Strategia de dezvoltare a turismului în Zona Ramsar „Nistrul de Jos” by Renaşterea Rurală

ÎN ZONA RAMSAR ”NISTRUL de JOS”

STRATEGIA DE TURISM

STRATEGIE DE DEZVOLTARE A TURISMULUI în Zona Ramsar „Nistrul de Jos”

Executată de: Asociația de Dezvoltare a Turismului în Moldova

Această Strategie este realizată în cadrul proiectului "Crearea Centrului multifuncțional „Dezvoltare durabilă pentru Zona Ramsar „Nistrul de Jos" care este realizat de A.O. ”Renaşterea Rurală” în parteneriat cu A.O. ”Parcurile Viitorului” și Asociația de Dezvoltare a Turismului în Moldova în cadrul programului de Granturi Mici (PGM) „Cetățeni activi pentru protecția mediului”, gestionat de AO EcoContact cu suportul financiar al Guvernului Suediei (Embassy of Sweden in Chisinau), în baza acordului semnat cu Agenția de Dezvoltare Internațională a Suediei. Partener media al proiectului postul de radio EcoFM.

Ștefan Vodă 2020

Cuprins: SUMAR EXECUTIV ........................................................................................................................................... 3 1. PAȘAPORTUL DESTINAȚIEI TURISTICE ............................................................................................................ 6 2. ANALIZA DIAGNOSTIC A DESTINAȚIEI TURISTICE .............................................................................................. 9 3. STRATEGIA DE DEZVOLTARE A DESTINAȚIEI TURISTICE .................................................................................... 25 4. PLANUL DE ACȚIUNI ............................................................................................................................... 28 ANEXE........................................................................................................................................................ 33

Sumar Executiv Strategia de dezvoltare a turismului în Zona Ramsar „Nistrul de Jos” pentru perioada 2021-2025 este elaborată de grupul mixt de experţi ai Asociaţiei de Dezvoltare a Turismului în Moldova (ADTM) în cadrul proiectului "Crearea Centrului multifuncțional „Dezvoltare durabilă pentru Zona Ramsar „Nistrul de Jos" care este realizat de A.O. ”Renaşterea Rurală” în parteneriat cu A.O. ”Parcurile Viitorului” în cadrul programului de Granturi Mici (PGM) „Cetățeni activi pentru protecția mediului”, gestionat de AO EcoContact cu suportul financiar al Guvernului Suediei (Embassy of Sweden in Chisinau), în baza acordului semnat cu Agenția de Dezvoltare Internațională a Suediei. Scopul Strategiei este de a determina potenţialul turistic şi de a identifica direcţiile de dezvoltare a acestui sector, a stabili acţiunile prioritare şi principalii responsabili de dezvoltarea lui în ZR „Nistrul de Jos” în calitate de destinație turistică. Destinatarii Strategiei sunt Administrația Zonei Ramsar „Nistrul de Jos”, administraţia publică locală, antreprenorii din domeniul turistic şi HoReCa, ONG-urile de turism și mediu. Scopul și obiectivele Strategiei de turism a ZR „Nistrul de Jos” este în concordanță cu opțiunile strategice ale Programului Național de Dezvoltare a Turismului „Turism 2025”, în care se regăsesc acțiuni de dezvoltare prioritare a destinației „Nistrul de Jos”. La fel Strategia dată reflectă principiile directoare și este o detaliere a Planului de management al Zonei ramsar „Nistrul de Jos”. La elaborarea Strategiei au fost utilizate următoarele metode de cercetare: (i) chestionarea; (ii) colectarea, procesarea şi analiza datelor statistice; (iii) planificarea strategică. Etapele activităţilor de elaborare a Strategiei au inclus:  Investigaţia preliminară – a constat în elaborarea, distribuirea şi completarea chestionarelor despre: (i) potenţialul general al ZR „NJ” și sub-zonele turistice identificate, (ii) structurile implicate în deservirea vizitatorilor, (iii) chestionare de sinteză a informaţiilor pe sub-zone turistice, (iv) evaluarea calităţii resurselor turistice. La această etapă au fost colectate şi procesate datele relevante pentru elaborarea analizei.  Elaborarea analizei diagnostic şi fundamentarea delimitării în sub-zone turistice în cadrul ZR „NJ”. La această etapă a avut loc caracterizarea detaliată a situaţiei generale, a potenţialului turistic a sub- zonelor turistice, piaţa turistică reală şi potenţială a ZR „NJ”. Evaluarea calităţii datelor a fost realizată prin vizitele în teritoriu.  Elaborarea Strategiei. În urma realizării analizei şi identificării principalelor probleme, au fost stabilite şi discutate direcţiile strategice, acţiunile prioritare, costurile, responsabilii şi partenerii, sistemul de monitorizare al Strategiei.  Prezentarea Strategiei. La această etapă e realizată dezbaterea publică a Strategiei. Propunerile formulate în cadrul dezbaterilor sunt incluse în acţiunile prioritare din Planul de acțiuni pentru următorii 5 ani (2021-25). În elaborarea Strategiei au fost utilizate următoarele surse de informaţii: (i) Datele statistice furnizate de administrație; (ii) cadrul normativ în domeniul turismului şi micului business; (iii) documente şi note informative ale beneficiarilor; (iv) interviuri cu APL sau specialiştii locali şi documente pregătite de aceştia; (v) acte administrative emise de autorităţile ZR „NJ”; (vi) hărţile terenurilor incluse în ZR „NJ”. Pașaportul destinației turistice ZR „Nistrul de Jos” este întocmit conform metodologiei ETIS și scoate în evidență calitățile competitive ce țin de: locația avantajoasă, valoarea patrimoniului natural și antropic, cele mai importante atracții turistice, parametrii geografici/ecologici/climatici, accesibilitatea și conectivitatea cu piața de consum, caracteristicile prestatorilor de servicii turistice, detalii despre turiști și vizitatori și parametrii de consum ale acestora, facilitățile de turism disponibile, etc. Analiza diagnostic a destinației scoate în evidență potențialul turistic deosebit al ZR „NJ”, care este determinat de atracții unicale prin:  Cel mai vechi sat menționat documental – Cioburciu (1362);  În satele de aici sunt mai multe vetre strămoşeşti încă de la începutul sec. XV în special dea lungul Nistrului,  Aici este extrema nord-estică a Valului lui Traian (Copanca),  Mai multe fortificaţii getice de pământ (Copanca, Cioburciu, Tudora, etc),  Un oraș antic dispărut (la Ciobrciu),  Vestigiile unei fortărețe medievale „Cetatea lui Iurghici” (Palanca),  10 biserici monumente de cultură de importanţă naţională sau locală,  21 de comunităţi rurale, care au ştiut să conserveze tradiţia ospitalităţii locale.  Una dintre cele mai vechi arii naturale protejate din Europa „Grădina Turcească” (com. Grădinița, Talmaza),



