PE TII NISTRULUI DE MIJLOC I DE JOS (Ghid al p str torilor râului) ( )
Chi in u, 2013 , 2013
28.693.32
Compilatori: Alexandru Mo u, Ilia Trombi ki
: ,
Pe!tii Nistrului de Mijloc !i de Jos (Ghid al p str torilor râului) / Compilatori A. Mo u, I. Trombi ki. - Chi in u: 2013. - 139 pag., ill. Cartea propus reprezint un ghid practic pentru identificarea speciilor de pe ti, care pot fi g si i În bazinul Nistrului de Mijloc i de Jos. Se analizeaz circa 140 specii de pe ti, care apar in la 86 genuri, 30 familii, 17 ordine. De asemenea, succint se dau informa ii cu privire la distribu ie i abunden , importan a practic pentru om i starea de conservare a speciilor, se enum r m surile de conservare i ameliorare a popula iilor piscicole. Cartea este destinat publicului larg de cititori. "#" $ % & % ' ( ) / . , . . - : 2013. - 139 ., . ! " ! " # " $ % , %& $ $ ' $ ( !&
* . +
! 140 % , !5 & ! 86 , 30 , 17 ! . % $ ! " " # ( , ; ( # ! ( & , " ( % " ! ! " & # ( # .
( ( .
ISBN 978-9975-53-178-4 Š ., ., 2013
Prefa* Pe tii constituie un grup dezvoltat al lumii animalelor vertebrate de pe Planeta noastr i o verig important în lan urile trofice din bazinele ei acvatice. F r dân ii multe specii de animale n-ar mai fi supravie uit, iar miliarde de genotipuri de oameni ar fi disp rut demult din cauza foamei. Potrivit ultimelor rapoarte, în total sunt descrise circa 29 mii specii de pe ti, iar pentru bazinele acvatice dulcicole europene sunt men ionate peste 500 specii. Nistru este cel mai mare fluviu din R. Moldova i al doilea dup m rime din Ucraina, care al turi cu Dun rea, Nipru i Bugul de Sud face parte din bazinul hidrografic al M rii Negre. Acest fluviu are o lungime total de aproximativ 1380 km, iar bazinul hidrografic ocup o suprafa de peste 72 mii km2 (cu 16890 afluen i, 65 rezervoare, 3447 iazuri, etc.). Construc ia sistemelor hidrotehnice a creat noi frontiere de zonare ecologic a acestui bazin. În prezent albia fluviului Nistru poate fi împ r it în trei sectoare, care au propriile lor particularit i hidrologice i hidrobiologice: sectorul de sus - de la izvoare pân la barajul lacului de acumulare Novodnestrovsc; sectorul de mijloc – pân la barajul lacului de acumulare Dub sari; sectorul de jos – pân la Marea Neagr . În ciuda faptului c fluviul Nistru în lumea cercet torilor arat destul de modest, îns frumuse ea, m re ia, generozitatea i originalitatea lui nu pot fi nicidecum subapreciate. În trecut, dup glaciunile cuaternare, acest fluviu a contribuit la restaurarea faunelor din acvatoriile estice vecine (Bugul de Sud, Nipru, Don, etc.). În plan biogeografic Nistru este unical, bazinul lui superior este aproape de al lui r. Vistula, legând astfel M rile Neagr i Baltic . Din aceast cauz , str mo ii no tri, din timpuri str vechi numeau Nistru ca “drumul chihlimbarului”, adic , drumul frumosului. Ulterior, în formarea biodiversit ii Nistrului au participat reciproc i faunele acvatice ale Dun rii (unicul refugiu ne înghe at în perioada glaciunilor), Bugului de Sud, Niprului i un alt ir de bazine acvatice montane, premontane i de es. Iar prin afluen ii s i de dreapta Nistru este în conexiune cu bazinul Dun rii (Prut), fapt care a dus, i mai continue ast zi înc , la îmbog irea reciproc a faunelor acvatice. Pe lâng aceasta, bazinul hidrografic al Nistrului se caracterizeaz printr-o zonare vertical a diversit ii piscicole: sectorul de es este mai bogat calitativ i productiv cantitativ, iar cel din amonte sunt mai s race calitativ i cantitativ. Totodat , fiecare din por iunile fluviului sunt deosebite dup structura calitativ a ihtiofaunei. Pân la mijlocul secolului trecut fluviul Nistru surprindea locuitorii cu diversitatea i cantitatea a sa mare de pe ti valoro i. Acest fluviu mai era renumit în Europa prin locurile de reproducere al „pe tilor regali” (sturionilor) i prin “gropile de aur” pentru înfometa ii în perioada izbeli tilor de tot felul. Ihtiofauna Nistrului, în ciuda faptului c are similitudine cu cea a apelor învecinate, se deosebe te prin originalitate i poart amprenta trecutul geologic activ din regiune. Ea con ine în componen a sa mul i reprezentan i vechi (specii endemice i relicte), din p cate, acum, unele dintre care sunt pe cale de dispari ie. Aici mai sunt specii tipice râurilor curate i reci, cele pentru ape stagnante i cu predilec ii intermediare. Mai sunt specii de pe ti migratoare în aspect sezonier (în limitele fluviului, din mare în fluviu i invers). Pe lâng aceasta, ihtiofauna din zonele gurii Nistrului difer de acelea i ale Dun rii dup diversitatea mai redus a speciilor dulcicole i cantitatea mai mare de pe ti de ap salmastr i s rat . ?i toate speciile sunt împreun , coabiteaz în bazinul unui singur râu, de i în diferite habitate! Investiga iile ihtiologice în bazinul Nistrului sunt de lung durat , dar cunoa terea adev rat a diversit ii, distribu iei i ecologiei pe tilor este înc departe de a fi complet . Aceast stare s-a creat din cauza preocup rii cercet torilor de temele prioritare de atunci - pe tii cu valoare economic i locurile de pescuit al lor. Reie ind din cercet rile noastre de teren (1985 - a.c.) i compararea cu datele publicate, avem dreptul s spunem, c cunoa terea ihtiofaunei întregului bazin hidrografic al Nistrului la modul general este aproximativ , iar a diversit ii speciilor de talie mic este extrem de vag . Consider m, c din num rul total al pe tilor din Nistru studia i sunt circa 30% specii. Diversitatea piscicol real a fluviului este mult mai mare decât cea cunoscut , ea necesitând concretizare, deoarece tendin a de expansiune a speciilor de talie mic locale/exotice descrierea unor specii/subspecii necunoscute anterior este destul de mare. F r aceste cuno tin e nu poate fi eficient munca de protec ie a resurselor acvatice. 3
“Activitatea economic â€? intens a omului din ultimii 70 de ani ĂŽn spa iul hidrografic, abia fluviului i ĂŽn liman a modificat semnificativ i ireparabil structura ihtiofaunei i starea ecosistemelor acvatice. ĂŽn mod particular, s-a redus drastic diversitatea i rezervele cantitative ale speciilor indigene de pe ti, a crescut num rul elementelor alogene (str ine) i ale celor de ap salmastr , pentru totdeauna au fost pierdute speciile de pe ti valoroase care nu vor mai fi pescuite nicicând. ĂŽn ciuda multiplelor lovituri “de gra ie“ aplicate de om teritoriului bazinului hidrografic al Nistrului, acum el, totu i, concentreaz resursele de baz ale diversit ii florei i faunei regiunii. Nistrul, ĂŽn limitele regiunii, continu s fie principala surs de energie electric , de iriga ie, de piscicultur i de agrement. Mai mult decât atât, bazinul hidrografic al lui este unica surs de ap potabil pentru centrele administrative din 5 regiuni ale Ucrainei, capitala R. Moldova i pentru un ir de alte centre industriale unde mai continue s tr iasc ĂŽnc 7,74 milioane de suflete. Iat , acesta-i Nistru nostru, pentru mul i foarte str in, necunoscut i inexplorat! Aceast c r ulie ĂŽ i propune s -l ajute pe ori icine interesat de soarta bazinului Nistrului ĂŽn identificarea speciilor de pe ti asem n tori la exterior, ĂŽn cunoa terea denumirilor lor comune, distribu iei i abunden ei, dimensiunilor minime admise ĂŽn capturi i st rii lor actuale de conservare. Acest lucru este foarte util i extrem de important pentru noi to i, cei care pescuim ĂŽn apele bazinului Nistrului nu pentru profit, dar pentru atâtea bucurii calmante care ni le ofer cu atâta generozitate Natura când ne afl m ĂŽn sânul Ei.
+ $ ' +% % – " #5 ! "" " ; ( %& $ % $ ; " 5 %& "!& H . K ; & $ % ( ; %, , "% # % % . " % , " 29 % !( % , ! " & " %& H - 500 . * - ! " ( L % " ! +. , ! * , * " O$ % K " $
Q !. W 5 ! " !$ ' 1380 , " 5 ' H
! 72 % . 2 ( 16890 " , 65 & 5 , 3447 " . .). ' & ( & " ; % % ( ; !
. X !5 ! * $ ; ' ( , % #
" Y ( ( ( & : & ( - " % Z & 5 ;
( - " % & 5 * '; $ ( - QH !. Z ! , ( * % ! ( ' , , , ( , 5 ' ' ' " %. + ' Y Y & (O$ K , * " , * .) " ( ( %& . X Y ( * , & '
" $ !
K ! (( ; . X ) ; " ! %& H " " '; “! # � ( ( , ! ), ! ! Q K !. X" , " Y ; ; ! * ; " ( % * ! ( $ 5 ! % ! ), O$ K , * " 5 ( "" ! %&, " %& %& ; . , -* ; % " ( ;
* , ( " ( !;'
* * !. W !; ;%
# ; 5 # Y % . $ , !
* & ' ! ; ' ' % !: ! " ' ! ( $ !!) ' & ; ! % ' ( ; % " '#, "
# & . , $ % ; ( ( ! ( % ( % & Y %. 4
X" ' % " ! $ ! % % ; ; ( % %& % . + ' 5H [ " ; $ ! “ & % ” ( % ) “; % ! ” ! #5 & ! & . & Y * , ! & , ( !
% '# " ( ( " . \ & " ( ( % % %), $ #, % & & ( & ! ! ( ; !. ] ' " ( % ( %& & %& , , # &, " ! !( & 5 & , # % ( !, & 5 ; . [ ' , ( ; !# & , ; ! . , & Y ' * ( ! & $ * ! ' ( " %& % , ' ( & %& % . " ', $ ! '
, & ! ; ( %& " &! Z ! ## # & ( &
* , ; ! ' ; ; , " % 5 " %,
% " , % ; , " % %& % " % % ( . & ! ; & " %&
(1985 - . .) ! % % $ ; ', ( & Y
" ! " ; ' % , & !& – ' % . ( , ( ; 5 ( & % ; ( % " 30% . & ' ; ; ' , ( ; , $ ! ( , . . ! ! ( $ %& % & % - " , " ! ! " ! ; %& /" ( % . K ; & ; ; $ YY ! " & %& . L ! “& ;! ! ! ' '” ( " 70
, " 5 , ' 5 " " ; & Y % ! %& . X ( , ; ( ' ; ' ; ; , ' ; " % %& % , ; ( %& ( $ %& . Z " ! % % % , % % % %" " '# ; " % . Z ! ( % , H % ( “ ' %& ” * ,
( % % % ( ; ; ! Y % Y % . + & " $ ' ! “ ”,
( , % , % & ;! % % ; ( . K ,
* ! ! ! ( " ' % ! %& "! L %, % +. , $ ! ! " %& ' %& , $ 7,74 . ( . X ! * , ! & ! ; !! W '# ' ; $ ' # " ! !#5 * $ # ( ' & ' & $ & " % , ; ' & 5 " ! ; , " ( ', ' " % % ; & % . X $ 5 ! , ( %, , % ( ; , " ! ' & " !, & ! ' %.
5
Caracterizare general a comunit *ii piscicole din Nistrul de Mijloc !i de Jos Ast zi avem informa ii foarte contradictorii referitor la num rul speciilor\subspeciilor din apele Nistrului. ĂŽn unele surse tiin ifice figureaz 130 specii, ĂŽn altele ĂŽn descre tere – 107, 100, 88, 82, 79, 75, 70, 59, 49 i 46 specii (K , 1948-1949; K ., 1954; * , 1983; _ ( ., 1999; 2001; 2003; " , 1977; ` , 1998; q , 1986; Cozari, Usatâi, Vladimirov, 2003; Mo u, 2004; 2005; Mo u, Ciobanu, Davideanu, 2004; Usatâi, 2000; Usatâi .a., 2003; ?arapanovscaia, 1999). Cum am mai men ionat, ihtiofauna nistrean este original , ea con ine irca 30 specii ( i subspecii) relicte ai bazinului ponto-caspic, 11 specii endemice ai Dun rii, Nistrului i Niprului, 6 imigran i mediteranieni. O mare parte din speciile relicte i fostele specii comune ĂŽn bazin acum au disp rut sau se afl pe cale de dispari ie (chi carii, sturionii, lipanul, p str vul indigen, boi teanul, majoritatea porcu orilor, oble ul mare, toate cârele, mreana p tat , beldi a i fusarul, caspiosoma i unii din guvizi). Investiga iile (aa. 19852013) compilatorilor acestei c r ulii au identificat veridic ĂŽn bazinul Nistrului (de la izvoare pân la mare) 86 de specii de pe ti. ĂŽn ultimul deceniu au fost g site ĂŽnc 3 specii noi pentru fauna Nistrului (mo ul de Amur, umfl tura gola i ghibor ul lat). Astfel, cu datele din literatura ĂŽn bazinul nistrean num rul speciilor de pe ti cre te aproximativ la 120. Num rul total al speciilor de pe ti din Nistru, probabil, este mai mare. ?i este surprinz tor, c componen a calitativ a pe tilor din Nistru nu prea difer de ale altor fluvii ale bazinului M rii Negre. Activitatea omului ĂŽn mai mult de 60 de ani (eutrofizarea ireversibil , poluarea cronic , pescuitul excesiv i distrugerea fizic a habitatelor) i abordarea pur comercial ĂŽn evaluarea fluviului Nistru (el anterior avea statut de râu „f r valoare economic â€?) au adus la „succeseleâ€? tiute de to i: schimbarea fundamental a structura faunei piscicole. Cu alte cuvinte, a avut loc s r cirea semnificativ a diversit ii speciilor i a abunden ei popula iilor lor ĂŽn cea mai mare suprafa a bazinului fluviului. Speciile de pe ti anterior rare au devenit amenin ate de dispari ie i pe cale de dispari ie, iar cele comune ĂŽn capturile industriale i-au redus num rul si au devenit rare. Pe lâng acest “banditismâ€?, fauna nistrean s-a completat cu ni te specii alogene est-asiatice i nord-americane aclimatizate de om sau p trunse aici prin expansiune (11 specii). Cele mai numeroase i agresive dintre acestea sunt: carasul argintiu, murgoiul b l at, soretele i mo ul de Amur. ĂŽn bazinul Nistrului continu procesul de „Îmbog ireâ€? a ihtiofaunei, pe tii vin atât din amonte odat cu viiturile mari (beldi , boi tean, zbori , p str vi, zgl voace), cât i din aval prin migra iune (guvizi, undrea, osar, ghidrin, clupeide i unii din chefali). Datorit viiturilor mari, avute loc ĂŽn ultimii mari ĂŽn bazin, ĂŽn sectorul de mijloc au fost semnalate 3 specii de salmonide, care au fost clasificate ca specii accidentale. Adic , din josul bazinului are loc pontizarea fluviului cu specii salmastricole, iar de la nord vin speciile de ap rece. Mai mult decât atât, lista i biomasa pe tilor din bazinul Nistrului s-a m rit pe contul speciilor de talie mic (zvârlugi, oble , boar , batc i guvizi). Prin urmare, datorit schimb rilor regimurilor hidrologic i termic ĂŽn albie, este de a teptat o cre tere a abunden ei pe tilor de ap rece (mihal ului, zgl voacelor, boi teanului, virezubului, cleanului mic, beldi ei, osarului, ghidrinului, porcu orilor, ghibor ilor, pietrarului, bibanului i al ilor). Dup compozi ia sa ecologic fauna piscicol a Nistrului nu e omogen . Ponderea ei, evident, o de in pe tii dulcicoli limnofili, termofili i de ap stagnant , urma i de speciile de ponto-caspice ap salmastr i cei marini eurihalini, ĂŽntâlni i preponderent ĂŽn sectorul de jos, la guri i ĂŽn liman. Cel mai divers grup din Nistru sunt pe tii ciprinizi i percizi (55 i 45 specii). Foarte tipic pentru Nistru e prezen a frecvent a hibrizilor inter- i intragenerici. Acest lucru este cauzat de insuficien a locurilor prielnice pentru reproducere. Cu toate acestea, comunit ile piscicole ale bazinului fluviului Nistru ĂŽ i mai men in o productivitate ridicat i mare diversitate de specii. ĂŽn fiecare sector al fluviului format un complex deosebit de pe ti. Cu cât te ridici pe Nistru mai departe de mare, cu atât mai pu ine specii de pe ti se g sesc. ĂŽn sectorul de mijloc al fluviului au fost identificate 51 specii, ĂŽn cel de jos (ĂŽn limitele R. Moldova) - 74 de specii, ĂŽn lacul de acumulare Dub sari - 40 specii, ĂŽn lacul de acumulare Cuciurgan - 42 specii, ĂŽn liman - 81 specii. Pentru sectorul de jos al Nistrului e foarte caracteristic variabilitatea sezonier a faunei piscicole - unele specii migreaz ĂŽn sus sau ĂŽn jos pentru hrana sau depunerea icrelor. ĂŽn aceast por iune de contact al fluviului cu marea (limanul Nistrului) au fost 6
semnalate 81 specii de pe ti. Num rul acelora i specii de pe ti în diferite sectoare ale fluviului este variabil în func ie de condi iile habitatului i bazei trofice. Men inerea aparentei abunden e numerice a pe tilor din Nistru (crap, sânger, novac, cosa ) ast zi se efectueaz exclusiv prin reproducerea lor artificial i popul ri ulterioare, de i stocurile multor altor specii autohtone valoroase pot fi restabilite în acela i mod ( al u, sturioni, somn, moruna , pl tic , tiuca, etc.), cu atât mai mult c tehnologiile demult au fost elaborate de cercet tori. Cu toate acestea, putem spune, c biologia, r spândirea i dinamica numeric a celor mai multe dintre speciile de pe ti ale Nistrului, din cauza insuficien ei studierii, nu sunt cunoscute cu adev rat. De i se manifest o aparent men inere a bog iei ihtiofaunei, dar speciile de care este interesat pescarul au devenit rarit i. Din totalul pe tilor bazinului nistrean valoare comercial ast zi au doar câ iva: tiuca, pl tica, sângerul, novacul, cosa ul, crapul, al ul, babu ca, taranca, carasul, etc. Totodat , capturile lor au sc zut dramatic. În prezent pescuitul industrial pe fluviu s-a redus, multe locuri au devenit nefavorabile chiar i pentru pescuitul amator. Ponderea aici o de in speciile de talie mic (circa 70%). Sectorul de jos (inclusiv limanul) este cel mai bogat dup rezerve de pe te. Pe baza rezultatelor numeroaselor studii, avem dreptul s spunem, c fauna piscicol autohton a Nistrului este în stare extrem de critic . Ea a avut o sc dere semnificativ a abunden ei multor specii indigene, dintre care unele nu au mai fost reg site în ultimele decenii. Un num r semnificativ de specii de pe ti care sunt rare, vulnerabile sau pe cale de dispari ie figureaz în C r ile Ro ii ale Ucrainei, Republicii Moldova i în lista Uniunii Interna ionale pentru Conservarea Naturii. Foarte multe specii sun protejate la nivel european, dar pe teritoriul R. Moldova nu au nici un statut de conservare, de i în bazinul fluviului Nistru sunt rare, vulnerabile sau pe cale de dispari ie. Categoria de raritate a speciilor nistrene de pe ti a fost apreciat reie ind din actele legislative interna ionale i cele na ionale. Exist necesitatea de a schimba statutul de conservare pentru numeroase specii de pe ti ai Nistrului, astfel noi propunem s de a recunoa te c 18 specii sunt critic periclitate de dispari ie sau sunt disp rute (categoria CR - EX), 13 specii sunt amenin ate de dispari ie (categoria EN), 16 specii sunt vulnerabile (categoria VU) i circa 30 specii sunt rare (categoria R). Respectiv, toate aceste specii trebuie investigate i incluse în documentele oficiale cu privire la protec ie. În aceast c r ulie sunt prezentate 139 specii de pe ti i ciclostomide, care apar in la 86 genuri, 30 familii i 17 ordine. Descrierea speciilor este foarte succint i e prezentat în urm toarea ordine: pozi ia sistematic (ordin i familie), desenul color al speciei, denumirea ( tiin ific , comun în limbile român i rus ), principalele caracteristici distinctive, distribu ia i abunden a, importan a economic , starea de conservare, categoria de raritate oficial i cea al autorilor acestei c r ulii. Sunt incluse toate speciile cunoscute pân în prezent, a c ror valabilitate nu a fost schimbat în revizuirile ihtiologice relevante. În prezentarea textului s-au luat în considerare datele contemporane bine argumentate privind sistematic , statutul taxonomic valid i nomenclatura general acceptat a pe tilor. Informa ia textual prezentat provine din diferite surse bibliografice i electronice, precum i din analiza datelor investiga iilor de mul i ani ai compilatorilor c r ii. Creditele fotografice sunt împrumutate din Internet. Pentru descrierea speciei de pe te sa încercat de a folosi cele mai vizibile caracteristici externe (vezi imaginea), f r a intra în multe detalii, ele fiind alese în a a fel, încât s le poat vedea cu u urin orice pescar. Fi- i de acord, c pentru a cunoa te specia i a o elibera în stare vie pe tele este suficient de al examina la exterior.
7
Anatomia extern a pe!tilor: 1 - n ri, 2 - ochi, 3 - opercul , 4 - radii spinoase/neramificate, 5 - radii moi/ramificate, 6 - Înot toare dorsal , 7 - linie lateral , 8 Înot toare adipoas , 9 - Înot toare caudal , 10 - musta , 11 - Înot toare pectoral , 12 Înot toare ventral , 13 - anus, 14 - Înot toare anal . Compilatorii c r uliei s-au str duit de a reduce la maxim utilizarea terminologiei tiin ifice, ca descrierea pe telui s fie În eleas de nespeciali ti. Prin caracteristicile morfologice externe determinarea speciilor anumitor grupuri de pe ti (zvârlugi, porcu ori, cara i, unii guvizi, umfl turi, zgl voace, lapine, etc.) este foarte dificil , acest lucru Îl pot face numai speciali tii ihtiologi. Dup toate caracteristicile diferen iale se suprapun, astfel Încât este imposibil distingerea indivizilor din specii diferite. Dar speciile de cara i, zvârlugi, câre i unii porcu orii pot veridic identificate doar prin metode genetice, deoarece ace ti pe ti formeaz complexe de hibrizi. În mare m sur speciile/subspeciile/formele lor variaz dup propriet ile biologie. Categoric, majoritatea speciilor problematice de pe ti necesit studiu detaliat cu implicarea unei mai variate game de metode noi sau combinate (biochimice, genetice la nivel celular i molecular) pentru a eviden ia criterii clare de determinare a speciilor. Astfel, concluzii definitive asupra diversit ii ihtiofaunei bazinului Nistru de f cut este pân când devreme.
#, - ' "# % ' - $ % & % ' Z ! ' # ! ' ; ( % ! ( /" % & * . X & ( & " ! Y 130, & - ' : 107, 100, 88, 82, 79, 75, 70, 59, 49 46 (K , 1948-1949; K ., 1954; * , 1983; _ ( ., 1999; 2001; 2003; " , 1977; ` , 1998; q , 1986; Cozari, Usatâi, Vladimirov, 2003; Mo u, 2004; 2005; Mo u, Ciobanu, Davideanu, 2004; Usatâi, 2000; Usatâi .a., 2003; ?arapanovscaia, 1999). $ " ', & Y * ' , $ 30 %& ( " ) - "
( % ; &, ( , !5 ! $ ! %: & , , " " ', ; % " , " , (, #$ ! % ! , !, ( ', % ( ", ( ' %( %&), 11 ( %& ! * !, * * " , 6 ; & . %
! (1985-2013 .) " & $ * " ( % % 86 . ] " % ; % 5H 3 %& ! & Y % * % - , - ! " . ,
( %& %& ( % * ( ! " 120. \ 5 ( % , ( #5 & !
, ! , ' . ( ' , " ( %
* " ( ( %
. 8
* ! ' ' ( ( 60
* ( Y , & ( ; !; , " , Y ; ( ( $ ( $ & ! " ), ( ( " & * ( “’ ( " ; ” ) " ; % " & : % ; ! % % !. ( , " ; 5 Y % ; " % ' ( . + % % " ( ; #5 &, " % - % % # ( ' &. “ " ” " ; " " & % ; ( ( $ %& ( ; O -X ( ; ). X ; ' ; ! " ! ' 11 . ' " % # ( ' &
%& : ', ( ( , ( % ' - . X
* " $ ! "
“ 5 !” % ! ; ( ! %& ; & '! ! " ( % ! , '! , H - ', Y , " 5 .) ; ; '! " !& ( %( , % - , # , ' % % ; Y ). X
!; ' " , ( $ % 3 Y %& % , % % % ( %& . ] " & " ; ! #$ (
% , ( - ; & % . K , % " Y %
% % ; ( ( ! ( & %& ( " , , , ( %( ). ; , !; ; ( ' $ , $ ! ' ( ! & # %& % ( , " 5 , '! , % ; , ' , % ! , # , , ( " , ! ). ( & Y * . \ 5 , , !# " % Y ' % " # % %, # % " - " % % %, ( #5 ! , ' ( . Z ' ; ; * ( # ! " ; % ; % (55 45 ). \( ' & ! * ( ! ( ' $ %& $ %& . W ! ! ! ( ( " & !5 & 5. , 5 % * & % # " ; ' ' ; ( ' ; . X $ ( $ ! ; % " % . Q ' ! " ' ! & " * , ' ( % ( !. X ( * Y 51 , $ ( ( & +. ) - 74 , & 5 * ' - 40 , ( & 5 - 42 . * ! $ ( * ( ' & ; ! ; ( ' & Y % – % % # & ; . X - * $ 81 % . Q ' & & $ % ; %& ( & " ! !; ! ! $ ; & ; ;%. $ ( ( %& % * ( " , , ) 5 ! ! #( ' "
" ; " #5 ; % !, & ! ; " % $ & %& %& $ " " ' $ " ( , % , , % , 5, 5 .), , ( & ; %. \ $ ; ', ( ! ' % * ;-; ( ; (
! , " ( ( %. Z ! $ 5 ! ( ; ; ! % , #5 & % * ' . % ; ( ; ' # ' ' : 5 , 5, " % % , % ,
, ", " , ', ' . \ , & % ; ; '. ( ( " % % % " ( " !, " % $ ! # ' . X ; ' # " % % % ( 70%). ; " %( # ; ' * , #( ! . 9
\ % ! ' ; ' & ( %&
, $ ', ( ! & Y * & ! (
! . Z # ! 5 ' ( & %& , % ; %& ( # ! $ " !$ ! . ] ( ' ( % , % ! !# ! , $ % ( ; #5 , ; % % L %, +. " ( ' $ #; & % " %. \( ' & ! % " , " & +. # , ! , (
* ! !# ! , !; % " ; ( ; !. \ & % % " $ % ' % ; ' % . X ; & ' ; ! & ! & % * , " % " " ; ', ( ( ; ! ( ; & * 18 ( CR-EX), " ; ( ; ! (EN) - 13, !; %& (VU) – 16, & (R) - 30. X % $ % % '
% #( % Y ' % % " & . X $
# ! 139 % ; %& % , !5 & ! 86 , 30 17 ! . " 5 ( ' $ Y #5 " ! : ( " $ ( ! ); ; $ ; ; ( ( , 5 " ! %
!;% &); % ( ' % " ; ; " ( '; ; ( ; & % " ! ! & ! ; $ . X #( % ; % ! ' % % * , ' %& " % ; & ( &
&. ; $ ( % % % ( ; , ( % . %& " % " '; % ; ( % % % ( , $ % &
$ . # % ; % ; . " ' " $ & % ( ' % " ; ( . ), ; & " , % ' ; , ( % & ' ! % . X ', ( ( , ! " ! % % ( % " ' H # $ , " ( " '; ' " ; .
0 1 -- 4 - "#: 1- ; ; 2 - ;; 3 - $ ! % ; 4 - $ / ; % (; 5 - ! / ; % (; 6 - " " ; 7 ! !; 8 - $ " ; 9 - & " ; 10 - ; 11 - " ; 12 - # " ; 13 - ' ; 14 - ' % " .
10
', " ; $ , " '; ' ( # # " ' " ! % ! " !;% . - Y ( & " ! ' # " $ ' %& "" % ( " , " , , ! %( , " , " 5 , ; " .) ' ; ' , % " ' " ; #5 ! & . " ; ; ( ! " % # ! ' , ( " ; $ ( ' ; %& . " $ Y # ! ' ( , ; # % " %. X ' " & %/" %/Y % ; ( # ! " . \ ; ( , % % # " ; ( ! " ( ; ( %& %& %&
! ( & ( &, ( & ( ! !&) " ( & %& .
' , ( ' % % % % * " ' .
11
Petromyzontiformes, Petromyzontidae
Eudontomyzon mariae (Berg, 1931) - chi!car ucrainean, < ' - 4 % Semnele distinctive. Corpul foarte alungit, ĂŽn form de arpe, mai cilindric i gros ĂŽn partea anterioar . Pielea f r solzi. Dou ĂŽnot toare dorsale joase i al turate una de alta, a doua dorsal se une te cu o mic caudal . Alte ĂŽnot toare lipsesc. Capul mic, ĂŽn urma lui pe laturi câte 7 deschideri branhiale ovale. Ochii bine dezvolta i. O singur nar , situat ĂŽnaintea ochilor. Gura cu buze groase, f r f lci, ĂŽn form de o ventuz rotund ĂŽnconjurat de numero i din i cartilagino i. Adul ii au spatele brun sau cenu iu ĂŽnchis, cu reflexe verzui metalice. Laturile de un brun deschis sau cenu iu-g lbuie, abdomenul albargintiu. Caudala puternic pigmentat . Larvele sunt brune, uneori cu desen marmorat format din pete ĂŽntunecate ĂŽnconjurate cu alb. Larvele sunt mai mari decât adul ii. Lungimea: adul ii 16-21 cm, larvele 23-31 cm. Larvele pot tr i 3,5-7,2 ani, adul ii - 1 an. R spândirea. Specie indigen . Distribu ia nu e studiat . Anterior semnalat ĂŽn afluen ii sectorului de sus al fluviului, mai rar ĂŽn alte sectoare. Aspectul cantitativ. Ă&#x17D;n ultimele decenii aceast specie nu a mai fost pescuit ĂŽn bazinul fluviului. Importan*a. Nu prezint interes economic sau sportiv. Starea de protec*ie. Specie protejat la nivel european, este inclus ĂŽn Cartea Ro ie a R. Moldova ca critic periclitat (CR), de i ĂŽn fluviu poate fi considerat ca disp rut (EX). Pescuitul acestui pe te este oprit. L-a i prins â&#x20AC;&#x201C; elibera i-l ĂŽn ap ĂŽn stare vie!
= " > . ; , 5 " ( , ; ( . * ; & " %& " , " #5 & ! $ , ; ; & " & ' & " . %& " . } ' !, & " 7 ' %& $ %& . } ; & ; %. Z , " ;. Q # , " % #5 % ; ! ' % & !5 . X & !! ( ' 5 ! - !, !!, ; ! ( !. K % , $ - % - ( % , #& - . ~ " ' " . _ ( ( % , " !, %& & ( ' % "! , " $ % ; . * : ; % - 16-21 , ( - 23-31 . _ ( " ; %&. _ ( $ 3,5-7,2 , ; % - 1 . ' ' . A % . + " ; ( , % ( ' & " & & , $ & ( . ? ' ' =. * % ' ! % $
. @ . % " ; ( ! .
" ' <'. \& ! % " , ; # +. ( ; #5 (CR), & ! $ % ' " ( ( ; (EX). Z $ " % ; " . â&#x20AC;&#x201C; " !
12
Acipenseriformes, Acipenseridae
Acipenser gueldenstaedtii Brandt et Ratzeburg, 1833 â&#x20AC;&#x201C; nisetru rusesc, <'' ' Semnele distinctive. Corpul alungit, rotund ĂŽn sec iune transversal , fiind mai ĂŽnalt decât la restul sturionilor. Pe corp 5 iruri longitudinale de scuturi osoase (1 dorsal, 2 laterale i 2 ventrale). Toate scuturile au creste radiare. Scuturile dorsale distan ate (8-19), ele au vârf ascu it i orientat ĂŽn urm , dar nu dep esc marginea scutului. Ă&#x17D;n rândurile laterale sunt 24-50 scuturi rombice mici, pu in ĂŽnalte i mult distan ate ĂŽntre ele. Ă&#x17D;n rândurile ventrale sunt 6-13 scuturi. Ă&#x17D;ntre scuturi sunt ĂŽmpr tiate granule i scuteluri stelate de diverse m rimi. Botul relativ scurt (pân la 60% din lungimea capului), lat i obtuz, acoperit cu pl ci. Gura mic , dreapt i inferioar . Buza superioar pu in despicat la mijloc, iar cea inferioar ĂŽntrerupt pe o distan mare. Patru must i pe fa a inferioar a botului, amplasate mai aproape de vârful lui decât de gur . Must i cilindrice i nefranjurate, vârful lor nu atinge buza. Istmul acoperit de 2 scuturi triunghiulare. Membranele branhiale concrescute cu istmul, nu formeaz cut liber . Spatele cenu iu ĂŽnchis, verde ĂŽnchis sau deschis, negru-cenu iu, sur-albastru sau brun-deschis. Laturile mai deschise. Scuturile i abdomenul albicioase sau de un galben murdar. Lungimea: obi nuit 1-2 m, maximal 4 m. Femelele sunt mai mari. Poate tr i 50 ani. R spândirea. Specie indigen . Relict ponto-caspic. Specie marin migratoare, exemplare unice urc pentru reproducere ĂŽn fluviu, pân la barajul Dub sari. Aspectul cantitativ. Abunden a la nivel critic. Efectivul din mare se men ine doar prin populare. Importanta. Ă&#x17D;n trecut era un pe te de interes economic. Starea de protec*ie. Specie protejat la nivel european i mondial, este inclus ĂŽn Cartea Ro ie a R. Moldova ca specie critic periclitat de dispari ie ( R), practic disp rut . Pescuitul acestui pe te este oprit. L-a i prins â&#x20AC;&#x201C; elibera i-l ĂŽn ap ĂŽn stare vie!
= " > . , ( , % , ( ' %& %&. Z 5 " ' %& ! %& 5 (1 " , 2 %& 2 # %&). X 5 ' % ; % % . " %& 5 8-19, # % ; % ; %. X %& ! & " 24-50 5 , ; , ' % . X # %& ! & " 6-13 5 . $ ! 5 ; % ; " % ; ; ( % " . +% ( 60% % %), ,
" # " ; . + ' , $ , " " ( % . X & !! ' % ( !, $ !! - " " . * " % ; % " $ % $ , ( . L % , ( ; & ), #5 ! . } " % 2 ' %& 5 . % " " 5 % $ , " " % , ; #
# . " -( !, !, ! !. K
. Â&#x20AC; . K #& !; -$ . * : %( 1-2 , ' 4 . " . $ $ ' 50 . ' ' . A % . - " . & ! ! % , ; & $ ( , " % }W * '. @ . X " - ! " % ! % Â % . ? ' ' =. ( ! % , Y ( ( ; . ] " % " $ # ! ; (
; !.
" ' <'. \& ! % " !& , ; # +. ( ; #5 ( R) . Z $ " % ; " % . â&#x20AC;&#x201C; " ! 13
Acipenseriformes, Acipenseridae
Acipenser nudiventris Lovetsky, 1828 â&#x20AC;&#x201C; viz , 1 Semnele distinctive. Corpul robust, relativ ĂŽnalt i gros, rotund ĂŽn sec iune transversal . Ă&#x17D;n l imea lui maxim e la nivelul primului scut dorsal. Profilul frun ii i cefii e abrupt. Pe corp 5 iruri longitudinale de scuturi osoase (1 dorsal, 2 laterale i 2 ventrale). Scuturi dorsale 11-17, primul scut cu vârful ascu it, este cel mai mare i contopit cu capul. Ă&#x17D;n rândurile laterale câte 52-75 scuturi rombice mici, ele fiind mai pu in ĂŽnalte i mult distan ate ĂŽntre ele. Ă&#x17D;n rândurile ventrale câte 11-17 scuturi, care cu vârsta se tocesc sau se ascund ĂŽn piele. Vârful scuturilor e ĂŽndreptat ĂŽnapoi, dep ind marginea lor. Ă&#x17D;ntre irurile de scuturi pielea e nud . Botul scurt, conic, rotunjit la vârf. Ochi mici i distan a i. Nara anterioar rotund i mic , iar cea posterioar mare, alungit i dispus perpendicular. Gura mic , dreapt i inferioar . Buza superioar ĂŽntreag , cea inferioar despicat la mijloc. Patru must i pe fa a inferioar , ĂŽnserate la jum tatea distan ei dintre vârful bot i gur . Must ile cilindrice i franjurate pe interior, cap tul lor atinge vârful botului. Membranele branhiale concrescute cu istmul, nu formeaz cut liber . Dorsala i anala pozi ionate mult spre partea posterioar a corpului. Spatele cenu iu ĂŽnchis, cenu iuverzui, brun-ro cat sau vân t. Laturile mai deschise. Abdomenul alb-g lbui. Ă&#x17D;not toarele surii sau g lbuie, pe ventrale uneori pete ĂŽntunecate. Lungimea: obi nuit 80-100 cm, maxim 221 cm. Poate tr i 36 ani. R spândirea. Specie indigen . Relict ponto-caspic. Specie marin migratoare, urca pentru reproducere ĂŽn fluviu, pân la barajul Dub sari. Importan*a. Anterior pe te de interes economic. Aspectul cantitativ. Nu s-a mai pescuit de peste 50 de ani. Starea de protec*ie. Specie protejat la nivel european i mondial, este inclus ĂŽn Cartea Ro ie a R. Moldova ca disp rut (EX). Pescuitul pe telui acestei specii este oprit. L-a i prins â&#x20AC;&#x201C; elibera i-l ĂŽn ap ĂŽn stare vie!
= " > . , 5 . Z 5 " ' %& ! %& 5 (1 " , 2 %& 2 # %&). " %& 5 11-17, ; & " % % " % , ! . X %& ! & " 52-75
' & 5 . X # %& ! & " 11-17 5 , ;
# ! !# ! $ . \ 5 & ! ; & . $ ! 5 %& " . +% %, ; . _ . + ' , $ , " " ( % . } % " % " . * " % ; % . L % , & ( % , #5 % . % " " 5 % $ , " " % ; # # . " " " ' - !, -; !, - ( ! - ( !. K % . K # 5 " ( % $ - % . % $ % , # %& " & % "! . * : %( 80-100
, ' 220 . $ $ ' 36 . ' ' . A % . - " . & ! ! % , ; & , " % }W * '. @ . X " - % Â " % % . ? ' ' =. L$ 50 ( ! .
" ' <'. \& ! % " !& , ; # +. ( ; (EX). Z $ " % ; " % . â&#x20AC;&#x201C; " !
14
Acipenseriformes, Acipenseridae
Acipenser stellatus Pallas, 1771 â&#x20AC;&#x201C; p strug , ' H% Semnele distinctive. Corpul alungit, relativ sub ire, rotund ĂŽn sec iune transversal . Pe corp 5 iruri longitudinale de scuturi osoase (1 dorsal, 2 laterale i 2 ventrale). Scuturi dorsale 9-16. Ă&#x17D;n rândurile laterale câte 26-43 scuturi cu marginile crestate care se suprapun. Ă&#x17D;n rândurile ventrale câte 9-14 scuturi. Toate scuturile situate destul de apropiat. Scuturile dorsale i laterale sunt alungite cu vârfurile ascu ite, orientate ĂŽnapoi i spre coad se ĂŽnal . Ă&#x17D;ntre scuturi ĂŽmpr tiate granule i scuteluri stelate mari de culoare deschis . Botul foarte lung (peste 60% din lungimea capului), l it i aplatizat, u or curbat ĂŽn sus. Profilul capului concav. Fruntea convex . Gura mic , dreapt i inferioar . Buza superioar ĂŽntreag (rar u or despicat ), cea inferioar ĂŽntrerupt la mijloc. Patru must i pe fa a inferioar a botului, inser ia lor este mai aproape de gur . Must ile cilindrice, sub iri i nefranjurate, vârful lor nu ajung pân la buz . Istmul acoperit de 2 scuturi triunghiulare. Membranele branhiale concrescute cu istmul i nu formeaz o cut liber . Spatele cenu iu ĂŽnchis sau brun ĂŽnchis, cu nuan albastruie-neagr . Laturile galbenalburii sau ro ietice. Scuturile albe, se eviden iaz prin nuan sidefie. Abdomenul albg lbui sau sur-g lbui. Lungimea: obi nuit 100-130 cm, maximal 220 cm. Femelele sunt mai mari. Poate tr i 41 ani. R spândirea. Specie indigen . Relict ponto-caspic. Urc pentru reproducere ĂŽn fluviu pân la baraj. Importanta. Ă&#x17D;n trecut era un pe te de interes economic. Aspectul cantitativ. Ă&#x17D;n prezent capturi extrem de sporadice, declin numeric continuu. Starea de protec*ie. Specie protejat la nivel european i mondial, este inclus ĂŽn Cartea Ro ie a R. Moldova ca critic periclitat de dispari ie ( R), ĂŽn fluviu aproape a disp rut (EX). Pescuitul acestui pe te este oprit. L-a i prins â&#x20AC;&#x201C; elibera i-l ĂŽn ap ĂŽn stare vie!
= " > . , " ( " " ( ( . Z 5 " ' %& ! %& 5 (1 " , 2 %& 2 # %&). " %& 5 9-16. X %& ! & 26-43 5 , " % #5 & . X # %& ! & " 9-14 ; %& 5 . X 5 " $ % ' . " % % 5 ; ; % # ! % # % ! % % #( % "%, " % ; . $ ! 5 ; % " % % ; ; ( % " . +% ' ( 60% % %), ( , ; , " # ; & . _ ' %" % . + ' , $ , " " ( % . X & !! !, $ !! - " " . * " % " $ %
; $ , ( % . L % , ( ; & ) # ! . } " % 2 ' & ' %& 5 . % " " " " % ; # # . " - !, - ( ! - ! -( % . K ( ' - % . K % 5 ; % !# ! " % . K # $ - $ - . * : %( 100-130 , ' 220 . " . $ $ ' 40 . ' ' . A % . - " . & ! ! % , & ! $ ( , " % }W * '. @ . X " - % Â " % . ? ' ' =. X ( ! ( %& ; " ! &.
" ' <'. \& ! % " !& , ; # +. ( ; #5 ( R). Z $ " % ; " % . â&#x20AC;&#x201C; " !
15
Acipenseriformes, Acipenseridae
Acipenser ruthenus Linnaeus, 1758 â&#x20AC;&#x201C; ceg , ' -$= Semnele distinctive. Corpul alungit, scund. Ă&#x17D;n l imea maxim e ĂŽn dreptul scuturilor 3-4 dorsale. Pe corp 5 iruri longitudinale de scuturi osoase (1 dorsal, 2 laterale i 2 ventrale). Scuturi dorsale 11-18, dintre care primul scut nu se deosebe te dup m rime de restul i nu este concrescut cu capul; ele au o creast ascu it i vârf ĂŽnclinat ĂŽnapoi care dep e te marginea. Scuturile sunt apropiate. Ă&#x17D;n rândurile laterale 56-71 scuturi mici care se suprapun. Ă&#x17D;n rândurile ventrale 10-20 scuturi. Ă&#x17D;ntre scuturi pielea e nud , mai rar acoperit cu granule i scuteluri stelate. Botul scurt (pân la de 60% din lungimea capului), conic, ascu it sau obtuz, u or curbat ĂŽn sus. Gura mic , dreapt i inferioar . Buza superioar ĂŽntreag , cea inferioar ĂŽntrerupt la mijloc. Patru must i pe fa a inferioar , inserate la jum tatea distan ei dintre gur i bot. Must ile cilindrice, franjurate pe marginea interioara, vârful lor atinge buza superioar . Membranele branhiale concrescute cu istmul i nu formeaz o cut liber . Pectoralele foarte dezvoltate. Spatele cenu iu-brun, verde sau cenu iu ĂŽntunecat, cu o tent alb struie. Laturile i scuturile albicioase. Abdomenul alb-g lbui, cu nuan roz . Ventralele i anala ro cate, restul ĂŽnot toarelor fumurii. Lungimea: obi nuit 50-60 cm, maximal 125 cm. Femelele sunt mai mari. Poate tr i 30 ani. R spândirea. Specie indigen . Relict ponto-caspic. Se semnaleaz ĂŽn sectoarele de mijloc i de jos ale fluviului, lacul de acumulare Dub sari, bra ul Turunciuc i limanul. Importanta. Ă&#x17D;n trecut era un pe te de interes economic. Aspectul cantitativ. Pe te extrem de sporadic, popula ii ĂŽn declin numeric masiv. Starea de protec*ie. Specie protejat la nivel european, este inclus ĂŽn Cartea Ro ie a R. Moldova ca specie vulnerabil (VU), ĂŽn fluviu este pereclitat de dispari ie (EN). Pescuitul acestui pe te este oprit. L-a i prins â&#x20AC;&#x201C; elibera i-l ĂŽn ap ĂŽn stare vie!
= " > . , ; , % . Z 5 " ' %& ! %& 5 (1 " , 2 %& 2 # %&).
" %& 5 11-18, " % ; & ( ! " ( ' %&, ! . " % 5 % % " , $ % # !. X %& ! & " 50-71 & 5 , " #5 & ! ( " ; . X # %& ! & " 10-20 5 . $ ! 5 $ !, ; % % ; % ; ; ( % " . +% 60% % %, " ( ( , " ; , ; & . + ' , $ , " " ( % . X & !! !, $ !! " " . * " % " $ % ; % . L % , & ( % , #5 ! . % " " 5 % $ , " " % ; # #
. " - !, -; ! - !, % . K - % . K % # % 5 % . K #& , $ - - . K # % ' % " ; % , ' % - % . * : %( 50-60 , ' 125 . $ $ ' 30 . ' ' : A % . - " . $ ( , & 5 * ', ( . @ . X " - % Â " % % . ? ' ' =. X ( ! ( % ; " ! .
" ' <'. \& ! % " , ; # +. !; % (VU). Z $ " % ; " % . â&#x20AC;&#x201C; " !
16
Acipenseriformes, Acipenseridae
Huso huso (Linnaeus, 1758) â&#x20AC;&#x201C; morun pontic, 4 ' - # <% Semnele distinctive. Corpul alungit, rotund ĂŽn sec iune transversal , gros i relativ ĂŽnalt. Pe corp sunt 5 iruri longitudinale de scuturi osoase (1 dorsal, 2 laterale i 2 ventrale). Scuturi dorsale 9-17, primul dintre ele mai mic decât urm toarele, ele sunt netede i f r vârfuri. La cap i la coad rândurile de scuturi sunt joase, iar la mijlocul coppului - ĂŽnalte. Ă&#x17D;n rândurile laterale câte 37-53 scuturi rombice mici, mult distan ate ĂŽntre ele. Ă&#x17D;n rândurile ventrale câte 7-14 scuturi mici. Toate scuturile au creste radiare. Ă&#x17D;ntre scuturi pielea e nud , rar e acoperit cu granule i scuteluri stelate foarte mici i rare. Profilul capului concav. Botul scurt i aplatizat, gros i triunghiular ĂŽn partea superioar , ascu it ĂŽn cea inferioar ; la adul i el este moale i elastic. Gura foarte mare i semilunar (ajunge pân la marginile capului), inferioar . Buza superioar ĂŽntreag , cea inferioar ĂŽntrerupt la mijloc, vârfurile interne sub iate i distan ate. Patru must i pe partea inferioar , inserate mai aproape de gur decât de bot. Must ile turtite lateral, cu franjuri plisate, vârful lor dep ind buza superioar . Membranele branhiale nu sunt concrescute cu istmul i formeaz o cut liber . Spatele cenu iu ĂŽntunecat sau negru, cu nuan metalic . Laturile sur-alb struie sau sur deschise. Abdomenul i scuturile suri-albuie. Botul g lbui, transparent. Lungimea: obi nuit 1,5-2,5 m, maximal 10 m. Femelele sunt mai mari. Poate tr i 118 ani. R spândirea. Specie indigen . Relict ponto-caspic. Speciemarin , urc ĂŽn fluviu pentru reproducere. Importanta. Ă&#x17D;n trecut - un pe te de interes economic. Aspectul cantitativ. Practic nu s-a mai pescuit de 20 ani. Starea de protec*ie. Specie protejat la nivel european i mondial, este inclus ĂŽn Cartea Ro ie a R. Moldova ca critic periclitat de dispari ie ( R), de i practic a disp rut (EX). Pescuitul acestui pe te este oprit. L-a i prins â&#x20AC;&#x201C; elibera i-l ĂŽn ap ĂŽn stare vie!
= " > . % , " ( ( . Z 5 " ' %& ! %& 5 (1 " , 2 %& 2 # %&). " %& 5 9-17, ; & " % ' " ( , ; " . " ; ! 5 ; , " - ; % % . X %& ! & " 37-53 & 5 , %& . X # %& ! & " 7-14 & 5 . $ ! 5 $ ! ; % % " . +% , ' , " 5 ; ; %& & & ! . + ( ' ' , " % . X & !! !, $ !! - " " . * " % " $ % ; $ , ( % L , " #5 % , & ( % , #5 !. % " " 5 % $ , " " % ; # # . " ( , " " ' - ( , ( . K % - % . K #& 5 - % . +% $ , " ( #5 !. * : %( 1,5-2,5 , ' 10 . $ $ ' 118 . ' ' . A % . - " . & ! % , $ , " ! ! ; ' . ? ' ' =. ( ( !. @ . X " - ! " % ! % .
" ' <'. \& ! % " !& , ; # +. ( ; #5 ( R), & ! $ ( ' ! ( ; (EX). Z $ " % ; " % . â&#x20AC;&#x201C; " !
17
Anguilliformes, Anguillidae
Anguilla anguilla (Linnaeus, 1758) â&#x20AC;&#x201C; anghil european , ' <% = Semnele distinctive. Corpul foarte alungit i gros, ĂŽn form de arpe, ĂŽn partea caudal ascu it i slab comprimat lateral. Solzii m run i, alungi i i ascun i ĂŽn piele. Linia lateral distinct . Dorsala i anala foarte lungi, contopite cu caudala. Inser ia dorsalei e departe de capetele pectoralelor. Pectoralele rotunjite i mici, ventralele lipsesc. Capul relativ mic, aproape conic, anterior pu in aplatizat. Ochii mici, situa i foarte anterior (deasupra col urilor gurii). Gura larg , terminal . F lcile mici, cea inferioar proeminent . Buzele groase. Din ii m run i. Ochii argintiu-aurii. Spatele albastru ĂŽnchis, verde ĂŽntunecat sau brun-negricios. Laturile g lbui, abdomenul alb. Ă&#x17D;not toarele cenu iu-brune. Lungimea: obi nuit 50-100 cm, maximal 2 m. Femelele sunt mai mari. Pot tr i 25 ani, de obicei 7-12 ani. R spândirea. Specie indigen . Unicul pe te migrator al regiunii care tr ie te ĂŽn ape dulci i se reproduce ĂŽn mare (nord-vestul Oceanului Atlantic). Anterior exemplare r t cite erau pescuite ĂŽn liman i bazinul sectorului de jos al fluviului. Ă&#x17D;n ultimele decenii nu a mai fost semnalat. Importanta. Ă&#x17D;n trecut un pe te de interes economic. Aspectul cantitativ. Capturi sporadice, extrem de rar. Starea de protec*ie. Specie protejat la nivel european, este inclus ĂŽn Cartea Ro ie a R. Moldova ca critic periclitat (CR), de i poate fi considerat ĂŽn fluviu ca disp rut (EX). Pescuitul acestui pe te este oprit. L-a i prins â&#x20AC;&#x201C; elibera i-l ĂŽn ap ĂŽn stare vie!
