Revista Viata Stomatologica nr. 03-10

1 GNI Per capita 2006 purchasing power parity $

Afghanistan Albania Algeria Andorra Angola Antigua and Barbuda Argentina Armenia Australia Austria Azerbaijan Bahamas Bahrain Bangladesh Barbados Belarus Belgium Belize Benin Bhutan Bolivia Bosnia and Herzegovina Botswana Brazil Brunei Bulgaria Burkina Faso Burundi

– 6,000 5,940 – 3,890 15,130 11,670 4,950 33,940 36,040 5,430 – – 1,230 – 9,700 33,860 7,080 1,250 4,000 3,810 6,780 11,730 8,700 49,900 10,270 1,130 320

2 HEALTH CARE Spending as percentage of GDP 2005 %

5.2 6.5 3.5 6.3 1.8 4.8 10.2 5.4 8.8 10.2 3.9 6.7 3.8 2.8 6.8 6.6 9.6 4.9 5.4 4.0 7.1 8.8 8.3 7.9 2.0 7.7 6.7 3.4

3 DM

Averag in 12-ye score

2.9 3.1 2.3 – 1.7 0.7 3.4 2.4 0.8 1.0 – 1.6 1.4 1.0 0.9 2.7 1.1 0.6 0.8 1.4 4.7 4.8 0.5 2.8 4.8 4.4 0.7 1.0

Editorial

AMSPPR 1990 - 2010 LIBERTATE I LIBERALISM

Probabil nici unul dintre membrii fondatori ai AMSPPR nu îşi putea imagina în 1990 numeroasele evoluţii spectaculoase ale societăţii în următorii 20 de ani. Cine îşi putea imagina pe atunci evoluţia „celebrelor” computere 286 spre actualele PC-uri cu memorii de Terrabiţi, evoluţia incredibilă a internetului, a sateliţilor din care ţi se filmează maşina în parcare, evoluţia comunicaţiilor până la dependenţa de telefonia mobilă şi de e-mail, apariţia automobilelor cu alimentare hibridă, a dvd-urilor, a blu-ray-urilor, etc. Acestea doar ca să ne referim la tehnologie.

Cine îşi putea imagina în 1990 evoluţia explozivă a economiei Chinei, Nelson Mandela conducând Africa de Sud, războaiele din Irak, terorismul de masă, Uniunea Europeană extinsă până la Marea Neagră, apariţia monedei unice Euro, criza globală, Barrack Obama ales preşedintele SUA, Herta Muller din Timişoara luând premiul Nobel ?

Cine îşi putea imagina pe atunci evoluţia noii democraţii din România spre corupţia, cinismul şi autarhia actuală ?

Cine îşi putea imagina pe atunci, în domeniul strict profesional şi intern, evoluţia stomatologiei private româneşti ? În stomatologia românească din ultimii 20 de ani s-au întâmplat în principal următoarele evenimente: înfiinţarea prin liberă asociere a AMSPPR în 1990 şi ulterior a altor asociaţii profesionale, înfiinţarea prin efectul legilor a CMR în 1995 şi a CNASS în 1997, înfiinţarea organizaţiei legale obligatorii CMDR în 2004. Fiecare din aceste evenimente sociale, politice şi economice din cadrul profesiei au fost însoţite de la început de atitudini pro şi contra din partea medicilor stomatologi interesaţi. Pro şi contra AMSPPR în 1990, pro şi contra CMR în 1995, pro şi contra CNASS în 1997, pro şi contra CMDR în 2004.

Diferenţele esenţiale între o asociaţie liberă şi structurile instituţionale obligatorii constau în fundamentele şi motivaţiile constituirii lor facultative, respectiv prin efectul legii. Dacă într-o asociaţie profesională ne-guvernamentală apartenenţa este determinată de voinţa directă şi de interesul privat al membrilor, în organizaţiile obligatorii apartenenţa este impusă de voinţa indirectă a legiuitorului cu scopul de reglementare şi control strict al intereselor publice.

Din păcate în ultimii ani multe dintre organizaţiile profesionale legale s-au etatizat şi birocratizat, identificându-se în final până la confundare cu instituţiile statale / guvernamentale, reglementând şi controlând profesiile din punctul de vedere al intereselor publice ale unui stat ineficient şi corupt.

Numeroşi profesionişti liberali instalaţi în noile funcţii cvasi-publice bine remunerate au uitat peste noapte principiile liberalismului, elaborând în mod regulat decizii şi regulamente etatiste, centraliste, birocratice şi nefavorabile, acceptând cu servilism controlul, dirijarea şi manipularea profesiei de înalţi salariaţi ai statului ineficient şi corupt. În spiritul statal, centralist, atoateştiutor şi uni-partinic al anilor 50 s-au întreprins toate eforturile pentru denigrarea, sabotarea şi dacă se poate desfiinţarea oricărei activităţi liberale. AMSPPR a devenit principala ţintă a celor pentru care libertăţile constituţionale şi drepturile fundamentale ale omului sunt un pericol permanent pentru auto-menţinerea în funcţie.

Caracterul non-guvernamental, ne-etatist, al unei organizaţii profesionale a fost, este şi va fi fundamental pentru apărarea intereselor private ale întreprinzătorilor liberi. Ingerinţele şi agresiunile diverse ale statului ineficient şi corupt au îmbrăcat forme diverse şi mascate, în acest context caracterul de Organizaţie Non Guvernamentală devenind o adevărată şi preţioasă raritate.

AMSPPR a rămas şi în 2010 una dintre puţinele asociaţii complet independentă faţă de stat, consecventă apărării şi conservării idealurilor liberale ale profesiei, imaginate de membrii fondatori ai asociaţiei în anul 1990.

Este o dovadă încurajatoare şi pozitivă faptul că în pofida tuturor vicisitudinilor, prigoanelor, persecuţiilor, minciunilor şi nedreptăţilor îndreptate atât împotriva AMSPPR ca asociere în sine cât şi asupra membrilor din conducerea asociaţiei, numeroşi medici stomatologi privaţi cu coloană vertebrală au optat să rămână membri AMSPPR, sfidând modelul altora care au dezertat din funcţiile în care au fost aleşi în / prin AMSPPR pentru a se înregimenta în trendul general şi alarmant de slujbaşi servili cvasi-statali.

AMSPPR şi-a asumat de la constituirea sa caracterul unei asocieri private şi de elită şi prin aceasta posibil minoritară în grupul profesional. La 20 de ani de la înfiinţare AMSPPR este în 2010 o alternativă liberă la „unanimitatea” de gândire şi de exprimare, propunând şi punând în practică principiul „unităţii în diversitate”.

Cu toate evenimentele majore menţionate succint şi neexhaustiv în primul paragraf, specificul societăţii româneşti din 2010 ne obligă să afirmăm că există toate argumentele pentru a susţine şi dovedi că spiritul şi motivaţiile de a fi membru în asociaţia liberă AMSPPR nu s-au schimbat cu nimic în esenţa lor în anul 2010 faţă de anul 1990.

Coeziunea medicilor stomatologi privaţi sub umbrela comună a asociaţiei constituţionale de tip ONG corespunde necesităţilor actuale din ce în ce mai evidente de a realiza o poziţie coerentă în faţa abuzurilor din ce în ce mai numeroase, a corupţiei din ce în ce mai evidente şi a manipulărilor din ce în ce mai ascunse, toate subminând fundamentele etice şi morale ale exercitării profesiei noastre prin excelenţă liberală.

Dr. Voicu A. David Preşedinte AMSPPR

| Nr. 03 / 2010

1

Cuprins anul XII | nr. 69 | septembrie 2010

COLEGIUL ŞTIINŢIFIC DE REDACŢIE Dr. Marius G. Bud Prof. Dr. loan Coca – Germania Dr. Sanda Danciu Stănoiu Prof. Dr. Natan Fuhrman – Israel Conf. Dr. Laszlo Hecser Dr. Dan I. Lazăr Prof. Dr. Alexander Mersel – Israel av. Luciana Mihai Prof. Dr. Mihai Nechifor Șef lucrări Dr. Dr. loan Ștefan Stratul Șef lucrări Dr. Liviu Zetu

COLEGIUL PROFESIONAL DE REDACŢIE Dr. Voicu A. David - Preşedinte AMSPPR Dr. Petru Albu Dr. Andrea Kovacs Dr. Marton Panţel Dr. Bogdan Popescu Dr. Bogdan Șerbănescu Dr. Mihai Tozlovanu Dr. Radu Ţepordei

REDACŢIA Secretar tehnic - Anamaria A. Capotescu Redactor şef – dr. Vlad Cristian Deac CONTACTE DIRECTE Sediul central: Str, Voroneţ nr. 3, bl. D4, se. 1, ap. 1 Bucureşti, sector 3 • cod poştal 031551 Tel./Fax 021 327 41 19 e-mail: amsppr@dental.ro Redacţia: AMSPPR - Str. Vicenţiu Babeş nr. 24 ap. 2 cod 310029 Arad, jud Arad Tel. / Fax: 0257-206.180 e-mail: redactie@dental.ro Grafică şi tipar:

Cadouri pentru fiecare

Str. Carpaţilor nr. 60 bl. 156, Etaj II, Braşov tel.: 0368 10 10 20 www.printings.ro Responsabilitatea textelor publicate aparţine autorilor. Reproducerea textelor sau a unor fragmente din textele publicate, fără acordul autorului sau al redacţiei este interzisă. Publicaţie protejată prin marca OSIM. Preluările din „Der Freie Zahnarzt” sunt autorizate în acord cu parteneriatul AMSPPR – FVDZ e.V. Informaţii suplimentare, colaborări, reclame la Sediul central al AMSPPR - Bucureşti - România.

Revista „Viaţa Stomatologică” înfiinţată în 1990 nu mai este creditată de CMDR cu cele 3 ore EMC fiind considerată datorită reflectării fidele a vieţii noastre profesionale ca „revistă de scandal şi destabilizare în rândul medicilor stomatologi”

Editorial » AMSPPR 1990 - 2010 Libertate şi liberalism | Dr. Voicu A. David Actualităţi » Certificatele de conformitate sau care atesta obţinerea titlului de medic dentist specialist ori primar, adeverinţe de abilităţi dobândite se solicită de la DSP-uri.| Serviciul de presă al MS » Din 2011 se introduce Cardul de sănătate. | Serviciul de presă al MS 19 octombrie – examen pentru obţinerea titlului de medic specialist | Serviciul de presă al MS » Campania de vaccinare gratuită a Ministerului Sănătăţii împotriva gripei de sezon va începe la sfârşitul acestei luni | Serviciul de presă al MS » Rezidenţiat 2010 | Serviciul de presă al MS » Implantforum.org » All Dental | Blanka Petcu » Adunarea generală naţională a AMSPPR 2010 » Normele Consiliului Europei privind libertatea de expresie şi de informare

Pagina FDI » Manualul de etică dentară al FDI, studiu de caz (4) » Edentaţia şi problemele de sănătate generală ale persoanelor în vârstă. » Utilizarea titlurilor academice, profesionale şi de onoare Pagini juridice » O.U.G. nr. 58 / 2010 | Av. Luciana Mihai » In memoriam » Stomatologul privat şi statul (XXXIII) - Pluralism şi diversitate | Dr. Voicu A. David

pag. 01

pag. 03 pag. 03 pag. 04 pag. 06 pag. 06 pag. 06 pag. 09 pag. 11 pag. 12

pag. 14 pag. 16 pag. 16

pag. 17 pag. 18 pag. 19

Pagina studentului » Experienţa Erasmus | Stud. Ioana Hăncilă

pag. 20

Jaloane culturale » HERTA MULLER, „Călătorie într-un picior” | Dr. Voicu A. David » ABRA, „Şapte” | Dr. Voicu A. David » Bărbat adormit în fotoliu. Întâmplări, Alex. Ştefănescu | Ioana Revnic » Inception | Dr. Vlad C. Deac

pag. 22 pag. 22 pag. 23 pag. 23

» Reviste ale profesiei

pag. 24

Educaţie medicală » Regenerarea Osoasă Ghidată peri şi preimplantară cu membrane nerezorbabile din PTFE | Dr. Ștefan ANCA » Abordarea laterală a sinusului folosind laserul Erbium: YAG | Traducere din limba engleză Dr. Sanda Danciu Stănoiu » “Endodontia de performanta: cu sau fara microscop?” » Cursului curricular de parodontologie clinica “parodontologia moderna: o abordare sintetica si practica” » The Oral Health Atlas

Redacţia » Buletinul informativ naţional „Quo Vadis?” » Criterii de publicare în revista Viaţa Stomatologică

pag. 25 pag. 29 pag. 34 pag. 36 pag. 38

pag. 43 pag. 44

PRIN DECIZIA CONSILIULUI DIRECTOR NAŢIONAL AL AMSPPR DIN 12 IUNIE 2010 REVISTA „VIAŢA STOMATOLOGICĂ” APARE CU 4 NUMERE PE AN IMPORTANT • Precizare juridică: Articolele juridice publicate se referă la acte normative în vigoare la data predării revistei.

AMSPPR nu îşi asumă în nici un fel responsabilitatea pentru validitatea proprietăţilor, aparaturii, materialelor sau serviciilor firmelor care îşi fac publicitate în revista „Viaţa Stomatologică”. Afirmaţiile proprietarilor reclamelor respective sunt subiect al standardelor de piaţă şi ale reglementărilor legislaţiei protecţiei consumatorului.

Actualităţi

Certificatele de conformitate sau care atesta obţinerea titlului de medic dentist specialist ori primar, adeverinţe de abilităţi dobândite se solicită de la DSP-uri. Începând din această lună, documentele care se eliberau numai la sediul Ministerului Sănătăţii, ca de exemplu certificatele de conformitate, cele care atestă obţinerea titlului de medic/medic dentist/farmacist/ medic specialist sau primar, adeverinţele de abilităţi dobândite, se pot solicita la direcţiile de sănătate publică. La sediul acestor instituţii se depun şi se eliberează aceste acte.

De la 1 septembrie 2010, Ministerul Sănătăţii a simplificat modul de eliberare a documentelor necesare activităţii personalului medical şi a eficientizat sistemul circuitului documentelor. Măsura vine în sprijinul medicilor, farmaciştilor şi asistenţilor medicali care, începând cu luna septembrie, sunt scutiţi de drumurile pe care le făceau la Bucureşti pentru a depune sau a ridica actele necesare activităţii lor.

Direcţiile de sănătate publică preiau solicitările privind eliberarea diverselor documente. Preluarea dosarelor se face după verificarea actelor depuse, urmând a fi înregistrate numai dosarele care conţin documentaţia completă. Dacă dosarul este transmis prin poştă direcţiei de sănătate publică, dosarul se înregistrează, se verifică şi dacă este incomplet în termen de 5 zile lucrătoare se comunică

solicitantului actele suplimentare care trebuie depuse.

Dosarele complete se vor comunica Ministerului Sănătăţii, prin poşta militară, în termen de 5 zile lucrătoare. Dacă există anumite situaţii deosebite, direcţia de sănătate publică va solicita consultanţă direcţiei de specialitate a Ministerului Sănătăţii telefonic sau prin poşta electronică. În termen de 30 zile lucrătoare de la înregistrarea la Ministerul Sănătăţii, se vor emite certificatele solicitate şi se vor comunica documentele direcţiilor de sănătate publică. Documentele emise de Ministerul Sănătăţii se vor înregistra în registre speciale la direcţiile de sănătate publică şi se vor elibera titularilor sau împuterniciţilor acestora pe bază de semnătură. În premieră, au fost acordate şi sancţiuni pentru angajaţii care întârzie lucrările. În cazul în care dosarele cu documente se transmit incomplete, Ministerul Sănătăţii va propune sancţionarea persoanelor vinovate, persoanele responsabile la nivelul direcţiei de sănătate publică şi a directorului executiv, cu diminuarea drepturilor salariale cu 5 - 20% pe o perioadă de până la 3 luni.

Pe site-ul Ministerului Sănătăţii şi al direcţiilor de sănătate publică sunt afişate toate detaliile care vizează noile măsuri.

Din 2011 se introduce Cardul de sănătate.

Românii vor avea card de sănătate, începând de anul viitor.

Compania Naţională „Imprimeria Naţională” – S.A este unitatea de achiziţie centralizată care va realiza cardul naţional de asigurări de sănătate, în numele si pentru Casa Naţională de Asigurări de Sănătate.

Decizia a fost luată în conformitate cu legislaţia în vigoare, care abilitează Compania Naţională „ Imprimeria Naţională” S.A pentru producerea, cu titlu de exclusivitate, a tipăriturilor cu caracter special, ce impun măsuri de protecţie împotriva falsificării sau contrafacerii, aşa cum este şi cardul naţional de asigurări de sănătate.

La solicitarea ministrului Sănătăţii, CSEKE Attila a fost aprobată în şedinţa de Guvern, Hotărârea pentru aprobarea modalităţii de realizare a sistemului naţional al cardurilor naţionale de asigurări sociale de sănătate. Conform actului normativ, cardul naţional de

asigurări de sănătate - produs cu caracter special ce impune măsuri împotriva falsificării sau contrafacerii va fi produs, încărcat cu date primare, şi distribuit prin Compania Naţională “Imprimeria Naţională” – S.A. Toate specificaţiile sistemului naţional al cardurilor naţionale de asigurări sociale de sănătate si caracteristicilor tehnice ale cardului naţional de asigurări de sănătate se vor aproba prin ordin al presedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate.

“Prin introducerea cardului naţional de asigurări de sănătate facem un pas important în informatizarea sistemului. Vom putea reduce birocraţia la dovedirea calităţii de asigurat. Implementarea cardului naţional de asigurat va îmbunătăţi controlul costurilor din sistemul de asigurări sociale de sănătate, prin introducerea unui mecanism suplimentar pentru evidenţele, raportările si decontările

Sponsor principal al AMSPPR 3

| Nr. 03 / 2010

Actualităţi

serviciilor şi va asigura accesul rapid al furnizorilor de servicii medicale la un minim de date necesare deciziei, în special în caz de urgenţe medicale.”, a declarat CSEKE Attila, ministrul Sănătăţii.

Conform Strategiei Naţionale de Raţionalizare a Spitalelor 2010-2012, anul viitor sistemul de sănătate va trece la introducerea cardului de sănătate. Cardul naţional de asigurări sociale de sănătate este un card electronic, distinct de cardul european de asigurări sociale de sănătate.

Informaţiile minime care vor putea fi accesate de pe cardul naţional sunt datele de identitate şi codul numeric personal, dovada achitării contribuţiei pentru asigurările sociale de sănătate,

înregistrarea numărului de solicitări de servicii medicale, prin codul furnizorului, diagnostice medicale cu risc vital, grupa sanguină şi Rh. Cardul naţional se va emite individual pentru fiecare asigurat si se va elibera numai prin sistemul informatic unic integrat al asigurărilor sociale de sănătate. Furnizorii de servicii medicale, medicamente si dispozitive medicale aflaţi în relaţii contractuale cu casele de asigurări de sănătate vor avea obligaţia de a acorda asistenţa medicală titularilor de card naţional în condiţiile prevăzute de contractul-cadru si de normele metodologice de aplicare ale acestuia.

19 octombrie – examen pentru obţinerea titlului de medic specialist Ministerul Sănătăţii organizează la data de 19 octombrie 2010 examen pentru obţinerea titlului de specialist, cu excepţia specialitatii anestezie şi terapie intensivă pentru care examenul se organizează la data de 25 septembrie 2010.

La acest examen se pot prezenta: • Medicii, medicii dentişti şi farmaciştii rezidenţi, inclusiv cadrele didactice şi de cercetare ştiinţifică medicală, confirmate în rezidenţiat, care la data de 31 decembrie 2010 încheie stagiul de pregătire (inclusiv audierea cursurilor-conferinţă), conform curriculelor aprobate pentru fiecare specialitate; • Medicii, medicii dentişti şi farmaciştii rezidenţi, inclusiv cadrele didactice şi de cercetare ştiinţifică medicală, confirmate în rezidenţiat, care au încheiat stagiul de pregătire şi nu au susţinut acest examen sau nu l-au promovat în sesiunile anterioare. Prezentarea la examen se face cu respectarea prevederilor din Ordonanţa Guvernului nr.18/2009 (Examenul poate fi susţinut în termen de maximum 5 ani de la data încheierii programului de pregătire.)

• Medicii specialişti sau primari care au efectuat cu aprobarea Ministerului Sănătăţii, pregătire în vederea obţinerii celei de-a doua specialităţi şi care la data de 31 decembrie 2010, încheie stagiul de pregătire în noua specialitate; • Medicii, medicii dentişti şi farmaciştii, care au efectuat specializare prin Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului şi care finalizează acest stagiu pana la data de 31 decembrie 2010*); • pe baza recomandării coordonatorului de rezidenţiat şi rezidenţii /medicii aflaţi la pregătire în cea de a doua specialitate în regim cu taxa care încheie stagiul de pregătire în perioada 1 ianuarie31 martie 2011. Pentru aceasta categorie de candidaţi, confirmarea ca specialist se va face cu data de intai a lunii următoare îndeplinirii stagiului de pregătire, pe baza adeverinţei eliberata de unitatea angajatoare pentru rezidenţi, respectiv coordonatorului de stagiu pentru cei aflaţi la pregătire în cea de a doua specialitate în regim cu taxa.

4

Examenul se va desfăşura în centre universitare medicale care asigură pregătirea pentru toate modulele teoretice şi baremul de manopere, proceduri, tehnici diagnostice şi terapeutice din curriculumul de pregătire.

Pentru susţinerea examenului de specialist rezidenţii pot opta pentru

Nr. 03 / 2010 |

unul din centrele universitare în care au efectuat pregătirea.

Arondarea pe aceste centre universitare medicale şi componenţa comisiilor de examen, va fi stabilită de Ministerul Sănătăţii, după terminarea înscrierilor. Arondarea va fi comunicată prin direcţiile de sănătate publică din centrele universitare medicale respective, la data de 7 octombrie 2010.

Tematicile după care se vor desfăşura examenele în această sesiune au fost publicate în “Viaţa Medicală” începând cu nr. 10/9 martie 2001, cu excepţia specialităţilor: Chirurgie orală şi maxilofacială şi chirurgie dento-alveolară – revizuite şi publicate în “Viaţa Medicală” în iulie 2009, endocrinologie publicată în „Viaţa Medicală” nr.4/25 ian.2002, farmacie clinică şi laborator farmaceutic, revizuite şi publicate în „Viaţa Medicală” nr.37/14 sept.2007, Radiologie şi imagistică medicală – revizuită şi publicată în “Viaţa Medicală” nr.

45/7 nov.2003 şi ortopedie pediatrică revizuită şi publicată în „Viaţa Medicală” nr.21/27 mai 2005.

Examenul de specialist are următoarele probe: a) proba scrisă, cu 10 subiecte formulate din tematica fiecărei specialitati, cu durată de trei ore( cu excepţia specialităţilor medicină de urgenţă şi anestezie şi terapie intensivă); b) probe clinice/practice.

Candidatul se confirmă specialist dacă promovează cu minim nota 7,00 fiecare probă a examenului.

Medicii, medicii dentişti şi farmaciştii rezidenţi din reţeaua de asistenţă medicală, vor depune dosarele de înscriere la direcţiile de sănătate publică judeţene sau a municipiului Bucureşti, respectiv la ministerele cu reţea sanitară proprie, în perioada 30 august-13 septembrie 2010, inclusiv.

Medicii, medicii dentişti şi farmacişti, care au efectuat specializare prin Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului vor depune dosarele de înscriere în perioada 30 august13 septembrie 2010, inclusiv, la Ministerul Sănătăţii (str.Cristian Popisteanu, nr.1-3 , sector 1, Bucureşti) Listele cu candidaţii admişi, pe centre universitare şi specialităţi, precum şi locul şi ora de prezentare a candidaţilor, se vor afişa la data de 14 octombrie 2010, la direcţiile de sănătate publică din centrele universitare medicale la care au fost arondaţi candidaţii, cu excepţia Centrului Universitar Bucureşti pentru care se vor afişa la sediul Ministerului Sănătăţii din str.George Vraca, nr.9, Bucureşti, telefon: 021.255.50.45 şi pe internet la adresa www.ms.ro

Actualităţi

Campania de vaccinare gratuită a Ministerului Sănătăţii împotriva gripei de sezon va începe la sfârşitul acestei luni Campania vizează reducerea la maximum a îmbolnăvirilor prin gripa de sezon În 2010, Ministerul Sănătăţii are în plan utilizarea unui număr de 1.300.000 de doze de vaccin gripal pentru imunizarea cu prioritate a persoanelor cu risc ridicat de îmbolnăvire.

Astfel, vor fi vaccinate persoanele cu vârsta peste 65 de ani, cele cu boli cronice, în special boli respiratorii şi cardiovasculare,

boli metabolice, copii şi bătrâni instituţionalizaţi, personal medical, conform recomandărilor OMS şi ECDC. Ca în fiecare an, campania Ministerului Sănătăţii se va derula prin cabinetele medicilor de familie şi în unităţi sanitare cu paturi.