Unica stariţă a Nistrului cu denumirea „Nistrul Orb”, care trece prin localitățile Copanca, Valea Verde, Leuntea și Talmaza,  Cea mai mare mlaştină naturală din Moldova (Olănești, Crocmaz),  3 monumente geo-paleontologice (Cioburciu, Purcari, Tudora),  O colecţie dendrologică de arbori fructiferi cu soiuri din sec. XIX „Grădinile Nighicei” (s. Popeasca),  Câteva zeci de păduri printre care şi renumita „Împărătească”,  O crescătorie de fazani, de lângă s. Talmaza,  Segmentul de la Nistrul de Jos este cel mai reprezentativ pentru observaţii asupra migraţiunii pe unul dintre cele mai mari coridoare de migrație a păsărilor călătoare.  7 vinării au dus faima vinificărilor locali departe peste hotarele ţării, iar celebrul vin „Negru de Purcari” demult este considerat o carte de vizită a Republicii Moldova, etc. La fel, pe teritoriul Zonei Ramsar „Nistrul de Jos” funcționează și se bucură de solicitare câteva trasee pentru vizitatori, respectiv: (i) Trasee propuse de către agențiile de turism (de regulă asociate cu vizitarea vinăriilor și or. Bender/Tiraspol); (ii) Trasee propuse de ONG-uri în cadrul unor proiecte eco-turistice; (iii) Trasee tematice sau speciale pentru deservirea anumitor delegații, grupuri de studenți ecologi etc. Totodată sunt evidențiate și problemele sau deficiențele ale atracției ZR „NJ”: (i) deși sunt valoroase și unicale atracțiile (locuri istorice antice și medievale, natură de excepție) sunt necunoscute publicului larg, acestea nu sunt expresive și nu sunt întreținute corespunzător; (ii) obiectele de vizitat nu sunt suficient de informative, nu crează repere pentru autoghidaj, deși ar putea fi accesibile pentru excursii speciale; (iii) multe atracții nu sunt accesibile fizic (drum, cărări, căi navale) în orice anotimp, iar lipsa de indicatoare de orientare le reduc mult din potențialul atractiv; (iv) sunt puține locuri amenajate pentru admirarea peisajului, iar acestea nu sunt marcate corespunzător; (v) harta actuală a Zonei Ramsar „Nistrul de Jos” nu prezintă clar principalele atracții și nu sugerează traseele recomandate. La fel sunt și unele probleme și deficiențe legate de trasee turistice și facilități pentru vizitatori: (i) există doar câteva excursii accesibile publicului larg: în special la 2 vinării, trasee locale pentru copii din taberele estivale, excursii la muzeele locale din ZR „NJ”; (ii) traseele nu sunt marcate cu indicatoare informative, de orientare sau avertizare, fapt care contribuie la pasivitatea excursionistă, aglomerații într-un perimetru restrâns, deplasări aliatorii pe teritoriul ZR „NJ”; (iii) calitate joasă a unor atracții incluse în traseele de vizită; (iv) ghidajul e asigurat fie de către câțiva ghizi la 2 vinării (în special degustații+vinăria), fie câțiva colaboratori ai muzeelor locale, care nu au o pregătire specială în managementul viziatorului și excursiologie; (v) doar spontan și la insistență poate fi accesată o excursie suplimentară tematică spre anumite destinații din afara vinăriilor și muzeelor locale; (vi) lipsa unor popasuri, urne pe segmentele de trasee de vizită; (vii) număr redus de atracții amenajate pentru vizită pe trasee, inclusiv pentru popas pe caz de ploaie sau timp nefavorabil; (viii) puține grupuri sanitare, dar care sunt insalubre. Performanțele economice ale ZR „NJ” ca și destinație turistică sunt dependente de numărul de vizitatori, taxele achitate în locațiile vizitate și valoarea excursiilor realizate. Trebuie să remarcăm că în perimetrul celor 21 comunități rurale din Zona Ramsar găsim 3 restaurante, 2 hotele, 4 pensiuni, 3 tabere estivale și 13 muzee, care dețin personal care poate oferi ospitalitate comercială la parametri satisfăcători. Repartizarea teritorială însă a acestor unități este foarte neuniformă în plan teritorial, dar și ca nivel de calitate (de la clasă Premium la cea Econom). Acest fapt crează premize clare pentru dezvoltarea micii hotelării în localități ca și afaceri mici (pensiuni, vile, mici restaurante) sau medii (business-uri bazate pe comercializarea în rețele). Pentru moment, lipsa de unități de cazare și alimentație publică este compensată cu o variată ofertă în orașele vecine (Tiraspol, Tighina, Căușeni, Ștefan Vodă, Slobozia, Belgorod, Odesa) care se găsesc la o distanță de maxim 1,5 ore de la Zona Ramsar. Problemele și discrepanțele performanțelor economice ale destinației constau în: (i) lipsa unui sistem de monitorizare a numărului de vizitatori/turiști conduce la necunoașterea aspectelor legate de interesul consumatorilor pentru vizite și asta slăbește puterea de vânzare a ofertelor Zonei Ramsar „Nistrul de Jos” (recreative, cognitive, educative, etc); (ii) oferta de cazare este limitată și dezechilibrată teritorial; (iii) oferta recreativă se reduce la plimbări pe trasee fără elemente de autoghidaj în jurul atracțiilor naturale și antropice sau pe poteci neamenajate și nemarcate. Parțial aceasta este completată de oferta unor antreprenori stabiliți în localitățile de aici, care însă nu valorifică suficient calitatea de destinație turistică a „Nistrului de Jos”; (iv)oferta cognitivă se reduce la excursii tematice organizate aproape în exclusivitate de ghizii de muzeu elevilor și studenților la solicitarea acestora; (v) oferta educativă a Zonei Ramsar „Nistrul de Jos” se reduce la câteva colecții muzeale cu un grad redus de atractivitate și excursii pe segmente restrânse, lăsând neexplorate peste 90% din teritoriu; (vi) lipsa unui sistem bine organizat de prestare a serviciilor de ghidaj; (vii) nivel redus de cunoaștere a

