prietenii pe care nu i-ai cunoscut încă - dr. Ştefan Anca Ce sunt comunităţile virtuale?

AGORA

Pagina 11:

Petiţie pentru sprijinul libertăţii de exprimare în medicina dentară

Pagina 12-14:

Medicul privat şi băncile - dr. Voicu A. David

Pagina 15:

Recomandări pentru studiile clinice cu materiale restaurative

Pagina 18:

Cariile la suprafaţa rădăcinii la adulţi

Pagina 19-20:

Ordinul 1030 - av. Luciana Mihai Casete info procese soluţionate (Dosarul nr. 12697/301/2008/ Dosarul nr. 14989/211/2008) - av. Luciana Mihai RECENZIE

FDI

PAGINA JURIDICĂ Pagina 21:

Pagina 22:

Pagina 25:

Herta Muller, Premiul Nobel pentru literatură - dr. Voicu A. David Revistele Confraţilor: Actualităţi Stomatologice la 10 ani de activitate / Dental Target - autor dr. Voicu A. David Ghid de utilizare Diga - dr. Ştefan - Ioan Stratul

Pagina 26:

Memorii (Valeriu Ananiu) - prof. Ioana Revnic

Pagina 23:

EDUCAŢIE MEDICALĂ Pagina 28-29:

Pagina 45:

Aspecte legate de vizualizarea radiografiilor digitale- dr. Marius Bud Un instrument inovator pentru tratamentul endodontic iniţial: Secvenţa REVO-S Experienţele noastre obţinute la implanturile în formă de rădăcină din două piese Parodontologia modernă

Pagina 46-47:

Anunţ II Curs microscopie dentară - Dr. Tom Schloss

Pagina 48:

Criterii de publicare în Viaţa Stomatologică

Pagina 30-33: Pagina 34-40:

IMPORTANT • Precizare juridică: Articolele juridice publicate se referă la acte legislative în vigoare la data predării revistei şi buletinului în editură.

tel.: 0368 10.10.40 www.printings.ro Responsabilitatea textelor publicate aparţine autorilor. Reproducerea textelor sau a unor fragmente din textele publicate, fără acordul autorului sau al redacţiei este interzisă. Publicaţie protejată prin marca OSIM. Preluările din „Der Freie Zahnarzt” sunt autorizate în acord cu parteneriatul AMSPPR – FVDZ e.V. Informaţii suplimentare, colaborări, reclame la Sediul central al AMSPPR - Bucureşti - România.

Revista „Viaţa Stomatologică” înfiinţată în 1990 nu mai este creditată de CMDR cu cele 3 ore EMC fiind considerată datorită reflectării fidele a vieţii noastre profesionale ca „revistă de scandal şi destabilizare în rândul medicilor stomatologi”

CE VEŢI CITI ÎN NUMĂRUL URMĂTOR ● Adunarea Generala Naţională a AMSPPR

● Fotografia in stomatologie II – dr.

Dan Ioan Lazăr

● Nou! - Pagina Studentului la Medicină Dentară

● Ghid de utilizare a sistemului de izolare cu diga – dr. Nicolae cristian

● CongresulSOLA2009Viena–dr.VoicuA.David

cazacu

● Diaspora stomatologica încotro?! -

● Ghid financiar – Ionut Leahu

dr. Sergiu Barna AMSPPR nu îşi asumă în nici un fel responsabilitatea pentru validitatea proprietăţilor, aparaturii, materialelor sau serviciilor firmelor care îşi fac publicitate în revista „Viaţa Stomatologică”. Afirmaţiile proprietarilor reclamelor respective sunt subiect al standardelor de piaţă şi ale reglementărilor legislaţiei protecţiei consumatorului.

Adunarea generală naţională a AMSPPR actualităţi

REZULTATELE ALEGERILOR PENTRU NOUA CONDUCERE A AMSPPR DIN CADRUL AGN 2009 În cadrul lucrărilor AGN 2009, a fost aleasă cu majoritatea statutară următoarea echipă de conducere pentru mandatul 2009 – 2012: Preşedinte:

Dr. Voicu A. David Vicepreşedinţi:

Dr. Petru Albu

Dr. Vlad Deac

Dr. Horia Ţepordei

Dr. Marton Panţel

Dr. Dan Grigorescu, interimar

Dr. Bogdan Şerbănescu, interimar

Trezorier:

Dr. Mihai Tozlovanu 3

Fructe din Delta tineret

Aseară, am început să-mi fac bagajul pentru că plec în concediu. Primul lucru a fost să caut valiza verde destinată calatorilor mai lungi de 3 zile. OK, până acum, doar ca atunci când am deschis valiza, într-o pungă mototolită am găsit câteva “chestii” brune cu miros umed. Ah, am exclamat în gândul meu: “Fructele din Delta”; şi acesta a fost momentul în care amintirile mele au început sa curgă.

Vara asta am fost invitată să conduc un workshop la DentalSurf – şcoala de vară a Asociaţiei. Locaţia stabilită – Sfântu’ Gheorghe. Dorinţa mea de a vizita locuri sălbatice, unde răzbaţi greu şi Natura face legea, urma să fie satisfăcută. Mă gândeam că o să mă descurc cumva cu partea profesională. Nu-mi asumasem până atunci rolul de formator dar eram destul de liniştită pentru că avusesem timp să mă pregătesc.

Credeam că vor fi cam 10 studenţi şi îi cunoşteam pe doi dintre organizatori (la nivel de “bună ziua” şi “ce mai faci”). Mă aşteptam să ating toate temele pregătite să facem multe multe exerciţii plus o plimbare cu barca, o baie în mare şi poate o seară la discotecă.

Am ajuns de la Tulcea la Sf Gheorghe după un drum lung dar plăcut pentru că am descoperit arii de interes comune cu Carmen, Mihai şi Ştefan. Drumul de la debarcader la Green Village mi-l amintesc foarte bine. Întâi am observat că grupul e format din peste 20 de persoane dar n-am avut timp să-mi fac probleme pentru că am pornit… pe jos. Era o chestie gen cărare acoperită cu un praf-nisip care ascundea şi câteva pietre ascuţite. La jumătate, mânerul valizei mele a cedat dar eu nici gând, mergeam mai departe, în rând cu colegii pentru că trebuia să(-mi) demonstrez că nu merg la sală degeaba. Menţionez că în micul geamantan care mi se părea că are o tonă, amplasasem laptop-ul cu toate informaţiile preţioase. Am tras bagajul după mine şi mulţumesc producătorilor pentru că rotilele au rezistat la un parcurs care ar fi fost o provocare pentru orice maşină de teren. Prima seară am petrecut-o pe plajă la lumina celularelor. Câţiva au făcut baie, Marea era prea rece pentru gustul meu dar cerul era senin şi stelele păreau aproape.

4

In prima zi, de dimineaţă am învăţat pe pielea mea ce înseamnă “micul” dejun la Green Village – un meniu din trei feluri hipercalorice care a fost o adevărată provocare (iar prăjitura n-a fost din peşte aşa cum se spune). M-am mai stresat puţin până am primit acces în discotecă – o construcţie din placaj şi stuf pe care am ochit-o cum am intrat în Village. Avea o super sală fără lumină naturală, cu ecran de proiecţie, flip-chart, prelungitoare, internet wireless … mult mai mult decât puteam să-mi doresc într-un loc unde se poate ajunge doar cu barca… Ideea e că am făcut o introducere scurtă şi am intrat în exerciţii. A fost ca şi cum aş fi apăsat pe “engage”. Am pornit acţiunea unei călătorii fantastice care s-a oprit doar în a treia zi de workshop. Poate că am oferit ceva dar am primit mult mai mult. Am învăţat să joc “Mafia” şi “Boltz”…

Am învăţat să dau buna ziua brotăcelului verde care mă aştepta în fiecare dimineaţă pe pervaz.

Am învăţat că duşurile comune pot fi foarte curate. Am învăţat să mă plimb lejer printre câini cu toate ca în primele ore muream de frică. Am învăţat ce înseamnă să împărtăşeşti păreri comune despre atenţia îndreptată spre pacient şi ce să-i spun unui om pentru care autocontrolul contează. M-am bucurat să fac parte din Pinguinii Bleumarin. Am învăţat cum e să faci baie în mare când sunt valuri mari, ce înseamnă o formare Lemark şi multe lucruri noi de la curajoşii endodonţi. Am învăţat să primesc şi să mă bucur de toate lucrurile frumoase pe care mi le-aţi scris la runda finala de feedback.

La sfârşitul celei de-a treia zile am făcut o super plimbare cu barca în Rezervaţie. Am admirat toate păsările acelea minunate: lebede, pelicani, lişiţe, stârci, cormorani având senzaţia că aici s-a adunat tot păsăretul de pe lumea asta. Am primit şi un soi de premiu de la pescarii care conduceau bărcile. La ple-

Fructe din Delta tineret

care, am oprit într-un loc unde erau adunate ca pe o pajişte plutitoare nişte plante asemănătoare nuferilor . Când le-au ridicat din apă am văzut, între tulpină şi rădăcină, la baza frunzelor, nişte bulbi maro. Pescarul nostru i-a desprins uşor, apoi a luat cuţitul pescăresc şi i-a crăpat în două după care mi-a întins miezul alb.” Fructe de Deltă” mi-a spus, “gustaţi”. L-am privit circumspectă dar nu puteam să ratez aşa o chestie nouă şi într-o secundă m-am trezit mestecând. Avea un gust asemănător cu un sâmbure de caisă, uşor dulce, uşor astringent şi cu o aromă de nisip – era ceva plăcut – greu de descris.

Acum, când îmi amintesc scena, îmi dau seama ca în această vară, am muşcat din Fructele Deltei şi am simţit gustul împlinirii, al faptului că am primit şi am dăruit fiecare tot ce aveam mai bun în acele câteva zile. Şi aşa cum vă spuneam, eu văd DentalSurf ca pe un film serial. În episodul din acest an, am ju-

6

cat fiecare rolul nostru. La anul poate se vor schimba protagoniştii, scenariul, regizorii dar spiritul rămâne acelaşi. Şi cine a fost odată la DentalSurf, se simte liber să alunece printre idei şi acţiuni ca un surfer printre valuri.

Călătorie plăcută şi vânt în velă!

Cu drag: Sanda

tineret

“Efectul DentalSurf” sau “Prietenii pe care nu i-ai cunoscut incă”

S-a încheiat şi DentalSurf-ul din acest an. Pe faleza din Tulcea ne îmbrăţişam şi ne luam rămas bun, douăzeci de prieteni care în urmă cu o săptămână eram doar nişte nume pe o listă, nişte necunoscuţi. Iar acum cu foarte mare greutate ne puteam reîntoarce acasă, capul fiind încă întors spre ei. Fiind la a treia particiapare scena îmi e cunoscută, dar tot nu îmi vine să cred că e real ce se întâmplă.

Cele de mai sus par să nu aibă nici o legătură cu o “scoală de politică profesională”, cum este intitulat DentalSurful de la înfiinţare. Trebuie să înţelegem aici faptul că politica profesionala are un sens mult mai cuprinzător. Iar anul acesta a luat forma comunicării, sub toate formele de care ne lovim în activitatea de zi cu zi. Pot să remarc că anul acesta a fost prima ediţie “100%” de politică profesională: ce vreau să spun este că nici o temă nu a abordat tehnici şi manopere dentare - ceea ce a fost pentru câţiva o nemulţumire - dar acestea îşi au mai bine locul în cadrul unor evenimente special dedicate. In felul acesta ne-am putut mai bine concentra pe tema propusă, chiar dacă în final toate discuţiile s-au învârtit tot în jurul problematicii pacienţilor şi cabinetului, aceasta era inevitabil şi de aşteptat.

Greutăţile acestui an “de criză” la un moment dat au pus sub semnul întrebării existenţa celei de a V-a ediţii, dar DentalSurful a reuşit să treacă cu bine.

Nu s-ar fi întâmplat aceasta fără entuziasmul şi ajutorul participanţilor şi lectorilor, cu toţii trecând peste diversele impedimente şi reuşind împreună să dăm viaţă acestui eveniment. Aş vrea să mulţumesc tuturor pentru aceasta, aici un mare aport a avut colega Carmen Albu, vicepreşedintele AMSPPR coordonator al departamentului tineret, care s-a implicat activ in organizare, anul acesta fiind şi între participanţi.

Important este că ne-am întâlnit cu toţii şi am fost împreună din 24 până în 30 august la Dolphin Camping din cadrul Green Village Sfântu Gheorghe învăţând lucruri noi despre comunicare, tema aleasă pentru anul acesta.

8

Nu-i voi enumera pe toţi aceşti oameni extraordinari pe care i-am întâlnit deşi îi păstrez pe toţi in inimă. Dar aş dori să adresez mulţumirile mele speciale colegei Sanda Danciu, cea care ne-a introdus în comunicare prin perspectiva programării neuro-lingvistice - Un concept nou care ne poate schimba viaţa. Iar legat de aceasta tot o noutate care suscită foarte mare interes în Statele Unite, dar nu numai, coachingul (“antrenament” in lb. engleza) şi dental coachingul. Acesta se referă la antrenarea minţii noastre pentru a da un randament mai bun şi a avea o eficienţă sporită în activitatea dorită. Cele trei zile dedicate acestor subiect au fost prea puţine faţă de interesul creat.

Cel de-al doilea “lector”spre care se îndreaptă mulţumirile mele, dr. Razvan Cîrligeanu, a abordat comunicarea mai degrabă subliminal, demonstrându-ne experimental că nu e aşa de greu să comunici dacă vrei şi care ar fi avantajele reciproce ale comunicării.

Abordarea interactivă folosită ne-a acaparat pe toţi şi ne-am lăsat prinşi fără să vrem într-un joc pe care l-am luat foarte în serios în final. Astfel s-au scurs fără să ne dăm seama şi ultimele două zile de activitate ale DentalSurfului, în care s-a mai discutat şi despre EMC-uri dintr-o nouă perspectivă, cea a lumii hiperinformatizate în care trăim. Trebuie să ţinem cont de avalanşa de informaţii la care suntem supuşi, iar din cauza vitezei cu care progresează ştiinţa multe din informaţii ajung perimate la noi. Pentru a face faţă la cantitatea de informaţii şi a putea să le discernem pe cele folositoare trebuie să ne păstrăm mintea deschisă şi să avem canale de comunicare cu cât mai mulţi oameni interesaţi de aceleaşi lucruri ca noi.

Iar asta nu e tot despre ce s-a întâmplat la DentalSurf: pentru că eram la îmbinarea Deltei cu Marea, la Sfântu Gheorghe, era păcat să nu fi profitat de acest lucru şi am fost şi la plajă. Aici se întâmplă un lucru puţin straniu: marea are plaja cu nisip, valuri

“Efectul DentalSurf” sau “Prietenii pe care nu i-ai cunoscut incă”

înspumate, alge, dar gustul apei este dulce datorita Dunării care se varsă la 500 de metri depărtare. Şi pentru că marea era la 20 minute de mers pe jos sau la 5 minute cu trocariciul - o combinaţie între un tractor şi o trăsură :) - aici am fost cel mai des în timpul orelor de relaxare de după masă. De multe ori discuţiile au continuat şi în aer liber, între un volei pe plajă şi o baie de valuri.