Medicii reamintesc că păstrarea regulilor de igienă personală, în special spălatul pe mâini cu apă şi săpun, reprezintă una din metodele cele mai eficiente de prevenire a îmbolnăvirilor şi atrag atenţia cadrelor didactice şi părinţilor să îndrume elevii în acest sens.

Rezidenţiat 2010 Ministerul Sănătăţii a stabilit condiţiile în care se va desfăşura anul acesta concursul de intrare în Rezidenţiat.

CSEKE Attila, ministrul Sănătăţii a solicitat astăzi în şedinţa de Colegiu a Ministerului Sănătăţii urgentarea finalizării actelor normative care reglementează organizarea concursului şi publicarea acestora.

De asemenea, ministrul Sănătăţii a apreciat activitatea depusă până în prezent în cadrul Comisiei centrale de Rezidenţiat, condusă de prof.dr. Adrian Streinu-Cercel şi a declarat că: “Am încredere în experienţa celor care conduc Comisia de Rezidenţiat. Au o mare responsabilitate pentru organizarea în bune condiţii a concursului, dar sunt sigur că vor reuşi desfăşurarea unui concurs fără probleme”, a declarat CSEKE Attila, ministrul Sănătăţii. În sesiunea din 2010, absolvenţii universităţilor de medicină şi farmacie vor putea concura pe un număr 3505 locuri şi posturi, dintre care 2984 locuri şi 521 posturi. Ministerul Sănătăţii va scoate la concurs 2740 locuri pentru medicină, 175 locuri pentru medicină dentară şi 69 pentru farmacie.

La acestea se vor adăuga cele 469 posturi scoase la concurs pentru medicină şi 52 posturi pentru farmacie.

Anul acesta, Ministerul Sănătăţii pune accent pe pregătirea medicilor specialişti. Este nevoie de mai mulţi specialişti în spitalele din ţară şi din această cauză au fost luate două măsuri importante: reducerea cu un an durata de Rezidenţiat pentru 36 de specialităţi şi eliminarea Rezidenţiatului cu durata de 7 ani.

Pe de altă parte a crescut cu aproape 500, numărul locurilor şi posturilor scoase la concurs pentru specialităţile medicale, altele decât cele de medicină de familie.

Raportat la anul trecut, nu vor exista modificări în ceea ce priveşte tematica şi bibliografia, precum şi sistemul de test grilă cu 200 întrebări.

Concursul se va desfăşura în Centrul Universitar Bucureşti, iar înscrierile la concurs se fac la sediile direcţiilor de sănătate publică până la data de 29 octombrie 2010, inclusiv.

Toate amănuntele vor fi publicate în revista de specialitate Viaţa Medicală şi pe site-ul www.rezidenţiat.info.

Sursa: Serviciul de presă al MS www.ms.ro

Implantforum.org Reprezintă un nou forum profesional axat pe implantologie.

Acesta s-a lansat in vara anului 2010, până la sfârşitul acesteia atingând un număr de 126 de membri din toata lumea. Astfel, medici din Korea, Canada, România, SUA cât şi reprezentanţi ai diverselor structuri comerciale şi organizatorice au ocazia să schimbe informaţii, să-şi

prezinte cazurile, dilemele, certitudinile, întrebările şi răspunsurile la acestea.

E o nouă iniţiativă în domeniu pe care o salutăm şi îi dorim mult succes în viitor!

ontact: Date de c site:orum.org .implantf www

6

il.comEmail: rg@gma rumo implantfo sColleague

Nr. 03 / 2010 |

Actualităţi

1. Primul vaccin împotriva afecţiunilor parodontale Cercetătorii Universităţii din Melbourne, Australia, au anunţat semnarea unui parteneriat cu companiile CSL Limited şi Sanofi Pasteur pentru elaborarea, testarea şi comercializarea unui vaccin destinat pentru profilaxia gingivitelor şi a parodontitelor. Proiectul presupune utilizarea unor peptide şi proteine bacteriene care să declanşeze răspunsul imun faţă de inflamaţia parodontală.

Vaccinul este deja testat pe şoareci şi se preconizează că în curând, după depăşirea cu succes a testelor pe modele animale, se va trece la studiile clinice cu subiecţi umani. Ţinta vaccinului este Porphyromonas gingivalis, unul din membrii „complexului roşu” de bacterii parodontopatogene. Bacteria a dobândit un interes tot mai mare odată ce s-a dovedit că poate reprezenta chiar şi 50% din flora anaerobă cultivabilă din leziunile parodontale. Nivelul subgingival crescut al P. gingivalis a fost asociat în cadrul studiilor cu o severitate crescută a afecţiunii parodontale, iar rezoluţia bolii s-a corelat cu diminuarea concentraţiei acestei bacterii în spaţiul subgingival. În plus, inocularea regiunii cu P. gingivalis la şoareci, şobolani şi primate non-umane s-a dovedit a induce pierderea osului alveolar. Studiile efectuate pe modele animale şi umane indică rolul etiologic major al P. gingivalis în dezvoltarea parodontitei.

Numeroase studii au demonstrat că imunizarea cu celule, extracte celulare sau preparate obţinute din membrana celulară a bacteriei atenuate cu formalină sau pe cale termică poate proteja sau minimaliza distrucţiia tisulară cauzată de P. gingivalis în modelele de studiu murine.

Pe baza abilităţii de a cauza leziuni ulcerative răspândite la distanţă de locul inoculării sau un abces localizat în regiunea injectării, tulpinile de P. gingivalis pot fi clasificate în invazive (ex. tulpinile W50 şi A7A1-28) şi non-invazive (ex. tulpinile ATCC 33277 şi 381).

Tulpinile non-invazive menţionate sunt prevăzute cu fimbrii, în vreme ce tulpina W50 rareori prezintă fimbrii scurte, lipsite de activitate hemaglutinantă. Atât tulpinile invazive, cât şi cele non-invazive induc pierderea osului parodontal la şoareci, deşi virulenţa comparativă a diferitelor tulpini necesită investigaţii suplimentare în parodontitele pe modele animale.

Factorii de virulenţă ai P. gingivalis sunt proteinazele Arg- şi Lys-specifice, precum şi adezinele asociate acestora. Un vaccin care să ţintească factorii de virulenţă amintiţi ar asigura protecţie împotriva tulpinilor invazive şi non-invazive de P. gingivalis.

Deşi bacteria poate fi suprimată prin tratamentul parodontal, este adesea identificată în infecţiile recurente.

Parodontopatiile reprezintă afecţiuni severe şi totodată o adevărată provocare pentru medicii dentişti, întrucât majoritatea pacienţilor nu ştie că suferă de asemenea afecţiuni sau află prea târziu, când deja leziunile sunt avansate.

Terapia parodontală convenţională presupune detartrajul minuţios (sonic, ultrasonic şi/sau manual) al dinţilor, asociat cu instruirea pacientului în vederea însuşirii şi menţinerii unei igiene orale riguroase. Uneori se impun şi intervenţii chirurgicale parodontale pentru reducerea pungilor retentive sau pentru refacerea structurilor distruse.

Dacă programul de cercetare va avea succes, Sanofi Pasteur va putea deţine licenţa exclusivă pentru comercializarea proprietăţii intelectuale asociată acestui tip de produse.

Producătorii vaccinului susţin că vaccinul va preveni mai degrabă progresia bolii parodontale şi nu ţinteşte managementul simptomelor sau al complicaţiilor asociate bolii.

2. Stomatologie pe pacienţi roboţi Studenţii care studiază medicina dentara la universitatea din Tokyo au oportunitatea de a începe stagiile practice pe pacienţi cărora nu le pot cauza dureri sau daune, întrucât aceştia din urmă sunt roboţi.

Robotul Simroid a fost creat pentru a imita cât mai fidel corpul uman, dar îndeosebi morfologia şi condiţiile cavităţii bucale.

A fost conceput după fizionomia unei femei japoneze în vârstă de 28 de ani, cu profil psihic dominat de teama de dentist şi sensibilitate mare la durere. Simroid este dotat cu senzori de presiune şi camere video, fiind capabil să emită mesaje de genul "Au, mă doare!" sau să exprime teama şi durerea prin clipiri mai frecvente sau grimase ale feţei. Astfel, studenţii sunt expuşi unor situaţii în care pacientul devine anxios sau simte durere, fără ca aceste senzaţii să fie experimentate de o persoană reală.

Senzorii implantaţi în dinţii robotului declanşează aprinderea unor lumini roşii dacă de exemplu studentul pătrunde cu freza prea profund în dentină, în apropierea pulpe dentare. De asemenea, întregul tratament efectuat de student este înregistrat şi poate fi analizat ulterior împreună cu cadrul didactic supraveghetor, pentru a discuta eventualele greşeli sau diferitele opţiuni terapeutice disponibile pentru cazul respectiv.

Robotul este deja folosit în scop didactic de 2 ani şi oferă o iniţiere utilă a studenţilor în cadrul practicii clinice. Simroid a fost conceput de compania J Morita WFG Corp şi există deja o variantă mai nouă a robotului, Simroid II, dotată cu reacţii îmbunătăţite, şi o funcţie suplimentară de recunoaştere automată a cuvintelor şi capacitatea de sinteză a vorbirii (constând în emiterea propoziţiilor mai complexe).

3. Probioticele în menţinerea sănătăţii orale Probioticele reprezintă suplimente alimentare ce conţin culturi vii de microorganisme, care populează şi în mod normal tractul digestiv. Administrate în cantităţi adecvate, probioticele asigură menţinerea echilibrului microbian şi implicit a stării de sănătate.

Efectul benefic al probioticelor a fost deja testat şi documentat prin intermediul mai multor studii, constatânduse ameliorarea bolilor intestinale inflamatorii, tratarea cu succes a stărilor diareice induse de bacterii, combaterea infecţiilor urinare şi a afecţiunilor alergice atopice, consolidarea imunităţii.

Anumite probiotice sunt utilizate deja şi în produsele alimentare (ex. în lapte, iaurturi şi brânzeturi) în scopul consolidării imunităţii generale a organismului.

Cefeldemicroorganismeconţin probioticeledestinatemenţineriisănătăţiiorale?

Aceste preparate, disponibile sub formă de tablete, capsule, pulbere,

| Nr. 03 / 2010

9

Actualităţi

geluri sau gume de mestecat, conţin diferite specii de bacterii şi ciuperci, care nu sunt patogene asupra organismului şi se găsesc în flora normală a cavităţii bucale, precum tulpinile de: • Bacillus subtilis • Lactobacillus reuteri, L. paracasei, L. casei, L. rhamnosus, L. gasseri, L. plantarum, L. salivarius, L. delbrueckii • Bifidobacterium bifidum, B. breve, B. longum, B. adolescentis • Streptococcus oralis, S. uberis, S. rattus, S. salivarius, S. thermophilus • Saccharomyces cerevisiae.

In literatura ultimilor ani probioticele constituie subiectul numeroaselor studii care urmăresc potenţialul acestor suplimente alimentare de a preveni caria dentara, bolile parodontale şi halitoza.

CARIA DENTARĂ Leziunile carioase sunt determinate de activitatea acidă a microorganismelor plăcii dentare. Streptococcus mutans este cunoscută drept cea mai acidogenă şi distrugătoare bacterie în acest sens. Studiile privind efectul carioprotector al probioticelor au demonstrat că anumite specii benefice de bacterii sunt capabile să inhibe S. mutans.

HALITOZA Mirosul neplăcut al cavităţii bucale este cauzat în principal de microorganismele anaerobe cantonate pe faţa dorsală neregulată a limbii, care produc substanţe sulfurice volatile (H2S, mercaptani, cadaverina, putresceina, etc.). Probioticele au rolul de a reduce această floră şi implicit mirosul neplăcut al cavităţii bucale.

Mecanismul de acţiune la nivelul cavităţii bucale: Unele microorganisme probiotice au capacitatea de a reduce sau inhiba flora patogenă, altele împiedică aderenţa acestora de mucoasa orală. De asemenea, există tulpini de bacterii care diminuează semnificativ producţia de acizi de către Streptococcus mutans, reducând astfel riscul carios. Unele studii au arătat capacitatea probioticelor de a inhiba creşterea Aggregatibacter actinomycetemcomitans (Actinobacillus actinomycetemcomitans), Prevotella intermedia şi Porphyromonas gingivalis la pacienţii care au consumat suplimentele probiotice, în comparaţie cu cei care au primit preparate placebo. Nu în ultimul rând, probioticele modulează reacţia imună la nivelul mucoasei orale, reducând nivelul citokinelor proinflamatorii şi amplificând producţia de mediatori anti-inflamatori (ex. IL-10).

Pentru obţinerea beneficiilor menţionate este nevoie de utilizarea consecventă a probioticelor, de 2-3 ori pe zi, timp de câteva săptămâni.

Totuşi, cercetătorii atrag atenţia asupra faptului că în lipsa unei igiene riguroase, beneficiile probioticelor se diminuează semnificativ.

PARODONTOPATIILE Boala parodontală reprezintă inflamaţia ţesuturilor care participă la susţinerea dintelui pe arcadă. Răspunderea pentru această inflamaţie cronică o poartă îndeosebi bacteriile anaerobe din biofilmul acumulat pe dinţi şi gingii. Cercetările întreprinse cu probiotice au arătat că acestea au capacitatea de a regla flora locală şi de a reduce gradul de inflamaţie şi sângerare gingivală.

Blanka Petcu - AllDental ©

AU APĂRUT:

online

10

online

http://www.cmdr.ro/doc/Noutati/2010/Ghid%20OMF.doc

http://www.cmdr.ro/doc/Noutati/2010/Ghid%20dento-alveolara.doc

Nr. 03 / 2010 |

Actualităţi

ADUNAREA GENERALĂ NAŢIONALĂ a AMSPPR 2010 STIMAŢI COLEGI, MEMBRI AMSPPR Vă anunţăm Naţională 2010, în conformitate cu septembrie 2010.

că

în data de 27 noiembrie 2010, va avea loc la Bucureşti - Adunarea Generală

Decizia Consiliului

Director Naţional

al

AMSPPR

din

data

18

ORDINE DE ZI ADUNAREA GENERALĂ NAŢIONALĂ Bucureşti, 27 noiembrie 2010 09,00 – 9,30

Formalităţi prezenţă delegaţi (prezenţa pe baza unui act de identitate, semnare ordine deplasare)

09,30 – 10,30

DESCHIDEREA ADUNĂRII GENERALE NAŢIONALE: Cuvântul de deschidere a Adunării Generale: Dr. Voicu A. David – preşedinte Stabilirea cvorumului Alegerea Preşedintelui Adunării Generale şi a prezidiului Cuvântul Preşedintelui Adunării Generale Adoptarea ordinii de zi Anunţarea secretariatului pentru redactarea procesului verbal

10,30 – 12,30

RAPORTUL MEMBRILOR CONSILULUI DIRECTOR NAŢIONAL Raportul Preşedintelui, Vicepreşedinţilor, Trezorierului şi Preşedinţilor Filialelor Regionale Raportul CDN privind conducerea FR Ardeal Nord, Cotizaţia AMSPPR RAPOARTE FINANCIARE: Bugetul de venituri şi cheltuieli 2010 Raportul Comisiei de Cenzori Proiectul de Buget de Venituri si Cheltuieli 2011 Informare despre SC Dental Profesional SRL

12,30 – 13,30

Alegeri pentru funcţiile de vicepreşedinţi ce devin vacante la data AGN (diferenţa de mandat 2009- 2012).

Anunţarea candidaturilor depuse si validate pentru funcţiile vicepreşedinţi Anunţarea candidaturilor validate Alegerea membrilor comisiei de numărare a voturilor - câte un reprezentant al Filialelor Regionale Cuvântul candidaţilor ( prezentare strategii, 3 min / candidat) Întrebări adresate candidaţilor pe marginea programului (1 min / vorbitor) Răspunsul candidaţilor

13,30 – 14,30

Pauza de masă (în paralel numărarea voturilor)

14,30 – 15,00

Anunţarea şi validarea rezultatelor alegerilor

15.00-16,30

Proiecte, Diverse

16.30

Închiderea Adunării Generale Naţionale

11

Adunarea Generală Naţională se va desfăşura în prezenţa şi sub observarea de legalitate a avocatului AMSPPR – Luciana Mihai, care va şi valida buletinele de vot.

| Nr. 03 / 2010

Actualităţi

NORMELE CONSILIULUI EUROPEI PRIVIND LIBERTATEA DE EXPRESIE I DE INFORMARE (EXTRASE)

1.1 Libertatea de exprimare şi de informare este protejată, în primul rând, prin articolul 10 al Convenţiei europene a drepturilor omului (mai departe : CEDO), care dispune : 1.1 Orice persoană are dreptul la libertatea de exprimare. Acest drept cuprinde libertatea de opinie şi libertatea de a primi sau de a comunica informaţii ori idei, fără amestecul autorităţilor publice şi fără a ţine seama de frontiere. Prezentul articol nu împiedică Statele de a supune întreprinderile lor de radiodifuziune, cinema sau televiziune unui regim de autorizaţii.

1.2 Exerciţiul acestor libertăţi comportând îndatoriri şi responsabilităţi poate fi supus unor formalităţi, condiţii, restricţii sau sancţiuni prevăzute de lege, care reprezintă măsuri necesare, într-o societate democratică, în scopul asigurării securităţii naţionale, integrităţii teritoriale sau securităţii publice, apărării ordinii şi prevenirii crimei, protecţiei sănătăţii şi a moralei, protecţiei reputaţiei şi a drepturilor altor persoane, pentru a evita divulgarea informaţiilor confidenţiale sau pentru a garanta autoritatea şi imparţialitatea puterii judiciare.

2. Începând cu hotărârea Handyside (7 decembrie 1976, §49), Curtea europeană a drepturilor omului (mai departe Curtea) a recunoscut că libertatea de exprimare consacrată prin articolul 10 al CEDO este unul din drepturile fundamentale esenţiale într-o societate democratică bazată pe pluralism, toleranţă şi spirit de deschidere.

Astfel, Curtea a afirmat că libertatea de exprimare nu priveşte numai informaţiile şi ideile primite în mod favorabil sau considerate ca inofensive ori indiferente, dar şi pe cele care scandalizează, şochează sau neliniştesc Statul ori o parte oarecare a populaţiei. Prin urmare, Curtea exercită un control extrem de vigilent asupra restricţiilor impuse de către State în virtutea §2 al articolului 10, care "reclamă o interpretare riguroasă" (Observer şi Guardian, 26 noiembrie 1991, §59). De altfel, articolul 10 nu protejează numai substanţa ideilor exprimate, dar şi modul în care acestea sunt prezentate (Oberschlick (nr. 1), 23 mai 1991, §57).

I DEFAIMAREA : Utilizarea legilor relative la defăimare şi a altorlegi (penale) asemănătoare pentru protejarea Statului, autorităţilor şi simbolurilor sale împotriva criticii, precum şi a persoanelor care exercită un mandat politic sau funcţii publice A. Presa : « câine de pază »

12

3. Contenciosul relativ la defăimare prin intermediul presei ocupă partea cea mai importantă a jurisprudenţei Curţii privind articolul 10 al CEDO. Presa joacă un rol indispensabil de « câine de pază » (Thorgeir Thorgeirson, 25 iunie 1992, §59) şi permite publicului să primească informaţii asupra problemelor dezbătute în arena politică sau în legătură cu alte sectoare de interes public (Lingens, 8 iulie 1986, §41), inclusiv pe cele care divizează opinia (Aksoy, 10 octombrie 2000, §68). Curtea a afirmat că articolul 10 §2 nu lasă câtuşi de puţin loc restricţiilor în ce priveşte libertatea de exprimare în aceste domenii. Astfel, Curtea a subliniat că autorităţile unui Stat democratic trebuie să tolereze critica chiar şi atunci când aceasta este considerată provocatoare sau insultătoare (Özgür Gündem, 16 martie 2000, §60)

Nr. 03 / 2010 |

şi a estimat că publicaţiile care stigmatizează ideologia dominantă a Statului, chiar în legătură cu subiecte sensibile precum integritatea teritorială a acestuia, nu sunt contrare articolului 10, cu condiţia ca aceste publicaţii să nu incite la ură sau la violenţă : publicul are dreptul de a fi informat într-un mod diferit în legătură cu aceste chestiuni chiar şi atunci când acest lucru este dezagreabil pentru autorităţi (Erdogdu, 15 iunie 2000, §§63 şi 71).

B. Limitele criticii admisibile 4. Libertatea presei furnizează opiniei publice unul dintre cele mai bune mijloace de a cunoaşte şi a judeca despre ideile şi atitudinile conducătorilor săi. Astfel, limitele criticii admisibile sunt mai largi la adresa oamenilor politici, deoarece aceştia se expun în mod inevitabil şi conştient unui control atent al faptelor şi gesturilor lor, atât din partea jurnaliştilor, cât şi din partea masei de cetăţeni (Lingens, §42).

Pe de altă parte, în timpul controlului pe care îl efectuează în privinţa restricţiilor aduse libertăţii de exprimare în virtutea articolului 10 §2, Curtea verifică dacă jurnaliştii respectă îndatoririle şi responsabilităţile menţionate în paragraful citat.

5. Curtea face distincţie între fapte şi judecăţi de valoare.

Dacă materialitatea celor din prima categorie se poate dovedi, exactitatea celor din urmă nu se poate demonstra (Lingens,§46). Fiind vorba de prezentarea unor fapte reale, Curtea a precizat obligaţia ce revine jurnaliştilor - de a le relata cu bună credinţă, pe baza faptelor exacte - furnizând informaţii fiabile şi precise şi respectând etica jurnalistică (Fressoz şi Roire, 21 ianuarie 1999, §54). In ce priveşte publicarea rapoartelor oficiale, Curtea a subliniat că, atunci când presa îşi aduce contribuţia la dezbaterile publice pe teme care suscită preocupări legitime, ea trebuie, în principiu, să poată să se sprijine pe rapoartele oficiale, fără a avea nevoie să întreprindă cercetări independente, aceasta cu condiţia ca jurnalul să fi acţionat cu bună credinţă (Colombani şi ceilalţi, 25 iunie 2002, §65 ; a se vedea şi Bladet Tromso şi Stensaas, 20 mai 1999, §68).

6. In privinţa judecăţilor de valoare, Curtea a respins ideea ca un jurnalist să nu poată formula asemenea judecăţi critice decât cu condiţia de a putea demonstra veridicitatea lor (Dalban, 28 septembrie 1999, §49). De altfel, Curtea a precizat că pentru judecăţile de valoare este imposibil să se aducă dovezi şi că aceasta ar leza însăşi libertatea de opinie, element fundamental al dreptului garantat de către articolul 10 (a se vedea, între altele, Jerusalem, 27 februarie 2001, §42). Cu toate acestea, unele judecăţi de valoare lipsite cu totul de temeiul faptelor pot să se dovedească excesive (Jerusalem, §43 ; a se vedea şi Dichand şi ceilalţi, 26 februarie 2002, §43). In consecinţă, Curtea a subliniat obligaţia jurnaliştilor de a exprima asemenea judecăţi şi de a respecta regulile prefesiei lor, dând explicaţii obiective care să permită publicului să îşi formeze propria sa opinie (Prager şi Oberschlick, 26 aprilie 1995). Cu toate acestea, ea a acordat jurnaliştilor dreptul de a recurge la o doză de exagerare şi de provocare şi de a utiliza expresii care ar putea să fie considerate drept polemice sau chiar lipsite de măsură pe plan personal (Lopes Gomes da Silva, 28 septembrie 2000, §§34-35).

Actualităţi

8. Limitele criticii admisibile sunt încă şi mai largi la adresa Guvernului. Intr-un sistem democratic, acţiunile sau omisiunile Guvernului trebuie să fie plasate sub controlul atent nu numai al puterilor legislative şi judiciare, dar şi al presei şi al opiniei publice (Castells, 23 aprilie 1992, §46 ; a se vedea şi Feldek, 12 iulie 2001, pentru critica ideilor extremiste ale membrilor Guvernului).

(2002) 2 privind accesul la documentele publice, în care Comitetul de Miniştri al Consiliului Europei subliniază că Statele membre trebuie să depună cele mai mari eforturi pentru a asigura accesul publicului la informaţiile cuprinse în documentele publice, sub rezerva protejării altor drepturi şi interese legitime).