= " > . ( ' , ; , " ( ( , ' & ( $ . Q ! ( ' !, " !, " $ $ . K ! ! & ; !. " , & ' % " ' " # . Z ( " " %& " . } % " ' % . K # % " # . } ' !, " ( ( !,
" " " # !. } ; ' , & ! ! . + ( % , ( # ( ' ' , $ !! & . } % % . ] % . } ; $ - % . " -( !, ; ! - ( !, $ ; %& & #& . - % . * : %( 50-100 , ' 2 . " . $ ' 25 ( %( 7-12 ). ' ' . A % . [ ! % , ! ! ; $ ! %& ( -; " ( ( ). + ; ! ' ' & $ ( . @ . X " - % Â " % . ? ' ' =. X " ! ! ( " ; %.
" ' <'. \& ! % " , ; # +. ( ; #5 (CR), & ! $ % ' " ( ( ; (EX). Z $ " % ; " % . â&#x20AC;&#x201C; " !
18
Clupeiformes, Engraulidae
Engraulis encrasicolus (Linnaeus, 1758) â&#x20AC;&#x201C; hamsie pontic , 4 ' - 4' Semnele distinctive. Corpul alungit, fusiform, ovoidal ĂŽn sec iune transversal . Spatele i abdomenul perfect rotunjite, f r caren . Pedunculul caudal lung, relativ gros ĂŽn partea anterioar si comprimat lateral spre posterior. Profilul dorsal prezint o linie convex de la bot pân deasupra ochiului, dup care este aproape rectilinie. Solzii mari, sub iri i u or caduci, ei lipsind pe cap i opercule. Doi solzi alungi i la baza caudalei. Linia lateral lipse te. Marginea dorsalei e dreapt , inser ia ei e situat aproximativ la egal distan de la vârful botului i baza caudalei. Ventralele se insereaz ĂŽnaintea dorsalei. Anala se insereaz mult ĂŽn urma dorsalei, marginea ei e dreapt . Capul puternic comprimat lateral i ĂŽngustat spre bot. Fruntea plan , cu o slab creast . Ochii mari, f r pleoap adipoas , privesc lateral i pu in ĂŽnainte. Botul cartilaginos, proeminent i ĂŽnalt, obtuz. Gura inferioar , foarte larg (col ul ei dep e te mult marginea posterioar a ochiului). Falca inferioar foarte ĂŽngust i e dep it cu mult de cea superioar . Din ii m run i. Spatele albastru-verzui, albastru ĂŽnchis sau aproape negru. Flancurile i abdomenul argintii, ĂŽnot toarele incolore. Uneori pe laturi se observ o dung sur-alb struie cu luciu metalic. Operculele branhiale de nuan aurie. Lungimea: obi nuit 9-12 cm, maximal 20 cm. Poate tr i 6 ani, de obicei 2-3 ani. R spândirea. Imigrant mediteranean. Specie marin , se ĂŽntâlne te prim vara i toamna ĂŽn mod excep ional ĂŽn partea maritim a limanului. Aspectul cantitativ. Cârduri pu in numeroase. Importanta. Pe te de interes economic. M rimea legal de pescuit admis - peste 7 cm. Starea de protec*ie. Specia nu are statut de protec ie, dar exploatarea ei ar trebui reglementat .
= " > . , ; , " " ( ( , $ . K # " ( , ' . Q ! " !, ( ' " #5 !. K . Z ( " " & ! " $ ( % ( & " . Z ( # %& " " $ " ( " " . }
' " 5 ! . } ; " % , ; $ %& . +% , . + $ , ( ; %( ' , ! ; ! ;. X & !! ( # ' ' % " . ] % . " !, -; !, - !! " ( ( !. K #& ! - % . ' ! ! " ' ! - ! " , #5 ! ( . Z $ %& % & $ % . % . * : %( 9-12
, ' 20 . $ $ ' 6 , %( 2-3 . ' ' . ; . ! % , ; & . ? ' ' =. ( % ! . @ . \ Â ( " % . + ; % ; & - 7
.
" ' <'. X " & , " ! $ ' !.
19
Clupeiformes, Clupeidae
Sprattus sprattus (Linnaeus, 1758) â&#x20AC;&#x201C; sardelu* pontic , 4 ' 1 Semnele distinctive. Corpul alungit, oval ĂŽn sec iune transversal . Pedunculul caudal scurt i comprimat lateral. Partea dorsal rotunjit , iar cea abdominal formeaz o caren de la bot pân la inser ia analei; solzii din caren au capete ascu ite i orientate spre posterior. Solzii relativ mari, sub iri, u or caduci, lipsesc pe cap. Dorsala scurt , inser ia ei e mai aproape de coad , decât de bot i ĂŽncepe ĂŽn urma verticalei inser iei ventralelor. Anala se insereaz ĂŽn urma verticalei marginii posterioare a dorsalei. Ultimele dou radii ale analei sunt mai scurte decât precedentele radii. Caudala adânc scobit . Capul mare, alungit, comprimat lateral. Fruntea plan . Operculele branhiale netede. Ochii mari, privesc lateral, cu pleoape adipoase sub iri. Botul ascu it. Gura mic , oblic ĂŽn sus, u or superioar , col urile ei ajungând pu in ĂŽn urma marginii anterioare a ochiului. Falca inferioar e mai lung decât cea superioar . Spatele alb strui sau verde ĂŽntunecat, flancurile i abdomenul argintii, cu un luciu auriu. Uneori pe flancuri o dung galbenar mie. Lungimea: obi nuit 9-11 cm, maximal 18 cm. Poate tr i 6 ani. R spândirea. Imigrant mediteranean. Specie marin , prim vara ocazional intr ĂŽn liman. Aspectul cantitativ. Cârduri pu in numeroase. Importanta. Pe te de interes economic. M rimea legal de pescuit admis - peste 8 cm. Starea de protec*ie. Specia nu are statut de protec ie, dar exploatare ei ar trebui reglementat .
= " > . , ' " " ( ; ; ,
$ . Z #& ( % % ', ( ! ' ; % " % ; ( . Q ! " !, !, " #5 !. " " , ( $ $ & , ( % ( ! " ; ! # %& " . ' % " $ " ; ; ! " " . ( ' " %. Z & " ! % ; . } ; !, !, ; ( . ! % !. } ; $ % . Z $ !! ( # ' % ! " . L ; & ! ; ; ' " ! ; . " , - ; , " & # & #& , % ; % $ %& % & &. Z & ! $ ; ! " ' ! " . * : %( 9-11 , ' 18 . $ $ ' 6 . ' ' . ; . ! % , ' % % ; & . @ . \ Â ( " % . + ; % ; & - 8
.
" ' <'. X " & , " ! $ ' !.
20
Clupeiformes, Clupeidae
Alosa immaculata Bennett, 1835 - scrumbie de Dun re, 4 ' - > ' $ - ' =$= Semnele distinctive. Corpul alungit, nu prea ĂŽnalt, comprimat lateral. Cel mai ĂŽnalt punct al corpului se situeaz la inser ia dorsalei. Pe abdomen o carena pân la baza analei, acoperit de solzi cu vârfuri te ite i ĂŽndreptate ĂŽnapoi. Solzii u or caduci, lipsesc pe cap, exist pe istm. Dorsala, pectoralele i ventralele scurte. Inser ia dorsalei e mai aproape de cap tul botului, decât de baza caudalei. La baza caudalei doi solzi alungi i. Caudala adânc scobit . Capul mare, alungit i comprimat lateral. Botul ĂŽnalt, obtuz, comprimat lateral. Ochii nu prea mari, pleoapele adipoase bine dezvoltate. Pe operculele branhiale creste radiale. Gura mare, terminal , pu in oblic ĂŽn sus; col ul ei ajunge ĂŽn urma marginii posterioare a ochiului. Pe falca superioar o mic adâncitur median foarte evident . Gura cu din i. Spinii branhiali mai lungi, decât lamelele. Spatele verde-alb strui intens, flancurile argintii cu un luciu roz. Ă&#x17D;n partea de sus dup opercule câte o pat negricioas slab proeminent , dup care mai pot fi ĂŽnc 7-8 pete mici. Ă&#x17D;not toarele incolore. Lungimea: obi nuit 20-35 cm, maximal 50 cm. Poate tr i 7 ani. R spândirea. Relict i endemic pontic. Specie marin , pentru reproducere urc ĂŽn liman i sectorul de jos al fluviului pân la barajul Dub sari, ocazional ĂŽn bra ul Turunciuc i lacul Cuciurgan. Importan*a. Pe te de interes economic i sportiv. M rimea legal de pescuit admis peste 25 cm. Aspectul cantitativ. Popula ii ĂŽn declin numeric rapid i constant. Starea de protec*ie. Specie protejat la nivel european i ĂŽn bazinul Marii Negre. Ă&#x17D;n R. Moldova nu are statut de protec ie, de i ĂŽn Nistru este vulnerabil (VU).
= " > . , % , $ . Z ' ! % â&#x20AC;&#x201C; ! " " . Z #& ; ', " % % " ; % ( . " , % # % " . Z ( " " $ % , ( # & " . L ! & " % % % ( . } ' !, % !, ! $ ! . Z ; & & ; % $ % . Z $ %& % & ' % . + ' , ( % . X & !! ( # ' % " , & " ( & ; ! ; . + 5 ; % ; . % %( % , ( " . X & % " ; - ( % , - % , ; % . X & ( ; $ % ! % $ "! , ; % % ' 5 7-8 ( %& %& "! % . % . * : %( 20-35 , ' 50 . $ $ ' 7 . ' ' . ( % . ! % , ! ; $ ! ; & ; ' ( ( , ( & 5 ). ? ' ' =. ( % ! . " ! ( 5 # ( '. @ . Â&#x201A; % Â " % " % . + ; % ; & - 25 .
" ' <'. \& ! % " . Z % & , & ! ! ! ! !; % (VU) . 21
Clupeiformes, Clupeidae
Alosa maeotica (Grimm, 1901) - scrumbie mic de mare, 4 ' - > ' 4 ' - ' =$= Semnele distinctive. Corpul alungit, moderat ĂŽnalt, cu spatele ĂŽngro at. Este mai sub ire, linia abdomenului mult mai arcuit , carena mai evident decât la scrumbia de Dun re. Dorsala, pectoralele i ventralele scurte. La baza caudalei doi solzi alungi i. Capul relativ mic i ĂŽnalt, nu e comprimat lateral. Profilurile de sus i de jos ale capului sunt la fel. Ochii mari, cu pleoape adipoase. Pe operculele branhiale creste radiale evidente. Gura mare, terminal . F lcile egale sau cea inferioar e pu in mai lung . Pe falca superioar o mic adâncitur median foarte evident . Col ul gurii ajunge ĂŽn urma marginii posterioare a ochiului. Gura cu denti ia puternic . Spinii branhiali pe prima coard sunt mai pu ini la num r (29-39) decât la scrumbia de Dun re, sunt mai scur i sau egali cu lamelele. Spatele verde-alb strui intens, flancurile i abdomenul argintii. Pe spate dup opercule câte o pat rotund negricioas slab evident , uneori urmat de ĂŽnc 3-8 pete vage mici. Ă&#x17D;not toarele albicioase cu marginea neagr . Lungimea: obi nuit 15-22 cm, maximal 33 cm. Poate tr i 8 ani. R spândirea. Specie marin indigen , ocazional intr ĂŽn liman. Aspectul cantitativ. Foarte rar , cârduri pu in numeroase. Importan*a. Ă&#x17D;n trecut era un pe te de interes economic. M rimea legal de pescuit admis - peste 23 cm. Starea de protec*ie. Specie protejat la nivel european i ĂŽn bazinul M rii Negre.
= " > . , % , 5 " ,
$ . Z #& ; ' (" # " &
' '#), " % % % " ; % ( . " , % # % " . L ! & " %& % %& ( . } ' ' ! % !, $ . X & ; % " Y ' %. } ; ' , # $ % . Z $ %& % & % ' % " . + ' , ( % . Z $ !! ( # ' % " " . X & !! ( # ' ; % " , ; & ; ' % ; . + 5 & ; % ; . Z " $ ' 47 $ %& %( , ' " ( %& " " (" #
" & ' '#). X & % " % , ; - , #& % . X & ( ; $ % !
% $ "! , ; % % ' 5 3-8 ( %& "! % . % , . * : %( 15-22
, ' 33 . $ $ ' 8 . ' ' . A % . ! % , ; & ; ' . @ . X " - % Â " % % . + ; % ; & - 23 . ? ' ' =. ( % ! .
" ' <'. \& ! % " Q .
22
Clupeiformes, Clupeidae
Alosa tanaica (Grimm, 1901) - rizeafc ponto-azov , 4 ' - > ' <> Semnele distinctive. Corpul relativ scurt, mai ĂŽnalt decât la toate scrumbiile (ĂŽn l imea 1/4 din lungimea total ; cel mai ĂŽnalt punct ĂŽn fa a ĂŽnot toarei dorsale), puternic comprimat lateral, ĂŽn special la abdomen. Pedunculul caudal scurt. Pe abdomen o carena evident , acoperit de solzi zim a i. Pectoralele alungite. La baza caudalei doi solzi alungi i. Capul mare i ĂŽnalt, comprimat lateral ĂŽn partea de jos. Ochii mari. Gura larg , terminal . Pe falca superioar o mic adâncitur median evident . Falca inferioar ajunge pân la verticala marginii posterioare a ochiului. Din ii foarte m run i, iar pe falca inferioar lipsesc. Partea dorsal a capului aproape neagr . Spatele cenu iu-verzui sau albastru ĂŽnchis, laturile i abdomenul argintii, cu un luciu galben. Ă&#x17D;n partea de sus dup operculelor câte o pat mare negricioas , dup care uneori pot fi ĂŽnc 5-8 pete vage mici. Ă&#x17D;not toarele incolore. Lungimea: obi nuit 12-16 cm, maximal 23 cm. Poate tr i 5 ani. R spândirea. Specie indigen . Endemic i relict pontic. Semnalat ĂŽn liman, sectorul de jos al fluviului pân la barajul Dub sari, bra ul Turunciuc i lacul de acumulare Cuciurgan. Exist informa ii neverificate de capturare a rizeafc i i ĂŽn lacul de acumulare Dub sari. Aspectul cantitativ. Relativ rar i pu in numeroas ĂŽn capturi. Importanta. Pe te de interes economic. M rimea legal de pescuit admis - peste 15 cm. Starea de protec*ie. Specie protejat la nivel european i ĂŽn bazinul Marii Negre. Ă&#x17D;n R. Moldova ea nu are statut de protec ie, de i ĂŽn fluviu este rar (R).
= " > . " , ' % (1/4 5 %; ' ! % â&#x20AC;&#x201C; ' " ! " " ), ' $ , # . ~ ' ( . Z #& ; ', " % % " ; % ( . } % " % . L ! & " % % % ( . } ' ! % !, $ ! $ ( . } ; ' . + ' , ( % . X & !! ( # ' % " . Z $ !! ( # ' ; ! ; . + 5 ; % ; , $ ( # ; . X & % " ( ( % . "
-; ! - !!, !5 !, #& % . X & ( ; $ % ' "! , ; % % ' 5 5-8 ( %& %& "! % . % . * : %( 12-16 , ' 23 . $ $ ' 5 . ' ' . A % . ( % . X ( ! , ; ' ( " % }W * '), ( ( & 5 . [ ' " % !, ( ( & 5 * '. ? ' ' =. ( ! ' ( ! % . @ . \ Â " % . + ; % ; & - 11 .
" ' <'. \& ! % " (
. Z +. & , & ! ! ! ! (R) .
23
Clupeiformes, Clupeidae
Clupeonella cultriventris (Nordmann, 1840) â&#x20AC;&#x201C; gingiric pontic , 4 ' > ' - H = Semnele distinctive. Corpul alungit, relativ ĂŽnalt, puternic comprimat lateral (ĂŽnaintea dorsalei u or comprimat, iar ĂŽn urma ei e rotunjit). Pedunculul caudal scurt, ĂŽnalt, puternic comprimat lateral. Profilul dorsal aproape orizontal, iar cel ventral puternic bombat. Solzii mari, u or caduci. Pe abdomen de la istm pân la orificiul anal o caren foarte evident , acoperit de solzi zim a i. Dorsala scurt , mult mai ĂŽnalt anterior, cu marginea dreapt , situat pu in mai aproape de bot decât de coad . Pectoralele ascu ite. Inser ia ventralelor sub mijlocul a bazei dorsalei. Inser ia analei mult ĂŽn urma dorsalei, ultimele sale radii fiind mult mai lungi. Baza caudalei f r solzi alungi i. Caudala adânc scobit . Capul scurt i f r solzi, fruntea plan . Botul scurt, ascu it, comprimat lateral. Operculele nestriate. Ochii mici, f r pleoape adipoase. Gura mic , oblic , aproape superioar . Falca de sus f r t ietur evident , cea inferioar proeminent . Gura f r din i, col urile ei situate pân la mijlocul ochiului. Irisul ochiului auriu sau negricios. Capul i spatele sur-verzui, cenu iu-g lbui sau albastru-verzui. Flancurile i abdomenul argintii, cu iriza ii aurii. Ă&#x17D;not toarele incolore. Lungimea: obi nuit 6-8 cm, maximal 13 cm. Femelele sunt mai mari. Poate tr i 6 ani. R spândirea. Specie indigen . Endemic i relict ponto-caspic. Prim vara i toamna se semnaleaz ĂŽn liman i tot sectorul de jos al fluviului (pân la Criuleni), ĂŽn bra ul Turunciuc i lacul Cuciurgan. Importanta. Pe te de interes economic. M rimea legal de pescuit admis - peste 7 cm. Aspectul cantitativ. Moderat numeroas ĂŽn capturi, declin continuu. Starea de protec*ie. Specie protejat la nivel european. Ă&#x17D;n R. Moldova ea nu are statut de protec ie, de i ĂŽn bazinul fluviului este rar (R).
= " > . " , ' % , ' " 5 . Q ! " !, " #5 !. K #& ; , ; ! ' ! & % $ % ' ; ( , ! %& " . " " . } % " ; ; % . K # % " ( # ! " " " . ( ' " ; %. \ ! & " % %& ( . } ! !. % % . } ; ' , ; $ %& . + ' , & , & !! ( # ' ; % , $ !! ( # ' % ! " . + ; ; , ; ! ; . + $ ; ; ! ( !. X & % " -; % -; % . K #& - % , ; % . % . * : %( 5-7 , ' 13 . " . $ $ ' 6 . ' ' . A % . - " % . X ( ! , $ ( ( . '), ( ( & 5 . ? ' ' =. Z ( !, ( ! & % . @ . \ Â " % . + ; % ; & - 7 .
" ' <'. \& ! % " . Z +. & , & ! ! ! ! (R) .
24
Cypriniformes, Cyprinidae
Rhodeus amarus (Bloch, 1782) - boar* european , #" " ' % Semnele distinctive. Corpul scurt, ĂŽnalt i comprimat lateral, profilurile lui (dorsal i ventral) simetric curbate. Pedunculul caudal scurt i comprimat lateral. Solzii relativ mari, persisten i. Linia laterala incomplet , scurt (4-6, rar 10 solzi). Dorsala alungit , f r radie osoas i cu marginea u or convex , ĂŽnserat ei pu in ĂŽn urma verticalei bazei ventralelor. Pectoralele scurte i rotunjite la vârf. Anala f r radie osoas , cu marginea u or concav , ĂŽnserat ei sub mijlocul bazei dorsalei. Caudala cu vârfurile ascu ite. Capul mic. Fruntea ĂŽnalt , slab convexa; pe mijlocul ei o muchie ascu it . Ochii mari. Gura mic , subterminal , semilunar , colturile ei ajung pân sub nari, iar falca inferioar inserat sub jum tatea anterioar a ochiului. Buzele sub iri. Scutul osos al botului acoper toat sau majoritatea buzei superioare. Irisul ochiului galben pal, cu o pat portocalie ĂŽn partea de sus. Solzii la baz au mici puncte negre. Spatele verde-brun sau cenu iu-g lbui. Laturile argintii, cu reflec ii verde-smaralde sau violacee i o dung verde-alb struie evidenta pe mijlocul pedunculului caudal. Abdomenul argintiu cu reflec ii roze. Anala i dorsala fumurii, ultima având striuri ĂŽnchise, celelalte ĂŽnot toare sunt ro u-portocalii. Ă&#x17D;n perioada reproducerii femela are ĂŽnaintea analei o prelungire portocalie de 5-8 cm a papilei genitale de forma unui viermi or. Lungimea: obi nuit 5-6 cm, maximal 10 cm. Masculii sunt mai mari. Poate tr i 6 ani. R spândirea. Specie indigen . Semnalat pretutindeni. Aspectul cantitativ. Specie comun i numeroas ĂŽn majoritatea biotopurilor fluviului. Importanta. Nu prezint interes economic sau sportiv. Ă&#x17D;n pesc rii este un pe te d un tor. Starea de protec*ie. Specie protejat la nivel european, ĂŽn R. Moldova nu are statut de protec ie.
= " > . ' % , $ . Q ! " !, " !5 !. K ! ! " !, 4-10 (
" . " " , ; #( , ( ! " ; # %&. ' % " ; #( , ( ! % ( ' ; ! " " . ~ " '( % . } ' !. } ; " % . + ' , " $ , . X & !! % % & % # " & %. + $ ; -$ !, ! - $ % "! & . Q ! & ! ! % ( ' ( ( . " -; ! ( !. K % , ; % ; -; " #5 ! " & ( . K #& ; % . " & " % , ' % % . X ! % ! - $ ! . * : %( 4-6 , ' 10 . '( . $ $ ' 6 . ' ' . A % . ` " %
. ? ' ' =. ( % " . @ . % " ; ( ! . q ! ! $ ' % " % .
" ' <'. \& ! % " , % & . 25
Cypriniformes, Cyprinidae
Pseudorasbora parva (Temminck et Schlegel, 1846) â&#x20AC;&#x201C; murgoi b l*at chinezesc, 4< ' # Semnele distinctive. Corpul moderat alungit i gros, oval ĂŽn sec iune, slab comprimat lateral, f r caren ventral . Orificiul anal situat la baza analei. Solzii relativi mari. Istmul i pieptul acoperi i cu solzi. Linia lateral dreapt , situat la mijlocul flancurilor. Dorsala i anala scurte, lipsite de radii epoase. Caudala adânc scobit i cu lobii egali, rotunji i. Capul comprimat lateral. Ochii dispu i lateral. Botul proeminent, obtuz i trunchiat. Gura foarte mic , superioar , oblic ĂŽn sus, semilunar (ĂŽn partea de sus arat ca o fisur transversal ). Must ile lipsesc. Spinii branhiali rudimentari. Spatele cenu iu ĂŽnchis, cenu iu deschis sau sur-galben. Flancurile argintii-surii, abdomenul alb. Solzii uneori de culoare brun-cenu ie, cu reflexii argintii sau aurii. La adul i pe marginea fiec rui solz câte o pat negricioas semilunar . Pe laturile puietului câte o evident dung sub ire cenu iu-argintie. Ă&#x17D;not toarele cenu iu deschise, g lbui sau incolore. Pe dorsal i anal uneori pete ĂŽntunecate mici. Lungimea: obi nuit 6-8 cm, maximal 12 cm (ĂŽn r. Amur - 20 cm). Poate tr i 5 ani. R spândirea. Specie alogen (est-asiatic ). R spândit ĂŽn tot bazinul fluviului. Importanta. Nu prezint interes economic sau sportiv. Ă&#x17D;n ihtiofaun i pesc rii este un pe te d un tor. Aspectul cantitativ. Specie comun i abundent numeric. Starea de protec*ie. Specia nu are statut de protec ie.
= " > . , ; ( , $ . K #& ; !. ' " $ ! ' " . Q ! ' " !. } ' " '# " % % ( . K ! ! " ! !, " & " . " ' % " , ; #( . +% . + ( ' ' , " % , & , & ( % ! " " ( ! 5 '. L . % %( ; ( ( % . " - !, ! $ - !, - % , #& . ' %& ! ! ; ( ( ! ; ! ! " . Q ! ; %& " # % " % . % $ % . Z " ' " & % "! . * : %( 68 , ' 12 ( - 20 ). $ $ ' 5 . ' ' . Q $ % ( ' ( % ). \
. @ . % " ; ( ! . Z $ ' % " & Y % . ? ' ' =. \ %( ! ( ! % .
" ' <'. \& .
26
Cypriniformes, Cyprinidae
Gobio carpathicus Vladykov, 1925 â&#x20AC;&#x201C; porcu!or carpatic, ' ' = Semnele distinctive. Corp alungit (mai ĂŽnalt, decât la p. sarmatic), u or comprimat lateral. Pedunculul caudal scurt i relativ ĂŽnalt. Solzii destul de mari, persisten i. Solzii de pe spate f r creste epiteliale longitudinale. Istmul i pieptul nude sau cu câ iva solzi de-a lungul liniei mediane. Anusul mai aproape de anal , decât de baza ventralelor. Toate ĂŽnot toarele, cu excep ia ventralelor, sunt mai scurte decât la p. sarmatic. Pectoralele rotunjite la cap t, nu ajung la ventrale, mai scurte decât la p. sarmatic. Ă&#x17D;n pectorale mai mult de o radie neramificat . Ventralele nu ajung la anal . Caudala pu in mai scurt decât la p. sarmatic, ĂŽnalt , cu lobul de sus pu in mai mare. Capul mai mare, scurt, aplatizat i mai ĂŽngust decât la p. sarmatic. Ochii pu in mai mici decât la p. sarmatic. Botul scurt, pu in mai lung decât la p. sarmatic. Profilul botului ĂŽn fa a n rilor abrupt coboar . Ă&#x17D;n col urile gurii câte o musta , care ajunge la centrul ochiului. Spatele verzui ĂŽnchis, alb strui sau maroniu, cu pete mici negre. Flancurile argintii, la exemplarele mari de un argintiu-g lbui, cu 6-14 pete rotunjite violete sau alb strui ĂŽnchise. Dorsala i caudala cu câteva rânduri de pete mici negricioase. Lungimea: obi nuit 8-14 cm, maximal 22 cm. Femelele sunt mai mari. Poate tr i 8 ani. R spândirea. Specie indigen , endemic a Dun rii i Nistrului. Distribu ia nu e studiat . Sporadic ĂŽntâlnit ĂŽn albia sectorului de mijloc al fluviului (de la baraj pân la Otaci). Aspectul cantitativ. Pe te foarte rar i pu in numeros. Importanta. Pe te de interes sportiv minim. Starea de protec*ie. Specie protejat la nivel european i mondial, ĂŽn R. Moldova nu are statut de protec ie, de i ĂŽn fluviu este periclitat (EN) sau chiar critic periclitat (CR).
= " > . , $ . Q ! ' " !, " !5 !. Z ( !& " % " ' %& " ' %& . } ' % # ! ' ( ' . ' $ ( ' " , ( # # %&. X " , # , ( , ( . } % " ; %, # # %&. X " ' ; %& ( . K # % " # ' " . ~ " ( ' ( , ( , % , & !! " ' ( ' ' . } ' !, ( , $ $ , ( . } ; ' ' , ( . +% ( ' , ( , " Y ' " ; " !. X & " , % % ; , ; . X & -; % - % , ( % "! % . K $ - % , ! ; 6-14 %& Y %& ( %& "! . " & " ! %& "! % . * : %( 8-14 , ' 22 . " . $ $ ' 8 . ' ' . A % . W * ! * . ; ( . X ( ! "! ( ( " % . \ ('). ? ' ' =. \( ' ! ( ! % . @ . \ Â " % .
" ' <'. \& ! % " , &
, & ! ! ! ! " ; ( ; ! ( ; #5 (EN/CR).
27
Cypriniformes, Cyprinidae
Gobio sarmaticus Berg, 1949 - porcu!or sarmatic, ' 4 ' ' = Semnele distinctive. Corpul mai jos decât la p. carpatic, u or comprimat lateral. Pedunculul caudal scurt i ĂŽngust. Anusul mai aproape de anal , decât de baza ventralelor. Solzii mai mari decât la p. carpatic. Solzii de pe spate f r creste epiteliale longitudinale. Istmul i pieptul nude sau cu câ iva solzi pe linia median . Pectoralele mai lungi decât la p. carpatic. Ventralele rotunjite la vârf, nu ating anala. Caudala ĂŽnalt i un pic mai lung , decât la p. carpatic. Ă&#x17D;not toarele, cu excep ia ventralelor, sunt mai lungi decât la p. carpatic. Distan a dintre pectorale i ventrale e mai mic decât la p. carpatic. Capul mai lung, ĂŽnalt i lat decât la p. carpatic. Ochii mici, pu in mai mari decât la p. carpatic, a eza i lateral. Botul un pic mai scurt decât la p. carpatic. Profilul botului ĂŽn fa a n rilor coboar abrupt. Gura inferioar , semilunara, cu câte o musta la col uri de lungime variabil (ele ating centrul ochiului). Spatele cenu iu-verzui ĂŽntunecat, verde sau albastru-maroniu, cu pete mici negre. Laturile cenu ii-argintii, bat ĂŽn g lbui. Pe spate 7-10 pete mici, pe laturi 6-14 pete rotunjite violet-negricioase de form variabil , care uneori pot fuziona ĂŽntr-o linie ĂŽntunecat . Deasupra liniei laterale 5 dungi longitudinale brun-negricioase. Ă&#x17D;not toarele incolore, dorsala i caudala cu numeroase iruri de pete mici negricioase. Lungimea: obi nuit 6-8 cm, maximal 20 cm. Femele sunt mai mari. Poate tr i 7 ani. R spândirea. Specie indigen . Distribu ia nu e studiat . Se ĂŽntâlne te ĂŽn albia râului, preponderent ĂŽn cea mai mare parte a afluen ilor Nistrului de mijloc i de jos, mai rar ĂŽn ape stagnante. Aspectul cantitativ. Abunden medie, ĂŽn unele locuri este g sit ĂŽn cantit i mari. Importanta. Pe tele de interes sportiv. Starea de protec*ie. Specie protejat la nivel european i mondial. Ă&#x17D;n R. Moldova nu are statut de protec ie, de i ĂŽn fluviu este o specie vulnerabil (VU).
= " > . $ , ( " . ~ ' , ; ; , $ . ' $ ( ' " , ( # % . Q ! " , ( " . Z ( !&
" % " ' %& " ' %& . } ' % ! ' ( ' . K # % " # ' " . ~ " ( ' , ( " . , # %&, , ( " . +
! $ % # % " ' , ( " . } , % , ( " . } ; ( ' " , ( " . +% ( ' ( , ( " . Y ' % " ! ;. X & " , % % ; . " ; , ( % "! % . K 6-14 % Y % ( % "! , % # ! # " . " & " ! ( %& "! % . * : %( 7,2-11 , ' 14 . " . $ $ ' 7 . ' ' . A % ; ( % % . + , " 5 " Z $ * ( ( ), $ " ( % " % !( %. ? ' ' =. Q ' !!, %& & ( . @ . \ Â " % .
" ' <'. \& ! % " . Z % & , & ! ! ! ! !; % (VU).
28
Cypriniformes, Cyprinidae
Romanogobio kesslerii (Dybowski, 1862) - porcu!or de nisip, $ ' ' $ <'" ' = Semnele distinctive. Corpul alungit (mai ĂŽnalt decât la p. de râu), aproape cilindric ĂŽn sec iune transversal . Pedunculul caudal relativ lung i scund, necomprimat lateral. Anusul e situat mai aproape de baza ventralelor decât de anal , uneori la egal distan . Solzii mai mari decât la restul porcu orilor, persisten i. Solzii de pe spate cu creste epiteliale longitudinale. Istmul i pieptul nude. Ă&#x17D;ntre linia lateral i baza ventralelor 3(4) rânduri de solzi. Ă&#x17D;n dorsal 3 radii neramificate i (7)8½(9) radii ramificate. Ă&#x17D;not toarele mai mari decât la pe tii genului Gobio. Capul mare i lung, mai mic decât la al i porcu ori. Ochii mult mai mari decât la p. de râu i p. sarmatic. Botul alungit, mai ascu it decât la al i porcu ori. Ă&#x17D;n col urile gurii câte o musta lung , care ajunge la marginea posterioar a ochiului sau mai departe. Spatele cenu iu ĂŽnchis, brun ĂŽnchis sau brun-verzui. Laturile galben-cafenii, galbene sau argintii, cu 7-10 pete mari brune neclare, care uneori fuzioneaz ĂŽntr-o dung . La baza caudalei o pat ĂŽntunecat . De-a lungul liniei laterale o dung punctat dubl negricioas . Ă&#x17D;not toarele impare f r pete. Uneori dorsala i caudala cu 2-3 iruri obscure de pete. Lungimea: obi nuit 7-11 cm, maximal 15 cm. Femele sunt mai mari. Poate tr i 5 ani. R spândirea. Specie indigen , endemic a Nistrului i Dun rii. Se g se te ĂŽn cursul de mijloc i inferior al fluviului, uneori la gurile afluen ilor. Aspectul cantitativ. Se ĂŽntâlne te ĂŽn mod regulat, dar ĂŽn num r sc zut. Declin numeric continuu. Importan*a. Pe te de interes sportiv. Starea de protec*ie. Specie protejat la nivel european. Ă&#x17D;n R. Moldova nu are statut de protec ie, de i ĂŽn fluviu este rar , pe alocuri vulnerabil (R/VU).
= " > . , ( ( ,
$ . % " # " . ~ ' % ; . ' " $ $ # # %& " , ( ' " , " . Q ! " , ( & " . Z ( !& " % " ' % " ' % . } ' % . $ # " 3(4) ! ( . X " " 3 ; %& (7)8½(9) ; %& ( . X " " , ( Gobio. } ' ! !, ' , ( & " . } ; " , ( " " . +% ; , ( & " . X & " , % ; ; ;. " ( - !, ! -; !. K , 7-10 ' ( % "! , % # ! " . L ! & "! . X ' ! " ! ! " . Z " % " ; %& "! % . " & " & 2-3 ! " . * : %( 7-11 , ' 15 . " . $ $ ' 5 . ' ' . A % . W * * !. ; ( % . X ( ! $ ( ! , '!& " . ? ' ' =. X ( ! ! , ( ' %( !!. @ . \  " % .
" ' <'. \& ! % " . Z % & , & ! ! ! ! (R) !; % (VU). 29
Cypriniformes, Cyprinidae
Romanogobio belingi (Slastenenko, 1934) - porcu!or de râu, $ ' # X " ' = Semnele distinctive. Corpul foarte alungit (mai jos decât la p. de nisip), aproape cilindric ĂŽn sec iune, u or comprimat lateral. Pedunculul caudal scurt, mai ĂŽnalt. Anusul situat mai aproape de baza ventralelor decât de anal . Solzii destul de mari, cu rugozitate, persisten i. Pe solzii din spate sunt creste epiteliale longitudinale. Istmul i pieptul nude. Dorsala situat dup mijlocul lungimii corpului, cu marginea superioar dreapt sau u or convex . Ă&#x17D;n dorsal 3 radii neramificate i 7½ radii ramificate. Ă&#x17D;n pectorale o radie neramificat . Ventralele nu ajung la anus. Caudala adânc scobit , cu lobul superior pu in mai lung. Toate ĂŽnot toarele mai mari decât la genul Gobio. Capul lung, dar mai pu in decât la al i porcu ori. Ochii relativ mari, dar mai pu in decât la p. de nisip i p. sarmatic. Botul scurt, bont, ĂŽnalt i u or rotunjit. Profilul botului ĂŽn fa a n rilor coboar abrupt. Ă&#x17D;n col urile gurii câte o musta lung , care ajunge la marginea posterioar a ochiului. Spatele cenu iu-negru, brun ĂŽnchis sau brun-verzui, cu grupuri de puncte care formeaz un desen de plas . Pe spate rânduri de pete mari alungite ĂŽntunecate. Laturile g lbui, cu 7-10 pete alb strui, rotunjite sau neclare, care pot fuziona ĂŽntr-o linie. De-a lungul liniei laterale o linie negricioas punctat dublu. Abdomenul albicios, u or g lbui. Ă&#x17D;not toarele impare f r pete. Lungimea: obi nuit 7-11 cm, maximal 15 cm. Femele sunt mai mari. Poate tr i 6 ani. R spândirea. Specie studiat slab. Cursul de jos al fluviului (bra ul Turunciuc), gurile afluen ilor. Aspectul cantitativ. Specie rar , g sit ĂŽn cantit i mici. Importan*a. Pe te de interes sportiv. Starea de protec*ie. Specie protejat la nivel european i mondial. Ă&#x17D;n R. Moldova nu are statut de protec ie, de i ĂŽn fluviu este vulnerabil (VU).
= " > . % , ( , " ( ( , $ . ~ ' , % . ' $ # # %& " . Q ! " !, & !. Z ( !& " % " ' % " ' % . } ' % . " " " ; % % , & " !
% ( % . X " " 3 ; %& 7½ ; %& ( . K # % " & ! . ~ " % ( % , & !! " ' ( ' . } ' , ( & " . } ; ' , ' ( . +% , " , ; . Y ' % " ; " ! ;. X & " , % ; ; . " ( - ! -; !, ( % . K 7-10 ( %
% % "! , % # !. X ' ! " ! ! " . Z " % " ; %& "! % . * : %( 7-11 , ' 15 . $ $ ' 6 . ' ' . ; ( % . + $ * ( ( ), " . ? ' ' =. + ! ( ! % . @ . \ Â " % .
" ' <'. \& ! % " . Z % & , & ! ! ! ! !; % (VU).
30
Cypriniformes, Cyprinidae
Barbus petenyi Heckel, 1847 - mrean p tat , $< ' -$ ' ' <' Semnele distinctive. Corpul alungit i pu in comprimat lateral, profilul dorsal u or convex, iar cel abdominal aproape drept. Solzii mai mari decât la mreana comun , persisten i. Pe solzii de pe spate crestele epiteliale lipsesc. De-a lungul liniei laterale mai pu ini solzi (53(48-55)) decât la mreana comun . Dorsala este mai joas decât la mreana comun . Marginea dorsalei e dreapt sau pu in convex , vârful anterior rotunjit, nu scade brusc (ca la mreana comun ). Ă&#x17D;n stare lipit de spate vârful radiilor ei anteriore se afl la nivelul vârfurilor celor posterioare. Ultima radie spinoas a dorsalei e sub ire (comparativ cu penultima), flexibil , segmentat 75-90% din lungime i cu marginea posterioar nezim at . Anala ĂŽnalt i scurt , cu marginea aproape dreapt , ascu it anterior. Capul alungit, cu fruntea u or bombat . Ochii mici, bruni deschi i. Botul mai alungit i ascu it decât la mreana comun . Gura inferioar , semilunar . Buza inferioar foarte c rnoas , cu lobul medial ĂŽn form de limb cu marginea posterioar liber , neata at de b rbie. Dou perechi de must i lungi: una pe buza superioar , cealalt ĂŽn col urile gurii. Corpul mai ĂŽnchis la culoare decât la mreana comun . Spatele brun-ruginiu ĂŽnchis sau verdebrun. Laturile galben-ruginii. Pe spate i flancuri ĂŽmpr tiate pete mari i puncte negricioase. Dorsala i caudala cu rânduri de pete ĂŽntunecate, restul ĂŽnot toarelor sunt g lbui. Must ile sunt g lbui, f r ax ro ie. Lungimea: obi nuit 10-17 cm, maximal 40 cm. R spândirea. Specie indigen . Por iunea de mijloc al fluviului (ĂŽn amonte i aval de Soroca). Importanta. Pe tele nu prezint interes economic sau sportiv. Aspectul cantitativ. Extrem de rar , exemplare unice. Starea de protec*ie. Specie inclus ĂŽn Cartea Ro ie a R. Moldova ca specie critic periclitat de dispari ie ( R), dar trebuie considerat disp rut (EX). Pescuitul pe telui acestei specii este oprit. L-a i prins â&#x20AC;&#x201C; elibera i-l ĂŽn ap ĂŽn stare vie!
= " > . " ( " ! # %" " , ( ' $ . Q ! " , ( . ( . Q ! " % ; " ' %& " ' %& . X ' ' ( , ( . ( (53(48-55)). " " $ , ( . ( , & !! " ! ! ( ' % ( !, " ; . X " $ " ! % " & ( # %& ; &. % (
" " 5 ( ), 90% ; ; . ' % " " ( " ! % ; " ( '#. } ; ' . +% , ; , ( . ( . + $ , " % . Z $ !! ! , !! " ' !;%(
% ; . * " % : & % " . " ; - ! ( - !. K $ - % . Z " & ( % "! ( . " & " ! ( & %& "! % . L $ % , ; . * : %( 10-17 , ' 40 . ' ' . A % . X ( ! ( ( . ). @ . % " ; ( ! . ? ' ' =. Z & ! ( % & .
" ' <'. ] # +. ( ; #5 ( R), & ! $ ( ' ! $ ( ; (EX). Z $ " % ; " . â&#x20AC;&#x201C; " ! 31
Cypriniformes, Cyprinidae
Barbus barbus (Linnaeus, 1758) - mrean comun , #" " <' Semnele distinctive. Corp alungit, aproape circular ĂŽn sec iune, pu in comprimat lateral. Abdomen aproape drept i spate u or convex. Solzii mai mici decât la mreana p tat . Solzii de pe spate cu creste epiteliale longitudinale. De-a lungul liniei laterale mai mul i solzi (58(53-65)) decât la mreana p tat . Dorsala mai ĂŽnalt decât la mreana p tat . Marginea dorsalei dreapt sau pu in convex , scade brusc, vârful ei anterior ascu it, ĂŽn stare lipit de spate vârful radiilor ei anterioare se afl la o dep rtare mare de vârfurile celor posterioare. Ultima radie spinoas a dorsalei e groas , segmentat pân la 30% din lungimea sa i cu marginea posterioar puternic zim at . Anala scurt , cu marginea anterioar i cap tul rotunjit, ĂŽn stare lipit nu ajunge la baza caudalei. Caudala lung , scobit , cu lobul superior pu in mai lung. Botul mai scurt i mai pu in ascu it decât la mreana p tat . Gura inferioar , semilunar . Buza inferioar sub ire, neclar lobat , lobul medial prezint o ĂŽngro are cu marginea ata at de b rbie. Dou perechi de must i aproape egale: una pe buza superioar , a doua la col urile gurii. Corpul mai deschis la culoare decât la mreana p tat . Spatele verdebrun sau cenu iu-m sliniu, laturile argintii-aurii, cu pete mici ĂŽntunecate. Dorsala i caudala cu capetele ĂŽntunecate, restul ĂŽnot toarelor ro ietice sau portocalii. Toate ĂŽnot toarele cu puncte ĂŽntunecate, adesea pigmentate ĂŽn ro u (mai ales ventralele). Must ile g lbui, cu o ax ro ie. Lungimea: obi nuit 30-60 cm, maximal 120 cm. Femelele sunt mai mari. Poate tr i 20 de ani. R spândirea. Specie indigen . Sectorul de mijloc, mai rar ĂŽn cel de jos al fluviului (rar ĂŽn lacul de acumulare Dub sari, bra ul Turunciuc, la gurile afluen ilor i ĂŽn liman). Importanta. Pe te de interes economic i sportiv. M rimea legal de pescuit admis - peste 40 cm. Aspectul cantitativ. Abunden a numeric peste tot e mic , popula iile se afl ĂŽn declin continuu. Starea de protec*ie. Specie protejat la nivel european. Ă&#x17D;n R. Moldova nu are statut de protec ie, de i este foarte rar (R), cu tendin a de trecere ĂŽn categoria speciilor vulnerabile (VU).
= " > . % ! , ( , " ( " ! % #& %" " , $ . Q ! '( , ( . ( . Z ( !& " % " ' % " ' % . X ' ' ( , ( . ( 58(53-65). " " % , & !! " ! ! ( ' % ( !, " ; ; " $ ! % " & ( ; & ! ; ; . % ( " " 5 , 30% ; ; ; . ' % " ; % , & " . ~ " % , & !! " ' . +% ; , ( . ( . + $ . Z $ !! !, ! & ; ' !, !! " ' 5 ! " " % " . * " % : - & , ! - " . , - % "! % . % % " . L $ % , % . * : %( 30-60 , ' 120 . $ $ ' 20 . ' ' . A % . X $ ( . @ . \ Â " % . + ; % ; & - 40 . ? ' ' =. \ %( !, # ( ! % .
" ' <'. \& ! % " . X &
, & ! ! ! ! (R), ; ( ; ! (VU).
32
Cypriniformes, Cyprinidae
Carassius carassius (Linnaeus, 1758) â&#x20AC;&#x201C; caracud , #" " > '= Semnele distinctive. Corp scurt, mai ĂŽnalt decât la c. argintiu, cu spatele gros, moderat comprimat lateral. Pedunculul caudal scurt i ĂŽnalt. Solzii mai mici decât la c. argintiu, gro i i netezi. Linia lateral aproape dreapta, de-a lungul ei cu peste 33 solzi. Dorsala mai mult ĂŽnalt , decât lung (mai ĂŽnalt decât la c. argintiu), cu marginea u or convex . Dorsala i anala au câte o radie osificat i zim at posterior, zim ii fini, apropia i i numero i (25-30). Pectoralele i ventralele alungite, pectoralele cu capete ascu ite. Ventralele inserate pu in ĂŽnaintea dorsalei. Anala con ine mai multe radii ramificate (6-8) decât la c. argintiu. Caudala u or scobit , lobii ei sunt egali i rotunji i. Capul scurt, botul rotunjit. Gura terminal , pu in oblic ĂŽn sus. N rile mai apropiate de ochi decât de bot. Spinii branhiali mai scur i, gro i i pu ini (23-35) decât la c. argintiu. Coloritul mai auriu decât la c. argintiu. Irisul ochiului g lbui, cu marginea aurie. Ă&#x17D;not toarele galben-cenu ii sau de un ro u ĂŽnchis, cu capetele negre. Peritoneul deschis la culoare, cu puncte ĂŽntunecate. Lungimea: obi nuit 15-25 cm, maximal 64 cm. Femelele sunt mai mari. Poate tr i 12 ani. R spândirea. Specie indigen . Distribu ia nu se cunoa te. Anterior a fost g sit ĂŽn albia veche a fluviului, bra ul Turunciuc, lacul Cuciurgan, lacurile de lunc , canale de iriga ii, delt i liman. Importanta. Pe te de interes economic i sportiv. Aspectul cantitativ. Actualmente extrem de rar , popula ii izolate ĂŽn declin numeric. Starea de protec*ie. Specie protejat la nivel european, este inclus ĂŽn Cartea Ro ie a R. Moldova ca specie critic periclitat cu dispari ia (CR), de i poate fi considerat ca disp rut (EX). Pescuitul acestui pe te este oprit. L-a i prins â&#x20AC;&#x201C; elibera i-l ĂŽn ap ĂŽn stare vie!
= " > . , % , ( . !, " ( ,
" $ . ~ ' ( , % . Q ! '( , ( . !, ! 5 "'. X ' 33 ( . " " % , % , ( . !, %" % . X " ' " & ' " ; ; #( ( , ; ( '( ( (28-30), ( . !. % " % ; %. X ' " ' ; %& ( (6-8), (
! !. ~ " % ( % , " ( % ; %. +% ; . + ( % . % %( ( , 5 ( ( 35). \ ; !, ( . !. * : %( 15-25 , ' 64 . 12 . ' ' . A % . \ " ; . ( " , " %& & $ ( . @ . % " ; ( ' . ? ' ' =. Q ' ; , ! .
" ' <'. \& ! % " , ; # % ( ; #5 (CR), & ! Y ( ( ; (EX). Z $ " % ; " % . â&#x20AC;&#x201C; " !
33
Cypriniformes, Cyprinidae
Carassius auratus auratus (Linnaeus, 1758), .auratus gibelio (Bloch, 1782) â&#x20AC;&#x201C; cara!i argintii euro-asiatici, - > ' ' # - " ' Semnele distinctive. Corpul alungit (mai lung decât la caracud ), unghiular, cu spatele convex i abdomen drept, u or comprimat lateral. Pedunculul caudal alungit, jos i ĂŽngro at. Solzii mai mari decât la caracud , gro i, adesea cu rugozitate. Linia lateral u or curbat , cu pân la 33 de solzi. Dorsala mai joas i lung decât la caracud , marginea ei e dreapt sau u or concav . Dorsala i anala cu o radie osificat i zim at , zim ii mai mari i pu ini (10-15) decât la caracud . Pectoralele i ventralele scurte, capetele rotunjite. Anala con ine mai pu ine radii ramificate (5-6) decât la caracud . Caudala adânc scobit i cu capetele ascu ite, lobul inferior pu in mai lung. Botul ascu it. Gura terminal , pu in oblic ĂŽn sus. Spinii branhiali mai lungi, sub iri i mai numero i (35-53) decât la caracud . Coloritul mult mai argintiu decât la caracud . Ă&#x17D;not toarele fumurii, cu nuan e ro ietice. Culoarea peritoneului e negricioas . Lungimea: obi nuit 10-25 cm, maximal 50 cm. Femelele sunt mai mari. Poate tr i 20 (?40) ani. Se presupune existen a ĂŽn bazin i a altor forme de caras argintiu. R spândirea. Specii alogene (est-asiatice). .a.auratus este semnalat foarte rar ĂŽn bazinele luncii inundabile din avalul fluviului - lacului Cuciurgan, b l i, hele tee i vechile canale de iriga ie. .a.gibelio este r spândit pretutindeni ĂŽn bazin. Ă&#x17D;n unele sta ii aceste forme i hibrizii lor coabiteaz . Aspectul cantitativ. Pentru .a.auratus nu se cunoa te, iar .a.gibelio este comun i numeros. Importan*a. Pe te de interes economic i sportiv, obiect de acvacultur . M rimea legal de pescuit admis - peste 17 cm. Ă&#x17D;n pesc rii este d un tor. Starea de protec*ie. Nu are statut de protec ie.
= " > . % ! , ( ;. !, , %"
" , " ! % #& , $ . ~ ' , ; . Q ! " , ( ;. !, & !. X 33 ( . " " $ , ( ;. !, " ! % . X " ' " & ; ; % #( (, ; ( " ( (1015), ( ;. !. } % # % " ( % ; % . X ' " ' ; %& ( (5-6), ( ;. !. ~ " % ( % , % ; %, $ !! " ' . +% . % %( % , % 35. \ !, ( ;. !. K # ( !. * : %( 10-25 , ' 50 . 20 (?40) . ' ' . Q $ % %- % ( ' ( % " ; ). .a.auratus ( ! & ; -" %. .a. gibelio ( ! " . ? ' ' =. * %& ( .a.auratus , ( ' .a.gibelio . @ . \ Â " % " , % ; !. + ; % ; & - 17 . Z $ ' % " & Y % .
" ' <'. \& . 34
Cypriniformes, Cyprinidae
Cyprinus carpio Linnaeus, 1758 - crap european, ' Semnele distinctive. Corpul u or alungit, moderat ĂŽnalt, gros i slab comprimat lateral. Spatele curbat, dup ceaf formând o creast . Abdomenul dintre ventrale i anal aplatizat. Solzii mari. Dorsala foarte lung , cu o radie osoas zim at , marginea ei anterior u or concav . Anala scurt , cu o radie epoasa zim at . Capul relativ mare. Botul lung, aproape rotunjit. Gura subterminal , larg i retractabil . Pe buzele c rnoase 2 perechi de must i groase: una scurt - pe buza superioar , cealalt lung ĂŽn col urile gurii. Spatele verde-brun, adesea negricios cu o tent alb struie. Laturile galben-aurii, abdomenul alb-g lbui. Marginea fiec rui solz este franjurat de o dung neagr punctat , iar baza sa - de o pat mic ĂŽntunecat . Ă&#x17D;not toarele cenu ii sau sur-violete, caudala rosu-brun . Ochii aurii. Lungimea: obi nuit 35-50 cm, maximal 120 cm. Femelele mai mari. Poate tr i 40 ani. Din tipul s lbatic al speciei au fost ob inute mai multe rase i meti i de cresc torie, care la exterior se deosebesc dup forma corpului, acoper mântul cu solzi, colorit i altele. R spândirea. Specie indigen . Sectoarele de mijloc i jos ale fluviului, mai ales ĂŽn lacurile de acumulare, afluen ii, lacurile naturale i limanul. Importan*a. Obiect al pescuitului industrial i sportiv, crescut ĂŽn pesc rii. M rimea legal de pescuit admis - peste 35 cm. Aspectul cantitativ. Ă&#x17D;n albie e sporadic, mai numeros ĂŽn lacurile de acumulare, bazinele din lunca inundabil i ĂŽn liman. Cantitatea lui se men ine prin popul ri a formelor de cultur . Starea de protec*ie. Specie protejat la nivel european. Ă&#x17D;n R. Moldova nu are statut de protec ie, de i forma s lbatic ĂŽn fluviu este rar (R), de inând ĂŽn s lb ticie popula ii i zone mici.