Şi cum Sfântu Gheorghe înseamnă şi Delta Dunării, rezervaţie naturală din patrimoniul UNESCO, una din după mese a fost rezervată unei plimbări cu barca (bărcile) în care am putut admira frumuseţile Deltei, adică în principal păsări: pelicani, foarte multe lebede, raţe, găinuşe de baltă, egrete, stârci şi o mulţime de alte denumiri pe care doar ornitologii le ştiu. Din păcate oamenii periclitează aceasta faună prin incursiunile prea apropiate; o bună parte din cei care duc turiştii în rezervaţie nu realizează ca doar prin respectarea regulilor vor mai avea ce arăta turiştilor în

tineret

viitor, iar un mic bacşiş primit azi pentru câţiva metri mai aproape de păsări poate însemna o pierdere totală în viitor.

Sigur nu sunt eu cel în măsură să apreciez succesul Dental Surfului de anul acesta şi îi voi lăsa pe participanţi să facă asta, dar cel mai important este că şi anul acesta la DentalSurf am învăţat cum să creştem cu faţa spre cer.

Vreau să reamintesc la final că datorăm ideea acestui eveniment colegilor noştri Gyuri şi Vlad cărora le mulţumesc încă o dată şi pe această cale.

Tradiţia alegerii unui nou coordonator al viitorului DentalSurf de către participanţi l-a desemnat pe Răzvan Savu să aibă această onoare, în echipă cu Marius Mihalache. Ii felicit pe amândoi şi le ţin pumnii pentru că nu este o misiune uşoară. Satisfacţia finală merită însă eforturile făcute. Viitorilor participanţi le urez succes şi le reamintesc că aici îi pot întâlni pe prietenii pe care nu i-au cunoscut încă... coordonator DentalSurf 2009 Ştefan ANCA

9

Ce sunt comunităţile virtuale? tineret

Iată câteva exemple de comunităţi virtuale:

Sunt site-uri de internet. Pe aceste site-uri, eu ca utilizator al calculatorului şi internetului, îmi pot crea un cont de membru, devenind astfel parte a comunităţii respective.

De ce aş fi membru? Pentru că pot intra în contact cu diverse persoane, din diverse domenii de activitate, din întreaga lume. Aceste persoane pot intra într-o colaborare de business, o relaţie personală, o relaţie de colaborare pe diverse proiecte, putem găsi prieteni vechi, rude etc. De asemenea, ne putem promova; ne putem promova activitatea, organizaţia şi instituţia din care facem parte. Putem să ne exprimăm gândurile.

Comunităţile virtuale câştigă din ce în ce mai mult teren şi datorită faptului că realitatea anului 2009 ne împiedică să mai socializăm ieşind în oraş sau la o şezătoare cu prietenii şi vecinii, ca pe vremuri, retrăgându-ne în spatele unui ecran de computer, atât în timpul lucrului cât şi în timpul liber. Despre avantajele şi dezavantajele acestui gest se pot dezbate multe pagini, dar nu acesta este motivul acestui articol.

Flickr

Facebook

Domeniu de interes: general Peste 300.000.000 de utilizatori Site: http://www.facebook.com

Domeniu de interes: reţea legată de tot ceea ce înseamnă fotografie, partajare fotografii, comentarii Peste 32.000.000 de utilizatori Site: http://www.flickr.com/

Del.icio.us

Hi5

LinkedIn

Twitter

Domeniu de interes: general, aspecte Domeniu de interes: general, popimportante care pot fi salvate, semne ular in India, Portugalia, Mongolia, de carte ce pot fi puse si apoi pot fi Thailanda, România, Jamaica, Africa Centrală, America Latină partajate cu prietenii Peste 80.000.000 de utilizatori Site: http://delicious.com Site: http://www.hi5.com

Domeniu de interes: în principal business Domeniu de interes: general, Peste 50.000.000 de utilizatori micro-bloguri, RSS Site: http://www.linkedin.com/ Peste 44.500.000 de utilizatori Site: http://twitter.com/

MySpace

Domeniu de interes: general Peste 260.000.000 de utilizatori Site: http://www.myspace.com/

10

Petiţie pentru sprijinul libertăţii de exprimare în medicina dentară

Prin această petiţie solicităm Colegiului Medicilor Dentişti din România să reconsidere politica prezentă de sancţionare a medicilor ce îşi exprimă opinia liber, politică ce nu ne reprezintă.

Urmărind activitatea conducerii CMDR din ultimul timp constatăm, cu surprindere şi regret, că ea se axează, în primul rând, pe sancţionarea unor colegi care au o atitudine critică sau o opinie contradictorie faţă de activitatea CMDR de până acum. Noi considerăm ca atribuţiile CMDR, conform statutului, sunt cu totul altele şi protestăm împotriva sancţionării unora dintre membrii săi pentru simplu motiv că şi-au exprimat o opinie.

Libertatea de expresie este consfinţită prin lege în România:

Conform Constituţiei României: ARTICOLUL 30 - Libertatea de exprimare(1) Libertatea de exprimare a gândurilor, a opiniilor sau a credinţelor şi libertatea creaţiilor de orice fel, prin viu grai, prin scris, prin imagini, prin sunete sau prin alte mijloace de comunicare în public, sunt inviolabile. (2) Cenzura de orice fel este interzisă. (3) Libertatea presei implică şi libertatea de a înfiinţa publicaţii. (4) Nici o publicaţie nu poate fi suprimată. (5) Legea poate impune mijloacelor de comunicare în masă obligaţia de a face publică sursa finanţării. (6) Libertatea de exprimare nu poate prejudicia demnitatea, onoarea, viaţa particulară a persoanei şi nici dreptul la propria imagine.(7) Sunt interzise de lege defăimarea ţării şi a naţiunii, îndemnul la război de agresiune, la ura naţională, rasială, de clasă sau religioasă, incitarea la discriminare, la separatism teritorial sau la violenţă publică, precum şi manifestările obscene, contrare bunelor moravuri.

Convenţia Europeană pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale - ARTICOLUL 101. Orice persoană are dreptul la libertatea de expri

agora

mare. Acest drept cuprinde libertatea de opinie şi libertatea de a primi sau de a comunica informaţii ori idei fără amestecul autorităţilor publice şi fără a ţine seama de frontiere. Prezentul articol nu împiedică statele să supună societăţile de radiodifuziune, de cinematografie sau de televiziune unui regim de autorizare.2. Exercitarea acestor libertăţi ce comportă îndatoriri şi responsabilităţi poate fi supusă unor formalităţi, condiţii, restrângeri sau sancţiuni prevăzute de lege, care constituie măsuri necesare, într-o societate democratică, pentru securitatea naţională, integritatea teritorială sau siguranţa publică apărarea ordinii şi prevenirea infracţiunilor, protecţia sănătăţii sau a moralei, protecţia reputaţiei sau a drepturilor altora, pentru a împiedica divulgarea de informaţii confidenţiale sau pentru a garanta autoritatea şi imparţialitatea puterii judecătoreşti.

Democraţia înseamnă apărarea dreptului celuilalt de a nu fi de acord cu tine şi nu sancţionarea lui!

Suntem solidari cu colegii noştri din redacţia Viata Stomatologică său care şi-au exprimat deschis propria opinie. Credem că toată această energie ar putea fi canalizată pentru ridicarea prestigiului profesiei noastre.

Noi semnatarii acestei petiţii dorim ridicarea prestigiului medicului dentist (stomatolog) prin acţiuni pozitive şi transparente şi nu prin sancţionarea celor care au opinii diferite.

Textul petiţiei şi votul de susţinere vi-l puteţi exprima pe site-ul: http://petitiionline.ro/27/petitie-pentru-sprijinul-libertatii-de-exprimare-in-medicinadentara

11

Medicul Privat şi Băncile (*) agora

Pentru dezvoltare tehnologică într-o lume profesională, concurenţială este necesară periodic o finanţare pentru investiţii care în marea majoritate a cazurilor este asigurată din împrumuturi bancare.

Modurile în care băncile tratează clienţii, de la început (de la realizarea documentaţiei) cât şi pe parcurs sunt în mod frecvent inacceptabile, clientul fiind desconsiderat, fără nici un drept, un fel de victimă sigură, fără alternative de finanţare, aflat la cheremul băncilor, devenite Stat în Stat sau mai mult, Supra Stat.

Prin 2005, acum numai câţiva ani era o singură bancă pe piaţă care acorda împrumuturi pentru cabinetele medicale, într-un mod destul de simplu şi nebirocratic însă cu dobândă foarte mare. În timp au apărut încă 4-5 instituţii bancare de stat şi / sau private care au intrat puternic pe piaţă promovându-şi produsul specific pentru medici prin fluturaşi, bannere, pagini publicitare, vizite în cabinete, prezentări la manifestări profesionale, sigle pe diferite obiecte, etc. Din acest punct de vedere concurenţa că ar fi trebuit să fie benefică, relaţiile cu clienţii devenind din ce în ce mai bune, aşa cum se afirmă în sloganele tuturor băncilor de genul: „Ne adaptăm nevoilor clienţilor”, „Clientul este tot ce ne interesează”, „clientul este stăpânul nostru”, etc… De fapt realitatea unui împrumut bancar este invers…după cum veţi vedea din descrierea următoarelor comportamente bancare inadecvate şi mizerabile.

Realizarea documentaţiei

La început toţi angajaţii sau agenţii băncilor sunt numai lapte şi miere, prietenoşi, amabili, minimalizând sau eludând sinistrele documentaţii birocratice ce vor fi solicitate. Nu mai demult ca în anul 2005 am avut nevoie de un credit de valoare modică pentru o reparaţie curentă, economică necesară unui cabinet amenajat în 1991. Am întocmit pe rând 3 dosare cu documentaţie pentru 3 bănci diferite ai căror reprezentanţi m-au întâmpinat extrem de amabili în primele zile pentru ca la predarea bibliorafturilor de peste 5cm grosime să refuze creditul din tot felul de motive penibile: fondul de reinvestire creat prin amortizări curente nu conta, patrimoniul de mijloace fixe al cabinetului nu conta, posibilele garanţii ipotecare nu contau, un pensionar cu o pensie minimală era mai credibil pentru creditare decât un cabinet medical cu un mare rulaj de pacienţi şi cu un registru de casă semnificativ; conta doar Declaraţia de

12

(*) În atenţia tinerilor medici debutanţi şi nu numai

venit pe anul anterior. Mai mult, angajate plictisite ale unei bănci m-au anunţat că indiferent de datele din documentaţie nu o să iasă scoring-ul …(grilă de evaluare realizată de un softist teoretician complet neştiutor al specificului financiar şi legal al unui cabinet medical). În cele din urmă am identificat o altă bancă ce nu ţinea seama de scoring-ul science-fiction inaplicabil şi am început alte demersuri pentru un alt împrumut.

Contractul de împrumut

Un contract bilateral a 2 firme private îmi imaginam că este rezultatul unei negocieri fireşti între cele 2 părţi: glumiţi ! Conţinutul contractului îţi este băgat sub nas şi dacă vrei semnezi şi dacă nu la revedere, nu se poate modifica nici o virgulă…

La început cel mai greu a fost să primesc o copie a contractului pentru a o putea citi în linişte acasă la o cafea, contract care era păzit de angajaţii băncii cam ca o Valiză Nucleară sau un computer cu date CIA sau KGB, secretomanie de cel mai prost gust şi în mod clar premeditată, astfel încât clientul să semneze în necunoştinţă de cauză un contract greu de citit, greu de înţeles şi poate chiar de neînţeles pentru cineva fără pregătire superioară lingvistică, economică şi juridică.

Despre contract sunt însă de semnalat probleme mult mai grave. Corpul de literă cu care este redactat contractul este greu citibil dacă nu ilizibil pentru un om normal. Am mers cu una dintre aceste pagini la un oculist să văd dacă poate să îmi facă nişte ochelari speciali cu care să pot citi, era prea scump aşa că am apelat la o lupă. Nu pot aprecia cu ce mărime de fonturi a fost scris, dacă există fonturi mai mici în word, dacă există documente oficiale în România scrise cu litere mai mici…Concluzia este una singură: micimea premeditată a fonturilor nu se justifică prin economia de hârtie ci se motivează tocmai prin intenţia de a descuraja complet clientul de a mai citi ceva. Termenii folosiţi: Contractul foloseşte termeni specifici bancari de genul (exigibil, clearing, overdraft, VoiceTeller, cont dormant, acreditiv, incasso, subrogare, regresie, contrapretenţie, cambii, avalizare, scontare,speze, bancă trasă,) asamblaţi în fraze pompoase în care vorbeşte numai despre drepturile băncii şi obligaţiile clientului.

Pentru înţelegerea textului a fost necesară contactarea unui pacient lingvist care mi-a explicat pe îndelete ce şi cum dar care şi el a fost descumpănit de termenii tehnici, astfel încât m-a mai lămurit un prieten economist care depăşit şi el mi-a recomandat un avocat. În acest fel un total de 4 persoane cu pregătire superioară diferită au cam înţeles despre ce

Medicul Privat şi Băncile (*) agora

este vorba în contract deşi în anumite probleme nici în prezent încă nu ne-am pus de acord.

Desigur că în corespondenţa clientului medic cu o bancă ar putea şi corpul medical să folosească termeni de specialitate în fraze de genul : ”datorită interacţiunii antigenice între ribozomi şi mitocondri, nucleotidele nu pot satisface pretenţiile membranei citoplasmatice depolarizate aducând ca dovezi şi protestul axonilor dismetabolici şi a dendritelor în dezasimilaţie în urma lansării de bancă a unor lizozomi cu cromozomul y deficitar la nivelul informaţiei genetice numărul 235.675.521”

Garanţii şi asigurări

Dacă vă imaginaţi că însuşi mijlocul fix achiziţionat din împrumutul de la bancă constituie garanţia împrumutului, vă înşelaţi. Garanţiile sunt constituite din orice fel de bunuri, inclusiv imobile, altele decât bunurile nou cumpărate, lucru nefiresc având în vedere că o prevedere din contract specifică faptul că bunul achiziţionat din credit nu este în proprietate până la rambursarea completă. Despre asigurarea bunurilor ipotecate chiar dacă toate mijloacele fixe ale cabinetului sunt asigurate în mod tradiţional de ani de zile de un asigurator de talie internaţională, banca pretinde o asigurare la o nouă firmă de asigurări interbancară autohtonă, care să sporească veniturile băncii şi cu

primele de asigurare, nu doar cu dobânzile şi cu comisioanele, firmă care pe de altă parte prin modul de constituire corporatist nu inspiră nici o încredere şi nici o simpatie

Tratamente dictatoriale din contracte

În condiţiile generale de afaceri ale băncilor sunt prevăzute în text (fără echivoc) clauze prin care banca are toate drepturile, iar clienţii nici unul (aş vrea ca cineva să trimită copii ale unor documente bancare în care să se precizeze barem 3 drepturi ale clienţilor).