III. GARANTIILE IMPOTRIVA DIVULGARII OBLIGATORII A SURSELOR JURNALISTILOR II. RESTRICTII ALE ACCESULUI LA INFORMATIILE OFICIALE : Utilizarea legilor asupra secretului de Stat şi a legilor asemănătoare pentru protejarea Statului şi a autorităţilor sale împotriva publicării informaţiilor sensibile 17. Dacă Curtea a recunoscut că libertatea de a primi informaţii, menţionată la §2 al articolului 10 al Convenţiei, interzice cu stricteţe unui guvern de a se opune ca cineva să primească informaţii pe care alţii le aspiră ori pot consimţi să i le furnizeze (Leander, 26 martie 1987, §74), ea nu a considerat, însă, că libertatea menţionată ar trebui înţeleasă ca impunând unui Stat obligaţii pozitive de colectare şi de difuzare, motu proprio, de informaţii (Guerra, 19 februarie 1998, §53). Cu toate acestea, Curtea a considerat că nedivulgarea de către Stat a unor informaţii privitoare la vătămări grave ale mediului înconjurător constituie o neglijare a obligaţiei sale pozitive de a garanta respectul vieţii private şi familiale aşa cum este consacrată prin articolul 8 al CEDO (Guerra, §60; a se vedea şi Recomandarea

IV. ALTE CONSIDERATII PRIVIND LIBERTATEA DE EXPRIMARE A JURNALISTILOR SI A MEDIILOR DE INFORMARE A. Independenţa mediilor de informare faţă de autorităţile publice 20. In Recomandarea sa 1506 (2001) asupra libertăţii de exprimare şi de informare în mass-media din Europa, Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei subliniază că « existenţa mediilor libere şi independente reprezintă un indicator esenţial în ce priveşte maturitatea democratică a unei societăţi » (§1; a se vedea, de asemenea, Recomandarea 1147 (1991) a Adunării Parlamentare privind responsabilitatea parlamentelor în materie de reformă democratică a radiodifuziunii şi Recomandarea (94) 13 a Comitetului de Miniştri asupra măsurilor vizând promovarea transparenţei în mediile de informare). In Recomandarea (96) 10 privind garantarea independenţei serviciului public al radiodifuziunii, Comitetul de Miniştri invită Statele membre să includă în legislaţia lor naţională dispoziţii care să garanteze independenţa organismelor de radiodifuziune conform liniilor directoare ce figurează în anexă (a se vedea mai ales linia directoare II care stipulează că organele de gestiune nu trebuie să constituie obiectul ingerinţelor politice sau de altă natură, precum şi linia directoare V relativă la finanţarea organismelor de radiodifuziune ; a se vedea, în acelaşi sens, măsurile vizând promovarea pluralismului în mediile de informare cuprinse în Recomandarea Comitetului de Miniştri (99) 1). Pe de altă parte,

19. Intr-un proces în care un jurnalist a fost obiectul unei sentinţe de divulgare a surselor, ca urmare a publicării de informaţii în legătură cu problemele de gestiune dintr-o societate de programe informatice 7 (însoţită de amendă din cauza refuzului de a se supune), Curtea a precizat că « protejarea surselor jurnaliştilor reprezintă una dintre pietrele de temelie ale libertăţii presei » şi că « limitările impuse confidenţialităţii surselor reclamă din partea Curţii examinarea cea mai scrupuloasă ». Astfel, Curtea a afirmat că, ţinând seama de efectul negativ pe care o sentinţă de divulgare îl are asupra exerciţiului libertăţii presei, o astfel de măsură nu se justifică decât printr-un imperativ preponderent de interes public (Goodwin, 27 martie 1996, §§39-40). Aceste principii au fost reluate şi dezvoltate în Recomandarea Comitetului de Miniştri (2000) 7 asupra dreptului jurnaliştilor de a nu revela sursele lor de informare şi principiile de bază care se găsesc în anexă (a se vedea mai ales principiul 3 relativ la limitele dreptului la nedivulgare care cuprinde jurisprudenţa Curţii).

Adunarea Parlamentară (Recomandarea 1506 (2001), §10) recunoaşte că necesitatea de a instaura o autoritate de reglementare a sectorului radiodifuziunii cu adevărat independentă reprezintă o încercare serioasă (a se vedea în acest sens liniile directoare ale Recomandării Comitetului de Miniştri (2000) 23 privind independenţa şi funcţiile autorităţilor de reglementare a sectorului radiodifuziunii).

B. Dificultăţi juridice şi practice impuse activităţii jurnalistice de către autorităţile publice 22. In afara restricţiilor menţionate, jurnaliştii pot fi supuşi unui larg evantai de ameninţări sau chiar de agresiuni. Recomandarea Adunării Parlamentare 1506 (2001), § 7 prezintă o enumerare a prejudiciilor la adresa activităţii jurnalistice. Intr-un proces în care ziariştii unui cotidian naţional făcuseră obiectul unor dispariţii, arestări, tratamente inumane, ameninţări de trimitere în judecată, Curtea a afirmat că exerciţiul real şi eficace al libertăţii de exprimare poate să reclame unele măsuri pozitive de protecţie din partea Statului. In situaţia dată, absenţa măsurilor eficace de anchetă asupra unor acte ilegale însoţite de violenţă, şi de protecţie împotriva acestor acte reprezenta o încălcare a articolului 10 (Özgür Gündem, § 43-46).

A se vedea şi Recomandarea (96) 4 a Comitetului de Miniştri privind protecţia jurnaliştilor în situaţiile de conflict şi de tensiune şi principiile de bază cuprinse în anexă (a se vedea mai ales principiul I relativ la măsurile de prevenire, şi capitolul B consacrat drepturilor şi condiţiilor de muncă ale jurnaliştilor).

| Nr. 03 / 2010

13

Pagina FDI

MANUALUL DE ETICĂ DENTARĂ AL FDI STUDIU DE CAZ (4) Dr. R, un medic dentist într-o mică localitate de la ţară, este abordat de către o organizaţie de cercetare contractuală (OCC) pentru a participa la un studiu clinic al unui nou material de sigilare. I s-a oferit o sumă de bani pentru fiecare pacient, pe care îl înscrie în studiu. Reprezentantul OCC îl asigură că studiul a primit toate aprobările necesare, inclusiv una de la o comisie de reexaminare etică. Dr. R nu a participat la nici un studiu înainte şi este mulţumit să aibă această oportunitate, mai ales cu bani în plus. El acceptă studiul fără întrebări suplimentare cu privire la aspectele ştiinţifice sau etice ale studiului.

Importanţa cercetărilor în stomatologie Stomatologia nu este o ştiinţă exactă la fel ca matematica şi fizica. Ea este bazată pe dovezi şi are numeroase principii generale care sunt valabile în marea majoritate a timpului, dar fiecare pacient este diferit şi ceea este un

14

Nr. 03 / 2010 |

tratament eficient pentru 90% din populaţie ar putea să nu funcţioneze pentru celelalte 10%. Astfel, stomatologia este în mod inerent experimentală. Chiar şi tratamentele cele mai larg acceptate trebuie să fie monitorizate şi evaluate pentru a determina dacă acestea sunt eficace pentru pacienţi specifici şi, cu atât mai mult, pentru pacienţi în general. Acesta este unul din rolurile cercetării în stomatologie.

O altă funcţie poate mai bine cunoscută, este dezvoltarea de noi materiale dentare, noi dispozitive şi tehnici.

Au fost înregistrate mari progrese în acest domeniu în ultimii 50 de ani şi în prezent există mai multă cercetare dentară în curs de desfăşurare decât oricând înainte. Cu toate acestea, există încă multe întrebări fără răspuns cu privire la cauzele bolilor orale (atât cele familiare cât şi cele noi), precum şi la cele mai bune metode pentru a le preveni sau a le vindeca. Cercetarea dentară este singurul mijloc de a răspunde la aceste întrebări.

Pagina FDI

Cercetarea în cabinetul de stomatologie Toţi medicii stomatologi folosesc rezultatele cercetărilor în domeniul stomatologiei în cabinetele lor. Pentru a-şi menţine competenţa, medicii stomatologi trebuie să ţină pasul cu cercetările actuale în domeniul lor de practică prin Educaţia Medicală Continuă, programele de dezvoltare profesională continuă, reviste de stomatologie şi interacţiunea cu experienţa colegilor lor. Chiar dacă nu se angajează în cercetarea în sine, medicii stomatologi trebuie să ştie cum să interpreteze rezultatele cercetării şi să le aplice la pacienţii lor.

Astfel familiarizarea de bază cu metodele de cercetare este esenţială pentru practica dentară competentă. Cel mai bun mod de a câştiga această familiaritate este de a lua parte la un proiect de cercetare, fie ca student la facultatea de medicină dentară sau după absolvire. În mod ideal, toate aspectele practicii dentare ar trebui să fie validate prin cercetare. Materiale, (cum ar fi amalgamele dentare) şi produsele farmaceutice, (cum ar fi anestezicele) necesită dovezi pentru siguranţa şi eficacitatea lor înainte de a li se da aprobare guvernamentală pentru distribuţie şi utilizare.

Cu toate acestea, tehnicile dentare nu necesită nici o astfel de aprobare. Majoritatea medicilor stomatologi au încredere că tehnicile învăţate de ei la facultate sunt adecvate, dar sunt gata să adopte unele noi, dacă acestea par a fi mai bune. Mai degrabă decât bazându-se pe propriile lor experienţe (necesar limitate), medicii stomatologi trebuie să recurgă la rezultatele cercetării pentru a determina ce materiale, medicamente şi tehnici sunt cele mai bune pentru pacienţii lor.

Cea mai comună metodă de cercetare pentru compararea şi evaluarea medicamentelor este procesul studiului clinic, care cu unele modificări servesc de asemenea şi pentru materiale şi tehnici. Procesul începe de obicei cu studii de laborator, urmat de testarea pe animale. În cazul în care acestea se dovedesc promiţătoare, cele patru trepte (sau faze) de cercetare clinică sunt următoarele: • Prima fază a cercetării, de obicei, efectuată pe un număr relativ mic de voluntari sănătoşi, care sunt adesea plătiţi pentru participarea lor, este destinată pentru a determina ce doză de medicament este necesară pentru a produce un răspuns în corpul uman, modul în care organismul procesează medicamentul, şi dacă medicamentul produce efecte toxice sau dăunătoare.

• Faza a doua de cercetare se desfăşoară pe un grup de pacienţi care au boala pe care medicamentul este destinat să o trateze. Obiectivele sale sunt de a stabili dacă medicamentul are vreun efect benefic asupra bolii şi dacă are efecte secundare dăunătoare.

• A treia fază de cercetare este studiul clinic, în care medicamentul este administrat la un număr mare de pacienţi în comparaţie cu un alt medicament (dacă există unul pentru condiţia în cauză) şi / sau un placebo. În cazul în care este posibil, aceste studii sunt "dublu orb" adică nici subiecţii cercetării şi nici stomatologii lor nu ştiu cine primeşte medicamentul şi cine primeşte placebo.

• Faza patru de cercetare are loc după ce medicamentul este omologat şi comercializat. În primii ani, un nou medicament este monitorizat pentru reacţii adverse care nu au apărut în fazele anterioare. În plus, compania farmaceutică este, de obicei interesată de cât de bine este medicamentul primit de către medici şi medicii stomatologi care le prescriu şi de pacienţii care le iau.

Creşterea rapidă în ultimii ani a numărului de cercetări în curs de desfăşurare a necesitat găsirea şi înscrierea a unui număr din ce în ce mai mare de pacienţi pentru a satisface cerinţele statistice ale studiilor. Pentru activităţile de cercetare dentare, persoanele responsabile de studii, cercetătorii academici sau din industrie, se bazează acum pe mulţi medici stomatologi, de cele mai multe ori din diferite ţări, să înscrie pacienţii lor în calitate de subiecte de cercetare.

Deşi o astfel de participare în cercetare este de o experienţă valoroasă pentru medicii stomatologi, există probleme potenţiale care trebuie să fie recunoscute şi evitate. În primul rând, rolul medicului stomatolog în relaţia medic stomatolog-pacient este diferit de rolul cercetătorului în relaţia cercetător - subiect al cercetării, chiar dacă medicul stomatolog şi cercetătorul sunt aceeaşi persoană.

Responsabilitatea primordială a medicului stomatolog este sănătatea şi starea de bine a pacientului, în timp ce responsabilitatea cercetătorului este în principal producerea de cunoştinţe, care pot sau nu pot contribui la sănătatea şi starea de bine a subiectului de cercetare. Există astfel un potenţial conflict între cele două roluri. Când se întâmplă acest lucru, rolul medicului stomatolog trebuie să aibă prioritate faţă de rolul de cercetător. Ce înseamnă acest lucru în practică va fi evident în ceea ce urmează.

O altă problemă potenţială în combinarea acestor două roluri este conflictul de interese.

Cercetarea din domeniul stomatologiei este o întreprindere bine finanţată şi uneori medicilor stomatologi le sunt oferite recompense considerabile pentru a participa.

Acestea pot include plăţile în numerar pentru înscrierea subiecţilor de cercetare, echipamente precum computere pentru a transmite datele de cercetare, invitaţii la conferinţe pentru a discuta rezultatele cercetării şi calitatea de co-autor al publicaţiilor cu privire la rezultatele cercetării. Interesul medicului stomatolog în obţinerea acestor beneficii poate fi uneori în conflict cu obligaţia de a furniza pacientului cu cel mai bun tratament disponibil. Poate să existe de asemenea un conflict cu dreptul pacientului de a primi toate informaţiile necesare pentru a decide pe deplin informat dacă să participe sau nu la un studiu de cercetare.

Aceste potenţiale probleme pot fi depăşite. Valorile etice ale medicului stomatolog - compasiunea, competenţa, autonomia - se aplică de asemenea şi cercetătorilor stomatologi. Atâta timp cât medicii stomatologi înţeleg şi respectă regulile de bază ale eticii de cercetare ei pot integra cu succes cercetarea în practica lor clinică.

Traducere din limba engleză Anamaria Capotescu

| Nr. 03 / 2010

15

Pagina FDI

Edentaţia şi problemele de sănătate generală ale persoanelor în vârstă.

Adoptată de Adunarea Generală a FDI: 04 septembrie 2009, Singapore.

Edentaţia (pierderea completă a dinţilor) a scăzut în ultimele decenii, dar mai rămâne o proporţie de persoane edentate în populaţia îmbătrânită la nivel mondial. Deşi nu este o condiţie care să pună viaţa în pericol, edentaţia are implicaţii importante pentru limitările individuale funcţionale şi sociale, precum şi în utilizarea de către comunitate a resurselor publice. Impactul edentaţiei asupra funcţiilor orale şi asupra interacţiunilor sociale este bine cunoscut. Cu toate acestea, dovezile care să clarifice relaţia dintre starea generală de sănătate şi pierderea completă a dinţilor sunt limitate.

DECLARAŢIE • Ca rezultat al îmbătrânirii se preconizează ca edentaţia să afecteze indivizi din toate ţările.

• Utilizarea protezelor poate pozitiv starea de bine generală şi funcţiile orale zilnice ale pacienţilor edentaţi.

• Purtătorii de proteze îşi şi limitează frecvent

selecţia de alimente şi în consecinţă aportul nutriţional poate fi inadecvat comparativ cu al populaţiei dentate.

• Pierderea tuturor dinţilor duce la schimbări în percepţia orală care poate fi compensată doar parţial prin purtarea de proteze.

• La pacienţii adecvaţi, protezele sprijinite pe implanturi aduc beneficii substanţiale la nivel psihico-social structural şi funcţional.

• Pierderea tuturor dinţilor poate fi greu de acceptat şi este recomandabil ca înainte de extracţia dinţilor medicul dentist să pregătească cu grijă pacientul din de vedere psihologic. populaţiei, punc • Edentaţia şi condiţiile precare de sănătate adesea coexistă.O relaţie de cauzalitate nu a fost demonstrată. influenţa • Mai multe cercetări pe baza unor studii longitudinale populaţionale cu un control adecvat al factorilor bazali este modifică încurajat pentru investigarea impactului edentaţiei asupra sănătăţii generale.

Utilizarea titlurilor academice, profesionale şi de onoare Adoptată de Adunarea Generală a FDI: 04 septembrie 2009, Singapore

16

1. Calificările profesionale dentare trebuie să asigure FDI consideră că utilizarea titlurilor onorifice dentare incluzând confirmarea competenţei profesionale a medicului dentist la nivelul cele obţinute de la organizaţiile dentare internaţionale şi calificările organizaţiilor dentare a publicului şi a pacienţilor / acreditările non-dentare pot să fie 2.

Prin urmare medicul dentist ar trebui înşelătoare atât pentru pacienţi să folosească, cât şi pentru public prin sugerarea calităţii de specialist sau altă în conexiune cu cabinetul stomatologic, numai acele calificări / diplomă superioară. Din aceste motive, asemenea titluri ar trebui acreditări sau titluri care sunt permise de autoritatea (autorităţile) să fie limitate la comunicările cu alţi colegi medici dentişti în lucrări de reglementare dentară care are (au) competenţă în acea (acele) ştiinţifice şi în curriculum vitae. jurisdicţie (jurisdicţii).

3. Deşi autoritatea de reglementare dentară din respectiva Traducere din limba engleză jurisdicţie trebuie să decidă cerinţele legale şi Anamaria Capotescu restricţiile aplicabile,

Nr. 03 / 2010 |

Pagini juridice

O.U.G. nr. 58 / 2010 pentru modificarea şi completarea L. nr. 571 / 2003 privind Codul fiscal şi alte măsuri financiar-fiscale, astfel cum a fost modificată prin O.U.G. nr. 82 / 2010 – aplicare la profesia de medic dentist Modificărilecelpuţin bulversante din domeniul financiarfiscal introduse în ultima perioadă interesează profesiile liberale în general, respectiv profesia de medic dentist în particular, prin prevederile art. I. 1 şi art. III din O.U.G. nr. 58 / 2010.

Art. I. 1 din OUG nr. 58 / 2010 completează art. 7 din Codul fiscal prin introducerea subpunctelor 2.1 şi 2.2 cu privire la noţiunea de activitate dependentă, în sensul că: 2.1. – Orice activitate poate fi reconsiderată ca activitate dependentă dacă îndeplineşte cel puţin unul dintre următoarele criterii: a) beneficiarul de venit se află într-o relaţie de subordonare faţă de plătitorul de venit, respectiv organele de conducere ale plătitorului de venit, şi respectă condiţiile de muncă impuse de acesta, cum ar fi: atribuţiile ce îi revin şi modul de îndeplinire a acestora, locul desfăşurării activităţii, programul de lucru; b) în prestarea activităţii, beneficiarul de venit foloşeşte baza materială a plătitorului de venit, respectiv spaţii cu înzestrare corespunzătoare, echipament special de lucru sau de protecţie, unelte de muncă şi altele asemenea; c) beneficiarul de venit contribuie numai cu prestaţia fizică sau cu capacitatea intelectuală, nu şi cu capitalul propriu; d) plătitorul de venit suportă în interesul desfăşurării activităţii cheltuielile de deplasare ale beneficiarului de venit, cum ar fi indemnizaţia de delegare-deplasare în ţară şi în străinătate, precum şi alte cheltuieli de această natură; e) plătitorul de venit suportă indemnizaţia de concediu de odihnă şi indemnizaţia pentru incapacitate temporară de muncă, în contul beneficiarului de venit; f) orice alte elemente care reflectă natura dependentă a activităţii.

2.2. – În cazul reconsiderării unei activităţi ca activitate dependentă, impozitul pe venit şi contribuţiile sociale obligatorii, stabilite conform legii, vor fi recalculate şi virate, fiind datorate solidar de către plătitorul şi beneficiarul de venit. În acest caz se aplică regulile de determinare a impozitului pentru veniturile din salarii realizate în afara funcţiei de bază.

Aceste prevederi trebuie corelate obligatoriu cu cele din Norma metodologică 2004 - de aplicare a L. nr. 571 / 2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare.

Precizăm că ultima modificare şi completare s-a realizat ulterior intrării în vigoare a OUG nr. 58 / 2010, prin H.G. nr. 791 / 2010.

Art. 1 din Normele metodologice referitoare la art. 7 din Codul fiscal stipulează că o activitate poate fi reconsiderată, potrivit criteriilor prevăzute la art. 7 alin. 1 pct. 2.1 din Codul fiscal, ca activitate dependentă în cazul în care raportul juridic în bază căruia se desfăşoară activitatea nu reflectă conţinutul economic al acestuia.

Activităţile desfăşurate în mod independent, în condiţiile legii, care generează venituri din profesii libere, cât şi drepturile de autor şi drepturile conexe definite potrivit L. nr. 8 / 1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe, cu modificările şi completările

ulterioare, nu pot fi reconsiderate ca activităţi dependente potrivit prevederilor art. 7 alin. 1 pct. 2.1 şi 2.2 din Codul fiscal.

Profesia de medic dentist presupune activităţi specifice care se desfăşoară în raport cu competenţele medicului dentist, generând venituri profesionale, în condiţiile legii speciale – Titlul XIII din L. nr.

95 / 2006 privind reforma în domeniul sănătăţiii, cu modificările şi completările ulterioare.

Rezultă aşadar că dincolo de controversele pe care le-a generat redefinirea unor activităţi ca dependente, în domeniul profesiilor liberale în general, respectiv în domeniul profesiei de medic dentist în particular este indubitabil că nu este posibilă reconsiderarea.

Altfel spus, indiferent de forma de exercitare a profesiei, activitatea desfăşurată de medicul dentist nu poate fi reconsiderată (cu consecinţele ce decurg în prinţa modului de calcul a impozitării aferente) ca activitate dependentă. Aşadar prevederile art. I 1. din OUG 58 / 2010 nu se aplică profesiei de medic dentist.

Art. III din O.U.G. nr. 58 / 2010 vizează veniturile de natură profesională, în sensul că: (1) Orice venituri de natură profesională, altele decât cele salariale, se impozitează cu cota de impozit pe venit.

(2) În sistemul public de pensii şi în sistemul asigurărilor pentru şomaj, prin venituri de natură profesională, altele decât cele de natură salarială, se înţelege acele venituri realizate din drepturi de autor şi drepturi conexe (...) şi / sau venituri rezultate din activităţi profesionale desfăşurate în baza contractelor / convenţiilor încheiate potrivit Codului civil. Asupra acestor venituri se datorează contribuţiile individuale de asigurări sociale şi asigurări pentru şomaj. În urma modificărilor aduse prin O.G. nr. 82 / 2010 rezultă că sfera de aplicare a prevederilor art. III din O.U.G. nr. 58 / 2010 s-a restrâns la veniturile obţinute din drepturi de autor şi drepturi conexe, care nu interesează domeniul medical şi la veniturile obţinute în baza contractelor / convenţiilor încheiate în temeiul Codului civil. În legătură cu posibila controversă daca aceste contracte / convenţii vizează şi domeniul medical, respectiv medico-dentar, opinăm că în cazul formelor de exercitare a profesiei de medic dentist există norme speciale, prevăzute în acte normative speciale precum L. nr. 95 / 2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, cu modificările şi completările ulterioare ori O.G. nr. 124 / 1998 privind organizarea şi funcţionarea cabinetului medical, care fac ca norma generală prevăzută în Codul civil să fie înlăturată, în baza principiului specialibus generalia derogant (norma specială derogă de la norma generală).

Aplicarea acestui principiu este generală în toate ramurile dreptului şi presupune aplicarea normei speciale, acolo unde există, cu prioritate în raport cu norma generală. Aceasta din urmă îşi păstrează aplicabilitatea numai în măsura în care nu contravine normei speciale.

Având în vedere domeniul normativ special aferent profesiei medicale noua reglementare fiscală nu este aplicabilă medicilor în general, respectiv medicilor dentişti în particular doeorece aceştia nu produc venituri nici din activităţi ce au la bază drepturi de autor ori drepturi conexe şi nici din activităţi convenite în baza normei generale prevăzute de Codul civil.

Chiar şi în cazul contractelor / convenţiilor încheiate de medici dentişti ca titulari ai unei profesii independente / liberale, temeiul legal îl reprezintă norma specială prevăzută în L. nr. 95 / 2006

| Nr. 03 / 2010

17

Pagini juridice

şi nu norma generală prevăzută de Codul civil.

Trebuie însă să avem în vedere şi prevederile L. nr. 19 / 2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale şi ale L. nr. 76 / 2002 privind sistemul asigurărilor pentru şomaj şi stimularea ocupării forţei de muncă, ambele cu modificările şi completările ulterioare.

Potrivit prevederilor art. 5 alin. 1 pct. IV d din L. nr. 19 / 2000 persoanele autorizate să desfăşoare activităţi independente sunt asigurate obligatoriu, prin efectul legii, în sistemul public de pensii.

Medicii dentişti fiind persoane autorizate să desfăşoare activităţi independente au drepturile şi obligaţiile ce le revin în acest temei legal, indiferent de forma de desfăşurare a profesiei. În ceea ce priveşte sistemul asigurărilor pentru şomaj trebuie să distingem între caracterul facultativ instituit prin L. nr. 76

/ 2002 pentru profesiile liberale şi caracterul obligatoriu impus prin OUG. nr. 58 / 2010.

Cum deja am arătat că prevederile OUG nr. 58 / 2010 nu se aplică domeniului medical, medico-dentar, apreciem că obligaţia de plată a asigurărilor pentru şomaj nu poate fi reţinută în sarcina acestora.

Pe de altă parte apreciem ca fiind profund inechitabil ca această obligaţie să existe pentru orice alt raport juridic ce excede raportul de muncă şi cele asimilate acestuia.

Titularul unei profesii liberale, indiferent de forma de exercitare a acesteia se poate asigura şi în sistemul asigurărilor pentru şomaj, în condiţiile art. 20 pct. f) din L. nr. 76 / 2002.