= " > . " , % , ( ' $ . " ; ; % ; '. K #& " 5 . Q ! " !. " " ' % , ; ; % ! % ( , " ( . ' % " $ ; ; % ( . +% . + $ , ' % $ . Z ! %& & 4 %& : " & - & , ! - & . " %( ( -; !, $ ( % , - $ -; % , #& . $ ( ( ( ( " , - % "! % . % -Y % , & - % . } ; ; % . * : %( 35-50 , ' 120 . $ $ ' 40 . ' ' . A % . $ ( , & 5 , " , " ( % % . @ . Â&#x201A; % Â " % , " % % . + ; % ; & - 35 . ? ' ' =. X ( ! ( , ( % & 5 &, & ; '! .
" ' <'. \& ! % " . Z % & ! Y " , & ! ! ! ! ( (R). 35
Cypriniformes, Cyprinidae
Abramis brama (Linnaeus, 1758) - pl tic european , #" " , Semnele distinctive. Corpul destul de ĂŽnalt, dup ceaf bombat, puternic aplatizat lateral. Solzii mai mici decât la batc , gro i i persisten i. De la cap pân la dorsal o brazd f r solzi. Pe abdomen de la ventrale i pân la coad o caren f r solzi. De-a lungul liniei laterale 50-60 solzi. Dorsala ĂŽnalt i scurt , prima radie de 4 ori mai lunga decât ultima, cu 9(10) radii ramificate. Pectoralele ajung la baza ventralelor. Inser ia analei este ĂŽnaintea verticalei sfâr itului dorsalei. Anala relativ scurt (mai lung decât la batc ), cu pân la 30 de radii ramificate. Caudala scobit cu lobul inferior mai lung. Capul mic, botul bont. Gura mic , subterminal , retractabil ĂŽn jos. Irisul ochilor auriu sau argintiu, deasupra cu un punct negru. Spatele brun-cenu iu sau cenu iu-negricios, cu luciu verzui. Laturile la maturi ar mii, iar la tineret argintii cu iriza ii g lbui. Pe solzi puncti oare negre, dispuse ĂŽn evantai. Abdomenul alb-g lbui. Ă&#x17D;not toarele cenu ii, cafenii sau u or pigmentate ĂŽn portocaliu, cu o tent alb struie i capetele negricioase. Lungimea: obi nuit 30-50 cm, maximal 80 cm. Poate tr i 20 ani. R spândirea. Specie indigen . Sectoarele de mijloc i de jos al fluviului, comun ĂŽn lacuri de acumulare, lacuri de lunc , delt i liman, mai rar la gurile afluen ilor. Aspectul cantitativ. Specie relativ rar i pu in numeroas . Importan*a. Pe te de interes economic i sportiv. M rimea legal de pescuit admis peste 30 cm. Starea de protec*ie. Specie protejat la nivel european. Ă&#x17D;n R. Moldova ea nu are statut de protec ie, de i ĂŽn fluviu este rar (R).
= " > . ' % , " 5 . " ; ; % ; " ! &, ; ! . Z " ; ! ; ; ( . Z #& " ; # %& " ! ', " % % ( . Q ! ! ( '( , ( %). X ' 50-60 ( . " " % ; , 9 (10) ; %& ( . } % " # ! # %&. Z ( ' " " " . ' % " ; , 30 ( ( , ( %). ~ " ' % ( % , $ !! " ' . } ' !. +% " . + ' , " $ , % #5 ! ;. + $ ; ! !. " ( , ; % . K ; - ( % - % ; % , ! - - % . K #& -$ .
% ( % Y % , & % ( . * : %( 30-45 , ' 80 . $ $ ' 20 . ' ' . A % . X $ ( & , & 5 &, " %& &, ' , $ '!&. ? ' ' =. + ( % & , ( . @ . \ Â " % % . + ; % ; & - 30
.
" ' <'. \& ! % " . Z % & , & ! ! ! ! (R).
36
Cypriniformes, Cyprinidae
Ballerus sapa (Pallas, 1814) - ochean comun , #" - # % > Semnele distinctive. Corp ĂŽnalt (aproximativ o treime din lungimea sa), de forma rombica. Comparativ cu pl tica are un corp ceva mai alungit i aplatizat. Linia spatelui i abdomenului rotunjite la fel. Solzii mai mari decât la pl tic . De-a lungul liniei laterale 4355 solzi. Dorsala ĂŽnalt i ĂŽngust (8(9) radii ramificate). Anala foarte lung (mult mai lung decât la batc ), cu peste 30 radii ramificate. Caudala puternic bifurcat , cu lobul inferior mult mai lung. Capul mic. Ochii foarte mari. Botul mare, gros, aplatizat, bont i bombat. Gura mic , subterminal , retractabil ĂŽn jos. Irisul ochiului alb-argintiu. Spatele alb strui-cenu iu sau albastru-verde. Laturile i abdomenul alb-argintii, cu o tent de albastru i luciu perlat. Ă&#x17D;not toarele pare fumurii i u or negricioase la margine, cele impare g lbui sau aproape incolore. Lungimea: obi nuit 15-25 cm, maximal 46 cm. Poate tr i 8 (?15) ani. R spândirea. Specie indigen . Sectoarele de mijloc i de jos al fluviului, comun ĂŽn lacuri de acumulare, lacuri de lunc , delt i liman, mai rar la gurile afluen ilor. Aspectul cantitativ. Specie relativ rar i pu in numeroas . Importanta. Interes economic i sportiv minim. M rimea legal de pescuit admis peste 18 cm. Starea de protec*ie. Specie protejat la nivel european. Ă&#x17D;n R. Moldova ea nu are statut de protec ie, de i ĂŽn bazinul fluviului este rar (R).
= " > . % ( %), ' " 5 . \ 5 ( ! " 5 % % ! % . _ " % # ; % . Q ! ' ' ! ( " , ( ). X ' 43-55 ( . " " ; % , 8(9) ; %& ( . ' % " ( ' ( , ( %), 30 ; %& ( . ~ "
' % ( % , $ !! " ' . } ' !. +% , " ; . } ; ' ' . + ' , " $ , % #5 ! ;. + $ ; - !. " " " ' - ! -; !. K - % (
% $ ( $ % . K # . Z " % " %
( . % " $ % , % " ( " ; ( % . * : %( 15-25 , ' 46 . $ $ ' 8 (?15) . ' ' . A % . + " $ 5. ? ' ' =. Z ' (
%( % , ( % . @ . % " ; ( ' . + ; % ; - 18 .
" ' <'. \& ! % " . Z % & , & !
! ! ! (R).
37
Cypriniformes, Cyprinidae
Ballerus ballerus (Linnaeus, 1758) â&#x20AC;&#x201C; cosac, ' Z Semnele distinctive. Corpul alungit (mai pu in decât la pl tic ), puternic comprimat lateral. Solzii relativ m run i i sub iri (mai mici decât la pl tic i ochean ). De-a lungul liniei laterale 61-70 solzi. Dorsala ĂŽnalt i scurt , cu 8(9) radii ramificate. Capetele pectoralelor dep esc baza ventralelor. Anala foarte lung (fa de pl tic i ochean ), de obicei cu 36-46 radii ramificate. Caudala adânc scobit , cu lobul inferior mai lung. Capul mic. Fruntea bombat . Ochii mari, diametrul lor egal cu lungimea botului. Botul scurt i ascu it, orientat ĂŽn sus. Gura nu prea mare, semisuperioar (pu in oblic ĂŽn sus), retractabil ĂŽn jos. Spatele cenu iu-alb strui sau verzui, cu o nuan puternic alb struie. Laturile i abdomenul alb-argintii cu reflexe metalice i un u or ton g lbui sau ro u ĂŽn partea de sus i pe piept. Ă&#x17D;not toarele impare cenu ii, cele pare u or g lbui. Toate ĂŽnot toarele la capete tivite cu negru. Lungimea: obi nuit 15-30 cm, maximal 45 cm. Poate tr i 13 (?19) ani. R spândirea. Specie indigen . Sporadic ĂŽn lacul de acumulare Dub sari, mai des ĂŽn lacurile de lunc din sectorul de jos al fluviului, delt i liman. Aspectul cantitativ. Extrem de rar , abunden a numeric la nivel critic, ĂŽn declin continuu. Importanta. Pe te de interes economic i sportiv minim. M rimea legal de pescuit peste 18 cm. Starea de protec*ie. Specie protejat la nivel european. Ă&#x17D;n R. Moldova ea nu are statut de protec ie, de i ĂŽn prezent este amenin at cu dispari ia (EN).
= " > . ( % , ( 5 ), ' " 5 . Q ! ' ! ( '( , ( 5 ; ). X ' 61-70 ( . " " ; % , 8 (9) ; %& ( . } % " ; & ! ; ( # %&. ' % " ( ' % (" # 5 ; ), %( 36-46 ; %& ( . ~ " ' % ( % , $ !! " ' . } ' !. +% ; , " " ! . } ; ' , & % . + ' , " & , % #5 ! ;. " " " ' - ! ; !, ' % . K #& - % , % $ % % & . Z " % " % , " % $ % . X " " ! . * : %( 15-30 , ' 45 . $ $ ' 13 (?19) . ' ' . A % . " ( ( ! & 5 * ', ( " %& & $ ( , ; ' . ? ' ' =. \( ' ! % , " ! % " ( . @ . % " ; ( ' . + ; % ; & - 18 .
" ' <'. \& ! % " . Z % & , & ! ! ! ! ( ; #5 (EN).
38
Cypriniformes, Cyprinidae
Blicca bjoerkna (Linnaeus, 1758) - batc comun , #" - %<' Semnele distinctive. Corp destul de ĂŽnalt, puternic comprimat lateral (mai mult decât la pl tic ). Corpul uniform curbat, dup ceaf pu in bombat. Solzii relativ mari (mai mici decât la pl tic ), gro i i persisten i. Pe piept are solzi mici. De la cap pân la dorsal trece o brazd f r solzi. Pe abdomen de la ventrale i pân la coad este o caren lipsit de solzi. Linia laterala, pu in curbat ĂŽn jos, de-a lungul ei 40-50 solzi. Dorsala ĂŽnalt i scurt , cu 8(9) radii ramificate. Capetele pectoralelor nu ajung la baza ventralelor. Inser ia analei este ĂŽn urma verticalei sfâr itului dorsalei. Anala lung , cu peste 20 radii ramificate (mai scurt decât la pl tic ). Caudala adânc scobit , cu lobii aproape egali. Capul mic. Botul bont. Ochii relativ mari. Gura mic , terminal sau subterminal , orizontal , retractabil ĂŽn jos. Spatele cenu iu-verzui sau m sliniu, cu tent albastr . Laturile argintii, cu un puternic luciu metalic. Abdomenul alb sau ro ietic, cu un luciu argintiu. Ă&#x17D;not toarele impare cenu ii, cele pare incolore sau bat ĂŽn portocaliu, uneori cu un ro u pronun at la baz lor. Capetele ĂŽnot toarelor au margine negricioas . Lungimea: obi nuit 1220 cm, maximal 36 cm. Poate tr i 15 ani. R spândirea. Specie indigen . Distribu ie larg ĂŽn sectorul de mijloc i de jos al fluviului, preponderent ĂŽn lacuri de acumulare, golfuri i albia veche a fluviului, ĂŽn lacurile de lunc . Aspectul cantitativ. Specie comun i abundent numeric. Importan*a. Pe te de minim interes economic i sportiv. M rimea legal de pescuit peste 15 cm. Starea de protec*ie. Specia statut de protec ie nu are.
= " > . ' % , ' " 5 ( " #5 , ( 5 ). " ; ; % ; . Z " ; ! " % ! ( ; . Z #& " ; # %& " ! ', " % % ( . Q ! " , ( 5 . X ' 40-50 ( . " " ; % . Z ( ' " " ; " . ' % " % , 20 ; %& ( ( ( , ( 5 ). ~ " ' % ( % , " " ; ' %. } ' !. +% " . } ; ' . + ' , ( % " $ , % #5 ! ;. " -; !, - !, ( !, - !. K
% . K #& , % . Z " % " % , " % $ - $ % , ! % $ % % . % & " . * : %( 15-20 , ' 36 . $ $ ' 15 . ' ' . ` "
. \ & 5 &, ; & & " %& &. ? ' ' =. Q ( ! ( ! % . @ . % ; ( ' . \ Â " % . + ; % ; & - 15 .
" ' <'. Z % & .
39
Cypriniformes, Cyprinidae
Alburnoides bipunctatus (Bloch, 1782) - beldi* comun , #" - #"' - Semnele distinctive. Corp relativ scurt i comprimat lateral. Profilul spatelui i abdomenului arcuite aproape simetric. Solzii mijlocii, sub iri, u or caduci. De la baza ventralelor pân la anus trece o caren f r solzi. Linia lateral curbat ĂŽn jos, fiind bine demarcat datorit multitudinii de punctua iuni duble de culoare neagr . Dorsala ĂŽnserat mai aproape de cap decât de coad . Anala destul de lung (mai lung decât la oble ) i ĂŽncepe dincolo de nivelul unde se termin dorsala. Capul mic i gros (mai gros decât la oble ). Ochii relativ mari. Botul pu in proeminent. Gura terminal , aproape orizontal , cu f lci de lungime egal , falca inferioar ridicându-se pu in ĂŽn sus. Spatele verzui-cenu iu, verde-alb strui sau verde-brun, cu dungi ĂŽntrerupte pe p r ile lui. Laturile verzi-argintii, cu iriza ii albastre. Pe flancuri deasupra liniei laterale se ĂŽntinde câte o larg band albastrunegricioas i mai multe rânduri de puncte ĂŽntunecate. Abdomenul alb-argintiu sau g lbui-argintiu. Dorsala i caudala verzi-gri, tivite cu negru, restul ĂŽnot toarelor sunt cenu ii sau g lbuie, cu o tent ro ietic-portocalie la baz . Ochii deasupra cafenii, dedesubt argintii, iar cercul din mijloc este galben. Lungimea: obi nuit 7-10 cm, maximal 16 cm. Poate tr i 6 ani. R spândirea. Specie indigen . Ă&#x17D;n albie i afluen ii din sectorul de mijloc al fluviului (barajul Novodnestrovsc - or. Soroca). Apare aici probabil din amonte, unde este un pe te comun. Importanta. Pe tele nu prezint interes economic sau sportiv. Aspectul cantitativ. Prezen sporadic , popula ii pu in numerice. Starea de protec*ie. Specie protejat la nivel european, este inclus ĂŽn Cartea Ro ie a R. Moldova ca periclitat (EN). Pescuitul acestuipe te este oprit. L-a i prins â&#x20AC;&#x201C; elibera i-l ĂŽn ap ĂŽn stare vie!
= " > . , % " , $ . \ ! # %& " ' ! ! ', " % % ( . Q ! " !, !, " #5 !. K ! ! ; ;.
" " $ , ( & . ' % " % . } ' ! !. +% ( ' % ! $ ( # '#. + ( %
( # ! %. " " " ' - !, -; ! - ( !, " % % " " & . K % , ! - ! " ' ! %& "! % . X ' ( ! " ! ! " . K #& - $ - . " & " ; - % , $ - % $ % , ! $ % . * : %( 7-10 , ' 16 . $ $ ' 6 . ' ' . A % . X ( ! " & ( ( " % Z }+W . ). @ . % " ; ( ! . ? ' ' =. + ! ( ! % .
" ' <'. \& ! % " . X #( # +. ( ; #5 (EN). Z $ " % ; " % . â&#x20AC;&#x201C; " ! 40
Cypriniformes, Cyprinidae
Alburnus sarmaticus Freyhof et Kottelat, 2007 - oble* mare, 4 ' - 1 4 Semnele distinctive. Corp alungit, nu prea ĂŽnalt, moderat comprimat lateral, profilul dorsal i ventral pu in curbat. Ă&#x17D;ntre ventrale i anus trece o caren acoperit ĂŽn partea anterioar cu solzi ĂŽndoi i i se termin cu 4-6 solzi pân la anus. Solzii mici (mai mari decât la oble ), relativ persisten i. Pe linia lateral 57-70 solzi. Anala se insereaz pu in ĂŽn urma (cu 1-2 solzi) verticalei p r ii terminale a dorsalei. Caudala scobita, adesea cu lobii inegali. Capul relativ mic, ochii mari. Gura mic , terminal , oblic ĂŽn sus. Falca inferioar ĂŽngro at i u or proeminent . La cap tul f lcii inferioare este o proeminen care p trunde ĂŽn scobitura din falca superioar . Ochii argintii, cu un punct negru ĂŽn partea de sus. Spatele foarte ĂŽntunecat, albastru-verzui sau negru-alb strui, cu un luciu metalic. Laturile i abdomenul alb-argintii, uneori cu un luciu auriu. Dorsala i caudala cenu iu ĂŽnchise, cu marginea negricioas . Restul ĂŽnot toarelor fumurii sau aproape incolore. Lungimea: obi nuit 15-23 cm, maximal 40 cm. Femelele sunt mai mari. Poate tr i 10 ani. R spândirea. Specie indigen . Endemic al Dun rii, Nistrului, Bugului de Sud i Niprului. Distribu ia nu e studiat . Semnalat ĂŽn Nistru de Jos - ĂŽn albie, bra ul Turunciuc, delt i liman. Importanta. Pe te de interes economic i sportiv. Aspectul cantitativ. Sporadic exemplare unice, practic a disp rut din fluviu. Starea de protec*ie. Specie protejat la nivel european. Ă&#x17D;n R. Moldova nu are statut de protec ie (ĂŽn Ucraina o are), de i ĂŽn fluviu este o specie critic periclitat de dispari ie ( R) sau chiar disp rut (EX). Pescuitul pe telui acestei specii este oprit. L-a i prins â&#x20AC;&#x201C; elibera i-l ĂŽn ap ĂŽn stare vie!
= " > . , % , $ . Z #& $ # % " ' % ! ', ( ( " % % ( ( '
! 4-6 ( ' !). Q ! ! ( " , ( ), " !5 !. X ' 57-70 ( . ' % " ( ! 1-2 ( " ; " " . } ' !. } ; ' . + ' , ( % , " % & ; ; . Z $ !! ( # ' 5 % " " . Z $ ( # ! , % ; & % & ( # . } ; % ( ( & " . " ( ' !, - ( -; ( . K #& - % , ; -$ % . " & " - % , ( . \ ' % " % , " ( " ; ( % . * : %( 15-23 , ' 40 . $ $ ' 10 . ' ' . A % . + " ; ( . W * !, * , K * " . X ( ! " ( ; ' , ( , ' . ? ' ' =. Q ' !, " " ( , " (
( ; . @ . \ Â " % " % .
" ' <'. \& ! % " !& . Z % & ( L ), ! ! ! ( ; #5 ( R), ; $ ( ; (EX) * . Z $ " % ; " % . â&#x20AC;&#x201C; " ! 41
Cypriniformes, Cyprinidae
Alburnus alburnus (Linnaeus, 1758) â&#x20AC;&#x201C; oble* comun, #" - < Semnele distinctive. Corpul alungit, ĂŽngust i mult comprimat lateral. Abdomenul prezint ĂŽntre ventrale i anus o caren ascu it lipsit de solzi. Solzii sunt mici (mai m run i decât la oble ul mare), sub iri i extrem de u or caduci. Pe linia lateral 42-55 solzi. Anala se insereaz direct pe verticala p r ii terminale a dorsalei. Caudala adânc scobit , cu lobii aproape egali. Capul relativ mic, comprimat lateral, ochii mari. Gura mic , terminal (aproape superioar ), oblic ĂŽn sus. Falca inferioar sub ire i u or proeminent , la cap tul ei este o proeminen care p trunde ĂŽn scobitura din falca superioar . Ochii argintii. Spatele cenu iu-verzui, cenu iu-albastru sau brun-verzui. Laturile i abdomenul alb-argintii cu str lucire puternica. Dorsala i caudala cenu ii, cu marginile mai ĂŽntunecate, iar restul ĂŽnot toarelor incolore, c p tând la baza lor cu reflexe portocalii sau ro iatice ĂŽn perioada de reproducere. Lungimea: obi nuit 10-15 cm, maximal 25 cm. Femelele sunt mai mari. Poate tr i 12 ani. R spândirea. Specie indigen . Probabil, este cel mai comun pe te din bazinul fluviului. Aspectul cantitativ. Specie pe alocuri foarte numeroas . Importanta. Prezint interes economic i sportiv minim. M rimea legal admis - peste 12 cm. Starea de protec*ie. Statut de protec ie nu are.
= " > . , ; , ' $ . Z #& $ # % " ' % ! % ', " % % ( . Q ! ! ( '( , ( ), " #5 !. X ' 42-55 ( . ' % " ( ! " ! " " . } ' !. } ; ' . + ' , ( % (" ( & ), " % & ; ; . Z $ !! ( # ' ! % " " . Z $ ( # ! , % ; & % & ( # . } ; % . "
- ( , ; % . K #& ! % ,
% ( . " & " - %
- ( % , % ! , ' % - % " ( % ' " " $ % % . * : %( 10-15 , ' 25 . " . $ $ ' 12 . ' ' . A % . X ( ! " . ? ' ' =. \ ; %& % %& ( %& % . @ . % " ; ( ' . + ; % ; & - 12 .
" ' <'. Z % & .
42
Cypriniformes, Cyprinidae
Leucaspius delineatus (Heckel, 1843) â&#x20AC;&#x201C; fuf , #" - Semnele distinctive. Corp moderat alungit, nu prea ĂŽnalt, u or comprimat lateral. Corpul i capul sunt mai late decât la oble . Abdomenul ĂŽnaintea ventralelor rotunjit i ĂŽn urma lor e ĂŽngustat, dar f r a forma caren . Ă&#x17D;naintea anusului o papil anal evident . Solzii de dimensiuni medii, sub iri i extrem de u or caduci. Linia lateral incomplet , uneori cu ĂŽntreruperi, ĂŽncepe de la cap i dispare la nivelul pectoralelor. Dorsala se ĂŽnsereaz ĂŽn urma marginii posterioare a ventralelor. Anala se ĂŽnsereaz sub marginea posterioar a dorsalei. Capul mic, conic i comprimat lateral. Ochii comparativ mari. Gura mic , aproape superioar , cu deschidere oblic ĂŽn sus. Falca superioar f r scobitur . Spatele brun-cenu iu sau verzui, b tând ĂŽn albastru. Laturile argintii, puternic irizante. De-a lungul corpului (mai ales pe pedunculul caudal), mai sus de linia lateral , se ĂŽntinde o dung argintie cu un luciu alb strui. Abdomenul albicios. Ă&#x17D;not toarele incolore. Lungimea: obi nuit 5-6 cm, maximal 12 cm. Femelele sunt mai mari. Poate tr i 5 ani. R spândirea. Specie indigen . G sim aceast specie pretutindeni ĂŽn bazinul fluviului, mai ales ĂŽn golfuri, lacuri, b l i, canale, afluen i mici, pâraie etc. Aspectul cantitativ. Specie abundent numeric. Importanta. Nu prezint interes economic sau sportiv. Starea de protec*ie. Statut de protec ie ĂŽn R. Moldova nu are.
= " > . , % , $
. 5 , ( . K #& " ; # " $ , ! . Q ! ( %, ! " #5 !. K ! ! " !, & % . " " ( ! ' " ; ! # %& " ; ' % â&#x20AC;&#x201C; " ; " . } ' !, ( !. } ; ' ' . + ' , & " & , ; ; " &. X & !! ( # ' % . " ( - ! !. K % ! % . X ' , % , ! ! ! - ! ! !5 ! " , ; ! & . K # . X " " ( % . * : %( 5-6 , ' 12 . ' " . $ $ ' 5 . ' ' . A % .
, ( ( ! ; &, ; & & 5 &, '!& & " (' , " %& & ( " " . ? ' ' =. ( % & . @ . % " ; ( ! " ! .
" ' <'. Z % & .
43
Cypriniformes, Cyprinidae
Leuciscus idus (Linnaeus, 1758) â&#x20AC;&#x201C; v duvi* , #" " ->= Semnele distinctive. Corp moderat alungit (mai alungit decât la babu c ), relativ ĂŽnalt (mai ĂŽnalt decât la clean), u or ĂŽngro at i comprimat lateral. Profilul dorsal i cel ventral la fel de convexe. Pe spate ĂŽnaintea dorsalei trece o brazd median . Solzii nu prea mari (mai m run i decât la babu c i clean), persisten i. Linia lateral u or ĂŽncovoiat spre abdomen, cu 60-65 solzi pe ea. Inser ia dorsalei este situat deasupra sau ĂŽn urma marginii posterioare a ventralelor. Marginea dorsalei e u or concav . Ventralele mai mici decât la clean. Marginea analei e convex . Lobul inferior al caudalei mai lung decât cel superior. Capul mic, fruntea ĂŽngust i convex . Ochii mari. Botul bont. Gura mic , terminal , u or oblic ĂŽn sus. Ochii verzui-g lbui sau de un portocaliu str lucitor, cu o pat ĂŽntunecat ĂŽn partea de sus. Spatele cenu iu-verzui, alb strui, cenu iu-brun sau negricios, cu o tent verde. Laturile argintii, cu reflexe alb strui sau luciu auriu (mai ales pe opercule). Abdomenul alb sau g lbui. Dorsala i caudala cenu iu-violete. Restul ĂŽnot toarelor sunt portocalii sau ro cate (ĂŽn special ventralele i anala). Lungimea: obi nuit 30-45 cm, maximal 100 cm. Poate tr i 20 ani. R spândirea. Specie indigen . Cursul de jos al fluviului - bra ul Turunciuc, b l ile luncii inundabile, lacul de acumulare Cuciurgan, delta i limanul. Aspectul cantitativ. Efectiv redus considerabil, exemplare izolate. Importanta. Pe te de interes economic i sportiv. Starea de protec*ie. Specie protejat la nivel european, este inclus ĂŽn Cartea Ro ie a R. Moldova ca specie periclitat (EN). Pescuitul pe telui acestei specii este oprit. L-a i prins â&#x20AC;&#x201C; elibera i-l ĂŽn ap ĂŽn stare vie!
= " > . " ( , ( " %), ' % ( % , ( !), ( ' 5 $ . Z " ! ! % . Q ! '( , ( " % !. X 60-65 ( . Z ( " " " ; ! # " . X " " . X ' " ' . } ' !, ; %" % . } ; " % . +% " . + ( % , ' " % & .
" ; - ( !, - ! ( !, ; % . K % ' % ; % ( $ %& % &). K #& $ ; . + $ ; -$ ! ! $ !, % "! & ( . " & "
% Y % . \ ' % " $ % ! - % ( # % ' % ). * : %( 30-45 , ' 100 . $ $ ' 20 . ' ' . A % . Z $ ( - ( ( & 5 , " % %, ' . ? ' ' =. + ! ; ( ! % . @ . \ Â " % " % .
" ' <'. \& ! % " , #( # +. ( ; #5 (EN). Z $ " % ; " . â&#x20AC;&#x201C; " !
44
Cypriniformes, Cyprinidae
Leuciscus leuciscus (Linnaeus, 1758) - clean mic, #" " Z Semnele distinctive. Corp moderat alungit (mai lung decât la cleanul comun), foarte pu in bombat dorsal i ventral, slab comprimat lateral (dar mai aplatizat decât cleanul comun). Spatele i abdomenul rotunjite, f r caren . Solzii medii, gro i, persisten i. Linia lateral pu in curbat . Dorsala se ĂŽnsereaz deasupra bazei ventralelor. Marginea dorsalei i analei u or concave. Marginea anterioar i posterioar a dorsalei sunt curbate. Anala se ĂŽnsereaz ĂŽn urma cap tului posterior al dorsalei. Caudala relativ lung i adânc scobit . Capul mic i comprimat lateral. Fruntea u or bombat . Botul scurt, masiv, ascu it. Gura mic , subterminal , deschiderea foarte ĂŽngust , semilunar . Buzele sub iri, cea inferioar este ĂŽntrerupt la mijloc. Coloritul uniform argintiu. Spatele mai ĂŽntunecat, cafeniu, b tând ĂŽn m sliniu sau albastru ĂŽnchis. Laturile cenu ii deschise, alb strui sau g lbui. Solzii de pe laturi adesea tivi i cu negru, fond pe care sunt dispuse puncte mici. Abdomenul alb. Dorsala i caudala fumurii, restul ĂŽnot toarelor sunt palide, cu o slab nuan g lbuie ce uneori bat spre ro u. Irisul ochilor galben. Lungimea: obi nuit 10-16 cm, maximal 30 cm. Poate tr i 10 ani. R spândirea. Specie indigen . Distribu ie neuniform ĂŽn albia fluviului, rar ĂŽn avalul afluen ilor, lacul Dub sari, bra ul Turunciuc i liman. Aspectul cantitativ. Ă&#x17D;n prezent specia poate fi apreciat ca pu in numeroas , cu declin constant. Importanta. Pe te de interes economic i sportiv minim. Starea de protec*ie. Specie protejat la nivel european. Ă&#x17D;n R. Moldova nu are statut de protec ie, de i ĂŽn fluviu este rar i vulnerabil (R/VU). L-a i prins â&#x20AC;&#x201C; elibera i-l ĂŽn ap ĂŽn stare vie!
= " > . , $ .
" " " " #& ; # % " ; %. Q ! & ; , " !5 !. K ! ! ( ' ; ! ; . Z ( " " " $ # . X !! " ' " !. ;
" " % % %. ~ " ' % ,
' % ( % . } ' !, " #5 . _ %" % . +%
, ; . + ' , " $ . + ! 5 ' ( ' ; !. Z $ !! " " . \ !. " ; % . K - % ,
- % . + $ $ !. K ! ! ( &
; . " & " % % , ' % - - $ , $ $ - . * : %( 10-16 , ' 30 . $ $ ' 10 . ' ' . A % . + " ' , " &, & 5 * ', ( . ? ' ' =. X !5 !, $ ' ! % ( % . @ . Z " % % , Â # ' .
" ' <'. \& ! % " . Z +. & , & ! ! ! ! !; % (R/VU) . â&#x20AC;&#x201C; " ! 45
Cypriniformes, Cyprinidae
Petroleuciscus borysthenicus (Kessler, 1859) â&#x20AC;&#x201C; cernu!c , # #" Z Semnele distinctive. Corpul moderat alungit i gros, foarte u or comprimat lateral. Spatele i abdomenul rotunjite. Solzii relativ mari, persisten i. Pe linia lateral 33-40 solzi. Marginea dorsalei e dreapt sau u or convex . Anala u or rotunjit . Caudala scurt , slab scobit . Capul scurt i lat (lungimea mai mic decât ĂŽn l imea corpului). Fruntea aproape plan . Botul scurt i obtuz. Gura terminal , destul de mic . Irisul ochilor portocaliu aprins. Capul aproape negru. Spatele cenu iu sau brun-verzui. Laturile i abdomenul argintii, cu o tent ruginie sau verzuie. Pe partea din spate a capului o dung longitudinal negricioas . Ă&#x17D;n por iunea superioar a flancurilor solzii au la baza lor câte o pat brun . Ă&#x17D;n por iunea posterioar a flancurilor trece câte o band ĂŽntunecat , care poate fi lat i ajunge la caudal . Abdomenul alb-murdar, uneori cu o tent ro ietic . Dorsala i caudala cenu ii b tând ĂŽn violaceu sau portocalii cu marginea cenu ie, restul ĂŽnot toarelor sunt portocalii. Lungimea: obi nuit 8-10 cm, maximal 18,5 cm. Femelele sunt mai mari. Poate tr i 8 ani. R spândirea. Specie indigen . Endemic pontic. Sectorul de mijloc i de jos al fluviului lacurile de acumulare Dub sari i Cuciurgan, bra ul Turunciuc, delta, liman, probabil i ĂŽn alte ape din aval. Importanta. Pe tele nu prezint interes economic sau sportiv. Aspectul cantitativ. Foarte rar i pu in numeros. Starea de protec*ie. Specie protejat la nivel european, inclus ĂŽn Cartea Ro ie a R. Moldova ca critic periclitat cu dispari ia (CR). Pescuitul este oprit. L-a i prins â&#x20AC;&#x201C; elibera i-l ĂŽn ap ĂŽn stare vie!
= " > . , ' $ . Q ! ' " !, " ( !5 !. X ' 33-40 ( . " " " ! # ; # & ## . ' % " ; % . ~ " , % ( % . } !. +% . + ( % , ' . " !, ( -; . K #& - % ,
; % $ % . Z ; ( % ! " ' ! " . + $ ! $ !. X & ( " $ ( ' " "! % . ; ( ! " , ! $ % ' & ' & " . K # , % . " & " " " ' - % $ % , % ! , # % ' % " ! - $ % . * : %( 8-10 , ' 18,5 . $ $ ' 8 . ' ' . A % . Q . + " ; ( . $ ( , & 5 * ' ( & 5 &, ( , ; $ & & ; . @ . % " ; ( ! . ? ' ' =. [ ( % ; " ! %, ( % ( & 5 .
" ' <'. \& ! % " , ; # +. ( ; #5 (CR). Z $ " % ; " % . â&#x20AC;&#x201C; " !
46
Cypriniformes, Cyprinidae
Rutilus frisii (Nordmann, 1840) â&#x20AC;&#x201C; babu!c pontic (virezub), 4 ' " ><# Semnele distinctive. Corp alungit i gros, aproape circular ĂŽn sec iune. Abdomenul ĂŽntre ventrale i anus este rotunjit. Solzii mai m run i decât la babu c , taranc i v duvi . Linia lateral u or curbat , cu peste 53 solzi. Dorsala ĂŽnalt . Pectoralele cu 17-18 radii. Caudala mare i lat . Capul nu prea mare, lungimea lui e mai mic decât ĂŽn l imea corpului. Fruntea lat i proeminent . Ochii mici. Botul foarte scurt, obtuz rotunjit i iese deasupra gurii. Gura subterminal , aproape inferioar . Falca superioar iese pu in deasupra inferioarei. Spatele cenu iu sau brun ĂŽnchis, cu o tent de albastru-verzui. Laturile argintii. Abdomenul alb sau g lbui, cu reflexe rozacee. Irisul ochilor fumuriu sau g lbui. Dorsala i caudala cenu ii ĂŽnchise. Ventralele i anala g lbuie sau ro cate. Restul ĂŽnot toarelor la baz sunt g lbuie, iar la capete cenu ii. Vezica ĂŽnot toare cu cap tul posterior alungit, formând un con spiralat. Lungimea: obi nuit 30-45 cm, maximal 71 cm. Poate tr i 12 ani. R spândirea. Specie indigen . Ă&#x17D;n sectoarele de mijloc i de jos ale fluviului - ĂŽn albie i lacuri (bra ul Turunciuc i rar lacul Cuciurgan), intr ĂŽn gurile afluen ilor i liman. Ă&#x17D;n sectorul de mijloc are popula ii sedentare, a p truns aici din lacul Novodnestrovsc. Importan*a. Pe te de interes economic i sportiv. Aspectul cantitativ. Popula iile nemigratoare izolate i pu in numeroase, cele migratoare aproape au disp rut. Starea de protec*ie. Specie protejat la nivel european, inclus ĂŽn Cartea Ro ie a R. Moldova ca periclitat (EN). Pescuitul pe telui este oprit. L-a i prins â&#x20AC;&#x201C; elibera i-l ĂŽn ap ĂŽn stare vie!
= " > . , % , ; ; " ( . K #& $ # % " ' % ; . Q ! '( , ( " %, !;!. K ! ! % ; #& , ' 53 ( . " " % . } % " 17-18 ( . ~ " ' . } ' !. _ , %" % . } ; ' . +% ( ' , " ; , . + " $ , " ( $ . X & !! ( # ' % ! $ .
" - !, -( ! ; - . K % . K #& $ . + $ ! $ !.
" & " - % . K # % ' % " $ % - % . \ ' % " $ % , ' â&#x20AC;&#x201C; % . ' % " ;% ' ( # Y , ; ! " '. * : %( 30-45 , ' 71 . $ $ ' 12 . ' ' . A % . + " ; ( . X $ ( , & 5 & ( ( ( & 5 ), ( ; & '! " . X ( ( ! $ ! Y . ? ' ' =. ! ( ! . & ( ! ( % ; " ! , ( ' $ %& Y , ( ! . @ . Â&#x201A; % Â " % " % .
" ' <'. \& ! % " . X #( # +. ( ; #5 (EN). Z $ " % ; " . â&#x20AC;&#x201C; " !
47
Cypriniformes, Cyprinidae
Rutilus heckelii (Nordmann, 1840) â&#x20AC;&#x201C; taranc , > ' - 4 ' - = Semnele distinctive. Corpul relativ ĂŽnalt, u or comprimat lateral. Profilul dorsal convex. Abdomenul ĂŽntre ventrale i anus este rotunjit. Solzii comparativ m ca i (pu in mai mici decât la babu c ) i persisten i. Linia lateral u or curbat , cu pân la 50 solzi. Dorsala ĂŽnalt . Capul relativ scurt. Ochii mici. Botul ascu it. Gura subterminal , aproape inferioar , cu deschiderea ĂŽngust i semilunar . Coloritul este mai pu in intens decât la babu c . Spatele negricios, cenu iu-alb strui sau cenu iu-verzui. Laturile i abdomenul argintii. Irisul ochilor argintiu sau portocaliu deschis. Dorsala i caudala g lbui-m slinii, cu marginile ĂŽntunecate. Anala i ĂŽnot toarele pare cenu ii, cu marginile negre. Vezica ĂŽnot toare cu cap tul posterior rotunjit. Lungimea: obi nuit 20-35 cm, maximal 51 cm. Poate tr i 10 ani. R spândirea. Specie indigen . Sectorul de mijloc (albia Holo ni a - Camenca, lacul de acumulare Dub sari) i cel de jos (albia, bra ul Turunciuc, lacul Cuciurgan, delta i limanul). Aspectul cantitativ. Specie pu in numeroas . Importanta. Pe te de interes economic i sportiv. M rimea legal de pescuit admis peste 18 cm. Starea de protec*ie. Specie protejat la nivel european. Ă&#x17D;n R. Moldova nu are statut de protec ie, de i ĂŽn fluviu este rar (R).
= " > . ' % , ' $
. K #& $ # % " ' % ; . Q ! ' " ! ( '( , ( " %) " !5 !. K ! ! % ; #& , ' 50 ( . " " % . } ' !. } ; ' . +% ; . + " $ , $ . + ! 5 ' ; !, " !. \ , ( " %. " ( !, - ! -; !. K # % . + $ ! $ !, !. " & " $ % . % ' % " - % " ( ( % ! . ' % " ;% ' ; . * : %( 20-35 , ' 51 . $ $ ' 10 . ' ' . A % . X ( ~ - , & 5 * ') $ ( * ( , ( , ( & 5 , ' ). @ . \ Â " % " % . + ; % ; 18 . ? ' ' =. X ; ( .
" ' <'. \& ! % " . Z +. & , & ! ! ! ! (R).
48
Cypriniformes, Cyprinidae
Rutilus rutilus (Linnaeus, 1758) - babu!c comun , #" - Semnele distinctive. Corpul alungit, de ĂŽn l ime medie, u or comprimat lateral. Profilul dorsal i ventral uniform convexe. Abdomenul ĂŽntre ventrale i anus este rotunjit. Solzii de dimensiuni mijlocii (pu in mai m ca i decât la taranc ) i persisten i. Linia lateral u or curbat , cu pân la 50 solzi. Dorsala ĂŽnalt i se ĂŽnsereaz deasupra sau pu in ĂŽn urma bazei inser iei ventralelor. Pectoralele cu 16 radii. Caudala adânc scobita, cu lobul inferior pu in mai lung. Capul relativ scurt. Ochii mici. Botul scurt i obtuz. Gura terminal , rar pu in subterminal , deschiderea semilunar i pu in oblic ĂŽn sus. Coloritul este mai intens decât la taranc . Spatele cenu iu sau brun, cu reflexe verzui, uneori alb strui. Laturile i abdomenul alb-argintii, uneori cu o nuan de galben i un luciu metalic mat. Dorsala i caudala cenu ii ĂŽnchise, cu tent ro ietic . Celelalte ĂŽnot toare sunt g lbui, palid portocalii sau ro ietice (ĂŽn special ventralele i anala). Irisul ochilor la puiet e galben sau portocaliu, la adul i ro ietic cu un punct ro u ĂŽn partea de sus. Vezica ĂŽnot toare cu cap tul posterior rotunjit. Lungimea: obi nuit 15-20 cm, maximal 36 cm. Poate tr i 15 (?20) ani. R spândirea. Specie indigen . Tr ie te ĂŽn mai tot bazinul fluviului i ĂŽn liman. Aspectul cantitativ. Este un pe te foarte comun i numeros. Importanta. Pe te de interes economic i sportiv minim. M rimea legal de pescuit admis - peste 18 cm. Ă&#x17D;n pesc rii este d un tor. Starea de protec*ie. Specia statut de protec ie ĂŽn R. Moldova nu are.
= " > . ' ; , $ . K #& $ # % " ' % ; . Q ! ' " ! ( " , ( ) " !5 !. K ! !
% ; #& . X ' 50 ( . } ' !. } ; ' . +% ; . + ( % , " $ . + ! 5 ' " !. " " % ( ! ( ( ' ' ) " ! ! # %&. } % " 16 ( . \ , ( . " !, ; - ( !,
-; ! - !. K # - % ,
$ % . + $ $ ! $ !, ; %& â&#x20AC;&#x201C; !, % "! % & . " & " - % ,
% . \ ' % " $ % $ % ( # % ' % ). ' % " ;% ' ; . * : %( 15-20 , ' 36 . $ $ ' 15 (?20) . ' ' . A % . ` " ! "
% & . ? ' ' =. X ; ( % , ( ; " ( ; " %& . @ . ; ( ' " % " ; ( . ] " 5 ! % 18 . Z $ ' % " % .
" ' <'. Z +. % & .
49
Cypriniformes, Cyprinidae
Scardinius erythrophthalmus (Linnaeus, 1758) â&#x20AC;&#x201C; ro!ioar , #" - ' X Semnele distinctive. Corpul moderat alungit, puternic comprimat lateral (mai ĂŽnalt i aplatizat decât la babu c ). Spatele dup ceaf puternic convex, iar ĂŽn fa a dorsalei este comprimat lateral ĂŽn form de creast . Abdomenul prezint ĂŽntre ventrale i anus o pronun at caren acoperit de solzi ĂŽndoi i. Solzii comparativ mari, den i i persisten i. Linia lateral apropiat de abdomen. Dorsala situat ĂŽn partea caudal a corpului, inser ia ei fiind dup verticala marginii posterioare a bazei ventralelor, marginea ei superioar e u or concav . Pectoralele nu ating inser ia ventralelor. Anala scurt , u or concav . Caudala adânc scobit , cu lobii ascu i i i egali. Capul mic. Botul scurt i obtuz. Gura mic , terminal , foarte oblic ĂŽn sus. Irisul ochilor auriu, cu o pata ro ie ĂŽn partea de sus. Spatele alb strui ĂŽnchis cu reflexe verzi sau cafenii, câteodat negricioase. Laturile argintii mat sau brun-aurii, uneori cu luciu metalic sau albicios. La baza por iunii libere a fiec rui solz sunt pete ĂŽntunecate. Abdomenul alb. Ă&#x17D;not toarele au baza fumurie spre negru, iar vârfurile ro ii, cu o intensitate variabil . Lungimea: obi nuit 15-25 cm, maximal 51 cm. Poate tr i 10 ani. R spândirea. Specie indigen . Pe larg r spândit ĂŽn bazinul fluviului. Aspectul cantitativ. Anterior era o specie comun , acum efectivul numeric a sc zut. Importanta. Pe te de interes economic i sportiv minim. M rimea legal de pescuit peste 15 cm. Starea de protec*ie. Specia ĂŽn R. Moldova nu are statut de protec ie.
= " > . , % " , ' " 5 ( % $ , ( " %). " ; ; % " ! & " " % " $ !. $ # % " ' % ! & % $ % ', " % % ( . Q ! ' " !, #5 ! . K ! ! " $ $ #& . " " ; ( , ( ! " ; ! # %& ( ! ; ' , & !! ( ' % ( !. } % " # ! # %&. ' % " ,
% ( % . ~ " ' % ( % , ; % " ! . } ' !. + ' , " & , ( ' 5 &.
" -; ( -; . + $ $ -; !,
% "! % & . K ; -$ % ( -; % , #& . ( $ ( % "! % . " " ; ( ( , & % . \ ' % " - % % . * : %( 15-25 , ' 51 . $ $ ' 10 . ' ' . A % . ` "
. ? ' ' =. + % ( , ( ( ' '. @ . % " ; ( ' . + ; ! ! % - 15 .
" ' <'. Z +. & . 50
Cypriniformes, Cyprinidae
Squalius cephalus (Linnaeus, 1758) - clean european, #" " % = Semnele distinctive. Corpul moderat alungit, gros, aproape cilindric În sec iune. Spatele lat, rotunjit. Abdomenul abia comprimat. Solzii mari, gro i, persisten i. Un apendice solzos la baza ventralei. Linia lateral pu in curbat , sub ea pân la abdomen sunt 3-4 rânduri de solzi (la cosa 5). Dorsala situat direct dup verticala bazei ventralelor. Marginea dorsalei dreapt sau u or rotunjit , p r ile sunt aproape paralele. Marginea analei rotunjit . Capul mare, Îngro at i u or aplatizat, cu o frunte foarte mare i plat . Ochii comparativ mari. Botul rotunjit. Gura mare, terminal . F lcile perfect egale. Irisul ochilor galben, cu o pat brun-verzuie i una neagr jos. Spatele brun-cenu iu spre negru, cu o tent verzuie. Laturile argintii-g lbui f r luciu. Marginea liber a fiec rui solz este ornamentat cu pigment brun-negricios str lucitor, care creeaz un desen de re ea. Abdomenul albicios. Dorsala i mai ales caudala sunt cenu ii sau de un albastru Închis, uneori ro ietice, cu o margine Întunecat la cap tul posterior. Pectoralele i ventralele portocalii, anala purpurie, iar spre capete trec În galben. Lungimea: obi nuit 25-35 cm, maximal 90 cm. Poate tr i 18 ani. R spândirea. Specie indigen . Poate fi g sit pretutindeni În albie i afluen i, mai rar În lacuri. Aspectul cantitativ. Pe te rar i pu in numeros. Importanta. Pe te de interes economic i sportiv. M rimea legal de pescuit admis peste 28 cm. Starea de protec*ie. Specia În R. Moldova nu are statut de protec ie.
= " > . , ' , " ( ( . " !, ; !, #& $ $ . Q ! ( " !, !, " !5 !. K ! ! ; #& . 3-4 ! ( ( 5). " " " $ " ! ; '# ! # %&. " " " ! ; % , " ; " $ % " ( " ' . ' " %" % . }
!, 5 ! ( ' " " # !, ( ' " . } ; ' ' . +% - " . + , ( % , ( # %, & & ; ' ;. " - ( ! ; % , " ( ( !, % $ % , #& . + $ $ !, -; % "! & ( % ; . % $ ( !5 , ( ; ; %
( % . " & " - , ' % , " ; #. } % # % " $ % , ' % - ! - % . * : %( 25-35 , ' 90 . $ $ ' 18 . ' ' . A % . - " &, $ & 5 & . ? ' ' =. + , #5 # ( ' . @ . \ Â " % " % . + ; % ; & - 28 .
" ' <'. Z +. & .
51
Cypriniformes, Cyprinidae
Aspius aspius (Linnaeus, 1758) â&#x20AC;&#x201C; avat, #" " & Semnele distinctive. Corpul alungit, pu in comprimat lateral. Spatele lat, profilul lui urc lin, dar imediat ĂŽn urma capului se ĂŽnal brusc, formând o curbur . Ă&#x17D;ntre ventrale i anus se afl o caren ascu it acoperit cu solzi. Solzii relativ m run i, sub iri, cu striuri evidente, a eza i des i persisten i. Toate ĂŽnot toarele sunt mari i ascu ite la capete. Dorsala ĂŽnalt , cu margine concav , ĂŽnserat ei e ĂŽn urma ĂŽnceputului ventralelor. Anala ĂŽnalt i ĂŽngust , cu marginea puternic concav , inserat cu mult ĂŽn urma cap tului posterior al dorsalei. Caudala mare, lung i puternic scobit , lobul ei inferior pu in mai lung. Capul alungit i comprimat lateral. Fruntea aproape plan . Ochii relativ mici. Botul ascu it. Gura mare, terminal i oblic ĂŽn sus, f r din i. Falca inferioar este pu in mai lung , ridicat ĂŽn sus, având la cap t o protuberan interioar care intr ĂŽn scobitura f lcii superioare. Fantele branhiale sunt foarte largi. Coloritul general este argintiu. Spatele m sliniu ĂŽnchis, cenu iu-verzui sau brun-cenu iu cu reflexii alb strui. Laturile cenu iu-plumburii sau argintii cu un luciu galben. Abdomenul cenu iu-albicios. Dorsala i caudala cenu ii sau alb struie, cu marginile ĂŽntunecate. Restul ĂŽnot toarelor incolore sau palid ro ietice la baz i fumurii la capete. Irisul ochilor argintiu, iar pupilele prezint cate un cerc auriu. Lungimea: obi nuit 30-40 cm, maximal 120 cm. Poate tr i 10 ani. R spândirea. Specie indigen . Pretutindeni ĂŽn bazinul fluviului - albia, lacurile de acumulare, gurile afluen ilor mari, bra ele, gârlele, delta i limanul. Aspectul cantitativ. Specie rar i pu in numeroas . Importanta. Pe te de interes economic i sportiv. M rimea legal de pescuit admis peste 40 cm. Starea de protec*ie. Specie protejat la nivel european. Ă&#x17D;n R. Moldova ea nu are statut de protec ie, de i ĂŽn fluviu este rar i chiar vulnerabil (R/VU).
= " > . , $ . " !. $ # % " ' % ! % ', " % % ( . Q ! ' !, " " ( !5 !. X " ; % &. " " % , % ( % , ( ! " ; ( # %&. ' % " % , ' % , " $ " ; ; ! " . ~ " , % ' % ( % , $ !! " ' ' . } !, $ . } ; ' . +% ; . + ( ' ' , ( % , ; . Z $ !! ( # ' ' & % ! &, , % & % & ( # . \ 5 ! !. " ; ! ! % , % $ % . + $ ! $ !. " & " % ,
% , ' % %( % ! % . * : %( 35-40 , ' 120 . $ $ ' 10 . ' ' . A % . X
" " . ? ' ' =. [ ( ( % &. @ . \ Â " % " % . + ; % ; 40 .