Dintre precizările sclavagiste cele mai semnificative cităm: ● „banca poate modifica orice clauză din contract, oricând va considera oportun”, ● „modificările pe dobânzi sau de contracte se anunţă clienţilor prin afişare la sediul băncii” (la gazeta de perete ca pe vremuri, pe care clienţii ar trebui să o citească probabil săptămânal), ● „banca poate dezvălui datele personale ale clienţilor oricăror entităţi publice sau private pe care le consideră potrivite intereselor băncii”, (de ce nu Mafiei, Comorrei sau serviciilor de contrainformaţii ale unui alt stat ?), ● „banca impune ca înregistrările convorbirilor telefonice bilaterale sunt acceptate de către client ca probe în justiţie în orice litigii” (ştiam că instanţele din România nu acceptă înregistrările aduse de părţi ca probe), ● „banca poate să nu execute instrucţiunile primite de la client dacă le consideră frauduloase„ (fără a se preciza care sunt criteriile obiective de evaluare ale unei fraude), ● „banca poate decide oricând limitele sumelor ce pot fi retrase în numerar”, (lăsând brusc clientul în incapacitate de a-şi plăti obligaţiile în numerar) ● „banca poate înceta contractul în cazul în care s-a dovedit clientul a fi implicat în operaţiuni de spălare a banilor” (dovedit de cine, de portarul băncii, de secretară şi pe ce criterii ?), ● „banca socoteşte în toate operaţiunile sale anul calendaristic format din 360 de zile” (băncile funcţionează pe o altă planetă…), ● „banca are norme interne de lucru care pot fi anunţate clientului pe parcurs” (când „vrea” muşchii lor), ● „banca are o practică internă care poate fi anunţată clientului pe parcurs” (sau care poate fi neanunţată, probabil după aspectul fiecărui client…),

(*) În atenţia tinerilor medici debutanţi şi nu numai

13

Medicul Privat şi Băncile (*) agora

● „orice document al clientului pe care banca îl consideră necesar poate fi obţinut de bancă pe cheltuiala clientului” (şi facturat probabil după un timp cu penalităţi de întârziere), ● „oricare drept acordat băncii de client prin contract poate fi exercitat de bancă la discreţia sa totală” ● „în apărarea intereselor sale banca se va alimenta oricând din contul clientului până la îndestularea sa completă” (imaginea clasică a bancherului burtos, umflat (evident…îndestulat !) şi inuman a fost se pare bine concepută…) (statul absolutist şi totalitar, fascist, terorist sau comunist este un mic copil faţă de modul în care banca striveşte clientul).

● solicitarea urgentă de documente necesare „alaltăieri”, ● actualizări de date ale clientului în termen scurt de 1-2 zile, ● refuzul încasării ratelor de funcţionari bancari sculaţi mahmuri dimineaţa, ● necunoaşterea legislaţiei în vigoare după care funcţionează clientul, ● încadrarea nelegală a clientului în alte forme de organizare juridică, ● lipsa de răspuns la corespondenţa oficială depusă cu număr de înregistrare a clientului, etc., etc.

Răspunderea băncii

Pentru prejudiciile cauzate clientului din cauze de forţă majoră explicaţiile forţei majore aşa cum este recunoscută ea oficial banca nu este răspunzătoare, fiind o cutumă pentru cazuri de genul: naţionalizare, expropriere, răscoală, insurecţie, revoluţie, acţiuni violente, armate, lovitură de stat, acte de terorism, incendiu, inundaţie, cutremur, ciocnire cu un meteorit, etc. O încadrare nouă apare în condiţiile contractuale, şi anume înlăturarea în totalitate a răspunderii băncii pentru pagubele aduse clientului în caz de caz fortuit: cazul fortuit înseamnă pentru bancă de exemplu căderea de curent electric (băncile nu au auzit de sursele UPS care menţin energia electrică inclusiv pentru aeroporturi sau probabil nu dispun de fonduri suficiente…). Caz fortuit este şi căderea unei reţele de comunicaţii, (ca şi cum ar exista o singură reţea monopolistă de comunicaţii sau banca şi-ar permite doar una !).

Tratamentul ostil cu clienţii existenţi Aceleaşi persoane care la acordarea creditului erau numai lapte şi miere, în relaţiile ulterioare cu aceiaşi clienţi care vin cu nelămuriri, întrebări, solicitări de clarificări a unor pretenţii noi ale băncii tratează clienţii în mod distant, superficial doar pentru a scăpa de ei. Clientul este minimalizat, el este doar un fraier bun de plată care trebuie să execute stând drepţi toate aberaţiile nou apărute şi nespecificate în contractul iniţial.

Astfel de adevărate abuzuri se referă la: ● anunţarea telefonică a modificării dobânzilor şi / sau comisioanelor,

14

(*) În atenţia tinerilor medici debutanţi şi nu numai

Pentru cei care doresc o înţelegere suplimentară a opresiunii băncilor asupra individului şi a societăţii le recomandăm vizionarea filmelor documentare „Zeitgeist 1” şi „Zeitgeist 2” ce se puteau descărca gratuit la un moment dat de pe internet şi despre care autorii afirmau în generic „Multiplicarea şi distribuirea acestui film nu este interzisă ci dimpotrivă este recomandabilă”.

autor Dr. Voicu A. David

Declaraţii FDI fdi

Recomandări pentru studiile clinice cu materiale restaurative

Istoric

Criteriul pentru evaluarea clinică a materialelor restaurative (criteriul ‘Ryge’, sau „Serviciile de Sănătate Publică ale SUA”) au fost publicate la începutul anului 1970.Oricum, de atunci au fost făcute numeroase modificări la aceste criterii într-un mod necoordonat şi ca urmare materialele restaurative s-au îmbunătăţit în mod considerabil. În consecinţă este recomandabil un nou sistem de protocol clinic al evaluării.

Declaraţie

• Costul ridicat al studiilor clinice al materialelor restaurative necesită modele care sunt standardizate, cantitative, sensibile, fiabile şi valide.

• Testele clinice sunt necesare, atât într-un mediu academic, în scopul de a obţine noi materiale şi tehnici ( “ studii de eficacitate “) şi întrun mediu pe bază de practică pentru a evalua performanţele acestora în condiţiile “ de teren” ( “studii de eficienţă”).

• Înainte de efectuarea unui studiu clinic trebuie să fie obţinută o aprobare etică adecvată.

• Criteriile biologice, funcţionale şi estetice ar trebui să fie evaluate pentru o perioadă de timp adecvată • Analiza statistică ar trebui să includă prevederi pentru restaurări imposibil a fi evaluate, de exemplu, prin utilizarea analizei supravieţuirii (tabelul de durată) • FDI recomandă ca cercetările pe materiale dentare restaurative să folosească modele de studii relevante şi criterii de evaluare publicate în literatura de referinţă

Sponsor principal AMSPPR

15

Declaraţii FDI fdi

Cariile la suprafaţa rădăcinii la adulţi Introducere

Caria de rădăcină poate fi definită ca o leziune care este iniţiată sau se extinde pe partea apicală a dintelui la joncţiunea ciment- smalţ.

Ea apare mai ales la suprafeţele expuse de rădăcină şi în stadii incipiente poate fi caracterizat prin înmuierea suprafaţei şi modificări de culoare, fără ruperea suprafeţei.

Este mult mai răspândită în rândul adulţilor în vârstă, din cauza multor factori predispozanţi, inclusiv recesiunea gingivală, abraziune suprafeţei dintelui, medicaţie indusă de hipofuncţia glandelor salivare (care reprezintă cel mai mare factor de risc), declinul cognitiv, o crescută co-morbiditate medicală, reducerea dexterităţii manuale şi o îngrijire orală compromisă.

Datorită unei mai mari durate de viaţă şi de retenţie mai mare a dinţilor comparativ cu generaţiile anterioare, cariile de rădăcină au devenit o problemă semnificativă pentru adulţii în vârstă. Cea mai mare incidenţă şi prevalenţă a cariilor de rădăcină este evidentă în unele comunităţi unde trăiesc adulţi în vârstă şi a rezidenţilor din casele de bătrâni, în special a celor cu demenţă şi condiţii neurologice. Ca urmare, există asocieri semnificative de sănătate, calitate a vieţii şi probleme economice asociate cu cariile de rădăcină.

Declaraţie

Prevenţia (primară şi secundară) • Identificarea factorilor de risc la nivel individual • Asigurarea unui diagnostic precis a cariilor de rădăcină • Acordarea de sfaturi privind igiena orală şi periajul corect • Prescrierea de regimuri terapeutice adecvate, cum ar fi pastă de dinţi, gel, lacuri cu fluorizare ridicată (de exemplu, 5 000ppm)

18

• Prescrierea, dacă este cazul, de clorhexidină (ca apă de gură, spray, gel sau lacuri), alte antiseptice similare, şi / sau produse de remineralizare cu calciu phosphopeptid-amorf calciufosfat (CPP-ACP), • Dacă este necesar, prescrierea de regimuri de a stimula fluxul salivar, cum ar fi guma de mestecat, cu sau fără includerea de ingrediente active (de exemplu, clorhexidina, xilitol, CPP-ACP), supt bomboane fără zahar, pastile tamponate de citrice / comprimate de fructe, folosirea medicamentelor colinergice sistemice (de exemplu, pilocarpinǎ / cimeviline, cu monitorizarea efectelor adverse) • Luaţi în considerare prescrierea înlocuitorilor de salivă, cum ar fi gelurile, spray-uri si lichide, cu plasarea in jurul protezei, precum şi asupra danturii şi a ţesuturilor orale moi • Examinarea pacienţilor pe un program adecvat la nivelul lor de gestionare a riscurilor • În funcţie de profunzimea şi extinderea leziunii, gestionarea poate include remineralizarea, îndepărtarea de ţesut moale, restaurarea sau extracţia • Principalul scop trebuie să fie remineralizarea • Îndepărtarea cariilor cu ajutorul instrumentelor de mână, completată cu sisteme de îndepărtare a cariilor chimio-mecanice, poate fi adecvată pentru grupuri specifice de pacienţi • Exista unele dovezi că cimentul sticlă-ionomer (modificat convenţional sau răşină), poate fi materialul ales pentru restaurarea cariilor de rădăcină, mai ales în cazul în care acestea sunt sub-gingivale.

Ordinul Ministerului Sănătăţii cu privire la Autorizatia Sanitară de Funcţionare 1030 / 2009

Pagina juridica

Autorizarea sanitară a funcţionării cabinetelor de medicină dentară în baza declaraţiei pe propria răspundere a reprezentantului legal al cabinetului, în conformitate cu Ordinul nr. 1030 / 2009 emis de Ministerul Sănătăţii Temei legal şi sfera de aplicare

Ordinul nr. 1030 / 2009 privind aprobarea procedurilor de reglementare sanitară pentru proiectele Luciana Mihai de amplasare, amenajare, construire şi pentru funcţionarea obiectivelor ce desfăşoară activităţi cu risc pentru starea de sănătate a populaţiei, emis de Ministerul sănătăţii, publicat în M. Of., P. I nr. 603 / 01.09.2009, instituie procedura autorizării sanitare a funcţionării cabinetelor de medicină dentară în baza declaraţiei pe propria răspundere a reprezentantului legal al cabinetului.

Cabinetele de medicină dentară intră în sfera de aplicare a acestei proceduri în temeiul prevederilor art. 5 din Ordinul nr. 1030 / 2009 care stipulează că această procedură se aplică tuturor persoanelor fizice sau juridice care desfăşoară una dintre activităţile cuprinse în anexa nr. 2 (anexele fiind parte integrantă din respectivul ordin).

Anexa nr. 2 conţine lista activităţilor care se autorizează în baza declaraţiei pe propria răspundere. Activităţile de asistenţă stomatologică – cod CAEN: 8623 – sunt cuprinse în această anexă.

Rezultă cu certitudine că autorizarea sanitară a funcţionării cabinetelor de medicină dentară, indiferent de forma legală de organizare (cabinet medical individual – fără personalitate juridică ori societate comercială cu obiect unic de activitate – persoană juridică) se obţine în baza procedurii simplificate bazată pe declaraţia pe propria răspundere a titularului / reprezentantului legal că sunt îndeplinite condiţiile igienico-sanitare prevăzute de actele normative în vigoare.

Definiţie şi procedură

Autorizaţia sanitară de funcţionare este definită în art. 1 lit. g din O. nr. 1030 / 2009 ca act tehnic şi juridic eliberat în scris de către autoritatea competentă (autoritatea de sănătate publică la nivel local şi serviciile din cadrul ministerelor cu reţea sanitară proprie), prin care sunt stabilite condiţiile şi / sau parametrii de funcţionare ai unei activităţi existente (respectiv activităţi de asistenţă stomatologică) în obiective de interes public de conformare la normele de igienă şi sănătate publică.

Activităţile de asistenţă stomatologică trebuie

să fie autorizate sanitar datorită riscului de expunere la factori fizici, chimici, biologici etc. pe care îl prezintă, scopul procedurii de autorizare sanitară fiind tocmai cel de prevenire a situaţiilor care ar putea determina îmbolnăvirea populaţiei.

Procedura autorizării sanitare a funcţionării în baza declaraţiei pe propria răspundere este prevăzută la art. 2 alin. 2 lit. a din O. nr. 1030 / 2009 şi definită la art. 3 alin. 1 din acelaşi act normativ ca fiind procedura administrativă prin care autoritatea competentă înregistrează declaraţia pe propria răspundere referitoare la respectarea reglementărilor legale incidente domeniului şi este înştiinţată şi solicitată pentru verificarea conformităţii.

Potrivit prevederilor art. 6 alin. 1 lit. a şi b din O. nr. 1030 / 2009 pentru solicitarea autorizaţiei sanitare de funcţionare în baza declaraţiei pe propria răspundere sunt necesare următoarele documente: a) cererea de autorizare conform modelului prevăzut în anexa nr. 3 la O. nr. 1030 / 2009 (fără a fi necesară documentaţia cerută pentru a fi anexată la cerere); b) declaraţia pe propria răspundere semnată, după caz, de reprezentantul legal – administratorul societăţii sau titularul activităţii, conform modelului prevăzut în anexa 4b.

Atragem atenţia asupra faptului că modelul de cerere de autorizare prevăzut în anexa nr. 3 este unic atât pentru procedura simplificată a autorizării funcţionării sanitare în baza declaraţiei pe propria răspundere, cât şi pentru procedura autorizării sanitare a funcţionării în baza referatului de evaluare.

Prin urmare documentaţia prevăzută în acest model de cerere pentru a fi anexată de către solicitant nu este necesară în cazul procedurii simplificate incidentă cabinetelor medicale şi de medicină dentară.