Av. Luciana Mihai

IN MEMORIAM DR. CLAUDIU ILINCA L-am cunoscut pe Claudiu în anul 1996, când făceam stagiatura la Spitalul Militar Constanţa. Venise din Bucureşti, ca medic militar, locotenent stagiar. Avea un aer mândru, dar în acelaşi timp deschis, gata de orice provocare profesională. Ne-am înţeles bine din prima clipă pentru ca eram pe aceeaşi lungime de undă. Deopotrivă îi stimam pe cei valoroşi şi îi desconsideram pe proşti, infatuaţi,snobi, grandomani. Tocmai de aceea am fost şi la prima lui nuntă şi la a doua. Pentru că aşa sunt prietenii, alături şi la bucurii şi la necazuri, necondiţionat. Am plecat împreună - prin demisie – din armata prea comunistă pentru aspiraţiile noastre, cpt. dr. Claudiu Ilinca cu riscul de a fi nevoit să plătească o parte a şcolarizării (contractul cu MApN era de 9 ani) a venit alături de mine, la cabinetul privat şi am lucrat în cabinete alăturate 5 ani. In anul 2004 şi-a deschis propriul cabinet, cu aspiraţii mari de performanţă în implantologie şi chirurgie microscopică maxilo facială. Avea o mână chirurgicala cum nu am mai văzut. A performat până la un nivel la care alţi implantologi nu vor ajunge niciodată. În anul 2005 după o aşa zisă pneumonie de toamnă a fost diagnosticat cu fibroză pulmonară idiopatită, o boală teribilă fără etiologie clară şi fără tratament. In acelaşi an i s-a născut al doilea copil, o fetiţă superbă, Sara cu doar o săptămână înaintea băiatului meu.

Având copii de vârste apropiate ne-am legat prietenia şi între familii, făceam sărbătorile împreună sau ne petreceam sfârşitul de săptămână la noi sau la ei. Vă spun toate acestea ca să înţelegeţi că am trăit alături de acest om toate suferinţele şi bucuriile ultimilor ani. Știa că verdictul este implacabil, că mai are de trăit doar 5-6 ani de la diagnostic.

Cu toate astea a sfidat moartea cu o senioritate rarisimă, a muncit la cabinet cu şi mai mare ardoare, şi-a definitivat masteratul în implantologie la Los Angeles la celebra instituţie de învăţământ USLA. Concomitent mergea în Germania şi Austria pentru a încerca diferite tratamente experimentale... Soarta i-a fost potrivnică de fiecare dată, forma lui de fibroză fiind dintre cele rebele la orice tratament.

Anul acesta prin luna mai am fost împreună în Deltă, cu familiile. Era deprimat cum nu-l mai văzusem vreodată. Stăteam cu copiii noştri pe o barcă prinsă la mal şi îmi şoptea printre lacrimi (ca să nu audă copiii) că el nu mai are mult, că vrea să-i promit că familia mea să fie alături de Gina şi Sara după ce el nu va mai fi, că vrea să-l apropie mai mult pe Șerban , băiatul din prima căsătorie pe care îl iubea nespus...Și multe altele ca o ultimă şi profundă confesiune între prieteni.

La nici o luna după acest episod s-a internat in Spitalul Militar Bucureşti cu o tasare de vertebră lombară, consecinţa osteoporozei induse de tratamentul prelungit cu cortizon. La începutul lunii septembrie a fost adus la Techirghiol pentru recuperare dar în scurt timp incapacitatea respiratorie a revenit acut, se sufoca când mergea, când vorbea, când plângea...S-a stins pe data de 10 septembrie la ora 12,30, intubat la terapie intensivă, spitalul judeţean Constanţa. Avea doar 38 de ani. A fost un simbol pentru colegii lui, un rebel, un medic excepţional, un avangardist, un bun prieten.

Adio Claudiu. Nu te vom uita...

Cu regrete, Dr. Romeo Rezeanu

18

IN MEMORIAM DR. CRISTIAN TOMESCU 12 NOV 1955 -16 SEPT 2010 Ne-a mai părăsit încă un coleg, Cristian Tomescu dinColegii, prietenii, pacienţii nu-l vor uita pentru că toţi îl Giurgiu, după o viaţă tumultoasă, dar plină de realizări. A fost un vom purta în inimi, în suflete. Și în dinţi şi maxilare. bun coleg, simpatic, pus pe poante, ironic până la enervare, uşor misogin, slobod la gură, dar nimic nu te putea face să nu-l placi.Dr. Mihai Tozlovanu

Nr. 03 / 2010 |

Opinii

Stomatologul privat şi statul (XXXIII) PLURALISM I DIVERSITATE

În ultimii ani s-a afirmat în mod repetat în medii publice şi private: „Asociaţiile profesionale vor dispare”. Răspundem de aceea unei întrebări adresată în mod constant reprezentanţilor AMSPPR în diferite interviuri apărute în presă şi alte mijloace media. Întrebarea este: „De ce există mai multe asociaţii profesionale în stomatologie?”

Vom răspunde cu câteva întrebări care chiar retorice au răspunsuri imediate: De ce există mai multe partide politice? Ar fi oare mai bine să existe doar unul singur, puternic, atoateştiutor, ce s-ar dori fără concurenţă ? De genul PCR, etc. ?

De ce există mai multe posturi de televiziune ? Ar fi oare mai bine să existe doar una singură, TVR, cu o singură redacţie obedientă politic, cu transmisiuni doar între orele 18:00 – 22:00, cu doar 1 serial şi cu 2 filme pe săptămână?

De ce există mai multe ziare ? Ar fi oare mai bine să existe doar unul singur, central, gen „Scânteia” în care să se publice documentele partidului unic, odele pentru partidul unic, manipulările induse cititorilor de partidul unic?

(Orice asemănări cu situaţii reale cunoscute nu este întâmplătoare …) Întrebarea „De ce există mai multe asociaţii profesionale în stomatologie ?” poate primi următorul răspuns: toţi stomatologii au aceleaşi interese în ceea ce priveşte profesia la nivel bazal, dar în cadrul modalităţilor de exercitare a profesiei se conturează elemente care fac distincţia între ele, ceea ce este valabil şi pentru alte profesii ori meserii. Putem susţine că toţi şoferii au aceleaşi interese, sau toţi ziariştii, sau toţi piloţii?.

Există diferiţi şoferi de maşini sport, de cursă lungă, de TIRuri, de maşini de lux, de taxiuri, de autocare, de utilaje grele, de utilaje agricole, de vehicule militare, de maşini de pompieri, de ambulanţe, de mini-busuri, de Formula 1, de poliţie, de teren, de tancuri, etc..

Cum ar putea toţi aceştia să aibă numai interese identice?

Există diferiţi ziarişti de politică, de scandal, de sport, de artă, de muzică, analişti, umorişti, satirici, caustici, moralişti, cucernici, investigatori, biografi, corespondenţi, recenzenţi etc., etc. Cum ar putea toţi aceştia să aibă numai interese identice?

Există diferiţi piloţi de avioane civile, militare, cargo, comerciale, utilitare, charter, sport, hidro-avioane, elicoptere, etc.

Există piloţi de nave de croazieră, transatlantice, fluviale, militare, de pescuit, mineraliere, de divertisment, de competiţii, de feriboturi, de portavioane, etc., etc. Cum ar putea toţi aceştia să aibă numai interese identice?

Situaţia este similară şi în profesia noastră: există interese identice, există interese distincte. Unora le convine să aibă S.R.L., altora să fie liber-profesionişti; unora le place "şcoala franceză" de stomatologie, altora "şcoala americană"; unii vor să fie conduşi, alţii vor să se auto-conducă; unii doresc să investească, alţii vor să cheltuiască; unii doresc să se întâlnească lunar cu colegii, alţii nu vin nici la întâlnirea de 20 ani de la absolvire; unii doresc să se înscrie într-o asociaţie care să îi reprezinte, alţii se simt minunat izolaţi; unii doresc să semneze Contractul - Cadru cu Casa de Asigurări Sociale de Sănătate, alţii nu; unora le place modul de lucru al unei asociaţii, alţii preferă o altă asociaţie la alţii le e simpatică o uniune; pe unii îi interesează încă vechiul loc de muncă din „policlinica de stat”, pe alţii îi interesează doar cabinetul privat; unii se documentează mereu, alţii stau lipiţi de televizoare...Pluralismul şi diversitatea pot fi considerate de aceea caracteristici specifice şi profesiei de medic stomatolog.

Medici stomatologi au interese identice, dar nu numai!

Cu siguranţă medicii stomatologi care îşi exercită profesia în cabinete private au interese specifice acestuia. În mod declarat, asumat prin statutul său, A.M.S.P.P.R. se ocupă cu reprezentarea şi apărarea intereselor specifice ale celor care lucrează în cabinete stomatologice private. Cabinetul privat de stomatologie are o serie enormă de reglementări de respectat şi şirul acestora este nesfârşit la fel cum nesfârşit este şirul birocraţilor din ţara aceasta. Aceste lucruri şi multe altele sunt în atenţia asociaţiei noastre, care şi-a găsit uşor făgaşul specific, după cum bine au demonstrat activităţile AMSPPR în cei 20 de ani de existenţă.

Ideea uniformităţii în gândire a fost, este şi va fi o utopie îngrozitoare aşa cum ne-au dovedit-o ultimele 7 decenii...Este potrivit să menţionăm aici un dicton celebru: ”Unitatea naţională nu înseamnă unanimitate” (sir Winston Churchill). Marii lideri au fost cei care au realizat unitate naţională în cadrul diversităţii şi în lipsa unanimităţii.

Tocmai pluralismul şi diversitatea manifestate (şi) în profesia noastră au iritat, irită şi descumpănesc statul centralist şi reprezentanţii săi de vârf. Statul totalitar nu are nici disponibilitatea şi nici persoanele disponibile să poarte un dialog constructiv cu diferite grupări de interese ale profesiei ce are ca angajament hipocratic îngrijirea sănătăţii orale .

A îngriji, a creşte, a apăra, a plivi de buruieni florile delicate ale pluralismului şi diversităţii sunt de aceea nu doar necesităţi practice prezente ci şi dovezi de responsabilitate faţă de generaţiile viitoare.

Dr. Voicu A. David

| Nr. 03 / 2010

19

Pagina studentului

EXPERIENŢA ERASMUS

Încă din anul I de facultate auzeam de colegi mai mari care plecau să studieze câte un semestru în alte ţări, devenind un fel de idoli pentru noi, ceilalţi, care rămâneam mioritici. Să vorbeşti altă limbă la standarde academice, să dai examene alături de studenţii străini, să faci tratamente endodontice fără Tirre-nerf cu ceva ace ce se învârt şi ţin de domeniul SF, să te adaptezi la obiceiurile şi cultura străină, păreau lucruri ireale.

Toate aceste idei veneau din minţile unor oameni bine îndoctrinaţi încă de mici, cum că dincolo lucrurile sunt cu 50 de ani înaintea epocii româneşti post ‘89, care pare să fie mai lungă ca şi cretacicul, iar pentru noi “neoliticii” avansul celor de dincolo ar fi peste puterea noastră de înţelegere şi adaptabilitate. Încet dar sigur, şi-a făcut apariţia anul 5, în care prin intermediul Universităţii, am avut ocazia de a testa aceste ipoteze îndoctrinate pe propria piele. Am ales să şterg orice idee preconcepută, cel puţin din conştient şi m-am urcat alături de alţi colegi, şi în primul rând prieteni, la bordul unui avion ce părea un fel de capcană, cu mintea deschisă şi limpede, dar cu sufletul încordat, nu doar din cauza avionului, ci mai ales datorită sentimentului profund de tristeţe pe care-l ai în momentul unei despărţiri, care de data aceasta era o despărţire de tot ceea ce este familiar. După o oră şi jumătate de nesiguranţa, uşa ni s-a deschis spre o altă lume.

Când privesc acum în urmă, cel mai extraordinar şi ciudat lucru pare faptul că după aproximativ 2 săptămâni, viaţa mea parcă fusese resetată şi totul începuse acolo. Nu credeam că te poţi adapta atât de uşor, să devii atât de cameleonic, după ce o viaţă întreagă erai învăţat că lucrurile sunt atât de diferite şi ca atare atât de greu de asimilat.

Vorbind acum de facultate, lucrurile chiar sunt înaintate, poate nu chiar cu 50 de ani, dar cu siguranţă ceva maşină a timpului şi-a făcut bine treaba la noi şi ne-a ţinut în loc în limitele graniţelor, şi asta nu neapărat din cauza dotărilor şi echipamentului care nu are comparaţie cu ce se găseşte în băncile şcolii noastre, ci mai ales din cauza ideologiei şi relaţiei care se leagă acolo între cadrele universitare şi studenţi.

20

Este incredibil cum un profesor universitar de renume mondial, de care ai auzit la cursuri şi pe care l-ai văzut în reviste străine citite pe internet, este capabil să-şi răpească jumătate de oră din timpul său, care în România ar fi fost pentru un confrate de-al lui mult prea preţios, doar pentru a-ţi prezenta clinica şi pentru a-ţi găsi un loc printre studenţii lui. E fascinant să vezi cum în fiecare dimineaţă profii îşi salută învăţăceii şi vorbesc cu ei lucruri personale, asta ieşind la o pauză de ţigară în curtea clinicii, cum asistentele au timp de tine şi fac tot ce pot pentru a te ajuta, sau cum sunt ţinute cursurile cu doar 10 studenţi, fără ca cineva să facă o criză de isterie din asta şi să-i ameninţe pe cei prezenţi că o asemenea lipsă de interes va fi taxată ca atare. Fără prezenţa obligatorie... atmosferă relaxată şi poate cel mai important: teorie NECESARĂ şi INTERESANTĂ, fără dimensiuni de bacterii sau număr de mişcări pe minut al unor cili.

Trecând la sublim, partea practică este extraordinar de bine pusă în valoare, prin faptul că studenţii au clinică 5 zile pe săptămână, o clinică în care vin pacienţi benevol contracost (mult mai mic decât în privat), în care găseşti instrumente şi materiale apropiate de nivelul celor de ultimă generaţie, în care sterilizarea este făcută cum scrie la carte, iar fiecare student are scaunul lui, cu suportul necesar oferit de asistenţi şi profesori. Toate acestea se întâmplă în Franţa unde stomatologic vorbind la vie est rose.

Lumea vorbeşte de un sindrom post-erasmus apărut la întoarcerea în ţară, cauzat de lovitura puternică dată de realitatea românească. Pentru mine lucrurile nu au fost atât de grave, deşi am fost foarte tristă la întoarcere, încât nici avionul nu mai părea la fel de periculos. Cu ocazia asta am reuşit nu doar să văd cât de rele sunt lucrurile la noi, ci să realizez şi să apreciez poate mai mult că sunt şi oameni care dau dovadă de profesionalism “străin” şi suflet românesc, care vor să facă o schimbare. Aceşti oameni sunt asistenţii şi conferenţiarii de care din fericire am avut parte, oameni care predau cu plăcere şi care sunt capabili să-şi aducă echipamente din dotarea personală, doar pentru a ne deschide nouă ochii. Chiar şi profii prinşi în maşina timpului, sunt oameni de valoare, care poate nu au avut norocul de a fi la fel de liberi ca şi cei de dincolo, lucru ce a dus inevitabil la mentalitatea lor actuală. Parcă şi dotările încep să se schimbe: apar biblioteci cu cărţi de actualitate şi baze de date bine puse la punct, braţele Doriot parcă se mută încet-încet în muzee şi apar chiar catedre deschise la investiţii gen truse de digă sau compozit unidoză. Cu toate părţile bune, însă, este greu de trecut cu vederea că toate acestea se schimbă cu o viteză mult prea mică pentru epoca noastră, iar în facultăţi există încă oameni nu tocmai încântaţi de faptul că lucrează cu studenţi. Să sperăm că vor realiza în curând că nimic nu este obligatoriu....

Din nefericire programul Erasmus nu este bine pus la punct în toate centrele universitare din ţară, însă cu puţine presiuni asupra birourilor de relaţii internaţionale din partea organizaţiilor studenţeşti, lucrurile se pot schimba şi acolo unde momentan stagnează. Pentru cei ce au încercat experienţa Erasmus, cea mai la îndemâna studentului ca şi accesibilitate, nu rămâne decât transpunerea părţilor bune la noi în ţară, şi dovada de multă răbdare… asta până la terminarea facultăţii.

Stud. Ioana Hăncilă

Nr. 03 / 2010 |

CURS IMPLANTOLOGIE CURS IMPLANTOLOGIE CURS IMPLANTOLOGIEPLANTOLOGIEORADEA ORADEA 27-28NOIEMBRIENOIEMBRIE ORADEARADEA 27-28 NOIEMBRIE 27-28 NOIEMBRIE

MPLANTE IMPLANTE IMPLANTE PENTRU TOATE CAZURILETOATEPENTRU TOATE CAZURILECAZURILE

¤

6 0 60¤

¤

¤ ¤ 60 0 2 2 0 ¤6

0 6 2

S.C. Denti System Arad S.R.L. Arad, Str. Alecu Russo Nr.1.

Bl.A 5. Ap. 2. Tel./fax: 00 40 257 212 026; Mobil: 00 40 752 306 052; e-mail: Fabricaáie Germanô: Russo Nr.1. Bl.A 5. Ap. 2. Tel./fax: 00 40 257 212 026; info@dentisystemarad.ro Hager&Meisinger GmbH.

S.C. Denti System Arad S.R.L. S.C. Denti System Arad S.R.L. Arad, Str. Alecu Russo Nr.1. Bl.A Ap. 2. Tel./fax: 00 00 257257 212 S.C. Denti System Arad S.R.L. 026;Arad, Str. Alecu Russo Nr.1. Bl.A 5. 5. Ap. 2. Tel./fax: 40 40 212 026; Fabricaáie Germanô: Hager&Meisinger GmbH. Mobil: 40 752 306 052; e-mail: info@dentisystemarad.roMobil: 0000 40 Fabricaáie Germanô: Hager&Meisinger GmbH. 752 306 052; e-mail: info@dentisystemarad.ro

752 306 052; e-mail: info@dentisystemarad.ro

26

Jaloane culturale

HERTA MULLER, „Călătorie într-un picior” Roman, Editura Humanitas, 2010 Noul roman tradus al laureatei Nobel pentru literatură 2009 reconfirmă talentul şi profunzimea scriitoarei de origine română. Publicat pentru prima oară în 1989 „Călătorie într-un picior” este primul roman scris de Herta Muller după plecarea sa din România. Eroina romanului trăieşte şi suferă între 2 înstrăinări: prima, înstrăinarea de societatea strivită de dictatură, cenuşie, oprimată de limbajul de lemn şi lipsită de orice perspective umane (societate românească ce este denumită elegant în roman „cealaltă ţară”). A doua înstrăinare a eroinei este impusă de adaptare la o altă lume, de dislocare, de problemele de adoptare ale unor noi modalităţi de viaţă, o sinteză a tuturor suferinţelor psihologice ale unui emigrant politic în West.

Eroina Irina întâlneşte pe litoralul nostru pe Franz, turist german de care se apropie stabilind să se revadă imediat după ce

ajunge în Germania. Persoana însă nu apare la întâlnire şi pasează pe tânăra emigrantă unui prieten, Stefan care nu se ocupă în mod deosebit de adaptarea noii sosite. Ba mai mult, acesta dispare şi el încet după ce re-pasează emigranta unui terţ, Thomas, şofer homosexual cu care abia în final noua emigrantă reuşeşte să comunice omeneşte.

Proza Hertei Muller este dură, concisă, rece având în plus o derulare cinematografică şi chiar ecranizabilă de un regizor din generaţia „lupilor tineri”. Puţină lume interesată ştie faptul că în 27-28 septembrie Herta Muller a fost la Bucureşti (la Ateneul Român unde a avut loc o lectură publică şi un dialog cuGabriel Liiceanu cât şi la Librăria Humanitas în care i s-a lansat seria de autor şi a avut o sesiune de autografe).

Ca o aplicaţie la zi pentru stomatologie, romanul „Călătorie într-un picior” poate fi deosebit de util şi tinerilor medici dentişti români care emigrează pentru a munci în alte ţări UE. Cu singura deosebire că înstrăinarea de ţara de acasă nu se fundamentează astăzi pe considerente politice ci pe considerente morale şi economice. Dacă emigrarea este o modă pentru care se suferă, atunci Herta Muller are dreptate „Moda îţi scurtează viaţa”

Dr. Voicu A. David

ABRA, „ apte” (cu participarea lui Mircea Baniciu) CD – A&A Records, 2010 În anii ’75 – ’84 cânta în Timişoara pe micile scene ale Casei Studenţilor, Casei Tineretului, sălii Lira, etc. Adrian Dinu, chitarist, vocalist, textier, aranjor al propriilor compoziţii împreună cu o tânără chitaristă şi solistă vocală, Miruna Mureşianu, cunoscuţicaformaţia ABRA (de la abracadabra).

22

Numele nu era întâmplător ales ci deosebit de adecvat deoarece duetul era într-adevăr magic, şi aceasta din multe puncte de vedere care făceau ca sălile unde cânta ABRA să fie pline iar spectatorii să rămână vrăjiţi de virtuozitatea compoziţiilor şi interpretărilor respective. Adi Dinu era un chitarist deosebit de talentat, de flexibil, de tehnic şi în acelaşi timp de suflet ce făcea în piesele cântate (aproape toate proprii) dovada atât a cunoaşterii pe deplin a chitarei (a secretelor şi posibilităţilor ei) cât şi a marilor predecesori şi contemporani, atât autohtoni cât şi mondiali. Miruna Mureşianu îl acompania la chitară şi cu o voce deosebit de cultivată, bine controlată şi cu un ambitus ce îi oferea largi posibilităţi de exprimare. Nu mai puţin important era textul original, în deplină concordanţă ca muzicalitate poetică cu notele.

Duetul a apărut în numeroase recitaluri, în concerte, în festivaluri studenţeşti, în festivaluri pop, rock, folk, jazz, locale,

Nr. 03 / 2010 |

regionale şi naţionale, luând numeroase premii maxime la toate secţiunile (chitară, voce, compoziţie, text, etc.) acumulând numeroase diplome ce nu s-au putut din păcate finaliza prin apariţia măcar a unui prim disc scos la celebra casă de discuri de divizia C numită Electrecord. În anul 1984 duetul s-a destrămat şi s-a reînfiinţat sub acelaşi nume ca formaţia ABRA, în formula: Adrian Dinu - chitara,voce, Raul Dudnic – chitară, voce, Dinel Tolea - clape, Christian Podratzky bas, Tucu Bleich - tobe. Cvintetul nu durează, apărând trio-ul ABRA: Adrian Dinu - chitară, voce, Christian Podratzky - bas, Vali Potra - tobe. Urmează cinci ani de concerte în toata ţara, înregistrări la radio-televiziune, câştigarea premiilor muzicale care erau de câştigat în perioada `85-`90, ABRA devenind o formaţie de linia întâi.

Din 1990 Adrian Schwartz-Dinu şi Christian Podratzky se stabilesc în Germania, ABRA devenind un nume binecunoscut în landul Hessen, realizând trei albume : "The boat" (`93), "Your discovery" (`97) şi "Leaving you" (2000) având variante şi în limba română. În vara anului 2003, in studioul "Taboo" din Arad ABRA a realizat un album emoţionant în limba română, "La frumuseţea ei".

Am avut plăcuta surpriză să găsesc la librăria „Cărtureşti” noul album ABRA Șapte scos în România în 2010 având ca invitaţi pe Mircea Baniciu ca solist vocal, Horia Crişovan (chitară), Maria Chioran şi Svetlana Levina (voce). Albumul este remarcabil în peisajul muzicii comerciale actuale, reconfirmând valoarea şi talentul formaţiei ABRA.

Dr. Voicu A. David

Jaloane culturale

Bărbat adormit în fotoliu. Întâmplări Alex. tefănescu Editura Curtea Veche, 2010 ALEX. ȘTEFĂNESCU (n. 1947) este un critic şi istoric literar, prozator, dramaturg, publicist, realizator de emisiuni TV, autor al peste 15 cărţi. Dintre acestea, a avut un mare ecou Istoria literaturii române contemporane. 1941-2000, apărută în 2005, despre care s-au scris 270 de articole pro şi contra. Istoria literaturii române contemporane.

1941-2000 a fost răsplătită cu Premiul Uniunii Scriitorilor şi cu Premiul Academiei. În locul acestei lapidare şi şcolăreşti fişe bio-bibliografice a autorului, un răspuns mai nuanţat la întrebarea „Cine este Alex. Ștefănescu?” l-ar putea oferi cea mai recentă carte a sa: Bărbat adormit în fotoliu. Întâmplări (Editura Curtea Veche, 2010).

Spune-mi ce întâmplări te definesc, ca să-ţi spun cine eşti...

Aceasta pare a fi „deviza” pe care Alex. Ștefănescu o are în minte atunci când povesteşte – cu nesfârşită duioşie, cu umor, cu autoironie, dar şi cu detaşare – câteva din întâmplările vieţii sale.