" ' <'. \& ! % " . Z +. & , & ! $ !; % (R/VU). 52
Cypriniformes, Cyprinidae
Chondrostoma nasus (Linnaeus, 1758) - scobar comun, #" " $<' Semnele distinctive. Corp alungit, mai pu in ĂŽnalt decât la moruna , gros i aproape cilindric. Profilul dorsal u or curbat, cel ventral aproape plan. Abdomenul dup ventrale rotunjit. Solzii mai m ca i decât la moruna . Dorsala ĂŽnalt , cu marginea superioar u or concav i foarte ĂŽnclinat , situat aproximativ la nivelul inser iei ventralelor. Anala mai ĂŽngust decât la moruna , cu marginea superioar concav i se ĂŽnsereaz mult ĂŽn urma dorsalei. Caudala scurt , adânc scobit , cu lobii ascu i i i egali. Capul mic. Ochii mici. Botul masiv, bombat i mult proeminent i acoper gura complet. Gura mic , inferioar , transversal , ĂŽn stare deschis are form dreptunghiular . Buza superioar sub ire, cea inferioar ĂŽn form de muchie cartilaginoas ascu it . Irisul ochilor galben-auriu cu o pata ro ie. Spatele brun-cenu iu, cenu iu-alb strui, cenu iu-verzui cu luciu metalic. Laturile gri-argintii, f r luciu puternic. Pe solzi adesea punctule e negre. Abdomenul alb-g lbui. Dorsala i caudala cenu ii ĂŽnchise, aproape negre, prima la baz sângerie, iar a doua ĂŽn partea de sus i de jos neagr . Restul ĂŽnot toarelor g lbui, ro u deschise sau violete. Peritoneul negricios. Lungimea: obi nuit 28-40 cm, maximal 54 cm. Femelele sunt mai mari. Poate tr i 10 ani. R spândirea. Specie indigen . Albia sectoarelor de mijloc (pân la lacul Dub sari) i de jos al fluviului, mai rar bra ul Turunciuc i gura unora dintre afluen i. Aspectul cantitativ. Specie relativ comun , dar peste tot e pu in numeroas , ĂŽn declin continuu. Importan*a. Pe te de interes economic i sportiv. M rimea legal de pescuit admis peste 25 cm. Starea de protec*ie. Specie protejat la nivel european, ĂŽn R. Moldova ea nu are statut de protec ie, de i ĂŽn fluviu este extrem de vulnerabil (VU). Pescuitul pe telui acestei specii trebuie oprit. L-a i prins â&#x20AC;&#x201C; elibera i-l ĂŽn ap ĂŽn stare vie!
= " > . % ( $ , ( % ), " ( $ . _ ! " % ; !, #& - " ( " ! !. K #& " ; # %& " ; . Q ! " , ( % . " " % , & % " ( ' , ( ! " ( ( # %&. ' % " $ , ( % , & % ( % ( ! ! " . ~ " % ( % , ; % . +% ( ,
' ; , % ! " " % . + ' , $ , " " ( % ; % . K ( % % , ( % & ' # Y . X & !! !, $ !! % & !5 % .
" !, ( . K " " ' - % . " & " - % ( % . ~ " &
; ( # . K # % ' % " ! - % . K # ( !. * : %( 28-40 , ' 54 . 10 . ' ' . A . + $ ( , $ ( . ? ' ' =. ( ! % , ( ' 5 !. @ . \ Â " % " % . + ; % ; 25 .
" ' <'. \& ! % " . Z +. & , & ! ! ! ! !; % (VU). Z & $ ' " % ; " % . â&#x20AC;&#x201C; " ! 53
Cypriniformes, Cyprinidae
Vimba vimba (Linnaeus, 1758) â&#x20AC;&#x201C; moruna! comun, #" " "# Z Semnele distinctive. Corpul destul de alungit i de ĂŽnalt (mai mult decât la scobar), gros i comprimat lateral. Profilurile dorsal i ventral sunt la fel. Ă&#x17D;ntre cap i dorsal trece o brazd f r solzi, iar dup dorsal trece o caren acoperit cu solzi. Abdomenul dup ventrale cu o caren f r solzi. Solzii mai m run i decât la scobar. Dorsala ĂŽnalt , marginea de sus u or concav sau aproape dreapt , ea e situat dup verticala ĂŽnceputului inser iei ventralelor. Anala mai lat decât la scobar, marginea ei superioar slab concav i se ĂŽnsereaz ĂŽn urma dorsalei. Caudala lung , adânc scobit , cu lobii ascu i i i inegali. Capul mic. Ochii mari. Botul alungit i masiv, bombat i mult proeminent, acoperând gura complet. Gura mic , inferioar , semilunar , puternic retractil , ĂŽn stare deschis ea e rotund . Buzele sub iri. Irisul ochilor g lbui. Spatele cenu iu ĂŽnchis, cenu iu-alb strui sau cenu iu-verzui. Laturile gri-argintii b tând ĂŽn galben. Abdomenul alb-argintiu. Dorsala i caudala cenu ii, restul ĂŽnot toarelor incolore, uneori g lbui cu baza ro ie, anala cu puncte negre la margine. Peritoneul fumuriu. Lungimea: obi nuit 25-30 cm, maximal 50 cm. Poate tr i 17 ani. R spândirea. Specie indigen . Albia sectoarelor de mijloc i de jos al fluviului, bra ul Turunciuc, prefer gurile i limanul. Aspectul cantitativ. Prezen rar , pu in numeros i ĂŽn declin continuu. Importan*a. Pe te de interes economic i sportiv. M rimea legal de pescuit admis peste 26 cm. Starea de protec*ie. Specie protejat la nivel european. Ă&#x17D;n R. Moldova ea are statut de protec ie ca rar (R), de i ĂŽn fluviu este vulnerabil (VU). Pescuitul pe telui acestei specii trebuie oprit. L-a i prins â&#x20AC;&#x201C; elibera i-l ĂŽn ap ĂŽn stare vie!
= " > . , % , ( " , $ . _ ! " % #& " ( ; %. Z " % " " ! ( ; . ] " % " % $ % ', " % % ( . ; # %& " " % % ( '. Q ! '( , ( " . " " % , & % " ( " ! , ( ! ; '# ( # %&. ' % " , ( " , & % ( % ( ! " ; ! " . ~ " % , % ( % , ; % , " % . } ' !. } ; " % . +% ,
, " % #5 . + ' , $ , " % , $ ' % ' ! " ;, ( % - # Y . " - !, % ; % . K - % $ ; . " & " % , ' % % , % # % " $ % , ' % " " ! ( % " . K # !. * : %( 25-30 , ' 50 . $ $ ' 17 . ' ' . A % . + c $ ( . ? ' ' =. ! ( ! % . @ . \ Â " % " % . + ; % ; 26 .
" ' <'. \& ! % " !& . Z +. & % (R), & ! ! ! ! !; % (VU). Z & $ ' " % ; " % . â&#x20AC;&#x201C; " ! 54
Cypriniformes, Cyprinidae
Hypophthalmichthys nobilis (Richardson, 1845) â&#x20AC;&#x201C; novac, X' " ' # Semnele distinctive. Corp moderat alungit, mai ĂŽnalt decât la sânger, u or comprimat lateral. Partea ventral mai rotunjit decât la sânger. Pe abdomen ĂŽntre ventrale i anus trece o caren , care continu i pe pedunculul caudal. Pectoralele, ventralele i pedunculul caudal sunt mai lungi decât la sânger. Capul mare (mai mare decât la sânger), lat i ascu it. Ochii mici, distan a i i a eza i ĂŽn partea inferioar (mai jos i mai distan at decât la sânger). Gura mare, superioar , oblic i f r din i. Membranele branhiale nu fuzioneaz ĂŽntre ele i nu sunt conrescute cu istmul. Acele branhiale lungi, sub iri i nu sunt concrescute. Coloritul este mult mai ĂŽnchis decât la sânger. Spatele brun-cenu iu sau cenu iu-verzui. Laturile sur-argintii, cu numeroase pete sau dungi transversale mari de culoare maronie i puncte negre. Abdomenul albicios. Ventralele i anala u or g lbuie, restul ĂŽnot toarelor sunt fumurii. Lungimea: obi nuit 40-60 cm, maximal 195 cm. Poate tr i 20 ani. R spândirea. Specie alogen (est-asiatic ). R spândit pretutindeni, mai ales ĂŽn sectorul de jos al fluviului, ĂŽn lacurile de acumulare, b l i, iazuri i liman. Aspectul cantitativ. Num rul este ĂŽn cre tere datorit popul rilor repetate. Importanta. Pe te de interes economic, obiect de acvacultur . M rimea legal de pescuit admis - peste 30 cm. Starea de protec*ie. Specia nu are statut de protec ie ĂŽn R. Moldova.
= " > . ( % , ( ), $ . Z ( #& $ # % " ' % ! '. \ ( ! &
. } % # % " , $ & ' , ( . . } ' !, ! ; !, " , ( . . } ; ' , " $ % ; ( $ , ( . ). + ' , , " ( ' % ; ; " &. % " " ! $ % . % %( % , ! $ . \ ; ( ' , ( . . " ( - ! ; - !. K - % , ( % " % ( % "! ( % ( . K #& . K # % ' % " $ % , ' % - % . * : %( 40-60 , ' 195 . $ $ ' 20 . ' ' . Q $ % - ( ' ( % ). + " " , ( 5 $ ( , & 5 &, " ( %& & . ? ' ' =. Q ' " '! ; ; ( " ! ; % !. @ . \ Â " % % . + ; % ; & - 30
.
" ' <'. X & +. .
55
Cypriniformes, Cyprinidae
Hypophthalmichthys molitrix (Valenciennes, 1844) â&#x20AC;&#x201C; sânger, # " ' # Semnele distinctive. Corp moderat alungit, relativ ĂŽnalt i u or bombat pe spate (e mai jos decât la novac), u or comprimat lateral. Pe toat regiunea abdominal , ĂŽntre istm i anus, trece o caren ascu it . Pectoralele, ventralele i pedunculul caudal sunt mai scurte decât la novac. Capul mare (mai mic decât la novac), lat i ascu it. Ochii mici, distan a i i a eza i ĂŽn partea inferioar a capului (mai sus i mai aproapia i decât la novac). Gura mare, superioar , oblic i f r din i. Membranele branhiale fuzioneaz ĂŽntre ele i formeaz un pliu mare peste istm. Acele branhiale foarte lungi, sub iri i concrescute ĂŽn form de sit . Coloritul este mult mai deschis decât la novac. Spatele cenu iu-verzui. Laturile argintii, uneori cu numeroase puncte negre. Abdomenul albicios. Pectoralele, ventralele i anala fumurii, u or g lbuie. Dorsala i caudala cenu ii, cu o tent g lbuie. Lungimea: obi nuit 35-45 cm, maximal 110 cm. Poate tr i 20 ani. R spândirea. Specie alogen (est-asiatic ). R spândit pretutindeni, mai ales ĂŽn sectorul de jos al fluviului, ĂŽn lacuri de acumulare, b l i, iazuri i liman. Aspectul cantitativ. Num rul este ĂŽn cre tere datorit popul rilor repetate. Importanta. Pe te de interes economic, obiect de acvacultur . M rimea legal de pescuit admis - peste 30 cm. Starea de protec*ie. Specia nu are statut de protec ie ĂŽn R.Moldova.
= " > . , ' % ( ' %" & ( $ , ( " ), $ . Z ( #& $ ' % ! % '. } % # % " , $ & ' ( , ( " . } ' !, ! ; ! ( ' , ( ". ). } ; ' , " $ % ; ( % $ , ( ". ). + ' , , " ( ' % ; ; " &. % " " 5 % $ ; # ' # " " . % %( ( ' % , ! $ . \ ; ( ' , ( ". . " ; - !. K % , ; "! ( ( % ( ). K #& . } % , # % ' % " - % , $ % . " & " % , $ ; %. * : %( 35-45 , ' 110 . $ $ ' 20 . ' ' . Q $ % - ( ' ( % ). + " " , ( 5 $ ( , & 5 &, " %& " ( %& & . ? ' ' =. Q ' " '! ; ; ( " ! ; % !. @ . \ Â " % % . + ; % ; & - 30
.
" ' <'. X & +. .
56
Cypriniformes, Cyprinidae
Phoxinus phoxinus (Linnaeus, 1758) â&#x20AC;&#x201C; boi!tean comun, #" " % =- Semnele distinctive. Corpul alungit, gros, aproape cilindric. Pedunculul caudal lung, comprimat lateral. Solzii foarte mici i sub iri, nu se acoper unul pe altul, u or caduci. Abdomenul i partea de mijloc al spatelui f r solzi. Linia lateral scurt i ĂŽntrerupt , ajungând doar pân la mijlocul corpului. Dorsala i anala ĂŽnguste i rotunjite. Caudala slab scobit . Capul relativ mare i gros. Ochii mici, a eza i sus. Botul scurt, obtuz i puternic bombat deasupra gurii. Spa iul dintre n ri convex. Gura mic , subterminal , cu deschiz tura orizontal . Spatele cenu iu ĂŽnchis, brun ĂŽnchis sau verzui, cu o dung negricioas median i puncte negre. Laturile galben-verzui cu sclipiri aurii, iar mai aproape de abdomen cu un luciu argintiu. Pe flancuri câte o band aurie i 6-10 pete transversale mari negricioase de forme neregulate, uneori sub linia lateral ele contopindu-se ĂŽntr-o dung . Abdomenul alb-g lbui sau ro ietic. Ă&#x17D;not toarele incolore, fumuriig lbui sau g lbui-verzui, cu marginile negricioase, cele pare i anala cu baza portocalie. Lungimea: obi nuit 6-8 cm, maximal 13 cm. Femele sunt mai mari. Poate tr i 6 ani. R spândirea. Specie indigen . Distribu ia nu e studiat . Semnal ri sporadice ĂŽn albia i pâraiele din aval de barajul Novodnestrovsc. Aspectul cantitativ. Nu este cunoscut, semnal ri sporadice. Importanta. Nu prezint interes economic sau sportiv. Starea de protec*ie. Specie protejat la nivel european. Ă&#x17D;n R. Moldova ea nu are statut de protec ie, de i ĂŽn fluviu este critic periclitat (CR). Pescuitul pe telui acestei specii trebuie oprit. L-a i prins â&#x20AC;&#x201C; elibera i-l ĂŽn ap ĂŽn stare vie!
= " > . , % , " ( ( . ~ ' % , ; $ . Q ! ( ' !, " % # #, " . " % # ; ( . K ! ! ' % . " ' % " ; ; % . ~ " % ( % . } ' ! !. } ; ' , " $ % % . +% , 5 " . $ ; ! %" . + ' , " $ . " - ! - ( !, ( " ' % % " . K -$ % , ; % , $ #& % . Z & ; ! " ' ! " ! ; 6-10 ' & " " ( %& %& "! " ' %& ( , $ #5 & !. -$ % ( , " % ' % " $ % . * : %( 6-8 , ' 13 .
" . $ $ ' 6 . ' ' . A % . + " ; ( . " ( ( ! ( & $ " % Z }W . ? ' ' =. Q ' ; , " ( " . @ . % " ; ( ! .
" ' <'. \& ! % " . Z +. & , & ! ! ! ! ( ; #5 (CR) . Z & $ ' " % ; " % . â&#x20AC;&#x201C; " !
57
Cypriniformes, Cyprinidae
Ctenopharyngodon idella (Valenciennes, 1844) â&#x20AC;&#x201C; cosa!, # " 4< Semnele distinctive. Corpul alungit, gros, aproape cilindric ĂŽn sec iune. Spatele ĂŽnaintea dorsalei i abdomenul dup ventrale sunt rotunji i. Solzii m ca i, gro i i persisten i. Linia lateral e pu in curbat , trece prin mijlocul pedunculului caudal, sub ea pân la abdomen sunt 5 rânduri de solzi (la clean 3-4). Dorsala ĂŽngust , ĂŽnalt , cu marginea superioar pu in rotunjit , se ĂŽnsereaz pu in ĂŽnaintea verticalei bazei ventralelor. Anala scurt , cu marginea aproape dreapt . Caudala mare, u or scobit . Capul mare, u or aplatizat, fruntea lat . Ochii mici. Botul obtuz, cu o adâncitur ĂŽntre n ri. Gura foarte larg , subterminal , transversal . Irisul ochilor auriu. Operculele branhiale cu dungi radiale. Spatele brun-cenu iu spre negru, cu o tent verzuie. Laturile argintii-g lbui sau slab verzui, f r luciu. Marginea liber a fiec rui solz este ornamentat cu pigment brunnegricios str lucitor, care creeaz un desen de re ea. Abdomenul albicios. Dorsala i caudala cenu ii ĂŽntunecate, de un albastru ĂŽnchis, toate celelalte ĂŽnot toare deschise la culoare. Peritoneul brun-negricios. Lungimea: obi nuit 40-80 cm, maximal 135 cm. Tr ie te pân la 40 (?50) ani. R spândirea. Specie alogen (est-asiatic ). R spândit ĂŽn tot bazinul, mai ales ĂŽn lacuri i hele tee. Aspectul cantitativ. Specie frecvent ĂŽn capturi, efectivul e men inut datorit popul rilor repetate. Importanta. Pe te de interes economic i sportiv, obiect de acvacultur . M rimea legal de pescuit admis - peste 40 cm. Starea de protec*ie. Nu are statut de protec ie ĂŽn R. Moldova.
= " > . , ( , " ( $
. " " " % " #& " ; # %& " ; %. Q ! ' " !, " !. K ! ! " & " & !. 5 ! ( ( ! 3-4). " " , ( % , % , ( ! ' " ! # %& " . ' % " , " ( " ! . ~ " ' , % ( % . } ' !, % !, . +% " , #5 $ ; ! . } ; ' . + " $ , " ! ( ' . + $ ; . ! % ' % " . " -; ; - ( . K % , -; % , ; % ; % , #5 ( % ( ! " # $ ( ! ! % ). K #& , -; . " & " % , ' % - % . K # -( !. * : %( 40-80 , ' 135
. 40 (?50) . ' ' . Q $ % - ; ( ' ( % ). \ & &
, & 5 &, ; & " &. ? ' ' =. Q ( % , ( ' " ( ! ! ; % #. @ . Â&#x201A; % Â " % , " % % . + ; % ; & - 40 .
" ' <'. X & +. .
58
Cypriniformes, Cyprinidae
Pelecus cultratus (Linnaeus, 1758) â&#x20AC;&#x201C; sabi* , = Semnele distinctive. Corp alungit, mult comprimat lateral. Profilul spatelui aproape drept, iar cel al abdomenului foarte convex. De la istm pân la anal se ĂŽntinde o caren ascu it lipsit de solzi. Solzii mici, sub iri i foarte caduci. Linia lateral curbat ĂŽntr-o serie de ondula ii care se apropie de abdomen. Dorsala foarte scurt , retras spre pedunculul caudal. Pectoralele foarte lungi i dep esc baza inser iei ventralelor. Anala lat . Caudala lung , adânc scobit , cu lobul inferior mai lung. Capul mic. Ochii mari, a eza i sus. Botul scurt. Gur mare, superioar , urc abrupt ĂŽn sus. Falca inferioara este mai lung i are o protuberan care intr ĂŽn scobitura f lcii superioare. Coloritul de fond este argintiu str lucitor, cu o tent roz sau g lbuie. Ă&#x17D;not toarele fumurii, alb strui sau g lbui. Lungimea: obi nuit 25-35 cm, maximal 70 cm. Poate tr i 13 ani. R spândirea. Specie indigen . Sectorul de jos al fluviului, mai ales ĂŽn aval i liman. Aspectul cantitativ. Specie rar i pu in numeroas , popula iile semimigratoare ĂŽn declin. Importanta. Pe te de interes economic i sportiv. Starea de protec*ie. Specie protejat la nivel european, este inclus ĂŽn Cartea Ro ie a R. Moldova ca vulnerabil (VU), de i ĂŽn fluviu ea e periclitat (EN). Pescuitul pe telui acestei specii este oprit. L-a i prins â&#x20AC;&#x201C; elibera i-l ĂŽn ap ĂŽn stare vie!
= " > . , ' " 5 . _ !
" % " ( " ! !, #& - ( ' %" !. \ ' ! " & ( ' % ', " % % ( . Q ! !, !
" #5 !. K ! ! ; ; ; ; ; " & # #. " " ( ' , ( ! ; - " ; ( ' . } % " ( ' % , % Y %, & % ; & ! ; # %&. ' % " !. ~ " % , % ( % , $ !! ! ( ' . } ' !. } ; " % , % " $ % . +% . + ' , & , ; ; &. Z $ !! ( # ' & ' ; ( & ; ! , & !5 % & ( # . \ 5 ! !. X & % " % , ; - . K #& % , ' % % ; % . " & " % , % ; % , ' % - -$ % . * : %( 25-35 , ' 70 . $ $ ' 13 . ' ' . A % . Z $ ( , ; '!& . ? ' ' =. Z ; ( ' ! ( ', 5 #5 ! !. @ . \ Â " % " % .
" ' <'. \& ! % " . X #( # +. !; % (VU), & ! ( ; #5 (EN). Z $ " % ; " % . â&#x20AC;&#x201C; " !
59
Cypriniformes, Cyprinidae
Tinca tinca (Linnaeus, 1758) â&#x20AC;&#x201C; lin, = Semnele distinctive. Corp masiv, gros, relativ ĂŽnalt. Pedunculul caudal ĂŽnalt i scurt. Solzii foarte m run i, alungi i, se suprapun i sunt profund cufunda i ĂŽn piele. Ă&#x17D;not toarele cu marginile rotunjite i radii flexibile. Dorsala i anala relativ ĂŽnguste. Caudala slab scobit . Ochii mici. Gura mic , terminal , orientat oblic ĂŽn sus, falca inferioar mai lung . Buze c rnoase, ĂŽn col urile gurii câte o musta scurt . Irisul ochilor ro ietic sau purpuriu. Corpul verde-g lbui, verde-brun, negru-verzui, totdeauna cu iriza ii ar mii. Ă&#x17D;not toarele cenu ii ĂŽnchise, cu o nuan de violet, iar la baz galbene. Lungimea: obi nuit 20-30 cm, maximal 84 cm. Femelele sunt mai mari. Poate tr i 12 (?25) ani. R spândirea. Specie indigen . Ă&#x17D;n sectorul de mijloc (golfurile lacului Dub sari) i cel inferior (lacul Cuciurgan, b l ile de lunc , bra uri, canale i gârle, delta i limanul). Aspectul cantitativ. Specie rar cu num r mult diminuat, disp rut din multe locuri anterioare. Ă&#x17D;n cantit i medii e prezent ĂŽn lacul de acumulare Cuciurgan i bazinele deltaice. Importan*a. Pe te de interes economic i sportiv, obiect de acvacultur . M rimea legal de pescuit admis - peste 25 cm. Starea de protec*ie. Specie protejat la nivel european, este inclus ĂŽn Cartea Ro ie a R. Moldova ca vulnerabil (VU), de i ĂŽn bazinul fluviului este periclitat (EN). Pescuitul pe telui acestei specii este oprit. L-a i prins â&#x20AC;&#x201C; elibera i-l ĂŽn ap ĂŽn stare vie!
= " > .
, , ' % . ~ ' % . Q ! ( ' !, " Y %, " #5 ! " $ # $ . X " ; % ! . ~ " ( ' % ( % . + ' , ( % , 5 % & ( $ !! ( # ' ), ! % , & " $ " . } ; ' , ! $ . \ ; -$ !, ; ( ! !, -; % . - % - ( % , Y % . \ ! " %& " $ . * : %( 20-30 , ' 84 . " . $ $ ' 12 (?25) . ' ' . A % . $ (
, ; % & 5 *
' ( , " % % (" %, %, " , ; ), ' . ? ' ' =. X ( ! ( , ( % ( & 5 " ' %& &. @ . \ Â " % , % " % . + ; % ; & - 25 .
" ' <'. \& ! % " . X #( # +. !; % (VU), & ! ; " ; ( ; ! (EN). Z $ " % ; " % . â&#x20AC;&#x201C; " !
60
Cypriniformes, Cobitidae
Cobitis taenia (Linnaeus, 1758) s. l. â&#x20AC;&#x201C; zvârlug comun , #" - ' 1 ; C.tanaitica Bacescu et Maier, 1969 - zvârlug de Azov, > ' - 1 ; C.elongatoides Bacescu et Maier, 1969 - zvârlug de Dun re, $< ' - 1 ; C.rossomeridionalis Vasiljeva et Vasiljev, 1998 â&#x20AC;&#x201C; zvârlug sudic , H& <'' - 1 Semnele distinctive. Corp foarte alungit, fusiform, sub ire - profilul dorsal i ventral aproape orizontale (corpul mai alungit i comprimat lateral decât la câre). Pe partea de sus i de jos a pedunculului caudal muchii adipoase slab dezvoltate. Solzii foarte mici. Caudala cu marginea u or rotunjit (14(13-16) radii). Cap mic, ĂŽn partea de sus puternic comprimat lateral. Botul rotunjit i bombat. Sub ochi ĂŽn pliurile pielii câte un spin bifurcat retractabil. Gura ĂŽngust , inferioar . Buza inferioar ĂŽngro at , bilobat , fiecare lob divizat ĂŽn 2 lobuli mici. Gura ĂŽnconjurat de 3 perechi de must i (mai scurte decât la câre). Pe cap pete m runte de form neregulat , de la gur spre ceaf se ĂŽntinde o dung ĂŽngust negricioas . Coloritul alb-cenu iu, cafeniu-g lbui cu nuan aurie. Pigmentarea corpului este format din 1 zon dorsal i 4 laterale. Desenul e format predominant din linii sau punctua ii verticale ĂŽntrerupte, lateral petele sunt ceva mai late - dreptunghiulare sau rotunde, dar f r a avea form p trat . Uneori petele alungite ale pigmenta iei latero-dorsale se unesc, dând o dung aproape continu , iar petele laterale se unesc ĂŽntr-o dung . Ă&#x17D;n partea de sus a bazei caudalei e pat mic neagr , oval sau rotund . Ă&#x17D;not toarele fumurii sau g lbui, cea dorsal i caudal v rgate cu 5-6 iruri de puncte ĂŽntunecate. Lungimea: obi nuit 9-11 cm, maximal 15 cm. Poate tr i 6 ani. R spândirea. Specii indigene. Distribu ia nu e studiat . R spândite ĂŽn diverse tipuri de ape. Aspectul cantitativ. Specii numeroase. Cre te abunden a unor specii, iar a altora diminueaz . Importanta. Nu prezint interes economic sau sportiv. Starea de protec*ie. Specii protejate la nivel european. Ă&#x17D;n R. Moldova nu au statut de protec ie, de i unele specii endemice (C.elongatoides .a.) ĂŽn bazin sunt rare i vulnerabile (R/VU).
= " > . ; , " Y " ( ; ' % . $ , ( ; . " . Z & $ ( ! $ % ; %. & " ; % . } ' !, " $ , ; % ' $ . +% . ; $ % $ ; % ". + ; , $ . Z $ !! 5 !, ; 2 " , % ! ! " " 2 ( . + 3 " ( ( , ( ; . " ). \ ; % % ! ! ! " . ! ; 1 " 4 %& ; . X ' % ! " %& " ' Y % ( % ! %& " ! ' %& %&) ( - %& % "! . Z & ! & " & ! " ' ( "! % . Z " & " & ! % " . * : %( 9-11 , ' 15 . $ ' 6 . ' ' . A % . + " ; ( . q !# ! " %
. ? ' ' =. * ( ( % " " ! . \ ( ! " Â & ( . @ . % " ; ( ! # .
" ' <'. \& ! % [ " %, +. &
# , & ! % ( % % ! !# ! !; % (R/VU). 61
Cypriniformes, Cobitidae
Misgurnus fossilis (Linnaeus, 1758) â&#x20AC;&#x201C; *ipar, #" " =H Semnele distinctive. Corpul foarte alungit, fusiform i gros cu profilurile aproape orizontale, anterior aproape cilindric ĂŽn sec iune, iar posterior slab comprimat lateral. Solzi m run i, se acoper unui pe al ii. Capul i partea anterioar a spatelui nude, istmul cu solzi. Ă&#x17D;not toarele sunt situate mai aproape de coad (cu excep ia pectoralelor), ele vând cu margini rotunjite. Capul mic, u or comprimat lateral. Fruntea bombat . Ochii mici. N rile anterioare prelungite ĂŽntr-un tubu or scurt. Sub ochi spinul retractabil este ascuns bine sub piele. Gura ĂŽngusta, inferioar . Buza superioar c rnoas i neĂŽntrerupt , cea inferioar cu 4 lobi corno i. Gura e prev zut cu 5 perechi de must i. Coloritul brun-g lbui sau cenu iu-g lbui. Irisul ochiului galben sau portocaliu. Pe cap ĂŽmpr tiate pete mici de form neregulat , iar pe opercule trec trei linii oblice. Spatele brun-cenu iu sau brung lbui, cu mici pete negricioase. Laturile brun deschise sau galbene. Capul, spatele, laturile acoperite cu puncte negre. Pe flancuri 3 benzi longitudinale brun ĂŽnchise, dintre care cea medie e mult mai lat . Abdomenul g lbui. Ă&#x17D;not toarele fumurii sau g lbuie, cu rânduri de mici pete negricioase. Lungimea: obi nuit 15-25 cm, maximal 36 cm. Masculii sunt mai mari. Poate tr i 7 ani. R spândirea. Specie indigen . Distribu ia nu e studiat . Por iunea de mijloc i de jos al fluviului - afluen i, bra e moarte i canale stagnante, albia veche, lacuri, b l i, iazuri, delta i limanul. Aspectul cantitativ. Foarte rar i pu in numeroas , ĂŽn declin, disp rut din multe locuri anterioare. Importanta. Nu prezint interes economic, pe alocuri este pescuit de amatori. Starea de protec*ie. Specie protejat la nivel european. Ă&#x17D;n R. Moldova nu are statut de protec ie, de i ĂŽn bazinul fluviului este vulnerabil , iar pe alocuri e pe cale dispari ie (VU/EN). Pescuitul pe telui acestei specii trebuie oprit. L-a i prins â&#x20AC;&#x201C; elibera i-l ĂŽn ap ĂŽn stare vie!
= " > . ; , , " " ( ( ( , & ' ( ' $ . Z & $ ( ! # ! $ % . } " !! ( ' " % % , " % ( . X " , %&, " $ % $ & , & ! %. } ' !, $ ! . ; " $ % ; , % ! % ( . ; % $ " % $ . + ; , $ . X & !! ! ! " !, $ !! - 4 %
( . + $ 5 " . \ 5 Y ( - & % -$ % . + $ $ ! $ !. Z $ %& % & 3 % . 3 - ( % " %, ; %& !! ; , $ !! & ' ' " . ! % ! %& "! % . * : %( 15-25 , ' 36 . % " . $ $ ' 7 . ' ' . A % . + " ; ( . $ ( , " , & 5 , %, " % %, ' . ? ' ' =. Z ( ! % , %& " ( %& ! & ( ' ' " " '# ( ; . @ . Z " % ! % , Â " % .
" ' <'. \& ! % " , & +. , & !
! ! ! !; % ( ; #5 (VU/EN). ! $ ' " % ; " % . â&#x20AC;&#x201C; " ! 62
Cypriniformes, Cobitidae
Sabanejewia baltica Witkowski, 1994 - câr baltic , ' - > ' - 1 ; S.bulgarica (Drensky, 1928) â&#x20AC;&#x201C; câr bulg reasc , # % ' - > ' - 1 ; S.balcanica (Karaman, 1922) â&#x20AC;&#x201C; câr balcanic , # ' - > ' - 1 Semnele distinctive. Corpul fusiform, cu partea anterioar arcuit , mai scurt i cilindric decât la zvârlugi. Pe partea de sus i de jos a pedunculului caudal sunt muchii adipoase. Masculii ĂŽn dreptul dorsalei au ĂŽngro ri. Solzii mai mici decât la zvârlugi, nu se acoper unuii pe al ii. Capul i anteriorul spatelui acoperite cu solzi. Caudala cu margine aproape dreapt (12(13) radii). Capul la ceaf comprimat lateral. Sub ochi câte un spin masiv, puternic curbat i retractabil. Gura larg , inferioar . Buze c rnoase, superioara striat , cea inferioar bilobat , iar fiecare lob cu câte 2-7 lobuli. La gur 3 perechi de must i, mai lungi decât la zvârlugi. Coloritul alb-g lbui, brun-g lbui sau cafeniu-violaceu, cu reflexe aurii sau alb strui. Ă&#x17D;ntre n ri o pat neagr ĂŽn form de X sau semilunar , pe tâmple câte o pat semilunar . Pigmentarea const din 1 zon dorsal i 2 laterale. Zona dorsal cu pete mari dreptunghiulare brun-violete. Prima zon lateral e din pete mici maronii neregulate. A doua zon lateral e din de pete p tratice. La baza caudalei sus i jos câte 2 pete mici negre de form semilunar . Dorsala i caudala v rgate. Lungimea: obi nuit 8-10 cm, maximal 14 cm. Femelele sunt mai mari. Poate tr i 5 ani. R spândirea. Specii indigene. Distribu ia pare a fi restrâns ĂŽn albie i unii afluen i ai fluviului. Aspectul cantitativ. Specii foarte rare, exemplare unice. Declin numeric continuu. Importanta. Nu prezint interes economic sau sportiv. Starea de protec*ie. Specii protejate la nivel european. Ă&#x17D;n R. Moldova ele nu au statut de protec ie, de i ĂŽn bazinul fluviului sunt vulnerabile (VU) i pe alocuri amenin ate cu dispari ia (EN). Pescuitul pe tilor acestor specii trebuie oprit. I-a i prins â&#x20AC;&#x201C; elibera i-i ĂŽn ap ĂŽn stare vie!
= " > . ; , " !! ( ' %" !, ( ( , ( . " . Z & $ ( & ! $ % . L 5 ! & . Q ! '( , ( . " , " $ ' . } " !! ( ' " % " % ( . ~ " 12(13) ( , " ( " ! . ; , $ % $ ". X & !! !, $ !! !, 2-7 ( . + $ 3 " ( , ( . " ). \ 5 Y -$ % $ - % , ; % % &. $ ; ! ~- ; " "! . Z " "! . ! ; 1 " 2 %& ; . ! ; " ; ' & %& - %& Y % "! . ! ! ; ; %& "! % . X ! ! ; ; % & " ( %& %& "! . Z &, ! " " 2 %& ( %& "! % . " & " ! "! % . * : 8-10 , ' 14 . 5 . ' ' . A % %. X ' %& " &. ? ' ' =. + ( % % % . @ . % " ; ( ! # .
" ' <'. X % & +. # , & !
! !# ! !; % (VU) " ; ( ; ! (EN). 63
Cypriniformes, Nemacheilidae
Barbatula barbatula (Linnaeus, 1758) â&#x20AC;&#x201C; grindel, #" " <' " % Z Semnele distinctive. Corpul fusiform, profilul dorsal u or curbat, anterior cilindric, iar posterior u or comprimat lateral. Partea dorsal ĂŽngustat , cea abdominal rotunjit . Pe partea de sus i de jos a pedunculului caudal muchiile adipoase lipsesc (apar doar la masculii nup iali). Capul, spatele anterior i istmul sunt acoperi i cu solzi. Linia lateral complet , rectilinie, trece pe mijlocul corpului. Marginea dorsalei cu vârful rotunjit. Caudala cu marginea u or convexa. Capul mic, mai lat decât ĂŽnalt, nu e comprimat lateral. Fruntea aproape plan . Botul alungit. Sub ochi spinul retractabil lipse te. Gura mic , inferioar , cu din i. Buzele c rnoase, superioara pu in lobat , cea inferioar ĂŽntrerupt la mijloc, cu capetele interne ĂŽndreptate ĂŽnapoi. Gura cu 3 perechi de must i. Coloritul g lbui sau brun, cu reflexe verzui. Spatele cenu iu-brun sau cenu iu-galben. Laturile brung lbui. Pe corp pete brun-verzui neregulate, care nu sunt grupate ĂŽn benzi longitudinale. Ă&#x17D;not toarele g lbui, ventralele i anala f r pete, celelalte, mai ales dorsala i caudala, cu iruri transversale de pete brune. Lungimea: obi nuit 8-12 cm, maximal 18 cm. Masculi sunt mai mari. Poate tr i 8 ani. R spândirea. Specie aborigen . Distribuire fragmentar ĂŽn albia fluviului i unii din afluen i. Aspectul cantitativ. Specie pu in numeroas , pe alocuri are o abunden medie, declin continuu. Importanta. Nu prezint interes economic sau sportiv. Starea de protec*ie. Specie protejat la nivel european. Ă&#x17D;n R. Moldova ea nu au statut de protec ie, de i ĂŽn bazinul fluviului este destul de rar (R), e g sit ĂŽn cantit i i teritorii mici, iar pe alocuri vulnerabil (VU). Pescuitul pe telui trebuie oprit. L-a i prins â&#x20AC;&#x201C; elibera i-l ĂŽn ap ĂŽn stare vie!
= " > . ; , & " Y ' ; , $ " ( " ! , " ( , & - $
. X & !! ( ' $ !, $ !! !. Z & $ ( & ! $ % # . Q ! ( !, & ; ( . } , " !! ( ' " % " % % ( . K ! ! " !. L " " " ! ; . ~ "
% , $ " ! . } ' !, , ( % !, $
. _ %" % . +% , % . ; % $ " . + ; , $ , ; ( . \ % ! %, & !! " !, $ !! " . + $ 3 " . \ 5 Y $ % % , ; % . " - ( !
-$ !. K $ - ( % . Z ; % ; % "! " ' Y % ; %, % "" # ! " ' % " %. $ % . K # % ' % " ; "! . \ ' % , " & , ! %& "! % . * : %( 8-12 , ' 18 . % " . $ $ ' 8 . ' ' . A % . X ( ! "! ( %& " &. ? ' ' =. ( % , ' %& & ' . @ . % " ; ( ! .
" ' <'. X " & +. , & ! ! ! ! !; % (R/VU).
64
Siluriformes, Ictaluridae
Ictalurus punctatus (Rafinesque, 1818) â&#x20AC;&#x201C; somn de canal, 4 ' = " ' 4 Semnele distinctive. Corpul alungit, ĂŽn form de torpil , f r solzi. Linia lateral complet , bine marcat . Dorsala ĂŽnalt , prima radie spinoas a ei nu este zim at . Dup dorsal exist ĂŽnot toarea adipoas . Ă&#x17D;n pectorale radia spinoas are zim i mici. Anala lat , se ĂŽntinde de la anus pân aproape de baza caudalei. Caudala lung i adânc scobit . Capul relativ mic, turtit i u or ascu it. Ochii mari. Gura mare, cu 4 perechi de must i: 1 pereche scurt i situat dup n ri, 1 pereche lung se afl ĂŽn col urile gurii, iar 2 perechi scurte sunt aranjate ĂŽntr-un rând pe b rbie. Spatele i laturile alb strui-m slinii, cenu ii, brune sau negricioase. Abdomenul alb-g lbui. Pe flancuri sunt ĂŽmpr tiate numeroase puncte negre. Ă&#x17D;not toarele la baza lor sunt de aceia i culoare cu corpul. Must ile sunt ĂŽntunecate, având puncte negre. Lungimea: obi nuit 40-70 cm, maximal 150 cm. Poate tr i 40 ani. R spândirea. Specie alogen (nord-american ). Sporadic semnalat ĂŽn lacul de acumulare Cuciurgan, mai ales ĂŽn canalele termale. Aspectul cantitativ. Exemplare unice. Importan*a. Pe te de interes economic i obiect de acvacultur . Starea de protec*ie. Ă&#x17D;n R. Moldova nu are statut de protec ie, de i este un pe te destul de rar (R).
= " > . , " ; , ( . K ! ! " !, & ; !. " " % , " % #( ( ; ; . [ ' $ " . X " % ( ; ; . ' % " , ! ! ' ! " ( & " . ~ " % , % ( % . } ' !, " 5 ! ; . } ; " % . Z 4 " % : 1 ! " " ; ; , 1 ! " & , 2 " % & " $ % ! " . " % , % , ( - % ( % ; #& $ ; . Z & ( % ( % " . Â&#x201A; " $ , & !. L % % ( . * : %( 40-70 , ' 150 . $ $ ' 40 . ' ' . Q $ % - ( ). X ( ! ( & 5 , " %& &. ? ' ' =. [ ( % ; " ! % &. @ . Â&#x201A; % " % % Â % .
" ' <'. Z +. & , & ! ! ! ! ' % (R).
65
Siluriformes, Siluridae
Silurus glanis Linnaeus, 1758 - somn european, #" " ' ' 4 Semnele distinctive. Corp alungit prin pedunculul caudal, cilindric anterior i posterior puternic comprimat lateral, lipsit de solzi. Linia lateral complet . Dorsala foarte mic , amplasat aproape de cap. Pectoralele cu radii osoase, f r a avea epi. Ventralele foarte lungi, ating anala. Anala foarte lat , fuzioneaz cu caudala rotunjit . Capul mare, lat i aplatizat (mai mult decât la mihal ). N rile anterioare i posterioare distan ate. Ochii foarte mici, dep rta i i a eza i aproape de buza superioar . Botul plat, lat i rotunjit. Gura extrem de mare, terminal . Falca inferioar mai lung decât superioara i e pu in ĂŽndoit ĂŽn sus. Gura cu din i foarte mici i ascu i i. Pe cap 3 perechi de must i: 1 pereche foarte lingi pe buza superioar i 2 perechi mai scurte sub b rbie. Membranele branhiale nu sunt concrescute, anterior sunt ata ate de istm. Irisul ochilor g lbui, cu pete mici negre. Spatele negru-alb strui, cenu iu ĂŽnchis, brun sau verde-cenu iu, uneori complet negru. Laturile mai deschise, verde-oliv, cu pete ĂŽntunecate neregulate. Abdomenul alb sau alb-g lbui, cu o tent ro ietic , t rcat cu pete alb strui sau puncte cenu ii de diferitte m rimi. Ă&#x17D;not toarele de un albastru ĂŽnchis, mijlocul ĂŽnot toarelor pare este str b tut de câte o dung g lbuie. Lungimea: obi nuit 50-80 cm, maximal 5-6 m. Poate tr i 100 ani. R spândirea. Specie indigen . Pretutindeni, mai ales ĂŽn sectorul de jos al fluviului - albia, lacuri i b l i din lunca inundabil , lacuri de acumulare, bra e moarte, delta i limanul. Aspectul cantitativ. Specie relativ rar , ĂŽn declin numeric. Importanta. Pe te de interes economic i sportiv. M rimea legal de pescuit admis peste 60 cm. Starea de protec*ie. Specie protejat la nivel european. Ă&#x17D;n R. Moldova ea nu are statut de protec ie, de i ĂŽn prezent ĂŽn fluviu este rar (R), de inând popula ii i zone mici.
= " > . % ! ; ( & !, " ( ' $ ; . ; ( . K ! ! " !. " " ' , ' . % ( " " % , " 5 #( ; ; ;
. K # % " ( ' % , # ' . ' % " ( ' , % & & . } ' !, ! " ! ( " 5 , ( ). } ; ' " % & . +% " , ; . + % , ( % . Z $ !! ( # ' , ( ' ; ! &. + ( ' ; . L 3 " %: 1 " ( ' %& - & ( # 2 " % & - $ ( # . % " " 5 % $ , " " % $$ " $ . + $ $ !, % "! % . " ( - !!, - !, ( ! -; !. K % % " ' Y % ; . - , % # % $ " " . * : %( 50-80 , ' 600 . $ $ ' 100 . ' ' . A % . X " %& & , , $ ( , & 5 &, f , ' . ? ' ' =. ' ! ( ! % . " ( '. @ . Â&#x201A; % Â " % , % " % . + ; % ; & - 60 .
" ' <'. \& ! % " . Z +. & , & ! ! ! ! ( (R).
66
Esociformes, Umbridae
Umbra krameri Walbaum, 1792 â&#x20AC;&#x201C; *ig nu! european, ' - $ 1 Semnele distinctive. Corp alungit, u or comprimat lateral. Profilul dorsal convex, cu un unghi la nivelul limitei posterioare a capului, profilul ventral mai pu in convex. Solzii f r striuri radiare, acoper partea de sus a capului, obrajii i operculele branhiale. Linia lateral lipse te. Dorsala foarte ĂŽnalt i lat , ĂŽmpins spre coad , marginea ei superioar e dreapt . Anala scurt . Caudala rotunjit . Capul comprimat lateral. Ochii mari. N rile duble i foarte mici. Gura mic , terminal , u or oblic , cu din i ascu i i. Deschiderile branhiale largi, membranele libere, neata ate de istm. Irisul ochilor auriu. Falca inferioar deschis la culoare. Coloritul brun, verzui-brun sau brun-ro u, aproape negru, cu reflexe violacee. Laturile brun deschise. Pe flancuri o dung longitudinal g lbuie (la masculi ro ietic ). Pe cap i corp sunt ĂŽmpr tiate pete i puncte ĂŽntunecate de form variabil , care formeaz dungi longitudinale paralele, dispuse neregulat. Abdomenul g lbui. Dorsala i caudala brun-g lbuie, cu câte o dung transversal ĂŽntunecat la baz . Celelalte ĂŽnot toare g lbui-cenu ii. Lungimea: obi nuit 7-9 cm, maximal 15 cm. Femelele sunt mai mari. Poate tr i 7 ani. R spândirea. Endemic al Dun rii i Nistrului. R spândit ĂŽn b l ile i canalele din avalul fluviului, lacul Cuciurgan, albia veche i delt . Aspectul cantitativ. Extrem de rar , popula ii numeric critic reduse. Importan*a. Nu prezint interes economic sau sportiv. Starea de protec*ie. Specie protejat la nivel european i mondial, inclus ĂŽn Cartea Ro ie a R. Moldova ca critic periclitat de dispari ie ( R), de i ĂŽn bazinul fluviului probabil e disp rut (EX). Pescuitul pe telui acestei specii este oprit. L-a i prins â&#x20AC;&#x201C; elibera i-l ĂŽn ap ĂŽn stare vie!
= " > . , ' , $ " . Q ! ; ' %& , " % & ## ( ' %, 5 $ % % . K . " " % , ; , & " ! . ' % " . ~ " ; . } $ . Z % ! % ( ' %. + ' , ( % , . Z ( # !& % ; %. + $ ; !. Z $ !! ( # ' !. % 5 , & %. \ 5 ; - ( % - % , " ( ( % . K
- ( % . X ' " & ( !) " ' ! " . Z 5 ; % ( % - % " ' Y % "! % ( . K #& -$ . " & " $ - ( % , " " ( % ! "! % !. * : %( 7-9 , ' 15 . " . $ $ ' 7 . ' ' . * - . Z ; '! - ( & 5 , , " % ; ' . ? ' ' =. [ ( ( ! & % , & % 5 & ; & ! ( ; . @ . % " ; ( ! .
" ' <'. \& ! % " !& , ; # +. ( ; #5 (CR). Z $ " % ; " . â&#x20AC;&#x201C; " !
67
Esociformes, Esocidae
Esox lucius Linnaeus, 1758 â&#x20AC;&#x201C; !tiuc comun , #" - ,< Semnele distinctive. Corpul alungit, u or comprimat lateral. Profilul dorsal u or curbat, cel ventral aproape drept. Solzii m run i, acoper obrajii i operculele, capul ĂŽn partea de sus e nud. Linia lateral e pe mijlocul laturilor, la adul i este complet , iar la tineri incomplet i ĂŽntrerupt . Anusul la masculi ca o fant alungit , la femele ca o adâncitur oval . Toate ĂŽnot toarele rotunjite. Dorsala i anala mult deplasate spre coad . Caudala mare, adânc scobit . Capul mare i lunguie . Botul foarte alungit i aplatizat, pu in curbat (ca ciocul de ra ). Ochii dispu i sus, ĂŽn regiunea frun ii. Gura foarte larg , ocup jum tate din lungimea capului. Falca inferioar mai lung decât cea superioar . Gura cu din i puternici i ascu i i, ĂŽndrepta i ĂŽnapoi. Coloritul marmorat - verde-brun, cenu iu-brun, cenu iu-verde sau cenu iu-galben. Laturile cu pete sau dungi transversale neregulate brune, verzi-aurii sau galbene. Abdomenul albicios sau g lbui, cu pete. Ă&#x17D;not toarele impare galben-cenu ii, cenu ii-verzui sau portocalii, v rgate de pete negricioase, iar cele pare ro u-g lbuie la baz . Lungimea: obi nuit 40-60 cm, maximal 200 cm. Femelele mai sunt mari. Poate tr i 60 ani. R spândirea. Specie indigen . Larg r spândit ĂŽn tot bazinul fluviului, preponderent ĂŽn lacuri de acumulare, b l iile din aval i din delt . Aspectul cantitativ. Specie comun , frecvent ĂŽn capturi. Importan*a. Pe te de interes economic i sportiv, obiect de acvacultur . M rimea legal de pescuit admis - peste 40 cm. Starea de protec*ie. Nu are statut de protec ie ĂŽn R. Moldova.
= " > . , $ . _ ! " " Y ! ; , # ! - " ! !. Q ! !, ; & !5 ! 5 $ % % , & !. K ! ! ; %& " !, â&#x20AC;&#x201C; " !, " % !. L ' ' !, - " 5 . X " ; % . " ' % " 5 % & . ~ " % ( % . } ' ! !, ' % ! % " #5 % % . } ; & ( %. + , ; " % %. Z $ !! ( # ' % " " . + $ % ; , % " % ; . \ ! - ; - ( !, !, -; ! -$ !. K % , ; ; % , -$ % "! " " ( % % " , #5 ! % " " ( % % " %. Z " % " $ - % , -; % , $ % %
% % /( % "! % " . % " $ - % . * : %( 40-60 , ' 200 .
" . $ $ ' 35 (?60) . ' ' . A % . ` "
, & 5 &, " %& & ; '! ' . ? ' ' =. Q ( ! ( ! & % . @ . \ Â " % , " % % . + ; % ; & - 40 .
" ' <'. Z +. & .
68
Salmoniformes, Thymallidae
Thymallus thymallus (Linnaeus, 1758) â&#x20AC;&#x201C; lipan european, ' <' Semnele distinctive. Corpul alungit, u or comprimat lateral. Solzii relativ mari, mai m run i pe piept i abdomen, lipsesc pe istm i la baza pectoralelor. Dorsal foarte ĂŽnalt i lung , desf cut ĂŽn form de evantai (mai ales la masculi). Ea se ĂŽnsereaz mult mai aproape de cap decât de ventrale. Pe spate la nivelul analei este o mic ĂŽnot toare adipoas . Marginea analei e rotunjit . Caudala e scobit . Capul mic. Ochii relativ mari, pupila ĂŽn form de lacrim . Botul ascu it. Gura mic , inferioar , cu din i m run i. Falca superioar pu in mai proeminent . Spatele cenu iu-verzui, brun-verzui sau albastru-argintiu, cu pete mici negre. Laturile argintii, cu o tent g lbuie sau roz , pe care sunt ĂŽmpr tiate dungi longitudinale brune sau violete. Abdomenul alb-argintiu, dungat uneori cu ro u. Ă&#x17D;not toarele pare g lbui sau ro ietice, cele impare violete, cu pete i dungi negricioase. Pe dorsala sidefie 3-5 rânduri de pete ro ietice, negre, verzui sau liliachii, de form rotund sau dreptunghiular . Lungimea: obi nuit 25-35 cm, maximal 60 cm. Poate tr i 12 ani. R spândirea. Specie indigen . Prezen sporadic ĂŽn aval de barajul Novodnestrovsc, venit aici din amontele fluviului pe timpul viiturilor mari. Aspectul cantitativ. Exemplare izolate. Importanta. Pe te de interes economic i sportiv. Starea de protec*ie. Specie protejat la nivel european i mondial, e inclus ĂŽn Cartea Ro ie a Ucrainei ca specie critic periclitat de dispari ie ( R), ĂŽn R. Moldova statut de protec ie nu are. Pescuitul pe telui acestei specii trebuie oprit. L-a i prins â&#x20AC;&#x201C; elibera i-l ĂŽn ap ĂŽn stare vie!
= " > . , % , $
. Q ! ' " !, '( #& , ! %& " . " " ( ' % % , ; % ( ; ( ). " " ( ! ; ( ' $ , ( # % . Z " ' % " " $ ' $ " . ' " ; . ~ " % ( % . } ' !. } ; ' , ; ( " ; . +% . + ' , $ . X & !! ( # ' % ! " . \ ( # ( ' ; %. " ; !, ; - ( ! - !, ! ! ( % "! % . K % , $ % ; % , & ; % " ' % % Y % " . K # - , % " . % " $ % % , " % - Y % , % "! " . Z
" " % ( % ( % & ' % ;( % "! ' ! . * : %( 25-35 , ' 60 . $ $ ' 12 . ' ' . A % . " ( ( ! $ " % Z }+W , " " # ( ; & ( " ' " ' . ? ' ' =. [ ( % ; " ! %. @ . \ Â " % " % .