Facem această afirmaţie deoarece art. 10 alin.

1 din O. nr. 1030 / 2009 prevede că aceste documente sunt necesare în cazul procedurii de autorizare sanitară în baza referatului de evaluare, procedură care în domeniul medical se aplică numai unităţilor de asistenţă medicală spitalicească. Dealtfel ar fi negată însaşi raţiunea pentru care a fost instituită procedura simplificată în cazul în care ar fi solicitate toate acele documente precum dosar tehnic, schiţe etc. iar declaraţia pe propria răspundere ar fi de prisos.

Aşadar cererea de autorizare a funcţionării

19

Pagina juridica

Ordinul Ministerului Sănătăţii cu privire la Autorizatia Sanitară de Funcţionare 1030 / 2009

împreună cu declaraţia pe propria răspundere se transmit autorităţii de sănătate publică la nivel local pe a cărei rază teritorială se află cabinetul, respectiv punctul de lucru, deoarece potrivit reglementărilor normative, pentru fiecare punct de lucru se eliberează separat câte o autorizaţie sanitară de funcţionare (art 3 din Norma privind structura funcţională a cabinetelor medicale şi de medicină dentară, aprobată de O. M.S.P. nr. 1338 / 2007).

Art. 5 alin. 3 din O. nr. 1030 / 2009 stabileşte că autoritatea competentă eliberează autorizaţia sanitară de funcţionare în baza declaraţiei pe propria răspundere şi în termen de 30 de zile personalul de specialitate desemnat verifică obiectivul pentru a constata conformitatea cu normele de igienă şi sănătate publică şi / sau alte reglementări legale.

Potrivit art. 5 alin. 4 şi 5, în cazul în care în urma verificărilor se constată neconfomităţi, în funcţie de gravitatea acestora şi gradul de risc pentru sănătatea populaţiei se acordă un termen de remediere de maximum 30 de zile şi se comunică acest lucru solicitantului. După expirarea termenului acordat pentru conformare se efectuează recontrolul şi numai începând cu acest moment dacă se constată că mai există vreo neconformitate aceasta se sancţionează contravenţional în conformitate cu legislaţia în vigoare.

În baza art. 8 eliberarea autorizaţiei sanitare de funcţionare în baza declaraţiei pe propria răspundere se realizează în termen de maximum 20 de zile lucrătoare de la depunerea cererii şi a declaraţiei.

Costuri, valabilitate şi anularea autorizaţiei

Art. 4 alin. 4 din O. nr. 1031 / 2009 prevede că pentru autorizarea sanitară în baza declaraţiei pe proria răspundere nu se percep tarife.

Aşadar această procedură simplificată nu implică niciun cost pentru serviciul public de autorizare efectuat de autoritatea competentă.

Din prevederile art. 14 alin. 1 din O. nr. 1030 / 2009 rezultă că autorizaţia sanitară de funcţionare a cabinetelor de medicină dentară este valabilă câtă vreme nu s-au modificat condiţiile care au stat la baza emiterii sale.

În situaţia în care există o schimbare a condiţiilor ce au stat la baza emiterii autorizaţiei sau a cerinţelor stabilite prin reglementări normative ulterioare, ori în cazul expirării termenului de valabilitate se procedează la revizuirea autorizaţiei sanitare de funcţionare.

20

Potrivit art. 15 din O. nr. 1030 / 2009, în cadrul procedurii de revizuire, titularul autorizaţiei sanitare de funcţionare va informa în scris autoritatea competentă şi va relua procedura de obţinere a unei noi autorizaţii, adică va depune o nouă declaraţie pe propria răspundere în raport cu noile condiţii ce sunt îndeplinite în fapt.

Anularea autorizaţiei sanitare de funcţionare poate fi efectuată de către autoritatea competentă numai în cazurile prevăzute expres şi limitativ la art.

16 alin. 1 lit. a) – d) din O. nr. 1030 / 2009: a) funcţionarea în alte condiţii decât cele existente la data autorizării; b) neîndeplinirea condiţiilor asumate prin declaraţia pe propria răspundere şi nerespectarea termenelor programului de conformare; c) neremedierea deficienţelor care pot aduce atingere sănătăţii publice, d) funcţionarea unităţilor cu încălcarea repetată a normelor legale de igienă.

Anularea autorizaţiei sanitare de funcţionare poate fi efectuată numai de către personalul de specialitate desemnat (definit ca personalul desemnat din cadrul unui anumit serviciu, conform atribuţiilor specifice) în cadrul autorităţii competente numai în conformitate cu reglementările legale.

În cazul în care titularul autorizaţiei anulate apreciază că anularea respectivei autorizaţii a fost dispusă cu încălcarea prevederilor legale poate contesta această măsură pe cale judiciară.

Se impune precizarea că noutatea adusă de O. nr. 1030 / 2009 nu este una absolută deoarece până la emiterea acestui ordin, instituţia autorizării sanitare de funcţionare a cabinetelor de medicină dentară în baza declaraţiei pe propria răspindere era stipulată la art. 2 din Norma privind structura funcţională a cabinetelor medicale şi de medicină dentară aprobată de O. M.S.P. nr. 1338 / 2007.

Actualmente acest articol din Norma privind structura funcţională a cabinetelor medicale şi de medicină dentară a fost abrogat de O. nr. 1030 / 2009, instituţia acestui tip de autorizare fiind reglementată de O. nr. 1030 / 2009.

Elaborarea unitară a unui act normativ în domeniu – O. nr. 1030 / 2009 – crează un cadru legal specific şi unitar cabinetelor medicale şi de medicină dentară prin reglementarea procedurii de autorizare sanitară în baza declaraţiei pe propria răspundere.

Info procese soluţionate definitiv

Pagina juridica

Procese câştigate de AMSPPR

Dosarul nr. 12697 / 301 / 2008

Dosarul nr. 14989 / 211 / 2008

Având ca obiect cererea de constatare a dizolvării persoanei juridice AMSPPR, a fost soluţionat prin hotărâre definitivă şi irevocabilă de instanţa competentă a Tribunalului Bucureşti in sensul respingerii recursului ca nefondat.

Aceasta înseamnă că procesul a fost câştigat de AMSPPR, care a avut calitatea de pârâtă, respectiv intimata-pârâtă în acest dosar.

Consecinţa câştigării acestui proces de către AMSPPR în prima instanţă şi în stadiu de recurs este aceea că asociaţia naţională îşi continua existenţa şi activitatea în acord cu prevederile legale şi statutare.

Reamintim că acest proces a fost deschis în numele AMSPPR - Filiala regională Ardeal Nord în baza semnăturii dr. Aldica Rodica, fostă preşedintă demisionară a filialei şi exclusă din AMSPPR în baza procedurii statutare.

Prin introducerea acestui proces pe rolul instanţei de judecată s-a cerut dizolvarea asociaţiei naţionale AMSPPR în întregul ei şi preluarea patrimoniului de către o asociaţie înfiinţată anul trecut de către dr. Aldica Rodica, dr. Ramona Amina Popovici şi dr. Demeter Diana (foste membre AMSPPR) şi intitulată în mod confuz “AMSPPR Ardeal Nord.”

Prin soluţia dată instanţa nu a permis acest lucru. AMSPPR nu a fost dizolvată, ci continuă să existe pentru toţi membrii săi!

Având ca obiect cererea de anulare a hotărârii de dizolvare a filialei Ardeal Nord a AMSPPR a fost soluţionat prin hotărâre definitivă şi irevocabilă de instanţa competentă a Tribunalui Cluj în sensul respingerii recursului ca nefondat.

Aceasta înseamnă că instanţa de judecată a decis anularea hotărârii AGR a FR Ardeal Nord având ca obiect dizolvarea FR Ardeal Nord şi preluarea patrimoniului acesteia de către asociaţia – clonă înfiinţată anul trecut de către dr. Aldica Rodica, dr. Ramona Amina Popovici şi dr. Demeter Diana (foste membre AMSPPR) şi intitulată în mod confuz „AMSPPR Ardeal Nord.”

Reamintim că acest proces a fost iniţiat de către unii membri ai filialei Ardeal Nord a AMSPPR împotriva fostei conduceri a filialei (ce o avea ca preşedinte interimar pe dr. Ramona Amina Popovici, după demisia dr. Aldica Rodica din funcţia de preşedinte) pentru a se anula hotărârea de dizolvare a filialei ca fiind nelegală şi nestatutară.

Ceea ce a şi decis instanţa atât în stadiul judecăţii pe fond, cât şi în stadiu de recurs.

Aşadar putem afirma că acest proces a fost câştigat de către toţi acei membri AMSPPR care doresc ca filiala Ardeal Nord să existe!

21

Premiul nobel pentru literatură 2009 recenzie

Biografia laureatei Născută pe 17 august 1953, în satul şvab Niţchidorf, judeţul Timiş, a urmat studiile de germanistică şi de limbă şi literatură română la Universitatea din Timişoara, în perioada 1973–1976 , Herta Muller, care a trăit 34 de ani în România, este considerată de ani de zile cel mai bun poet contemporan de limbă germană. In satul natal, vestea s-a aflat imediat, iar mândria şi bucuria au pus stăpânire pe concetăţeni. In tinereţea sa autoarea a fost apropiată de o grupare a scriitorilor de limbă germană, considerată de regimul socialist drept o adevărată dizidenţă. După refuzul categoric de a colabora cu securitatea, Herta Muller a fost trimisă în producţie, fiind dată afară din postul de traducătoare pe care îl avea într-o uzină. Scriitoarea este apreciată în lumea literelor germane pentru felul în care a descris cu detalii deosebite viaţa de zi cu zi în cea mai retrogradă dictatură de tip stalinist.

Herta Muller a emigrat in 1987 în Germania Federală împreună cu soţul ei, scriitorul Richard Wagner determinată de cenzura care îi retezase complet drepturile de publicare după criticarea liberă a regimului.

Experienţa trăită sub regimul dictaturii ceauşiste a reprezentat în timp principala ei sursă de inspiraţie. Cărţile Hertei Muller spun poveşti foarte adevărate despre realitatea politică istorică, dar o fac într-un limbaj poetic superb pe care nu-l mai mânuieşte nici un alt autor cu măiestria ei Cotidiene ca Neue Zurcher Zeitung sau Die Welt i-au consacrat ample editoriale, iar prestigioasa revistă literară TEXT+KRITIK, ce editează numere monografice dedicate exclusiv vârfurilor literaturii germane si mondiale, i-a dedicat Caietul 155/2002.

De la data stabilirii ei în Germania a fost distinsă cu numeroase şi importante premii germane şi internaţionale, printre care „Ricarda Huch”, 1987, „Kleist”, 1994 si „Joseph Breitbach”, 2003; Premiul european „Aristeion”, 1995, şi cel internaţional „IMPAC Dublin” Literary Award, 1998. Din 1999 a fost nominalizată din partea Germaniei pe lista de propuneri pentru Premiul Nobel.

Opera autoarei

Titluri în limba română la Editura Polirom au apărut: „Regele se-nclină şi ucide”, (2005), „Este sau nu este Ion” (conţine CD), (2005) şi „Animalul inimii”, (ediţia a II-a, 2006) „Animalul inimii” este un roman premiat în 1998 cu prestigiosul Internaţional IMPAC Dublin Literary Award. „Este sau nu este Ion” – este un volum de poezii folosind tehnica decupajului şi colajului, cu influenţe suprarealiste fiind prima carte scrisă în română a autoarei de la plecarea in 1987 in Germania. „Regele se-nclină şi ucide” apărut în 2003 în Germania, cu-

22

prinde o selecţie de nouă texte care se constituie într-un proză autobiografică, format din texte literare de o mare forţă sugestivă, referindu-se, direct si indirect, la perioada trăită de Herta Muller in România anilor ’70 si ’80, ai totalitarismului. Observarea strictă a persoanei de Securitate, inducerea sistematică a fricii, distrugerea relaţiilor dintre oameni, climatul de suspiciune permanentă sunt descrise de autoare cu inteligenţă şi cu puterea unei radiografii.

Despre premiul Nobel

Premiul Nobel este o aspiraţie veche a lumii literare româneşti. Nichita Stănescu şi Marin Sorescu au fost propuşi în anii ‘70 pe lista nominalizaţilor. Premiul Nobel pentru literatură a fost decernat în anul 2008 scriitorului francez Jean-Marie Gustave Le Clézio. Premiul este însoţit de un cec de 10 milioane de coroane suedeze (980.000 de euro), suma ce poate fi împărţită intre cel mult trei laureaţi.

Ceremonia de înmânare a premiilor Nobel are loc, potrivit tradiţiei, pe 10 decembrie.

Premiul Hertei Muller este al treilea premiu Nobel din istorie acordat unei personalităţi de origine română, după George Emil Palade pentru Medicina in 1974 şi Elie Wiesel, pentru Pace în 1986. Amândoi erau cetăţeni americani când au fost laureaţi.

Reacţii diverse

Angela Merkel, cancelarul Germaniei a declarat: “Sunt foarte fericită de decizia comitetului Nobel de a acorda Hertei Muller premiul Nobel pentru literatură. Herta Muller este dintre acei scriitori care merita deplin acest premiu.

Evident, sunt fericită că ea s-a stabilit in Germania şi o felicit din toata inima”.

Nicolae Manolescu, preşedintele Uniunii Scriitorilor din România: „Aş spune, înainte de orice, că este un premiu meritat de o scriitoare valoroasă şi de o prezenţă activă în ultimii ani în lumea culturală europeană. Faptul că i s-a acordat premiul pentru modul în care opera sa prezintă dezrădăcinarea arată că nu pot fi ignorate rădăcinile româneşti ale Hertei Muller. Premiul este fără îndoiala, onorant pentru literatura română, chiar daca ea trăieşte şi scrie în Germania. Ea este născută aici, a trăit aici, ştie foarte bine cum merg lucrurile in România, nu a uitat ce s-a întâmplat şi nu a pierdut contactul cu România”.

Mircea Cărtărescu: „Sunt absolut fericit pentru premiul acordat azi Hertei Muller, o fiinţă extraordinară şi o mare scriitoare. Nu-mi vine să cred că ne cunoaştem, că am fost la câteva evenimente împreună, că am dat chiar interviuri împreună, anul trecut, în Suedia. Premiul este în primul rând al ei, dar nu se poate să nu ne gândim ce lumină va arunca el asupra literaturii române. E un eveniment fericit, care-ar trebui să ne facă foarte mândri de compatrioata noastră!”