artei ghidajului și a managementul vizitatorului de către personalul din structurile de ospitalitate; (viii) cunoașterea redusă a limbilor de circulație internațională reduce din capacitatea ZR „NJ” de a deservi fluxuri turistice internaționale; (ix) oferte excursioniste reduse la câteva tipuri (generale, degustații, muzeale) pe un număr limitat de categorii de vizitatori (grupuri organizate de elevi, delegații, turiști străini, vizitatori neorganizați); (x) sistemul de motivare a personalului antrenat în ghidare este învechit, care de fapt duce la abandonarea acestei idei de servicii către vizitatori; (xi) capacități reduse de investiții din resurse proprii ale ZR „NJ”; (xii) capacități reduse de planificare din diferite surse a necesităților investiționale, bazate pe prognoze realiste și analize calitative; (xiii) capacități reduse de implementare a parteneriatelor cu agenții economici în vederea unor planuri investiționale strategice pe teritoriul ZR „NJ”; (xiv) promovarea ofertei ZR „NJ” este fie pe seama personalului specializat îngust (ghizii vinăriilor) și nespecializat (personalul din muzee) fie administrației locale și ONG-urilor în interviurile TV/radio. Strategia destinației turistice Viziunea: ZR ”Nistrul de Jos”este cea mai importantă destinație turistică din sud-estul Moldovei cu un flux stabil de vizitatori satisfăcuți de atracțiile unicale, varietatea și calitatea serviciilor acordate. Misiunea: Oferirea unei game variate și unicale de experiențe pentru a cunoaște frumusețea Nistrului Inferior, prin peisaje, atracții naturale, istorie de excepție și ospitalitate locală calitativă. Obiectivele strategice de dezvoltare turistică: OS 1 Dezvoltarea capacităţilor instituţionale OS 2 Valorificarea potenţialului turistic OS 3 Dezvoltarea capacităţilor umane OS 4 Promovarea Nistrului de Jos ca și destinaţie turistică OS 5 Îmbunătăţirea infrastructurii turistice În Planul de acțiuni pentru 5 ani au fost identificate 81 de acţiuni, grupate în funcţie de direcţia strategică la care se atribuie. Fiecare acţiune are perioada ei de implementare, responsabili şi parteneri. Majoritatea acţiunilor vor necesita acoperire financiară. Costul total al Strategiei a fost estimat la aproximativ 57,64 mln. lei. Astfel, pentru Dezvoltarea capacităţilor instituţionale sunt prevăzute cca. 2,12% din bugetul total, 0,16% pentru realizarea OS 2 Valorificarea potenţialului turistic, cca. 0,25% sunt pentru OS 3 Dezvoltarea capacităţilor umane, iar 5,28% sunt pentru OS 4 Promovarea ZR „NJ” ca și destinaţie turistică. Cea mai mare sumă (cca. 92,2% din costuri) trebuie să fie direcționată pentru acțiunile legate de implementarea OS 5 Îmbunătăţirea infrastructurii turistice, care presupune investiții din surse publice și private atrase în baza unor planuri investiționale coierente. Indicatorii de monitorizare sunt stabiliţi pentru fiecare acţiune, cu specificarea sarcinilor majore ce trebuie realizate. La fel este stabilit gradul de competenţă şi activităţi şi structurile de toate nivelele de evaluare a rezultatelor şi monitorizare a activităţilor. Au fost identificate principalele riscuri interne/externe şi metode de diminuare/preîntâmpinare a acţiunii lor.

