SAUL STEINBERG | Cartoons Anthology Collection by anthologycartoons.eu

CARTooNS Ioan SEREDIUC Radu IAÈ&#x161;CU-iatzco

A N T H O LO G Y

CO LLE C T I O N

CARTooNS ANTHOLOGY COLLECTION

Radu IAȚCU-iatzco Ioan SEREDIUC

© 2018 Alexandria Publishing House Comenzi online: www.librariilealexandria.ro Această carte este protejată prin copyright. Reproducerea integrală sau parțială, multiplicarea prin orice mijloace și sub orice formă, cum ar i xeroxarea, scanarea, transpunerea în format electronic sau audio, punerea la dispoziția publică, inclusiv prin internet sau prin rețele de calculatoare, stocarea permanentă sau temporară pe dispozitive sau sisteme cu posibilitatea recuperării informațiilor, cu scop comercial sau gratuit, precum și alte fapte similare săvârșite fără permisiunea scrisă a deținătorului copyrightului reprezintă o încălcare a legislației cu privire la protecția proprietății intelectuale și se pedepsesc penal și/sau civil în conformitate cu legile în vigoare. Alexandria Publishing House Str. Mihai Viteazu, Nr. 23, Suceava, 720059 alexandriapublishinghouse@gmail.com

Albumul a apărut cu sprijinul inanciar al Centrului Cultural „Florica Cristoforeanu” din Municipiul Râmnicu Sărat. Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României IAŢCU, RADU Saul Steinberg / Radu Iaţcu-iatzco, Ioan Serediuc. - Suceava : Alexandria Publishing House, 2018 ISBN 978-606-8793-30-6 I. Serediuc, Ioan 76

Restituiri necesare Despre un mare proiect – pe orizontală - al restituirilor culturale, a unor nume ce au contribuit la identitatea de spirit (scris, desenat, interpretat) a românilor, putem să facem vorbire doar atunci când actualizăm inițiative instituționale, sau individuale, dar nu și generalizate. Cum îți gospodărești viitorul, așa vei avea un trecut. Se pare că este paradoxul necesar pentru a pune în mișcare inerții, cutume birocratice și o anume apatie cu ifose. Primăria din Râmnicu Sărat le-a încredințat artistului Radu Iațcu-iatzco și lui Ioan Serediuc misiunea de a preda – cu imagini – o lecție culturală despre Saul Steinberg, de la a cărui naștere se împlinesc, în 15 iunie, 104 ani. Străinii, cei care până la urmă, l-au încetățenit, au știut să-i acorde importanța necesară, și să-l așeze pe soclul binemeritat. Strădania de acum, a celor de acasă, este cu atât mai meritorie, cu cât destinul cultural al orașelor mici, unde nu se întâmplă nimic, câte un seism, un orgoliu seismic, pot face minuni, pot transforma reveria într-o realitate neastâmpărată. Poate nu ar i lipsit de interes ca la unul dintre liceele orașului, sau chiar la tustrele școlile, în locul unor cenușii, somnifere ore de dirigenție, să ie prezentat Staul Steinberg de Râmnicu Sărat, cel care a fost slujitorul devotat al prestigiosului he New Yorker, încă din 1947, când va i corespondentul acestuia pentru procesul de la Nűremberg și își va continua colaborarea graică, timp de aproape 60 de ani, cu peste 1200 de desene și 85 de coperte ale revistei. Imaginația sa, racordată la social, la cerințele comunitare, nu numai în calitate de cetățean