Daniel Vighi: “Ea a dus-o greu in România, trebuie să o spunem asta, a ţinut într-un fel la locurile astea prin exasperare. De altfel tema romanelor ei este o Românie a exasperării, o Românie în care nu a trăit deloc bine şi a plecat de aici forţată. Herta a avut mult de suferit, a fost bătută de Securitate”. autor

Dr. Voicu A. David

Revistele Confraţilor recenzie

Actualităţi stomatologice la 10 ani de activitate

În luna septembrie 2009 s-au împlinit 10 ani de la primul număr al publicaţiei profesioniste „Actualităţi Stomatologice”. O astfel de aniversare este un prilej de bucurie pentru toţi cititorii şi colaboratorii. Conducerea AMSPPR felicită cu această ocazie pe prof.dr. Adi A. Garfunkel, editorul şef al publicaţiei şi pe prof. dr. Nicolae Gănuţă, preşedintele onorific fondator pentru tenacitatea cu care au realizat în mod regulat o revistă interesantă şi de înaltă calitate. În deschiderea numărului aniversar 43 din septembrie 2009 prof. dr. Nicolae Gănuţă şi prof.dr. Adi A. Garfunkel adresează cititorilor mesaje de suflet la împlinirea a 10 ani. Pe pagina următoare, Editorul Şef Emerit al revistei Compendium of Continuing Education in Dentistry dr. D. Walter Cohen, DDS, şi fondator al ediţiei româneşti îşi exprimă felicitările sale colectivului de redacţie.

În cuprinsul revistei menţionăm capitolele: ADVERTORIAL - Compania Radiusmed: Ceramica integrală un pas înainte în estetica dentară – dr. Dan Pătroi, MANAGEMENTUL CABINETULUI - Zece condiţii pentru a deveni un lider de nota 10 – reproducere după DDS Roger P.Levin, EDUCAŢIE CONTINUĂ - Protocolul extracţiilor seriate: tranziţia de la o dentiţie total compromisă la reabilitarea întregii arcade, dr. GaryGreenstein DDS, Pacientul astmatic: particularităţi ale tratamentului stomatologic, dr. James Guggenheimer DDS, ESENŢIALE - Tehnici simplificate de restaurare provi-

zorie pentru succesul predictibil al rezultatului final, dr.

William C.Strupp, JR, DDS, PLANIFICAREA TRATAMENTULUI - Tehnică indirectă de realizare a restaurărilor provizorii în cazurile complexe de reabilitare a întregii arcade, dr.

William C.Strupp, JR, DDS, Rolul diagnostic al coroanelor provizorii pentru transferul precis al datelor estetice şi funcţionale, dr. Michael R. Sesemann, COMUNICĂRI DE LABORATOR - Metode de comunicare cu laboratorul de tehnică dentară pentru o abordare diferită a tehnicii de restaurare provizorie, dr.

Pinhas Adar, MDT, CDT, PREZENTĂRI DE CAZ Restaurarea provizorie a preparaţiilor pentru faţete, dr. Elizabeth M. Bakeman, Reabilitarea frontală prin implante, faţete şi coroane de înveliş – prezentare de caz, Margeas RC. autor Dr. Voicu A. David

Dental Target Salutăm apariţia numărului 3 al revistei Dental Target.

Într-o prezenţă grafică extrem de frumoasă putem parcurge următoarele materiale: ● EVENIMENTE - Recenzie carte, Conferinţă ESB 2009, Medica Expo Dent – Cluj -14-17 octombrie 2009, Dental World Budapesta 15-17 octombrie 2009, Ar – Medica –Arad – 0507 noiembrie 2009 ● Denta de Toamnă – 18-21 noiembrie 2009 PROTETICĂ MOBILĂ – Reabilitarea protetică a unui caz de abraziune dentară patologică cu dimensiunea verticală de ocluzie micşorată (Partea I) – Şef de lucrări Dr. Oana Cella Andrei, Prof Univ. Dr. Mihaela Păuna – UMF Carol Davila Bucureşti

● TERAPIE RESTAURATIVĂ - SMILE AWARDS 2009- Studiu de caz – Simon Caxton, Anglia ● IMPLANTOLOGIE ORALĂ – Analiza aspectelor biomecanice ale edentaţiei totale mandibulare în restaurările pe implanturi – Conf. Univ. dr. Vasile Nicolae, dr. med. DMD dr. Dana Dumitra ● CERCETARE FUNDAMENTALĂ – Faţetele integral ceramice. Etape de realizare tehnologică şi verificarea adaptării marginale utilizând tomografia optică coerentă – Cosmin Sinescu, Felicia Ghinescu, Meda Negruţiu, Emanuela Perescu. autor Dr. Voicu A. David

23

Ghid de utilizare DIGA recenzie

La 8 ani de la apariţia primei lucrări dedicate mijloacelor de izolare a câmpului de lucru în terapia stomatologică (C. Cazacu – „Diga – sistemul de izolare cu folie elastică a câmpului operator în stomatologie”), noutate absolută la acea vreme pentru tema tratată, autorii revin cu o lucrare extinsă, exhaustivă, dedicată aceluiaşi subiect. Imaginată pentru prima dată în 1864 de către Barnum, diga a devenit un accesoriu de neînlocuit pentru realizarea manevrelor terapeutice din câmpuri extrem de diferite ale medicinei dentare, de la endodonţie la dentistica restaurativă şi protetică, toate solicitând digii funcţia fundamentală de izolare a câmpului operator faţă de lichidele contaminante din cavitatea bucală. Lucrarea „Ghid de utilizare a sistemului de izolare cu folie elastică (diga) în specialităţile medico-dentare”, autori Nicolae Cristian Eugen Cazacu şi Constantin Cazacu*, se constituie într-o adevărată monografie dedicată unui subiect pe cât de important, pe atât de puţin abordat în literatură. După un capitol dedicat definiţiilor, avantajelor şi dezavantajelor acestuia (capitol pe care ne-am bucura să îl vedem completat într-o ediţie viitoare cu referinţe din domeniul cercetării comparative a rezultatelor procedurilor efectuate cu diga vs. rezultatele procedurilor efectuate fără diga) sistemul este descris într-un capitol detaliat dedicat componentelor: folia elastică, clemele, perforatorul, pensa port-clemă, cadrul, materialele şi instrumentele ajutătoare. Sunt incluse şi descrise majoritatea sistemelor de izolare existente pe piaţă, atât cele consacrate, cât şi cele de dată recentă, nefiind uitate nici indispensabilele sisteme de aspiraţie. Remarc cu plăcere descrierea sistemului recent Optidam (Kerr), pe care, personal, îl utilizez cu succes de câţiva ani încoace în conjuncţie cu materialele adezive gen TwinkyStar (Voco). Capitolul următor este dedicat procedurilor de aplicare a digii pe câmpul operator, proceduri care pun uneori în dificultate chiar şi practicieni cu experienţă. De remarcat capitolul dedicat mijloacelor suplimentare de stabilizare a clemelor în situaţii de insuficienţă a ţesuturilor coronare, capitol care poate ar necesita completarea cu descrierea unor proceduri elementare de alungire coronară chirurgicală, de esenţă parodontologică (aceste alternative sunt menţionate în cap. 9, fără

detalii). Binevenită este descrierea metodelor şi situaţiilor clinice speciale care necesită izolarea, întrun domeniu în care, prin excelenţă, „excepţia constituie regula”. De aceea, recomandăm pentru o viitoare ediţie un capitol special dedicat metodelor de „crown build-up”, metode care au avut mult de câştigat în ultima vreme prin ameliorarea tehnicilor şi materialelor adezive, într-atât, încât în anumite ţări dezvoltate (ex. Germania) reconstituirea coronară provizorie premergătoare aplicării sistemului de izolare în proceduri endodontice a devenit o „microspecialitate” sui generis. Apreciez în mod deosebit microcapitolele dedicate aplicaţiilor sistemului de izolare cu folie elastică în alte specialităţi decât endodonţia şi dentistica restaurativă, anume în pedodonţie, ortodonţie, în cosmetică (estetică) dentară, în protetică şi în parodontologie. Ca şi parodontolog, sunt plăcut surprins de prezenţa în cuprinsul lucrării a aplicaţiilor digii în izolarea pentru realizarea imobilizărilor adezive a dinţilor mobili, imobilizări folosite astăzi pe scară tot mai largă. Folosesc ocazia pentru a menţiona două utilizări aproape nemenţionate în literatură ale foliei elastice de izolare: la începuturile chirurgiei parodontale regenerative - ca membrană nerezorbabilă, ieftină şi uşor de procurat în tehnica RTG, precum ca şi material de elecţie de antrenament pentru microsuturile din microchirurgia parodontală.

Apreciez în mod deosebit cantitatea şi calitatea ilustraţiilor, deosebit de bine plasate, ca şi selecţia bibliografică, actuală şi relevantă. Alături de felicitările călduroase destinate autorilor, membri reprezentativi ai AMSPPR în filiala sa cea mai dinamică la ora actuală – Muntenia I, recomand lucrarea în mod deosebit atât tinerilor medici dentişti, formaţi într-un sistem universitar care, iată, de ceva vreme încoace, include procedurile de instalare ale sistemului de izolare cu folie elastică în programa stagiilor clinice, cât şi practicienilor cu experienţă, care vor găsi în paginile ei un ghid orientativ util şi relevant.

Dr. Ştefan-Ioan Stratul UMF Victor Babeş Timişoara *Nicolae Cristian Eugen Cazacu, Constantin Cazacu - „Ghid de utilizare a sistemului de izolare cu folie elastică (diga) în specialităţile medico-dentare”, Editura Universitară Carol Davila, Bucureşti 2009, 261 pagini.

25

Valeriu Anania - MEMORII recenzie

Valeriu Anania (Înalt Preasfinţia Sa Bartolomeu Anania, n. 1921) este arhiepiscop al Vadului, Feleacului şi Clujului şi mitropolit al Clujului, Albei, Crişanei şi Maramureşului.

A scris numeroase volume de literatură (poezii, proză, piese de teatru). De numele lui se leagă traducerea, redactarea şi adnotarea ediţiei jubiliare a Bibliei (2001), cu textul Vechiului Testament îndreptat după Septuaginta.

Un profesor de limba română – romancierul Anton Holban; un elev de Seminar Teologic, în care ,,mijea” scriitorul de mai târziu; încrederea primului în destinul literar al celui de-al doilea. Apoi, credinţa nestrămutată a acestuia în religia literaturii. Memoriile semnate de Valeriu Anania, publicate la Editura Polirom în 2008 şi premiate la finele aceluiaşi an de Uniunea Scriitorilor constituie, înainte de toate, un rod al credinţei autorului în literatură. Ele absorb şi continuă unele amintiri ale acestuia, incluse în poate cea mai cunoscută carte a sa, Rotonda plopilor aprinşi, din care am preluat episodul folosit ca preambul al textului de faţă.

Dar volumul de Memorii (început în anii 19731974, reluat treizeci de ani mai târziu şi finalizat în 2008) nu constituie o revenire la cartea cu rădăcini autobiografice pe care o pomeneam. Memoriile reprezintă, potrivit intenţiilor lui Valeriu Anania, o mărturie despre o lume şi despre un suflet.

Lumea lui Valeriu Anania este alcătuită din mai multe Românii: România de la finele perioadei interbelice; România din închisorile comuniste; România celor patru decenii de regim totalitar; România creştin-ortodoxă; România din diaspora americană; România în zorii libertăţii postrevoluţionare (cronologia Memoriilor se opreşte în 1993).

Spovedania autorului despre sufletul său tulbură printr-o crudă sinceritate. Nimic din ceea ce este omenesc nu pare a-i fi rămas acestuia străin: nici idealismul ingenuu al unei ,,adolescenţe verzui”; nici disperarea încarceratului umilit, asupra căruia va plana mereu vina firavelor simpatii legionare; nici dorinţa de afirmare a medicinistului în dulamă şi a viitorului stâlp al Bisericii Ortodoxe; nici debusolarea junelui monah, după ce a îmbrăţişat o carieră pentru care nu avea vocaţie; nici frământările maturului plecat în pribegie; nici dorinţele strunite ale bărbatului; nici tandreţea, nici duioşia, nici laşităţile acestuia; nici strălucirea învingătorului; nici smerenia învinsului.

Fie că vorbeşte despre anii adolescenţei, ai studenţiei sau ai primei maturităţi (în cea dintâi parte a Memoriilor, în care cele mai consistente pagini sunt cele despre experienţa carcerală), fie că dezvăluie aventura unui spirit liber, într-o lume liberă – America (punctul de interes al părţii a doua), fie că portretizează literaţi sau figuri ecleziastice, Valeriu Anania rămâne un scriitor născut, iar nu făcut; un slujitor – de o viaţă – al literaturii. autor prof. Ioana Revnic

26

13

Aspecte legate de vizualizarea Radiografiilor digitale

educatie medicală

Carte de vizită

fig. 1

Dr. Marius Bud, născut în 1977, absolvent al U.M.F. Iuliu Haţieganu, Cluj-Napoca 2002, master în informatică medicală şi biostatistică 2003, doctor în ştiinţe medicale, specialitatea radiologie stomatologică 2008. A obţinut trei burse de studiu postuniversitar în Franţa, Olanda şi Belgia 2003 – 2004.

Vizualizarea radiografiilor digitale este influenţată de o serie de factori începând cu rezoluţia de achiziţie a imaginii şi rezoluţia de redare a imaginii pe monitor până la rezoluţia ochiului uman şi poziţia corpului observatorului.

Condiţiile de vizualizare

Tipul de monitor Există trei tipuri de monitoare care pot fi utilizate pentru afişarea radiografiilor digitale: ● cu cristale lichide (LCD) ● cu tub catodic (CRT) ● cu plasmă

Afişarea culorilor şi posibilităţile de reglare a luminozităţii şi contrastului au făcut din monitoarele LCD instrumentul preferat în cazul vizualizării şi procesării imaginilor color (care au o adâncime a culorii mai mare de 8 biţi). În radiologia stomatologică digitală nu se utilizează imagini color, ci imagini compuse din nuanţe de gri (256 nuanţe pentru 8 biţi sau 65536 pentru 16 biţi). Contrar aşteptărilor, afişarea nuanţelor de gri este mai fidelă în cazul monitoarelor CRT, şi nu a celor LCD. În acest context, majoritatea studiilor recomandă vizualizarea radiografiilor digitale pe monitoare de tip CRT(1), datorită următoarelor caracteristici: ● raport de contrast foarte ridicat (20000:1) ● afişare progresivă a nuanţelor de gri ● unghi de vizualizare mai mare decât în cazul LCD

Rezoluţia monitorului

Rezoluţia unui monitor este dată de dimensiunile sale (x, y) exprimate în pixeli.

Valorile uzuale ale rezoluţiei monitoarelor (lăţime × înălţime) sunt: 640 × 480; 800 × 600; 1024 × 768; 1280 × 1024 1600 × 1200.

Vizualizarea integrală a unei imagini se poate face la o rezoluţie maximă egală cu cea a monito-

28

rului, chiar dacă rezoluţia de achiziţie a imaginii este mai mare. Dacă se doreşte vizualizarea imaginii la rezoluţia nativă de achiziţie şi aceasta este mai mare decât rezoluţia monitorului, imaginea poate fi vizualizată doar secvenţial.

