prezent!
“Astăzi, figura arhitectului nu mai poate fi percepută doar în termeni de «producător de obiecte», ci mai degrabă ca şi «strateg de procese». În fapt, problema nu se mai reduce la a crea o formă, locală sau globală (de a o închide, finisa, completa sau decora), ci mai degrabă la a genera regulile jocului. Strategul dezvoltă o logică evolutivă pentru structuri incomplete, aflate într-o perpetuă - sau virtuală - metamorfoză: structuri - cum ar fi însuşi cea a oraşului contemporan - în continuă transformare, recuperare şi modernizare. Procese, deci, în loc de întâmplări.” Manuel Gausa
Producători de tehnologii
e Producători de material
Arhitecți
ctice
giari cți sta
did a
cți
tă uni com
nți
i ri a
e rhit ți a
mb
olve abs
stagiu ători de Îndrum
Arhite
e Cadr
t spă Proa
den Stu
Me
ții
inț Par i
Cop
ii
Alte
Arh Platfo
Publ icația
rma d
loca
ții
iva
igital
ă
E03
Casa OAR
4
E0
n
STIN
E E. F
ETIM Bastio
S02 S01
STRADA
Spațiul AD
E02 E01
4R
6 5.0
1
ON 1.7 1.5 00 RO 50 RO N N
700 RON 1.300 RON 1.300 RON 500 RON 1.000 RON ON 1.522 R N RO 4.778 N 8 RO 4.77 0 RON 0 0 . 1
DE
CE
BRI E
NOI EM
IE
OCTOMB R
EDUCAȚIE: E 01 - ARHITECTURA ȘI COPIII; E 02 - ARHITECTURA ÎNTRE EDUCAȚIE ȘI MESERIE; E 04 - TE START: S 01 - STAGIU; S 02 - PROFESIA, MINUS ARH PROFESIE: P 01 - FORMARE CONTINUĂ; P 02 - CE MAI FAC ARH STRA
RIE MB
a ter e
De
zba
Ma sa
Con feri nța
rotu ndă
your self Expo ziția
e sit
Do it
Vizită p
Worksh op
Profesioniști din dome nii conexe
nca Mâ
tul
zica Mu
ul ânt v u C ul Text
inea Imag
ta Etiche P0 2 P01
TIN
S. FES
S03
rea Premie
Posterul
3 P0
STIN P. FE
Concursul
STRADA 23.938 RO N Buget or ganizare
6.6 00 R
ON
0 RON
42.06
IUNIE
IUL IE
UST AUG
RIE SEPTEMB
A PENTRU VIITORI ARHITECȚI; E 03 - PRACTICA STUDENȚEASCĂ: EXT, ARHITECTURA; EDUCAȚIE FESTIN! HITECTURĂ; S 03 - ANTREPRENORIAT; START FESTIN! HITECȚII?; P 03 - ARHITECTURĂ DE CALITATE; PROFESIE FESTIN! ADA
.PREZÉNT ~tă (~ți, ~te) 1) Care este de față; aflat acolo unde se vorbește sau se face ceva. ◊ ~! formulă de răspuns a celui care este) aici! de față! 2) (despre acțiuni, procese) Care are loc în timpul de față; actual. /<lat. praesens, ~ntis, fr. présent 1
În trecut, locul era acea prezență evidentă care transmitea identitate utilizatorilor săi. Nu era deci necesară o teorie a locului. Acțiunea concretă era suficientă. Arhitectura, ca formă de artă instrumentală, este în serviciul cotidianului, este arta locului, ca manifestare perpetuă a prezentului. 2 prezent! apare ca răspuns la acest context (interior/intern) în perpetuă tranziție - unde absența a devenit cea mai citibilă formă a prezenței/prezentului; unde prezentul este continuu și plat prin lipsă de sensibilitate față de trecut sau viitor. În exterior, arhitectura devine un demers tot mai complex prin diversificarea instrumentarului de operații posibile. Ca arhitecți, devenim un fel de curatori de procese, prin modul în care alegem instrumentele cu care lucrăm. Ne întrebăm unde ar trebui închis acest curatoriat? Pentru a nu deveni invaziv. Pentru a nu genera cenzură în cele din urmă. Curatoriind locuri, pe o linie temporală ce are lungimea de 6 luni, ne-am propus să fim prezenți, ca organizatori, breaslă și organizație, în acest spațiu critic aflat la limita dintre loc și formă de organizare. “Realitatea urbană şi devenirea arhitecturii noastre au nevoie de comunicare constantă, vie cu publicul, de locuri de contact între mediul liberal de afaceri, guvernarea şi administrarea oraşelor, conştiinţa identităţii, cultura şi profesiunile asociate. Politica de arhitectură se dezvoltă în timp şi are nevoie de solidaritatea comunităţii, de instalarea unor practici curate, de stimulare a inovaţiei profesionale şi de o adminsitraţie din care să elimine corupţia.” 3 1 - NODEX (2002) 2 - Christian Norberg-Schulz - Architecture: Presence, Language, Place. - ed. Skira, 2000, Milano 3 - Politica pentru Arhitectură în România 2010-2015, OAR.