" ' <'. \& ! % " . Z +. & . X L ( ! ( ; #5 (CR). 69
Salmoniformes, Salmonidae
Salmo trutta Linnaeus, 1758 â&#x20AC;&#x201C; p str v de munte (indigen), #" - < = - _ = Semnele distinctive. Corpul alungit, gros, nu prea ĂŽnalt, u or comprimat lateral. Pedunculul caudal ĂŽnalt i comprimat lateral. Solzii mici, extrem de caduci. Marginea dorsalei i caudalei la pe tii tineri u or scobit , iar la cei adul i dreapt . Ă&#x17D;n apropierea cozii o ĂŽnot toare adipoas . Capul relativ scurt, necomprimat lateral. Botul obtuz. Gura larg , terminal , col urile ei dep esc marginea posterioar a ochiului. F lcile cu din i mici, ĂŽndrepta i ĂŽn interior. Spatele brun-verzui sau verde-oliv. Laturile galben-verzui sau verzi-albastre cu o nuan argintie. Pe corp i dorsal ĂŽmpr tiate puncte negre, roze, portocalii sau ro ii, cu margine alb sau albastr , uneori de form semilunar sau de X. Puietul pe flancuri cu 6-9 dungi transversale tivite u or cu albastru. Abdomenul alb-cenu iu sau alb-g lbui. Ă&#x17D;not toarea adipoas cu puncte ro ii, la margine portocalie. Restul ĂŽnot toarelor sunt galbene spre cenu iu. Lungimea: obi nuit 20-30 cm, maximal 70 cm. Femelele sunt mai mari. Poate tr i 20 ani. R spândirea. Specie indigen . Prezen sporadic ĂŽn aval de barajul Novodnestrovsc, venit aici din amontele fluviului pe timpul viiturilor mari. Aspectul cantitativ. Exemplare izolate. Importanta. Pe te de interes economic i sportiv. M rimea legal de pescuit - peste 25 cm. Starea de protec*ie. Specie protejat la nivel european, ĂŽn Ucraina i R. Moldova statut de protec ie nu are, de i ĂŽn fluviu este pe cale de dispari ie (EN/CR). Pescuitul pe telui acestei specii trebuie oprit. L-a i prins â&#x20AC;&#x201C; elibera i-l ĂŽn ap ĂŽn stare vie!
= " > . , ' , % ,
$ . ~ ' % , " . Q ! " !. " & " % ( % , ; %& " ! . $ " % & % " ! $ " . } !, " % !, $ . + , ( % , ; & ; ' ; ! ; . Z ( # !& ; %, " % ; . " ( ! -; !. K $ % $ -; % , % . Z " " ; % ( % ( % , ; % , $ % % "! % % % , # " # ~- ; # Y . ' & # 6-9 %& " " ( %& " . K #& - $ - . " % , % ( $ % . K # % " $ % , ' % - " " ' . * : %( 20-30 , ' 70
. " . $ $ ' 20 . ' ' . A % . ( , " ( ( ! $ " % Z }W , " " # ( ; & ( . ? ' ' =. " # ! ( % ; " ! % ! ' & " . @ . \ Â " % , % " % . + ; % ; & - 25 .
" ' <'. \& ! % " . Z +. & , & ! ! ! ! ( ; #5 (EN/CR).
70
Salmoniformes, Salmonidae
Salmo labrax Pallas, 1814 â&#x20AC;&#x201C; p str v de mare, 4 ' ' '= Semnele distinctive. Corpul alungit, nu prea ĂŽnalt, gros, u or comprimat lateral. Pedunculul caudal ĂŽnalt. Solzii mici, persisten i, se extind pe caudal . Linia lateral trece pe mijlocul laturilor. Dorsala mic , inserat la mijlocul corpului, ĂŽn spatele ei se afl o ĂŽnot toare adipoas . Ventralele sunt situate ĂŽn urma verticalei sfâr itului dorsalei. Anala ascu it . Caudala ĂŽnalt , cu marginea aproape dreapt . Capul relativ mic, conic. Gura mare, terminal , col urile ei dep esc marginea posterioar a ochiului. Oasele gurii i f lcile ĂŽnzestrate cu din i. Coloritul general e argintiu. Spatele cenu iu ĂŽnchis, maroniu sau verzui, cu un luciu argintiu. Laturile i abdomenul argintii, cu un luciu metalic. Pe cap, spate, laturi i dorsal sunt ĂŽmpr tiate numeroase pete ĂŽntunecate rotunde sau stelate. Dorsala i caudala negricioase, ĂŽnot toarele pare i caudala fumurii. Ă&#x17D;not toarea adipoas ro ie la capete. Lungimea: obi nuit 20-40 cm, maximal 110 cm. R spândirea. Specie indigen . Prezen sporadic ĂŽn liman. Aspectul cantitativ. Exemplare unice. Importanta. Pe te de interes economic i sportiv. Starea de protec*ie. Specie protejat la nivel european i mondial, este inclus ĂŽn Cartea Ro ie a Ucrainei ca critic periclitat de dispari ie ( R). Pescuitul pe telui acestei specii este oprit. L-a i prins â&#x20AC;&#x201C; elibera i-l ĂŽn ap ĂŽn stare vie!
= " > . " , % , , $ . ~ ' % . Q ! ! " " #5 !, " ! ! & " . K ! ! " . " " ' , ; 5 " , ; , & - $ " . K # % " " $ % ! " . ' % " ; % . ~ " % , ; ( # % . } ' ' !, ; !. + ' , ( % , & !! ( # ' ; & ; ' ; ! ; . Z ( # !& !& ' ; %. \ 5 ! !. " - !, ( ! ; !, % . K #& %
( . X ; ( %, " " & ; % ( % ( % % ; ; ; % "! % .
" & " % , " % " ' % - % . " " % , & % . * : %( 20-40
, ' 110 . ' ' . ; " " ! . ? ' ' =. [ ( % ; " ! %. @ . Â&#x201A; ! " % ! % Â " % .
" ' <'. \& ! % " !& . X #( # L % ( ; #5 ( R). Z $ " % ; " % . â&#x20AC;&#x201C; " !
71
Salmoniformes, Salmonidae
Oncorhynchus mykiss (Walbaum, 1792) â&#x20AC;&#x201C; p str v-curcubeu, $<& - _ = Semnele distinctive. Corp alungit, mai lung i ĂŽnalt decât p. indigen, u or comprimat lateral. Pedunculul caudal ĂŽnalt i scurt. Solzii mijlocii, mai mari decât la p. indigen. Pe coad o ĂŽnot toare adipoas . Marginea caudalei u or scobit . Capul mic, botul obtuz. Gura larg , terminal , cu din i puternici. Falca superioar masiv . Coloritul argintiu sau auriuverzui. Spatele de un albastru metalic, verde-maroniu sau galben-verde, uneori cu nuan e liliachii. Laturile argintii, de la opercule i pân la caudal pe ambele flancuri se ĂŽntinde câte o dung ro cat -sidefie, care joac ĂŽn nuan ele curcubeului. Lâng aceast dung uneori se mai v d ni te dungi albastre sau verzui. Abdomenul alb sau cenu iu. Capul, corpul i ĂŽnot toarele impare cu multe pete i puncte negre netivite cu alb, rotunde sau rar ĂŽn form de X. Ă&#x17D;not toarele pare i anala sunt de culoare roz sau ro ie, radiile lor exterioare fiind albe. Lungimea: obi nuit 25-30 cm, maximal 122 cm. Femelele sunt mai mari. Poate tr i 14 ani. R spândirea. Specie alogen (nord-american ). Prezen sporadic ĂŽn aval de barajul Novodnestrovsc, nimerind aici din sectorul de sus al fluviului ĂŽn perioada viiturilor mari. Aspectul cantitativ. Exemplare unice. Importan*a. Pe te de interes economic i sportiv, obiect de acvacultur . M rimea legal de pescuit admis - peste 25 cm. Starea de protec*ie. Ă&#x17D;n Ucraina i R. Moldova nu are statut de protec ie.
= " > . , , ( (' Y , ' % , $ . ~ ' % . Q ! " !. " $ " % & % " . & " % ( % . } ' !, " % !. + , ( % , ; % ; %. X & !! ( # '
!. \ 5 Y % ; -; % . " ( - !!, ; - ! $ -; !. K % , ' " & ! ! ! " $ %& . K #& . } , " % " ! % $ ( %& "! % ( , $ ~- ; Y %. % ' % " ; % ! % , $ % ( % . * : %( 25-30
, ' 122 . " . $ ' 14 . ' ' . Q $ % - ( ). " ( ( ! $ " % Z }+W , " " # ; & ( " % & " . ? ' ' =. [ ( % . @ . \ Â " % , % " % . + ; % ; & - 25 .
" ' <'. X +. & .
72
Gadiformes, Lotidae
Lota lota (Linnaes, 1758) â&#x20AC;&#x201C; mihal*, #" " 4 Semnele distinctive. Corp alungit, partea anterioar aproape cilindric , spre coad u or comprimat lateral. Solzii extrem de mici, adânc ĂŽngropa i ĂŽn piele, acoper capul pân la n ri, operculele, istmul i baza ĂŽnot toarelor. Linia lateral aproape rectilinie, incomplet . Dou dorsale foarte apropiate ĂŽntre ele: prima scurt i rotunjit , a doua foarte lung , cu marginea dreapt i cap tul posterior rotunjit. Pectoralele scurte i rotunjite. Ventralele lungi, ascu ite i se afl pe istm ĂŽn fa a pectoralelor, radia a doua extern a lor fiind cea mai lung . Primele dou radii ale ventralelor sunt filamentoase. Anala foarte lung , cu cap tul posterior rotunjit. Caudala rotunjit , nu se une te cu dorsala i anala. Capul nu prea mare, larg i pu in aplatizat. Botul lat i obtuz. N rile anterioare sunt mai apropiate de vârful botului, decât de ochi, ĂŽn partea lor posterioar având câte un tentacul scurt. Ochii mici, ĂŽndep rta i i a eza i sub frunte. Sub b rbie o musta impar lung , iar ĂŽn vârful botului dou must i mai scurte. Gura larg , subterminal , cu f lci rotunjite prev zute cu din i m run i. Falca superioar proeminent . Coloritul brun-verzui i brun ĂŽnchis, variind de la cenu iu la negricios. Laturile mai deschise, g lbuie. Abdomenul cenu iu-albicios. Pe cap, spate, flancuri i ĂŽnot toarele impare sunt ĂŽmpr tiate pete i stria ii ĂŽntunecate de form variat . Irisul ochilor verzui, cu sclipiri aurii. Ă&#x17D;not toarele au culoarea p r ii ĂŽnvecinate a corpului. Lungimea: obi nuit 30-40 cm, maximal 200 cm. Poate tr i 25 ani. R spândirea. Specie indigen . Distribu ia nu e studiat . Sectoarele de mijloc i de jos al fluviului - albia, rar lacurile de acumulare, bra ul Turunciuc i limanul. Aspectul cantitativ. Extrem de rar , mai abundent ĂŽn sectorul de mijloc i ĂŽn avalul fluviului. Importanta. Pe te de interes economic i sportiv. Starea de protec*ie. Specie protejat la nivel european i mondial. Este inclus ĂŽn Cartea Ro ie a R. Moldova ca specie vulnerabil (VU), de i ĂŽn fluviu ea este amenin at de dispari ie (EN). Pescuitul pe telui acestei specii este oprit. L-a i prins â&#x20AC;&#x201C; elibera i-l ĂŽn ap ĂŽn stare vie!
= " > . , % , " ( " ( ( , ; - $ #5 ! $ . Q ! ( ' !, " % & ; , $ % % , " . K ! ! " !. * ; " % #5 & " %& " : " - % , ; - ( ' " ! . } % " % . K # % " % , ; % , & " %& ( % . ' % " ( ' , ; % ; . ~ " ; , ! " % ' % . } " !, ! ' " " # !. Z " ! " % % , " ; ! $ % - " . + , " $ , $ ; . X & !! ( # ' % !. \ -; !, - !, ( . K $ % , #& . Z " & ; % ! % % % ' "! . + $ ; ; !, ; % . * : %( 30-40 , ' 200 . $ $ ' 25 . ' ' . A % . + " ; ( . + $ ( , ( , & 5 . ? ' ' =. ! ( ! % , ( ; '!&. @ . Â&#x201A; ! " % ! % , Â " % .
" ' <'. \& ! % " . X #( # +. % !; % (VU), & ! ( ; #5 (EN). Z $ " % ; " % %. â&#x20AC;&#x201C; " ! 73
Mugiliformes, Mugilidae
Liza haematocheilus (Temminck et Schlegel, 1845) â&#x20AC;&#x201C; pilengas, % ' Semnele distinctive. Corp alungit, nu ĂŽnalt, pu in aplatizat anterior i comprimat lateral. Solzii mari. Linia lateral lipse te. Dou dorsale scurte i larg distan ate ĂŽntre ele. Deasupra bazei pectoralelor solzii alungi i lipsesc. Caudala lat , comparativ cu alte specii de chefal e cel mai pu in scobit . Capul scurt, lat i turtit, este acoperit cu solzi de m rimi egale (nu are solzi mici) pân la nivelul n rilor anterioare sau un pic mai departe. Botul scurt i bont. N rile anterioare mici i rotunjite, cele posterioare transversal alungite. Ochii mici, ĂŽmprejurul lor pleoapa adipoas este foarte slab dezvoltat , acoperind doar partea lor exterioar . Gura mic , transversal , cu din i mici. Falca superioar iese dincolo de marginea gurii ĂŽn form de fald de piele. Buza superioar sub ire i neted . Marginea f lcii inferioare e ascu it . Irisul ochilor ro u-portocaliu. Spatele cenu iu ĂŽnchis, cu luci alb strui sau verzui. Laturile, partea de jos a capului i abdomenul sur-argintii. Marginea fiec rui solz cu o pat ĂŽntunecat , ce creeaz un fond t rcat. Pe laturi 6-7 dungi longitudinale. Dorsalele, pectoralele i caudala cenu ii ĂŽnchise, ventralele i anala fumurii. Stomacul cu 7-9 saci pilorici. Lungimea: obi nuit 20-45 cm, maximal 150 cm. Poate tr i 16 ani. R spândirea. Specie alogen (est-asiatic ). Semnalat ĂŽn liman i sectorul de jos al fluviului, sporadic ĂŽn bra ul Turunciuc i lacul Cuciurgan. Aspectul cantitativ. Exemplare izolate ĂŽn avalul fluviu, frecvent i numeroas ĂŽn liman. Importanta. Pe te de interes economic i sportiv, obiect de acvacultur . M rimea legal de pescuit admis - peste 25 cm. Starea de protec*ie. Statut de protec ie ĂŽn R. Moldova specia nu are.
= " > . , % , ' " " #
" $ . Q ! " !. K . * &
%& " %& " . Z " ( - " . ~ " " ; % , % ( % ( % % % ; ; & Y ). } !, ! " #5 !. +% " . ; % %, ; % " " ( " . } " % ( % ( ! " & ; ( ' ( & ( ). } ; ' , ; ( ' ; $ , " % #5 ' & $ # ( '. + ' , " " ( % , ; . X & !! ( # ' % ! ; $ . X & !! ! !. $ ( # ; . + $ ; - $ !. " !, ; % % . K , ; % #& ! % . L ; ! ( ! "! % , ; #5 5 "( % Y . Z & 6-7 " ' %& ( %& " . " % , % & " - % , # % ' % - % . L $ 7-9 " ( & " . * : %( 20-45 , ' 150 . $ $ ' 16 . ' ' . Q $ % - ( ' ( % ). X ( ! , $ ( , " ( ( ( & 5 . @ . \ Â " % , " % % . + ; % ; & - 25 . ? ' ' =. + ( % & ; , ( % .
" ' <'. X +. & . 74
Mugiliformes, Mugilidae
Liza aurata (Risso, 1810) â&#x20AC;&#x201C; singhil, ' % = Semnele distinctive. Corp alungit, rotunjit sus i ĂŽngustat spre partea de jos, anterior pu in aplatizat. Solzii mari. Linia lateral lipse te. Dou dorsale scurte i larg distan ate ĂŽntre ele. Deasupra bazei pectoralelor solzii alungi i lipsesc. Caudala adânc scobit (mai mult decât la laban i pilengas). Capul mic, scurt, lat i turtit. Botul relativ larg, rotunjit. Perechile de n ri apropiate, n rile posterioare mult mai aproape de cele anterioare, decât de ochi. Capul acoperit cu solzi doar pân la nivelul n rilor posterioare, m rimea solzilor treptat mic orându-se i terminându-se cu un rând de solzi m run i. Ochii mici, ĂŽmprejurul lor pleoapa adipoas este foarte slab dezvoltat , acoperind doar partea lor exterioar . Gura mic , inferioar , cu din i foarte mici (uneori i pe buze). Col urile gurii nu ajung ĂŽn marginea ochilor. Buza superioar sub ire. Pe opercule o pat aurie bine marcat . Spatele cenu iu ĂŽnchis, cenu iu-verzui, cenu iu-albastru sau brun-verzui. Laturile argintii, maronii, cu 6-7 dungi longitudinale brune, albastre sau aurii (dungile mai ĂŽnguste i mai vizibile decât la laban). Baza solzilor de pe spate e pigmentat negru. Pe laturi linii vizibile ĂŽn form de litera W. Abdomenul alb-argintiu. Dorsalele, caudala i pectoralele cenu ii cu marginile negricioase, celelalte ĂŽnot toare sunt albicioase sau g lbui. Stomacul rotund, cu 7-9 saci pilorici aproape egali, dispu i ĂŽn form de evantai. Lungimea: obi nuit 20-35 cm, maximal 60 cm. Poate tr i 15 ani. R spândirea. Specie indigen . Prim vara ĂŽn partea marin a limanului, uneori pân la guri. Aspectul cantitativ. Prezen sporadic , cârduri pu in numeroase. Importan*a. Prezint interes economic sau sportiv. M rimea legal de pescuit - peste 25 cm. Starea de protec*ie. Statut de protec ie ĂŽn Ucraina specia nu are, dar exploatarea ar trebui reglementat .
= " > . , & $ #5 ! ; ,
" ' " #5 " ( $ . Q ! " !. K . * &
%& " %& " . Z " ( - " . ~ " ' % ( % ( ' , ( " ). +% ' , ; . % ; " $ % $ , ; ; $ " ; ! , ( ; . } " % ( ' ! ; & ; , ' ! ' ; & " " $ ! (; ( ! ! & ( ). X ; ' ; $ , " % #5 ' & $ # ( '. + ' , $ , " " ( % , % # ! ; . Z $ % & ; ; "! . " - !, ; - !, - ! ( -; !. K % , ( % , 6-7 " ' % % , - ; % " ( ; % ; , ( ). " % , & % " % ( % ! . % , " ( & " 79 " ( %, " $ %& ; . * : %( 20-35 , ' 50-60 . $ $ ' 12-15 . ' ' . A % . X ' #$ ( , ( ' . ? ' ' =. [ ( % ( % . @ . \ Â " % " % . + ; % ; - 25
.
" ' <'. \& , " ! $ ' !. 75
Mugiliformes, Mugilidae
Liza saliens (Risso, 1810) - ostreinos, ' p ' Semnele distinctive. Corp alungit, nu Înalt, anterior pu in turtit, posterior dup prima dorsal comprimat lateral. Solzii medii. Linia lateral lipse te. Dou dorsale scurte i larg distan ate Între ele. Deasupra bazei pectoralelor solzii alungi i lipsesc. Caudala adânc scobit (mai mult decât la laban i pilengas). Capul relativ mare i gros, anterior Îngustat. Botul lat i aplatizat (dar mai ascu it decât la laban i singhil). Capul acoperit cu solzi pân la nivelul n rilor anterioare, uneori mai departe, terminându-se cu 8 sau mai multe rânduri de solzi m run i. Ochii mici, Împrejurul lor pleoapa adipoas este rudimentar sau lipse te. Gura mai mic decât la al i chefali, transversal , cu din i mici. Buza superioar sub ire. Pe opercule dou pete aurii slab conturate, ocupând Întreaga zon a operculei (aceste pete aurii sunt mai mari decât la singhil). Spatele verde-cenu iu, brun-verzui sau brun-cenu iu, cu o tent alb struie. Laturile sur-cafenii, cu 5-6 (rar 7-8) dungi longitudinale cenu iu-brune sau plumburii-aurii. Pigmentarea pe laturi formeaz linii evidente În form de litera W. Abdomenul argintiu. Dorsalele i caudala brun-cenu ii, restul Înot toarelor sunt g lbui sau albicioase. Stomacul alungit, cu 6-9 saci pilorici inegali (primii 3-4 sunt mai lungi). Lungimea: obi nuit 15-30 cm, maximal 50 cm. Poate tr i 12 ani. R spândirea. Specie indigen . Sporadic prim vara În partea marin a limanului. Aspectul cantitativ. Prezen sporadic , cârduri pu in numeroase. Importanta. Pe te de interes economic i sportiv. M rimea legal de pescuit admis peste 25 cm. Starea de protec*ie. Specie protejat la nivel european. Statut de protec ie În Ucraina nu are, dar exploatarea ei ar trebui reglementat .
= " > . , % , " '
" #5 , ; ( " " " $ . Q ! & ; . K . * &
%& " %& " . Z " ( - " . ~ " % ( % ( ' , ( " ). } ' ' ! !, $ ! " ( . +%
" #5 , ; , ( !. } " % ( ! " & ; , " , ; ( ! 8 ! & ( . X ; $ ; ( ( . + ' , ( & Y , " " ( % , ; . X & !! !. Z $ % %& ; %& "! ( " , ( !, ; # # " 5 ' % ). " ; " " ' !, ( -; ! ( - !, % . K - ( % , 5-6 ( $ 7-8) " ' % " ( ; . % ; # & ; % W- ; % . K #& . " % & " " " ' - ( , ' % - $ % % . % , " ( & " 6-9 % (" % 3-4 ' %&). * : %( 15-30 , ' 50 . $ $ ' 12 . ' ' . A % . ; ( ! #$ ( . ? ' ' =. [ ( % ( % . @ . \ Â " % " % . + ; % ; 25 .
" ' <'. \& ! % " . \& L , " ! $ ' !. 76
Mugiliformes, Mugilidae
Mugil cephalus Linnaeus, 1758 - laban, # Semnele distinctive. Corp alungit, gros, anterior pu in turtit i posterior u or comprimat lateral. Solzii mari. La baza ĂŽnot toarelor pectorale se afl câte un solz alungit mare. Linia lateral lipse te. Dou dorsale scurte i larg distan ate ĂŽntre ele. Caudala lat , u or scobit . Capul mare, scurt, aproape rotund ĂŽn sec iune, fruntea lat . Botul scurt i obtuz, lat i rotunjit. Perechile de n ri bine distan ate ĂŽntre ele, n rile posterioare mult mai aproape de ochi, decât de n rile anterioare sau la o egal distan . N rile anterioare mici i rotunjite, cele posterioare transversal alungite. Capul acoperit de solzi pân aproape de cap tul botului, solzii cu dimensiuni ĂŽn sc dere treptat . Ochii mici, ĂŽmprejurul lor pleoapa adipoas foarte dezvoltat , care acoper ochiul aproape ĂŽn ĂŽntregime. Gura mic , terminal , transversal , col urile ei ajung la nivelul ochiului. Buza superioar pu in ĂŽngro at , cea inferioar sub ire, cu 2-5 tuberculi i margine ascu it . Pe opercule câ iva solzi aurii. Sub cap o pat ĂŽn form de s geat . Spatele cenu iu-brun sau alb strui, cu reflexe aurii. Laturile sur-argintii, cu 5-7 (rar 8-12) dungi longitudinale late brun-alb struie, cu o nuan aurie. Abdomenul alb-argintiu. Dorsalele i caudala cenu iu ĂŽnchise, cenu iu-verzui sau brune. Anala i pectoralele g lbui, ventralele albe. La baza pectoralelor o pat neagr . Stomacul cu 2 (rar 3) saci pilorici. Lungimea: obi nuit 25-40 cm, maximal 90 cm. Poate tr i 22 ani. R spândirea. Specie indigen . Ă&#x17D;n partea marin a limanului, uneori pân la gurile fluviului. Aspectul cantitativ. Cârduri izolate i pu in numeroase. Importanta. Pe te de interes economic i sportiv. M rimea legal de pescuit admis - peste 30 cm. Starea de protec*ie. Statut de protec ie ĂŽn Ucraina nu are, dar exploatarea ar trebui reglementat .
= " > . , , " ( ' " " #
; $ . Q ! " !. Z %& " ! ! ( - " . K . * &
%& " %& " . ~ " , % ( % . } ' !, !, " ( ! ( , . +% , ; . % ; & ; 5 %, ; %. ] ; " $ % ' $ ; , ( " ; ! . ; %, ; % " " ( . } " % " " '( #5 ( " ( ! % . X ; ' & ; $ , " % #5 ; ; ( . + ( % , , " " ( % . X & !! 5 , $ 2-5 . Z $ !! ! ; % . Z $ % ' ; %& ( . " - - !!, ; % . K
- % 5-7 ( $ 8-12) ! % - % ; % " . K #& - . " % & " - % , " " ' -; % % , ' % % " $ % , # % " ( % . Z %& " - "! . 2 ( 3) " ( " . * : %( 25-40 , ' 90 . $ $ ' 22 . ' ' . A % . X #$ ( , #( - ' . ? ' ' =. ( ! % . @ . \ Â " % " % . + ; % ; - 30
.
" ' <'. \& , " ! $ ' !. 77
Atheriniformes, Atherinidae
Atherina boyeri Risso, 1810 - aterin mic , 4 ' - 4 - Semnele distinctive. Corp alungit, nu ĂŽnalt, moderat comprimat lateral la coad . Profilul dorsal aproape orizontal, iar cel ventral rotunjit. Solzii de m rime mede, persisten i, acoper capul, corpul i baza caudalei. Linia lateral neclar . Dou dorsale scurte i separate, prima de form triunghiular , a doua ĂŽncepe ĂŽn urma verticalei originii analei i are marginea aproape dreapt . Pectoralele lungi, vârfurile lor dep esc inser ia ventralelor. Ventralele mici, se insereaz ĂŽnaintea primei dorsale. Anusul situat mai aproape de baza ventralelor. Capul mare, comprimat lateral. Fruntea plan . Ochii mari, privesc lateral i ĂŽn sus. Operculele acoperite cu solzi, fruntea nud . Botul scurt i ascu it. Gura comparativ mare, aproape terminal , oblic ĂŽn sus, cu din i mici. Falca inferioar proeminent i intr ĂŽn fisura f lcii superioare. Buzele retractabile. Corpul u or transparent, coloritul este argintiu. Spatele galben-cenu iu, cenu iu-verzui, cenu iu-brun la albastru ĂŽnchis, cu punctua ii negre la marginea solzilor. Laturile i abdomenul alb-argintii. De-a lungul laturilor se ĂŽntinde o dung albastr -argintie cu un luciu irizat. Ă&#x17D;not toarele incolore. Lungimea: obi nuit 6-9 cm, maximal 15 cm. Poate tr i 5 ani. R spândirea. Specie indigen . Sectorul de jos al fluviului â&#x20AC;&#x201C; albia (pân la or. Bender), gurile afluen ilor, bra ul Turunciuc, lacul Cuciurgan i limanul. Aspectul cantitativ. Cârduri destul de numeroase, mai ales ĂŽn lacul Cuciurgan i liman. Importanta. Pe te de interes economic minim. M rimea legal de pescuit admis - peste 7 cm. Starea de protec*ie. Ă&#x17D;n R. Moldova specia statut de protec ie nu are.
= " > . , % , $ & . " " ( " ! !, #& ; . Q ! & ; , "
!5 !, " % , & " . K ! ! ! !. " %& " , ; %. % " " ' Y %, - ( ! " ; ( ' . " ' " " ( " ! . } % " % , ; & ! ; ! # %&. K # % " ' , ( # ! " " " " . ' $ $ ( # %&. } " !, $ . _ " . } ; ' , " % &. % % " % % ( , & !! ( ' % !. +% ; . + ' ' , " ( ( % , ; . + ; ; , " &. Z $ !! ( # ' % ! " & % & . } % % $ % .
" ; ( , % . " ; - , ( !!, ( % " " ! ( . K #& - % . X ' ! ! ! ! - ! " $ % . % . * : %( 6-9 , ' 15 . $ $ ' 5 . ' ' . A % . Z $ ( â&#x20AC;&#x201C; ( K ), '! " , ( , ( & 5 . ? ' ' =.
! % , ( & 5 . @ . % ; ( ' . + ; % ; & - 7 .
" ' <'. X & +. .
78
Beloniformes, Belonidae
Belone belone (Linnaeus, 1761) â&#x20AC;&#x201C; z rgan pontic, 4 ' ' % Semnele distinctive. Corp foarte lung i ĂŽngust, aproape cilindric ĂŽn sec iune transversal . Linia lateral complet , trece pe partea inferioar a corpului. Solzii mici i u or caduci, dar nu i din linia lateral . De-a lungul regiunii ventrale, de o parte i de alta, trece câte o band solzoas . Dorsala i anala destul de lungi, similare dup form , cu marginea concav i plasate ĂŽn partea posterioar a corpului. Caudala adânc scobit , cu lobul inferior mai scurt. Botul foarte lung i sub ire, gura superioar . N rile mari, triunghiulare. Falca superioar cu din i puternici, falca inferioar mai lung decât superioara, are vârf cartilaginos i f r din i dezvolta i. Spatele verzui-alb strui ĂŽnchis, cu puternice reflexe ar mii i trei linii ĂŽnguste ĂŽntunecate. Laturile argintii, abdomenul u or g lbui. Pe laturi o dung violet-brun cu reflexe metalice i alta, mai pu in vizibil , se g se te pe abdomen. Dorsala i caudala palid-cenu ii, restul ĂŽnot toarelor incolore sau g lbui. Lungimea: obi nuit 35-40 cm, maximal 100 cm. Poate tr i 12 ani. R spândirea. Specie indigen . Ă&#x17D;ntâmpl tor ĂŽn partea marin a limanului. Aspectul cantitativ. Pe te pu in numeros. Importanta. Pe te de interes economic i sportiv. Starea de protec*ie. Inclus ĂŽn Cartea Ro ie a M rii Negre ca specie amenin at de dispari ie (EN).
= " > . ( ' ; , Y %, " ( ( . K ! ! " !, " & " $ ( . Q ! !, " #5 ! ( ). " ' % " ' % , % " Y ( & % ) % ; ## ( ' . ~ " ' % ( % , $ !! " ' ( & . } " & # % ! % % ( # . Z $ !! ( # ' % ! " . Z ( # !& ' ( %& ; . Z ; ' , " ( ' Y %. " !, -; !
% , " & ! % ; . K % , #& $ % . " & ! Y - % , !, ; !, $ ! #& . " & " % , ' % % $ % . * : %( 35-40 , ' 100 . $ $ ' 12 . ' ' . A % . ; ( ! #$ ( . ? ' ' =. ( ! % . @ . \ Â " % " % .
" ' <'. ] # Q ! ( ; #5 (EN).
79
Gasterosteiformes, Gasterosteidae
Pungitius platygaster (Kessler, 1859) â&#x20AC;&#x201C; osar sudic, 4 - H& - H1 Semnele distinctive. Corp moderat alungit, nu prea ĂŽnalt, u or comprimat lateral. Pedunculul caudal scurt, foarte sub ire i f r caren pe el. Linia lateral dezvoltat . Corpul aproape nud, cu un rând de pl ci osificate mici de-a lungul liniei laterale. Ă&#x17D;naintea dorsalei 9 (rar 7-12) epi oso i independen i, mobili i ĂŽnclina i ĂŽn zig-zag. Pectoralele lungi, ĂŽn form de evantai. Ventralele reduse la un singur ep puternic, zim at pe interior. Anala situat sub dorsal . Caudala u or rotunjit . Capul mic, nud. Ochii relativ mici. Botul moderat alungit, ascu it. Gura mic , semisuperioar , pu in oblic ĂŽn sus. Spatele cenu iualb strui, brun-verde, verde-oliv. Laturile verzui sau brune-m slinii, marmorate cu pete brune ĂŽntunecate. Linia lateral e marcat de o dung ĂŽngust mai deschis la culoare. Abdomenul g lbui sau alb-argintiu, cu un luciu verde. Ă&#x17D;not toarele fumurii. Lungimea: obi nuit 3-5 cm, maximal 9 cm. Poate tr i 5 ani. R spândirea. Specie indigen . Relict ponto-caspic. Pretutindeni ĂŽn bazinul fluviului. Aspectul cantitativ. Moderat, pe alocuri foarte numeros. Importanta. Nu prezint interes economic sau sportiv. Ă&#x17D;n ihtiofaun este un pe te d un tor. Starea de protec*ie. Ă&#x17D;n R. Moldova nu are statut de protec ie.
= " > . , % , $
. ~ ' , ! . K ! ! & ; . " ( , ' ! ! %& " ' . Z " " " ; ; ; " $ % % % % #( 9 ( 7-12). K # % " #( , ; ; %. ~ " ; % . } !. +% , . + ' , " & . " , & % % , - , -; , - -; . K , ; % - % ,
; % - ( % "! ; , " #5 # . X ' ! ! ; ! ! " . K #& $ - - , ; % ( . % . * : %( 3-5 , ' 9 . $ $ ' 5 . ' ' . A % . - " . \
$ ( . ? ' ' =. Q ' , ; ( ' . @ . % " ; ( ! . Z $ ' % " & Y .
" ' <'. \& +. .
80
Gasterosteiformes, Gasterosteidae
Gasterosteus aculeatus Linnaeus, 1758 - ghidrin european, X % - H1 Semnele distinctive. Corp moderat alungit, relativ ĂŽnalt, u or comprimat lateral. Pedunculul caudal scurt i sub ire, cu caren pe el. Linia lateral dezvoltat . Corpul pe flancuri e acoperit cu placi osificate mari, ĂŽnguste, ĂŽnalte i zim ate, al c ror num r poate varia. Ă&#x17D;naintea dorsalei 3 (rar 2-4) epi oso i distan a i (primii doi epi mai lungi), mobili i dispu i pe aceea i linie. Ventralele reduse la un singur ep foarte puternic i lung, zim at pe marginea superioar . Caudala u or rotunjit . Capul mare, nud. Ochii relativ mari. Botul scurt, conic, ascu it. Gura mic , terminal , pu in oblic ĂŽn sus. Falca inferioar mai lung decât cea superioar . Irisul ochilor argintiu ĂŽnchis. Coloritul verde-brun sau argintiu-verzui, la puiet alb-argintiu. Spatele verde ĂŽnchis sau cenu iu-alb strui. Laturile argintii, cu pete sau dungi cenu iu-verzui. Istmul i pieptul roz pal, abdomenul alb. Ă&#x17D;not toarele incolore. Lungimea: obi nuit 4-6 cm, maximal 10 cm. Poate tr i 5 ani. R spândirea. Specie indigen . Pretutindeni ĂŽn albia fluviului, uneori la gurile afluen ilor. Aspectul cantitativ. Pe te numeros, ĂŽn sectorul de mijloc extrem de abundent. Importanta. Nu prezint interes economic sau sportiv. Ă&#x17D;n ihtiofaun este un pe te d un tor. Starea de protec*ie. Ă&#x17D;n R. Moldova specia nu are statut de protec ie.
= " > . " , ' % ,
$ . ~ ' , & % $ % . K ! ! & ; . " % " " % ( ; , % ; ; % ) % " , ( %& $ ! ' !. Z
" , " " , " $ % 3 ( $ 2-4) % , % " $ % % #( ; " % ; & " . K # % " ; % % % ", ; ; % " & #. ~ " ; % . } ' !, !. } ; ' " % . +% , ( , ; . + ( % , ' , ; . X & !! ( # ' ( $ . + $ - . \ ; - ! -; !; %& - - !. X & % " % -; % , ; % , - % , -; % , % . K % ,
% -; % "! . } ' - ; % , # . % . * : %( 4-6 , ' 10 . $ $ ' 5 . ' ' . A % . ` " , ; '!& " . ? ' ' =. ( % , ( ( ! %& ( &. @ . % " ; ( ! . Z $ ' % " & Y .
" ' <'. \& +. .
81
Syngnythiformes, Syngnathidae
Nerophis ophidion (Linnaeus, 1758) - a* de mare, 4 ' - >4 $ - % (4 ' 1 ) Semnele distinctive. Corp filiform, foarte alungit i sub ire, aproape cilindric În sec iune, În partea caudal sub iat. Corpul complet acoperit cu centuri osoase netede (f r muchii) În form de inele. Camera incubatoare pe abdomenul masculilor lipse te. Pectoralele, ventralele, anala i caudala lipsesc (la puiet pectorale sunt prezente). Dorsala lung , se Întinde pe por iunea caudal a corpului i Începe de la nivelul anusului. Botul tubular, relativ scurt (pân la ½ din lungimea capului), cu cap tul concav. Gura superioar . Coloritul galben-cenu iu sau verzui, cu mici puncte sau dungi brune. Pe dorsal mici pete Întunecate. Lungimea: obi nuit 15-20 cm, maximal 30 cm. Femelele sunt mai mari decât masculii. Poate tr i 4 ani. R spândirea. Specie indigen . Sporadic p trunde din mare În zona de sud a limanului. Aspectul cantitativ. Specie rar i pu in numeroas . Importanta. Nu prezint interes economic sau sportiv. Starea de protec*ie. Specie protejat la nivel european, În bazinul M rii Negre este amenin at de dispari ie (EN).
= " > . ; " , " ( " " ( ( , & ( ; ( .
" ' " % % " ! . X% %
. } % , # % , ' % & " # ( % " # !). " " % , ( ! ' !. +% ; , ' ( ½ % %), & . \ $ - !, $ ; ! ( !, % ( " " ( % " . Z " " % ( . * : %( 15-20 , ' 30 . " . $ $ ' 4 . ' ' . A % . ; " $ ; % ! ; & . ? ' ' =. + ! ( ! % . @ . % " ; ( ! .
" ' <'. \& ! % " , ( ! ! ! $ % (EN).
82
Syngnythiformes, Syngnathidae
Syngnathus abaster Risso, 1827 â&#x20AC;&#x201C; undrea pontic , 4 ' - < ,X "# - % Semnele distinctive. Corp filiform, foarte alungit i sub ire, cu muchii longitudinale i rugozitate, ĂŽn partea caudal sub iat. Corpul complet acoperit cu centuri osoase crestate, ĂŽn form de inele. Jum t ile centurii pectorale sunt concrescute i fixe, ĂŽntre ele este o plac ventral impar , marginea anterioar a jum t ilor concrescute este ascu it i f r fant . Pe abdomenul masculilor este camer incubatoare. Exist dorsal , pectorale, anal i caudal . Ventralele lipsesc. Pectoralele cu 11-13 radii. Dorsala lung , ĂŽncepe anterior de originea anusului. Capul alungit. Botul tubular, relativ scurt (circa ½ din lungimea capului), gros i aproape cilindric ĂŽn sec iune. Operculele puternic bombate, cu o creast longitudinal pe ele. Coloritul cenu iu-verzui, brun-verzui, oliv-g lbui sau u or ro cat, cu dungi transversale deschise. Muchia abdominal negricioas . Ă&#x17D;not toarele fumurii, dorsala uneori p tat . Lungimea: obi nuit 10-15 cm, maximal 23 cm. Masculii sunt mai mari decât femelele. Poate tr i 6 ani. R spândirea. Specie indigen . Pretutindeni ĂŽn bazinul fluviului. Aspectul cantitativ. Specie destul de numeroas , mai ales ĂŽn lacurile de acumulare. Importan*a. Nu prezint interes economic sau sportiv. Starea de protec*ie. Specie protejat la nivel european, ĂŽn R. Moldova nu are statut de protec ie.
= " > . ; , & , ; ( ! % & % . " % % % " ! . " ! " $ %, ; 5 % $ , " ' " ! # ! " , " & ! " ; % ; , ; . X% ! '. [ ' " , % , ' % & " , # %& . " " % , ( ! " ( ' !. } " $ 11-13 ( . +% ; , ' ( ½ % %), " ( ( . % % ' %" % , " " ' % . \ -; !, ; - ! ; -$ !, % " " ( % " . K # ' ( % . % , " " ; "! . * : %( 10-15
, ' 23 . % " . $ $ ' 6 . ' ' . A % . X ( !
. ? ' ' =. * ' ( % , & 5 &. @ . % " ; ( ! .
" ' <'. \& ! % " . Z +. & .
83
Syngnythiformes, Syngnathidae
Syngnathus typhle Linnaeus, 1758 â&#x20AC;&#x201C; ac de mare cu bot lung, 4 ' - $ " - "# - % ( 4 ' <# ) Semnele distinctive. Corp filiform, foarte alungit i sub ire, cu muchii longitudinale i rugozitate, ĂŽn partea caudal sub iat. Corpul complet acoperit cu centuri osoase crestate, ĂŽn form de inele. Jum t ile centurii pectorale nu sunt concrescute, mobile, ĂŽntre ele placa ventral impar lipse te, marginea anterioar a jum t ilor are o fant . Pe abdomenul masculilor se afl camera incubatoare. Exist dorsal , pectorale, anal i caudal , ventralele lipsesc. Pectoralele cu 14-16 radii. Dorsala lung , ĂŽncepe la nivelul anusului. Capul alungit. Botul tubular, destul de lung (peste ½ din lungimea capului), puternic comprimat lateral, cu cap tul ĂŽn l at. Coloritul verde-brun sau brun-ro cat, cu pete i dungi ĂŽntunecate. Ă&#x17D;not toarele fumurii, dorsala f r pete. Lungimea: obi nuit 20-25 cm, maximal 37 cm. Masculi sunt mai mari decât femelele. Poate tr i 8 ani. R spândirea. Specie indigen . Sporadic p trunde din mare ĂŽn zona de sud a limanului. Aspectul cantitativ. Specie rar i pu in numeroas . Importan*a. Nu prezint interes economic sau sportiv. Starea de protec*ie. Specie protejat la nivel european, este inclus ĂŽn Cartea Ro ie a M rii Negre ca vulnerabil (VU).
= " > . ; , " " (
( & , ; ( ! % & % . " % % % " ! . % " ( " ! " $ %, ; 5 % $ , " " ! # ! " , " & ! ; " " ( " ! % ; . X% ! '. [ ' " , % , ' % & " , # %& . " " % , ( ! '# ( ' !. } " $ 14-16 ( . +% & ; , ' ( ½ % %), ' " #
, " % . \ ; - ( ! - !, ( , % ( % "! % " . * %( 20-25 , ' 37 . % " . $ $ ' 8 . ' ' . A % . ; " $ ; % ! ; & . ? ' ' =. + ( % . @ . % " ; ( ! .
" ' <'. \& ! % " , $ ; # Q !, !; % (VU).
84
Scorpaeniformes, Cottidae
Cottus poecilopus Heckel, 1837 - zgl voac r s ritean , X' % $ 4 , Semnele distinctive. Corp alungit i gros, anterior aproape cilindric i posterior u or comprimat lateral. Pielea f r solzi, doar sub pectorale sunt ni te pl cu e epoase mici. Linia lateral incomplet , situat deasupra medianei laterale i nu dep e te marginea posterioar a analei. Dou dorsale separate. A doua dorsal este mai lung decât anala, dar egale dup ĂŽn l ime. Pectoralele mari, dar mai scurte decât la zgl voaca comun . Ventralele ating i dep esc anusul. Radia intern a ventralelor mult mai scurt decât jum tatea radiei vecine. Capul mare, aplatizat, lat i mai gros decât restul corpului (dar mai pu in decât la alte zgl voace). Gura mare, terminal . F lcile de lungime egal . Pe b rbie exist 2 pori senzoriali. Opercule e branhiale cu 2 epi puternici, ĂŽndrepta i ĂŽnainte. Coloritul mai pu in pestri decât la zgl voaca comun . Spatele i laturile cenu iu-brune, cenu iu-verzui sau brun-verzui. Pe flancuri pete i 4-5 benzi transversale neclare brun ĂŽnchise. Abdomenul cenu iu sau alb, cu desen marmorat. Prima dorsal adesea cu marginea portocalie. Toate ĂŽnot toarele, cu excep ia ventralelor, cu dungi transversale brune. Lungimea: obi nuit 8-10 cm, maximal 15 cm. Masculii sunt mai mari. Poate tr i 8 ani. R spândirea. Specie indigen . Distribu ia nu e studiat . Prezen sporadic ĂŽn aval de barajul Novodnestrovsc. Aspectul cantitativ. Pe te extrem de rar i pu in numeros. Importanta. Nu prezint interes economic sau sportiv. Starea de protec*ie. Specie protejat la nivel european, este inclus ĂŽn Cartea Ro ie a R. Moldova ca vulnerabil (VU). Pescuitul acestui pe te este oprit. L-a i prins â&#x20AC;&#x201C; elibera i-l ĂŽn ap ĂŽn stare vie!
= " > . , " ( ( " $ ; . $ ; ( , ' " % " % " . K ! ! " !, " $ ( ' % & ( ! ' " . * ; ' %&
" %& " . X " " ' , % %. } % " ' , ( , ( . " 5 . K # % " # ' !. X ( # " ( " % ( . } ' !, " 5 !, 5 ( 5 ( ' , ( & " 5 ). + ' , ( % . Q # & %. Z " 2 " % %. % % 2 " ; % " " . \ " ! ( . " 5 , - ( !, -; ! -; !. K - % ; % % " " ( % "! 4-5 " . K #& ,
% % . % " " ( $ # . X " , ' , " % % ! - %& "! % . * : %( 8-10 , ' 15 . % " . $ $ ' 8 . ' ' . A % . X ( " " Z }W . ? ' ' =. \( ' ! ( ! % . @ . % " ; ( ! .
" ' <'. \& ! % " , ; # +. !; % (VU). Z $ " % ; " % %. â&#x20AC;&#x201C; " ! 85
Scorpaeniformes, Cottidae
Cottus microstomus Heckel, 1837 - zgl voac baltic , 4 " $ 4 , Semnele distinctive. Corp alungit i gros, anterior aproape cilindric i ĂŽn posterior u or comprimat lateral. Linia lateral complet , situat sub mediana lateral i se extinde pân la baza caudalei. Pielea f r solzi, numai de-a lungul liniei laterale uneori exist pl cu e epoase mici. La masculi tuberculul genital este rotunjit. Dou dorsale concrescute prin membran . Prima dorsal ĂŽnalt i cu margine rotunjit , a doua dorsal e mai lung i mai ĂŽnalt decât anala. Pectoralele mari. Ventralele nu ajung la anus. Radia intern a ventralelor ĂŽntotdeauna mai scurt dcât jum tatea radiei vecine. Capul mare, aplatizat, lat i mai gros decât restul corpului. Pe bot ĂŽntre n rile anterioare i cele posterioare exist o mic adâncitur transversal . Gura destul de mic , terminal . Falca inferioar este pu in mai scurt . Pe b rbie exist 1 por senzorial. Spatele i laturile verzui, cenu iu ĂŽnchise, cenu iu-brune sau brun-verzui. Pe flancuri pete i benzi late transversale ĂŽntunecate. Abdomenul cenu iu sau albicios. Toate ĂŽnot toarele, cu excep ia ventralelor, cu dungi transversale brune. Lungimea: obi nuit 8-10 cm, maximal 13 cm. Poate tr i 6 ani. R spândirea. Specie indigen . Distribu ia nu e studiat . Prezen sporadic ĂŽn albie, ĂŽn aval de barajul Novodnestrovsc. Aspectul cantitativ. Pe te extrem de rar i pu in numeros. Importanta. Nu prezint interes economic sau sportiv. Starea de protec*ie. Specie protejat la nivel european, ĂŽn R. Moldova nu are statut de protec ie, de i ĂŽn fluviu este vulnerabil (VU). Pescuitul acestei specii trebuie oprit. L-a i prins â&#x20AC;&#x201C; elibera i-l ĂŽn ap ĂŽn stare vie!
= " > . , " ( ( " $ ; . $ ; ( , ' ' & # ! % " . K ! ! " !, " $ ! $ & ! & " . L ' % Y %. * " %& " % $
, " % ; & ' ; % . X " " % ' . X ( # " ( " % ( . } ' !, " 5 !, 5 ( 5 . Z % $ " ; ; ! ! " " ( % $ . + ' , ( % . Z $ !! ( # ' ' ( & . Z " 1 " %. \ ; !, ! - !. Z & ; % % " % "! . K #& . K # % " ; " , ' % % " . * : %( 8-10 , ' 13 cm. $ $ ' 6 . ' ' . A % . + " ; ( . X $ " % Z }W . ? ' ' =. \( ' ! ( ! % . @ . % " ; ( ! .
" ' <'. \& ! % " . Z +. & , & ! ! ! ! !; % (VU). Z & $ ' " % ; " % . â&#x20AC;&#x201C; " !
86
Scorpaeniformes, Cottidae
Cottus gobio Linnaeus, 1758 - zgl voac comun , #" " $ 4 , Semnele distinctive. Corp alungit i gros, anterior aproape cilindric i u or comprimat lateral ĂŽn posterior. Pielea f r solzi. Linia lateral complet , situat sub mediana lateral i ajunge pân la baza caudalei. La masculi tuberculul genital este triunghiular sau filamentos. Dou dorsale concrescute prin membran . Prima dorsal este ĂŽnalt cu margine rotunjit , iar a doua e mai lung i mai ĂŽnalt decât anala. Pectoralele mari (mai lungi decât la zgl voaca r s ritean ). Ventralele nu ating la anus. Radia intern a ventralelor doar cu pu in mai scurt decât radia vecin , dar ĂŽntotdeauna mai lung decât jum tatea acesteia. Ultima radie a analei este unit cu corpul printr-o membran . Capul mare, aplatizat i gros. Gura mare, terminal . Falca inferioar pu in mai scurt . Pe b rbie exist 1 por senzorial. Operculele cu un ep puternic, u or ĂŽncovoiat i ĂŽndreptat ĂŽn sus. Coloritul marmorat, cenu iu ĂŽnchis, cenu iu-brun sau brun-verzui. Laturile cu pete neclare i 3-5 dungi transversale ĂŽntunecate, care formeaz desen marmorat divers. Abdomenul albcenu iu sau alb-g lbui. La baza primei dorsale 1-2 pete negre, iar la masculi marginea ei este galben -portocalie. Toate ĂŽnot toarele, cu excep ia ventralelor, au dungi transversale brune. Lungimea: obi nuit 9-11 cm, maximal 20 cm. Masculii sunt mai mari. Poate tr i 9 ani. R spândirea. Specie indigen . Distribu ia nu e studiat . Prezen fragmentar ĂŽn albie, unii afluen i i izvoarele din sectorul de mijloc al fluviului (Naslavcea â&#x20AC;&#x201C; Unguri). Aspectul cantitativ. Specie rar i pu in numeroas . Importanta. Pe tele nu prezint interes economic sau sportiv. Starea de protec*ie. Specie protejat la nivel european, ĂŽn R. Moldova nu are statut de protec ie, de i ĂŽn fluviu este destul de rar i vulnerabil (R/VU). Pescuitul pe telui acestei specii trebuie oprit. L-a i prins â&#x20AC;&#x201C; elibera i-l ĂŽn ap ĂŽn stare vie!
= " > . . $ ; ( . K ! ! " !, " $ ! ( ' $ % & ! & " . L ' % ' ( Y %. * " %& " % $ , " % '
; % , - % ' . } % " , ( " . " 5 . K # % " # ' !. X ( # " " % ( . } ' !, " 5 !. Z $ !! ( # ' ' ( . Z " 1 " %. % % 1 " . \ " !, - !, - ! ; - ( !. K ! % % "! 3-5 , Y #5 ; ( % % ; . L ! " " " 1-2 ( %& "! . X " , # %&, " % % ! & - %& " . * : %( 9-11 , ' 20 . % " . $ $ ' 9 . ' ' . A % . + " ; ( . X , ' %& " & ('!& ( (Z ( â&#x20AC;&#x201C; L '). ? ' ' =. + ( % . @ . % " ; ( ! . \ Â " ! & 5 .
" ' <'. \& ! % " . Z +. & , & ! ! ! ! !; % (R/VU). Z & $ ' " % ; " % . â&#x20AC;&#x201C; " !