Distanţa faţă de monitor şi poziţia observatorului

Pentru vizualizarea imaginilor radiologice pe monitor (diagonală de 13 – 21 inch), distanţa recomandată este de 50 – 60 cm pentru a preveni oboseala ochiului, deşi unele studii (Jaschinski-Kruza, 1990) nu au descoperit diferenţe între oboseala ochiului atunci când monitorul este privit de la distanţa de la care se citeşte o carte (30 – 40 cm). Majoritatea studiilor care includ evaluarea radiografiilor digitale citează o distanţă de 50 cm(2).

Studiile realizate în anii 1960 – 1970 recomandau plasarea monitorului la nivelul ochilor şi se bazau pe poziţia cea mai comodă a ochiului faţă de planul orizontal (15°) (Morgan, Cook, Chapanis şi Lund).

Noile teorii arată că pentru privirea de aproape, unghiul cel mai comod pentru ochi este mai mare de 15° (Kroemer, 1997). În Figura 1 este reprezentată poziţia optimă pentru a privi o imagine pe un monitor conform standardelor ISO (International Standards Organization).

Rezoluţia ochiului uman

Rezoluţia ochiului uman sau puterea de separare reprezintă unghiul minim sub care două puncte mai pot fi percepute distinct. Ea depinde de forma,

Aspecte legate de vizualizarea Radiografiilor digitale

culoarea şi contrastul obiect – fond şi se măsoară în minute de arc (rezoluţie angulară).

Ochiul uman are capacitate limitată de discriminare a detaliilor de aproximativ 1 minut de arc, ceea ce înseamnă aproximativ 0,1 mm pe o imagine vizualizată de la distanţa normală de citit (30 – 40 cm).

Stabilirea unei rezoluţii fixe a ochiului uman exprimate în unităţile de măsură folosite în cazul imaginilor sau echipamentelor digitale (pixeli sau pl/mm) trebuie să ţină cont de mişcarea globilor oculari şi integrarea informaţiei de către creier.

fig. 2

educatie medicală

radiologice.

În această ordine de idei, un prim aspect care trebuie luat în considerare este acela al funcţionării sistemului vizual uman. Retina este sensibilă la radiaţiile spectrului electromagnetic cu lungimi de undă de 400 – 760 nm („lumina vizibilă”). Fotonii din acest interval sunt aproape în totalitate reflectaţi de către suprafaţa obiectelor. Nu se poate vedea printrun obiect, exceptând cazul în care acesta e realizat din anumite materiale transparente, cum ar fi sticla. În consecinţă, obiectul va rămâne mascat de alte obiecte care se află în faţa lui, mai aproape de observator.

Alt aspect care trebuie luat în considerare este că doar partea orientată către observator este vizibilă. Aceste legi naturale se aplică la privirea lumii înconjurătoare, însă îşi pierd însemnătatea în momentul în care se doreşte interpretarea unei radiografii din cauza faptului că aceasta este o imagine bidimensională.

Importanţa vizualizării tridimensionale este justificată, de asemenea, şi de necesitatea informaţiei volumetrice pentru stabilirea diagnosticului corect. În vederea stabilirii diagnosticului se pot obţine informaţii suplimentare atunci când pot fi vizualizate atât volumul, cât şi forma structurilor anatomice sănătoase sau patologice(5). autor dr. Marius Bud

Ochiul uman se mişcă rapid în arcuri de cerc mici şi reînnoieşte continuu imaginile transmise către creier.

Datorită acestor factori, sistemul format de ochi şi creier generează o imagine la o rezoluţie mai mare decât rezoluţia maximă percepută la nivelul fotoreceptorilor retinei(3).

În Figura 2 sunt prezentate comparativ rezoluţia ochiului uman, a radiografiei pe film şi a radiografiei digitale(4).

Vizualizarea tridimensională

Radiografiile intraorale, prin specificul lor, oferă informaţii bidimensionale, lipsind cele referitoare la a treia dimensiune. Este imposibil de obţinut informaţii în legătură cu relaţiile spaţiale şi detalii în direcţia în care fasciculul de radiaţii parcurge obiectul.

Există, deci, mai multe motive care impun colectarea de date din trei dimensiuni în cazul unei examinări

Bibliografie 1. Miles DA. Digital Diagnostics Flat Panel Displays (LCDs) Vs. CRT (Cathode Ray Tube), 10 Octombrie 2008 <http://www.learndigital.net/articles/2002/digital_flat_ panels.htm> 2. Le Grand Y, Hunt RWG. Light, Colour and Vision. London: Chapman & Hall, 1968.

3. Stănilă A., A...B...C... în Oftalmologie, Sibiu: Casa de Presă şi Editură „Tribuna”, 1997.

4. Parks ET, Williamson GF. Digital Radiography: An Overview. J Contemp Dent Pract 2002;4(3):23-39.

5. Stelt van der PF, Dunn SM: 3D-imaging in dental radiology. In: Advances in maxillofacial imaging. Eds. Farman AG, Ruprecht A, Gibbs SJ, Scarfe WC. Elsevier Amsterdam The Netherlands, International Congress Series no. 1143:367-372.

29

educatie medicală

Un instrument inovator pentru tramentul endodontic iniţial: secvenţa Revo-S

Franck DIEMER (Toulouse) Jean-Philippe MALLET (Toulouse and Paris) Traducere: Gabriela Teleasa Reprezentant Medical – Dentana Cas Group A new NiTi file sequence has been developed by Micro-Mega®. Its purpose is to simplify the initial endodontic treatment and to optimise the cleaning. The asymmetrical cutting profile of the Revo-S® facilitates penetration by a snake-like movement, and offers, a root canal shaping which is adapted to the biological and ergonomic imperatives. This system promotes a thorough root cleaning, and also offers apical finishing which is closely adapted to the anatomical and ecological criteria of the canal.

O nouă secvenţă de instrumente NiTi a fost dezvoltata de către Micro-Mega. Aceasta îşi propune să simplifice tratamentul endodontic iniţial şi să optimizaze curăţarea canalului radicular. Profilul asimetric al lamei instrumentelor Revo-S facilitează penetrarea printr-o mişcare de şerpuire, şi oferă, o instrumentare a canalului care este adaptată imperativelor biologice şi ergonomice. Acest sistem promovează curăţarea desăvârşită a canalului, cât şi instrumentarea apicală apropiată de criteriile anatomice şi biologice ale canalului radicular.

Terapia endodontică este foarte complexă.

Fiecare situaţie clinică este unică, dar obiectivul final rămâne identic: să păstrăm dintele natural funcţional, asimtomatic şi dacă este posibil în manieră estetică.

Acest obiectiv nu este întotdeauna atins, şi depinde de numeroşi factori printre care cel mai important este probabil instrumentarea performantă care să optimizeze dezinfecţia canalului radicular.

Într-adevar, aceasta instrumentare determina toate procedurile asociate (irigarea) si următoare (tratamentul medicamentos şi obturarea temporară).

Nu este influenţată doar de experienţele şi dexteritatea clinicienilor, ci şi de complexitatea şi variabilitatea anatomiei canalului radicular1-3 care de multe ori este dificil de vizualizat pe radiografia pre-operativă (4, 5). Curbele anatomice nu permit instrumentelor să lucreze asimetric, cum este canalul radicular iniţial, ci produc o progresie variabilă, în funcţie de sistem şi/sau de tehnica selectată. De asemenea, unele suprafeţe ale canalului radicular ( canalele accesorii şi delta apicală)6, 7, nu sunt accesibile mecanic: doar soluţiile de irigare permit curăţarea lor dacă sunt furnizate în cantitate şi calitate suficientă8.

Astăzi, sunt pe piaţă doua serii principale de instrumente. Primul, care este şi cel mai vechi prezintă zone plate la periferie. Rolul acestor zone radiale a fost de a centra în interiorul canalului radicular instrumentul care mai mult pilea şi ardea dentina decât o tăia9, 10 . Cele mai reprezentative serii Profile® (DentsplyMaillefer, Balaigues, Switzerland) şi K3 (Sybron-Endo,

30

Orange, US) încep acum să fie înlocuite. Cealaltă serie, este dezvoltată din ce în ce mai mult, începand cu crearea în 1996 a HERO 642® (Micro-Mega®, Besançon, France). Astăzi, aceasta serie include mai mult de zece sisteme diferite (Alpha® GT® Rotary, HERO 642, HeroShaper®, Mtwo®, ProTaper®, Race®.... etc). Sistemele din această serie sunt caracterizate prin mai mulţi parametrii (tipul secţiunii, conicitate, panta, unghiurile de tăiere şi curăţare,…etc.), ce redau specificul mecanic al fiecăruia.

Aceste caracteristici au nevoie de asemenea de protocoale operatorii cu secvenţe de instrumentare specifice. Deşi aceste instrumente şi-au demonstrat superioritatea în faţa instrumentării standard manuale cu ace din oţel, în condiţiile urmăririi anatomiei canalului radicular11, 12, şi a obţinerii de cât mai puţine aberaţii de preparare13, ele nu pot permite o îndepărtare dinamică a detritusului dentinar rezultat14-16: imediat ce şanţurile lor (partea dintre două spire) sunt umplute, detritusul dentinar este împins înapoi în lateral în canalicule şi tubuli9, 17-19, sau înspre apical dincolo de vârful instrumentului.

Ideea unui instrument capabil să îmbunătăţească îndepărtarea detritusului dentinar şi să optimizeze curăţarea canalului radicular a motivat dezvoltarea instrumentelor din NiTi, revoluţionând astfel viitorul design al instrumentelor.

Îndepărtarea detritusului dentinar depinde de caracteristicile muchiilor de tăiere a părţii active a instrumentului: spaţiul dintre două muchii (panta), adâncimea şi orientarea muchiilor. În parametrii inovatori iniţiali mai pot fi adăugate şi aceste caracteristici: secţiunile transversale asimetrice. Instrumentul va funcţiona atunci prin canal în concordanţă cu ciclul de instrumentare/curăţare. Pe de-o parte, revoluţionarea instrumentelor îmbunătăţeşte penetrarea canalului şi îndepărtarea detritusului dentinar, evitând încărcarea cu nămol dentinar a instrumentului şi împingerea detritusului dincolo de vârful acului înspre apical. Pe de altă parte, această asimetrie reduce stresul asupra instrumentului în timpul preparării canalului20.

Un instrument inovator pentru tramentul endodontic iniţial: secvenţa Revo-S

educatie medicală

Secvenţa Revo-S® Bazată pe aceste caracteristici inovatoare prezentate mai sus, secvenţa acestor instrumente a fost propusă să răspundă la peste 80% din cazurile clinice întâlnite în practica generală. Secvenţa este compusă doar din 2 instrumente pentru instrumentarea propriu-zisă (SC1 şi SC2), şi un instrument de recapitulare şi curăţare (SU) (fig 1). Aria treimii apicale va fi instrumentată cu o conicitate de 06 şi Nr.25, ceea ce este optim pentru lărgire şi dezinfecţie, precum şi în acord cu imperativele biologice ale tratamentului endodontic. Secvenţa poate fi completată folosind instrumentele de preparare apicală (AS 30, AS 35 şi AS 40) în concordanţă cu diametrul foramenului initial şi specificul canalului (fig.2). Acestă secvenţă permite funcţionarea conform ciclului de tăiere şi curăţare (fig.3). Protocolul operator al instrumentării este ilustrat în fig. 4 şi 5. El este urmat de un raport de caz clinic (fig 6 - 9).

fig. 1 Instrumentele de progresie spre apical RevoS® (SC1 şi SC2), şi curăţare (SU). Lungimea de lucru este adaptată pentru tehnica crowndown. Asimetria este alternată cu simetria, cu scopul de a optimiza penetrarea canalului (SC1), instrumentarea pe toata lungimea (SC2) şi curăţarea (SU).

fig. 2 Instrumentele de finisare apicală au o secţiune transversală asimetrică ce permite instrumentarea finală a treimii apicale, iar selecţia diametrelor a făcut posibilă atât adaptabilitatea la cele mai multe cazuri cât şi curăţarea fără a împinge detritusul dentinar mai departe de foramenul apical.

fig. 3 Ciclul de instrumentare

31

Un instrument inovator pentru tramentul endodontic iniţial: secvenţa Revo-S

fig. 4 Protocol: progresia crown-down (între 250 şi 400 rpm) a instrumentelor SC1 şi SC2, apoi curăţarea şi finisarea cu instrumentul

educatie medicală

fig. 6

fig. 8

fig. 5 Instrumentare apicală: secvenţa step-back (35 mm- 0.5mm, 40 mm-1mm) este astfel posibilă

fig. 7

Concluzie

Dezvoltarea noilor instrumente din NiTi, bazate pe asimetria lamelor, a permis obţinerea unei secvenţe de instrumentare simplificată care răspunde imperativelor biologice (instrumentare şi curăţare eficientă) şi ergonomice (simplitate şi siguranţă), imperative cruciale pentru a desfăşura un tratament endodontic iniţial indiferent de caz.

Franck DIEMER Assistant Professor UFR of Deontology of Toulouse Hospital Practitioner University Hospital Centre of Toulouse Jean-Philippe MALLET Lecturer UFR of Odontology of Toulouse Exclusive Endodontic Practice, Paris

fig. 9 Caz clinic (Dr. J.P. Mallet: radiografia relevă la dintele 26 o pulpită secundară şi o leziune carioasă în partea distală (fig 6 şi 7). Pentru instrumentarea canalului se foloseşte secvenţa Revo-S® şi o secvenţă apicală ulterioară adaptată pentru fiecare canal (canalele meziale cu AS 30, canalul distal cu AS 35 şi cel palatinal cu AS 40) (fig. 8 şi 9).

Referinţe Al-Omari MA, Dummer PM, Newcombe RG, Doller R. Comparison of six files to prepare simulated root canals. Part 2. Int Endod J 1992; 25:67–81.

2.

Nagy CD, Bartha K, Bernath M, Verdes E, Szabo J. The effect of root canal morphology on canal shape following instrumentation using different techniques. Int Endod J 1997;30:133–40.

3.

Peters OA, Peters CI, Schönenberger K, Barbakow F. ProTaper rotary root canal preparation: assessment of torque and force in relation to canal anatomy. Int Endod J 2003;36:93–9.

4.

Cunningham CJ, Senia ES. A three-dimensional study of canal curvatures in the mesial roots of mandibular molars. J Endodon 1992; 18:294–300.

5.

Stropko J. Canal morphology of maxillary molars: clinical observations on canal configurations. J Endodon 1999; 25:446–50.

6.

Ida RD, Gutmann JL. Importance of anatomic variables in endodontic treatmentoutcomes: case report. Endod Dent Traumatol 1995; 11:199– 203.

1.

7.

Siqueira JF, Araujo MCP. Histological evaluation of the effectiveness of five instrumentation techniques for cleaning the apical third of root canals. J Endodon 1997; 23:499–502.

8.

Peters OA. Current challenges and concepts in the preparation of root canal systems: a review. J Endod. 2004 ; Aug;30(8):559-567.

9.