1. Pașaportul destinației turistice DESTINATIA:

Zona Ramsar „Nistrul de Jos”

TARA:

Republica Moldova

LOCATIA: Descriere

Potențialul turistic este determinat de:  Cel mai vechi sat menționat documental – Cioburciu (1362);  În satele de aici sunt mai multe vetre strămoşeşti încă de la începutul sec. XV în special dea lungul Nistrului,  Aici este extrema nord-estică a Valului lui Traian (Copanca),  Mai multe fortificaţii getice de pământ,  Un oraș antic dispărut (la Ciobrciu),  Vestigiile unei fortărețe medievale „Cetatea lui Iurghici” (Palanca),  10 biserici monumente de cultură de importanţă naţională sau locală,  21 de comunităţi rurale, care au ştiut să conserveze tradiţia ospitalităţii locale.  Una dintre cele mai vechi arii naturale protejate din Europa „Grădina Turcească”,  Unica stariţă a Nistrului cu denumirea „Nistrul Orb”,  Cea mai mare mlaştină naturale din Moldova,  3 monumente geo-paleontologice,  O colecţie dendrologică de arbori fructiferi cu soiuri din sec. XIX „Grădinile Nighicei” (Popeasca),  câteva zeci de păduri printre care şi renumita „Împărătească”,  o crescătorie de fazani,  Segmentul de la Nistrul de Jos este cel mai reprezentativ pentru observaţii asupra migraţiunii pe unul dintre cele mai mari coridoare de migrație a păsărilor călătoare.  7 vinării au dus faima vinificărilor locali departe peste hotarele ţării, iar celebrul vin „Negru de Purcari” demult este considerat o carte de vizită a Republicii Moldova.

PREZENTARE GENERALĂ: Distanta pana la capitala tarii (km) la 100 km sudest de or. Chișinău

Principalele tipuri de turism și cele mai populare activități  excursii ghidate (generale și tematice);  plimbări în spații naturale pe malul Nistrului;  organizare de evenimente și degustații;  organizare de agrement, BBQ;  cazare în pensiuni, vile, tabere estivale;  kayaking;  biking;  bird watching;  shoping de produse locale;

„Nistrul de Jos” este un pol turistic al Regiunii de Sud a Moldovei cu fluxuri importante de vizitatori din orașele vecine (Tiraspol, Tighina, Căușeni, Ștefan Vodă, Slobozia, Chișinău, Belgorod, Odesa), fiind și cea mai mare zonă de tranzit spre litoralul Mării Negre. GEOGRAFIE: Dimensiunea aproximativă a destinației (în km²) și caracteristicile fizice principale (râuri, dealuri, golfuri etc.). ZR „NJ” ocupă cca. 60 mii ha.

Cele mai importante cinci atracții turistice cele mai populare (inclusiv atracțiile de mediu și culturale). 1. Cea mai mare stariță a Nistrului din Moldova – „Nistrul Orb”; 2. Cea mai veche localitate din Republica Moldova – Cioburciu, fostă pârcălăbie pe Marele Drum Moldovenesc; 3. Cea mai veche arie protejată din Moldova – „Grădina Turcească”; 4. Cele mai vechi vinării din Moldova - Purcari, Leuntea; 5. Cea mai mare varietate de floră și faună de pe Nistru;

MODEL DE CLIMĂ: Habitatele dominante Zona umeda: da Balta / stepa: da Teren agricol: da

Nivelul biodiversității (gama diverselor specii de plante și animale) O mare biodiversitate (diferite specii de plante prezente): 2/3 din flora și fauna din Rep. Moldova –

Numărul mediu de ore de soare, Precipitații și temperaturi sezoniere. Clima este continental-moderată, caracter instabil. Perioada insorită (nr. de ore pe sezon)

Pădure /zone împădurite: da Tufărișuri: da Urban: da Nisip / plajă: da Stânci: da

Zonă umedă de importanță internațională (Convenția Ramsar), în viitor un Parc național

Total: 2215 ore Vara: 933 ore Iarna: 203 ore Precipitații (mm pe sezon) Vara: 178 mm Iarna: 83 mm Temperatura (zi și noapte pe sezon) Vara: 20,5°C Ziua: 25-27°C Noapte: 18°C Iarna: -3,45°C Ziua: -0°C Noapte: -7°C

Detalii despre transportatorii aerieni și / sau linii de croazieră care aduc vizitatori la destinație? Linii aeriene: Odesa – 60 km; Chișinău – 120 km Pistă locală aeriană la Vinăria EtCetera;

Facilitățile de transport public către destinația dvs.