O parte din ele sunt povestiri cu scriitori: Nichita Stănescu, Ana Blandiana, Nicolae Manolescu, Marin Preda, Ștefan Bănulescu,

Marin Sorescu, Laurenţiu Ulici, Octavian Paler, Nicolae Breban, Augustin Buzura, Mircea Dinescu, George Arion, Gabriel Dimisianu, Matei Vişniec, Daniel Cristea-Enache şi mulţi alţii.

Al unsprezecelea poem, o istorioară despre întâlnirea de graţie dintre un poet legendar şi un tânăr – pe atunci – jurnalist cultural la o revistă din provincie este întâmplarea întâmplărilor ai căror protagonişti sunt scriitorii autohtoni.

Instantaneele din viaţa de zi cu zi, amintirile dintr-o senină copilărie bucovineană, poveştile despre criticul literar în tinereţe şi la maturitate, păţaniile bărbatului sentimental şi impresionabil care este Alex. Ștefănescu sunt miezul celorlalte istorisiri.

Cele mai frumoase dintre acestea sunt întâmplările „de familie” (Iubire, Înaripare, Tren în marşarier, La Prut) – poveşti despre iubiri cum nu mai sunt altele.

P.S. O precizare de importanţă capitală: Bărbatul adormit în fotoliu, nefericitul erou al întâmplării care dă titlul volumului, NU este autorul.

Cititorii sunt invitaţi să descopere cine se ascunde îndărătul acestui misterios personaj.

P.P.S. Mai multe date despre Alex. Ștefănescu se găsesc pe site-ul www.alexstefanescu.ro sau pe blogul criticului http:// alexstefanescupostaredactiei.blogspot.com/

de Ioana Revnic

Inception Activitatea cerebrală nocturnă, visul, a fascinat lumea ştiinţifică încă din cele mai vechi timpuri. Inception, este un film care pune în dezbatere probabil una dintre cele mai controversate aspecte legate de societatea umană: manipularea prin intermediul visului.

Dom Cobb, interpretat de Leonardo DiCaprio, un îndemânatic hoţ al celor mai ascunse secrete bine păstrate în creierul uman, împreună cu echipa sa, vă invită la o explorare şi totodată o exploatare a visului. În regia lui Christopher Nolan (ale cărui filme sunt în top 250 de filme ale lumii: Cavalerul Negru, The Prestige, Batman Begins, Memento etc) creierul uman nu pare să mai aibă secrete. Vă invit să vizionaţi acest film, care deschide noi orizonturi legate de cel mai complex organ uman.

Dr. Vlad C. Deac 23

| Nr. 03 / 2010

Reviste ale profesiei

24

Nr. 03 / 2010 |

Educaţie medicală

Regenerarea Osoasă Ghidată peri şi preimplantară cu membrane nerezorbabile din PTFE Dr. Ștefan ANCA medic stomatolog, specialist chirurgie dento-alveolară, office@drstefananca.ro

Abstract: Dental implants have a wide spread during last years, but very often we don't have bone tissue with an adequate width and height for placing an implant. In this cases we have to perform an adittional procedure to obtain suplimentary bone. In this article I chose an older method of guided bone regeneration using nonresorbable membrane of PTFE. This method has 20 years of literature history. There are two ways it is used: when an implant has a part of its surface exposed it is covered with a PTFE membrane placed at 2-3 mm away and around the implant; under the membrane it can be placed autogenous bone if it is available and if it is not blood cloth is enough together with perforations driled into corticale bone. PTFE membranes requires a perfect primary closer with mucosal tissue. When bone is not enough for simultaineous placement of implant and membrane you can performe GBR first. Both cases requires at least 9 month of healing. There are 2 types of PTFE membranes today: expanded PTFE and dense PTFE. First type seems to obtain a slightly better bone thickness. The average dimension of new bone obtained is 5 mm.

Introducere: Tratamentele prin implant dentar s-au răspândit enorm în ultima perioadă, iar unul dintre factorii esenţiali în fiabilitatea şi durabilitatea implantelor dentare este reprezentat de suportul osos. Implantele trebuiesc inserate într-un os de înălţime şi lăţime adecvate, dar de foarte multe ori edentaţiile vechi, extracţiile traumatice, bolile parodontale neglijate, leziuni de origine endodontică şi multe altele duc la defecte şi pierderi osoase semnificative. De aici necesitatea de refacere a osului pierdut în aşa fel încât să ne permită plasarea implantului în condiţii optime.

Scop: Dintre metodele utilizate în reconstrucţia osoasă am ales aceasta metodă pentru că este fiabilă şi nu presupune integrarea la nivel osos a unor materiale străine, a căror transformare în ţesut osos ar trebui verificată histopatologic.

Material şi metodă: Membranele din PTFE (PoliTetraFluoroetilen, mai cunoscut ca Teflon) se folosesc de la sfârşitul anilor '80 în regenerarea osoasă ghidată (ROG). La început s-au folosit cele din PTFE expandat, cu macropori – ePTFE (Gore-Tex, W.L.Gore) , iar la ora actuală sunt disponibile şi cele din PTFE dens, cu micropori – dPTFE (Cytoplast, Osteogenics Biomedical). Cele doua variante sunt produse de firme diferite, iar studiile din literatura de specialitate au relevat o uşoara diferenţă în obţinerea de ţesut osos neoformat, în defavoarea celei de a doua.

S-au aplicat mai multe implante la nivelul unor creste alveolare cu lăţime insuficientă, astfel încât în zona vestibulară au rămas spire descoperite pe o înălţime variabilă de la 1 la 5 mm (Caz1.1 si Caz1.2).

Pentru acoperirea acestei dehiscente osoase s-a folosit o membrană

de PTFE armată cu titan (Caz1.3, Caz1.5, Caz2.3, Caz2.6). Armatura permite preformarea membranei pentru a fi la distanţă de implant.

Aceasta spaţiere permite creşterea ţesutului osos în acel spaţiu, astfel încât implantul să fie acoperit de ţesut osos în grosime de cel puţin 1,5 mm. În cazul în care oferta osoasă este foarte redusă şi nu permite aplicarea unui implant (Caz2.2) se foloseşte aceasta metodă pentru a obţine os suficient pentru inserarea ulterioară a unui implant, făcânduse astfel o reconstrucţie preimplantară.

Membrana este plasată sub periost şi sprijinită pe relieful mai convex al osului aflat de-o parte şi de alta a implantului. La începuturile metodei se foloseau pioneze (pini) de titan cu care se fixa suplimentar membrana, dar în timp nu s-au observat diferenţe de stabilitate cu şi fară pini, drept pentru care utilizarea lor este redusă la ora actuală.

La nivelul corticalei în dreptul membranei se practică perforaţii cu o freza globulară pentru a permite celulelor osteoactive din medulară accesul mai facil în zona dorita pentru neoformare. Sub membrană nu se folosesc materiale sintetice, ci doar osul de frezaj recoltat întrun aspirator cu sita – dacă este disponibil – şi se are în vedere ca sub membrana să fie suficient sânge şi să nu fie goluri de aer.

Pentru a acoperi în întregime şi fără tensiune se procedează la trecerea lamboului în grosime parţială – desprinderea de periost – şi se suturează cât mai etanş (Caz2.4).

Dezvoltarea unui ţesut osos nou şi matur are loc sub protecţia membranei semipermeabile de PTFE şi este nevoie de o perioadă între 9 şi 12 luni pentru aceasta (Caz1.6, Caz1.7, Caz2.7). O condiţie esenţială pentru obţinerea ţesutului osos nou este ca membrana să nu se expună în perioada de vindecare, Expunerea ar duce la infectarea membranei şi pierderea ţesutului încă imatur. Cu toate aceste condiţii îndeplinite câştigul mediu osos obţinut prin această metodă este, după majoritatea studiilor, de 5 mm grosime. În cazurile personale au fost folosite amândouă tipurile de membrane, atât cele din PTFE expandat cât şi dens. Rezultatele au fost relativ similare, atât timp cât au fost respectate condiţiile enunţate mai sus. Intervalul de timp la care au fost descoperite a depins de disponibilitatea pacienţilor, dar s-a dorit respectarea a cel puţin 9 luni de la aplicarea membranei.

Concluzii: Această tehnică este folosită deja de două decenii şi şi-a dovedit eficienţa atunci când au fost respectate cerinţele specifice. Există numeroase studii în publicaţiile de specialitate care confirmă acest lucru. Ea se poate folosi atât pentru augmentarea suportului osos periimplantar cât şi în obţinerea unei grosimi sau înălţimi corespunzătoare preimplantar atunci când oferta osoasă este prea redusă pentru a putea realiza implantarea în aceeaşi şedinţă.

Limitele acestei metode sunt date de imposibilitatea de a acoperi fără tensiune membrana cu mucoasă din apropiere cât şi de posibilitatea de vindecare a organismului. Rezultatele din literatura de specialitate indică obţinerea unor valori medii de aproximativ 5 mm în lăţime şi înălţime. În ce priveşte diferenţa între cele doua tipuri de membrane disponibile la ora actuală se poate spune că există un uşor avantaj în favoarea ePTFE fata de dPTFE, acesta din urmă produce un ţesut periostal mai gros sub membrană şi implicit scade grosimea disponibilă pentru ţesutul osos.

| Nr. 03 / 2010

25

EducaĹŁie medicală

Caz I

26 Bibliografie: 1. Mattout P., Mattout C.Les Terapeutiques Parodontales Et Implantaires, Quintesence International, 2003 2. Hoffmann O, Bartee BK, Beaumont C, Kasaj A, Deli G, Zafiropoulos GG. Alveolar bone preservation in extraction sockets using non-resorbable dPTFE membranes: a retrospective non-randomized study.J Periodontol. 2008 ;79:1355-1369.

3. Urban IA, Jovanovic SA, Lozada JL Vertical ridge augmentation using guided bone regeneration (GBR) in three clinical scenarios prior to implant placement: a retrospective study of 35 patients 12 to 72 months after loading.Int J Oral Maxillofac Implants. 2009 ;24:502-510.

Nr. 03 / 2010 |

4. Becker W, Dahlin C, Lekholm U, Bergstrom C, van Steenberghe D, Higuchi K, Becker BE. Five-year evaluation of implants placed at extraction and with dehiscences and fenestration defects augmented with ePTFE membranes: results from a prospective multicenter study. Clin Implant Dent Relat Res. 1999;1:27-32.

5. Akimoto K, Becker W, Donath K, Becker BE, Sanchez R. Formation of bone around titanium implants placed into zero wall defects: pilot project using reinforced e-PTFE membrane and autogenous bone grafts. Clin Implant Dent Relat Res. 1999;1:98-104.

6. Schliephake H, Dard M, Planck H, Hierlemann H, Jakob A. Guided bone regeneration around endosseous implants using a resorbable membrane vs a PTFE membrane.Clin Oral Implants Res. 2000 ;11:230-241.

EducaĹŁie medicală

Caz II

27 7. Mattout P, Mattout C. Conditions for success in guided bone regeneration: retrospective study on 376 implant sites.J Periodontol. 2000 ;71:1904-1909.

8. Cornelini R, Cangini F, Covani U, Andreana S. Simultaneous implant placement and vertical ridge augmentation with a titanium-reinforced membrane: a case report.nt J Oral Maxillofac Implants. 2000 ;15:883-888.

9. Marouf HA, El-Guindi HM. Efficacy of high-density versus semipermeable PTFE membranes in an elderly experimental model. Oral Surg Oral Med Oral Pathol Oral Radiol Endod. 2000 ;89:164-170.

10. Fiorellini JP, Engebretson SP, Donath K, Weber HP. Guided bone regeneration utilizing expanded polytetrafluoroethylene membranes in combination with submerged and nonsubmerged dental implants in beagle dogs. J Periodontol. 1998 ;69:528-535.

11. Simion M, Scarano A, Gionso L, Piattelli A. Guided bone regeneration using resorbable and nonresorbable membranes: a comparative histologic study in humans. Int J Oral Maxillofac Implants. 1996 ;11:735-742.

12. Tinti C, Parma-Benfenati S, Polizzi G. Vertical ridge augmentation: what is the limit? t J Periodontics Restorative Dent. 1996 ;16:220-229.

| Nr. 03 / 2010

Educaţie medicală

28

Nr. 03 / 2010 |

Educaţie medicală

ABORDAREA LATERALĂ A SINUSULUI FOLOSIND LASERUL ERBIUM:YAG – TEHNICA CHIRURGICALĂ DE FENESTRARE – A. Reyhanian, A. Hirsch, A. Kahn, N. Fhurman Rezumat: Tehnica de ridicare a podelei sinusale este des folosită pentru a creşte şi îmbunătăţi creasta laterală posterioară în vederea plasării optime a implantului. Stabilitatea primară a implantului este condiţia necesară pentru succesul oricărui implant. Numeroase tehnici de ridicare a planşeului sinusal (care folosesc grefe osoase sau substituenţi de os) sunt folosite frecvent pentru a permite plasarea implantelor în zona maxilara posterioară. Antro-stomia clasică laterală (folosită prima dată de Tatum în 1976 şi ulterior publicată de Boyne în 1980) pare a fi cea mai comună procedura de sinus-lift. Multe tehnici au fost dezvoltate şi testate pentru a reduce mărimea şi pentru a altera anatomia sinusului pentru a creşte cantitatea osului disponibil pentru un număr adecvat de implante cu o lungime satisfăcătoare şi bine plasate din punct de vedere protetic. Numeroase articole au fost publicate în acest domeniu în ceea ce priveşte materialele de adiţie osoasă, tehnicile chirurgicale şi comparaţii între acestea.

Examinarea arată mai puţin de 4 mm înălţime a osului rezidual între creasta alveolara şi planşeul sinusal. Aceasta nu este cuprinsă între limitele normale de inserare a implantelor fără să fie folosită regenerare osoasa ghidată.

4. Examenul ţesuturilor moi: Ţesuturile moi s-au prezentat în limite normale. Evaluarea parodontală relevă pungi parodontale de 3 – 4 mm fără sângerare la palpare.

Scopul acestui articol este de a demonstra modurile în care energia unui LASER Er:YAG poate ajuta la pregătirea sit-ului chirurgical pentru sinus-lift şi la plasarea implantului în creasta augmentată.

Este extrem de important să ţinem minte că atunci când avem de-a face cu LASER termic, alegerea energiei/LASER greşite poate cauza necroze termice nedorite.

Acestea sunt cele mai importante consideraţii clinice pentru alegerea corectă a lungimii de unde a LASER-ului.

•Siguranţa pentru os şi ţesuturile moi •Irigaţie: soluţie salină vs. apa distilată •Eficienţa: energia laserului absorbită de apă, HA şi pigmentare •Modul de aplicare al LASER-ului: contact vs. non-contact •Adâncimea penetrării: forma razei, sistemul de transmitere a undei LASER •Controlul sângerării: “tăietura uscată” vs. “tăietura umedă” •Parametrii de operare: energia, frecventă, durata pulsării, dimensiunea spotului (varietatea de mărimi a vârfurilor) •Rezultatele postoperatorii urmărite •Necroza termică: minimizarea zonei •Uşurinţa folosirii: variate piese de mana şi vârfuri Luând toate cele de mai sus in considerare, a fost ales un LASER Er:YAG ca fiind cea mai potrivită platformă pentru această procedură.

Familia de LASERe Erbium este singura care pune la dispoziţie sprayul de răcire a ţesuturilor cu apă împreună cu raza LASER, o trăsătură extrem de importantă când se operează pe ţesut osos.

Introducere: Decizia pentru alegerea cărei tehnici chirurgicale să o alegem depinde de înălţimea osului rezidual cuprins între creasta alveolară şi planşeul sinusal: 1. Pentru o înălţime de 6 – 10 mm de os rezidual se recomandă sinus-lift închis (push-up) 2. Pentru o înălţime cuprinsă între 4 – 6 mm se recomandă abordarea laterală a sinusului 3. Pentru o înălţime mai mică de 4 mm se recomandă tehnica în doua etape: a. Abordarea laterală prin fenestrare b. Inserarea implantelor 6 – 9 luni mai târziu.

Exista astăzi multe tehnici de abordare laterală prin fenestrare cum ar fi instrumentele rotative cu freze, Piezo (instrumente ultrasonice) etc. E foarte important sa păstrăm membrana Schneideriană complet intactă, fără nici o perforaţie.

Următorul caz descrie folosirea energiei LASER-ului Er:YAG pentru abordarea laterală a sinusului, folosind modalităţi variate. Acestea includ incizia asistată cu LASER (aplicaţie pentru ţesuturile moi), şi deschiderea ferestrei laterale asistată cu LASER (aplicaţie pentru ţesuturile dure).

Studiu de caz Tratament preliminar 1. Examenul clinic: O pacientă în vârstă de 49 de ani s-a prezentat pentru reabilitare protetică acuzând ca principală problemă edentaţia din cadranul I, datorată parodontopatiei. Examenul clinic relevă absenţa dinţilor 15, 16, 17 si 18 şi mobilitate de gradul 2 la 14.

2. Istoric medical: Nu existau probleme medicale pentru efectuarea tratamentului.

3. Examen radiografic:

Consideraţii clinice pentru selectarea LASER-ului.

Datorita dorinţei pacientul de a fi reabilitat protetic, s-a decis să se recurgă la o elevare deschisă de sinus – asistată cu LASER. In acest caz întrebarea a fost ce lungime de undă este optimă pentru această procedura: Diode (830nm), Er:YAG (2940nm) sau CO 10600nm).

2Alegerea lungimii de undă creşte şi ajustarea nivelului energiei LASER pentru această procedură este critică.

Tehnica operatorie Procedura a început cu o incizie verticală de descărcare, folosind un vârf de 200 microni din safir şi o piesă de mână curbată.

Energia folosită pentru incizie a fost de 450miliJouli/20 PPS (pulsaţii pe secundă), puterea medie 9 W, în mod contact. Incizia a fost realizată mezial de 13, urmată de o incizie intrasulculară în jurul 13, 14 şi de o incizie pe creasta alveolară până la tuberozitate. Există cazuri când această incizie poate fi realizată palatinal de creastă, pentru a conserva o bandă mai lată de gingie cheratinizată ataşată pentru o închidere mai solidă a plăgii şi pentru a evita dehiscenta. Dintele 14 a fost extras şi dinspre vestibular a fost ridicat un lambou cu grosime totală pentru a avea acces la peretele sinusal lateral. Foarte important: ţineţi minte că atunci când realizăm incizia verticală, să nu împingem capătul safirului în ţesutul moale ci mai degrabă să atingem uşor

| Nr. 03 / 2010

29

Educaţie medicală ţesutul cu vârful.

Piesa de mână curbă a fost înlocuită cu una dreaptă pentru a deschide fereastra laterală alegând un vârf de safir de 1300 microni în modul de operare non-contact. Distanţa dintre capătul vârfului şi ţesutul ţintă trebuie sa fie de 9 mm. Energia folosită a fost 450miliJouli/14 PPS la o putere medie 6.3W. Piesa de mână trebuie să fie tot timpul într-o mişcare constantă iar atenţia să fie maximă pentru că peretele lateral este de obicei foarte subţire. LASER-ul Er:YAG nu produce o hemostază bună, datorită timpului de interacţionare scăzut şi a profunzimii reduse de penetrare. In momentul în care sângerarea apare sau vedem membrana Schneideriana, raza LASER trebuie depărtată. Cu cât mai aproape apare membrana Schneideriană, cu atât mai mare trebuie să fie distanţa dintre vârf şi ţesutul ţintă (energia este controlată de distanţa dintre capătul vârfului şi ţesutul ţintă). Aerul din spray a fost depărtat de zona de ataşare a lamboului pentru a minimiza riscul de embolie gazoasă. LASER-ul Erbium a creat o fereastră rectangulară, realizându-se astfel antro-stomia. Înălţimea acestei ferestre nu trebuie să depăşească lăţimea sinusului. După ce au fost eliberate toate cele patru laturi ale ferestrei, osul a fost îndepărtat cu grijă pentru a nu leza membrana Schneideriană. Apoi membrana sinuzala a fost încet desprinsă de planşeul osos. S-a creat astfel un spaţiu după ce membrana sinuzală a fost ridicată, spaţiu care a fost umplut cu diferite materiale pentru a oferi baza (platforma) necesară pentru plasarea implantului.

Discuţie Experienţa demonstrează că LASER-ul este mai sigur pentru păstrarea integrităţii ţesuturilor înconjurătoare decât instrumentele rotative, mai ales când vine vorba despre riscul de a perfora membrana Schneideriana. Folosirea LASER-ului este mai simplă pentru medic şi mai confortabilă pentru pacient decât alte sisteme datorită evidentei

reduceri a vibraţiilor. Alte avantaje ale LASER-ului sunt: •Plaga chirurgicală este dezinfectată – LASER-ul este batericid •Sângerarea in timpul procedurii este mai redusă •Inflamaţia şi durerea post operatorii sunt reduse datorita abilitaţii LASER-ului de a închide vase sangvine mici, vase limfatice şi terminaţii nervoase expuse.

•LASER-ul Erbium nu produce smear layer (detritusurile rezultate din frezaj)

Concluzie LASER-ul Erbium, după cum s-a prezentat în acest articol, poate fi considerat o unealtă sigură şi confortabilă pentru deschiderea ferestrei laterale în scopul “ridicării” sinuzale având risc minim de perforare a membranei Schneideriene, când respectam parametrii şi instrumentele de funcţionare (energie, vârfurile, forma piesei de mână, modul de aplicare al razei – contact/non-contact).

Biografie Dr Avi Reyhanian a absolvit Universitatea Bucureşti, România in 1988. Apoi a participat la un program de parteneriat la Departamentul de Chirurgie Orală şi Maxilofacială a Spitalului Rambam din Haifa, Israel. Acum practică stomatologia generală şi chirurgia orală în Netanya, Israel. Este membru a ALD si membru al Societăţii Israeliene de Implantologie Dentară.