Kum KY, Kazemi RB, Cha BY, Zhu Q. Smear layer production of K3 and ProFile Ni-Ti rotary instruments in curved root canals: A comparative SEM study. Oral Surg Oral Med Oral Pathol Oral Radiol Endod, 2006 Apr;101(4) : 536-41 10.

Versümer J, Hülsmann M, Schäfers F. A comparative study of root canal preparation using Profile .04 and Lightspeed rotary Ni-Ti instruments. Int Endod J. 2002;35:37-46.

11.

Schäfer E, Lohmann D. Efficiency of rotary nickel-titanium FlexMaster instruments compared with stainless steel hand K-Flexofile: part 1. Shaping ability in simulated curved canals. Int Endod J 2002;35:505–13.

33

Experienţele noastre obţinute la educatie medicală

implanturile

în formă de rădăcină din două piese

Experienţele noastre obţinute la implanturile în formă de rădăcină din două piese, fabricate din dioxid de zirconiu Denti*.

Prezentare de caz.

Dr. Vajdovich István, Dr. Vajdovich Éva, Dr. Gszelman Róbert, Kapás Zsolt

Introducere

Fabricarea implantelor dentare din dioxidul de zirconiu, care face parte din categoria materialelor bio, a început prin anii 1990. Biocalităţile excelente şi caracterele bune mecanice îl predestinează pentru acest scop /1.2/. Caracteristicile mecanico-materiale au fost stabilizate prin adăugarea de 5 %volum Y2O3, care a influenţat favorabil caracteristicile mecanice /4,8/. Realizarea implantelor dentare din oxid de zirconiu bioceramica a avut loc la inceputul secolului /3/. Fabricarea a fost urgentată de rezultatul cercetărilor ştiinţifice efectuate în anii respectivi, care au concluzionat că biostabiltatea implantelor de titan în mediu fiziologic este îndoielnică./5,9/. În Ungaria prima data- în Europa printre primiiDenti System Srl. a dezvoltat, a produs şi a pus în circulaţie primele bonturi din oxid de zirconiu (2004), apoi (2007) s-a realizat implantul dintr-o bucată Denti® zirconiu (DC) . În 2009, ca noutate mondială, s-a realizat şi s-a pus în circulaţie implantul şurub din oxid de zirconiu în formă de rădăcină din două piese (DCR) Denti®/6

1. Implanturi din dioxid de zirconiu Denti®

Implanturile din dioxid de zirconiu care aparţin Sistemului de Implante Denti® ( în limbajul comun al implantologiei denumite zirconiu, sau pur si simplu zircon) sunt implantele şurub fabricate din oxid de zirconiu pur bioceramic, neferos, bioinert, policristalin, prin metodele metalurgiei pulberilor.

Materialul de bază al implantului este pulberea de oxid de zinc corespunzător standardelor prescrise pentru implantele medicale, stabilizat cu oxid de ytriu 5%. Materialul îşi primeşte forma sa finală prin presare hidrostatică, urmată de sinterizare.

Din materialul de bază de oxid de zirconiu se fabrică 3 tipuri de implante Denti®: ● a/ implant şurub conic în formă de rădăcină dintr-o bucată cu cap sferic / tip. DCB, imaginea 1.a./b ● b/ implant şurub conic în formă de rădăcină dintr-o bucată / tip DC, imaginea 1.b./ ● c/ implant şurub ân formă de rădăcină din două piese / tip DCR, imaginea 2./

34

implant în formă de rădăcină unifazică /DC/

implant cu retenţie sferică /DCB/

imaginea 1

Corpul implantelor unifazice DC şi DCB mimează forma rădăcinilor dinţilor naturali. Pe suprafaţa implantelor s-au realizat filete late cu p asul mare , care au rol important în stabiltatea primară a implantului.

Acelaşi rol îl are şi muchia autofiletantă.

Microstructura suprafeţei / microporozitatea/ corpului implantului de zirconiu Denti este rezultatul suflării cu pulbere de ceramică cu granule mari.

Porii sunt închişi, diametrul lor mediu este de 1,5 micrometru. Procesul de fabricaţie se termină cu o ardere la termperatură foarte ridicată pentru a obţine o curăţenie a suprafeţei.

imaginea 2 implant de zirconiu Denti în formă de rădăcină din două bucăţi /DCR/

Corpul şi capul implanturilor DC şi DCB se efectuează dintr-o bucată. Capul implantului DC prezintă formă conică cu 3 laturi aplatizate, care facilitează introducerea implantului în ţesutul osos. Porţiunea de colet a implantului este polizat lucios ajutând la ataşarea sigură a gingiei. Suprafaţa lucioasă astfel preparată impiedică aderenţa depunerilor.

Experienţele noastre obţinute la

implanturile

în formă de rădăcină din două piese

Corpul implantului de zirconiu Denti din două bucăţi mimează forma rădăcinii dentare, care transferă forţele de masticaţie către ţesutul osos înconjurător fără efecte dăunătoare. Pe suprafaţa corpului se găsesc filete special create în două pasuri diferite. În porţiunea de vârf şi mediu a corpului se găsesc filete cu pas mare şi cu margini plate, iar în treimea de colet găsim filete cu pas mărunt şi mic, cu pornire dublă. Pe lângă acesta corpul este autofiletant , ceea ce facilitează stabilitatea primară a implantului.

Experienţele clinice arată, că acest tip de filet ajută la menţinerea nivelului osos periimplantar la nivel de colet. În acest caz forţele de masticaţie ajunse la capul implantului se împart mai bine pe suprafaţa implantului şi se transmit în mod egal către osul înconjurător. Tipul de filet mic cu pas des de la nivelul coletului implantar asigură pe de o parte stabilitatea primară a implantului în osul cortical, pe de altă parte provoacă stimularea adecvată a osului înconjurător, ămpiedicând liza osului periimplantar. Filetele special create de la nivel de colet sunt continuarea adecvată a filetelor mari de la nivelul corpului, având rol activ în stabilitatea primară a implantului din momentul inserării şi pe perioada de vindecare.

Recomandările de utilizare acoperă tot teritoriul în implantologia orală, fiind un tip de uz universal.

Tipurile de implant DCR din două bucăţi dispun de partea proprie de cap tot din dioxid de zirconiu.

Pe lângă aceasta ne stau la dispoziţie toate accesoriile protetice necesare lucrărilor pe implant ( bonturile de transfer, implanturile analoage)/ schiţa 3./

accesorii pentru implanturi DCR din material sintetic special, dur

imaginea 3

2. Metodele

chirurgicale de inserare a implan-

turilor în formă de radacină din două piese

Denti

din dioxid de zirconiu

Metoda de inserare a implantelor în formă de rădăcină Denti din oxid de zirconiu din două părţi este asemănătoare cu inserarea implantelor Denti root-form; în timpul intervenţiei unele momente însă necesită atenţie sporită. Diferenţele survin din caracterele diferite materialo-mecanice ale titanului respectiv oxidului de zirconiu.

educatie medicală

Realizarea formei exterioare a implanturilor DCR este asemănătoare cu a implanturilor DR din titan.

Partea corporală conică în formă de rădăcină cu două tipuri de filete asigură stabilitate primară bună şi în os mai moale. Din acest motiv crearea puţului implantului cere o atenţie deosebită. În cazul osului de calitate D-1, D- 2 se va taroda filetul astfel ca implantul să se fixeze strâns doar în poziţia sa finală. În cazul unui puţ realizat fără precizie, în care implantul se blochează strâns deja în faza de inserare, implantul se poate fractura la o eventuală îndepărtare. De asemenea necesită atenţie sporită şi presiunea utilizată la inserarea implantului. Indicat este ca această presiune să nu depaşească 50 Ncm.

Construcţia interioară a implanturilor Denti CR diferă de cele prezentate la implantele DR. În porţiunea de colet se găseşte o înfundătură pătrată cu colţuri rotunjite, din care porneşte înspre apical un canal cilindric. Înfundătura pătrată serveşte la inserarea implantului şi la poziţionarea corpului implantar. Canalul cilindric asigură fixarea sigură a bontului în implant.

Inserarea corpului implantului din zirconiu se realizează cu ajutorul unei cheiţe cu 4 laturi aplatizate.

Nu se va uita că mânuirea implantelor din zirconiu este permisă doar cu pense confecţionate din zirconiu!

Metoda chirurgicală de inserare a unui implant Denti în formă de rădăcină din două părţi, respectiv fazele protetice sunt prezentate în cadrul unui caz de mai jos.

3. Prezentare de caz

În luna octombrie a anului 2007 o pacientă în vârstă de 52 de ani s-a prezentat la noi, să rezolvăm cu lucrare fixă pe implante edentaţia mandibulară după pierderea incisivilor inferiori in urmă cu 2 luni.

Conform relatării medicului curant, bolnava suferea de paradontoză cronică, dinţii prezentau mobilitate accentuată, din această cauză a fost necesara îndepărtarea lor. Acelaşi medic i-a propus pacientei alegerea implantelor de zirconiu care au tendinţă scazuta de acumulare a plăcii bacteriene, iar pe aceste implante să se realizeze suprastructura tot din zirconiu.

Pacientei i s-au inserat 7 implante Denti în formă de rădăcină /DC/ în mandibulă total edentată. Intraoperator, în şedinţa de implantare s-au corectat defectele osoase parţiale prin tehnica GBR. La 8 săpătămâni după implantare s-a aplicat pe implante o punte circulară de zirconiu din două părţi./imaginile 4. a,-b,-c,-d,-e,-f/ La control după un an în cavitatea orală nu s-au găsit depozite de placă.

35

Experienţele noastre obţinute la

în formă de rădăcină din două piese

educatie medicală

a/

b/ mandibulă edentată

d/

creastă edentată abordată pentru implantare

maxilarul edentat

steag chirurgical,, pentru facilitarea inserării paralele a implanturilor DC

f/

cele 7 implante DC inserate in situ în mandibulă edentată. Valorile PTV reprezintă stabilitatea primară a implanturilor.

După experienţele favorabile, în vara anului 2008, pacienta a cerut îndepartarea dinţilor maxilari parodontotici. Pentru maxilarul superior am indicat inserarea implantelor Denti bifazice din zirconiu /DCR/, iar pe perioada de osteointegrare pacienta putea purta o proteză imediată.

36

c/

e/ inserarea implanturilor DC în lăcaş

a/

implanturile

Puntea circulară de zirconiu în cavitatea orală la 1 an de la implantare

Inserarea implantelor DCR a avut loc în ianuarie 2009. Abordul campului osos a fost larg, apoi am marcat locul viitoarelor 8 implante DCR. S-au inserat implantele în lăcaşele create, stabilitatea implantelor a fost verificată cu Periotest. Valorile PTV erau între -3 si -6.5.

După aceea defectele osoase parţiale s-au rezolvat cu tehnica de augmentare GBR, iar mucoperiostul s-a închis per primam. /imaginile 5.a,-b,-c,-d,-e,-f./.

b/ marcarea locurilor viitoarelor implante DCR pe creasta alveolară evidenţiată

c/ inserarea implaturilor DCR cu ajutorul piesei cot chirurgicale

Experienţele noastre obţinute la

implanturile

în formă de rădăcină din două piese

d/

d/ implanturile DCR inserate in situ în maxilar

e/

augmentarea defectelor osoase prin tehnica GBR

Executarea suprastructurii a început în a 10-a săptămâna după intervenţia de implantare. După descoperirea implantelor în acestea s-au fixat bonturi gingivoformatoare fabricate din plastic dur special. / imaginea 6a./ Amprentarea s-a efectuat după 10 zile./ imaginea 6b, 6c/, apoi implantele analoage au fost turnate în gips./imaginea 6d/

a/

sutura plăgii

După executarea modelului din gips s-a proiectat puntea circulară maxilară, creând o punte de probă. Pe modelul turnat s-a efectuat un sablon de ocluzie pentru a determina înălţimea ocluzală corectă, pe baza căreia s-a efectuat puntea de probă, care a fost verificată în cavitatea bucală. /imaginea 6.e,-f,-g/.

b/

bonturile de vindecare gingivală pe implantele DCR descoperite

educatie medicală

c/

implanturile pregătite pentru amprentare

bonturile de transfer fixate pe implante

amprenta pregătită pentru turnare şi modelul turnat

f/ e/ d/ bonturile de transfer rămân în amprentă

g/

puntea de probă în cavitatea bucală

puntea de probă pe model

În caz de necesitate, cu ajutorul punţii de probă, şi în cabinet putem regla poziţia dinţilor, astfel ca pe lângă un efect estetic bun şi ocluzia să fie corespunzătoare. Verificarea efectuată arată ocluzia corectă, sau necesitatea corectării./

Imaginile 7.a-b-c-d prezintă arcada corectă, montată în bloc de silicon, iar în negativul acestuia am şlefuit bonturile, în poziţie corectă de ax şi în mărime optimă, cu pregătire cu prag în funcţie de caracterele gingiei. Conform teoriei de pantograf în tehnologia scheletului de zirconiu, am executat scheletul punţii din compozit fotopolimerizabil.

37

Experienţele noastre obţinute la

implanturile

în formă de rădăcină din două piese

educatie medicală

Realizarea scheletului a fost ghidată de puntea de probă adaptată. (imaginea 8.a-b-c). a/

bonturile de zirconiu aşezate în amprentă

a/

b/

bonturile Denti din zirconiu frezate în cavitatea orală

scheletul punţii din compozit pe model

d/

verificarea scheletului de punte din compozit în cavitatea bucală

bonturile Denti din zirconiu frezate pe model

c

Paşii efectuaţi la proba de schelet sunt prezentaţi în imaginile 9.-a-b.

b/

a/

b/

blocarea punţii de probă

c/

frezarea bonturilor cu ajutorul blocului

38

verificarea ocluziei a punţii de zirconiu brut în articulator

verificarea punţii de zirconiu în ocluzie, în cavitatea bucală

Am executat scheletul de punte din zirconiu, în urma căruia am continuat cu placarea acestuia cu ceramică, o nouă probă de schelet nu mai fiind necesară. Puntea a fost probată înainte de arderea ultimului strat de ceramică, am verificat ocluzia corectă şi mişcările lilbere ale mandibulei. Astfel am primit ajutor şi la alegerea finală a culorii şi a formelor coronare.

A fost realizată puntea /imaginea 10./,am verificat exactitatea ei, am trecut cimentarea bonturilor în implante. Pentru perioada de adaptare pacientei i s-a confecţionat o gutieră. /imaginea 11./

Experienţele noastre obţinute la

implanturile

în formă de rădăcină din două piese

educatie medicală

imaginea 10 circulară de zirconiu finalizată, pe model

imaginea 11 gutieră nocturnă pentru perioada de adaptare

La cimentarea bonturilor în implante poziţionarea bontului este ghidată de lăcaşul pătrat, contactul fiind foarte strâns. Asamblarea bontului cu implantul este posibilă doar în poziţia identică a axurilor acestora, atunci însă contactul este perfect.