Prin diversitatea instrumentelor alese şi prin felul în care ne propunem să le utilizam, prezent! îşi doreşte: .să exploreze şi să invite la îmbunătăţirea felului în care arhitectul activează1 şi este perceput atât în cadrul organizaţiei sale profesionale cât şi în cadrul comunităţii mai largi. (legaturi.arhitect-breaslă, arhitect-comunitate) .să întărească condiţia OAR ca organizaţie profesională dedicată intereselor breslei; să identifice, să îmbunătăţească sistematic cooperarea “cu organisme şi asociaţii profesionale din domeniul arhitecturii şi urbanismului sau din domenii complementare”; (filiala-membri, filiale - alte comunităţi cointeresate) .să creeze noi strategii de comunicare care oferă pe de-o parte o vizibilitate mai bună ”anualei de arhitectură” ca instrument de promovare a breslei în cadrul comunității mai largi, și pe de altă parte o mai bună raportare a membrilor organizației între ei. (legaturi breaslă - comunitatea mai mare) .să încurajeze prezența, în cadrul acestei platforme deschise și transparente, a unor organisme și asociații profesionale interesate de spațiul arhitectural, contribuind astfel la susținerea rețelei interprofesionale caracteristică breslei. .să genereze modelul anualei ca proces participativ, a cărui strategie de implementare să poată deveni repetitivă. .să exploreze într-o manieră critică întregul proces al platformei, având ca scop generarea unei material cu valoare de introspecție, asigurând astfel evoluția evenimentului în viitor. .să promoveze și să premieze calitatea arhitecturală în interiorul și în afara profesiei. 1 - Arhitectul se va implica în activităţi civice conexe profesiei, în scopul promovării creaţiei de arhitectură şi urbanism. (Cod Deontologic; Principii Generale art.1.6)
PROFESIE ”Producția de arhitectură este un proces abstract care relaționează informația cu materialul, în spațiu și timp. Aceasta este misiunea arhitectului. Arhitectura reprezintă procesul, nu rezultatul” 1 ”Arhitectul este ”omul de concepție”, care are capacitatea și talentul, susținute de pregătirea profesională. de a concepe un volum (sau spațiu) construit și de a-l amplasa, în toată complexitatea sa plastico-arhitecturală și tehnico-funcționlă. (...) Pe parcursul întregii sale cariere, arhitectul își ameliorează, perfecționează cunoștințele în cadrul unui proces de formație continuă.” 2
1 - Vincente Guallard. 2 - Exercitarea profesiei de arhitect, ed. Simetria, ediția a II-a actualizată și completată 2006, OAR.
P 01 - TEXT DE ARHITECTURĂ
promovarea calităţii textului despre arhitectură şi urbanism prin organizarea unui concurs cu această temă. Proiectele participante la acest demers vor fi premiate în cadrul Galei de premiere a_ta 2014, iar proiectele câștigătoare vor fi publicate de către partenerii media ai anualei. Toate textele participante vor fi publicate pe site-ul anualei. spații posibile: platforma digitală, publicația. instrumente: cuvântul, imaginea, textul. oameni prezenți: arhitecți.
P 02 - CE MAI FAC ARHITECȚII?
organizarea unei platforme digitale care adună materiale despre preocupări, pasiuni, alternative de urmare a profesiei sau strategii alternative de existenţă care însumează alte forme de prezent! în comunitatea arhitecților. spații posibile: platforma digitală, publicația. instrumente: cuvântul, imaginea, textul. oameni prezenți: arhitecți.