Dr Reyhanian poate fi contactat prin email: avi5000rey@gmail.com sau/şi vizitaţi site-ul www.avidentallaser.com Traducere din limba engleză Dr. Sanda Danciu Stănoiu

Figura 1: Cadranul maxilar drept la momentul prezentării pacientei

Figura 2: Ortopantomografie la momentul prezentării

Figura 3: Incizie cu LASER-ul Er:YAG folosind un vârf de safir de 200 microni; parametrii de lucru: 450mJ/20PPS, 9W putere medie (mod de lucru – contact)

Figura 4: Incizia verticală şi extracţia dintelui 14

30

Nr. 03 / 2010 |

Educaţie medicală

Figura 5: Incizia pe creasta cu LASER-ul Er:YAG folosind un vârf de safir de 200 microni; parametrii de lucru: 500mJ/20PPS, 10W putere medie (mod de lucru – contact)

Figura 6: Ridicarea lamboului

Figura 7: Deschiderea ferestrei laterale cu LASER-ul Er:YAG folosind un vârf de safir de 1300 microni; parametrii de lucru: 450mJ/14PPS, 6.3W putere medie (mod de lucru – non-contact)

Figura 8: Imediat după realizarea ferestrei

31

Figura 9: Îndepărtarea ferestrei

Figura 10: Fereastra îndepărtată cu păstrarea integrităţii membranei Schneideriene

| Nr. 03 / 2010

Educaţie medicală

Figura 11: Împingerea în sus a membranei Schneideriene

Figura 12: Umplerea sinusului cu Bio-Oss

Figura 13: Imediat postoperatoriu

Figura 14: La o lună după intervenţie

Figura 15: Incizia verticală la o lună după intervenţie

Figura 16: Radiografia sinusului la o lună după intervenţie

32

Nr. 03 / 2010 |

Educaţie medicală

Figura 17: Incizia verticală la zece săptămâni după intervenţie (1)

Figura 18: Incizia verticală la zece săptămâni după intervenţie (2)

Bibliografie:

Vol 76, No. 2, Pages 187-193 24. Feist I.S., De Micheli G., Carniero S.R.S., Eduardo C.P., Miyagi S.P.H., Marques M.M., "Adhesion and Growth of Cultured Human Gingival Fibroblasts on Periodontally Involved Root Surfaces Treated by Er:YAG Laser", J Perio 2003, Vol. 74, No. 9, Pages 1368-1375 25. Lewandrowski, K.U., Lorente, C., Schomacker, K.T., Flotte, T.J., Wilkes, J.W., Deutsch, T.F. "Use of the Er:YAG Laser for Improved Plating in Maxillofacial Surgery: Comparison of Bone Healing in Laser and Drill Osteotomies", Lasers Surg Med. 1996;19(1):40-5 26. Lewandrowshi, K-U, et al. "Use of the ER:YAG Laser for Improved Plating in Maxillofacial Surgery: Comparison of Bone Healing in Laser and Drill Osteotomies", Lasers Surg Med 1996;19(1):40-45 27. Kreisler, M., Al Haj, H., d'Hoedt, B., "Temperature Changes at the Implant-Bone Interface During Simulated Surface Decontamination with an Er:YAG Laser", Int J Prosthodont, Nov-Dec 2002; 15(6):582-7 28. Matsuyama, T., Aoki, A., Oda, S., Yoneyama, T., Ishikawa, I., "Effects of the ErYAG Laser Irradiance on Titanium Implant Materials and Contaminated Implant Abutment Surfaces", J Clin Med Surg, Feb 2003;21(1):7-17 29. Komori, T., Yokoyama, K., Takato, T., Matsumoto, K., "Clinical Application of the Erbium:YAG Laser for Apicoiectomy", J Endod. 1997 Dec, 23(12):748-50 30. Zijderveld, S.A., Zerbo, I.R., van den Bergh, J.P., Schulten, E.A., ten Bruggenkate, C.M., "Maxillary Sinus Floor Augmentation Using a Beta-Tricalcium Phosphate (Cerasorb) Alone Compared to Autogenous Bone Grafts", Int J Oral Maxillifac Implants, 2005 MayJun;20(3):432-40 31. Szabo, G., Huys, L., Coulthard, P., Maiorana, C., Garagiola, U., Barabas, J., Nemeth, Z, Hrabak, K., Suba, Z., "Aprospective Multi-Center Randomized Clinical Trial of Autogenous Bone versus Beta-Tricalcium Phosphate Alone for Bilateral Sinus Elevation: Histological and Histomorphometric Evaluation", Int J Oral Maxillifac Implants, 2005 MayJun;20(3):371-81 32. Andreana, S., Cornelini, R., Edsburg, L.E., Natiella, J.R., "Maxxillary Sinus Elevation for Implant Placement Using Calcium Sulfate with and without DFBDA: Six cases", Implant Dent, 2004 Sep;13(3):270-7 33. John, H.D., Wenz, B., "Histomorphometric Analysis of natural Bone Mineral for Maxillary Sinus Augmentation", Int J Oral Maxillifac Implants, 2004 Mar-Apr;19(2):199207 34. Tawil, G., Mawla, M., "Sinus Floor elevation Using a Bovine Bone Mineral (Bio-Oss) with or without the Concomitant use of a Bilayered Collegen Barrier (Bio-Gade): a Clinical Report of Immediate and Delayed Implant Placement", Int J Oral Maxillifac Implants, 2001 Sep-Oct;16(5):713-21 35. Kassolis, J.D., Rosen, P.S., Reynolds, M.A., "Alveolar Ridge and Sinus Augmentation Utilizing Platelet-Rich Plasma in Combination with Freeze-Dried Bone Allograft: Case Series", J periodontal 2000 Oct;71(10):1654-61 36. Nelson, JS, et al. "Mid-Infrared Erbium YAG Laser Ablation of Bone: the Effect of Laser Osteotomy on Bone Healing", Lasers Surg Med 1989; 9:362-374 37. Yildirim, M., Spiekermann, H., Biesterfeld, S., Edelhoff, D., "Maxillary Sinus Augmentation using Xenogenic Bone Substitute Material Bio-Oss in Combination with Venous Blood. A Histological and Histomorphometric Study in Humans", Clin Oral Implants Res. 2000 June;11(3):217-29 38. Lundgren, S., Andersson, S., Gualini, F., Sennerby, L., "Bone Reformation with Sinus Membrane Elevation: A New Surgical Technique for Maxillary Floor Augmentation", Clin Implant Dent Relat Res. 2004;6(3):165-73 39. Kreisler, M., Kohnen, W., Marinello, C., Götz, H., Duschner, H., Jansen, B., d'Hoedt, B., "Bactericidal Effect of the Er:YAG Laser on Dental Implant Surfaces: An In Vitro Study", J Perio, Vol. 73, No. 11, Nov. 2002 40. Arnabat-Dominguez, J., Espana-Tost, A.J., Berini-Aytes, L., Gay-Escoda, "Erbium:YAG Laser Application in the Second Phase of Implant Surgery: A Pilot Study in 20 Patients", Int J Oral Maxillofac Implants, Jan-Feb 2003; 18(1):104-112 41. Sasaki, K.M., Aoki, A., Ichinose, S., Yoshino, T., Yamada, S., Ishikawa, I. "Scanning Electron Microscopy and Fourier Transformed Infrared Spectroscopy Analysis of Bone Removal Using Er:YAG and CO2 Lasers", J Periodontal. 2002 Jun;73(6):643-52

1. Kaufman, E., "Maxillary Sinus Elevation: An Overview", J Esthet Restor Dent.

2003;15(5):272-82; discussion 283 2. Lazzara, R.J., "The Sinus Elevation procedure in Endosseous Implant Therapy", Curr Opin Periodontal. 1996;3:178-83 3. Tatum, O.H., "Maxillary and Sinus Implant Reconstruction", Dent Clin North Am. 1986;30:207-229 4. Boyne, P., James, R.A., "Grafting of the Maxillary Sinus Floor with Autogenous marrow and bone", J Oral Maxillofac Surg. 1980;17:113-116 5. Cordiolli, G., Mazzocco, C., et al., "Maxillary Sinus Floor Augmentation using Bioactive Glass granules and Autogenous Bone with Simultaneous Implant Placement. Clinical and Histological Findings", Clinical Oral Implants Research. 2001;12:270-278 6. Strietzel, F.P., Nowak, M., et al., "Peri-implant Alveolar Bone Loss with Respect to Bone Quality After Use of the Osteotome Technique: Results of a Retrospective Study", Clinical Oral Implants Research. 2002;13:508-513 7. Jakse, N., Seibert, F.J., et al, "A Modified Technique of Harvesting Tibial Cancellous Bone and its Use for Sinus Grafting", Clinical Oral Implants Research. 2001;12:488-494 8. Tadjoedin, E.S., de Lange, G.L., et al, "High Concentrations of Bioactive Glass Material (BioGran) vs. Autogenous Bone for Sinus Floor Elevation", Clinical Oral Implants Research.

2001;13:428-436 9. Woo, I., "Maxillary Sinus Floor Elevation", Implant Dentistry, Vol. 13, No. 1, 3/2004 10. Palti, A., Steigmann, M., "Long Term Success with Sinus Elevation – Criteria and Parameters", Oral Implantology, Issue 4-2003, Vol. 4 11. Shlomi, B., Horowitz, I., Kahn, A., Dobriyan, A., Chaushu, G., "The Effect of Sinus membrane Perforation and Repair with Lambone on the Outcome of Maxillary Sinus Floor Augmentation: A Radiographic Assessment", Int J Oral Maxillifac Implants, 2004 JulAug;19(4):559-62 12. Ishikawa L., Takasaki A.A., "Potential Applications of Erbium:YAG Laser in Periodontics", J Perio Res. 2004 Aug:39(4):275-85 13. Watanabe H., Ishikawa I., Suzuki M., Hasegawa K., "Clinical Assessments of the Erbium:YAG Laser for Soft Tissue Surgery and Scaling", J Clin Laser Med Surg. 1996 Apr,14(2):67-75 14. Ishikawa I., Aoki A., Takasaki A.A., "Potential Applications of Erbium:YAG Laser in Periodontics", J Periodontal Res. 2004 Aug;39(4) 275-85 15. Ishikawa I., Sasaki K.M., Aoki A., Watanabe H., "Effects of Er:YAG Laser on Periodontal Therapy", J Int Acad Periodontol. 2003 Jan:5(1): 23-8 16. Sasaki K.M., Aoki A., Ichinose S., Yoshino T., Yamada S., Ishikawa L., "Scanning Electron Microscopy and Fourier Transformed Infrared Spectroscopy Analysis of Bone Removal Using Er:YAG and CO2 Lasers", J Perio, 2002 Jun; 73(6):643-52 17. Sasaki K.M., Aoki A., Ichinose S., Yoshino T., Yamada S., Ishikawa L., "Scanning Electron Microscopy and Fourier Transformed Infrared Spectroscopy Analysis of Bone Removal Using Er:YAG and CO2 Lasers", J Perio, 2002 Jun; 73(6):643-52 18. "Use of the Dental Erbium Laser (2940nm) for Contouring and Resection of Osseous Tissue (Bone) and the Preparation of Endodontic Canals", ©2000 to 2002 Institute for Laser Dentistry, http://www.laserdentistry.ca/erbium.html 19. Rupprecht, S., Tangermann, K., Kessler, P., Neukam, K.W., Wiltfang, J., "Er:YAG Laser Osteotomy Directed by Sensor Controlled Systems", Craniomaxillifac Surg. 2003 Dec;31(6):337-42 20. Lioubavina-Hack N., "Lasers in Dentistry. 5. The Use of Lasers in Periodontology", Ned Tijdschr Tandheelkd 2002 Oct:109(10):415 21. Armengol V., Jean A., Marion D., "Temperature Rise During Er:YAG and Nd:YAP Laser Ablation of Dentin", J Endod 2000 Mar:26(3): 138-41 22. Pourzarandian A., Watanabe H., Aoki A., Ichinose S., Sasaki K.M., Nitta H., Ishikawa I., "Histological and TEM Examination of Early Stages of Bone Healing After Er:YAG Laser Irradiation", Photomed Laser Surg. 2004 Aug;22(4):342-50 23. Pourzarandian A., Wanatabi H., Ruwanpura S.M.P.M., Aoki A., Ishikawa I., "Effect of Low-Level Er:YAG Laser Irradiation on Cultured Human Gingival Fibroblasts", J Perio 2005,

| Nr. 03 / 2010

33

Educaţie medicală

SOCIETATEA ROMANA DE MICROSCOPIE DENTARA SRMD CENTRUL DE CHIRURGIE LAPAROSCOPICA SI MICROCHIRURGIE PIUS BRANZEU anunta organizarea cursului practic de perfectionare in endodontia ajutata de microscop

“Endodontia de performanta: cu sau fara microscop?” sustinut de Dr.Peter Kiefner (Stuttgart, Germania, lector al Academiei Zeiss) Vineri şi

26 noiembrie începând cu microchirurgie Pius

2010 începând cu ora ora 09.00, la Centrul de Brânzeu din Timişoara şi

13.00 şi sâmbătă 27 chirurgie laparoscopică la Sediul SRMD din

noiembrie Timişoara.

Program Sambata 27 noiembrie 2010 (Centrul Pius Branzeu si Sediul SRMD), ora 09.00 – 18.00

Vineri 26 noiembrie 2010 (Centrul Pius Brânzeu), ora 13.00 – 18.00

09.00 – 10.30 MODUL MICROSCOPIE III Accesarea canalului radicular până la lungimea de lucru, prepararea mecanica a canalului radicular Tehnici de obturare a canalului radicular sub microscopul dentar: obturarea prin tehnica de condensare la cald cu gutaperca termoplasticizată 10.30– 10.45 Pauză de cafea 10.45 – 13.00 MODUL MICROSCOPIE IV: hands-on - prepararea radiculară cu instrumente rotative de NiTi (MTwo, VDW, München, Germania) pe bloc de plastic (Endoblock) şi pe dinţi extraşi (fiecare participant este rugat să aducă un dinte extras, trepanat şi cu orificiul de deschidere al canalului radicular lărgit) - exersarea tehnicii «single length» şi hibridă de preparare mecanică a canalului radicular - obturarea cu tehnica de condensare verticală cu gutaperca termoplasticizată a canalelor radiculare preparate anterior 13.00 – 14.00 Pauză de prânz (oferit de organizatori la Restaurantul Lussam) 14.00 – 14.15 Deplasarea la Sediul SRMD 14.00 – 17.00 MODUL MICROSCOPIE V : Demonstraţie interactivă pe pacient: tratament de canal pe un dinte pluriradicular cu ajutorul microscopului dentar; demonstraţia este transmisă direct pe ecrane plasmă de mari dimensiuni.

17.00 – 18.00 Discuţii, analiză de cazuri clinice, concluzii, verificarea cunoştinţelor, încheierea oficială a cursului

13.00 – 13.15 Primirea participanţilor 13.15 – 16.00 MODUL MICROSCOPIE I Introducere – Șef lucrări Dr. Luminiţa Nica (Disciplina de Endodonţie, UMF Victor Babeş Timişoara) Descrierea sistemelor microscopice, antrenamentul de folosire şi ergonomie a lucrului sub microscopul dentar.

Anatomia dentară şi magnificaţia: morfologia coronară şi aspecte legate de tratamentul endodontic sub microscop - instrumentar, ergonomie, tehnici de lucru Diagnosticul modern în endodonţie: lupa, microscopul dentar - avantaje şi aspecte practice 16.00 – 16.15 Pauză de cafea 16.15 – 18.30 MODUL MICROSCOPIE II Trepanarea adecvată folosind magnificaţia, localizarea canalelor radiculare, determinarea lungimii de lucru Prepararea sub magnificaţie a canalului radicular, protocolul antimicrobian - iriganţii endodontici 18.30 – 19.00 Discuţii la tematica zilei, concluzii

Prânzul şi pauzele de cafea sunt se va desfăşura în Costul cursului: 1.000 RON. Numărul de limitat la 15 persoane.

Informaţii şi înscrieri: 34

Dr. Darian Rusu – tel.: 0744-471187, email: rusu.darian@gmail.com; Kristina Csikos – tel.: email:

Nr. 03 / 2010 |

0724-479352,

krident@yahoo.com

oferite limba locuri

de organizatori.

Cursul română. pentru cursul hands-on

201

Educaţie medicală

35

| Nr. 03 / 2010

Educaţie medicală

SOCIETATEA ROMANA DE MICROSCOPIE DENTARA SRMD DISCIPLINA DE PARODONTOLOGIE A UMF VICTOR BABES DIN TIMISOARA anunta desfasurarea VINERI 5 noiembrie 2010 si SAMBATA 6 noiembrie 2010 a modulului III al

CURSULUI CURRICULAR DE PARODONTOLOGIE CLINICA “PARODONTOLOGIA MODERNA: O ABORDARE SINTETICA SI PRACTICA” sustinut de Prof.Dr. Holger Jentsch (Universitatea din Leipzig, Germania), Prof.Dr.Doina Onisei (Universitatea Victor Babes din Timisoara), Dr.Dr.Stefan-Ioan Stratul (Universitatea Victor Babes din Timisoara)

Costul modulului III : 500 Euro Informatii si inscrieri: email sbs@online.ro; Dr.Dr.Stefan-Ioan Stratul – 0744-521470 ; Dr.Darian Rusu - 0744-471187

Programul detaliat al Modulului III Vineri, 5 noiembrie 2010 – Amfiteatrul Dimitrie Nedelcu al Facultatii de Medicina Dentara si spatiile clinice ale Disciplinei de Parodontologie 0830 – 0900 Inregistrarea participantilor 0900 – 1045 Curs teoretic: Chirurgia parodontala preprotetica – partea I Sef lucrari Dr.Dr.Stefan-Ioan Stratul, UMF Victor Babes din Timisoara) 450010 – 11 Pauza de cafea 1100 – 1300 Curs teoretic: Chirurgia parodontala preprotetica – partea II (Sef lucrari Dr.Dr.Stefan-Ioan Stratul, UMF Victor Babes din Timisoara) 000013 – 14 Pauza de pranz (oferit de organizatori la Restaurantul Lussam) 000014 – 15 Curs teoretic: Suturile in chirurgia parodontala: rigoare si creativitate Sef lucrari Dr.Dr.Stefan-Ioan Stratul, UMF Victor Babes din Timisoara) 003015 – 15 Pauza de cafea, distribuirea instrumentarului 1530- 1800 Hands-on: Exercitii pe modele de silicon si pe maxilare porcine folosind instrumentar chirurgical, suturi si dispozitive de magnificatie ·Exersarea pe modele de silicon si pe maxilare porcine a principalelor tipuri de suturi utilizate in chirurgia parodontala ·Exersarea pe maxilare porcine a procedurii de alungire coronara, a lamboului repozitionat apical si a remodelarii tronsoanelor edentate 000018 – 19 Discutii si concluzii

36

Nr. 03 / 2010 |

Sambata, 6 noiembrie 2010 - Amfiteatrul Dimitrie Nedelcu al Facultatii de Medicina Dentara si spatiile clinice ale Disciplinei de Parodontologie 0900 – 1000 Curs teoretic: Profilaxia si factorii de risc ai bolii parodontale. Terapia non-chirurgicala: antibiotice, antiseptice. Concepte practice de terapie nonchirurgicala (partea I ).

(Prof.Dr.Holger Jentsch, Universitatea din Leipzig) 1000 – 1015 Pauza de cafea 1015 – 1145 Curs teoretic: Profilaxia si factorii de risc ai bolii parodontale.

Terapia non-chirurgicala: antibiotice, antiseptice.

Concepte practice de terapie non-chirurgicala (partea a II-a).

(Prof.Dr.Holger Jentsch, Universitatea din Leipzig) 450011 – 13 Curs teoretic: Terapia parodontala suportiva: recall, recare (Prof.Dr.Doina Onisei, UMF Victor Babes din Timisoara) 000013 – 14 Pauza de pranz (oferit de organizatori la Restaurantul Lussam) 003014 – 15 Hands-on: Exersarea prizelor, a pozitionarii corecte si a tipurilor de sprijin al instrumentarului de SRP si executarea procedurii OSFMD pe pacientii proprii.

1530-1600 Pauza de cafea 1600 – 1700 Hands-on: Ascutirea instrumentarului radicular: elemente de teorie, demonstratie practica si handson (Prep.Dr.Darian Rusu, UMF Victor Babes din Timisoara). Exercitii de planificare a terapiei suportive pe cazuri concrete.

000017 – 18 Discutii si concluzii, testul de absolvire al modulului

Educaţie medicală

37

| Nr. 03 / 2010

Educaţie medicală

38

5.2 2.9 2.9 1991* 1991*80 6.5 3.1 3.1 2005 2005– 4

Educaţie medicală

3.5 2.3

36.3 –

2.3 Afghanistan 1987 Afghanistan 1987–

– – Albania Albania 97 – Algeria Algeria 1.8 1991 380 1.7 1991 Andorra Andorra 1.7 – 3 1981 – Angola 1981– Angola 44.8 – 69 Antigua – Antigua and Barbuda –0.7 and Barbuda – 1988–89 1988–89 3 0.7 see p 114 ––Argentina 43 – Argentina 10.2 – 3 3.4 –– † 3.4 Armenia Armenia 3–– data 30,161 –– 1987 AustraliaAustralia 198799.8 source† 4 ––1988–89 1988–8943 – 35.4 691996 5,996 – Austria Austria 2.4 3 1995 99.8 1996 3 1985–90 1985–90 40,211 –90030,161532 1995 populationper dentist Azerbaijan 2.4 3– – 5,996 –Azerbaijan 1,471 –84240,211511,471 – 3 10 8.8 –3 – 22575,662136,538 BahamasBahamas DENTISTS 2007 0.8 – –– 9,000 375,662 0.8 55.1 34,392 2000 – Bahrain Bahrain 2000 – 9001,201 –550 200020532577 842– 51397 225– 131,014 9,0002,083 5501,130 9,1311,684 4,4581,089 500– 60– 148172 4,500– 631,846 1,8601,763 5,902– 32– 57– 65178 1,0002,145 400– 60 numberworking 36,538 200055.1 580 54.7 45,458 –2006Bangladesh 10.2 223,000– 4,392 200615 – 70 Bangladesh 9,131 1.0 2,437 4––32,272 15,087– 14447 450141 70897 5,458 –– 1.0 80– 4,458 Barbados 2002 Number 11,513– 11– 13– 15909 2,800 3 9 –– 1,876– Barbados consumed peryear by people200254.7 1,646 2,272 CIGARETTES – – 50016,934605,517 33.9 –1,201577–397–1,0142,0831,1301,6841,089––172–1,8461,763–––1782,145–580–2,437––447141897–––9091,646479––1315521981,8491,0101,8302,3681,495– – aged 15 andolder 16,232479 3,000– 29– 20131 300552 3,200198 1001,849 8,0181,010 3,0801,830 7312,368 8,1841,495 5,698– 60 3 –2007 – 148 Belarus Belarus ––– – 5,088– 31,876 – 52 –31995 4,500 Belgium Belgium 11111–11121––111111–11–1–11––11111111–11111122–– 6.7 – 1995 35,259634,667 416,934 1.6 3 – –2004–06 2004–06 1,860 Belize Belize source † 1.6 Annualdata46.4 20151992 5,517 2000 5,209 3 2000 consumption per5,902 3 1992 2000 123013711–151––47129150144222139–––175114411–47114––37136123–65133–19116–2–8174413411318421101341–62111153112144161143249256––– Benin Benin 8 2000– person 2007 6.8 – 1,772329,000158,474 – 45,088 SUGAR 3.8 37 5.9 35710,123651,000 2001 – Bhutan Bhutan 1.4 7.0 2001 – 9,525 335,259 3 –2.4 – 400 1.4 2–30–370.1––152.1––470.5290.1500.2440.2220.2393.0––7–511.2440.20.2–472.11.240.1–370.236<0.123.923650.633–19–1.662.020.885.17440.434–6.333.58420.3100.1340.6<0.16213.51– Bolivia Bolivia 1995 kg 530.4123.9<0.144610.143–49–560.23.1– 4,667 94 1994 – 9,83831,36760 32.5 Bosnia and Herzegovina 199552 4 – 1.1– 199414 – 223,000 860 Bosnia and Herzegovina 2.8 Age-standardised 5,209 9.7 75 – 2001 705,57115,087 980184,800 7 3 1.0 In 3people 4.7– ––2.4 –200141 80 5.9 –1.10.1– –4.72.1– –1.30.51.20.14.70.21.80.21.30.22.33.01.8 –16.8 –1.51.21.80.22.50.22.42.11.31.28.40.13.80.22.5 HIV/AIDS Botswana 1.0 incidence per 100,000 aged 5.4 1,772 – – 607,714 <0.1 Botswana 15–49 –1.3 31445032,098264,986 – 2000 39.5 population 2002 5.5 9,000 – –– 200046.4 7011,513 23.91.70.63.1 –1.6 Brazil –1.81.64.82.02.70.81.55.12.90.41.3 –2.26.32.23.50.90.30.70.12.60.64.8 Brazil 6.8 years2007 38.8 1.2 42,85648,18211 1998 – <0.12.03.51.9 –1.70.42.13.92.7 4 0.9 1998 men 11.1 158,474 –334,077 <0.12.80.11.6 –2.0 –3.30.24.83.1 Brunei Brunei 6 women % with HIV 4.7 313 – 0.9 – ORAL CANCER 310,123 76 6.6 1985–2001 718,733 Bulgaria Bulgaria 4152,800 1.8 1985 200137 3142000 6.6 9,525 3.0 2000 – 5,941 Burkina Faso 2.71995 3 87.7 411998 1.3 16,232 Burkina Faso 6.87.02.5–9.7–5.45.511.16.63.06.64.713.44.912.97.76.72.512.86.78.723.18.33.66.52.75.910.26.16.92.54.44.42.71.13.85.91.72.32.12.212.56.42.46.87.05.9 2.7 9,838 1998 1995 82,296 46.6 –2.3 3 –2000 3,000 Burundi Burundi 200094 9115,38528,93129205,450208,7873003,200 4.7 2004 – 331,367 9.6 1.8 38603 200478 – Cambodia 1,396192,620100 13.4 ––1.1 5683,080 Cambodia 5,571 8,018 49803 –– 1.1 3,658 316.8 2001 5 In young people 184,800 4.9 ––2002–03 731 – Cameroon2002–0389 datayear aged EDENTULOUSNESS–1.5 31,170 68 200175 Cameroon 4.9 In–1999 607,714 88.7 12.9 8,184 3 0.6 people aged 65 or 41,2455,698 1.8 1999 – Canada 95513,88360 Canada 0.6 6–19 years (highest 7.7 – – 432,098 value) 3–20001999 80 2.5 % Cape Verde Verde 1999– 264,986 6.7 200056 – affected Cape 5.4 more years –3 2.4 4781998 Central African Republic Republic 0.8– 1998 2.5 2,856 Central African 0.8 3 –– 4–1.3 1998 50.6 12.8 48,182 – Chad 199838.8 4 1987–88 8.4 4 –2002** 1987–88 2002**68– Chad datayear4.0 DENTAL CARIES 334,077 – – 36.7 1.4 4 2003–07 3.8 –2003–0748 Chile 718,733 5620001.4 8.7 15 Chile 1985 4 1996 93 2.5 2000 % 3 5,941 23.1 – 1996 198576 China China affected7.1 3– – 3 9.5 4.7 8.3 82,296 76 1985– Colombia 4.7 –1.7 3 198558 Colombia 1995 89.6 3.6– 15,385 4 199587.7 1988–89 3.1 3 –1990–91 1988–89 1990–91 ComorosComoros 8.8 datayear Average scorein 15–12- – 6.5 –28,931 4.8 year-olds –4 1.6 – Congo Congo 3 5,450 – 4.8 – 32.7 DMFT 2004 –Congo, Afghanistan 581993 1.8 –– Dem. Rep. of Rep. of 200491 208,787 5.9 – Afghanistan 1993 Congo, Dem. 8.3 score 3 – AlbaniaAlgeria AlgeriaAndorra AndorraAngola AngolaAntigua Antigua and Barbuda Albania 3–4.8 0.5 1,396 10.2– and–– Barbuda Costa Rica 0.5 Argentina 64.4 2.7 3 – Costa Rica 1981 192,620 2006–07 – Argentina 2006–07 2 Spending aspercentage of 1981– 36.1 Armenia 1.5 35683Côte –ArmeniaAustraliaAustraliaAustria AustriaAzerbaijan HEALTHGDP2005 CARE d’Ivoire d’Ivoire 7.9 Azerbaijan 55.3 6.9 –– 3,658 % Côte 2.8 BahamasBahamasBahrain 1995–96 2.9 3– 1995–96 BahrainBangladesh 3 2002–03 2002–03 2.5 1,170 Bangladesh 11 – 2.8 Croatia Croatia Barbados –1.3 –3 3 – 5.26,000 6.55,940 3.5– 6.33,890 1.815,130 4.811,67010.24,950 5.433,940 8.836,04010.25,430 3.9– 6.7– 3.81,230 2.8– 6.89,700 6.633,860 9.67,080 4.91,250 5.44,000 4.03,810 7.16,780 89 1,245 4.4 ––BarbadosCuba 8.811,730 8.38,700 7.949,900 2.010,270 7.71,130 6.7320 3.41,550 6.42,060 5.236,280 9.82,590 5.6690 4.01,170 3.711,300 5.44,660 4.76,130 7.31,140 3.0270 1.9– 4.29,220 7.11,580 2.0 39553BelarusBelgium Belarus 2.2 ––7.4– 7.625,060 –1995–96 1995–96 BelgiumBelize BelizeBenin BeninBhutan BhutanBolivia BoliviaBosnia and Herzegovina Cuba 3.913,850 6.120,920 7.136,190 9.42,180 6.9 Per capita 4.8 11– 4.4 – Bosnia and Herzegovina 313,883 2006 4.8 4 Botswana 2.2 – – 1 purchasingpower parity 1999Cyprus Cyprus –– – GNI 32.7 Botswana $ 199988.7 Brazil –0.9 ––6,0005,940–3,89015,13011,6704,95033,94036,0405,430––1,230– BrazilBrunei BruneiBulgaria Czech Republic Republic BulgariaBurkina Faso 7.7 1.1 ––Burkina Czech Faso 9,70033,8607,0801,2504,0003,8106,78011,7308,70049,90010,2701,1303201,5502,06036,2802,5906901,17011,3004,6606,1301,140270–9,2201,58013,850–25,06020,92036,1902,180 4.4 BurundiCambodia Burundi 0.7 –– – 3 4.4 *see p 104 **see p 3.8 31 1982 – Cambodia Denmark 114 2000 Cameroon 2.6 – 1982 Denmark 200080 5.9 Cameroon – 46.7 Canada 83 – 4.81996CanadaCape Verde Verde Djibouti Djibouti 0.7 1.7 – Cape 1996 Central 2.0 0.7 African – Republic Republic 1999African 62.4 2.3 – 1999 Central Chad 1.9 – 1999 1999– 3.4 Chad 2.1 – 1.01999 Chile 85.1 –1.7 1987–88 2.2– ChileChina 199945 1987–88 ChinaColombia 1.0 50 2.12005 ColombiaComorosComorosCongo –2005** 2005**45– CongoCongo, Dem. Rep. of Rep. of 50.6 12.5– Congo, 2005 Dem. 6.4 Costa 2.7 Rica – 96 1.1 6.4 45 – 2002 Costa Rica 2003–07 2003–07 Côte 2.8 – d’Ivoire 2002 d’Ivoire 1.1 2.4 Côte – 48 Croatia 93.4 342002 1.61998 CroatiaCuba 5.2 Cuba 6.8 2002 199834 2.8 Cyprus 57.3 272000 2.02005 CyprusCzech Republic Republic 2.8 7.0 Czech 2000 200527 | Nr. 03 / 2010 1996* 1996*93 Denmark –3.3 – 9.8––Denmark 5.9 2.1 Djibouti 4.8 Djibouti –– –