Surplusul de ciment se elimină prin canalul longitudinal bontului şi pe marginea acestuia. Este important să se prepare separat cimentul pentru fiecare bont, deoarece dacă materialul se întăreste mai rapid, manopera nu se mai poate repeta. /imaginea 12.a-b./

Bonturile nu se mai pot indepărta din implante, deci în cazul realizării unei noi punţi, amprentarea bonturilor poate fi efectuată doar în mod direct.

S-a verificat ultima dată puntea, toate coroanele au ajuns la locul lor./imaginea 12c/.

imaginea 12/c

imaginea 12/a puntea circulara de zirconiu cimentat, în cavitatea orală, pe maxilar aportul de ciment cu acul Lentullo

Imaginea 12. d prezintă estetică impecabilă a punţii circulare executate din zirconiu pe implanturi din dioxid de zirconiu.

imaginea 12/b

poziţionare şi presarea bonturilor

aspectul estetic impecabil a punţii circulare de zirconiu în gura pacientei, la lumina naturală

imaginea 12/d

39

Experienţele noastre obţinute la educatie medicală

implanturile

în formă de rădăcină din două piese

4. Discuţii

În evoluţia implantologiei stomatologice primeşte tot mai mare semnificaţie bioceramica şi în mod special bioceramica de oxid de zirconiu.

Se utilizează atât la fabricarea implantelor , cât şi la confecţionarea suprastructurilor.

Bioceramica din oxid de zirconiu stabilizat cu 5% oxid de ytriu are caractere favorabile materiale precum biocaractere optime, datorită cărora acest material este materialul ideal al implantelor dentare. Este nonmetalic, nu provoacă alergii, are efecte estetice asemănătoare cu ale dinţilor naturali. Datorită caracterelor sale favorabile acest material este utilizat pe scară tot mai largă în implantologia stomatologică.

Am avut rezultate foarte bune la utilizarea în ultimii doi ani, la încercarea implantelor DC şi DCB

Bibliografie 1/ Albrektsson,T., Hansson, H.A. Ivarsson, B.: Interface analysis of titanium and zirconium bone implants. Biomaterials. 6: 97-101, 1985.

2/ Kerschbaum,T., Seth,M., Teeuwen, U.: Verweildauer von kunstoff- und metallkeramisch verblendeten Kronen und Brücken. Dtsch. Zahnärztl. Z. 52: 404-406, 1997.

3/ Kohal,L-J., Klaus, G.,Strub, JR.:zirconia–implant-supported all-ceramic crowns withstand long-term load: a pilot investigation. Clin.Oral Impl.Res. 17, 565-571, 2006 4/ Papanaiotou, H.P., Morgano, S.M.,Giordano, R.A., Pober, R.: In vitro evaluation of low temperature aging effects and finishing procedures on the flexural strenght and structural stability of Y-TZP dental ceramics. J. Prosthet.Dent. 2005; 33:9-18.

unifazice respectiv DCR bifazice fabricate de Denti System Srl. Implantarea este sigură şi rapidă, poate fi utilizată cu succes la orice indicaţie a implantărilor intraosoase.

Am prezentat utilizarea implantelor Denti în formă de rădăcină dintr-o bucată şi din două bucăţi, din oxid de zirconiu, metodele noastre de executare a suprastructurilor pe aceste implante în cadrul unui caz concret. (În cazul prezentat lucrările de tehnică dentară au fost efectuate de către Laboratorul de Referinţă şi Educare Denti System din Szeged, cu îndrumarea maestrului tehnician dentar Kapas Zsolt)

5/ Sicilia, A., Cuesta,S., Coma, G. et al.: Titanium allergy in dental implant patients: a clinical study on 1500 consecutive patients. Clin. Oral Impl.

Res. 19: 823-825, 2008.

6/ Vajdovich,I.: Implantologia Dentară. 2008. Ed.: Semmelweis Editura, Budapest, 7/ Vajdovich, I., Bóka,P., Vajdovich ,É.:.Oxid de zircon, ca implant dentar, respectiv material sintetic dentar . Dentál Hirek, 2008; 12(6)48-52 8/ Volz,U.: Standard de zirconiu în implantologie. Implantologia, 2005.

II.(1) 24-27.

9/ Weingart, D., Steinemann, S, Schilli,W. et al.: Titanium deposition in regional lymph nodes after insertinof titanium screw implants in maxillofacial region. Int. J. Oral Maxillofac. Surg, 23: 450-452. 1994.

www.implanturi.org 40

Parodontologia Modernă

educatie medicală

Universitatea de medicină şi farmacie Victor Babeş din Timişoara Disciplina de parondontologie, societatea română de microscopie dentară Costul cursului: modulele I si III - 500 Euro, modulele II si IV – 600 Euro Datele primelor doua module: 20- 21 noiembrie 2009; 14 – 15 mai 2010 Informaţii şi înscrieri: email sbs@online.ro; Dr. Dr. Ştefan-Ioan Stratul – 0744-521470 ; Dr. Darian Rusu - 0744-471187

Anunţă desfăşurarea CURSULUI CURRICULAR DE PARODONTOLOGIE CLINICĂ “PARODONTOLOGIA MODERNĂ: O ABORDARE SINTETICĂ ŞI PRACTICĂ”

Susţinut de Prof. Dr. Dr. Anton Sculean (Universitatea din Berna, Elveţia), Prof. Dr.Holger Jentsch (Universitatea din Leipzig, Germania), Prof. Dr. Doina Onisei (Universitatea Victor Babeş din Timişoara, România), Şef lucrări Dr. Dr. Ştefan-Ioan Stratul (Universitatea Victor Babeş din Timişoara)

Cursul se va desfăşura INTEGRAL ÎN LIMBA ROMÂNĂ, în 4 module cuprinzând 9 teme repartizate pe perioada a 2 ani, alcătuite din prelegeri teoretice şi lucrări practice, seminarii, discuţii în panel cu lectorii, studii de cazuri, demonstraţii pe pacient, studii de literatură, aplicaţii practice pe pacient ale cursanţilor.

Curricula cursului va fi abordata SISTEMATIC, SINTETIC şi CU ACCENT DEOSEBIT PE APLICATIILE PRACTICE, va beneficia de suportul literaturii ştiinţifice oferite cursanţilor, de material didactic, diagnostic si terapeutic: instrumentar chirurgical şi microchirurgical oferit de firma ArtisBioTech, materiale de substituţie osoasă şi de regenerare parodontală Geistlich oferite de firma ArtisBioTech, aparatură modernă de diagnostic şi tratament (microscoape dentare Zeiss, aparatura cu ultrasunete etc.).

Modulele vor fi găzduite în spaţiile modern utilate ale Disciplinei de Parodontologie din UMF Timişoara, ale sediului SRMD şi ale Centrului de Chirurgie Laproscopică şi Microchirurgie din Timişoara.

Absolvirea celor 4 module se va finaliza cu acordarea unui certificat de studii avansate.

Tematica generală a cursului:

Modulul I:

Anatomia practică şi biologia structurală a parodonţiului (Partea practica – observaţia macroscopică şi microscopică in vivo a morfologiei parodonţiului sănătos şi bolnav)

Etiologia, patogeneza, epidemiologia. Diagnosticul clinic şi clasificarea bolilor parodontale (Partea practică – demonstraţie şi exerciţii de alcătuire a fişei parodontale, calcularea indicilor parodontali, interpretarea radiografiei parodontale, diagnosticul bazat pe interpretarea datelor) Cercetarea şi evaluarea literaturii în parodontologie (Partea practică – familiarizarea cu tipuri de articole şi publicaţii de parodontologie şi evaluarea lor)

Modulul II:

Modulul III:

Modulul IV:

Planul de tratament. Terapia parodontală chirurgicală (Partea practică – alcătuirea planului de tratament pe pacienţi; introducere în tipuri de incizii, lambouri, suturi; exerciţii pe modele siliconice şi mandibule de animal; demonstraţie pe pacient)

Profilaxia, factori de risc. Terapia nonchirurgicală; antibiotice, antiseptice. Concepte practice de terapie non-chirurgicală (Partea practică – Scaling-RootPlaning: instrumentar, indicaţii, tehnici de efectuare, ascuţire şi întreţinere) Chirurgia parodontală preprotetică (Partea practică – exerciţii pe mandibulă de animal, demonstraţie pe pacient). Terapia parodontală suportivă: recall, recare (Partea practică – exerciţii de planificare a terapiei suportive pe cazuri concrete)

Terapia parodontala regenerativă . Chirurgia parodontală plastică şi estetică. Tehnici avansate în chirurgia parodontală. Noţiuni practice de patologie periimplantară (Partea practică – exerciţii pe mandibule de animal, exerciţii cu instrumentarul microchirurgical şi folosirea lupelor chirurgicale si a microscopului dentar, demonstraţie pe pacient ).

45

" " *

$ & $ ! !" # " "# " # # " Directori curs

Dr. Tom Schloss Dr. Dr. Stefan Stratul

31 Octombrie

2009

Program - Sambata, 31 octombrie 2009 6.. - 6/3 , # "

Sesiune Teoretica

6/3 - /./3 , !!* ' *

/./3 - /.1.

/.1. - /0.. , !!* ' *

#

$ /0.. - /1..

!

/1.. - /223 , !!* ' *

Sesiune Practica

/223 - /3..

/3.. - /4.. , !!* ' *

!

"

/4.. - /5..

# !# ! $ ! !#

# ! " $ ( ! !!

" %" !

!" # "

" "# " " # % " # !"# # !# # + /,...

Locatie Secretariat Inscrieri

Criterii de publicare în revista educatie medicală

Revista AMSPPR – „Viaţa Stomatologică”, având o tradiţie a unei apariţii regulate de peste 18 ani, îmbracă haine noi începând cu anul 2009. Nu putem să nu ţinem cont de realităţile stomatologiei mondiale şi nu putem ignora evoluţia societăţii româneşti în ultimii ani, dar mai ales ca membră UE. „Viaţa Stomatologică” nu este doar o revistă. Ea reprezintă vocea, opinia, dilema, soluţia, întrebările, răspunsurile, ştiinţa practicianului privat din ţara noastră.

Având toate aceste aspecte în vedere, dorim ca revista să reflecte viaţa stomatologică actuală, atât din punct de vedere ştiinţific şi profesional cât şi de hobby şi timp liber la un standard înalt.

Având în vedere viziunea noastră asupra acestei publicaţii, pentru cei care doresc să publice articole în revistă, mai jos găsesc criteriile tehnice de publicare.

Date tehnice despre revistă: Tradiţie: Revista AMSPPR „Viaţa Stomatologică” o apariţie regulată cu vechime de 18 ani. Imprimare: calitate deosebită a imprimării, full-color, aprox. 50 pagini A4, 4 coperte plastifiate I.S.S.N.: 1454-5772. Distribuţie: naţională, gratuită în toate judeţele; de asemenea, se distribuie la expoziţiile la care participă AMSPPR, la Congresul AMSPPR; este însoţită de suplimentul legislativ gratuit, Buletinul Informativ Naţional „Quo Vadis” având I.S.S.N.: 1454-5780, toate într-un ambalaj de plastic astfel încât să nu fie deteriorate până la destinatar.

Conţinut: actualităţi legate de practica dentară, opinii ale practicienilor, articole ştiinţifice (studii de caz, statistici), prezentări de produse de uz stomatologic, activitate internaţională, manifestări ştiinţifice, oferte produse, recenzii de carte, probleme legale, interviuri, alte aspecte de interes.

Piaţa ţintă: medicii dentişti, studenţii stomatologi, tehnicieni dentari, asistenţi de stomatologie, autorităţi.

Caracteristici tehnice ale materialelor trimise: A. TEXTUL 1.

Textul să fie redactat şi salvat sub formă de document Word 2.

Textul redactat să aibă diacriticele trecute (ă, ş, ţ, â, î) şi să fie scris cu tipul de caractere „Times New Roman” 3.

Nu inseraţi imagini în cadrul textului, nu casetaţi, tabelaţi sau coloraţi textul.

4.

Fiecare material trimis (acolo unde este cazul**) trebuie să fie însoţit de fotografia şi un scurt CV profesional ale celui care trimite alături de adresa de email unde acesta poate fi contactat permanent 5.

Pe lângă criteriile de editare impuse de revista Viaţa Stomatologică, articolele ştiinţifice vor res-

48

viaţa stomatologică

pecta „Uniform Requirements for Manuscripts Submitted to Bio-medical Journals” în ceea ce priveşte conţinutul articolelor, calitatea şi relevanţa clinică, etica problematicii şi imaginilor incluse în studiu 6.

Este necesar acordul scris al pacienţilor cu privire la publicarea cazurilor în cazul în care aceştia pot fi identificaţi.

7.

Este necesar acordul scris de cedare de copyright din partea autorilor preluaţi sau traduşi.

8.

Prin trimiterea articolului spre publicare, autorul îşi asumă în întregime responsabilitatea conţinutului acestuia. Revista „Viaţa Stomatologică” nu va publica articole care aduc prejudicii drepturilor fundamentale ale omului.

9. În cazul solicitării dreptului la replică, acesta va fi acordat în cadrul revistei la rubrica „DREPTUL LA REPLICĂ” , având aceleaşi caracteristici tehnice ale textului cu cel la care se referă.

10.

Articolele ştiinţifice vor avea un scurt rezumat (4-5 rânduri) şi cuvinte cheie (3-4) în limba engleză. **. La materiale gen opinii, interviuri, păreri, drept la replică, recenzii. Nu se aplică articolelor ştiinţifice având în vedere faptul că acestea au frecvent mai mulţi autori.

B. FOTOGRAFIILE 1.

Imaginile (fotografiile, grafice, statistici, etc.) care vor apărea în text vor fi salvate separat ca fişiere imagine (*.jpg, *.bitmap, *pdf.) şi numite cu cifre (1,2,3 etc.). Numărul imaginii va fi trecut în text pentru a vedea unde va fi poziţionată imaginea. Pentru ca toţi cititorii să poată avea o imagine clară asupra materialului pe care îl lecturează, într-un tabel vă rugăm să notaţi: numărul fotografiei, denumirea ei scurtă sau după caz persoanele care intră în imagine, în ordine de la dreapta spre stânga.

2.

Fotografiile vor fi originale, iar în cazul de preluări este necesar acordul scris de cedare de copyright din partea autorilor 3.

Fotografiile trebuie să respecte un standard de minimă calitate pentru a fi publicate (contrast, culoare, încadrare, claritate, corelare cu textul, fără persoane în mişcare, etc.), rezoluţie 300 dpi.

4. În cazul unor fotografii numeroase sau de înaltă rezoluţie, dificil de trimis pe e-mail se recomandă trimiterea lor la redacţie pe suport CD sau DVD pe adresa: AMSPPR FR Banat Str. Vicenţiu Babeş nr. 24 ap. 2, cod 310029 Arad, jud. Arad Redacţie contact: Email: redactie@dental.ro Adresa: AMSPPR FR Banat Str. Vicenţiu Babeş nr. 24 ap. 2, cod 310029 Arad, jud. Arad