american (din 1943) activ și introspectiv, va dărui în timp felurite modalități artistice ale ludicului, de la graică și terminând cu reabilitarea prin artă imaginativă a cutiilor de carton, a pungilor de hârtie – lucrări arhitecturale de mare încărcătură, reverberând experiențe ale copilăriei într-o familie ce a trăit la umbra lui Gutemberg. Legăturile sale cu România au fost indirecte, trecând cumva prin sângele întâmplărilor și al istoriei. A ilustrat cărțile lui Eugen Ionesco, a păstrat cu un ir subțire din restituit, legătura cu copilăria sa, într-un fel idilizată. N-a considerat necesar să revină, după 1989 acasă. Decizia i-a aparținut, alimentată și de lipsa de interes, și a mâinii întinse – peste Ocean – ca semn de chemare și de prețuire. Se face acum, aparent tardiv, dar dacă lucurile s-au pornit, atunci, desigur, speranța va pleca ultima dintre noi. Avem certitudinea lucrului bine făcut, iindcă Radu Iațcu-iatzco este omul providențial din interior, el însuși artist și cunoscător al fenomenului caricaturii, autor și coordonator de cărți importante ale genului. Tulburătoare rămâne imaginea unui Saul Steinberg, în apartamentul său din New York, în 1999 (anul morții sale) aplecat asupra unor schițe despre vechiul București: la 85 de ani respira imaginea unui vis românesc. Prea-departele și nepăsarea nu l-au adus acasă. Acum a venit, prin această lucrare reparatorie, cel puțin moral, și trebuie să ne obișnuim cu Saul, dar și el va trebui să ne învețe din nou. Cornel UDREA

CARTooNS ANTHOLOGY COLLECTION

CARTooNS ANTHOLOGY COLLECTION 6

“În desenele sale, Steinberg satirizează, analizează, cântărește, calculează, explorează, diagnozează, dezvăluie, iluminează și, în același timp, se reinventează constant pe hârtie.” Joel Smith

SAUL STEINBERG – BIOGRAFIE – În poida reputației sale și a anvergurii sale artistice, Saul Steinberg rămâne un artist cvasinecunoscut în România. El a fost, însă, unul dintre cei mai iubiți artiști ai Americii, iind considerat ca o igură dominantă a artei ilustrației americane din secolul al XX - lea. Critica de artă americană îl consideră ca unul din cei mai importanți graicieni care s-au preocupat de studierea artei în comunicare. Steinberg a fost comparat cu Picasso, Klee, Miro, Duchamp, Daumier, Pirandello, Beckett, Ionesco, Chaplin și Joyce. Criticul de artă Harold Rosenberg l-a numit pe Steinberg „un scriitor de imagini, un arhitect de vorbire și sunete, un raportor de relecție ilosoică”. „Il dessine comme un roi” („Dese-

nează ca un rege”), avea să scrie despre Steinberg celebrul arhitect Le Corbusier. „Cred că este mai important decât Picasso” va spune despre artist Friedrich Dürrenmatt... Artistul a fost apreciat în timpul vieții sale de numeroase personalități ale elitei intelectuale. De la marele critic de artă Harold Rosenberg, la Saul Bellow, laureat al Premiului Nobel,de la istoricul de artă Ernst Gombrich, la celebrul romancier Italo Calvino, de la marele dramaturg Eugène Ionesco, la criticul și ilosoful Roland Barthes - toți acești monștri sacri ai culturii mondiale au scris elogios despre el și desenele sale, fapt ce l-a consacrat pe Saul Steinberg ca iind unul dintre cei mai mari artiști ai secolului al XX-lea.

CARTooNS ANTHOLOGY COLLECTION 8

Dar cum a fost receptată în România personalitatea și opera excepționalului artist Saul Steinberg? În colecţia „Cabinetul de Stampe” a apărut în 1976 cartea Graica Americană (Editura Meridiane), în care talentatul scriitor Iordan Chimet îi dedică graicianului Saul Steinberg un text de 11 pagini, ilustrat cu lucrări din opera artistului, dar uitând să spună ceva despre originele românești ale artistului.La împlinirea a 100 de ani de la naşterea acestui gigant al graicii, presa românească nu a scris un rând despre contribuţia sa la cultura și arta umanității. Cu o singură excepție:articolul ce îi este consacrat pe blogul caricaturi-dum-dum.blogspot.ro, acest adevărat muzeu al caricaturii româneşti, care există şi trăieşte doar datorită pasiunii şi muncii asidue a doctorului Paul Stoica. Din păcate trăim în România, Ţara lui Invers, în care instituţiile îşi îndeplinesc menirea exact pe dos, şi tocmai din acest motiv marii artişti români, începând cu Saul Steinberg şi terminând cu Brâncuşi au fost nevoiţi să lucreze şi să se airme oriunde în lume doar în ţara lor natală, nu.