87
Perciformes, Moronidae
Dicentrarchus labrax (Linnaeus, 1758) â&#x20AC;&#x201C; lup de mare (lavrac), #" " ' Semnele distinctive. Corp alungit, nu prea ĂŽnalt, u or comprimat lateral. Solzii destul de m ca i, netezi, ei acoper ceafa i laturile capului. Dou dorsale separate printr-un spa iu mic. Pectoralele pu in ascu ite la cap t. Ventralele cu câte un spin puternic, se ĂŽnsereaz pu in ĂŽn urma bazei pectoralelor. Caudala u or scobit . Capul mare i alungit. Pe marginea posterioar a preoperculelor exist mici epi ascu i i, ĂŽndrepta i ĂŽnainte. Marginea posterioar de sus a operculelor are câte 2 epi puternici. Gura mare. Coloritul argintiu. Spatele suriu ĂŽnchis, cu o tent verzuie, iar la puiet cu pete mici negre. Laturile i abdomenul cu un luciu argintiu mat. Linia lateral negricioas . La cap tul de sus al operculelor câte o pat ĂŽntunecat neclar . Ă&#x17D;not toarele incolore. Lungimea: obi nuit 40-60 cm, maximal 100 cm. Poate tr i 20 de ani. R spândirea. Specie indigen . Puietul sporadic ĂŽntr ĂŽn liman, mai rar ĂŽn delt . Aspectul cantitativ. Specie rar i pu in numeroas . Importanta. Pe te de interes economic i sportiv. Starea de protec*ie. Specie protejat la nivel european, este inclus ĂŽn Cartea Ro ie a M rii Negre ca vulnerabil (VU).
= " > . , % , $ . Q ! ' " !, !, " % ; % %. * " %& " , % ' " $ . } % " ' ; %. K # % " " ; ! %&, ' #( . ~ " % ( % . } ' ! !. Z $ ; " % # ! " , " %& " . Z & ; $ % - 2 5 %& " . + . \ !. " - ! " ; '#, ( % "! % . K #& % % . K ! ! ( !. L & $ % ! "! . X " " ; ( % . * : %( 40-60 , ' 100 . $ $ ' 20 . ' ' . A % . ' ; & , $ ' . ? ' ' =. + ( % . @ . Â&#x201A; % Â " % " % .
" ' <'. \& ! % " , $ ; # Q !, !; % (VU).
88
Perciformes, Centrarchidae
Lepomis gibbosus (Linnaeus, 1758) â&#x20AC;&#x201C; sorete (biban-soare), ' " < = (Z X ) Semnele distinctive. Corp oval, scurt, ĂŽnalt i foarte convex, puternic comprimat lateral. Solzii relativ mari, tari i aspri, acoper capul, dar lipsesc pe frunte. Linia lateral complet i foarte curbat . Dou dorsale concrescute: anterioara spinoas , posterioara moale i rotunjit . Pectoralele mari i ascu ite la cap t. Ventralele cu câte 1, iar anala cu 3 epi oso i. Caudala slab scobit , cu lobii rotunji i. Capul mare, comprimat lateral. Ochii mari. Botul scurt i ĂŽnalt. Gura mic , terminal , t iat oblic ĂŽn sus. Coloritul corpului verde-alb strui, cu câte o pat brun sau portocalie pe solzii de pe flancuri, stropit sau br zdat de pete i dungi mai ĂŽntunecate. Pe laturile capului câteva benzi azurii. Pe opercule câte o pat neagr i una ro ie, m rginite cu portocaliu i alb. Spatele verde-brun ĂŽnchis, ĂŽmpodobit cu pete brune i liliachii. Laturile verzi-alb struie. Abdomenul galbenportocaliu. Dorsala i caudala cenu ii, cu 3-4 iruri de puncte ĂŽntunecate, celelalte ĂŽnot toare g lbui-verzui. Lungimea: obi nuit 10-12 cm, maximal 40 cm. Poate tr i 7 ani. R spândirea. Specie alogen (nord-american ). Ă&#x17D;n tot bazinul fluviului. Aspectul cantitativ. Prezen comun , mai ales numeroas ĂŽn lacuri, b l ile din aval i liman. Importanta. Nu prezint interes economic sau sportiv. Ă&#x17D;n ihtiofaun i pesc rii este pe te d un tor. Starea de protec*ie. Ă&#x17D;n R. Moldova specia nu are statut de protec ie.
= " > . % , ' , " 5 . Q ! " !, ! & !, " % , . K ! ! ' ; &. " % " %: ; !! ! ! ( ' % " #( . } % " ' % . K # " 1, ' % - 3 #( & " . ~ " % ( % , " ; %. } ' !, $ . } ; " % . +% % . + ' , ( % , % ; ; . \ ; - ( !, ; - ! ; - !. " " ( % % -; % $ % "! $ ( $ % . K #& $ $ - . Z $ % " $ % " ( - "! ; $ - " ( . L "! -$ , % $ . " & " " " ' ' ! %& " , ' % - $ % ; % . * : %( 10-12 , ' 40 . $ $ ' 7 . ' ' . Q $ % ( - ). ` " " (
. ? ' ' =. ( ! % , & 5 &, ; & . @ . % " ; ( ! . Z $ ' % " & Y % .
" ' <'. \& +. .
89
Perciformes, Percidae
Gymnocephalus baloni Hol`Ăk et Hensel, 1974 â&#x20AC;&#x201C; ghibor* lat, $< ' X 1 Semnele distinctive. Corp scurt, comparativ ĂŽnalt i ĂŽncovoiat ĂŽn spate, u or comprimat lateral. Solzii mici i aspri, pu in mai m ca i decât la ghibor ul comun. Dou dorsale concrescute: anterioara spinoas , posterioara moale. Marginea superioar a dorsalei a doua este ĂŽnclinat sub un unghi aproape drept fa de linia lateral . Primele radii spinoase ale analei sunt inegale, membrana ĂŽntre ele este adânc scobit . Capul masiv i obtuz, nud. Fruntea comparativ lat . Ochii mari. Botul scurt i rotunjit. Marginea posterioar a preoperculei cu câ iva epi m run i, iar cea a operculei - cu 2 epi mari. Gura mic , retractabil . Coloritul mai ĂŽntunecat decât la ghibor ul comun. Spatele i laturile bruncenu ii sau cenu iu-verzui mate. Pe spate i flancuri 4-6 benzi neregulate transversale cenu iu ĂŽnchise. Abdomenul sur-g lbui cu pete ĂŽntunecate. De-a lungul liniei laterale o dung ĂŽntunecat de l ime diferit . Dorsala i caudala cu iruri de puncte ĂŽntunecate vage, pe caudal petele formeaz dungi verticale. Lungimea: obi nuit 8-12 cm, maximal 20 cm. Poate tr i 7 ani. R spândirea. Specie indigen , endemic a Dun rii, Nistrului i Niprului. Semnalat ĂŽn sectorul de jos al fluviului - pesc ria Gura-Bâcului, bra ul Turunciuc, lacul Cuciurgan i zona deltaic . Aspectul cantitativ. Specie foarte rar i pu in numeroas . Importanta. Nu prezint interes economic sau sportiv. Starea de protec*ie. Specie protejat la nivel european. Ă&#x17D;n R. Moldova nu are statut de protec ie, de i ĂŽn fluviu este vulnerabil (VU).
= " > . , % " ,
$ . Q ! ' " , ( . . * " %& ; %& " : #( , ! . X & " " " ( " " ! % . * " %& & #( & ( ' " !, $ % ( !. } 5 !, !. _ ' . } ; ' . +% . ! % 2 #( " , ; " % â&#x20AC;&#x201C; ' " . + ' , % $ . \ , ( . , - ( ! -; !. K #& $ , % "! % . X ' " % 4-6 ( - %& "! , % & ; # " " ( % " ' Y % ( % " %. X ' ! ; % " . Z " %& " & ! % " % ( %& %& " , & "! % ' % ! "! % . * : %( 8-12 , ' 20 . $ $ ' 7 . ' ' . A % . W * !, * * " . + " ; ( . X $ (
- % & ; } -K% , " ( ( & 5 , ' ' . ? ' ' =. \( ' ! ( ! % . @ . % " ; ( ! .
" ' <'. \& ! % " . Z +. & , & ! ! ! ! !; % (VU).
90
Perciformes, Percidae
Gymnocephalus cernua (Linnaeus, 1758) - ghibor* comun, #" " X 1 Semnele distinctive. Corp alungit, moderat ĂŽnalt i pu in curbat ĂŽn spate, u or comprimat lateral. Solzii mici i aspri (pu in mai m run i decât la ghibor ul lat). Dou dorsale concrescute: anterioara spinoas , posterioara moale. Marginea superioar a dorsalei a doua este ĂŽnclinat sub un unghi ascu it fa de linia lateral . Primele radii spinoase ale analei sunt egale, membrana ĂŽntre ele fiind u or scobit . Capul scurt i alungit, nud. Fruntea relativ ĂŽngust . Ochii mari. Botul scurt i rotunjit. Marginea posterioar a preoperculei cu câ iva epi m run i, iar cea a operculei cu 1 ep mare. Gura mic , inferioar , retractabil . Coloritul este mai deschis decât la ghibor ul lat. Spatele i laturile brun-cenu ii, brunverzui sau verde-cenu ii, cu unele nuan e verzui-liliachii i argintiu-g lbui. Pe spate i flancuri sunt r spândite neregulat sau ĂŽn iruri numeroase puncte negre-maronii, cu iriza ii metalice, dar f r aspect de benzi transversale. Abdomenul alb-g lbui sau verzui. Dorsala i caudala fumurii, cu 4-7 iruri de mici puncte brune. Pectoralele i ventralele incolore sau g lbuie. Lungimea: obi nuit 10-15 cm, maximal 22 cm. Femelele sunt mai mari. Poate tr i 15 ani. R spândirea. Specie indigen . Prezent ĂŽn toate tipurile de ape ale bazinului. Aspectul cantitativ. Specie frecvent ĂŽn capturi, ĂŽn unele locuri este destul de numeroas . Importan*a. Nu prezint interes economic sau sportiv. Ă&#x17D;n pesc rii este un pe te d un tor. Starea de protec*ie. Specie protejat la nivel european, ĂŽn R. Moldova ea nu are statut de protec ie.
= " > . " , % , $ . Q ! ' '( , ( . * ; %& " %& " : #( , ! . X & " " " % . * " %& & #( & ( ' " !, $ % ( !. } !, !. _ ' ; . } ; ' . +% . ! % 1 #( " , ; " % ' & " . + ' , % $ . \ - ( ! ; - ( !, -$ % % . K #& -$ -; . Z " & ; % ( % , ; ( %& Y ( - % "! % . % , # % ' % $ % . " & " # ! % - %& "! % , $ % -$ . ( " ; "! . * : %( 10-15 , ' 22 . " . $ $ ' 15 . ' ' . A % . \ " &
. ? ' ' =. X , ( ( % &, ' %& !( & & ' ( , ( ! 5 " ( . @ . Z " % " ; ( !. Z $ ' % " % .
" ' <'. \& ! % " , +. & . 91
Perciformes, Percidae
Percarina demidoffii Nordmann, 1840 â&#x20AC;&#x201C; percarin pontic , 4 ' - Semnele distinctive. Corp alungit, cu ĂŽn l ime variabil , comprimat lateral. Solzii mici, sub iri, u or caduci. Capul i istmul de regul f r solzi, uneori par ial acoperi i cu solzi. Linia lateral incomplet . Dou dorsale separate printr-un spa iu mic, prima dorsal e mai ĂŽnalt . Pectoralele foarte lungi, ajung pân la sfâr itul primei dorsale. Caudala adânc scobit , cu lobii ascu i i. Capul mare, triunghiular. Ochii foarte mari. Botul ascu it. Gura mare, terminal , retractabil . Marginea posterioar de jos a preoperculei cu câ iva epi m run i, iar marginea operculei cu 1 ep lat. Corpul aproape transparent, albicios sau g lbui, cu o tent roz sau verzui-violet . Laturile i abdomenul alb-argintii. La cap tul botului o pat neagr , pe ceaf o pat semilunar neagr . La baza dorsalelor 8-9 pete rotunde ĂŽntunecate. De-a lungul liniei laterale un ir de puncte negre. Ă&#x17D;not toarele incolore, surii sau g lbui. Marginea anterioar a ventralelor neagr . Lungimea: obi nuit 6-8 cm, maximal 11 cm. Femelele sunt mai mari. Poate tr i 5 ani. R spândirea. Pe te indigen, endemic i relict pontic. Prezent ĂŽn liman, sporadic intr ĂŽn delt i gura fluviului. Aspectul cantitativ. Pe te foarte rar i pu in numeros. Importan*a. Nu prezint interes economic sau sportiv. Starea de protec*ie. Specie protejat la nivel european i mondial. Ă&#x17D;n Ucraina ea nu are statut de protec ie, de i este vulnerabil (VU).
= " > . % ! , % " ,
$ . Q ! !, " #5 !. } ' % , ( ( " % % ( . K ! ! " !. * %& ' " $ " %& " . } % " % , & ! " " " . ~ " % ( % , % . } ' !, ' !. } ; ( ' " % . +% . + , ( % , % $ . ] $ % 1 ", " % " % " ; $ # " . " ( " ; ( , ( - $ , ; % ; Y % . K #& - % . Z " "
" %& " 8-9 %& %& "! . Z % ( "! , ; % " ( "! . X ' ! ( %& ( . " ; ( % , % $ % . # " ( % . * : %( 6-8 , ' 11 . " . $ $ ' 5 . ' ' . A % . Q % . X ( ! %( , $ ' ' . ? ' ' =. + ! ( ! % . @ . % " ; ( ! .
" ' <'. \& ! % " . X & , & ! ! ! ! !; % (VU).
92
Perciformes, Percidae
Perca fluviatilis Linnaeus, 1758 - biban comun, #" " < = Semnele distinctive. Corp pu in alungit, relativ ĂŽnalt i arcuit ĂŽn spate, gros anterior i u or comprimat lateral. Solzii m run i, duri i aspri, cu marginile epoase. Linia lateral ĂŽnso e te curbele corpului. Dou dorsale pu in desp r ite, de i unite la baz cu o membran : prima dorsal spinoas este mai ĂŽnalt i lung , decât a doua moale. Ventralele pu in mai lungi decât pectoralele. Anala cu 2 radii spinoase. Caudala u or scobit . Capul scurt, aproape conic, fruntea nud , operculele acoperite cu solzi. Botul obtuz rotunjit. Gura relativ mare, terminal . Operculele ĂŽn posterior se termin cu o eap (uneori dubl ), iar preoperculele au zim i. Coloritul de fundal este verde-g lbui, cu reflexe ar mii. Capul i spatele negru, cenu iu ĂŽnchis, brun-m sliniu, verde-oliv sau galben-verzui, cu desene marmorate i reflexe metalice. Laturile cu 5-9 benzi verticale late i despicate, de culoare verse ĂŽnchis sau aproape neagr . Abdomenul cenu iu-alburiu cu tente de galben. Prima dorsal cenu ie, cu o pat neagr intens la cap tul posterior, a doua dorsal galben-verzuie. Pectoralele g lbui, caudala, anala i ventralele ro ii-portocalii. Irisul ochilor portocaliu. Lungimea: obi nuit 10-25 cm, maximal 60 cm. Poate tr i 17 ani. R spândirea. Specie indigen . Pretutindeni ĂŽn bazinul fluviului. Aspectul cantitativ. Specie comun , pe alocuri foarte abundent numeric. Importan*a. Pe te de interes economic i sportiv minim. M rimea legal de pescuit admis - peste 12 cm. Ă&#x17D;n pesc rii este un pe te d un tor. Starea de protec*ie. Ă&#x17D;n R. Moldova specia nu are statut de protec ie.
= " > . " , ' % ( ! " " ) , ( ' $ . Q ! !, & !, " " ! . " %& " ,
% (& ! % " " ). % " " % ( , % ! . K # % " %&. ' % " 2 #( ( . ~ "
% ( % . } !, " ( ( !, & !, 5 " % % ( . +% ; . + , ( % . % % ; % ! % ; ( # ! & % " ( % ); " % ; ; ; . \ 5 ! ; -$ ! ; - !.
" -; !, ; - ( ! $ -; !, % . Z & " & ! 5-9 " " ( %& ; %& -; %& (" ( ( %&) " . K #& - $ . % " " % , ( % "! ; , - ; -$ % . } % " $ % , ' % - - $ % ! % . } ; $ % . * : %( 10-25 , ' 60 . $ $ ' 17 . ' ' . A % . X
" " . ? ' ' =. \ %( % ( % . @ . % " ; ( ' . + ; % ; & - 12 . Z $ ' % " % .
" ' <'. \& +. .
93
Perciformes, Percidae
Sander marinus (Cuvier, 1828) â&#x20AC;&#x201C; !al u de mare, 4 ' '<$ Semnele distinctive. Corp alungit, mai ĂŽnalt decât la al ul comun, u or comprimat lateral. Abdomen rotunjit. Solzii mici, persisten i. De-a lungul liniei laterale 75-88 solzi. Dou dorsale separate printr-un spa iu mic, prima dorsal mai ĂŽnalt decât a doua. Ă&#x17D;n a doua dorsal mai pu ine radii ramificate, decât la restul al ilor. Caudala adânc scobit . Capul alungit, conic ĂŽn profil. Ochii mai mici decât la al i al i. Operculele se termin cu câte un ep mare, iar preoperculele la posterior cu epi mici. Fruntea i operculele par ial acoperite cu solzi (mai mult decât la al ul comun). Botul alungit. Gura mare, terminal , col urile ei dep esc verticala marginii posterioare a ochilor. F lcile cu din i m run i, ĂŽntre care anterior exist din ii canini mari. Spatele cenu iu ĂŽnchis sau brun, cu o tent verzuie. Laturile mai deschise, cenu ii-verzui sau cenu ii-g lbui, cu peste 10 dungi mari transversale ĂŽntunecate i neclare. Abdomenul alb-argintiu. Dorsalele cenu ii ĂŽnchise cu marginea negricioas . Prima dorsal ĂŽn partea posterioar cu o pat neagr . Celelalte ĂŽnot toare fumurii. Lungimea: obi nuit 25-35 cm, maximal 62 cm. Poate tr i 14 ani. R spândirea. Specie indigen . Sporadic ĂŽn liman, dar poate intra i ĂŽn avalul fluviului. Aspectul cantitativ. Pe te rar i pu in numeros. Importan*a. Nu prezint interes economic sau sportiv. Starea de protec*ie. Specie protejat la nivel european, este inclus ĂŽn Cartea Ro ie a Ucrainei i a M rii Negre ca periclitat de dispari ie (EN).
= " > . , % , ( . ,
$ . K # %" . Q ! !, " !5 !. X ' 75-88 ( . " %& " , ; % " $ , " ( ' % ; . X " " ' ( ; %& ( , ( . . ~ " % ( % . } !, " Y ' !. } ; ' , ( .
. % % ; ' " , " % ; ; ( . X & % 5 ( ( " % % ( ( ' , ( . ). +% . + ' , ( % , ; & ; ' ; ! ; . Z ( # !& # ! ; %, $ " & ! ! ' % . " - ! ! ; % . K % , ; - % " ( % , 10 % " " ( % " ; % % ! . K #& - . " % " - % ( . % " " ; ! ( "! . \ ' % " % . * : %( 25-35 , ' 62 . $ $ ' % 14 . ' ' . A % . ; ( ! , $ ; & ' ' . ? ' ' =. \( ' ! ( % . @ . % " ; ( ! .
" ' <'. \& ! % " . ] # L % Q ! ( ; #5 (EN).
94
Perciformes, Percidae
Sander volgensis (Gmelin, 1789) - !al u v rgat, #X 1 Semnele distinctive. Corp alungit, nu prea ĂŽnalt (mai pu in curbat decât la al ul comun), u or comprimat lateral. Solzii pu in mai mari decât la al ul comun. De-a lungul liniei laterale 70-83 solzi. Dou dorsale ce se ating, ele fiind mai ĂŽnalte decât la al i al i: prima este foarte ĂŽnalt , a doua mai lung decât prima. Caudala u or scobit . Capul mai scurt decât la al ul comun, conic. Ochii pu in mai mici decât la al ul comun. Operculele se termin cu câte un ep mare, preoperculele la posterior au epi mici. Laturile capului complet acoperite cu solzi. Botul mai scurt i mai lat decât la al ul comun. Gura mare, terminal , col urile ei ajung la verticala mijlocului ochilor. F lcile cu din i m run i, din ii caninii mari lipsesc (la puiet ei sunt rudimentari). Coloritul e un pic mai luminos decât la al ul comun. Spatele cenu iu-verzui, brun-verzui sau cenu iu-negru. Laturile cenu ii deschise sau g lbuie. Pe spate i flancuri 7-9 benzi transversale brune - ele fiind mai contraste, mai regulate i mai pu ine la num r, comparativ cu cele de la al ul comun. Abdomenul albicios. Dorsalele i caudala cenu ii deschise, cu dungi din pete mici ĂŽntunecate. Anala uneori are o pat neagr . Celelalte ĂŽnot toare albicioase sau surg lbuie. Irisul ochilor argintiu cu puncte negre. Stomacul cu 3 saci pilorici. Lungimea: obi nuit 25-35 cm, maximal 60 cm. Poate tr i 12 ani. R spândirea. Specie indigen , endemic ponto-caspic . Distribu ia nu e studiat . Albia, lacurile de acumulare, bra ele i limanul, mai frecvent ĂŽn avalul fluviului. Aspectul cantitativ. Foarte rar , exemplare izolate. Importanta. Pe te de interes economic i sportiv minim. M rimea legal de pescuit peste 38 cm. Starea de protec*ie. Specie protejat la nivel european mondial. Ă&#x17D;n R. Moldova statut de protec ie nu are, de i ĂŽn fluviu este periclitat de dispari ie (EN/ R).
= " > . ( ( , . )
$ . Q ! ' " , ( . . X ' 70-83 ( . " %& " , % , ( & " # !. ~ " % ( % . } !, !, ( % , ( . . } ; ( ' ' , ( . . % % ; ' " ; " % ; ; ( . Â&#x20AC; " '# " % % ( . +% ( , ( . . + ' , ( % . Z ( # !& # ! ; %, % # ( ; %). # . , ' . " -; , -; - . K
- % $ % . Z " & 7-9 " " ( %& - %& " . # . , " " ( % " % , # " ' # Y & ( ' . " % & " % , c " ; %& "! % . ' % " ( "! . + $ ; ! ( % ( . 3 " ( " . * : %( 25-35 , ' 60 . $ $ ' 12 . ' ' . A % . - " . + " ; ( . X ( ! , &, & 5 &, , ( 5 ; ' . ? ' ' =. \( ' ! ( ! % . @ . % , " ; ( ' . + ; % ; - 38 .
" ' <'. \& ! % " . Z +. & , & ! ! ! ! ( ; #5 (EN/ R). 95
Perciformes, Percidae
Sander lucioperca (Linnaeus, 1758) - !al u comun, #" " '<$ Semnele distinctive. Corp alungit, anterior aproape cilindric, mai curbat decât al ul v rgat (ĂŽntre ceaf i dorsal are un gheb), sub iat i u or comprimat lateral spre coad . Solzii pu in mai m run i decât la al ul v rgat. De-a lungul liniei laterale 80-97 solzi. Dou dorsale desp r ite, nu prea ĂŽnalte, aproape egale dup m rime. A doua dorsal are mai multe radii ramificate decât Y al ul de mare. Caudala u or scobit . Capul mai lunguie decât la al ul v rgat, ĂŽn profil conic i u or aplatizat. Ochii mai m ca i decât la ceilal i al i. Laturile capului nude sau cu solzi numai ĂŽn partea de sus. Operculele se termin cu câte un ep mare, preoperculele cu epi mici. Botul mai lung i ascu it decât la al ul v rgat. Gura mare, terminal . F lcile cu din i m run i, ĂŽntre care anterior exist canini mari (câte 2 pe fiecare falc ). Coloritul este pu in mai ĂŽntunecat decât la al ul v rgat. Spatele verde-cenu iu, brun-verzui ĂŽnchis sau galben-cenu iu. Laturile cenu iuargintii, cu 8-12 benzi transversale brune ĂŽntunecate. Aceste dungi, comparativ cu al ul v rgat, la adul i sunt mai numeroase, greu remarcabile i contopite ĂŽntre ele. Abdomenul albicios. Dorsalele i caudala cenu ii deschise, v rgate de 4-5 dungi formate din pete mici ĂŽntunecate. Restul ĂŽnot toarelor sunt incolore sau g lbuie. Irisul ochilor argintiu, cu puncte negre. Stomacul cu peste 4 saci pilorici. Lungimea: obi nuit 40-60 cm, maximal 130 cm. Poate tr i 14 ani. R spândirea. Specie indigen . Pretutindeni ĂŽn bazinul fluviului. Aspectul cantitativ. Specie relativ comun , efectiv numeric redus, pe alocuri a disp rut. Importanta. Pe te de interes economic (obiect de acvacultur ) i sportiv. M rimea legal de pescuit admis - peste 40 cm. Starea de protec*ie. Specie protejat la nivel european. Ă&#x17D;n R. Moldova statut de protec ie nu are, de i ĂŽn fluviu este rar (R), pe alocuri vulnerabil (VU).
= " > . , % , ( ,
$ . $ " % " ! . Q ! ' '( , ( . X ' 80-97 ( . " %& " , % , " ( % " ; % " $ . ~ " % ( % . } !, !. } ; " , ( & . % % ; ' " ; " %
; ; ( . Â&#x20AC; % ' & " % % ( . +% , ; . + ' , ( % . Z ( # !& # ! ; %, $ % " & ! ! ' % . " ; - ; - ( . K % , 8-12 -( %& " " ( %& " , % ; %& ; % # ! $ . Z " %& & " & " %& "! % . 4 " ( " . * : %( 40-60 , ' 130 . 14 . ' ' . A % . X
( ! " . ] " % " $ # ! ; (
; !. ? ' ' =. \ ' %( ! % , ( ' $ % 5 !, %& ( & " '# ( ; . @ . \ Â " % , % " % . + ; % ; & - 40 .
" ' <'. \& ! % " . Z +. & , & ! ! ! ! (R), !; % (VU).
96
Perciformes, Percidae
Zingel streber (Siebold, 1863) â&#x20AC;&#x201C; fusar, 4 " Semnele distinctive. Corp foarte alungit, fusiform (mai sub ire decât la pietrar), aproape cilindric ĂŽn sec iune. Profilul dorsal curbat, cel ventral aproape plat. Pedunculul caudal mai lung decât baza dorsalei a doua (mai lung i mai ĂŽngust decât la pietrar). Pieptul i anteriorul abdomenului f r solzi. Dou dorsale separate printr-un spa iu mare, ele fiind mai ĂŽnalte i mai ĂŽnguste decât la pietrar. Prima dorsal cu pân la 9-10 radii spinoase, a doua dorsal cu 1-2 radii spinoase i pân la 12 radii moi. Ventralele mai lungi i mai late decât la pietrar. Caudala slab scobit . Capul lung, aplatizat, cu profilul dorsal triunghiular. Ochii mici. Sub ochi câteva rânduri de solzi. Operculele se termin cu un ep puternic, iar preopeculele cu epi m run i. Botul lat i ascu it. Gura mic , inferioar . Falca superioar proeminent . Pe coard branhial pân la 11 ace. Coloritul cenu ii-g lbui sau cenu iucafeniu, cu luciu verde-smarald. Spatele brun ĂŽnchis sau galben-cenu iu. Laturile cenu iu-g lbuie sau g lbuie. Pe spate i flancuri 4-5 benzi late, negricioase, bine conturate i transversal oblice. Abdomenul suriu sau g lbui. Ă&#x17D;not toarele cenu ii-g lbui, dorsalele i lobii caudalei mai ĂŽntunecate decât restul ĂŽnot toarelor. Lungimea: obi nuit 1216 cm, maximal 22 cm. Poate tr i 8 ani. R spândirea. Specie indigen , endemic a Dun rii i Nistrului. Distribu ia nu e studiat . Depistat sporadic ĂŽn albia sectorului de mijloc al fluviului (Holo ni a - Trif u i). Aspectul cantitativ. Pe te extrem de rar ĂŽn capturi, ĂŽn unele locuri anterioare a disp rut. Importanta. Nu prezint interes economic sau sportiv. Starea de protec*ie. Specie protejat la nivel european i mondial, este inclus ĂŽn Cartea Ro ie a R. Moldova ca critic periclitat de dispari ie ( R), de i ĂŽn fluviu ea poate fi considerat disp rut (EX). Pescuitul pe telui acestei specii este oprit. L-a i prins â&#x20AC;&#x201C; elibera i-l ĂŽn ap ĂŽn stare vie!
= " > . ' ; , ; , " " ( ( " ( . X & " Y ' ; % , $ - " ( " . ~ ' ! 2- " " , % " " ( ( . } ' " !! ( ' # % . " %& " , ; % ' " $ ( $ % , ( . ( " ). X " " " 9-10 #( & ( , 1-2 #( & 12 ! & ( . K # % " , ( . ( " . ~ " % ( % . } !, " " # !, & " Y ' ' % . } ; ' . +% ; . + ' , $ . X & !! ( # ' % " . Â&#x20AC; " ; " % % ' ! ( . ! % ( ! 5 % " , " % $ " ; # ; ( . Z " $ 11 %( . \ -$ ! - !, ; ; % . " - ( ! $ - !. K $ % - ( % . Z " & 4-5 ( ( ( % ( % % " " ( % " %. $ - % . * : %( 1216 , ' 22 . $ $ ' 8 . ' ' . A % . W * ! * . + " ; ( . X ( ! ( (~ - Y '). ? ' ' =. \( ' ! ( ! % . @ . % " ; ( ! .
" ' <'. \& ! % " !& , ; # +. ( ; #5 ( R), & ! ! ! ! ( ; (EX). Z $ " % ; " % . â&#x20AC;&#x201C; " !
97
Perciformes, Percidae
Zingel zingel (Linnaeus, 1766) â&#x20AC;&#x201C; pietrar, # =1 Semnele distinctive. Corp alungit, fusiform (mai gros decât la fusar), anterior aproape cilindric, posterior u or comprimat lateral. Profilul dorsal curbat, cel ventral aproape plat. Pedunculul caudal mai scurt decât baza dorsalei a doua, oval ĂŽn sec iune (mai gros i scurt decât la fusar). Pieptul gol, abdomenul complet acoperit cu solzi. Dou dorsale separate printr-un spa iu mic, ele fiind mai scurte i mai late decât la fusar. Prima dorsal cu peste 12 radii spinoase, a doua dorsal cu 2 radii spinoase i peste 13 radii moi. Ventralele mai scurte i mai ĂŽnguste decât la fusar. Caudala slab scobit . Capul lung, u or aplatizat, profilul dorsal oval. Ochii mici, situa i anterior, privesc ĂŽn sus. Laturile capului de sub ochi f r solzi. Operculele se termin cu un ep puternic, iar preopeculele - cu epi m run i. Botul alungit, lat i obtuz. Gura mic , inferioar . Falca superioar proeminent . Pe coarda branhial peste 11 ace. Coloritul cenu ii-cafeniu, brun-g lbui sau cenu iug lbui, cu un luciu verde-smarald. Spatele cenu iu, brun ĂŽnchis sau galben-maroniu. Laturile cafenii-g lbui. Pe spate pete rotunde negricioase, pe flancuri 3-5 benzi mari ĂŽntunecate slab conturate, uneori contopite ĂŽn mozaic, transversal oblice i neregulate. Abdomenul cenu iu sau g lbui. Ă&#x17D;not toarele cenu ii sau g lbui-brune. Dorsalele i lobii caudalei mai ĂŽntunecate decât restul ĂŽnot toarelor. Lungimea: obi nuit 25-35 cm, maximal 50 cm. Poate tr i 10 ani. R spândirea. Specie indigen , endemic a Dun rii i Nistrului. Distribu ia nu e studiat . Cursul de mijloc i de jos al fluviului, uneori ĂŽn lacul Dub sari i la gurile afluen ilor mari. Aspectul cantitativ. Specie foarte rar i pu in numeroas . Recent s-a ĂŽnregistrat revenirea ĂŽn num r relativ mare ĂŽn regiunea v rs rii r. R ut. Importan*a. Pe tele nu prezint interes economic sau sportiv. Starea de protec*ie. Specie protejat la nivel european i mondial, este inclus ĂŽn Cartea Ro ie a R. Moldova ca vulnerabil (VU), de i ĂŽn fluviu este periclitat de dispari ie (EN). Pescuitul pe telui acestei specii este oprit. L-a i prins â&#x20AC;&#x201C; elibera i-l ĂŽn ap ĂŽn stare vie!
= " > . , ; , " " ( , ; " " # . ~ ' ( % ! 2- " " , 5 % , ' % ( . } ' !, #& " % ( . " %& " , ; % ' " $ ( % , ( . ( " ). X " " " 12 #( & ( , - 2 #( & 13 ! & ( . K # % " ( , ( . ( " . ~ " % ( % . } !, " " # !, & " Y ' ' % . } ; ' . +% " . + ' , $ . X & !! ( # ' % " . Â&#x20AC; " ; % . ! % ( ! 5 % " , " % - ; ( . Z $ 11 %( . \ - ( !, $ - ! $ - !,
; -; % . Z " % % "! , & 3-5 ( ( ( % , " ' Y % ( % % " %. * : %( 25-35 , ' 50 . $ $ ' 10 . ' ' . % . W * ! * . X ( ! $ ( , & 5 * ' '!& " %& " . ? ' ' =. + ( % . Z $ '! . + ( . @ . % " ; ( ! .
" ' <'. \& ! % " !& , ; # +. !; % (VU), & ! ! ! ! ( ; #5 (EN). Z $ " % ; " % . â&#x20AC;&#x201C; " ! 98
Perciformes, Pomatomidae
Pomatomus saltatrix (Linnaeus, 1766) â&#x20AC;&#x201C; lufar, <_ = Semnele distinctive. Corp moderat alungit, u or comprimat lateral. Pedunculul caudal scurt i comprimat lateral. Solzii relativ mici, sub iri. Linia lateral complet , u or curbat . Dou dorsale separate de un spa iu mic: prima spinoas este foarte joas i scurt , a doua moale este mai ĂŽnalt , lung i dens la baz acoperit cu solzi. Anala lung , similar cu dorsala a doua, dens la baz acoperit cu solzi. Caudala mare, adânc scobit . Capul relativ mare, comprimat lateral, pe p r i acoperit cu solzi. Gura foarte mare i oblic , col urile ei dep esc ochii. Falca inferioar proeminent . Pe f lci din i gro i i ascu i i. Coloritul verzui sau cenu iu deschis, cu reflexe alb strui pe spate. Laturile i abdomenul argintii. Ă&#x17D;not toarele incolore sau g lbui. La baza pectoralelor se vede o pat mare neagr , adesea cu margine g lbuie. Lungimea: obi nuit 25-40 cm, maximal 120 cm. Poate tr i 9 ani. R spândirea. Specie indigen . Prim vara i toamna semnal ri sporadice a puietului ĂŽn liman. Aspectul cantitativ. Pe te foarte rar i pu in numeros. Importanta. Pe te de interes economic i sportiv. Starea de protec*ie. Specie protejat la nivel european, este inclus ĂŽn Cartea Ro ie a M rii Negre ca specie vulnerabil (VU).
= " > . " , $ . Q ! ' !. K ! ! " !. " %& " , ; %& " $ : 1- ( ' ; , ; & ( - #( ; " % , ! " % ( . ' % " % , " " Y ; 2- " , $ " % ( . ~ " ' , % . } ' " !, $ ! " % ! ( . + ' , & ; & ; ;. Z $ !! ( # ' % ! " . Z ( # !& " % % ! % ; %. ; , " . K #& - . -$ % . L ! %& " ' ( "! , ( $ . * : %( 25-40 , ' 120 . $ $ ' 9 . ' ' . A % . X '# ' " ( ( ! #$ ( , #5 ' # !;' . ? ' ' =. \( ' ! ( ! % . @ . \ Â " % " % .
" ' <'. \& ! % " , $ ; # Q !, !; % (VU).
99
Perciformes, Carangidae
Trachurus ponticus (Aleev, 1956) â&#x20AC;&#x201C; stavrid mic pontic, 4 ' - ' $ Semnele distinctive. Corp alungit, u or comprimat lateral. Pedunculul caudal scurt i sub ire. Solzii mici, acoperind capul i operculele. Linia lateral complet , cu o curbur la mijloc, ea fiind acoperit cu scuturi osoase care ĂŽn partea posterioar se transform ĂŽn epi la i, ĂŽndrepta i ĂŽnapoi. To i epii de pe linia lateral formeaz o caren zim at . Dou dorsale, mai mult sau mai pu in separate. Dorsala spinoas este scurt , iar dorsala moale i anala sunt lungi. Capul mare i ascu it. Pe cap, de la bot i pân la dorsal , se ĂŽntinde o creast foarte ĂŽngust . Ochii mari, cu pleoapa adipoas bine dezvoltat . Gura mare, terminal , cu din i conici m run i. Spatele albastru sau cenu iu-verde ĂŽnchis, flancurile i abdomenul argintii-lucioase, cu iriza ii violacee. Pe col ul superior al fiec rei opercule câte o pat neagr . Dorsalele cenu iu-verzui sau alb strui, cu un luciu metalic foarte puternic i cu pete mai ĂŽntunecate, slab conturate. Restul ĂŽnot toarelor sunt incolore. Lungimea: obi nuit 10-15 cm, maximal 30 cm. Poate tr i 8 ani. R spândirea. Specie indigen . Vara prezen sporadic ĂŽn partea marin a limanului. Aspectul cantitativ. Pe te foarte rar i pu in numeros. Importanta. Pe te de interes economic i sportiv. M rimea legal de pescuit admis peste 12 cm. Starea de protec*ie. Statut de protec ie ĂŽn regiune nu are. Specie a c rei exploatare ar trebui reglementat .
= " > . " , $ " % ( . ~ ' . K ! ! & % $ , ; , " % % 5 , % ; " ! ( ; ( # ! " ' " . " %& " 2, %& , #( " " ; , ! " ' % " % . } ' !, ; !. Z " & % " %& " ! ! ; . } ; ' , ; % $ % . + ( % , ' , ; .
" !, - ! ; - !, $ !! ( ' - !. L & ! $ % ; ( "! . " "
-; % % , ' % % . * : %( 10-15
, ' 30 . $ $ ' 8 . ' ' . A % . _ " ( ; & #$ # ( ' . ? ' ' =. \( ' ! ( ! % . @ . X $ % Â " % " % . + ; % ; & - 12 .
" ' <'. \& . X , " ! $ ' !.
100
Perciformes, Sparidae
Diplodus annularis (Linnaeus, 1758) â&#x20AC;&#x201C; sparos, ' = Semnele distinctive. Corp moderat alungit, ĂŽnalt, ambele profiluri convexe, puternic comprimat lateral. Spatele ĂŽnaintea dorsalei formeaz o muchie ĂŽngust . Solzii de m rime medie, bine persisten i. Linia lateral complet . Ambele dorsale concrescute. Anala scurt i rotunjit . Caudala adânc scobit . Capul mare, cu profilul foarte arcuit. Solzii acoper tot capul, cu excep ia frun ii. Ochii de m rime medie. Botul ĂŽnalt i ascu it. Gura mic , terminal , moderat retractabil . Pe partea anterioar a f lcilor câte 8 din i incisivi la i, pe laturile f lcilor din i molari rotunji i, dispu i ĂŽn 2-4 rânduri. Spatele brun-verzui, cenu iu sau auriu, flancurile i abdomenul g lbui, cu reflexe argintii. O band transversal negricioas pe pedunculul caudal. Adesea o pat negricioas la baza pectoralelor. Pe spate i laturi pot fi 5-8 dungi transversale negre-alb strui. Dorsala, caudala i pectoralele cenu iu-g lbui sau galben-verzui, restul ĂŽnot toarelor galbene-portocalii. Lungimea: obi nuit 7-15 cm, maximal 40 cm. R spândirea. Specie indigen . Sporadic puietul ĂŽntr ĂŽn partea marin a limanului. Aspectul cantitativ. Specie rar i pu in numeroas . Importanta. Pe tele nu prezint interes economic, obiect de pescuit sportiv. Starea de protec*ie. Specie protejat la nivel european, este inclus ĂŽn Cartea Ro ie a M rii Negre ca specie vulnerabil (VU).
= " > . " , ' % , ! " % ; , $ . Q ! !!, " !5 !. K ! ! " !. " % " 5 % $ . } % " ( ' % ; % . ' % " ; % . ~ " % ( % . _ ! % % !, %" !. [ ' ( ! 5 & $ % . } ; ( %. + ' , ( % , % $ . Z & ( # !& " ! " 8 & ; %& ; ; ( # - 2-4 ! $ ' %& ; . " ( ! !, ; % . K #& -$ % % . Z " & " & ' 5-8 " " ( %& ( - & " . L ! & ! %& " " $ % ( % % "! . } % " ; -$ % , ' % % . * : %( 7-15 , ' 40 . ' ' . A % . X " ! ' ; " " ! #$ ( . ? ' ' =. + ! ( ! % . @ . Z " % ; ( !. \ Â " % .
" ' <'. \& ! % " , $ ; # Q !, !; % (VU).
101
Perciformes, Centracanthidae
Spicara flexuosa Rafinesque, 1810) - smarid mediteranean, ' $ > 4 4 ' '4 $ Semnele distinctive. Corp alungit, lateral comprimat. Solzii mici. Linia lateral complet . Dou dorsale concrescute, lungi i uniform ĂŽnalte. Pectoralele i ventralele ĂŽnguste, lungi i ascu ite la cap t. Anala lung . Caudala scobit . Capul scurt, cu profilul drept sau u or curbat peste ochi. Botul ascu it. Gura mare, puternic retractabil , cu din i m run i. Falca superioar proeminent . Spatele cenu iu-alb strui sau brun-cenu iu, cu o tent g lbuie. Laturile g lbui, cu numeroase linii longitudinale albastre. Pe flancuri la nivelul capetelor pectoralelor câte o pat dreptunghiular ĂŽntunecat . Abdomenul argintiu. Ă&#x17D;not toarele g lbui sau cenu ii. Dorsala i anala cu pete mici albastre. Lungimea: obi nuit 8-15 cm, maximal 23 cm. Masculii sunt mai mari. Poate tr i 8 ani. R spândirea. Specie indigen . Sporadic ĂŽn perioada de prim var i var intr ĂŽn liman. Aspectul cantitativ. Pe te rar i pu in numeros. Importanta. Pe te de interes economic i sportiv minim. Starea de protec*ie. Statut de protec ie ĂŽn regiune nu are. Specie a c rei exploatare ar trebui reglementat , deoarece ĂŽn mare este vulnerabil (VU).
= " > . ' % ! , % " , $
. Q ! !. K ! ! " !. " % " ' % , % , ; % , !5 ; " #( , ; ! ( . } % # % " ; , % % . ' % " % . ~ " % . } !, " Y ' " ! ; % ; . +% . + ' % $ . X & !! ( # ' % ! " , ( % % ; . " - ! ( - !, ! $ ; . K $ ( % " ' % % ! . Z & %& " " " ! ' "! . K #&
. $ % % . " ' % " %& "! % &. * : %( 8-15 , ' 23 . % " . $ ' 8 . ' ' . A % . '# & . ? ' ' =. + ! ( ! % . @ . Z " % ; ( !. \ Â " % .
" ' <'. \& , & ! ! ! ! !; % (VU).
102
Perciformes, Sciaenidae
Umbrina cirrosa (Linnaeus, 1758) - milacop, ' " % #" = Semnele distinctive. Corp moderat alungit, comparativ Înalt, u or comprimat lateral, spatele anterior curbat. Dou dorsale, unite cu o membran : prima spinoas Înalt i Îngust , iar a doua moale scurt i lat . Anala scurt , cu 1-2 radii spinoase. Pectoralele i ventralele cu câte o radie spinoas . Caudala cu marginea aproape dreapt . Botul bont, rotunjit. Falca superioar proeminent . Sub b rbie o musta groas i scurt . Din ii m run i. Membranele branhiale nu sunt concrescute cu istmul. Spatele i laturile bruncenu ii sau brun-g lbui, cu ni te dungi Întunecate i deschise, Înclinate oblic spre cap. Abdomenul alb-argintiu. Dorsalele, ventralele i caudala cenu iu-brune, pectoralele g lbuie, anala negricioas . Marginea operculelor neagr . Lungimea: obi nuit 22-35 cm, maximal 200 cm. Poate tr i 8 ani. R spândirea. Specie indigen . Prim vara i toamna semnal ri sporadice În partea marin a limanului. Aspectul cantitativ. Pe te foarte rar i pu in numeros. Importanta. Pe te de interes economic i sportiv minim. Starea de protec*ie. Specie protejat la nivel european, este inclus În Cartea Ro ie a M rii Negre ca vulnerabil (VU).
= " > . , ' % ,
" " !, $ . " % " ; % % : " % #( , % , ! , % ; . ' % " , 1-2 " & ( " 5 % #( . K # % % " $ #( . ~ "
" ( ( % . +% " , ; . X & !! ( # ' % ! " . Z " % . ] % . % " " " 5 % $$ " $ . " ( - % $ - ( % , " % " % % " . K #& - . " , # & " ( % , % $ % , ' % ( % . $ % $ % ( % . * : %( 22-35 , ' 200 . $ $ ' 8 . ' ' . A % . X '# " ( ( ! #$ ( . ? ' ' =. \( ' ! ( ! % . @ . % " ; ( ' .
" ' <'. \& ! % " , $ ; # Q !, !; % (VU).
103
Perciformes, Labridae
Symphodus cireneus (Bonnaterre, 1788) â&#x20AC;&#x201C; lapin pestri* , > <1 - -# ; S.ocellatus (ForsskĂĽl, 1775) â&#x20AC;&#x201C; lapin -stelu* , % > - > <1 ; S.tinca (Linnaeus, 1758) â&#x20AC;&#x201C; lapin cu bot lung, > <1 - < Semnele distinctive. Corp oval-alungit, comprimat lateral. Solzii relativ mari. Dou dorsale concrescute: prima spinoas , iar a doua moale. Speciile se deosebesc dup ĂŽn l imea dorsalelor (u or inegale, egale sau inegale). Ventralele cu câte o radie spinoas . Capul cu profilul alungit. Ochii mici. Marginea preoperculei fin zim at . Speciile se mai deosebesc dup num rul rândurilor de solzi pe laturile capului (2, 3-4 sau 5). Gura mic , terminal , buzele groase. F lcile proeminente, din ii conici a eza i ĂŽntr-un rând. Coloritul foarte frumos i variabil. La S.cireneus brun-g lbui, cenu iu, g lbui sau verzui. La masculi dungi albastre-verzi pe opercule, o pat neagr asupra pectoralelor, dorsala i anala cu margini albastre, ochii ro u-portocalii. La femele 2 dungi longitudinale cafenii, papila genital neagr , ĂŽn partea de jos a pedunculului caudal câte o pat neagr . La S.ocellatus verde sau cenu iu-verde, cu dou dungi longitudinale neclare dea lungul liniei laterale, o banda din pete obscure de-a lungul bazei dorsalelor. Pe opercule o pat neagr clar , cu un chenar sub ire ro u i albastru. La baza caudalei o pat neagr . La S.tinca verde sau galben-m sliniu. Pe corp i ĂŽnot toare numeroase pete mici i dungi longitudinale ro ii i albastre. Dou marcaje ĂŽntunecate ĂŽntre ochi. Femelele cu dou dungi brun ĂŽnchise longitudinale pe fiecare latur . Deasupra bazei pectoralelor i pe pedunculul caudal câte o pat neagr . Lungimea: obi nuit 8-15 cm, maximal 16-33 cm. Pot tr i 5-7 ani. R spândirea. Specii indigene. Prezen sporadic ĂŽn partea marin a limanului. Aspectul cantitativ. Specii rare i pu in numeroase. Importanta. Nu prezint interes economic sau sportiv. Starea de protec*ie. Statut de protec ie ĂŽn regiune nu au.
= " > . " - ' , $ . Q ! ' " !. \ % ; % " " , !5 ; #( & ! & ( ( ( # ! % #( ! ( ). K # % " #( . \ ( # ! ( ! ( 5 &: 2, 3-4 5. + ( % , ' , % % ; ( # % # ! " ; ; % ( # !& ! % , % % . \ ' ! !. S.cireneus " ( - ( % , $ % ; % . L -; % " % $ % , ( "! % " ; " ' % " ; - % ;. ( - % , ! ( % " ' % " ( % ' % ( . L S.ocellatus - -; % , ! " % ( % " ' % " ' ; " ; ! %& "! ' ! " " . Z $ % ( "! ; - . L ! & " "! % . L S.tinca ; % $ % . Z " & ( % % % ; ; % "! % " ' % " %. * % % $ ; .
! " ' % - ( % " $ %. Z " & " "! . * : %( 8-15 , ' 16-33 . $ $ ' 5-7 . ' ' . A % %. " ( ( # ! ( . ? ' ' =. + ( % % %. @ . % " ; ( ! # .
" ' <'. \& # .
104
Perciformes, Blenniidae
Parablennius sanguinolentus (Pallas, 1814) â&#x20AC;&#x201C; c *el de mare ro!u (corosbin ), ' - 4 ' - ' # Semnele distinctive. Corp alungit, ĂŽnalt anterior i sc zut ĂŽn posterior, u or comprimat lateral, f r solzi. Dorsala lat , nu este unit cu caudala, p r ile ei ghimpoas i moale f r adâncitur ĂŽntre ele. Pectoralele nu ajung la baza analei. Ventralele slab dezvoltate. Anala lat . Capul bombat, cu c dere lent ĂŽn fa a ochilor. Fruntea u or convex . Tentaculele de pe cap sunt scurte i sub iri (mai scurte decât diametrul ochilor), cu anexe filamentoase pe marginile lor posterioare. Coloritul verde ĂŽnchis, cenu iu-m sliniu, grialb strui sau sur-g lbui. Pe corp pete i benzi scurte ĂŽntunecate. Abdomenul g lbui sau sur-ro ietic. Dorsalele cu pete negricioase. Pectoralele g lbui sau verzui, cu 4-5 rânduri transversale de pete ro ietice. Ventralele, anala i caudala fumurii-g lbuie cu pete mici. Lungimea: obi nuit 10-15 cm, maximal 23 cm. R spândirea. Specie indigen . Prezen sporadic ĂŽn partea marin a limanului. Aspectul cantitativ. Pe te rar i pu in numeros. Importanta. Nu prezint interes economic sau sportiv. Starea de protec*ie. Statut de protec ie ĂŽn regiune nu are.
= " > . " , % " ; ; ( , $ , . " " % ( & % ), #( ! ! ! ( ; % $ . } % " # ( ' " . K # % " ; %. ' % " % . _ ! " Y ! % & " , ; " ! " ;. $ ; ( % " $ %" % . Z ; ( % 5 " ' ( ' ; ), ( % ; . \ -; !, - !, - ! -$ !. K #& $ - . Z
" & % "! " . " " % "! % . } % " $ % ; % , 4-5 " " ( % ! %& "! . K # % , ' % & " $ % "! % . * : %( 10-15 , ' 23 . ' ' . A % . " ( " ( . ? ' ' =. + ! ( ! % %. @ . % " ; ( ! .
" ' <'. \& .
105
Perciformes, Blenniidae
Parablennius tentacularis (Brßnnich, 1768) - coco!el de mare tentaculat, $ ,< =Z - 4 ' - ' # Semnele distinctive. Corp alungit, Înalt anterior i sc zut În posterior, u or comprimat lateral, lipsit de solzi. Dorsala lat , unit cu caudala, p r ile ghimpoas i moale cu o adâncitur mic Între ele. Pectoralele ajung i dep esc baza analei. Ventralele slab dezvoltate. Anala lat . Capul bombat, cu c dere abrupt În fa a ochilor. Fruntea u or concav . Tentaculele de pe cap lungi (mai lungi decât diametrul ochilor), În form de palete cu franjuri pe marginil e lor posterioare. Coloritul maroniu, cenu iu-galben, m sliniu sau negricios. Pe spate i laturi numeroase pete mici negre i 6-7 benzi transversale de pete brune de m rimi diferite. Dorsala cenu iu-g lbuie, cu o pat neagr În anterior. Pectoralele g lbui, anala fumurie. Lungimea: obi nuit 7-10 cm, maximal 15 cm. R spândirea. Specie indigen . Prezen sporadic În partea marin a limanului. Aspectul cantitativ. Pe te rar i pu in numeros. Importanta. Nu prezint interes economic sau sportiv. Starea de protec*ie. Statut de protec ie În regiune nu are.