Aranjamente private suplimentare pentru transportul vizitatorilor către destinație

Tren: Căușeni 5 km, Bender – 20 km Auto: în fiecare localitate Taxi: da Trecere cu bacul: Tiraspol 25 km Altele (descrieti): maxitaxi

 Transport privat vinării, agenții de turism;  transport arendat pentru anumite evenimente (ex: excursii locale);  echipamente sportive (ex: kayak, biciclete la Cioburciu, Purcari, Etcera)

Densitatea populației Densitatea populației: 117 pers. per km²

Raportul de vară / iarnă al locuitorilor cu turisti Raport: 1 turist/351,5 locuitori Primăvara: 20 % vizitatori Vara: 50% vizitatori, Toamna: 20% vizitatori Iarna: 10 % vizitatori

Procentul populației ocupate la locuri de muncă legate de turism Estimativ 26 persoane angajate permanent și cca. 50 angajați temporar, inclusiv:  Angajați sector cazare  Ghizi muzee și vinării,  Angajați structuri agrement turistic  Deținători atracții turistice

Sosiri anuale pe tipuri de transport Aer: sub 1% Mare: nu Tren: sub 1% Masina privată: peste 50% Altele: transport public cca. 50%

Media cheltuielilor turistice (pe persoană / pe zi) Consum turistic estimat: 13, 3 mln lei Consum direct: 7209175 lei Consum suplimentar: 6090625 lei Media consum: 218,4 lei/pers

Durata medie de ședere

Alte tipuri de cazare disponibile

Număr aproximativ de restaurante

Numărul aproximativ de baruri (cluburi de noapte, pub-uri etc.)

LINII DE TRANSPORT: Distanța de la cel mai apropiat aeroport local și internațional (în km)

Transport rutier:  Maxitaxi din fiecare localitate spre Chișinău,  Maxitaxi din Palanca spre Odesa,  Rute de tranzit (spre Odesa, Belgorod, Tiraspol, etc)

Operatori de croaziere: 60 km (Odesa) POPULATIA: Numărul de rezidenți permanenți No. de rezidenți permanenți: 57780 pers inclusiv: malul drept: 42056 pers malul stâng: 15724 pers

TURISTI: Numărul anual al vizitatorilor, total și defalcat pe principalele piețe Total vizitatori anuali: cca. 61 mii pers Total anual vizitatori/zi: 164,4 pers Total vizitatori interni anuali: cca. 90% Piețe de surse primare: 1. Republica Moldova cca. 90% 2. Ucraina cca. 7% 3. Restul țărilor cca. 3% FACILITĂȚI DE TURISM: Numărul aproximativ de hoteluri (rating de stele) și camere in destinație

Cca. 3 ore (degustații), Cca. 5-6 ore (excursii), Cca. 10 zile (sejur tabere estivale)

Hoteluri: 2, inclusiv 1 de 4* Capacitate: 22 numere (44 locuri)

Total alte: 528 5 în hoteluri și pensiuni locuri Pensiuni: 3 (46 loc) Tabere: 3 (470 loc) Vile: 1 (12 loc) Apartamente: 0 Hosteluri: 0 Campinguri: 0 Altele: 0 INFORMAȚII SUPLIMENTARE RELEVANTE DESTINAȚIEI: harta destinației

  

unități de comercializare alimentație: în fiecare localitate, punct de organizare agreement: locale în fiecare localitate, 3 puncte de închiriere biciclete: Cioburciu, Purcari, Etcera.