CARTooNS ANTHOLOGY COLLECTION Steinberg în studioul său din Amagansett, 1974

senelor sale, teme în care el a încântat, păstrând distanța ironică. America lui Saul Steinberg este un loc special în care clădirile sale tind să ie absurd de mari, iar oamenii săi, absurd de mici.Aroganți și ciudați, americanii lui Steinberg se deplasează mecanic pe străzile marilor orașe, ca niște jucării cu arc, traversând un loc în care toată lumea se ală în mișcare, călătorind spre nicăieri. America lui Steinberg este într-adevăr „nicăieri” - o utopie artistică în care abstractul și concretul sunt unul și același, deoarece echilibrul lor nu a fost elaborat în esența artistică a ilustrației artistului. Indiferent în ce parte se înclină abstractul și artiicialul sau concretul și naturalul, toate se găsesc în același loc utopic – un teren artistic populat cu indivizi iluzorii care creeaza o lume alată într-o continuă disoluție materială si vizuală. Imaginația extraordinară a lui Steinberg i-a permis să exploreze sistemele sociale și politice, slăbiciunile umane, geograia, arhitectura, limba și arta în sine. Steinberg folosește o gamă largă de mijloace în arta sa, folosindu-se în

același timp de mai multe materiale pe un singur desen (creion, creion colorat, cărbune, ulei, guașă, acuarelă, colaj etc.). El a desenat în general pe hârtie, dar a folosit ca suport şi fotograia, diferite obiecte sau chiar pereții unor încăperi. Steinberg a creeat ştampile de cauciuc folosite pentru oameni, păsări şi crocodili, imprimându-şi compoziţiile cu imaginile lor repetitive, cu aspect oicial şi intenţionat ilizibile. Inventatorul unei caligraii personale, în cazul în care scrisul are valoare de desen, arta lui Steinberg este plină de ironie și afecțiune, dar întotdeauna cu o virtuozitate perfect stăpânită. În arta lui Steinberg, caligraia preia caracterul unui desen, el inventând o graie elegantă, dar ilizibilă, cu care a confecţionat „documente” – certiicate, diplome, paşapoarte şi licenţe – a căror ilegalitate priva birocraţia de autoritatea sa autoproclamată. Paradoxal, dar, aceste „documente”, cu alură de originalitate, i-au deschis artistului toate ușile artei. Steinberg își construiește creația artistică în jurul impresiilor sale despre lume, precum și a întrebărilor sale despre forme. Fiecare desen poate i citit

CARTooNS ANTHOLOGY COLLECTION 32

ca un manifest, ca o explorare a unui nou principiu estetic. Artistul își îndreaptă ochii critici și amuzați spre agitata lume a secolului XX , „secolul vitezei”, oferind imagini – „paradoxuri vizuale” – pe câțiva centimetri de hârtie. Desenele sale seamănă foarte mult cu felul în care el vorbea, cu gravitate, ironie și cu umor neașteptat. Sub uimitorul său stilou rapidograf, diferitele părți ale hârtiei devin fragmente de ideologii... mai mult sau mai puțin spațioase, mai mult sau mai puțin profunde, mai mult sau mai puțin colorate. Steinberg a avut o extraordinară capacitate de a reprezenta ideea artistică la perfecțiune. Fără să rostească un cuvânt, prin puritatea desenelor sale reduse la câteva linii și semne inteligent manipulate, în diferite forme și texturi, el a reușit să descrie societatea și instinctele oamenilor. Fiecare dintre desenele lui Steinberg sunt, în întregime, un produs al vrăjitoriei lui, al unei imaginații alate permanent în căutarea unui efect bizar, care să surprindă și să tulbure. Steinberg pare că vrea să spargă granițele dintre viu și inert, dintre sunet și tăcere, dintre imaginar și real, dintre linie