= " > . " , % " ; ; ( , $ , . " " % (
& % " " ), #( ! ! ! ( ; % ( ' % . } % " # ( ' , ; & ! ' . K # % " ; %. ' % " % . Y ' % " ; ; % , ' " #5 ! % . $ ; ( % " $ % . Z ; ( % 5 " ' % ( ' ; ), " & ; . \ ( !, -$ !, -$ ! ( !. Z " & ( % ( % " 6-7 %& " " ( %& " ; ; ( % "! . " " -$ % , ( & ! ( "! . } % " $ % , ' % - % . * : %( 7-10
, ' 15 . ' ' . A % . " ( " ( . ? ' ' =. + ! ( ! % . @ . % " ; ( ! .
" ' <'. \& .
106
Perciformes, Odontobutidae
Perccottus glenii Dybowski, 1877 - mo! de Amur, -% 1 Semnele distinctive. Corp moderat alungit, anterior gros i posterior u or comprimat lateral. Solzii mici. Dou dorsale, apropiate una de alta, f r spini, a doua este cu mult mai mare decât prima. Pectoralele lungi i late. Ventralele nu prea mari, foarte apropiate la baz . Caudala rotunjit . Capul destul de mare, pu in comprimat lateral, acoperit cu solzi pe cea mai mare din suprafa . Ochii mari. Gura mare, terminal . Buzele groase. Falca inferioar proeminent . F lcile ĂŽnarmate cu din i sub iri i ĂŽncovoia i, a eza i ĂŽn câteva rânduri. Spatele verde ĂŽnchis, smaraldiu. De la bot pân la ochi trece o dung ĂŽngust ĂŽntunecat . Laturile galben-maronii, verde-g lbuie sau murdar-g lbuie. Abdomenul galben sau brun deschis. Pe flancuri i abdomen se v d complicate desene mozaice din pete m cate cenu ii ĂŽnchise de form rotund sau neregulat . Pe ĂŽnot toarele fumurii numeroase pete, bande i linii ĂŽntunecate. Masculii ĂŽn perioada reproducerii devin aproape negri, pe frunte apare o umfl tur mic , iar pe corp i ĂŽnot toarele impare apar pete verzi-alb struie str lucitoare. Lungimea: obi nuit 8-14 cm, maximal 30 cm. Masculii sunt mai mari. Poate tr i 7 ani. R spândirea. Specie alogen (est-asiatic ). Ă&#x17D;n prezent a devenit comun ĂŽn fauna sectorului de sus al bazinului. Ă&#x17D;n albia sectorului de mijloc nu este semnalat . Ă&#x17D;n sectorul de jos al bazinului e semnalat ĂŽn râurile Cubolta, R ut, C inari, Camenca i lacul de acumulare Cuciurgan. Importan*a. Nu prezint interes economic sau sportiv. Ă&#x17D;n ihtiofaun i pesc rii este pe te d un tor. Aspectul cantitativ. Efectivul numeric este ĂŽn cre tere. Starea de protec*ie. Statut de protec ie ĂŽn regiune nu are.
= " > . %, % , " ,
; ( ' $ . Q ! !. " %& " , ; #( , " # ! . } % " " % , # % " ' ' $ %, & ; % . } ' " !, ' " " #5 ! , ( ! ! ' ( . } ; ' . + ' , ( % , % % . Z $ !! ( # ' ' % ! " . Q # $ % ! % ; % ; . " ( -; !, ( -$ % $ -; % . \ % ( ; ; " & ; ! ! " . Z & #& ; % - % "! " ' Y %, " & - " ' % % " ! % "! % . % # " ( ( #, !5 # , " ! ! ! ' ; , " %& " & - #5 % ; % "! % . * : %( 8-14 , ' 30 . % " . $ $ ' 7 . ' ' . Q $ % - ( ' ( % ). X !5 ! %( % Y & (
. X ( " ( . X
$ ( " & , + , , ( & 5 . ? ' ' =. Q '
; . @ . % " ; ( ! . Z $ ' % " & Y % .
" ' <'. \& .
107
Perciformes, Gobiidae
Ponticola cephalargoides (Pinchuk, 1976) â&#x20AC;&#x201C; guvid pontic cu cap mare, #" '< 4 Semnele distinctive. Corp alungit, ĂŽnalt i masiv, anterior cilindric. Pedunculul caudal scurt (ĂŽn l imea lui este egal cu lungimea), comprimat lateral. Tâmplele, ceaf , spatele, istmul, partea posterioar a pieptului, abdomenul lâng pectorale i baza lor sunt acoperite cu solzi. Dou dorsale separate. Ă&#x17D;n l imea dorsalei a doua i a analei scade u or spre posterior. Pectoralele mari. Ventralele concrescute ĂŽntr-o ventuz , gulerul ei cu lobi laterali mari i ascu i i. Caudala rotunjit . Capul mare, lat, u or comprimat lateral. Ochii mari, apropia i unul de altul (distan a dintre ei aproximativ jum tate din diametrul lor). Botul scurt i bont, lungimea lui e egal sau mai mare decât diametrul ochiului. Gura mare, aproape orizontal , col urile ei ajung la nivelul pupilei. Buzele groase, cea superioar larg , relativ scurt , cu margini ondulate i u or ĂŽngro at la cap tul posterior. Falca inferioar nu e proeminent . Coloritul verde-oliv. Pe spate i laturi numeroase dungi i pete brun-galbene. Prima dorsal niciodat nu are dung galben -portocalie pe margini, a doua dorsal cu dungi scurte. Vezica ĂŽnot toare lipse te. Lungimea: obi nuit 20 cm, maximal 25 cm. R spândirea. Pe te indigen, relict ponto-caspic. Uneori este g sit ĂŽn partea marin a limanului. Aspectul cantitativ. Pe te rar i pu in numeros. Importanta. Pe te de interes economic i sportiv minim. M rimea legal de pescuit admis - peste 11 cm. Starea de protec*ie. Statut de protec ie ĂŽn regiune nu are.
= " > . " , %
, " !! ( ' ( !. ~ ' % ( % ! ! ), $ . !, ; % , " , , ; !! ( ' , #& ; %& " & ! " % % ( . * ; ' %& " %& " . X% " ' " ( ' ' ! ; . } % " " % . K # % " ' $
; # " , ' ; % % " . ~ " ; . } " !, !, '
$ . } ; " % , " $ % ; . $ ;' " " ;. +% ( ' , " , ' ;. + ' , " ( ; ' % , % ; ( . } % % . X & !! !, ' !, % ! ( ' 5 ! ; . Z $ !! ( # ' % ! " . \ ; - !. Z " & $ - % " ( % "! % . % " " ; # $ - $ # " " #, " - ; % ; ( ( . ' " ;% ! . * : %( 20 , ' 25 . ' ' . A % . - " . " ; ' . ? ' ' =. ( % . @ . X " % Â " % " % . + ; % ; & - 11 .
" ' <'. \& .
108
Perciformes, Gobiidae
Ponticola eurycephalus (Kessler, 1874) â&#x20AC;&#x201C; guvid de mare, #" - "& Semnele distinctive. Corp alungit, anterior cilindric ĂŽn sec iune. Pedunculul caudal scurt i ĂŽnalt (lungimea e egal cu ĂŽn l imea sau pu in mai mare), u or comprimat lateral. Partea superioar a capului i operculelor, tâmplele, ceafa, spatele, istmul, pieptul, abdomenul i baza pectoralelor sunt acoperite cu solzi. Dou dorsale separate, ĂŽn l imea dorsalei a doua cre te spre posterior. Pectoralele mari, ajung la nivelul analei. Ventralele concrescute ĂŽntr-o ventuz care nu ajunge la anus, gulerul ei cu lobi laterali ascu i i. Caudala rotunjit . Capul mare, lat i neaplatizat, u or comprimat lateral - ĂŽn l imea lui e mai mare decât l imea. Ochii mari, apropia i unul de altul. Distan a dintre ochi pu in mai mare decât diametrul lor. Gura mare, oblic ĂŽn sus, col urile ei dep esc pupila. Buzele groase. Buza superioar ĂŽngro at i plat , iar cea inferioar u or proeminent . Coloritul brun-galben sau brun-c r miziu. Pe opercule pete rotunde deschise i 1-2 dungi negre longitudinale scurte. Pe laturi marmora ii de pete variate brun ĂŽnchise i dungi deschise. Ă&#x17D;not toarele cenu ii, cu excep ia ventuzei ventrale, sunt v rgate de dungi ĂŽntrerupte negre cu tent de albastru ĂŽnchis. Vezica ĂŽnot toare lipse te. Lungimea: obi nuit 12-14 cm, maximal 28 cm. Poate tr i 4 ani. R spândirea. Pe te indigen, relict ponto-caspic. Distribu ia nu e studiat . Semnalat sporadic ĂŽn liman, delt , la gurile fluviului, lacul Cuciurgan i ĂŽn albia sectorului de mijloc (Soroca - Rezina). Aspectul cantitativ. Popula ii rare i pu in numeroase. Importanta. Pe te de interes economic i sportiv minim. Starea de protec*ie. Statut de protec ie ĂŽn R. Moldova specia nu are, de i ĂŽn bazinul fluviului este vulnerabil (VU).
= " > . " , " !! ( ' ( !. ~ ' % - % ( ' ' . X & % $ %& % , " , !, ; % " '#, , #& ! %& " " % % ( . * ; ' %& " %& " , % " " % ! ; . } % " " % , # ' ' " . K # % " ! $ " , ! ' !, ; % % " . ~ " ; . } " !, ! " #5 ! - % ; ' %. } ; " % , " $ % ; . $ ;' ( ' ' ;. + ' , ; ; " &, % ; & ! ; ; ( . } % % . X & !! 5 , " #5 . Z $ !! ( # ' % ! " . \ & - !, %$ - ! ( !. Z 5 & % % "! 1-2 ( % " ' % " . Z & " ' Y % - ( % "! % " . , ; #( # " , " % - . ' " ;% ! . * : %( 12-14 , ' 28 . $ $ ' 4 . ' ' . A % . - " . + " ; ( . " ( ( ! , ' , ( & 5 ( ( - + ; ). ? ' ' =. + ! ( ! % . @ . ' " % " ; ( .
" ' <'. Z +. & , & !
! ! ! $ % (VU).
109
Perciformes, Gobiidae
Ponticola kessleri (GĂźnter, 1861) - guvid de balt , #" -% Semnele distinctive. Corp alungit, anterior ĂŽngro at i cilindric ĂŽn sec iune. Pedunculul caudal pu in mai lung decât ĂŽnalt, comprimat lateral. Deasupra capul, ceafa, tâmplele, 1/3 din opercule, baza pectoralelor, posteriorul istmului (anteriorul lui e gol) acoperite cu solzi. Dou dorsale separate, a doua uniform ĂŽnalt sau u or redus spre posterior. Pectoralele mari, ĂŽngustate i rotunjite, primele radii incluse ĂŽn membran . Ventralele concrescute ĂŽn ventuz rotund care nu ajunge la anus, gulerul ei cu lobi laterali mari i obtuzi. Anala scade ĂŽn ĂŽn l ime spre posterior. Caudala rotunjit . Capul aplatizat, cu l imea mult mai mare decât ĂŽn l imea. Ochii mici, apropia i (distan a dintre ei aproape egal cu diametrul ochiului), nebulbuca i i privesc ĂŽn sus. Botul lat i bont. Gura mare, oblic ĂŽn sus, col urile ei dep esc nivelul pupilei. Buzele groase, cea superioar la capete se l e te considerabil. Falca inferioar u or proeminent . Coloritul de la cenu iu-brun la verzui, cu o tent ro ietic . Laturile i abdomenul g lbui. Pe flancurile capului pete rotunde deschise cu marginea ĂŽntunecat . Pe corp 5 rânduri de pete i dungi mari transversale brun ĂŽnchise, uneori cu o pat triunghiular la baza caudalei. Ă&#x17D;not toarele cenu ii i, cu excep ia ventuzei ventrale, au rânduri de pete negricioase mici. Vezica ĂŽnot toare lipse te. Lungimea: obi nuit 9-14 cm, maximal 22 cm. R spândirea. Pe te indigen, relict ponto-caspic. Albia i afluen ii fluviului, lacurile de acumulare, lacurile de lunc , delta i limanul. Acest expansionist ĂŽ i l rge te arealul. Aspectul cantitativ. Efectiv numeric moderat. Importanta. Pe te de interes economic i sportiv minim. M rimea legal de pescuit peste 11 cm. Starea de protec*ie. Specie protejat la nivel european i mondial. Ă&#x17D;n R. Moldova ea nu are statut de protec ie, de i ĂŽn fluviu este rar (R).
= " > . " , " 5 ( . ~ ' ( ' % , ( % , $ . X & %, ; % , !, $ % % 1/3, ! %& " , ; !! ( ' " % % ( (" !! ( ' !). * ; ' %&
" %& " , % " ( ' ' ! ; . } % " $ % ; % , & " % ( . K # ! " ! ' !, ' " ; % % " . X% ' " ' ! . ` % ; ( ' ' % %. } ; $ %, %"!( % ! &. + ' , ; ; &. } % % , & !! " ; ( ' ! !. Z $ !! ( # ' ( ' % !. \ - ; , % . % % % "! % . Z 5 ! " " ( %& - %& "! -" , ; & ! & . , ; #( # %&, ! ( %& "! % . ' " ;% ! . * : %( 9-14 , ' 22 . ' ' . A % . - " . + " , & 5 &, " ( %& &, ' , ' . + ! . ? ' ' =. L ( ! % . @ . % " ; ( ' . + ; % ; - 11 .
" ' <'. \& ! % " . Z +. & , & ! ! ! ! (R). 110
Perciformes, Gobiidae
Ponticola syrman (Nordmann, 1840) â&#x20AC;&#x201C; guvid-sirman, #" -' 4 Semnele distinctive. Corp alungit, gros i anterior cilindric ĂŽn sec iune . Pedunculul caudal alungit i gros (lungimea de 1,5 ori dep e te ĂŽn l imea). Spatele, ceafa pân la ochi, tâmplele, partea superioar a operculelor, aproape tot pieptul i abdomenul sunt acoperite cu solzi. Fruntea pân la ochi i baza pectoralelor sunt nude. Dou dorsale apropiate, ĂŽn l imea dorsalei a doua la mijloc i la sfâr it cre te, radiile ei la capete sunt f r membran . Pectoralele mari i rotunjite. Ventralele concrescute ĂŽn ventuz rotund care nu ajunge la anus, gulerul ei cu lobii mari i obtuz rotunji i. Radiile analei la capete sunt f r membran , ĂŽn l imea lor spre posterior cre te. Caudala rotunjit . Capul mare, pu in mai lat decât ĂŽnalt. Ochii de m rime medie, apropia i, bulbuca i i privesc ĂŽn sus (spa iul dintre ochi mult mai mic decât diametrul lor). Botul lung, obtuz rotunjit. Gura mare, terminal , oblic ĂŽn sus, col urile ei ajung la nivelul pupilei. Buze groase, cea superioar sub ire, lung i u or l it la posterior. Falca inferioar u or proeminent . Coloritul deschis, de la cenu iu la brun-g lbui. De la ochi spre buza superioar trece o band negricioas . Laturile cu pete mari brun deschise, neregulate i aranjate ca tabla de ah. Ă&#x17D;not toarele impare cu dungi alb strui ĂŽnchise. Ă&#x17D;n partea anterioar de sus a primei dorsale trece o linie neagr pronun at . Vezica ĂŽnot toare lipse te. Lungimea: obi nuit 10-14 cm, maximal 25,6 cm. Poate tr i 6 ani. R spândirea. Pe te indigen, relict ponto-caspic. Prim vara semnalat ĂŽn liman, rar ĂŽn delt i la guri. Aspectul cantitativ. Pe te rar i pu in numeros. Importanta. Pe te de interes economic i sportiv. M rimea legal de pescuit admis - peste 11 cm. Starea de protec*ie. Specie protejat la nivel european i mondial. Ă&#x17D;n regiune nu e protejat.
= " > . " , , " !! ( ' ( !. ~ ' ( 1,5 ; " % % ), ; % . " , ; % ;, !, & !! ( ' $ %& % , " ( #& " % % ( . X &, ; !! ( ' % ! %& " % . * " $ %& " %& " , % " " " % !, ( & %. } % " " % , ; % . K # % " ' # " , ! ' !, ' " ; % % " . _ ( ' " & %, " ( !. } ' !, ( % !. } ; $ %, %" % ! &. $ ;' ; ( ' ' ;. +% " ; . + ' , ( % , ; ; " &. } % % , & !! ! !, . Z $ !! ( # ' ( ' % !. \ - $ - ( . \ ; & ! " . K ' " ' % - % "! , " $ % & " ! . Z " % " % % " . X " & ( " " " ; ! ( ! " . ' " ;% ! . * : %( 10-14 , ' 25,6 . $ $ ' 6 . ' ' . " . X , ' ' . ? ' ' =. + ! ( ! % . @ . \ Â " % " % . + ; % ; - 11
.
" ' <'. \& ! % " .
111
Perciformes, Gobiidae
Ponticola ratan (Nordmann, 1840) â&#x20AC;&#x201C; guvid-ratan, #" - Semnele distinctive. Corp alungit, anterior cilindric, spatele ĂŽnalt curbat. Pedunculul caudal scurt (lungimea egal sau pu in mai mare decât ĂŽn l imea) i comprimat lateral. Tâmplele, ceafa, partea superioar a operculelor, istmul, baza pectoralelor i abdomenul acoperite cu solzi. Dou dorsale separate, ĂŽn l imea dorsalei a doua cre te spre posterior. Pectoralele mari. Ventralele concrescute ĂŽn ventuz , gulerul ei cu lobi laterali dezvolta i i ascu i i. Caudala rotunjit . Capul mare, lat - ĂŽn l imea dep e te l imea, pu in comprimat lateral. Ochii mari, apropia i, bulbuca i i privesc ĂŽn sus. Gura mare, terminal , oblic , col urile ei dep esc pupilele. Buzele groase, cea superioar lung i uniform sub ire. Falca inferioar u or proeminent . Coloritul cenu iu sau brun ĂŽnchis. Laturile cu 8 mici pete transversale brun-ro ii i g lbui. Abdomenul albicios. Ă&#x17D;not toarele cenu ii ĂŽnchise cu o tent de albastru ĂŽnchis str lucitor. Prima dorsal cu 1-3 dungi transversale ĂŽntunecate, cu marginile galben-portocalii. Vezica ĂŽnot toare lipse te. Lungimea: obi nuit 12-18 cm, maximal 23 cm. Poate tr i 4 ani. R spândirea. Pe te indigen, relict ponto-caspic. Uneori semnalat ĂŽn partea marin a limanului. Aspectul cantitativ. Pu in numeros. Importanta. Pe tele de interes economic i sportiv minim. Starea de protec*ie. Specie protejat la nivel european, este inclus ĂŽn Cartea Ro ie a M rii Negre ca specie vulnerabil (VU).
= " > . " , " !! ( ' ( !,
" !. ~ ' ( ( ' ' % %) $ . !, ; % , & !! ( ' $ %& % , , ! %& " #& " % % ( . * ; ' %& " %& " . X% " " " % ! ; . } % " " % . K # % " , ! $ , ; # " , % $ % ; % % " . ~ " ; . } " ! !, % " % , ' $ . } ; " % , " $ % ; , %"!( % , ! &. + ' , ( % , , % ; & ! ; ; ( . } % % . X & !! !, !. Z $ !! ( # ' ( ' % ! " . \ ! - !. K 8 ' " " ( % - % -$ % "! . K #& . - % !5 - . % " "
1-3 " " ( % % " $ - $ " & . ' " ;% ! . * : %( 12-18 , ' 23 . $ $ ' 4 . ' ' . A % . - " . ( ! " ( , #5 ' # !;' . ? ' ' =. Z ( % . @ . % " ; ( ' .
" ' <'. \& ! % " . X #( # Q ! !; % (VU).
112
Perciformes, Gobiidae
Babka gymnotrachelus (Kessler, 1857) â&#x20AC;&#x201C; moc na!, #" -% Z Semnele distinctive. Corp alungit, anterior gros i cilindric. Pedunculul caudal mai lung decât ĂŽnalt, u or comprimat lateral. Tâmplele, ceafa, operculele, spatele ĂŽnaintea dorsalei, istmul i baza pectoralelor goale. Dou dorsale separate, capetele radiilor ĂŽn prima dorsal f r membrane. Ă&#x17D;n l imea dorsalei a doua aproape uniform . Pectoralele mari i rotunjite. Ventralele concrescute ĂŽn ventuz alungit , care ajunge la anus, gulerul ei f r lobi laterali. Ă&#x17D;n l imea analei cre te u or spre posterior. Caudala rotunjit . Capul mai lat decât ĂŽnalt. Ochii mari, apropia i, bulbuca i i privesc ĂŽn sus (spa iul dintre ochi mult mai mic decât diametrul lor). Botul scurt i bont. N rile anterioare sub form de tuburi scurte. Gura mare, aproape orizontal , col urile ei dep esc marginea anterioar a ochiului. Buzele groase, cea superioar c rnoas i l rgit spre posterior. F lcile egale. Coloritul cenu iu-g lbui sau cenu iu-cafeniu. Capul cu dungi oblice ondulate i pete ĂŽntunecate. Pe opercule trei dungi negricioase. Flancurile corpului cu pete brun-negre, care formeaz benzi oblice orientate cu cap tul de jos anterior. Prima dorsal cu 3 dungi mari longitudinale ĂŽntunecate, a doua dorsal , caudala i pectoralele cu rânduri ĂŽnguste din puncte ĂŽntunecate. Ventuza ventral i anala cenu iu ĂŽnchise. Vezica ĂŽnot toare lipse te. Lungimea: obi nuit 10-12 cm, maximal 26 cm. R spândirea. Pe te indigen, relict ponto-caspic. Ă&#x17D;n bazinul fluviului e r spândit pretutindeni. Este un expansionist care- i l rge te arealul. Aspectul cantitativ. Pe te comun i numeros, mai ales ĂŽn albie, lacuri, afluen i i ĂŽn liman. Importan*a. Pe te de interes economic i sportiv minim. M rimea legal de pescuit peste 11 cm. Starea de protec*ie. Statut de protec ie ĂŽn R. Moldova nu are.
= " > . " , " !! ( ' ! ( !. ~ ' % , ( % , $ . !, ; % , $ % % , " " " , ! %& " % . * ; ' %& " %& " , % ( "
" % # ! " " . X% " " ( . } % " " % , ; % . K # % " ' ; # # " , ! & ' !, ; %& " . X% ' " " % !. } !, ( % !. } ; " % , $ %, %"!( % ! &. $ ;' ' ;. +% , " . ; & ( . + ' , " ( ; ' % . } % % , & !! ! ! ( ' . Q # %. \ $ - ! - ( !. X & % % ; % % " "! . Z 5 & %& " . K ( % "! , % ! ' ! " % " " " ( % " %. % " " 3 % " ' % " , " , & % " # ; ! % %& ( . K # ! " ' % " - % . * : %( 10-12
, ' 26 . ' ' . A % . - " . X
bvttn " " . + !#5 " . ? ' ' =.
% , !( & &. @ . % " ; ( ' . + ; % ; - 11 .
" ' <'. \& +. . 113
Perciformes, Gobiidae
Proterorhinus semilunaris (Heckel, 1837) - moac de br di! vestic , > $ " #" -Z<Z ; Proterorhinus marmoratus (Pallas, 1814) â&#x20AC;&#x201C; moac de br di! estic , ' " #" -Z<Z Semnele distinctive. Corp alungit, u or comprimat lateral, partea anterioar cilindric , pedunculul caudal scurt i ĂŽnalt. Solzii relativ mari. Dou dorsale foarte apropiate. Pectoralele mari i ajung ĂŽn dreptul radiilor 4-5 ale dorsalei a doua. Ventralele concrescute ĂŽn ventuz , gulerul ei f r lobi laterali clari. Caudala rotunjit . Capul semnificativ mai mare decât lat, u or comprimat lateral. Ochii mari, apropia i (spa iul dintre ochi mai mic decât diametrul lor). Botul bont. N rile anterioare ĂŽn form de tuburi sub iri care atârn deasupra buzei de sus. Gura mic , buzele groase. F lcile de lungime egal . Operculele, cu excep ia marginii lor superioare, sunt f r solzi. Coloritul cenu iu-brun sau galben-verzui. Sub ochi trece o pat ĂŽntunecat cu margine alb . Pe corp desen marmorat brun ĂŽnchis: 4-6 dungi transversale brune i dungi neregulate pe spate. La baza caudalei o pat triunghiular ĂŽntunecat . Ă&#x17D;not toarele, cu excep ia ventuzei ventrale, cu rânduri de pete cafenii. Vezica ĂŽnot toare lipse te. Lungimea: ĂŽn ap dulce 6-8 cm, ĂŽn ap salmastr 1112 cm. Poate tr i 4 ani. Aceste specii la exterior difer dup num rul radiilor moi ĂŽn dorsala a doua (18-20 i 14-18) i ĂŽn anal (13-15 i 15-17), dup lungimea capului fa de cea a corpului (28-31% i 24-28%), dup colorit i dimensiunile corporale. R spândirea. Specii indigene, relicte ponto-caspice. Ă&#x17D;n bazinul fluviului tr iesc ambele specii: cea dulcicol (P.semilunaris) se g se te peste tot ĂŽn bazin, iar cea salmastr (P.marmoratus) - numai ĂŽn liman. Specia dulcicol este un expansionist ce ĂŽ i l rge te arealul. Aspectul cantitativ. Popula ii pu in numeroase, efectiv mare atinge ĂŽn liman, lacuri i pâraiele reci. Importanta. Nu prezint interes economic sau sportiv. Starea de protec*ie. Specii protejate la nivel european. Ă&#x17D;n regiune nu au statut de protec ie.
= " > . " , $ . !! ( ' ( !, & ' . * ; " $ %&
" %& " . } % " ' , # 4-5- (
" " . K # % " ' " , " !! ; ! %& %& " . } % !, ( !, $ . } ; " % , $ %. ; % ! % % ( , #5 & . } % 5 % . Q # %. % % % , ; #( & & !. \ - ! $ -; !. ; % "! . Z - ( % "! % : 4-6 % " " ( % " % ( % ! % " " , " & !5 & % "! . L ! & ' % "! . ' " ;% ! . * : " 6-8 , - 11-12 . $ $ ' 4 . X % ( # ! " ( ! & ( " (18-20 14-18) ' " & (13-15 15-17), % (28-31% 24-28%), ! ; . ' ' . - " %. X
# : " % (P.semilunaris) " # , % (P.marmoratus) - ' . ? ' ' =. Z ( % " " ! . @ . % " ; ( ! # .
" ' <'. \& ! % " %. 114
Perciformes, Gobiidae
Mesogobius batrachocephalus (Pallas, 1814) â&#x20AC;&#x201C; hanos, #" - < (#" 4 ) Semnele distinctive. Corp alungit, nu ĂŽnalt, anterior cilindric i posterior comprimat lateral. Pedunculul caudal mai lung decât ĂŽnalt. Solzii mici, mai ales pe spate. Ceafa, istmul i operculele f r solzi. Dou dorsale care se ating. Dorsala a doua pu in mai lung decât anala. Pectoralele mari i cu capetele rotunjite. Ventralele concrescute ĂŽn ventuz care nu ajunge anusul, gulerul ventuzei f r lobi laterali. Caudala rotunjit . Capul mare i lung, lat i puternic aplatizat (l imea e mai mare decât ĂŽn l imea), anterior ĂŽngustat, aproape triunghiular. Pe cap, istm, tâmple, opercule i baza pectoralelor solzii lipsesc. Ochii mari, proeminen i i apropia i, privesc ĂŽn sus i pu in lateral. Gura foarte larg , pu in oblic ĂŽn sus. Falca inferioar proeminent . Buzele groase, ĂŽn special cea superioar . Coloritul cenu iu-brun sau galben-brun, cu 5-6 pete de diferite forme i dungi transversale brun ĂŽnchise. Abdomenul alb-alb strui. Ă&#x17D;not toarele, cu excep ia ventuzei ventrale i analei, cu serii longitudinale de pete brune. La baza pectoralelor 1-2 pete ĂŽntunecate. Vezica ĂŽnot toare lipse te. Lungimea: obi nuit 20-25 cm, maximal 50 cm. Poate tr i 8 ani. R spândirea. Pe te indigen, relict ponto-caspic. Distribu ia nu e studiat . G sit ĂŽn liman, delt , guri, albie, lacurile Dub sari, Cuciurgan i Ghidighici. Aspectul cantitativ. Pe te rar i pu in numeros, declin numeric continuu. Importanta. Nu prezint interes economic i sportiv. M rimea legal de pescuit - peste 11 cm. Starea de protec*ie. Specie protejat la nivel european. Este inclus ĂŽn Cartea Ro ie a M rii Negre ca specie vulnerabil (VU). Specia ĂŽn fluviul Nistru este vulnerabil (VU).
= " > . % ! ; . !! ( ' ( Y %, ; !! - $ ! . ~ ' % , ( % . Q ! !, " " . ] % , $ % % % . * " #5 & ! " %& " . X " " ' ' " . } % " ' , ; % . K # % " , ! $ , ; # " , ! ' !, " ; " " ! . } " ! !, ! ' " 5 ! ( " % % ),
" $ , " ( ' !. X & %, ; % , !, 5 , $ % % , ! %& " % . } ; ' , %" % " $ % ; . + ( ' , " % &. Z $ !! ( # ' ; & . } % % , & !!. \ - ! $ - !, 5-6 ; ( Y % - % "! " " ( % " . Z ; ; - % . (; #( # " ' " ) # - ( % " %. L ! %& " ( 1-2 %& "! . ' % " ;% ' . * : %( 20-25 , ' 50 . '( . $ $ ' 8 . ' ' . - " . + " ; ( . X ( ! , ' , , & 5 & * ', ( } (. ? ' ' =. ( ! % , " " $ !. @ . \ Â " % " . + ; % ; & 11 .
" ' <'. \& ! % " . X #( # Q ! !; % (VU). Z +. & . 115
Perciformes, Gobiidae
Aphia minuta (Risso, 1810) â&#x20AC;&#x201C; guvid de sticl , #" -# ( _ -) Semnele distinctive. Corp alungit, comprimat lateral. Solzii mari, u or caduci. Dou dorsale separate la o distan mare. Pectoralele rotunjite. Ventralele concrescute ĂŽntr-o ventuz rotund , cu gulerul f r lobi laterali. Anala i dorsala a doua la masculi sunt mult mai ĂŽnalte, decât la femele. Caudala rotunjit . Capul mare, comprimat lateral. Ceaf goal . Ochii a eza i lateral i dep rta i unul de altul. Gura larg , oblic ĂŽn sus. Buzele i operculele masive. Falca inferioar proeminent . Din ii mici, conici. Corpul de culoare alb , transparent - numai ochii, vezica ĂŽnot toare, intestinul i peritoneul sunt pigmenta i in negru-argintiu. De-a lungul bazei ĂŽnot toarelor impare i pe cap sunt puncte negre sau brune mici. Adul ii au pete mici negre pe buze, ĂŽntre ochi, pe b rbie i ĂŽn fa a ventralelor. Un num r de pete verzui pe spate, galben-verzui ĂŽntunecate pe flancuri, ro u-brune de-a lungul analei i puncte negre de-a lungul radiilor caudalei. Lungimea: obi nuit 3-4,5 cm, maximal 6 cm. Masculii sunt mai mari. Pot tr i 2 ani. R spândirea. Specie indigen . Sporadic ĂŽntr ĂŽn partea marin a limanului. Aspectul cantitativ. Specie rar i pu in numeroas . Importanta. Nu prezint interes economic sau sportiv. Starea de protec*ie. Specia ĂŽn regiune statut de protec ie nu are.
= " > . , $ . Q ! " !
" #5 !. K . * ' ; %& " %& " . } % " ; % . K # % " , ! $ , ; # ; # " , " !! ; ! " " ; " . ' % " " " ; % , ( . ~ " ; . } ' !, $ . ] % % . } ; " $ % " % . + , . } % 5 % . Z $ !! ( # ' ' % " " . ] % ( # !& , ( . , " ; ( , " % ' ; , " ' % " ;% ' ( ( ). X ' ! " %& " ( % ( % % " . L " ; %& % ( % ( &, $ ; , " " # %& " . +! ; %& "! % " , $ -; -( %& &, - %& ' ' " ( %& ( ' ( & " . * : %( 3-4,5 , ' 6 . % " . $ $ ' 2 . ' ' . A % . " ( " " ! " ( . ? ' ' =. + ! ( ! % . @ . % " ; ( ! .
" ' <'. \& .
116
Perciformes, Gobiidae
Benthophiloides brauneri Beling et Iljin, 1927 - guvida! de Dun re, #" <% < Semnele distinctive. Corp alungit, ĂŽn l imea mai mare decât l imea, pedunculul caudal scurt i u or comprimat lateral. Solzii cu spini foarte lungi la cap t, rari i nu se suprapun. Partea de sus al capului i spatelui pân la baza dorsalei a doua, baza pectoralelor i abdomenului sunt total nude. Pe cap sunt solzi numai pe partea inferioar a obrajilor i pe opercule. La adul i solzii lipsesc. La puiet mijlocul laturilor, pedunculul caudal i partea inferioar a operculelor sunt cu solzi. Dou dorsale u or separate. Ventralele concrescute ĂŽn ventuz , cu guler dezvoltat, f r lobi laterali, ea ajungând la anus. Capul mare, lat i aplatizat. Ochii mari, privesc oblic ĂŽn sus. Botul ascu it. N rile anterioare conice i ĂŽntinse ĂŽn tuburi scurte, cele posterioare cilindrice. Falca inferioar proeminent . Gura mic , u or oblic . Buzele sub iri, buza superioar neregulat ĂŽngro at . Coloritul brungalben. Pe opercule 2 dungi cafenii ĂŽnchise, orientate oblic de la ochi ĂŽn jos. Corpul pres rat cu pete i puncte m runte variate, formând un desen marmorat. Partea anterioar a spatelui pân la dorsal are dungi ondulate i pete brune. Pe spate i laturi dou pete transversale neclare brune ĂŽnchise: prima dup baza pectoralelor i pân sub baza dorsalei a doua, cea de a doua - sub baza jum t ii posterioare a dorsalei a doua. La baza caudalei o pat mic triunghiular . Ă&#x17D;not toarele brun deschise, mai intens prima dorsal . Vezica ĂŽnot toare lipse te. Lungimea: obi nuit 4-5 cm, maximal 7,2 cm. R spândirea. Pe te relict ponto-caspic. Distribu ia nu e studiat . Sporadic ĂŽn liman i delt . Aspectul cantitativ. Pe te rar i pu in numeros. Importan*a. Nu prezint interes economic sau sportiv. Starea de protec*ie. Specie protejat la nivel european, este inclus ĂŽn Cartea Ro ie a M rii Negre ca vulnerabil (VU).
= " > . % ! , % ' ( , & ' $ . Q ! !, ( ' % " , ! #5 !. X & !! ( ' % " % (
" " , ! %& " #& % . Z ( ! ' ' $ ; ( 5 $ %& % &. L " ; %& ( ) ( ! . L , & ' $ !! ( ' $ % ( . * ; ' %& " %& " . K # ! " ; % , ; " & %, ' !. } " !, ! " 5 !. } ; ' , % & . +% . ; ( % ! % ( , ; ( ' ( . Z $ !! ( # ' % ! " . + ' , . } % , & !! 5 . Z 5 & 2 - ( % " , 5 & ; ;. % . Q ; " " & ! " " ( % " % ( % - % " . ' "! ! & " . ' " ;% ! . * : %( 4-5 , ' 7,2 . ' ' . - " . " ( , ' ; '!&. ? ' ' =. + ! ( ! % . @ . % " ; ( ! .
" ' <'. \& ! % " . X #( # Q ! !; % (VU).
117
Perciformes, Gobiidae
Benthophilus nudus Berg, 1898 - umfl tur gola! pontic , 4 ' - % - <% ; Benthophilus durrelli Boldyrev et Bogutskaya, 2004 â&#x20AC;&#x201C; umfl tur de Don, $ ' - <% Semnele distinctive. Corp alungit, anterior mai gros i foarte puternic aplatizat. Pedunculul caudal scurt, sub iat i comprimat lateral. Corpul acoperit de rânduri longitudinale de tuberculi oso i mai mari (1 rând dorsal, 1-2 laterali i 1 ventral) i de boabe osoase mici ĂŽntre ele. Dimensiunea, num rul i amplasarea lor la specii difer . Dou dorsale separate de un spa iu larg, prima dorsal e mai mic decât a doua. Ventralele concrescute ĂŽn ventuz mare (mai lung decât pectoralele), membrana gulerului ei f r lobi laterali. Anala mai joas decât a doua dorsal . Caudala ĂŽngust i rotunjit . Capul mare, lat i puternic aplatizat. Capul cu 2 rânduri de tuberculi mari, 2 tuberculi impari mari i ni te boabe osoase mari pe obraji. Ochii mici, distan a i i privesc oblic ĂŽn sus. N rile anterioare formeaz tuburi conice scurte. Botul ĂŽngust i scurt. Falca inferioar proeminent . Gura mare, buzele sub iri. Ă&#x17D;n col urile gurii câte un fald din piele de diferite forme i m rimi. Sub b rbie o musta mic . Coloritul bruncenu iu sau brun-g lbui. Pe cap, spate i laturi pete transversale i puncte brun ĂŽnchise de forme neregulate: 1 - semicircular ĂŽngust acoper prima dorsal ; 2 - inelar lat ĂŽnconjoar partea posterioar a dorsalei a doua; 3 - incomplet inelar ĂŽngust la baza caudalei. La baza caudalei o mic fâ ie triunghiular incomplet . Dorsalele, caudala i pectoralele cu rânduri de mici pete. Lungimea: obi nuit 4-6 cm, maximal 13,5 cm. Masculii mai mari. Poate tr i 1 an. R spândirea. Relict ponto-caspic. Ă&#x17D;n liman, delt i albie - de la guri pân la barajul Dub sari, de asemenea ĂŽn bra ul Turunciuc i lacul Cuciurgan. Aspectul cantitativ. Pe te pu in numeros, ĂŽn unele por iuni ĂŽn ultimul timp devine abundent. Importan*a. Nu prezint interes economic sau sportiv. Starea de protec*ie. Specia nu are statut de protec ie ĂŽn R. Moldova, de i ĂŽn fluviu este rar (R).
= " > . , " ( ; ( ' " 5 , & ' , ; $ % . } " % % " % % ' " ' %& ! (1 " , 1-2 %& 1 # ) % ; % $ . & ( , ( " $ ; ( # !. " %& " , ; % " $ . K # % " ! ' # " ( %& " ), ; " . } ' !, ! ' " 5 !. Z " % % ; # ! , , # ! " % " % % ' ; % 5 &. } ; %" % % & . ; % ! % ( ( . Z $ !! ( # ' % " #5 !. + ' , % . X & $ ! . Z " ! % $ ' $ % . \ $ - ( !. Z ,
" & - % "! "! % . * : %( 4-6 , ' 13,5 . % " . $ $ ' 1 . ' ' . - " . X , ' '! " ' " % }W * ', $ ( ( & 5 . ? ' ' =. \ %( ( % " " ! , %& ( & ( % . @ . % " ; ( ! .
" ' <'. \& +. , & ! (R). 118
Perciformes, Gobiidae
Caspiosoma caspium (Kessler, 1877) â&#x20AC;&#x201C; caspiosoma, ' ' 4 Semnele distinctive. Corp alungit, de ĂŽn l ime mic , partea anterioar cilindric , pedunculul caudal alungit, sub iat i u or comprimat lateral. Corpul f r solzi. Linia lateral lipse te. Dou dorsale separate. Pectoralele mari. Ventralele concrescute ĂŽn ventuz alungit . Caudala rotunjit . Capul alungit, u or aplatizat i lat (l imea lui de 1,5 ori dep e te ĂŽn l imea). Ochii de m rime medie, apropia i unul de altul, a eza i oblic ĂŽn sus i u or bulbuca i (distan a dintre ochi mai mic decât diametrul lor). N rile anterioare ĂŽn form de tuburi conice scurte. Botul bont, obrajii i buzele groase. Gura mic . F lcile de lungime egal . Coloritul alb-g lbui, cafeniu-g lbui sau brun deschis, cu numeroase pete negre mici. Pe laturile capului o dung lat oblic neagr , trecând de la ochi, cealalt dung trece de la ochi spre ceaf . Marginea inferioar a operculei neagr . Pe spate i flancuri o pat lat brun ĂŽnchis situat anterior de prima dorsal , a doua pat aflat la sfâr itul ei. La baza caudalei o pat mare triunghiular de culoare brun ĂŽnchis . Abdomenul mai deschis la culoare. Ă&#x17D;not toarele cafenii deschise. Vezica ĂŽnot toare lipse te. Lungimea: obi nuit 2-4 cm, maximal 5 cm. Poate tr i 3 ani, de obicei doar 1 an. R spândirea. Relict pontic. Distribu ia nu e studiat . Semnalat ĂŽn liman, delt i lacul Cuciurgan. Aspectul cantitativ. Extrem de pu in numeroas . Importanta. Nu prezint interes economic sau sportiv. Starea de protec*ie. Specie protejat la nivel european, inclus ĂŽn Cartea Ro ie a R. Moldova ca specie vulnerabil (VU), de i ĂŽn fluviu este pe cale de dispari ie (EN/CR). Pescuitul pe telui acestei specii trebuie oprit. L-a i prins â&#x20AC;&#x201C; elibera i-l ĂŽn ap ĂŽn stare vie!
= " > . " , " !! ( ' ( Y %, & ' % , ; ' $ % . " '# . K . * ; %& " %& " . } % " " % . K # % " % , ! $ , ; # " . ~ " ; . } !, " 5 ! & " ( 1,5 ; " % % ). } ; ( %, " $ % ; , % & % " #5 . $ ; (
! ' ; . ; & ( & ( . +% " % 5 . + ' . Q # % " . \ - !, $ - ( ! - !, ( % ; % % "! % . Z 5 & ' " ( " 5 ;, ! - ; ; % . Z $ $ % ( % . Z " & - " "! " (
" " $ "! . L ! & " ' ' - "! . - ( % . ' " ;% ! . * : %( 2-4 , ' 5 . $ $ ' 3 , %( 1 . ' ' . ( . + " ; ( . X ( ! , ' ( & 5 . ? ' ' =. \( ' ! ( ! % . @ . % " ; ( ! .
" ' <'. \& ! % " , #( # +. !; % (VU), & ! ! ! ! ( ; #5 (EN/ R). Z & $ ' " % ; " % . â&#x20AC;&#x201C; " !
119
Perciformes, Gobiidae
Knipowitschia caucasica (Berg, 1916) â&#x20AC;&#x201C; cnipovicia caucazic , >' - Semnele distinctive. Corp moderat alungit, anteriorrelativ gros i rotund ĂŽn sec iune. Profilul spatelui mai curbat. Pedunculul caudal lung i relativ ĂŽnalt. Dou dorsale separate de o distan mic . Pectoralele cu 16-17 radii i ajung la extremitatea posterioar a primei dorsale. Ventralele concrescute ĂŽntr-o ventuz , gulerul ei se ridica deasupra marginii. Caudala simetric rotunjit . Capul mare, larg i ĂŽngro at, egal sau dep e te ĂŽn l imea corpului. Profilul frun ii convex. Botul rotunjit. Falca inferioar nu e proeminent . Ochii ĂŽndrepta i ĂŽn l turi (distan a dintre ei e mai mic decât diametrul lor). Coloritul cenu iu ĂŽnchis sau cafeniu deschis, cu o tent g lbuie. B rbia negricioas , cu 2 dungi negre de la ochi spre vârful botului, la femele o dung ĂŽntunecat de la ochi spre b rbie. La baza caudalei o pat lung dreptunghiular ĂŽntunecat . Pe spate i laturi un desen marmorat - puncte negre, pete sau dungi transversale. Prima dorsal cu iruri de puncte ĂŽntunecate, iar ĂŽn partea posterioar o pat negru-alb strie. Exist vezica ĂŽnot toare. Lungimea: obi nuit 2,8-3,5 cm, maximal 5 cm. Masculii sunt mai mari. Poate tr i 1 an. R spândirea. Relict ponto-caspic. Distribu ia nu e studiat . G sit ĂŽn liman, delt i gurile fluviului. Aspectul cantitativ. Pe te foarte rar, popula ii izolate i pu in numeroase. Importan*a. Nu prezint interes economic sau sportiv. Starea de protec*ie. Specie protejat ĂŽn bazinul Marii Negre, ĂŽn bazinul fluviului este vulnerabil i amenin at de dispari ie (VU/EN).
= " > . , ' , ' . Y ' " % % . ~ ' % % . * ; %& % " $ " %& " . } % "
16-17 ( # 1- " " . K # % " ' " , ; % ! " . ~ " ( ; . } " !, ! 5 ! ( " % % ). Y ' %" % . +% ; . Z $ !! ( # ' % " " . } ; " % (
! $ ' & ). \ - ! - ( !, $ % . % , 2 ( %& " ; % , ! " ; " . L ! & " " ! ' "! . Z " & % ; ( % ( , "! " " ( % " %. % " "
! %& ( , ; ( - % "! . [ ' " ' % " ;% '. * : %( 2,8-3,5 , ' 5 . $ $ ' 1 . ' ' . - " . + " ; ( . X ( ! , ' ; '!& . ? ' ' =. \( ' ! ( ! % . @ . % " ; ( ! .
" ' <'. \& ! % "
Q !. X
! ! ! !; % ( ; #5 (VU/EN).
120
Perciformes, Gobiidae
Knipowitschia longecaudata (Kessler, 1877) - cnipovicia cu coad lung , $ ' - Semnele distinctive. Corp destul de alungit, nu prea ĂŽnalt, rotund ĂŽn sec iune transversal . Profilul spatelui aproape orizontal. Pedunculul foarte lung i sub ire. Dou dorsale separate de o distan mare. Pectoralele cu 17-18 radii i dep esc extremitatea posterioar a primei dorsale. Ventralele concrescute ĂŽntr-o ventuz , gulerul ei nu se ridica deasupra marginii. Caudala asimetric rotunjit (partea superioar este mai mare). Capul mare, larg i pu in aplatizat (mai sub ire decât ĂŽn l imea corpului). Profilul frun ii aproape orizontal. Botul ĂŽngustat. Falca inferioar proeminent . Ochii ĂŽndrepta i ĂŽn sus (distan a dintre ei e mai mic de 2 ori decât diametrul lor). Coloritul g lbui, cafeniu deschis, brung lbui sau sur deschis. B rbia nepigmentat . La baza caudalei o pat mare triunghiular ĂŽntunecat . Pe spate i laturi 8-11 pete mici cafenii, mai ĂŽntunecate de-a lungul bazei dorsalelor i analei. Prima dorsal cu 2 rânduri de pete mici ĂŽntunecate. Exist vezica ĂŽnot toare. Lungimea: obi nuit 2-3,5 cm, maximal 5 cm. Masculii sunt mai mari. Poate tr i 1 an. R spândirea. Relict ponto-caspic. Ă&#x17D;ntâlnit ĂŽn liman, delt , avalul fluviului, lacul Cuciurgan. Aspectul cantitativ. Foarte rar, popula ii izolate i pu in numeroase. Importan*a. Nu prezint interes economic sau sportiv. Starea de protec*ie. Specie protejat la nivel european i ĂŽn bazinul Marii Negre. Este inclus ĂŽn cartea Ro ie a R. Moldova ca specie vulnerabil (VU). Pescuitul pe telui acestei specii e oprit. L-a i prins â&#x20AC;&#x201C; elibera i-l ĂŽn ap ĂŽn stare vie!
= " > . ' , ' % , ' . Y ' " % " . ~ ' ( ' % ; . * ; %& ; ( ' % " $ " %& " . } % " 17-18 ( # ; 1- " " . K # % " , ! $ , ; # " , ; % ! " . ~ " ( ; ( & !! ( ' ). } " !, ! ' " 5 ! ( ' % % ). Y ' " ( ; ' % . +% $ . Z $ !! ( # ' % ! " . } ; " % & (
! $ ' & ). \ $ !, - ( !, $ - ! !. . L ! & " " ' "! . Z " & 8-11 & & ( %& "! % , % ' " %& ' " . %
" " 2 ! "! % , ' % - " %. [ ' " ' % " ;% '. * : %( 2-3,5 , ' 5 . % " . $ $ ' 1 . ' ' . - " . X ( ! , ' , ' , ; '!& , $ ( & 5 . ? ' ' =. \( ' ! ( ! % . @ . % " ; ( ! .
" ' <'. \& ! % "
Q !. X #( # +. !; % (VU). Z & $ ' " % ; " % . â&#x20AC;&#x201C; " !
121
Perciformes, Gobiidae
Pomatoschistus marmoratus (Risso, 1810) â&#x20AC;&#x201C; guvida! de nisip marmorat, 4 4 " #" -#<#" = Semnele distinctive. Corp alungit, gros, fusiform. Partea superioar cilindric , pedunculul caudal lung i nu prea ĂŽnalt. Solzii mici. Ceafa i spatele pân la sfâr itul primei dorsale, pieptul pân la baza ventralelor sunt goale. Solzii de pe pedunculul caudal sunt mai m ca i decât pe flancuri. Linia lateral lipse te. Num rul de solzi ĂŽntr-un rând longitudinal - pân la 46. Dou dorsale sunt separate de un spa iu mic. Pectoralele sunt mari. Ventralele sunt concrescute, formând o ventuz , marginea gulerului ei cu fibre granulate fine. Caudala e rotunjit . Capul mare, ĂŽnalt i u or aplatizat. Ochii mari, apropia i ĂŽntre ei, ne fiind muta i ĂŽn sus. Botul scurt i bont. Gura oblic ĂŽn sus. Buzele i obrajii gro i. Buza superioar ĂŽngro at neuniform. Coloritul de la cenu iu deschis la cenu iu-cafeniu, cu o tent verde, cu numeroase pete mici ĂŽntunecate, care imit nisipul, pe flancuri un rând de puncte negricioase. Pe bot 2 dungi sub iri negricioase. Dorsalele i caudala cu dungi brun-ro ietice. Exist vezic ĂŽnot toare. Lungimea: obi nuit 4-5 cm, maximal 8 cm. Poate tr i 2 ani. R spândirea. Emigrant mediteranean. Vara intr ĂŽn partea marin a limanului, probabil ajunge ĂŽn delt i la gurile fluviului. Aspectul cantitativ. Specie rar i pu in numeroas , declin continuu. Importanta. Nu prezint interes economic sau sportiv. Starea de protec*ie. Statut de protec ie ĂŽn regiune specia nu are.
= " > . " , , ; . !! ( ' ( Y %, & ' % ; . Q ! !. ] % , " 1- " " , ' ! # %& " % . Q ! & ! " , ( &. K . Q ( " ' ! - 46. * ; ' %& %
! " %& " . } % " " % . K # % " ! $ , ; # " , ; % . ~ " ; . } " !, % ! ( ' " 5 !. } ; " % , " $ % ; , % & . +% , " . + " &. } % 5 % . X & !! !. \ - - (
; % , ( % % "! % , % ; # # " , & ! ( %& "! % . Z % 2 & %& " . " % & " # ( - % " %. [ ' " ' % " ;% '. * : %( 4-5 , ' 8 . $ $ ' 2 . ' ' . ; . \ , $ ; & ' ; ' . ? ' ' =. + ! ( ! % . @ . % " ; ( ! .
" ' <'. \& .