P 03 - ARHITECTURĂ DE CALITATE
sintetizarea anualelor precedente și diseminarea lor într-un proces de promovare a arhitecturii de calitate în cadrul comunității locale. Comunicarea într-o formulă concretă, fizică, în spațiu urban, a calității de ”nominalizat”, respectiv ”premiat” în cadrul anualei de arhitectură, a unui edificiu. Acest proces dorește să aducă în atenția comunității anumite obiecte de arhitectură clasificate în interiorul breslei, prin intermediul anualelor de arhitectură precedente, ca fiind de bună calitate. spații posibile: platforma digitală, arhiva, strada. instrumente: cuvântul, imaginea, textul, eticheta, premierea. oameni prezenți: arhitecți, comunitatea.
P 04 - GALA DE PREMIERE
Promovarea calităţii produsului de arhitectură şi urbanism este una dintre atribuțiile legiferate ale OAR. Celebrarea excelenţei profesionale este un proces cultural și educativ important pentru breaslă și comunitatea în care aceasta activează. Ținând cont de contextul prezent, precum și de experiența anualelor de arhitectură precedente, propunem urmatoarele categorii pentru premierea excelenței în arhitectură: Arhitectură -arhitecţi Locuinţă -arhitecţi Patrimoniu -arhitecţi Spaţiu interior - arhitecţi Proiect - arhitecţi Text - arhitecţi Spaţiul public - arhitecţi Diplomă - studenţi Proiect cultural - ONG-uri în care activează arhitecţi şi care au legatură cu mediul construit. spații posibile: platforma digitală, casa OAR, Bastion, strada, alte locații. instrumente: cuvântul, imaginea, textul, eticheta, premierea, conferința, posterul, expoziția, concursul. oameni prezenți: arhitecți, profesii conexe, comunitatea.
START ”Pe lângă îndeplinirea misiunilor strict profesionale, arhitectul cu drept de semnătură, care își asumă responsabilitatea, inclusiv riscul conducerii și întreținerii unui birou de arhitectură, trebuie să acționeze constant ca un bun manager pentru a putea menține în condiții de rentabilitate activitatea biroului respectiv, preocupându-se simultan atât de aspectele tehnico-profesionale cât și de cele de gestiune și administrație curentă. Pentru organizarea și conducerea biroului de arhitectură arhitectul-coordonator trebuie să aibă constant câteva preocupări principale, după cum urmează: a - Prospectarea permanentă a pieței de proiectare / b - Formarea unei imagini pozitive a biroului de arhitectură / c - Stabilirea unor relații de parteneriat cu beneficiarii / d - Constituirea unui spirit de echipă în cadrul biroului de arhitectură / e - Stabilirea condițiilor contractuale de angajare a personalului / f - Coordonarea și elaborarea de proiecte în calitate de șef de proiect / g - Instituirea unui sistem de calitate a proiectelor elaborate / h - Stabilirea și urmărirea graficului de derulare a contractelor de proiectare / i - Stabilirea și urmărirea de către șeful de proiect a graficului de elaborare a fiecărui proiect / j - Instituirea sistemului de evidență a contractelor / k - Reprezentarea corespunzătoare a biroului de arhitectură în relațiile cu terții / l - Stabilirea de relații clar reglementate cu colaboratorii externi / m - Asigurarea evidenței financiar-contabile / n - Încheierea asigurării profesionale / o - Dotarea și echiparea biroului de arhitectură / p - Asigurarea unei biblioteci de specialitate / q - Organizarea bazei de date a biroului de arhitectură și a arhivei” 1 În prezent cariera nu mai reprezintă un vector liniar, ascendent, sigur și ușor de urmărit. Abilitatea de a-ți reinventa profesia și capacitatea de a profesa într-o manieră creativă, care să corespundă cu nevoile societății contemporane, sunt calități încurajate tot mai mult în mediile profesionale din exterior. În acest context, dorim să adresăm problema începutului de carieră.
1 - Exercitarea profesiei de arhitect, ed. Simetria, ediția a II-a actualizată și completată 2006, OAR.