și volum, dintre avion și spațiu, șoptindu-ne în urechile noastre: „Nu vă lăsăți amăgiți de delicatesele artei, de iluzia care provoacă zgârâieturi pe o frunză.” Arta lui Steinberg este bogată și complexă, artistul vorbind întotdeauna o dublă limbă: desen și cuvânt, retorică și literatură, ilosoie și percepție. Hilton Kramer, unul dintre mulții critici de artă provocați de spiritul lui Steinberg, a consemnat în una din cărțile sale: „Există un fel de primitivism în toată creația lui, un animism, pentru că totul la Steinberg ,chiar și obiectul cel mai neînsulețit sau gândul abstract – este plin de aspirație, ambiții și pretenții. Este puterea de a genera imagini.” Charles Simic, criticul de artă și marele poet sârbo-american, pomeneşte în prefaţa catalogului „Saul Steinberg: Illuminations”, editat de Joel Smith în 2007, de „umorul său negru de o subtilitate aparte, cu rădăcini în bazarul Balcanic al României natale”. Simic este de părere că arta lui Steinberg aparține școlii lui Rabelais, Cervantes, Gogol și Mark Twain. Ca și acești mari scriitori, pentru care umorul a fost inseparabil de viziunea lor asupra

lumii, Steinberg a îndurat și a biruit exilul, populând spațiul artistic american cu graica sa incisivă. O mare parte din arta lui Steinberg a fost o deliberare explozivă și derutantă a unei deghizări care i-a dat libertatea din multe puncte de vedere. Picasso și James Joyce s-au numărat printre cei care l-au inluențat cel mai profund, explorând idei pe mai multe planuri și identități, cu o curiozitate feroce față de mijloace și surse. Metoda de lucru a lui Steinberg a fost aceea de a nu reda viziunea sa imagistică dintr-o perspectivă ixă, ci de a construi o imagine într-un sistem codiicat, derivat din istoria artei. În acest fel, în cadrul aceluiași desen de-al său, există mai multe crâmpeie din istoria artei, din perioade diferite, care coexistă într-o alchimie ciudată. De exemplu, pentru cerul peisajelor sale în acuarelă (cu cifre din cauciuc ștampilat), Steinberg s-a inspirat din lucrările pictorilor olandezi din secolul al XVII-lea, dar oamenii de la sol vor i desenați asemănător cu cei din benzile animate. Pentru scenele panoramice, gravorul francez al secolului al XVII-

lea, Jacques Callot, i-a sugerat câmpia deschisă înțesată de oameni, dar deasupra acestora artistul va desena nori curbați în stilul chinezesc clasic. Clădirile desenate de Steinberg aduc ca stil cu gravurile din secolul al XVIII-lea, ale italianului Piranesi, dar au ceva și din stilul modernist german, Bauhaus, de la începutul secolului XX. Artiștii diferiți ca stil, cum ar i mexicanul Jose Guadalupe Posada, francezul Honore Daumier, dar și Picasso, i-au permis să creeze pe hârtie o lume complexă, soisticată. Adevărul este că Steinberg este moștenitorul unei culturi plastice vaste și magniice, în care se regăsesc, printre altele, sculpturile cubiste ale lui Brâncuși sau culorile și liniile lui Corneliu Baba, contemporanul său. În mod cert, el este de asemenea inluențat de arta seculară a icoanelor românești, acel amestec de credință religioasă și talent artistic dezvoltat de Biserica Ortodoxă din țară sa de origine. Și astăzi, desenele și ilustrațiile sale sunt încă reproduse de multe publicații din întreagă lume. Probabil cea mai cunoscută creație a artistului a fost View of the World from

CARTooNS ANTHOLOGY COLLECTION 34

9thAvenue, faimoasa copertă ce ilustrează ediția din 29 Martie 1976 a revistei he New Yorker, considerată de mulți un capitol important în domeniul geograiei mentale. Această parodie a hărții lumii, dominată de Manhattan, privit de locuitorii New York-ului drept centrul cultural al universului, a fost reprodusă și adaptată până în prezent de sute de publicații. Dincolo de zgârie-nori și de râul Hudson se ală doar un teren plat și uniform; în continuare Oceanul Paciic și la orizont trei nume fabuloase: China, Japonia, Rusia... Combinația incomparabilă a umorului și a inteligenței, semnul fals de ingenuos și elegant, utilizarea scrisului ca element constitutiv al imaginii merită, poate, chiar mai mult decât numele pe care îl citim într-un colț: Steinberg... De fapt, toată capacitatea lui, care se condensează într-o zonă limitată și cu o economie substanțială, înseamnă o geograie mentală și o înțelegere ironică a distanței, care reunește privirea bulevardierului și curiozitatea antropologului, rigurozitatea moralistului și luciditatea sociologului.