2. Analiza diagnostic a destinației turistice POTENȚIALUL TURISTIC AL ZONEI RAMSAR „NISTRUL DE JOS” Descriere generală a Zonei Ramsar ”Nistrul de Jos” Situat în partea de sud-est a Republicii Moldova, Zona Ramsar ”Nistrul de Jos” se întinde pe teritoriul raioanelor Căușeni și Ştefan Vodă și se învecinează la nord cu Tighina, la nord-est cu Tiraspol și r. Slobozia, iar în sud-est cu regiunea Odesa (Ucraina). Este mărginit în partea sa de est de râul Nistru, navigabil pe această porţiune. Relieful de aici este unul de câmpie cu dealuri nu prea mari înclinate spre Nistru. Înălţimea maximă este Movila cea Mare (196,9 m, Popeasca), deși în vecinătatea imediată se înalță Dealul Căuşenilor (209,8 m.) și Podişul Brezoli (198,8 m, Ermoclia). În unele văi au fost găsite rămăşiţe de faună şi floră fosilă, care sunt protejate (Ciobruciu, Tudora, Purcari), iar în luncile inundabile s-au conservat pâlcuri fragmentate de păduri caracteristice zonelor umede. În zona Nistrului de Jos râul formează numeroase meandre, spre care duc afluenţii de dreapta: Ştiubeiu, Rarâu, Gârla. În preajma albiei actuale a Nistrului se găsesc: „Nistrul Orb” – o albie fosilă fragmentată a fluviului, lacurile Adana, Togai ş.a. Vegetaţia spontană este reprezentată în mare parte de plante caracteristice zonei de stepă, de luncă şi de pădure, situate în special dea lungul fluviului Nistru şi afluenţii săi. „Grădina Turcească” (Talmaza, Leuntea, Copanca) este considerată una dintre primele arii naturale protejate din Europa, pădurea „Împărătească” era o plantație de arbori menită pentru împădurirea stepei Bugeacului (Crocmaz), iar mlaştina „Togai” (Crocmaz, Olăneşti) este una dintre cele mai mari suprafeţe înmlăştinite din Republica Moldova. Diversitatea faunistică reprezintă circa o jumătate din speciile cunoscute în ţară, în special animale de baltă sedentare sau migratoare. În prezent se fac lucrări de fondare a un parc naţional din Republică Moldova (cca.60.000 ha) în baza Zonei umede de importanță internațională ”Nistrul de Jos” (Convenția Ramsar). Potențialul turistic al Zonei Ramsar „Nistrul de Jos” este determinat de mai multe atracții unicale, inclusiv:  Cel mai vechi sat menționat documental – Cioburciu (1362);  În satele de aici sunt mai multe vetre strămoşeşti încă de la începutul sec. XV în special dea lungul Nistrului,  Aici este extrema nord-estică a Valului lui Traian (Copanca),  Mai multe fortificaţii getice de pământ,  Un oraș antic dispărut (la Ciobrciu),  Vestigiile unei fortărețe medievale „Cetatea lui Iurghici” (Palanca),  10 biserici monumente de cultură de importanţă naţională sau locală,  21 de comunităţi rurale, care au ştiut să conserveze tradiţia ospitalităţii locale.  Una dintre cele mai vechi arii naturale protejate din Europa „Grădina Turcească”,  Unica stariţă a Nistrului cu denumirea „Nistrul Orb”,  Cea mai mare mlaştină naturale din Moldova,  3 monumente geo-paleontologice,  O colecţie dendrologică de arbori fructiferi cu soiuri din sec. XIX „Grădinile Nighicei” (Popeasca),  câteva zeci de păduri printre care şi renumita „Împărătească”,  o crescătorie de fazani,  Segmentul de la Nistrul de Jos este cel mai reprezentativ pentru observaţii asupra migraţiunii pe unul dintre cele mai mari coridoare de migrație a păsărilor călătoare.  7 vinării au dus faima vinificărilor locali departe peste hotarele ţării, iar celebrul vin „Negru de Purcari” demult este considerat o carte de vizită a Republicii Moldova. La fel, pe teritoriul Zonei Ramsar „Nistrul de Jos” funcționează și se bucură de solicitare câteva trasee pentru vizitatori, respectiv:  Trasee propuse de către agențiile de turism (de regulă asociate cu vizitarea vinăriilor și or. Bender/Tiraspol);  Trasee propuse de ONG-uri în cadrul unor proiecte eco-turistice;  Trasee tematice sau speciale pentru deservirea anumitor delegații, grupuri de studenți ecologi etc. Excursiile sunt fie ghidate de personalul care cunoaște 3 limbi și stăpânește careva informații despre ZR „Nistrul de Jos” (la crame) fie fără ghizi instruiți. Mai jos sunt descrise principalele atracții turistice grupate teritorial. Atracția turistică a Zonei Ramsar ”Nistrul de Jos”

La gurile Nistrului există un număr mare de localităţi vechi, care prin denumirile locale amintesc de un trecut zbuciumat, când pe aici s-au perindat mai multe civilizaţii, iar căile comerciale dea lungul fluviului legau principalele oraşe din regiune cu târgurile din Europa și Asia pe celebrul ”Drum moldovenesc”. Cele 21 localități rurale concentrează 3 rezervații naturale și 3 monumente ale naturii care de fapt constituie nucleele Rețelei ecologice din Zona Ramsar „Nistrul Infeior”. Trebuie însă de remarcat că 4 atracții deosebite ale zonei („Grădină Turcească”, Stariţa „Nistrul Orb”, pragurile pe Nistru, Grădinile Nighicei) nu au nici un statut de protecție și sunt vulnerabile pentru gestionarea în scopuri economice. Totodată, în perimetrul Zonei Ramsar descoperim 14 fragmente relativ bine conservate de păduri de luncă, 9 parcuri și scuaruri amenajate, 5 arbori seculari, 23 lacuri și iazuri, 12 plaje la Nistru și 22 zone locale de odihnă. Tabel: Atracții turistice naturale №

localitate

1 2 3 4

Raion 1 Cârnățeni Plop-Știubei Grădinița Leuntea

Valea Verde

Popeasca

7 8

Copanca Talmaza

9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21

Rezervați i

Monum ente naturale

Arii naturale fară statut 4

1 1 1

1 1

1 2

1 1

1 -

2 1

4 1 1

1 1 2 1 1

2 1 1 1 1 2 1 1 9

4 1 1 1 1 3 1 1 1 9 2 2 3 2 23

4 1 1 1 1 3 1 1 1 7 1 2 1 1 2 22

4/900 1/300 1/300 2/300 2/600 1/300 1/300 6/970 2/200 1/70 1/100 2/400 12/2270

1 1

4 1 1

Plaje

Stariţa „Nistrul Orb”, pragurile pe Nistru

8 1 1 1 1

Zone odihnă

Lac

8 1 1 1 1

Arbori seculari

Parc

7 1 1 -

„Grădină Turcească” Grădinile Nighicei

Raion 2 Cioburciu Răscăieți Viișoara Purcari Olănești Raion 3 Crocmaz Tudora Palanca Raion 4 Cremenciug Glinoe Crasnoe Corotna Nezavertailovca Итого