S 01 - STAGIU
organizarea unui workshop în cadrul căruia responsabili din interiorul organizației să prezinte într-o manieră activă, care este definiția, scopul și metodologia corectă, posibile așteptări, experiențe ale acestei etape din formarea unui arhitect. spații posibile: casa OAR, Bastion instrumente: workshop, conferința, masa rotundă. oameni prezenți: studenţi arhitecţi în an terminal, proaspeți absolvenți, arhitecți stagiari, îndrumători de stagiu.
S 02 - PROFESIA, MINUS ARHITECTURĂ.
organizarea unor workshopuri în cadrul cărora se dorește prezentarea și dezbaterea proceselor si implicatiilor ce țin de conceperea și administrarea formelor de exercitare a profesiei. (context legislativ, controlul calitatii, eficienta etc.) spații posibile: casa OAR, Bastion instrumente: workshop, conferința. oameni prezenți: studenţi arhitecţi, stagiari, arhitecți, profesioniști din domenii conexe.
S FESTIN!
se va organiza o dezbatere informală despre începutul carierei de arhitect în mediul contemporan. spații posibile: casa OAR, Bastion. instrumente: dezbaterea, masa rotundă, mâncarea/mâncatul, muzica. oameni prezenți: membrii ai mediului academic și profesional.
.EDUCAȚIE ”Să prezinți un rezultat fără a înțelege procesul produce doar o copie, care, așa cum se întâmplă și în cazul speciei umane, duce la degenerarea speciei. Arhitectura, cea de bună calitate, pe care o știm și o iubim, este creație. (...) Creatorii, cei care au avut acces la educația formală, au datoria morală (și strategică) de a-și disemina cunoștințele, împreună cu felul lor de a vedea și de a activa în această lume. Educarea utilizatorilor arhitecturii este o sarcină de bază a înşiși arhitecților, comparabilă cu literatura scriitorilor și cu muzica muzicienilor. Arhitectura și bucuria spațiilor de calitate ar trebui predată de la vârste fragede.” 1 ”Educaţia este vitală în obţinerea durabilităţii şi a calităţii mediului. Pentru aceasta este necesară dezvoltarea în cadrul comunităţii a capacităţii de înţelegere a arhitecturii, peisagisticii şi amenajării urbane, precum şi a proceselor de modelare a mediului nostru. Această politică are rolul de a promova un context în care cetăţenii să aibă încredere şi să aibă capacitatea de a se angaja eficient în crearea şi managementul unui mediu construit de înaltă calitate.” 2
1 - Vincente Guallard. 2 - Politica pentru Arhitectură în România 2010-2015, OAR.
E 01 - ARHITECTURA ȘI COPIII
se vor solicita propuneri pentru evenimente destinate copiilor, în cadrul cărora aceștia vor învăța, într-un mediu activ și creativ, despre noțiuni fundamentale de arhitectură și spațiu. concursul va reprezenta procesul curatorial. tema va fi de a organiza un eveniment din instrumentar, în baza unui buget fix pus la dispoziție de către organizatori. proiectul va fi jurizat de membrii fondatori ai asociației de-a arhitectura. spații posibile: casa OAR, Bastion, STRADA instrumente: workshop, vizita pe sit, DIY, expoziţia, oameni prezenți: arhitecți sau studenți arhitecți din cadrul programului de-a arhitectura, sau orice alt program similar, care au experiență în acest tip de eveniment; copii; părinți; membri ai comunității.
E 02 - ARHITECTURA PENTRU VIITORI ARHITECȚI
se vor solicita propuneri pentru evenimente destinate studenților, în cadrul cărora aceștia se vor informa despre ceea ce poate înseamna această profesie. concursul va reprezenta procesul curatorial. tema va fi de a organiza un eveniment din instrumentar, în baza unui buget fix pus la dispoziție de către organizatori. proiectul va fi jurizat de un grup de studenți ales de Asociația de la 4, împreună cu un reprezentant al OAR. proiectele vor trece prin dezbatere publică înainte de a fi votate. spații posibile: casa OAR, Bastion instrumente: workshop, conferinţa, expozitia, masa rotundă. oameni prezenți: studenţi arhitecţi, arhitecți, profesii conexe, comunitate.