WORLD TABLE

3

39

16,750 16,750 4 4 6,000 1,627 1,627 3 42 – 3– 3,000 4,447 2.0 Dominica 19954,447 DominicaDominican Republic Republic 3 1995– Dominican 26,000 4.4East Timor Timor 2,904 1997 East 2,904 99 – 1997– EcuadorEgypt EgyptEl Salvador Salvador Ecuador – – 3 El 800 –– – Guinea Guinea Equatorial 8,571 3.0 – Equatorial 1996 – 8,571 Eritrea EritreaEstonia EstoniaEthiopia Ethiopia 3 199677.62001–02 –– 2001–02 Fiji 33,800 33,80015 –– 0.4 FijiFinland FinlandFrance FranceGabon GabonGambia GambiaGeorgia GeorgiaGermanyGermanyGhana GhanaGreece GreeceGrenada Grenada 4 –Guatemala – 37 303,188 1.4 ––303,188 – GuatemalaGuinea Guinea 77.6 –16 2000 Guinea-Bissau 4 see p 114 –– 2000– Guinea-BissauGuyana Guyana 688 –– – ––2001–02 2001–0237 Haiti 433333443333333333344433333333333333433334443343 – 1,94017– Haiti 1,940 ––––Honduras † – –3– Honduras 1,278,446 data – 2.7 –– (SAR) Hong Kong 65 1,278,446 source† – – 1998 Hong Kong (SAR)Hungary HungaryIceland Iceland – 199876 –3India 11,986–– 11,98670 171991 1.0 India 3 – 1993 1991 populationper dentist Indonesia 4,863 – – 199345 Indonesia 1,085 1.5 – ––Iran 10 1,085 761998 1998 – Iran DENTISTS 2007 3 – 199837 199868 Iraq 20,800 45 1.2 –1990 IraqIreland Ireland 2,964 – 2000 1990 –Israel numberworking 2,964 4335 42234 3,000 – 200076.9 – 6,000– Israel 1,082 68 1.2 –19903Italy 66,550 26,000275 800– 15– 161,718 68852 65– 70956 4,863876 2006 1990 –66,55020 ItalyJamaica JamaicaJapan JapanJordan Jordan 20,800– 371987 200680.9 63 20– 201,040 1,1251,125 Kazakhstan 85,450 85,45020 Number 52,20280 100 9 76.9 4.4 1991 1987 KazakhstanKenya KenyaKiribati KiribatiKorea, North North 3 consumed peryear by 199141 people 3,017 CIGARETTES – 2000 Korea, –335–2341,082275––1,71852–956876––1,0401,125803,017–325––––4504991,623–999747647841,3911,1731,5964802,0288461,805167–7141,7331,5091,0175441,890 1,125 aged 15 andolder 17,900– 20325 2,046– 60– 13– 20– 60450 500499 1,6301,623 2,000– 327 80.9 –2007 1991 2000– Korea, South South 3,907 99 2.3 199116 – Korea, 3,907 9,500764 61998 –34,500974 1995Kuwait Kuwait –1–111––2112211111––11–111121111121–11111–111111 3 2,3231,391 12,500784 1,3601,173 4,3001,596 – 1998 1995771985–90 1985–90 Kyrgyzstan 52,202 28,857480 212 411998 2.4 –– Kyrgyzstan data source † 1,582 Annual 2,028 77 1995 1998 –Laos 1,5829821,805 500167 250 consumption per 63,236846 162000 0.7 1995 ––331––371361351–––3582146813424021714413114611934–––541141–535120137126145237118119131124139238131–401191471301201––1447133124119351 LaosLatvia Latvia 8 person 2007 –2005 2000 63 SUGAR 234,780 234,780100 3714 8,315 –– 200553.9 3 1,733 1999–2000 –– 17,900 623 21,7881,509 0.4 1999–200022.4 21 – – 1,1681,017 146544 1961,890 1,860 ––331.1––370.336–350.83.4–1.33581.32.14680.1340.1400.4175.9440.9310.1460.11.99340.2––540.8141.61.85352.5202.2370.726–450.1370.2180.3190.2310.224–390.2380.1310.4401.619– kg 47–30–20–––4–<0.14733–240.10.29350.8 53.9 61995 2.220056233 205,300 –– 2000 1995 200523 5,300 22.4 211986 3.0 2006 200072 7 Age-standardised 4 In–2.1– people 2.2 – 1986 2006 –2.11.1– –1.40.30.2 –0.20.82.23.44.81.32.11.37.92.11.50.12.70.12.70.43.85.91.40.91.40.12.80.11.31.91.20.2– –1.40.81.51.61.31.80.92.51.02.21.40.7– –4.50.13.90.27.50.31.00.21.70.23.5 – HIV/AIDS 2,046 incidence per 100,000 6.52000aged 232005 1.6 – 1.60.22.60.11.90.42.41.62.0 –1.1 –2.7 –3.6 –– –1.8 –1.8 6,527 15–49 72 2.02000 1.4 2005 2000– <0.11.2 –1.70.16.10.21.00.8 6,527 population 2002 5.7 0.7 –5.2 200025 years2007 4.413.7 – 0.2 2002 4– – 156,167 men 5.3 0.4 – 200282.3 – 156,167 6 60 women 251998 % 3.0 0.2 –with – HIV –– ORAL CANCER 82.3 4– 6.1 1989 4.4 1998 130,385 –130,385 0.4 1989 0.5 2.2 13 7.0– 5.9 1986– 1.41.7198675 – 4.8 –4.7 –3 –5.0 –3.0–1.60.70.44.45.98.47.71.95.314.814.11.09.011.12.53.0–2.52.92.52.62.42.5–19.14.312.81.52.93.95.35.17.14.12.82.214.96.9–3.43.42.68.12.68.3 36,900 36,90020 8.4 –1.3 2.7 – 3 4.9 2.1 1995–– – 159,967 7.7 75 1.01986 199555 – 159,967 60 1986 4.1 –7.9 0.7 1.9 1.5 1999–3 – 50014,212 7.5 55 1.51995 199946 – 14,212 3 5 In young people 5.3 –3.7 1.2 1995 1,630 datayear aged EDENTULOUSNESS 11.2 2.7 – 1997– 4,421 In 14.8 46 1.2 1995 199783.4 – 4,421 people aged 654.1 –or 0.8 1995 2.7 6–19 years (highest 14.1 4.4 2001–3 – 2,000 value) 83.4 5.2 3.8 1999 200137.8 – % 5,015 –3.3 2.3 1999 affected1.0 more years 8.6 1.4 20015,015 – – 37.8 9.0 2.41997 200184.5 –3 327 920 10.7 –1.4 1997 11.1 0.7 200599203 – 34,500 4 84.5 6.2 2.81996 200586 – datayear 33,885 33,885 DENTAL CARIES 2.5 92001 0.4 199626 1.3 3 10.1 86 1.3 2005 1993 2001 9,500 262000 3.0 2.2 199370 200583 24,382 24,382 7.2 832003* 2.2 1.2– – 2000 2003* 3 % 2.5 701992 2.2 199519 12,500 affected 89.4 5.2 1.42005 1992 199589.4 5,697 19 2.9 5.25.6 1.2 200524 –6.2 5,697 48 2005* 0.5 1.5 2003 2003 2005* 3 5.4 241995 2.5 2003 200348 2,323 1.7 1995 1.3 – 12,481 datayear Average scorein 6.2 2.6 6212– 2003 2003 12,481 3 year-olds 0.7 0.9 – 2003 200362 3 1,360 7.5 2.4 1.3 – DMFT 3,163 Dominica 74 3.7–0.8 1.0 2002 – 2003 3,163 7.8 Dominica 2.5 200348 200274 – score Dominican 53.9 –1.4– 3.32002 1.7 – 3 Republic Republic 4,300 19.1 9.42002 481989 DominicanEast 2002 Timor Timor 1,611 1.4 East 4.5 1989 200253.9 – 1,611 Ecuador 59.1 5.0 4.3 –1.12002 EcuadorEgypt EgyptEl Salvador Salvador 2 Spending aspercentage of 3 1.3 3.9 2004 – El200244 HEALTHGDP2005 CARE 28,857 Equatorial 40.9 12.8 2.1 200459.1 –1995–98 Guinea Guinea 1995–98 % 2,040 2004–05 44– 2.2 1.1 7.5 Equatorial 2004–05 2,040 Eritrea 7.8– 1.5 1995 EritreaEstonia – EstoniaEthiopia EthiopiaFiji 15.7 1.21995 1.0 Fiji199540.9 –3 – 6.55,550 5.77,85013.76,810 5.34,940 6.15,610 7.016,620 1.7680 4.718,090 5.0630 4.94,450 4.133,170 7.532,24011.211,180 4.11,110 5.23,880 8.632,68010.71,240 6.230,87010.1– 12,802 Finland 4.1 2.9 –21212,802 1.7 1995 FinlandFrance FranceGabon GabonGambia GambiaGeorgia GeorgiaGermanyGermanyGhana GhanaGreece GreeceGrenada GrenadaGuatemala 7.25,120 5.21,130 5.6460 6.23,410 5.41,070 6.23,420 7.539,200 –16,970 7.833,740 9.42,460 5.03,310 2.19,800 7.8– 4.134,730 8.223,840 7.828,970 8.97,050 4.732,840 8.24,82010.58,700 4 1.7 2005 – Guatemala –4.56,23012.7– 3.91,470 3.522,990 6.0– 2.21,790 6.01,740 3.614,840 6.4 Per capita 63,236 Guinea 8.2 3.9 76 2004 GuineaGuinea-Bissau 200515.7 – 2006 2,024 –3.5 1.3 3.3 Guinea-Bissau 2004 1 purchasingpower parity2,024 Guyana 7.8– 5.3 1995GuyanaHaiti – GNI $ 1.7 – 1.6 2004 Haiti 1995761985–90 –3 1985–90 –5,5507,8506,8104,9405,61016,62068018,0906304,45033,17032,24011,1801,1103,88032,6801,24030,870–5,1201,1304603,4101,0703,42039,20016,97033,7402,4603,3109,800– Honduras 8.9 5.1 –982 2.1 2004 34,73023,84028,9707,05032,8404,8208,7001,4706,230–22,990–1,7901,74014,840 6,033 1.1 2.6 – Honduras –– 6,033 *see p 104 **see p Hong 4.7 7.1 50 1.81987 Kong – (SAR) 114 3 Kong (SAR) –1.9 1.1 1986 Hong 1987 50030,844 30,844 Hungary 8.2 4.1 – 198650 –HungaryIceland IcelandIndia 3 1.7 India 1.0 – 2.4 – 150,152250 Indonesia 10.5 2.8 –150,152 1994 – 3 3.3 2.0 – Indonesia 1994– –– 31,667–31,667 Iran 3.9 2.2 3.0 – 31991 –1.1 2.1 –Iran 4 Iraq 14.9 4.5– 1991–83 –– 8,315 83 1.82000 3.1 2.7 Iraq– 2,725 Ireland 12.7 6.9 – 1995 IrelandIsrael 2000 2,725 1.0 3.6– – Israel –1995 – Italy 87.4 3.5 3.4 2.62001 –4 21,788 –1.8 3.0 2000 Italy 2001 98 1,092 Jamaica 6.0– 200087.4 3.4 –JamaicaJapan JapanJordan JordanKazakhstan 1,092 3.1 Kazakhstan – 1.8 – 4 Kenya 2.21973 461987 2.6 – KenyaKiribati KiribatiKorea, North North 1,168 2.6 Korea, 1.2 1987 1973– 46 – 2,441 Korea, 61.3 6.0 8.1 –2.0 2000 South South 2,441 3.1 1.7 1991 – Korea,Kuwait 2000 KuwaitKyrgyzstan 3.6 Kyrgyzstan 2.6 199161.3 –3 Laos 97.6 –14636,418 2.01993 36,418 3.4 6.1 3 6.4– 8.3 2004 Laos 1993 19629,893 Latvia 3.4 Latvia 1.0 200497.6 – 29,893

Educaţie medicală

WORLD TABLE

40

8.7 3.4 3.4 2000 200086 5.5 0.4

Educaţie medicală

0.4 1991 199120 6.4 3 0.4 4

0.4 LebanonLebanon

86 19911977 Lesotho 1977– Lesotho 43.2 199135 101 20 1991 1.0 1991 Liberia Liberia 4 1.0 – Libya 1994 351994 – Libya 199459.6 35.9 – 1994 – ––Lithuania 3.6 59.6 –1989 Lithuania 3.6 1989 – 3 2001 – –Luxembourg 200184 84–2001 Luxembourg 7.7 see p 114 – 3 3.0 200139 –– Macau (SAR) 3.0 –– Macau (SAR) 1990 –– – 3 † 1990– 391998 82 1996 Macedonia –1.8 data 95731998 1996 Macedonia 1.8 source† 125,500 – 4– 95.2 4–19992006 Madagascar 200682 288,4621999 – Madagascar 7.8 4 dentist – – 957125,500 populationper –4,285 3.0 7,247 92 – 1993 16 Malawi Malawi 3.0 4 1993 – 3288,462 10 1,169 –13850–1999 MalaysiaMalaysia DENTISTS 2007 199995.2 –37,247 – 43.2 1,551 – – MaldivesMaldives 2,900 3.1 1,837 4,285– 16– 13860 850920 2,900– 301– 512,336 800276 410 –– numberworking 3–31,169 3.1 ––1997 83.9 9,431 301 Mali 1993 –646 2,203– 14– 501,287 102 31,551519,431 199742 – 199392 Mali – 1984 97 – 2,548 800 3 12.2 64846 83470 4,500– 102,239 258– 305– 263430 500213 159209 1,500– 63274 383888 8,000565 2,100386 500– 36103 3,853493 5,200– 460391 7,000291 950– 17968 140129 32,548 – 4– 1984 Malta Malta 0.8 Number 14,766– 9 41048,007– – 448,007 1992–94 consumed peryear people 1992–94 1,073 –12,062 CIGARETTES 422000 –4–by 2,203 Marshall Marshall Islands 1,837––860920––2,336276–646––1,287––846470–2,239––430213209–274888565386–103493–391291–9681291,0731,8101,318–1,4802,319––– 0.8 aged 15 andolder 2007 10,181 3 – 2000 Islands 12,06221,85714508,140 – 1,810 –102 –– 421,857 4.2 39,5231,318 9,132– 6901,480 3,9302,319 –43,99014,750 – Mauritania 1––122–1111–12–111–1–211111–11111–1111112111111– 1.6 37,200– 8,140 4 – – 11– 17– Mauritania 1.6 9 – 3 –– 3 48,8136415,205834,500 † Annualsource 86.8 3,990 –19901997 23,67411,1001025814,705305 Mauritius 199783.9 consumption per 38,620 1990 – 37114––44514222–––37117121481––19502––531331191––281––13238118142911548–5513811619351––26137116143712214623211–28146112501–– Mauritius 8 person 2007 12.4 14,750 –263 – 3 SUGAR 2.1 data –4 – 2,274 Mexico Mexico4 Micronesia, Fed. States ofStates of 2.1 48,813 –Micronesia, – 50062,448134,5721591,500 Fed. 1984 –4 –– 32,53232,9216338373,619 3370.123.2141.7445–420.10.2–––<0.1370.1711.912480.5––1.59500.1––530.8331.7190.3––280.40.1–13–380.112.580.7415.3290.55480.2550.1380.20.863.19350.1–– 198497 kg 260.1371.01.560.64370.522–460.1320.5––280.1461.12.8250––– 15,205 84–1990 MoldovaMoldova 8,000 5.8 1990 – 2,052 3 3 23,674 6.0 –2.2 – Mongolia 2,100 7 Age-standardised 2.2 In 3people 80.5 1.1 –1997 1,990 1.10.11.6 HIV/AIDS Mongolia incidence per 100,000 aged 2.9 199731 –1983 –1.40.12.70.2– – 50011,206395,167 23.22.31.71.6 411,100 1983– 15–49 –1.6 –4 363,853 1.9 Montenegro 8.4 population 2002 4.3 14,705 –– 38,4365,200 903 <0.14.80.11.2 Montenegro 1.6 years2007 2.3 3 –– –0.51.52.90.1– –2002–03 2002–03 –1.30.81.21.71.50.32.7 –1.70.41.30.12.5 –1.20.17.0 460 311.92.70.5– 1.6 men 31– 3.3 8,620 –5,641 12.53.50.77.2 MoroccoMorocco 6 1985 women47,000 % with HIV 1.6 3 – – 15.38.40.53.30.23.30.10.30.21.00.81.03.12.70.11.2 –14.70.12.71.026.31.50.80.62.30.54.7 –1.40.12.50.52.1 –1.10.11.51.10.82.8– –– – ORAL CANCER 1985– 2,274 8.5 –– – 23,415950 15.4 – Mozambique 43,519372,412 75 – 1.4 1997 Mozambique –– 9.0 – 1997 17 362,448 86.8– 3 – – Myanmar 2.7– 199,30714014,766 6.02.94.33.38.59.0–7.15.91.33.4–1.18.9–2.56.92.74.410.11.27.02.62.08.616.112.85.65.61.32.42.65.52.314.73.940.95.12.75.77.313.42.67.26.96.2–– 2.7 134,572 7.1 ––1,890 Myanmar 2.0 4 –– 10,181 3 1.9 2.0 5.98,64039,523 32,532 –– Namibia – 964 Namibia 1990 86 – 4.8 3 1999 39,132 1.31,163 32,921 – 1999 1990– Nepal Nepal 4.3 1.2 3 – 3 690 5 In young people 3.4 73,619 50 –4.9 1997Netherlands 1,219 4.9 datayear aged EDENTULOUSNESS 3– –1997 2.7– 3,930 Netherlands In 2,052 5,455–1993 31.1 people aged 65 or 3 1991New 199384 86 – 0.5 37,200 Zealand Zealand 6.4 6–19 years (highest 1,990 8.9 – 1991 New 3,831884,091 2.0 value) 3 –– 11172,94118,333 % 3 2.9– 2.0 1996–97 2.5 –9 1996–9759 affected11,206 Nicaragua more years 1.3 3– –2001 Nicaragua 200180.5 395,167 1999–00–1999–0067 6.9 3 13.5 –1.2 3 – Niger Niger 2.1 1992–93 2.7 – 1992–9345 338,436 2.1 4 39033 61 – Nigeria Nigeria datayear1.5 DENTAL CARIES 54.3 – 19971984 5,641 34.4 1984– 4– 1997 Norway 2.7 Norway 7.5 23,415 10.1 – 4 2.3 3 2002 72.6 611998 1.7 Oman Oman 2.3 % 1.2 2002 33,5191998 affected 3 –1.3 –1992 Pakistan 1992– Pakistan 55.5 372,412 7.0 – 1997 34.3 2.5 3 1997 – Panama Panama 1.9 199,307 2.6 – – 3 1.9 LebanonLebanonLesotho 46.2 1.2 3–Papua LesothoLiberia LiberiaLibya New Guinea Guinea datayear Average scorein 12-Libya 1990–91 2.0 1,890 –1997 1990–91 Papua New 199775 year-olds Lithuania – 7.0 3 1 3 3 2.9–7.8 2.9–7.8 8,640 59.8 8.6 –2004 Lithuania Paraguay DMFT 8.0 39643 Luxembourg 3.5 200416 –1998–99Paraguay 1998–99 1994 1,163 84.5 16.1 12008* 1994 Luxembourg 2008* 3 score 3 Macau 16– 7.2 (SAR) 1994 1994– Peru 5.3– Macau 1,219 12.8 – (SAR) Peru Macedonia –2.5 8.4 4 – 3 2.5 202003 5.6 5,455 –Macedonia 2 Spending aspercentage of Philippines 1999 Madagascar 3.3 3 2003 20 – HEALTHGDP2005 CARE Philippines 199986 92.8 191993 5.6 3,831 1993 Madagascar % 3 0.5–2.1 0.5–2.1 Malawi 3.3 3 1993 199319 MalawiMalaysiaMalaysiaMaldivesMaldivesMali Poland Poland 4.31995 884,091 57 – Mali 31.3 1983 3– MaltaMarshall Malta 0.3 1995 Marshall Islands Portugal 9,600 8.71,810 5.5260 6.411,630 3.214,550 5.960,870 7.7– –7,440 7.8870 3.269012.212,160 4.24,74012.41,000 5.820,990 8.48,04015.41,970 2.710,640 4.311,990 6.46,07013.52,660 198350 Portugal 2,941Islands 2.4 – 4 7.52,810 4.38,930 8.03,860 5.3660 4.3– 2.24,770 5.31,010 5.837,940 9.225,750 8.92,720 7.9630 3.81,410 3.950,070 9.1– 2.52,410 2.18,690 7.31,630 4.24,040 7.86,490 4.53,430 3.214,250 2.2 Mauritania – –4 1.0 Qatar Qatar 5.512,740 5.2730 7.2– 5.5– 5.9 6.219,96010.2– 4.110,150 Per capita 1.0 2.6––Mauritania 318,333 2006 1.0 4 Mauritius 1.0 –– RomaniaRomania – 1 purchasingpower parity 1999 –– Mauritius GNI 35.5 $ 199986 Mexico 2.7 – – MexicoMicronesia, Fed. States ofStates of 9,6001,81026011,63014,55060,870–7,44087069012,1604,7401,00020,9908,0401,97010,64011,9906,0702,6602,8108,9303,860660–4,7701,01037,94025,7502,7206301,41050,070– Russia Russia 5.3 Micronesia, 2.3 –– – Fed. 3 2,4108,6901,6304,0406,4903,43014,25019,960–10,15012,740730–– 1.2 MoldovaMoldovaMongolia 97.1 –1.2 Rwanda Rwanda 1996–97 1996–97 *see p 104 **see p 14.7 2005–06 – Mongolia 2005–06 4 114 Montenegro 14.7St1.2 – andKitts and Nevis Kitts 59 81.1 351999 3.9 2003 Montenegro St Nevis 5.8 MoroccoMoroccoMozambique 2.7 1999 200335 4 0.5 40.9 702000 53 2000 Mozambique St Lucia St Lucia 0.5 Myanmar 26.3 2000 200070 2004 5.1 –– Myanmar 200467 NepalNetherlands Namibia 0.8 –– NamibiaNepal 9.2 Netherlands 2.7 – –– 0.8 New 94 – 2.3 1995 Zealand Zealand 0.8 5.7– New 1995 Nicaragua 4.7 –2002 200245 7.3 –– Nicaragua 8.9 100 Niger 1.4 ––NigerNigeria NigeriaNorway NorwayOman OmanPakistan PakistanPanama PanamaPapua New Guinea Guinea 1.6 13.4 Papua –– New – 1.6 Paraguay –2.5 – 2006 2.6––Paraguay Peru 2.1 –– 200654.3 – 7.9 7.2 – – Peru 1.5 Philippines 1.1 –– 1.5 6.9 Philippines –– – | Nr. 03 / 2010 2002 Poland –1.5 – PolandPortugal PortugalQatar QatarRomaniaRomaniaRussia RussiaRwanda RwandaSt Kitts andKitts and Nevis 6.2––St Nevis200272.6 3.8 St0.8– Lucia ––St –– – – Lucia