În 2005, American Society of Magazine Editors a a publicat o listă a ilustrațiilor de copertă care au avut cel mai mare impact asupra publicului în ultimii 40 de ani, plasând View of the World from 9thAvenue, pe locul al patrulea. Steinberg a fost o igură familiară pentru departamentul de editare al paginilor revistei New Yorker. Artistul s-a dovedit a i meticulos în procesul de producție, participând la întâlniri pentru a discuta despre temele abordate și pentru a urmări progresul tipăririi desenelor sale până la etapele inale. New Yorkerul făcea parte din viața lui și timp de 58 de ani, destinul lui Steinberg a fost legat de această revistă în stilul său graic, alături de cel al câtorva alți mari artiști - Peter Arno, James hurber, Charles Addams – iind sinonim cu această revistă.

CARTooNS ANTHOLOGY COLLECTION

156

CARTooNS ANTHOLOGY COLLECTION

BIBLIOGRAFIE Saul Steinberg: 100th Anniversary Exhibition (exhibition catalogue). Text by Joel Smith. New York: Pace Gallery, 2014. Cowan, Sarah. “Saul Steinberg Decodes the Symbols of Society” (Pace Gallery exhibition review). Hyperallergic, 14 October 2014. http://hyperallergic.com/155375/saulsteinberg-decodes-the-symbols-of-society/ Bair, Deirdre. Saul Steinberg: A Biography. New York: Doubleday, 2012. Smith, Joel. Saul Steinberg, Illuminations (exhibition catalogue). New Haven, Connecticut: Yale University Press, 2006. Steinberg, Saul. Lettere a Aldo Buzzi, 1945–1999. Edited by Aldo Buzzi. Milan: Adelphi Edizioni, 2002. Gopnik, Adam. “Saul and the City.” he Guardian, 27 November 2008. Steinberg, Saul and Aldo Buzzi. Relections and Shadows. New York: Random House, 2002. Steinberg, Saul. he Discovery of America. New York: Alfred A. Knopf, 1992. Updike, John. “On Saul Steinberg (1914–1999),” he New York Review of Books, 24 June 1999: Bellow, Saul. “Saul Steinberg.” he Republic of Letters, no. 7 (November 1999): 28–31. All Except You. Text by Roland Barthes. Paris: Repères, Editions d’art, 1983. Ionesco, Eugene. “Saul Steinberg, Richard Lindner.” In Derrière le miroir (exhibition catalogue). Paris: Galerie Maeght, 1980. Calvino, Italo. “Steinberg/La plume à la première personne,” In Derrière le miroir (exhibition catalogue). Paris: Galerie Maeght, 1977. Green, Samuel. American Art, An Historical Survey. New York: Ronald Press, 1977. Rosenberg, Harold. “Steinberg, A Unique Artist–A Specialist in the Riddles of Identity.” Vogue, 1 January 1967:. Rosenberg, Harold. “Saul Steinberg’s Art World.” Art News 65, March 1966:. Gombrich, E.H. Art and Illusion: A Study in the Psychology of Pictorial Representation. Bollingen Series XXV/5. New York: Pantheon Books, 1960. Gasser, Manuel. “Saul Steinberg.” Graphis 21, no. 117 (1965). Steinberg, Saul. he Labyrinth. New York: Harper & Row, 1960. Steinberg, Saul. All in Line. New York: Duell, Sloan & Pearce, 1945. he Saul Steinberg Foundation website.

157

158

CARTooNS ANTHOLOGY COLLECTION

159

15 iunie 1914, Râmnicu Sărat, România – 12 mai 1999, New York, SUA