E 03 - PRACTICA STUDENȚEASCĂ: ÎNTRE EDUCAȚIE ȘI MESERIE
se vor solicita propuneri pentru practici studențești subordonate temei anualei, în cadrul cărora studenții pot deveni prezenți în breaslă și/sau comunitate. concursul va reprezenta procesul curatorial. tema va fi de a organiza un eveniment din instrumentar, în baza unui buget fix pus la dispoziție de către organizatori. proiectul va fi jurizat de un grup de studenți ales de Asociația de la 4. proiectele vor trece prin dezbatere publică înainte de a fi votate. spații posibile: casa OAR, Bastion, STRADA, instrumente: workshop, vizita pe sit, conferinta, expozitia. oameni prezenți: studenţi arhitecţi, arhitecţi, cadre didactice din cadrul FAT.
E FESTIN!
se va organiza o cină la care vor fi invitați atât educatori cât și practicieni pentru a discuta într-un mediu informal despre conformitatea dintre sistemul educațional și cel profesional și despre importanța gestionării conexiunii dintre cele două sisteme. spații posibile: casa OAR, Bastion. instrumente: dezbaterea, masa rotundă, mâncarea/mâncatul, muzica. oameni prezenți: membri ai mediului academic și profesional.
.STRADA ”Trotuarul, strada rămân singurele spaţii pentru activitate politică spontană. Sunt acele spaţii unde candidaţi politici adună semnături, grupuri sociale își publică cauza, grupuri religioase împart broșuri... Spațiile publice rămân singurele domenii unde oportunitatea de a comunica nu se monetizează: ne se vinde și nu se cumpără.“ 1 ”[...]Cel mai important aspect al conferinţei îl constituie dialogul ca instrument de bază în obţinerea de răspunsuri benefice pentru politicile spaţiului public urban timişorean şi nu numai, promovând astfel colaborarea şi diversitatea profesională, demonstrând în acelaşi timp complexitatea subiectului. “ 2 Procesul de curatoriat se referă la selecția unor intervale de spațiu public (strada=spațiu public generic) în care diferiți parteneri (artiști, peisagiști, copii, arhitecți ) acționează punctual, cu instrumentarul pus la discpoziție de curatori. Miza este transmiterea întelegerii străzii ca spaţiu multi-faţetat, al posibilităţilor nedeterminate, democratice - un spaţiu polemic.
1 - “Heterotopia and the City. Public Space in Posticivil Society.” Ed. Routledge, London New York; 2008 cit. Kathleen Kern “Heterotopia of the theme park street” p.110 2 - Spațiul Public: Resursă [ne]Limitată.
. SPAȚII CURATORIATE. REZULTATE PRECONIZATE. Cel mai important proces curatorial al acestui eveniment este selectarea spațiilor în care vom fi prezenți. Acolo în calitate de organizatori creăm teme, alegem structura de participare, oferim instrumentele și, în fine, mediem procesul. Propunem două spații ale breslei Casa OAR, Bastion și Strada ca spațiu public generic. Cele trei cadre au o expunere implicită: Casa OAR - intimitatea breslei, Bastion spațiu al exprimarii breslei în complicitate cu parteneri cointeresați și Strada ca spațiu al prezenței civice. Acțiunea va participa la redefinirea acestor spaţii curatoriate ca locuri (cf definiţiei din introducere) prin conştientizarea de către utilizatori a responsabilităţii acestora de a şi le asuma, nu doar de a le consuma funcţional; Diferitele grade de expunere se întâlnesc pe platforma digitală, reducând distanțele dintre actorii participanți, crescând gradul de vizibilitate și comunicare pe toate nivelurile vizate (în interiorul breslei, breaslă - profesii conexe, breaslă-parteneri, breaslă - comunitate) - ce poate deveni simptom al unei vieţi publice de calitate.
INSTRUMENTAR Prin diversificarea instrumentarului de operații posibile lăsăm la latitudinea celor care aleg să fie prezenți curatorierea evenimentelor în sine. Individual sau combinate, aceste instrumente se folosesc de către organizatori sau parteneri pentru formularea unei activități de interes din structura de participare predefinită. Varietatea instrumentelor sugerează în același timp intenția provocării comunităților la dialog și testarea formelor optime de interacțiune.
conferinţa, workshopul, concursul, premierea, vizita pe sit, dezbaterea publică, solicitarea de proiecte, kitul de acțiune, posterul, cuvântul, stickerul, platforma media, masa rotundă, festinul, muzica, expoziția, filmul, lumina, comunitatea, etc.