WORLD TABLE

41

6.0 3.2 3.2 1991 199185

Educaţie medicală 4.9 2.5

2.5 1994 1994– 9.8 – St Vincent World – –and the Grenadines 4 – 3.4 St Vincent and the Grenadines 35.9 Samoa Samoa World 5.9 103 4 2002 São Tomé and Principe Principe 200296 São Tomé and 5.4 31.2 85 1991 Saudi Arabia Arabia 1.2 1991 Saudi 1994 – 3 199482.1 – Senegal Senegal 2.9–7.8 2.9–7.8 3 – 8.0 –– Serbia Serbia 1994 see p 114see p 114 4– 1994– – Seychelles 6.8 ––2002–03Seychelles 2002–0396 1.5 46 3 † † 1.5 82.1 2000 Sierra Leone Leone 2005 data 24,000 2000 1,128,591967 Sierra 200570.9 source† – 1,128,591 34 3.7 23,375 – 62,595 Singapore 3Vincent 62,595 St 1.3 – and the Grenadines Singapore 1.3 14,364 St Vincent –– and the Grenadines 24,000 populationper dentist 3 1986 70.9 –45 2005 – Slovakia Slovakia 3,707 Samoa – Samoa 2005 198665 323,375 10 3.5 38 – 5,090 Slovenia Slovenia DENTISTS 2007 1.0 41,263 São 65 – Tomé 1991 and Principe Principe 14,364116,673 4 1.0 33,707 –São 1991 Tomé and SolomonSolomon Islands 2002 – 12,323 – 30041,26380012,32394 926419,000 numberworking Islands 1,490 2002– 5 Saudi – –141,350 Arabia Arabia 339264 7.1 – 419,000 –– Saudi 3,286 Somalia Somalia 4.3 8–33 11648 300– 800– 94– 14406 1,3501,430 3,2002,537 786– 26– 36511 3,348 – – 6,673380 22,300 3,200 33 4.3 2,225 Senegal 461992 3,286 881,684 1998 Senegal South Africa Africa 1998 Number 24,515205 487 1,560 3 9 1992 1998 82575 786 South consumed peryear bySerbia people –2,54719,07726 1,684 CIGARETTES Serbia – – 199888 3–––648380–––4061,4302,537––5112,22520575––7511,6981,067–108634306–1,3371,5321,499496––2,5261,0927901,196793317–6228873177186 967 8.5 aged 15 andolder 2007 4– 32 3– 95.1 1998 9,320 241,639 Spain Spain 1.8 751 2,547 Seychelles 199816 – 363,348 3 1.8 11,0001,698 4,3501,067 2,000– 1,003108 450634 7,300306 39– 101,337 861,532 3001,499 –3 –14,509 Seychelles Sri Lanka Lanka –––111–1122–11–11112111111–1111–111–111–11111 18,226496 19,077 –– 19981,000 Sri 14,360 24,515 199895.1 –1,806 Sierra 4 Leone –– Leone – 3 data source † 4.3 Annual 2– 1702,526 6,5001,092 1,200 241,639 –82523,39348779,179114,500 – Sierra Sudan Sudan 2.7 consumption per790 610 ––21–––321161331––15721322152––25146133–351241481 30 434–– 2.7 8 person 2007 Singapore 20,680 14,509 –– Suriname – 35,65632 102 SUGAR 1994 1,196 1999–2000 – 3 Singapore 11,000 829 14427514211711839110125–561361271181––1851137141–301391191––391151231101181 Suriname 1994– 136,417793 2,546317 1,980 1,806 60.3 – 43,300 4,350 4–1.0 –1,720 3 Slovakia 1999–2000 Slovakia – Swaziland ––21–––32–161.0330.1––1.75720.2<0.132<0.115––250.518.146330.535–241.4482.410226.1440.1750.642–170.36.28391.4103.325–561.5360.127–<0.118––5.48511.637– 302.3 kg 410.2300.6390.6190.1––39–150.523–15.21015.318 –1.0 23,393 331995 26 17,060 2,000 Swaziland 1992 622 39,965 Slovenia 68 2000 1995 Slovenia 3 1992– 1,500317 85071 79,179 –30,000887 200031 23,9702086 120 1,003 7 Age-standardised Sweden Sweden 8.7 In SolomonSolomon 76.4 – –– –4.1 –3.01.02.50.1– Islands 6,716 –3people –0.7 –1.31.72.20.21.8 3.22.3 HIV/AIDS 3 1.1 1999–2002 incidence per 100,000 aged 114,500 1994–95 Islands –1994–95 45089,898 <0.1 Switzerland 1.1 15–49 161998 4 371999–200260.3 1,850 7,300 2.1 Switzerland 8.28,751168,846 population 2002 Somalia 73.8 35,656 1998 Somalia <0.121.7 –4.80.52.9 31.11990 years2007 –48293 – 1990 –5.71.41.02.41.4 – 3910,0001015,5008630034,423 18.12.30.59.2 Syria 1.1 men South 5.2 1,720 – Africa – Africa –1.30.34.36.24.21.41.33.3– 18,226 26.13.00.12.50.61.3 –2.31.51.20.11.7 –3.3 Syria 6.3 6 2000 women % HIV 0.7– –with South ––2.55.41.81.62.8 – 4,108 <0.1– –2.70.23.40.61.30.62.30.12.0 –2.1 –2.90.56.4 –0.4 43 3.2 ORAL CANCER 200068 9,965 3.0 – – 8,900 1,000 15.2 Tajikistan 4.1 3 Spain 4.1 – Spain –– 4,9655,5002 2.2 Tajikistan 1.4 6,716 3.8 – 1998–1998** 1998**262001** 28,200 2001**31 181,6711706,500 15.3 3 1994–95 1994–95 4Lanka Sri 1994–95 3.0 1998 1994–95 Lanka 7,108 TanzaniaTanzania –5.2–3.03.87.0–2.54.012.29.334.15.911.213.524.510.62.02.44.59.03.42.68.54.52.5–4.33.03.212.9–2.212.23.25.07.96.49.33.73.23.84.65.12.7 6.3 1.4 89,898 7.0 37– 1,200 3 Sri – 76.4 42 2.5– 33,650 –2005 – – ThailandThailand 3.8 Sudan 2.5 8,751 200516 – 20,680 32.1 Sudan 52 – 1.3 32,939 200 Togo 1,780 Suriname 168,846 4.0 – 2.1 14200 136,417 Togo 1990 2.2 –2,242 3 Suriname – 3 199073.8 7,720 5 In young people 12.2 10,000 – – 2,546 Tonga Tonga 5.3 datayear aged EDENTULOUSNESS 31,312 Swaziland 1.8 – –– 3 1.9 In Swaziland 15,500 9.3 – –1996–97 1996–97 1,980 Trinidad Trinidad and Tobago people aged 6516142002 or 313,824– 2.1 – 1.9 –30,000 922 4,700 and Tobago 2002 6–19 years (highest 34,423 Sweden 34.1 2002 Sweden –– 1,500 3 2002– value) 3 21.7 65 – 1999 34,310 58,25085026,340596,100 % Tunisia Tunisia 6.3 4,108 Switzerland 5.9 – 199913 20 32.2 affected 30.8 more years 87.4 4.8 3 Switzerland – 111,242120 Turkey Turkey 0.82000–01 11.2 2000–01 4,965 – 40,840 3 1994 Syria 2.9 3 – 16 Turkmenistan 13.5 5,500 – 1998 Syria – 1994– 32.2 Turkmenistan 9.2 4 13 2.3 4 1998 4,110 datayear41.0 DENTAL CARIES 181,671 Tajikistan 24.5 2001* 2001* – Tuvalu Tuvalu 1.0 3 1998 92.3 161994 9.2 Tajikistan 3 2005 7,108 1994 10.6 1998 1,560 Uganda Uganda TanzaniaTanzania –3 5.7 – 200542 3 % 11.4 3,650 2.0 62–1994 33,650 69.5 Ukraine Ukraine 0.9 affected 3 ThailandThailand 1.0 1994 – 3 0.9 2.4 2,939 – United – Arab Emirates980 Emirates Togo 58 1.4 3 –19941998 United Arab 4.5 2,242 1994 – 199852 69.5 3 Togo 4.2 –3 3.0 – 5,100 United Kingdom 2.3 datayear Average scorein 12Tonga 9.0 2001–02 1,312 – Tonga 2001–0285 United Kingdom3 United States ofStates of America 2.3 year-olds 2.5 3 67 – 770 United 3 1998 America 13,824 Trinidad 3.4 –– Trinidad and Tobago 3 DMFT 1998– 3–––9223 1.3 –and Tobago Uruguay Uruguay 5.0 58,250 2.6 –– –2007** 2007**67– 5,470 2.0 31.2 score 3 Tunisia 1.3 – – Tunisia Uzbekistan 1985–90 1985–9016,800 26,340 8.5 – – Uzbekistan 1.2 Turkey –4 4.3 Turkey –– – – 596,100 4.5 80–2002 of Vanuatu 6,490 2 Spending aspercentage 6.3 Vanuatu 5.1 Turkmenistan 4.2 3 2002 – HEALTHGDP2005 CARE 2.0 3 0.3 111,242 2.5 – Turkmenistan – % Venezuela 0.3 1.3– – – – 3 8,410 Venezuela 2004 Tuvalu 4.3 –– 3 – Tuvalu200465 2.3– –– Vietnam Vietnam – – 6.05,090 4.91,490 9.822,300 3.41,560 5.49,320 8.014,360 6.8610 3.743,300 3.517,060 7.123,970 8.51,850 4.3– –8,900 8.728,200 8.2– 4.11,780 3.87,720 5.34,700 6.334,310 9,209 6.3 3.5 Uganda 76.1 3.0 2002 Uganda – 4 9.240,84011.44,110 4.21,560 5.033,650 5.1980 3.55,100 5.3770 5.05,470 4.516,800 5.56,490 5.78,410 4.8– 8.8– 7.0880 7.06,110 2.6– 8.298015.244,070 8.19,940 5.02,190 –1.6 2002 1.2 – 5.12,090 5.61,140 8.1 Yemen Yemen 4.33,480 4.710,970 6.02,310 Per capita 1.6 Ukraine 3.2 – 3 – Ukraine 2006 1999 53.7 1.7 1997 – 880 1 Zambia Zambia purchasingpower parity 199987.4 United 12.9 461998 Arab 199746 Emirates Emirates GNI 3 $ 5.3 1999–2004 3.3–United –1998 Arab Zimbabwe 9,209 0.3 1999–02* 78.2 2.2 6,110 Zimbabwe 0.3 United 24 2.51999–2004 Kingdom 1986 *see p 104 **see p 12.21999–02* United 24 Kingdom 114*see p 104 **see p 90.3 – 1999 1986– 1.8 – 114 5.0– States United 3.2 1999 ofStates of America 3.1 2.8 United – America 3.1 83.4 5.0 221996 1996 980 1998 Uruguay 2.7 1996 199622 Uruguay 199892.3 44,070 7.9 –– 4.5 Uzbekistan 3.4–– 0.6Uzbekistan 6.4 –– – 0.6 –– 1.3 9,940 2004 Vanuatu 9.3 –– Vanuatu 2.3 – –– 200462 2,190 5.5 World Venezuela 83.7 3.7 – 2001 1.3 102 2.0 –Venezuela 2001 1.3 3.2 – 3,480 1994 Vietnam 79 1987 – 2.1 Vietnam 3.8 – 1987 199458 10,970 World 5.7 Yemen 2.9 Yemen – 25.9 4.6 –2.71989 2,310 2.7 Zambia 6.4– Zambia 1989 1988 5.1 – 2,090 198885 Zimbabwe 45 1995 – 0.4 4.8–Zimbabwe 2.7 1995 2.6 2.2 – 1,140

WORLD TABLE

42

Nr. 03 / 2010 |

Redacţia

BULETIN INFORMATIV „Quo Vadis” nr. 3/2010

Bine aţi venit la a 3-a ediţie a Buletinului Informativ Naţional „Quo Vadis ?” nr. 3 / 2010 ce apare începând cu 2010 doar în format electronic. Din acest număr:

CONGRESUL MONDIAL FDI 2010 1. Congresul Mondial al FDI a avut loc în acest an în Brazilia la Salvador da Bahia septembrie 2010 Pentru mai multe informaţii puteţi accesa link-ul: http://www.fdiworldental.org/congress/2010-fdi-annual-world-dental-congress

RAPORTUL ANUAL AL SOCIETĂŢII ACADEMICE ROMÂNE 2.

Societatea Academica din România referitor la economie.

Se poate consulta aici: http://www.stiriong.ro/documente/552.pdf

a

dat

în

publicităţii

2-5

raportulanual

CARTA* DREPTURILOR I OBLIGAŢIILOR CONTRIBUABILILOR PE TIMPUL DESFĂ URĂRII INSPECŢIEI FISCALE 3.

Pentru a şti care sunt drepturile şi obligaţiile pe care le aveţi pe timpul desfăşurării inspecţiei fiscale puteţi accesa site-ul: http://www.dgfptm.ro/cdoctif.htm COMUNICAT DE PRESĂ AL MINISTERULUI SĂNĂTĂŢII 4.

Ministerul Sănătăţii a definitivat legislaţia privind introducerea mecanismului de coplată, prin tichetul moderator pentru sănătate.

Pentru mai multe informaţii accesaţi site-ul: http://www.ms.ro/?pag=62&id=8217&pg=1 DECLARAŢII FDI 2009 5.

Aici puteţi accesa varianta în engleză a Declaraţiilor FDI adoptate în 2009 (varianta în limba românăfiind tradusă în limba românăîn revista „Viaţa Stomatologică nr.

3 / 2010) ORE-FDI 6.

Scrisoarea adresată preşedintelui AMSPPR de către Dr. Philippe Rusca preşedintele ales al ORE-FDI ca răspuns la scrisoarea CDN a AMSPPR referitoare la delegaţia României 43 la Sesiunea Plenară de la Erevan.

7.

Rezumatul Sesiunii Plenare ORE din 29-30 aprilie 2010, Erevan, FDI Armenia.

8.

FDI şi Unilever au lansat la Congresului Dentar Mondial Anual al FDI (Salvador de Bahia, Brazilia) faza a II-a a parteneriatului global unic. Pentru mai multe informaţii accesaţi link-ul http://www.fdiworldental.org/files/media/uploaded/WDC/4-2010/english/story5.htm?utm_ source=newsletter&utm_medium=email&utm_campaign=4.2010

| Nr. 03 / 2010

Redacţia

Criterii de publicare în revista Viaţa Stomatologică Revista AMSPPR – „Viaţa Stomatologică”, având o tradiţie a unei apariţii regulate de peste 18 ani, îmbracă haine noi începând cu anul 2009. Nu putem să nu ţinem cont de realităţile stomatologiei mondiale şi nu putem ignora evoluţia societăţii româneşti în ultimii ani, dar mai ales ca membră UE. „Viaţa Stomatologică” nu este doar o revistă. Ea reprezintă vocea, opinia, dilema, soluţia, întrebările, răspunsurile, ştiinţa practicianului privat din ţara noastră. Având toate aceste aspecte în vedere, dorim ca revista să reflecte viaţa stomatologică actuală, atât din punct de vedere ştiinţific şi profesional cât şi de hobby şi timp liber la un standard înalt.

Având în vedere viziunea noastră asupra acestei publicaţii, pentru cei care doresc să publice articole în revistă, mai jos găsesc criteriile tehnice de publicare.

Date tehnice despre revistă: Tradiţie: Revista AMSPPR „Viaţa Stomatologică” o apariţie regulată cu vechime de 18 ani. Imprimare: calitate deosebită a imprimării, full-color, aprox. 50 pagini A4, 4 coperte plastifiate I.S.S.N.: 1454-5772.

Distribuţie: naţională, gratuită în toate judeţele; de asemenea, se distribuie la expoziţiile la care participă AMSPPR, la Congresul AMSPPR; este însoţită de suplimentul legislativ gratuit, Buletinul Informativ Naţional „Quo Vadis” având I.S.S.N.: 1454-5780, toate într-un ambalaj de plastic astfel încât să nu fie deteriorate până la destinatar.

Conţinut: actualităţi legate de practica dentară, opinii ale practicienilor, articole ştiinţifice (studii de caz, statistici), prezentări de produse de uz stomatologic, activitate internaţională, manifestări ştiinţifice, oferte produse, recenzii de carte, probleme legale, interviuri, alte aspecte de interes.

Piaţa ţintă: medicii dentişti, studenţii stomatologi, tehnicieni dentari, asistenţi de stomatologie, autorităţi.

Caracteristici tehnice ale materialelor trimise:

44

A. TEXTUL 1. Textul să fie redactat şi salvat sub formă de document Word 2. Textul redactat să aibă diacriticele trecute (ă, ş, ţ, â, î) şi să fie scris cu tipul de caractere „Times New Roman” 3. Nu inseraţi imagini în cadrul textului, nu casetaţi, tabelaţi sau coloraţi textul.

4. Fiecare material trimis (acolo unde este cazul**) trebuie să fie însoţit de fotografia şi un scurt CV profesional ale celui care trimite alături de adresa de email unde acesta poate fi contactat permanent 5. Pe lângă criteriile de editare impuse de revista Viaţa Stomatologică, articolele ştiinţifice vor respecta „Uniform Requirements for Manuscripts Submitted to Bio-medical Journals” în ceea ce priveşte conţinutul articolelor, calitatea şi rele-

Nr. 03 / 2010 |

vanţa clinică, etica problematicii şi imaginilor incluse în studiu 6. Este necesar acordul scris al pacienţilor cu privire la publicarea cazurilor în cazul în care aceştia pot fi identificaţi.

7. Este necesar acordul scris de cedare de copyright din partea autorilor preluaţi sau traduşi.

8. Prin trimiterea articolului spre publicare, autorul îşi asumă în întregime responsabilitatea conţinutului acestuia.

Revista „Viaţa Stomatologică” nu va publica articole care aduc prejudicii drepturilor fundamentale ale omului.

9. În cazul solicitării dreptului la replică, acesta va fi acordat în cadrul revistei la rubrica „DREPTUL LA REPLICĂ” , având aceleaşi caracteristici tehnice ale textului cu cel la care se referă.

10. Articolele ştiinţifice vor avea un scurt rezumat (4-5 rânduri) şi cuvinte cheie (3-4) în limba engleză. **. La materiale gen opinii, interviuri, păreri, drept la replică, recenzii. Nu se aplică articolelor ştiinţifice având în vedere faptul că acestea au frecvent mai mulţi autori.

B. FOTOGRAFIILE 1. Imaginile (fotografiile, grafice, statistici, etc.) care vor apărea în text vor fi salvate separat ca fişiere imagine (*.jpg, *.bitmap, *pdf.) şi numite cu cifre (1,2,3 etc.). Numărul imaginii va fi trecut în text pentru a vedea unde va fi poziţionată imaginea. Pentru ca toţi cititorii să poată avea o imagine clară asupra materialului pe care îl lecturează, într-un tabel vă rugăm să notaţi: numărul fotografiei, denumirea ei scurtă sau după caz persoanele care intră în imagine, în ordine de la dreapta spre stânga.

2. Fotografiile vor fi originale, iar în cazul de preluări este necesar acordul scris de cedare de copyright din partea autorilor 3. Fotografiile trebuie să respecte un standard de minimă calitate pentru a fi publicate (contrast, culoare, încadrare, claritate, corelare cu textul, fără persoane în mişcare, etc.), rezoluţie 300 dpi.

4. În cazul unor fotografii numeroase sau de înaltă rezoluţie, dificil de trimis pe e-mail se recomandă trimiterea lor la redacţie pe suport CD sau DVD pe adresa: AMSPPR FR Banat Str. Vicenţiu Babeş nr. 24 ap. 2, cod 310029 Arad, jud.

Arad

Redacţie contact: Email: redactie@dental.ro Adresa: AMSPPR FR Banat Str. Vicenţiu Babeş nr. 24 ap. 2, cod 310029 Arad, jud. Arad

Adul i cu risc crescut de carii

Leziuni multiple Carii marginale Igienă orală defectuoasă Carii determinate de alimenta ia cariogenă

Reducerea cariilor secundare

“Medicii stomatologi au transformat compomerii într-un material de bază în practica stomatologică de zi cu zi; aceştia doresc un material de obturaţie care să nu conţină Argint (amalgamul) dar să protejeze împotriva cariilor marginale la nivelul unui glass ionomer, dar în acelaşi timp mult mai stabil decât acestea.”

Frecven[%] 50 40 30 20 10 0

Prof. Dr. Thomas Attin Universitatea din Zurich

Enamel Filtek™ Z250*

Dentine

Dyract® AP

Hicks J et. al., Materiale compomer şi formarea cariilor marginale, Am J Dent, 2000 * Filtek™ Z250 (3M ESPE) is not a registered trademark of DENTSPLY International, Inc.

DZW (dental weekly journal, Germany, week 24, 2005)

         rboratorilo  cola   Aveþi ºansa de a primi informaþiile privind eficienþa acestui sistem, ORI FERICITE direct de la creatorii sãi ºi de la lectorii  SÃRBÃT noºtrii de marcã.  azãImplanturi KOS cu încãrcare imediatã   ure Studiile de monitorizare pe o perioadã de ºicelui de-al cincilea an de prezenþã, 11 ani certificã o ratã de succes de peste 96%  ipa GMS În deschiderea implanturile  LÞIcuANI! Allfit al firmei IHDE Dental, Ech German Medical Support organizeazã primul 2011MU la sigure, atraumatice, transgingivale. r curs ºi dinLA r clienþilo Cluj Napoca în perioada 18-19 Februarie ®

tuturo Produse de Dr Ihde Dental

Având în vedere solicitãrile clienþilor noºtri, cu începere de la finele lunii Octombrie 2010, firma noastrã vinde pe piaþa româneascã încã 2 game de implanturi extrem de bine vândute ºi bine primite în cercurile profesionale, aparþinând tot de familia ®Allfit ºi anume implanturile

Hexacone

®

STO ®

ºi

99 euro + TVA Am pacienþi fericiþi þi lipsiþi de dureri - mulþumitã sistemului KOS *Garanþie pe viaþã pentru toate implanturile þi componentele de ®transferare în sistem Allfit .

Garanþia se extinde pe întreaga duratã de purtare în condiþiile de sãnãtate normalã a pacientului, atât timp cât inserþia þi prelucrarea ulterioarã s-au efectuat conform stadiului actual al stomatologiei þi tehnicii de laborator, iar pacientul nu a contribuit prin mãsuri externe sau induse de propria persoanã la înrãutãþirea considerabilã a stãrii sale de sãnãtate.

Hexagon intern, margine îngustatã, ? let intern standard SUA.



Implant multifazic, din familia S-System care se poate folosi ?i pentru încãrcare imediatã, cu sistem de conexiune octogonalã.

Pentru oferte de preþ personalizate ºi catalogul produselor, nu ezitaþi sã ne contactaþi pe telefon sau mail.

Informaþii suplimentare la GERMAN MEDICAL SUPPORT www.gms-srl.ro E-Mail: contact@gms-srl.ro Str. Buzoiani Iani nr.3, Bl. 16, Sc. A, et. 9, ap. 39 Sector 1, Bucureþti Tel. 0040-21-313 13 37, Fax 0040-21-313 13 38 mobil 0040-749-206096



  