Păduri

1 (fără statut protejat) 1

3 0

La fel în perimetrul a 21 comunități rurale din Zona Ramsar se găsește o varietate mare de mărturii ale civilizației umane din cele mai străvechi timpuri, inclusiv: 41 situri arheologice, 7 orașe și cetăți antice sau medievale, 10 biserici reprezentative, 7 vinării dintre cele mai cunoscute în țară, 13 muzee locale. Tabel: Atracții turistice antropice №

localitate Raion 1

Vetre medievale

Situri arheologice 10

Fortificaţii antice şi medievale 2

Biserici repreze ntative 5

Vinării

Muzee 3

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21

Cârnățeni Plop-Știubei Grădinița Leuntea Valea Verde Popeasca Copanca Talmaza Raion 2 Cioburciu Răscăieți Viișoara Purcari Olănești Raion 3 Crocmaz Tudora Palanca Raion 4 Cremenciug Glinoe Crasnoe Corotna Nezavertailovca Total

1651 1850 1964 1460 1964 1769 1429 1595 1405 1595 1560 1410 1595 1595 1410 1930 1769 1948 1769 1541

1 1

1 5 4 14 4 4 3 3 10 4 3 3 7

2 2 1 1

2 1 1 1

1 1 1

1 2

1 1

2 1 1

3 3 1 41

1 7

1 1 1 5 1 2 1 1 2 1 1 3 1 1 1 13

Chiar dacă are un teritoriu vast (e marginit de mun. Tighina la 8 km sud până la 40 de km nord de or. Odesa în apropiere de s. Palanca.), zona umedă Ramsar „Nistru de Jos” e ușor accesibilă pe parcursul anului întreg și nu se percept taxe de intrare în complexele naturale. Astfel la numai 95 km de la Chișinău se poate ajunge aici în 1 oră și 40 min (pe traseul R30 (Chişinău – Anenii Noi – Căuşeni – Popeasca - Ștefan-Vodă) și L530 (Căuşeni - Plop-Ştiubei Talmaza - Palanca - frontiera cu Ucraina). Până la hotarul de sud a zonei până în s. Palanca este o distanța de cca. 2 ore (140 km). Accesul dinspre Ucraina (or.Odesa) este de cca. 1 oră și 10 min (60 km până în s. Palanca) și maxim 2 ore până în s. Talmaza (112 km). Probleme și deficiențe pentru aspectele legate de atracții:  deși sunt valoroase și unicale atracțiile (locuri istorice antice și medievale, natură de excepție) sunt necunoscute publicului larg, acestea nu sunt expresive și nu sunt întreținute corespunzător;  obiectele de vizitat nu sunt suficient de informative, nu crează repere pentru autoghidaj, deși ar putea fi accesibile pentru excursii speciale;  multe atracții nu sunt accesibile fizic (drum, cărări, căi navale) în orice anotimp, iar lipsa de indicatoare de orientare le reduc mult din potențialul atractiv;  sunt puține locuri amenajate pentru admirarea peisajului, iar acestea nu sunt marcate corespunzător;  harta actuală a Zonei Ramsar „Nistrul de Jos” nu prezintă clar principalele atracții și nu sugerează traseele recomandate; Probleme și deficiențe pentru aspectele legate de trasee turistice și facilități pentru vizitatori:  există doar câteva excursii accesibile publicului larg: în special la 2 vinării, trasee locale pentru copii din taberele estivale, excursii la muzeele locale din ZR „NJ”;  traseele nu sunt marcate cu indicatoare informative, de orientare sau avertizare, fapt care stimulează pasivitatea excursionistă, aglomerații într-un perimetru restrâns, deplasări aliatorii pe teritoriul ZR „NJ”;  calitate joasă a unor atracții incluse în traseele de vizită;  ghidajul e asigurat fie de către câțiva ghizi la 2 vinării (în special degustații+vinăria), fie câțiva colaboratori ai muzeelor locale, care nu au o pregătire specială în managementul viziatorului și excursiologie;  doar spontan și la insistență poate fi accesată o excursie suplimentară tematică spre anumite destinații din afara vinăriilor și muzeelor locale;

  

lipsa unor popasuri, urne pe segmentele de trasee de vizită; număr redus de atracții amenajate pentru vizită pe trasee, inclusiv pentru popas pe caz de ploaie sau timp nefavorabil; puține grupuri sanitare, dar care sunt insalubre;