POSIBILITĂŢI PRIVIND CONTINUAREA PROIECTULUI DUPĂ ÎNCETAREA PERIOADEI DE FINANŢARE prezent! este prin definiţie un proiect deschis, prin faptul că tratează o profesie aflată în continuă schimbare, sub presiunea unui mediu în continuă shimbare - continuitatea sa este deci implicită, chiar dacă în forme alterate sau alternative; Dincolo de caracterul anual al evenimentului, prin realizarea şi activarea unei platforme interprofesionale ce colaborează cu şi e activă în comunitate, se poate imagina un traseu evolutiv în care vor fi implicaţi din ce în ce mai mulţi actori, parteneri, interlocutori - astfel, prin co-interesarea acestora se poate apela la instrumente economice de tipul crowdsourcing, sponsorizări, mecenat pentru perpetuarea şi chiar amplificarea fenomenului după încetarea perioadei de finanţare.
PARTENERI Organizator principal: O.A.R. filiala Timiș Acorduri de parteneriat (prezentate în Anexă): ASOP, Simultan. Configuraţie preconizată de parteneri: . Parteneri la nivel local, regional, naţional Parteneri instituţionali: Universitatea “Politehnica” Timişoara Facultatea de Arhitectură, RUR, Primaria Municipiului Timişoara Parteneri: ASOP, Simultan, Asociaţia de la 4, Asociaţia Timişoara Capitală Culturală Europeană, UAP Timişoara Parteneri media: Revista Arhitectura, Revista Arhitext, Revista Igloo, Revista Zeppelin, Revista de arhitectură, ArhiForum, Digi24 Timişoara, TVR Timişoara, 24FUN, Modernism, Revista Urbanismul, Atelierul de proiectare . Finanțatori principali: PROIECT CULTURAL PARȚIAL FINANȚAT DE OAR DIN TIMBRUL ARHITECTURII 2014 . Sponsori: organizarea unei platforme complexe de comunicare, intervalul expunerii si multitudinea evenimentelor maresc sansele atragerii de fonduri substantiale din sponsorizare.
COORDONATOR, ECHIPA DE LUCRU.
c. Oana Simionescu e. Alexandru Cozma, Simina Cuc, Bogdan Isopescu, Robert Jianu, Cristina Milici, Sergiu Sabău. Oana Simionescu este absolvent al Facultăţii de Arhitectură Timişoara, membru activ al Ordinului Arhitecţilor din România şi îndrumător, colaborator la plata cu ora, în cadrul Facultăţii de Arhitectură Timişoara. Membru WERKRAUM din 2012 și voluntar de-a arhitectura, coordonator al programului în Timișoara, din 2013. Încercând mereu să îşi completeze activitaţile academice și profesionale, Oana a luat parte la diferite programe extracurriculare: participant workshop CONVIVIO SUMMER SCHOOL, Timişoara, AA SHANGHAI SUMMER SCHOOL, EUROPEAN EXMERIMENTS Ibbenbueren, DE; organizator STUDENTFEST 2006, coordonator workshop ARHITECTURA UNEI VIZIUNI, WINTERSCHOOL Cluj 2012, organizator la workshopului LĂCUSTE ÎN ETER 2012, coordonator al practicilor studențești PAVILION DE CEAI LA HODONI, și TIMIȘOARA ASCUNSĂ în 2013, coordonator workshop dedicat studenților din anul 6, al Facultății de Arhitectură, Timișoara, cu tema EDUCAȚIE în 2013. În 2008 și-a întrerupt studiile pentru a colabora pe o perioadă de un an cu biroul de arhitectură BIG - Bjarke Ingels Group din Copenhaga. La începutul lui 2010 Oana fondează, împreună cu Alex Cozma, platforma de creație FOR. În cadrul acestui grup a lucrat la o serie de competiții naționale și internaționale, cea mai recentă distincție primită de către echipă fiind premiul 2 în cadrul concursului internațional de urbanism și arhitectură EUROPAN, pe un sit din Suedia. În calitate de coordonator de proiect Oana va asigura buna funcționare și eficiența echipei de lucru întru îndeplinirea programului și obiectivelor asumate prin acesta. Se va ocupa de asemenea de relația cu publicul, partenerii, și cu reprezentanții OAR.