122
Perciformes, Gobiidae
Pomatoschistus minutus (Pallas, 1770) â&#x20AC;&#x201C; guvida! de mâl, 4 " #" -#<#" = Semnele distinctive. Corp alungit, relativ sub ire, fusiform. Partea superioar cilindric (mu chii din spate nu ajung la ochi), pedunculul caudal lung (aproape egal cu lungimea capului sau baza dorsalei a doua) i destul de ĂŽngust. Solzii mici. Ceafa, laturile i pieptul pân la baza ventralelor sunt acoperite cu solzi. Solzii de pe pedunculul caudal sunt mai m ca i decât pe flancuri. Linia lateral lipse te. Num rul de solzi ĂŽntr-un rând longitudinal (peste 50). Dou dorsale separate de un spa iu mare. Pectoralele mari. Ventralele concrescute ĂŽntr-o ventuz , marginea gulerului ei cu lobi laterali mici, iar anterior cu prelungiri sub iri fine. Caudala rotunjit . Capul mare, lung, ĂŽnalt i u or aplatizat (ĂŽn l imea mai mare decât l imea). Ochii mari, apropia i ĂŽntre ei, nu-s muta i ĂŽn sus. Botul scurt i bont. Gura oblic ĂŽn sus. Buzele groase, cea superioar ĂŽngro at uniform. Coloritul cenu iu deschis sau galben-cafeniu, cu o tent verde i numeroase puncte brunro ietice, care formeaz un desen de plas , pe spate i laturi pete mici deschise. Pe bot trec 2 dungi sub iri negricioase. Dorsalele i caudala cu dungi brun-ro ietice. Exist vezica ĂŽnot toare. Lungimea: obi nuit 3-6 cm, maximal 11 cm. Poate tr i 1 an. R spândirea. Emigrant mediteranean. Vara intr ĂŽn liman, probabil ajunge ĂŽn delt i la guri. Aspectul cantitativ. Specie rar i pu in numeroas , declin numeric continuu. Importanta. Nu prezint interes economic sau sportiv. Starea de protec*ie. Statut de protec ie ĂŽn regiune specia nu are.
= " > . " , ' ; , ; . !! ( ' ( Y % ( " % % % & ! ;), & ' % (" ( % % # " " ) ' ; . Q ! !. ] % , ' ! # %& " " % % ( . Q ! & ! " , ( &. K . Q ( " ' ! - 50. * ; %& ' '
! " %& " . } % " " % . K # % " ! $ , ; # " , ( % % " , " " ' % % %. ~ " ; . } " !, !, % ! ( ' " 5 ! ( % ' %). } ; " % , " $ % ; , % & . +% , " . + " &. } % % , & !! !. \ - ! " ( - ( !, ; % , " ; - %& ( , % ( % c % % "! " &. Z % 2 & %& " . " % & " # ( - % " %. L !5 & ! ' ' "! ! " " " . [ ' " ' % " ;% '. * : %( 3-6 , ' 11 . $ $ ' 1 . ' ' . ; . _ ( ! " ( , ; $ - ' ' . ? ' ' =. + ! ( ! % , " ! $ !. @ . % " ; ( ! .
" ' <'. \& +. % .
123
Perciformes, Gobiidae
Neogobius melanostomus (Pallas, 1814) â&#x20AC;&#x201C; stronghil (babc neagr ), #" - <% - Semnele distinctive. Corp alungit, anterior gros i cilindric. Pedunculul caudal mai lung decât ĂŽnalt, puternic comprimat lateral. Tâmplele, ceaf pân la ochi (nu are solzi ĂŽntre ochi), spatele, aproape tot istmul, partea de sus a operculelor, baza pectoralelor i abdomenul sunt cu solzi. Dou dorsale apropiate, egale dup ĂŽn l ime. Prima dorsal aproape triunghiular , ĂŽn l imea dorsalei a doua scade spre posterior. Pectoralele mari i rotunjite, ele ajung la anal . Ventralele concrescute ĂŽntr-o ventuz oval , care ajunge aproape de anus, gulerul ei cu lobii laterali rotunji i i foarte mici. Ă&#x17D;n l imea analei u or cre te spre posterior. Caudala rotunjit . Capul mare, scurt, larg i oval, l imea pu in mai mare decât ĂŽn l imea. Ochii mici, apropia i, u or bulbuca i i privesc lateral (spa iul dintre ochi aproape egal cu diametrul lor). Botul scurt i bont. N rile anterioare ĂŽn form de tuburi scurte. Gura terminal , aproape orizontal , col urile ei nu ajung la ochi. Buzele groase, cea superioar spre posterior e pu in dilatat . F lcile de lungime egal . Coloritul cenu iu-brun sau galben-brun. Abdomenul albicios, cu o tent alb struie. Laturile cu 5 mari pete brun ĂŽnchise, alungite, neregulate sau confluente de-a lungul mijlocului flancurilor. Ambele dorsale cu dungi longitudinale cafenii. La cap tul posterior al primei dorsale ĂŽntotdeauna e o pat oval mare neagr . Vezica ĂŽnot toare lipse te. Lungimea: obi nuit 10-16 cm, maximal 25 cm. Poate tr i 5 ani. R spândirea. Relict ponto-caspic. Semnalat pretutindeni ĂŽn bazin. Expansionist continuu. Aspectul cantitativ. Specie numeric abundent , mai ales ĂŽn liman, albie i lacurile de acumulare. Importanta. Pe tele de interes economic i sportiv. M rimea legal de pescuit - peste 11 cm. Starea de protec*ie. Statut de protec ie specia nu are.
= " > . " , " !! ( ' ! ( !. ~ ' % , ( % , ' $ . !, ; % ; ( $ ; ( ), " , " ( , & $ %& % , ! %& " #& " % % ( . * ; " $ %& " ( % " % " %& " . X% " " " $ !. } % " " % , & ! ' " . K # % " ' ' # " , ! " ( ' !, ( ' ' % % " . X% ' " " % !. } " !, ' !, ' % %. } ; ' , " $ % ; ,
%" % ! . $ ;' " ( ; . +% " . ; & ( . + ( % , " ( ; ' % , % & ! ;. } % % , & !! ! !. Q # %. \ - ! $ !. K 5 ' " ' Y % #5 ! - % "! ' %. " % " # ( % " ' % " %. Z ; " " " ! ' ' ( "! . ' " ;% ! . * : %( 10-16 , ' 25 . $ $ ' 5 . ' ' . - " . X ( !
" . ? ' ' =.
% , , & 5 & . @ . \ Â " % " % . + ; % ; - 11
.
" ' <'. \& .
124
Perciformes, Gobiidae
Neogobius fluviatilis (Pallas, 1814) â&#x20AC;&#x201C; ciob na!, #" - ' Semnele distinctive. Corp alungit, anterior cilindric, ĂŽn posterior ĂŽngustat i pu in comprimat lateral. Pedunculul caudal mai lung decât ĂŽnalt. Tâmplele, fruntea, ceafa, spatele, operculele pe 1/3, baza pectoralelor, partea posterioar a istmului i abdomenul acoperite cu solzi (partea anterioar a istmului goal ). Dou dorsale apropiate. Ă&#x17D;n l imea dorsalei a doua se mic oreaz spre posterior. Pectoralele mari i dep esc nivelul anusului. Ventralele concrescute ĂŽntr-o ventuz oval care ajunge aproape de anus, gulerul ei cu lobii laterali mici i rotunji i, abia vizibili. Anala e simetric sau ca cu dorsala a doua - ĂŽn l imea ei este uniform sau se mic oreaz spre posterior. Caudala e rotunjit . Capul e mic, lung, u or aplatizat, l imea aproape egal cu ĂŽn l imea. Ochii nu prea mari, apropia i, privesc lateral (spa iul dintre ochi mult mai mic decât diametrul lor). Botul pu in ĂŽngustat. N rile anterioare ĂŽn form de tuburi scurte. Gura terminal , u or oblic , col urile ei nu dep esc nivelul ochilor. Buzele sub iri, cea superioar nu se dilat posterior. Falca inferioar u or proeminent . Corpul destul de transparent, brun-cenu iu sau g lbuicenu iu, cu un luciu argintiu. Pe spate i flancuri un desen brun-verzui pal, compus din 815 pete fuzionate ĂŽntunecate. Deasupra bazei pectoralelor o pat mic cafeniu ĂŽnchis . Dorsalele i caudala cu rânduri de puncte i pete cafenii. Vezica ĂŽnot toare lipse te. Lungimea: obi nuit 8-13 cm, maximal 20 cm. Poate tr i 5 ani. R spândirea. Relict ponto-caspic. Este r spândit pretutindeni ĂŽn bazin. Expansionist. Aspectul cantitativ. Specie comun i numeric abundent . Importanta. Pe te de interes economic i sportiv. M rimea legal de pescuit admis peste 11 cm. Starea de protec*ie. Statut de protec ie ĂŽn regiune specia nu are.
= " > . " , " !! ( ' ( !, ; !! - ' ; $ ! $ ! . ~ ' % , ( % . !, , ; % , " , $ % % 1/3, ! %& " , ; !! ( ' #& " % % ( . !! ( ' !. * ; " $ %& " %& " . X% " " " $ ! ; . } % " # ; ' . K # % " ' ' # " , ! " ( ' !, ; % ' ; % % " . ' % " ( " " , % ( ' ' ! . } !, " ( % . } ; ' , $ % ! . $ ;' ; ' ;. +% ' ; . ; & ( . + ( % , , % ; & ! ; ; . } % , & !! . Z $ !! ( # ' % ! " . - $ - , % , ' " ; ( , & ( . \( ' % ; % ; 8-15 %& #5 & ! "! . Z %& " ' - ( "! . " % & "
! ( %& "! % . ' " ;% ! . * : %( 8-13 , ' 20 . $ $ ' 5 . ' ' . - " . X
( ! " . ? ' ' =. \ %( % ( % . @ . \ Â " % " % . + ; % ; 11 .
" ' <'. \& . 125
Perciformes, Gobiidae
Zosterisessor ophiocephalus (Pallas, 1814) â&#x20AC;&#x201C; guvid de iarb , #" - - (> ) Semnele distinctive. Corp alungit, nu prea ĂŽnalt, anterior cilindric, pedunculul caudal mai lung decât ĂŽnalt, puternic comprimat lateral. Dou dorsale separate. Dorsala a doua mai ĂŽnalt decât prima, ĂŽn l imea ei cre te spre posterior. Pectoralele mari, cu vârfurile ascu ite, radiile lor superioare fiind alungite ĂŽn form de fire. Ventralele concrescute ĂŽntr-o ventuz alungit i rotunjit la cap t, ea nu ajunge la nivelul anusului. Gulerul ventuzei subdezvoltat, membrana ei anterioar f r lobi laterali. Ă&#x17D;n l imea analei cre te spre posterior. Caudala rotunjit . Capul mare, ĂŽn l imea lui dep e te lungimea, e comprimat lateral. Tâmplele, ceaf , istmul i abdomenul acoperite cu solzi, iar baza pectoralelor i operculele nude sau au solzi pe partea de sus. Ochii nu prea mari, apropia i i privesc lateral. Gura terminal , orientat ĂŽn sus. Buzele groase, cea superioara uniform ĂŽngro at . Falca inferioar proeminent . Coloritul verzui-brun, mai ĂŽnchis pe spate i mai deschis pe laturi, abdomenul g lbui sau verzui. Pe p r ile capului i la baza pectoralelor pete rotunde deschise. Pe mijlocul laturililor corpului dungi transversale ondulate i pete brun-verzui ĂŽnchise. La baza caudalei o pat negricioas . Ă&#x17D;not toarele, ĂŽn afar de ventuza ventral , cu pete mici longitudinale brune. Exist vezica ĂŽnot toare. Lungimea: obi nuit 10-15 cm, maximal 25 cm. Poate tr i 5 ani. R spândirea. Imigrant mediteranean. Semnalat sporadic ĂŽn partea marin a limanului. Aspectul cantitativ. Pe te rar i pu in numeros, ĂŽn declin numeric. Importan*a. Prezint interes economic sau sportiv. M rimea legal de pescuit - peste 11 cm. Starea de protec*ie. Specie inclus ĂŽn Cartea Ro ie a M rii Negre ca amenin at de dispari ie (EN/CR).
= " > . " , " !! ( ' ( !, & ' % , ( % , ' $ . * ; ' %&
" %& " . X% " % " ; ( ( !. } % " ; % , & ( % . K # % " ' # ; # " , ' !. X " ; , " !! ; %& " . X% ' " ( ! " ; . X% % " % . !, ; % , #& " % % ( , ! %& " $ % % % # ( # ' & . } ; " % , " $ % ; " % . + ( % , " & . } % 5 % , & !! !. Z $ !! ( # ' % ! " . \ ; - !, ! " &, #& $ ; . % ( 5 &) ! %& " % % "! % . + ; %& %& " " ( %& " #5 & ! %& "! . % "! '
% . L ! & " ! ( "! . , " , ! " ' %& %& "! % . [ ' " ' % " ;% '. * : %( 10-15 , ' 25 . $ $ ' 5 . ' ' . ; . " ( ( ! #$ ( , #5 ' # !;' . ? ' ' =. + ! ( ! % , ( ' ' !. @ . \ Â " % " % . + ; % ; - 11
.
" ' <'. X #( # Q ! ( ; #5 (EN/CR).
126
Perciformes, Gobiidae
Gobius niger Linnaeus, 1758 - guvid negru, X " #" ( "1) Semnele distinctive. Corp alungit, u or comprimat lateral, partea anterioar groas , aproape cilindric , pedunculul caudal gros i ĂŽnalt. Solzii relativ mari. Dou dorsale separate. Prima dorsal mai ĂŽnalt decât a doua, radiile ei sunt inegale i ĂŽntotdeauna ĂŽndreptate ĂŽnapoi. Ă&#x17D;n l imea dorsalei a doua cre te spre posterior. Pectoralele mari, marginea lor superioar cu radii libere. Ventralele concrescute ĂŽn forma de ventuz , partea anterioar a gulerului ei este bine dezvoltat , f r lobi laterali. Ă&#x17D;n l imea analei cre tere spre posterior. Capul lung, lat i u or aplatizat. Ochii mari, proeminen i, deplasa i ĂŽn sus i apropia i. Operculele aproape nude. Pe marginea n rilor anterioare o supap din piele. Botul bont. Gura mare, terminal . Falca inferioar u or proeminent . Buzele groase. Limba rotunjit la vârf. Coloritul cenu iu-brun sau brun-ĂŽnchis. Spatele i laturile cu mari pete brun ĂŽnchise neregulate, partea de jos a capului este ĂŽntunecat. Abdomenul g lbui. Solzii din linia mediana a flancurilor cu un punct negru la margine, care formeaz un fel de linie lateral . Dorsalele i caudala striate cu dungi negre, iar pectoralele cu dungi brune. Ă&#x17D;n col ul superior a primei dorsale uneori o pat neagr . Exist vezica ĂŽnot toare. Lungimea: obi nuit 8-10 cm, maximal 18 cm. Poate tr i 4 ani. R spândirea. Imigrant mediteranean. Semnalat ĂŽn liman, bra ul Turunciuc, lacul Cuciurgan i ĂŽn albia sectorului de mijloc (Soroca) i de jos (Criuleni). Aspectul cantitativ. Pe te rar i pu in numeros. Importan*a. Pe te de interes economic i sportiv minim. Starea de protec*ie. Specie protejat la nivel european. Ă&#x17D;n regiune nu are statut de protec ie, de i ĂŽn bazinul fluviului este o specie vulnerabil (VU).
= " > . " , $ . !! ( ' !, " ( ( !. ~ ' % , ' % . Q ! ' " !. * ; ' %& " %& " , " % % , % , ( % " % ; . X% " " ; . } % " " % , & & !! ( '
% ( . K # % " ' " , " !! ( ' & ; , ; ; %& %& " . X% ' " ; . } !, ! " 5 !. % % " ( % . Z # " & ; $ % " . +% " . + ( % , . Z $ !! ( # ' % !. } % % . \ - ( - ( . Z " & " % - % "! " % ( % ( ! , $ !! % !. Q !
; # " ( "! % , ( Y % # #. " % & " ( % " , % - % . Z & " " ( "! . ! " ' % " ;% '. * : %( 8-10 , ' 18 . $ $ ' 4 . ' ' . ; . X ( ! , ( , ( & 5 , ( ) $ ( & ( '). ? ' ' =. \( ' ! ( ! % . @ . % " ; ( ' .
" ' <'. \& ! % " . X &
, & !
! ! ! !; % (VU).
127
Pleuronectiformes, Scophthalmidae
Scophthalmus maeoticus (Pallas, 1814) - calcan pontic, 4 ' - > ' Semnele distinctive. Corp oval-romboidal, foarte ĂŽnalt, lat i comprimat lateral. El este asimetric, constând din p r i orizontale: superioara (ocular ) i inferioara (oarb ). Pedunculul caudal extrem de scurt. Corpul adul ilor e acoperit cu solzi rudimentari i tuberculi oso i, conici i prelungi i cu un ep sub ire. Tuberculii au dimensiuni diferite, fiind mai mari i numero i pe partea ocular . Linia lateral complet , anterior foarte curbat . Dorsala i anala foarte lungi, nu ajung la caudal . Pectoralele egale. Ventralele aranjate asimetric, de m rimi diferite. Profilul capului cu o adâncitur ĂŽn fa a dorsalei. Ochii amplasa i pe partea stâng a capului, ochiul inferior a ezat pu in mai anterior. Gura mare, inferioar i oblic , falca inferioar proeminent . Partea ocular brun ĂŽnchis , cenu iubrun sau cenu iu-galben , cu numeroase pete i puncte g lbui, brune, verzui sau negre de form neregulat . Partea oarb alb-murdar sau galben-albicioas . Ă&#x17D;not toarele cu marc ri negricioase. Lungimea: obi nuit 50-65 cm, maximal 110 cm. Poate tr i 26 ani. R spândirea. Pe te indigen, tndemic pontic. Prim vara sporadic intr ĂŽn partea marin a limanului. Aspectul cantitativ. Specie rar , pu in numeroas , ĂŽn declin numeric continuu. Importan*a. Pe te de interes economic, obiect de acvacultur i pescuit sportiv. M rimea legal de pescuit admis - peste 45 cm. Starea de protec*ie. Specie inclus ĂŽn Cartea Ro ie a M rii Negre ca vulnerabil (EN). Exploatarea pe telui este reglementat .
= " > . ( ' % , - , '
" #5 . \ ( , ; ; ' %& & ( ; ) $ ( " ) . L ; %& % ; ! " ! % " % % % ; %& ; - ; " ( . Y ' % " ( " " . } ; " $ % %, $ ; & ! " & . + ' , ( % , $ !! ( # ' % " " . Z " % " ( ' , # & " . } ; !
- ( !, - ( ! $ - !, ( % $ % ( % , ( % ; % ( "! " ' Y %. " ! !; - ! -$ !. % " . * : %( 50-65 , ' 110 . $ $ ' 26 . ' ' . Q . X ; & . ? ' ' =. \ ' ! % , ( ' $ $ !. @ . \ Â " % , % " % . + ; % ; & - 45 .
" ' <'. X #( # Q !. W " ! !.
128
Pleuronectiformes, Soleidae
Pegusa lascaris (Risso, 1810) - limb de mare, ' " 4 ' ->" Semnele distinctive. Corp oval-alungit, puternic aplatizat, acoperit cu solzi mici. Dorsala ĂŽncepe ĂŽn fa a ochiului superior. Dorsala i anala lungi, cu ultimele raze scurtate i unite printr-o membran cu baza caudalei. Pectoralele se deosebesc pu in dup m rimi, au capetele rotunjite sau ascu ite. Ochii sunt situa i pe partea dreapt a corpului. Nara anterioar de pe partea oarb a capului este de diametrul ochiului, cu marginile franjurate. Botul rotunjit. Gura inferioar , buza superioar foarte proeminent . Partea ocular brun deschis sau brun-g lbuie, cu pete g lbui i brun-negricioase. Partea oarb e alb . Ă&#x17D;n mijlocul pectoralelor câte o pat rotund neagr . Lungimea: obi nuit 20-30 cm, maximal 38 cm. R spândirea. Specie indigen . Vara sporadic intr ĂŽn partea marin a limanului. Aspectul cantitativ. Pe te rar, pu in numeros cu declin numeric continuu. Importanta. Pe te de interes economic i sportiv minim. Starea de protec*ie. Statut de protec ie ĂŽn Ucraina i R. Moldova nu are.
= " > . - ' , ' " 5 , " % ( . } ; " $ % " . \ " " ( ! " & ; . " ' % "
% & " " . ( " ' " ( %. } % " " ( % " ( , ; % ; %. +% % ! . !! ; ! " % ' & ( ; ( ; . } ; " $ % " %. + $ , & !! ( # ' " % ! $ . } ; ! - ( ! $ - ( !, ; % ( - % "! " % . " ! !. X %& " " ( "! Y %. * : %( 20-30 , ' 38 . ' ' . A % . ; & " # ( ' . ? ' ' =. \ ' !, ( ' $ !. @ . % " ; ( ' .
" ' <'. \& % % .
129
Pleuronectiformes, Pleuronectidae
Platichthys flesus (Linnaeus, 1758) â&#x20AC;&#x201C; cambul de liman, 4 ' - 4# (% '' ) Semnele distinctive. Corp oval, aproape rombic, asimetric i puternic aplatizat. Pedunculul caudal relativ lung. Linia lateral complet , aproape rectilinie. Corpul acoperit de solzi mici i distan a i. De-a lungul bazei dorsalei i analei, jum t ilor anterioare ale liniei laterale i pe cap o serie de pl cu e osoase ascu ite. Tuberculii spino i pe corp sunt foarte pu ini. Partea oarb a corpului este neted . Dorsala ĂŽncepe deasupra ochiului, iar anala un pic ĂŽn spatele sfâr itului operculului branhial. Dorsala i anala lungi, terminate la o distan apreciabil de caudal . Ă&#x17D;not toarele pare sunt aproximativ la fel de lungi. Capul i f lcile relativ mici. N rile anterioare prelungite cu un tub scurt. Ochii amplasa i pe partea dreapt a capului, la acela i nivel. Ă&#x17D;ntre ochi trece o creast osoas . Gura mic , terminal sau semisuperioar , oblic ĂŽn sus. Falca inferioara proeminent . Irisul albastru al ochilor este ĂŽnconjurat de un inel auriu. Partea ocular a corpului cafeniuverzuie, verde murdar , verzui-g lbuie sau brun . Pe acest fundal sunt pete mari stelate negre i mici brune-g lbui, puncte portocalii i ro ietice. Partea oarb g lbui-albicioas , cu pete maronii. Ă&#x17D;not toarele impare cu pete brune rotunde, f r benzi transversale. Lungimea: obi nuit 20-25 cm, maximal 51 cm. Poate tr i 12 de ani. R spândirea. Specie indigen . Distribu ia nu e tiut . Intr ĂŽn liman i avalul fluviului. Ă&#x17D;n trecut puietul se ridica pe fluviu sus pân la or. Bender. Aspectul cantitativ. R spândire limitat i efectiv numeric redus. Importanta. Pe te de interes economic i sportiv. M rimea legal de pescuit admis peste 20 cm. Starea de protec*ie. Specie protejat ĂŽn bazinul Marii Negre. Statut de protec ie ĂŽn R. Moldova nu are, de i ĂŽn fluviu e o specie cu risc ridicat de dispari ie (EN).
= " > . ( - ' Y %, ' " 5 . & " % ; ; ( . K ! " !, " ( " ! !. X ' ! " ' " , " " " % ! % " . " ! ( ' !. } ( # ' . } ; " $ % "
%. ] ; & % '. " " ( ! ; , ' % - ' ; $ % . ] % & " # & " . } ; ! ; - ( $ - . Z Y ; ; ( % ' ( % , ' % $ % "! % , !; $ % ( ; % % % "! . " ! $ !, % "% . Z " %& " & % % "! ( ; " " ( %& " ). * : %( 20-25 , ' 51 . $ $ ' 12 . ' ' . A % . X& ' . + ' " ' ' % & " , . K . ? ' ' =. X ( ! , ( ' " " ! ; ' '. @ . \ Â " % " % . + ; % ; 20 .
" ' <'. \& ! % (
, +. & , & !
! ! ! " ; ( ; ! (EN). 130
Ce trebuie s !tim ca s fim în siguran* Oare odihn mai bun decât pe malurile Nistrului exist în regiunea noastr , cum de s nu- i încerci norocul de pescar?! Preg tindu-ne de odihn la Nistru, desigur, noi ne ajust m pe und romantic . Cineva st cu undi a lâng ap , altcineva cump r pe te de la pescarii locali. Pe to i îi leag o iubire veche pentru acest produs, deoarece toat lumea tie c carnea de pe te este un foarte gustos i bun aliment dietetic, nu numai pentru calit ile sale gustative excelente, dar i pentru cele nutritive - carnea de pe te în multe privin e este mai superioar decât cea a altor vertebrate. Dac cu alte animale consumate în alimenta ie într-o m sur oarecare este clar - toat lumea tie c acestea trebuie s fie supuse controlului sanitar-veterinar, îns pescarul cu problema s n t ii pe tilor este l sat singur. La faptul c pe tele poate cauza probleme grave de s n tate i chiar moarte se gândesc foarte pu ini oameni. Numai incidentele nepl cute ne fac s ne amintim de proza vie ii. Printre “nepl cerile” care pot fi ob inute ca urmare a „comunic rii” cu pe tele de Nistru i folosirii lui în alimenta ie sunt urm toarele: r niri; intoxic ri cu compu i organici i anorganici; intoxica ii bacteriene, fungice i algale; boli parazitare (viroze, bacterioze i helmintoze). Mai mult decât atât, anumite esuturi i organe la pe ti pot fi toxice prin substan ele sale de protec ie, în special în perioada de reproducere. Leziuni. Un pericol cunoscut prezint exemplarele mari de pe ti: somn, tiuc , al u, sânger, novac, .a. La întâlnirea cu ei în ap omul poate fi puternic lovit, mu cat sau r nit. În cazul manipul rii neglijente cu unii din pe tii captura i (somn de canal, crap, caras, osar, ghidrin, al u, ghibor , biban, calcan, zvârlug ), radiile ascu ite ale înot toarelor lor, epii i acele de pe cap, din ii ascu i i pot produce pl gi grave. Unele dintre aceste r ni provoac o durere acut i de lung durat , devin infectate i se vindec greu, iar uneori pot provoca intoxica ie sistemic , deoarece spinii i epii lor au glande veninoase sau produc mucozitate toxic . De asemenea, la un ir de pe ti chiar mucozitatea corpului, în special în perioada de reproducere, are propriet i toxice. Otr viri. Situa ia toxicologic amenin toare – concentra ii maximal admisibile i dep iri a s rurilor de metale grele, pesticidelor, radionucleizilor, fenolilor etc. - în ap i organismele acvatice din bazinul Nistrului poate provoca intoxica ii alimentare. Unii pe ti ( tiuca, al ul, babu c , ro ioara, mihal ul, bibanul, anghila) din apele cu „înflorire” a algelor albastre-verzi acumuleaz în esuturile lor unele produse metabolice toxice algale. Consumul al astfel de pe ti poate provoca intoxica ii fatale (boala Haff). Pe lâng aceasta, intoxica ie alimentar de severitate diferit (uneori fatal ) pot provoca icrele, lap ii, ficatul, bila, membranele cavit ii abdominale (peritoneul negru), sângele, limfa, serul, mucusul i uneori, din cauze înc necunoscute – mu chii ne exsanguina i ale unor specii de pe ti. La chi car sunt toxice mucusul, serul, sângele, icrele, lap ii, ficatul, peritoneul, uneori i carnea; la anghil i tiuc - serul, sângele, icrele, lap ii, ficatul i peritoneul; la mihal – icrele; la mrene – totdeauna icrele, lap ii i peritoneul, iar în anumite perioade - serul, sângele, ficatul, pielea i chair carnea; la cosa - bila i ficatul; la crap, pl tic i biban – icrele, lap ii, serul, sângele i ficatul, dar numai în stare crud ; la lin serul, sângele, icrele, lap ii, ficatul i uneori carnea crud în sezonul de reproducere; la clean – peritoneul; la chefali - carnea în perioada de reproducere. Cel mai des aceste organe (în special gonadele i ficatul) i esuturile pot c p t temporar propriet i toxice sau de acumulare, mai ales prim var în sezonul de reproducere a pe tilor. În aceast perioad , carnea, mai ales icrele prost fierte/pr jite (dar la mrene întotdeauna), cauzeaz otr viri. Toxicitatea gonadelor cre te odat cu maturizarea lor. O parte din toxinele de la pe ti sunt periculoase numai în cazul în care intr în fluxul sanguin (prin pl gile de pe mâini, ulcere gastrice i intestinale, etc.). Pericolul provocat de aceste esuturi/organe nu este numai pentru amatorii de alimente crude (“hurmanii-japoni ti”) - ace ti compu i naturali înalt toxici sunt foarte rezisten i la temperaturi ridicate/sc zute, ei nu se inactiveaz prin prepar ri culinare sau congelare. Parazitoze. Pe tii, la fel ca i toate viet ile, sunt afecta i de o mare varietate de parazitoze. Marea majoritate a parazi ilor stabili i la pe tii Nistrului sunt specifici numai pentru pe ti, alte organisme acvatice i p s ri, ace ti parazi i nu prezint pericol nemijlocit pentru s n tatea oamenilor i a altor mamifere pe tivore. În acela i timp, unii pe ti larg r spândi i în bazinul fluviului (ciprinidele, percidele, esocidele, gobiidele) sunt gazde ale larvelor de viermi parazitari din 25 specii (trematode - 16, nematode - 7 i cestode 2), care reprezint o amenin are grav pentru s n tatea p s rilor pe tivore s lbatice i 131
domestice, animalelor carnivore, inclusiv om. Cele mai periculoase ĂŽn aspect sanitarepidemiologic sunt lacurile, lacurile de acumulare i limanul. Aici i gradul de poluare organic i bacteriologic sunt extrem de ridicate. Ă&#x17D;n apa Nistrului de jos de pe teritoriul Ucrainei ĂŽn mod constant sunt g si i markeri (antigeni) ai viru ilor epidemiologic periculo i (de ex., hepatitei A, rotavirus, reovirus, adenovirus), criptosporidii i alte protiste. Nu v ĂŽngrozi i. Practic, fiecare pe te are parazi i, ce s -i faci, via e ĂŽn via . Conform rezultatelor diagnosticului prin rezonan cu frecven aproape 100% din popula ia omeneasc este infestat de parazi i. Orice animal care ĂŽn hran pe tele devine infestat de unii di parazi i. Din p cate, ĂŽn aceast list a nimerit i oamenii. S face i rost de oarecare helmintoz greu curabil e foarte u or: este destul doar ca o singur dat f r noroc s gusta i carne, icre sau toc tur de pe te crude sau neprelucrate suficient. Pute i deveni infesta i cu parazi i i ĂŽn cazul nerespect rii m surilor sanitar-igienice ĂŽn procesul cur rii, eviscer rii i t ierii pe telui. Sursa de infestare a animalelor de companie i celor s lbatice este, de asemenea, pe tele crud sau de eurile dup cur are. Desigur, e cam ĂŽnfrico tor, dar noi mai avem boli mult mai grave ... Aici noi, pur i simplu, am indicat faptul precum c pe tele din Nistru nu este parazitologic inofensiv. Pare c nu am exagerat. Prevenirea acestui pericolul este extrem de simpl : a se informa ĂŽnainte de pleca la Nistru asupra comportamentului adecvat, s se respecte grijuliu perioada de reproducere a pe tilor, de evitat utilizarea ĂŽn alimenta ie ( i pentru animale) a pe tilor ĂŽn acest sezon. Ă&#x17D;n alte perioade ale anului pe tele trebuie complet eviscerat, dar cel mai bine e s fie consumat numai ĂŽn form de fileu, i numai dup o preg tire termic adecvat . Nu mânca i pe te exterior bolnav sau sl bit. Ce mai trebuie de f cut pentru a nu deveni incubator viu pentru parazi ii de la pe ti? R spunsul e banal: nu mânca i pe te crud, icre sau produse din pe te crude. Ă&#x17D;ntotdeauna supune i pe tele i produsele de pe te decontamin rii de parazi i (congelare profund i prelucrare termic ). Ar trebui amintit faptul c alcoolul nici ĂŽntr-o m sur nu joac rolul de prevenire - parazi ii au mecanisme extrem de eficiente de protec ie i rezist nu numai la ac iunea sucurilor digestive, dar i se opun multor substan e mai agresive, nemaivorbind de solu ii slabe de alcool. Ă&#x17D;n cele din urm , e necesar ca s se respecte cultura sanitar la bazinele acvatice i regulile de igien personal la prelucrarea pe telui, evitarea hr nirii cu pe te crud a animalelor. Fiind informat i respectând aceste m suri simple de precau ie, pute i cu u urin s v proteja i singur i familia de consumul neglijent al produselor din pe te din Nistru. Pentru ĂŽn eleg tor e suficient.
? <& > =, #" #" = # > ' ' _ ( %& " % * " ', $ "% ' % ( '!?! } ! ' %& * , % ! ( # . [5 %! - ( %, - " " % %& % . X & Â ! # ' " , ; # , ( % ! ! ! % & ( # , ' " ' % , ( % % ( # . \ ; . Z $ % " ! ( ; # , ( $ % % ' " % #), %
" ! . \ , ( % $ ' " (
' ; %& " ; ' , , ; % # ! . ' " ! % ( ; ! ( " ' " ; $ ; . & â&#x20AC;&#x153; " ! â&#x20AC;?, % $ ; " ( ', â&#x20AC;&#x153; 5 ! 'â&#x20AC;? % " !! " 5 , ! !# !: !; ( ( ! ; ' % , % % ;%; " ; % ; ! ( ;%, ;% ' ;%). K , % % % % ' ( % ; 5 % 5 , " . -. ; # " ' " !# " % , 5 , " . ( - ', ', ' ' ; , ! $ . 5
" % ( ' % , ', ", # , " , , , ', ), & % ( " , "% ; ; , $ 132
% ; % ' ; % !. Z % ; / %;% # 5 5 ; " $ ' , Y # ! ; $ # , %; ' 5 , & #( / %/ " $ % & ! % $ ; " % % ! ;'#. , ! % ;' , " , ! %
.
-. L $ #5 ! ( ! - ; " ' % !$ %& , " , , Y %& ; & * $ ' " ( " 5 %& . Z % % % (5 , , " , " , , ', ') ; “ 5 &” -; % ! " # & !& " % & ; . " 5 & % $ %; ' !
' % & (} YY ! ; '). K , " 5 ; ( " !$ ( ' % & ) %;% ' , , " ( ', $ (', " # " (( ! # ), ', Y , % , ;', , " ; % " ( - % % % %& % . L ( % ! !# ! ;', % , ', / , " ( ', # , ! ; ! 5 - % , ', / , " ( ' # ; - ; ( - / # , " % " % - % , ', " ( ', $ ! ; - $ (' " ( '; " , 5 ! - / , % , ' " ( ', ' % ; ! - % , ', / , " ( ', - ! % " ; ! – # ; Y - ! " . Q 5 % ( % " ( ') " % " ' ( ( , " ) " . X " ! , % ; " & " !/" $ ! ( ( - ), %;% # !. ( ' %/ " & ; !. Q ' ; % " % ' " " " # ( % , !; % $ ). “\" '” & ' ! ' #
% " 5 (“ -!" ”) - % % ( % ! ( ' ( % % ; " , %( # ! . + > >". +% %, $ , " $ % ; ( % " ; ; . #5 ' $ %& % * " ; ! !# ! “ % % ” " !# " " ! ; '! ( & " #5 &. X $ !, % " % % % ( " % , % , 5 % ) ! !# ! & ;! ( " ' 25 " ; ( & ( ( % – 16, % – 7 % - 2), " !#5 & ' ; # ; ! ; '! &/ & % ! %& " " ! %& $ %&, ( ( . \ ; " !$ %& - " ( "
* ! !# ! & 5 . ] ' " ' ; !; ! & # ! & ; ! % !, " ( " ; ! - ( ; %( % !. Z L % . * " ! $ ' % ( %) " ( " %& ( " , %, %, %), $ " " " ( " . Z " $ . ( $ % ' " ; %, , %, ' !. ; ' ( - ; , " ; ; $ " ( 100% !. ] $ % % % ' " ; ! # $ , " #5 ! % . $ #, " " " ( . ] ' ; ( % ' ; $ " 5 " : ( ; ( " ' ;; $ % %, % Y . ] ; ' ! $ ( !& ; % % " # - ( & . ( ; $ ! & # & $ %& $ ! ! ! % ! % , % % & % " . ( , $ , & ! ( # ! ' ; % ; … ] ' % ' ; , ( % " ! , ( % ; . Z $ !, ( % , ; " . Z 133
( ' !, . Y " " â&#x20AC;&#x201C; %! ' 5 %& * , ! , $ ' % ' ! " " ! % " 5 $ % . X ' % " % % & " '# " ', ( - " ! ' ' Y ' " ( . Z " ! ' " 5 ' # # % . Q $ ', ( % ' $ % ! " ; % ? \ : ';! " ! ' " 5
% # % , % % " %. X " ' " ! # % % % " % ;; $ # " ; ( ; $ ( ). " ', ( '
" " Y ( - " ; % # ' % & ; % ; 5 % % $ # ' " 5 ' %& , " ! ' #5 5 , ! $ %& & !. , & # ' # ' & % ( % " ; % %, ( ';!
' % # % & % # " ! % . K ( Y % # ! " % % " $ , % ! & ; & " %& " ( " ! % " * . * ! " #5 ( .
134
M suri de protec*ie a pe!tilor din bazinul Nistrului Conform datelor noastre, din num rul total al speciilor de pe ti cunoscu i pentru Nistru 16 ĂŽn prezent sunt practic disp rute (EX), 18 - pe cale de dispari ie (CR), 13 amenin ate de dispari ie (EN), 16 - vulnerabile (VU), circa 30 rare (R) i trebuie incluse ĂŽn C r ile Ro ii ale R. Moldova i Ucrainei, ĂŽn legile regnului animal din aceste ri. Dintre acestea, 10 specii sunt alogene i aproximativ 10% din specii insuficient studiate (DD). Ne ĂŽntreb m: ce atunci s-a studiat, protejat i restaurat pân acum de c tre oamenii de tiin , ĂŽntreprinderile piscicole, agen iile de mediu i putere? Este evident, c eforturile depuse pân ĂŽn prezent pentru p strarea diversit ii i sporirea rezervelor piscicole ĂŽn bazinul fluviului Nistru nu au fost suficiente, nu au oferit oarecare asisten localnicilor nistreni, pentru care pe tele de multe ori a fost i pe alocuri r mâne singura sursa de supravie uire i de venituri mizere ĂŽn zona rural . Exist ve nica i simpla Lege a Naturii: sau iube ti, sau la i ĂŽn pace. Credem, c acest lucru este relevant pentru nistreni. Pentru ameliorarea st rii popula iei piscicole din bazinul fluviului este nevoie de: â&#x20AC;˘ Cooperare interna*ional strâns (acordul teritorial-bazinier trebuie s lucreze, ĂŽmbun t irea i executarea legisla iei de mediu, oprirea practicii de transfer ĂŽn proprietate privat a bazinelor i zonelor de protec ie, adaptarea ĂŽn comun a bazinului la schimb rile climatice). â&#x20AC;˘ Utilizare adecvat a apei (exploatarea corect a nodurilor hidrotehnice, men inerea stabil a regimurilor hidrologic i termal naturale, economisirea apei). â&#x20AC;˘ Ă&#x17D;mbun t *ire a calit *ii apei (salubrizarea sanitar a teritoriului hidrografic, cur irea surselor - izvoarelor i afluen ilor, respectarea regimului ĂŽn zonele de protec ie a apelor, ĂŽncetarea evacu rii apelor reziduale neepurate ĂŽn fluviu i afluen ii lui, reconstruc ia i crearea noilor sta ii de epurare a apelor uzate, limitarea dezvolt rii flotei mici i mari). â&#x20AC;˘ Diversificare a morfologiei fluviului (ĂŽncetarea lucr rilor de dragare, eliminare irevocabil de nisip i pietri din râu, restaurarea habitatelor riverane, moratoriu privind construirea de baraje, aplicarea inunda iilor luncii, meandrarea afluen ilor, combaterea defri rilor i intensificarea plant rilor forestiere, ĂŽnt rirea antiabraziv a malurilor, crearea noilor locuri de rev rs ri, restabilirea i men inerea plaurilor, reconstruc ia celor distruse i crearea de noi locuri de reproducere i de predezvoltare). â&#x20AC;˘ Piscicultur restabiliatorie (crearea pepinierelor, utilizarea sta iilor de reproducere artificial simple, mobile i pliante, formarea noilor cârduri de reproduc tori, repopularea sistematic a bazinului cu puiet de pe ti rari). â&#x20AC;˘ Supraveghere a pescuitului (oprirea vânz rii sculelor de braconaj, delimitarea locurilor interzise pentru pescuit, crearea rezerva iilor ihtiologice, salvarea puietului din rev rs rile de viitur , furajarea suplimentar , interzicerea pescuitului ĂŽn anumite perioade, protec ia strict a boi tilor, migra iilor reproduc torilor i derivei puietului, organizarea pescuitului sanitar, reducerea braconajului, control asupra p trunderii speciilor alogene de pe ti i nevertebrate). â&#x20AC;˘ Monitorizare !tiin*ific a bazinului (evaluarea diversit ii, distribu iei i abunden ei speciilor de pe ti, analiza cauzelor modific rilor produse, des vâr irea biotehnologiei de reproducere artificial , supraveghere asupra lucr rilor de aclimatizare, controlul genetic al reproducerii, crioconservarea genomului pe tilor). BineĂŽn eles, ĂŽn practic acest lucru va necesita o perioad lung de cooperare ĂŽntre state i societ i, ĂŽnso it de cheltuieli semnificative. Cu toate acestea, posibilit i i voin pentru aceasta exist , iar eforturile nu vor fi f r roade.
{ " "# # '' ' ; 5 ( ; %& % * , " ( , 18 ! !# ! " ( ( ; (EX) ( ; ! (CR), 13 - " ; ( ; ! (EN), 16 - !; % (VU), 30 - (R) & #( ' % ; % $ L % +. .
& 10 ! !# ! ( $ % 10% ( ; ( % (DD). " !: ( $ & " ; ( ', & ! '
' ( % , & ;! " & % 135
' " $ 5 ? \( , ( " % ! " & # % ; ; ! ( # % %& ; "
* ( % " ( ; ! % $ ! , ! %& % % % ( % ( %$ ! ' ; ' . [ ' 5 ; %: # ', ' " . * !, ( ! * ' . * ! $ ' !: ' % 4 &$< $ % ' <$ ' ( " "
" $ ', " " & %& ; ' , " 5 " " ( ( # ' ; " & %& ; , ! " !
; # ). $ % $ => - (" ' % $ % ; , " $ ' , ( " $ , % " % " " , ! %). | < 1 - ' $" ( ! ( " 5 , ( ( " , # $ & %& ; , " 5
" ( 5 %& ( %& , ! ; ( %& $ , ( ! ! Y ). + "1 - > # > - 4 _ % (" 5 ' %& %" ' %& , ; ; ; ! ! " ( -
; ,
%& " , ' " , " , " 5 ; , " , ; %& ! ; , ! - %& , ! ; %& ; %& 5 ). 0 '' = % "# > $ - ( ; " %& % %& & ;! ,
" ; , % 5 ; % , ; ( %& %& % ). 0 '' - # > % ' ' 4< % $ % ' % 4 ' % & 4 . W Y ;-; ' ! * ; L +. , ;% #5 ! " % * . % % - $ "# ' 4 ( #( " $ ' & , ; " %& ! , % $ %& & ( & ; " , " ; ( %& " " , " ' % , ; " " % " % " %, & 5, " ; , , ; ! %& %& % , ; " ( , $ ' , " " " " : “" - " ”, " 5 " " !
& %& ! Y % % " ; ( %&).
< % 4 % ' ' - - # '' ( ; ; !, " ! ( % , ; " & !5 & ; " ( & %;% #5 &, &
; !, ' " % %&, ; %& " ! !&, ( ' " " ; , ! % ). q , ( " " ' " ; ! 5 5 %& ; . \ ; $ ! ', YY $ & " '.
136
Ă&#x17D;ncheiere Compilatorii sunt con tien i de faptul c informa ional acest ghid nu este exhaustiv, ci reprezint doar o variant preliminar datorit insuficien ei de material colectat. Fie ca aceasta s fie un ĂŽnceput de bun augur, care nu va lipsi oric rui din noi. Ar fi de men ionat, c principalele specii de pe ti nistreni, ĂŽn mod evident, sunt prezente. Presupunem, c ulterior lista acestor specii va fi permanent completat i actualizat . Elaborarea i aplicarea metodelor moderne de cercetare, precum i ob inerea de date noi ĂŽn urma observa iilor ample ĂŽn bazinul Nistrului au permis revizuirea grupurilor de pe ti, fapt care a schimbat ĂŽn mod semnificativ cuno tin ele anterioare asupra statutului taxonomic al speciilor i habitatelor acestora. Ă&#x17D;n acest sens, ar fi interesant de a ob ine mai multe informa ii cu privire la prezen a i abunden a numeric a speciilor de pe ti din acest bazin. Vom fi profund recunosc tori tuturor celor care ne vor expedia sugestii i complet ri la aceast list de pe ti, inclusiv fotografii (sandumoshu@gmail.com sau ilyatrom@mail.ru).
@ H Z !5 ! " " ; $ !. \ , % %, " ! #5 * , ( , " # . " !, ( " % " %
* " ! ! ' ! " ! ' !. + ; " %& ( &
, $ " ( %& %& ; ( " & # !
* " ; " ; # %& "" % , ( 5 ; " $ " ! ( ' %& & &. X !; % % " ( ' " ' # Y # ( ( %
* . % " ; ' % , " ; ( !, " $ !, " ! " " , .(. Y Y (sandumoshu@gmail.com ilyatrom@mail.ru).
137
Principalele surse ĂŽntrebuin*ate
' " ' => " ' B n rescu P. Pisces, Osteichthyes. (Fauna Republicii Populare RomĂŽne, V.13.). Bucure ti: Editura Academiei Republicii Populare RomĂŽne, 1964. 935 p. Cartea Ro ie a Republicii Moldova. Chi in u: ?tiin a, 2001. 287 p. Conven ia privind protec ia vie ii s lbatice i habitatelor europene. Berna, 19.09.1979. Council Directive 92/43/EEC on the conservation of natural habitats and of wild fauna and flora, 21.05.1992. Cozari T., Usatâi M., Vladimirov M. Pe ti, amfibieni, reptile. Seria â&#x20AC;&#x153;Lumea animal a Moldoveiâ&#x20AC;?. V.2., Chi in u: ?tiin a, 2003. 152 p. The Freshwater Fishes of Europe. I-IX vol. / Holcik J. (ed). Wiesbaden: AulaVerlag, 1989. Gombo iu V., Nalbant Th. Catalogul - ĂŽn patru limbi - al pe tilor din apele României // Buletinul de Cercet ri Piscicole, 1981. Anul XXX, N. 3/4. P.153-192. International Union for Conservation of Nature Red List of Threatened Animals. Gland, Switzeland and Cambridge, U.K., 2001-2006. Kottelat M., Freyhof J. Handbook of European freshwater fishes. Berlin, 2007. 646 p. Legea Lumii Animale a Republicii Moldova, 1995. Mo u A. Analiza st rii actuale a speciilor alohtone de pe ti din ecosistemele acvatice ale R. Moldova // Mat-le Conf. ?t. comemor rii centenarului de la fondarea â&#x20AC;&#x153;Societ ii naturali tilor i a amatorilor de tiin e naturale din Basarabiaâ&#x20AC;?. Chi in u: Muzeului Na . de Etnograf. i Istorie Natur. a Moldovei., 2004. P.5-11. Mo u A. Diversitatea i nomenclatura taxonilor ihtiofaunei din spa iul: Prut - Dun re - Marea Neagr â&#x20AC;&#x201C; Nistru // Bul. ?t. al Muzeului Na . de Etnograf. i Istorie Natur. a Moldovei. Chi in u, 2005. Nr.2 (15). P.57-72. Mo u A. Invazia ĂŽn unele ecosisteme acvatice ale Republicii Moldova a pe telui alogen â&#x20AC;&#x201C; Perccottus glenii Dybowski, 1877 (Perciformes: Odontobutidae) // Problemele actuale ale protec iei i valorific rii durabile a diversit ii lumii animale: Mat-le Conf. a VIa a Zoologilor din R. Moldova cu participare interna ional . Chi in u: S.n., 2007. P.170172. Mo u A., Ciobanu A., Davideanu G. Materiale privind ihtiofauna din sectoarele superior i mediu ale fluviului Nistru // Mat-le Conf. Int. â&#x20AC;&#x17E;Menagementul integral al resurselor naturale din bazinul transfrontalier al fluviului Nistruâ&#x20AC;?. Chi in u: Eco-Tiras, 2004. P.214218. O 1000 de specii de pe ti. Editura: Aquila, 1993. O el V. Atlasul pe tilor din rezerva ia biosferei Delta Dun rii. Tulcea: Centrul de Informare Tehnologic Delta Dun rii, 2007. 481 p. Starea actual i diversitatea specific a ihtiofaunei bazinelor acvatice ale Republicii Moldova / Usatâi M., Crepis O., Usatâi A. .a. // Ecologia, evolu ia i ocrotirea diversit ii regnului animal i vegetal. Chi in u, 2003. P.287-293. ?arapanovscaia T. Problemele ecologice ale Nistrului Medial. Chi in u: Biotica, 1999. 88 p. Usatâi M. Evolu ia, conservarea i valorificarea durabil a diversit ii ihtiofaunei ecosistemelor acvatice ale Republicii Moldova. Tez de Dr hab. ĂŽn tiin e biologice, 2000. 34 p. Wheeler A. The Pocket Guide to Freshwater Fishes of Britain and Europe. Dragon's World, 1992. Internet sites: www.ribovodstvo.com; www.ittiofauna.org; www.fishtour.by; www.ukraine-fish.net; www.floranimal.ru; www.azovfish.com; www.angeln.de; www.home.arcor.de; www.carpathianbasinspecies.eu; www.biodat.ru; www.fisherbook.ru; www.vseorybe.info; www.geohobby.ru; www.nekrosbog.ucoz.ru; www.f-fauna.ru; www.nature.land.kiev.ua; www.iucnredlist.org; www.grid.unep.ch; www.species-identification.org; www.nado.znate.ru; www.sevin.ru; www.myfishinghome.com; www.fish-collection.com; www.fisher-ek.ru; www.aquascope.ru; www.searchlife.ru; www.zooclub.ru; www.calacademy.org; www.zin.ru/animalia; www.fishbase.org; www.catalog of fishes; www.redbook-ua.org 138
.K., ` X. . +% % " %& . % " '. .: -
, 1999. 127 . " %& % +
: X & & / . O. . + . .: Z , 2002. .1-2. 632 . K _. . +% % " %&
+ " ' %& . .-_.: ; - Z
+, 1948-1949. .1-3. 1381 . K ! Z.}., Z . . ( # %& % " %& %& +
% ( ! . .: - ( . ; , 2004. 389 . K . ., Q " X. ., * X.Z. +% % % % " % . * // L( . ; ". . . - . . !. , 1954. .13. .19-32. X [. . \" ' " %& % Y %
+: ! ( . .: 5 , 1977. X . \" ' % & " %& -[ "
. .: _ . " 5. " - ', 1983. 432 . * X.Z. & Y
* ( ! , ; , ! ( % % & ;! " '; !). : ` , 1993. 322 . ! +
Â&#x2019; ($ % ). 2001. .: , '. 860 . _ ( X.X., & Z. ., ` " ! .*., K .~. " ; ; ! & Y % $ * // & ; ; !
* : . $ . Y. , 1999. .135-137. _ ( X.X., .*., Â&#x201A; .Z. & Y * (_. . K , . . K ) // Academician Leo Berg - 125 years: . ( . . Biotica: K %, 2001. .73-79. _ ( X., ., ., Â&#x201A; . & & ( ; #5 & % : Umbra krameri Walbaum . : Biotica, 2003. 60 c. " _._. +% % : " ( " '. : ! ! , 1977. 250 . % % % % +
. X & &. 2006. .: XZ +\. 1280 .
! & 5
* / .Â&#x2019;. q ( . .). : ` , 1986. 176 . Q L Â&#x201C; . i . 2009. Q K . .2, Q.1. i . Q i i: * , 2007. 260 . W ( ! * / ` _.X. . , 1998. .106122.
139
Pe!tii Nistrului de Mijloc !i de Jos (Ghid al p str torilor râului) Compilatori: A. Mo u, I. Trombi ki
"#" $ % & % ' ( )
: . , .