Performanțele economice ale destinației Turismul în Zona Ramsar ”Nistrul de Jos” Zona de sud-est a Republicii Moldova este anual vizitată de peste 1,3 mln persoane, în special persoane care o traversează raioanele Căușeni și Ștefan Vodă în drumul spre destinațiile din regiunea Odesa (Ucraina). Totodată, datorită promovării destinației turistice zona vitivinicolă ”Ștefan Vodă”, sunt mulți vizitatori la cele 8 vinării cunoscute de aici, printre care celebra ”Vinărie Purcari”, una dintre cele mai vechi din Republica Moldova. În raionul Ștefan Vodă activează 4 hoteluri, 3 pensiuni turistice și o tabără estivală cu o capacitate generală de 212 locuri ceea ce reprezintă 10,3% din potențialul de cazare al Regiunii Sud a Moldovei. În raionul Căușeni sunt 2 hoteluri (capacitatea de 55 locuri) și o tabără estivală (capacitatea de 350 locuri). În orașele vecine zonei Ramsar Tiraspol și Tighina (Bender) sunt mai multe unități de cazare pentru diverse grupuri organizate și la prețuri variate (econom, business, premium). Totuși, trebuie să constatăm că strict în perimetrul Zonei Ramsar ”Nistrul de Jos” se găsesc 2 hoteluri (Purcari, Palanca), 4 pensiuni (Crocmaz, Cioburciu, Palanca) și 2 tabere (Talmaza, Cârnățeni). Cazarea oferită de unitățile de aici este în odăi cu 1, 2 sau 3 și mai multe locuri, precum și în căsuțe estivale. La dispoziția clienților în unele hotele și pensiuni sunt toate facilitățile necesare unui sejur plăcut: TV, Wi – Fi, aer condiționat, grup sanitar amenajat corespunzător. Tariful camerelor poate include micul dejun. Aprox. 9% din capacitatea taberelor estivale pentru copii din Regiunea de Sud revine sitului Ramsar ”Nistrul de Jos”. Tabără estivală “Dumbrava” din pădurea satului Talmaza este la numai 8 km de la or. Ștefan Vodă și deservește anual până la 700 persoane. Sub-regiunea Ștefan Vodă-Căușeni deservește cca. 21% din turiști din regiune, formând un pol de deservire a turiștilor Regiunii de Sud, fiind o zonă importantă de tranzit spre litoral și or.Odesa, Ucraina. Turiștii străini stau în medie 1-2 zile în această regiune, explicat prin caracterul deplasărilor de afaceri și de serviciu sau călătorii de vacanțe scurte. Clienții din țările generatoare de turiști pentru această destinație pe parcursul ultimilor 10 ani au manifestat un comportament relativ stabil față de oferta hotelieră de aici. Top 10 țări furnizoare de turiști pentru unitățile de cazare din Regiunea Sud Sursa: Biroul Național Statistic al Republicii Moldova, www.statistica.md, 2018

România Federaţia Rusă Ucraina Bulgaria Turcia SUA Italia Germania Polonia Franţa 0

100

200

300

400

500

600

700

800

900

1000

Dintre cele mai vizitate locații sunt vinăriiile și muzeele pentru diverse

tipuri de excursii: Vinării:  vinării în Zona Ramsar ”Nistrul de Jos” (Crocmaz, Grădinița, Popeasca, Purcari-Viişoara, Răscăieţi, Talmaza, Tudora),  vinării în vecinătatea imediată Zonei Ramsar (Căușeni, Carahasani, Volintiri, Ternovca, Tiraspol), săli de degustaţii (Purcari, Crocmaz, Grădinița, Ternovca, Tiraspol, Ştefan Vodă, Palanca, Viişoara, Talmaza ş.a.),  vinuri celebre („Negru de Purcari”, „Roşu de Purcari”); Centre de informare:  în zona Ramsar ”Nistrul de Jos” la 13 muzee (Plop-Știubei, Grădinița, Cioburciu, Crocmaz, Olănești, Popeasca, Purcari, Răscăieți, Răscăieții Noi, Talmaza, Tudora) sau primăriile localităţilor.  În vecinătatea imediată de zona Ramsar ”Nistrul de Jos” la 11 muzee (Tiraspol, Tighina, Căușeni, Zaim, Ștefan Vodă, Antonești, Carahasani, Căplani, Copceac, Feștelița, Ștefănești). Conectivitate a ZR „Nistrul de Jos”:

Se poate ajunge aici venind spre sud-est pe drumul republican R30 Chişinău – Căuşeni – Ștefan Vodă - Cetatea Albă – Odesa cca 120 km depărtare de capitală. Printre alte centre importante furnizoare de turiști se înscriu municipiile Tiraspol și Tighina. Distanța de aici pe drumurile R26 și R28 este de cca.40 km, iar podul peste Nistru la Răşcăieţi face lăgătura cu regiunea transnistreană a Republicii Moldova. La Palanca și Tudora se găsesc vamele moldo-ucrainene. Accesul dinspre Ucraina (or.Odesa) este pe un drum de cca. 110 km. În Zona Ramsar ”Nistrul de Jos” descoperim o serie de facilități turistice și produse/servicii oferite turiștilor și vizitatorilor care, deși sunt răzlețe și fragmentare, totuși se pot grupa după cum urmează:  Servicii pentru excursii (atracții, muzee, ghizi),  Servicii ale unităților de transport pentru acces în zonă,  Servicii ale unităților de alimentație publică (prânz, cină, evenimente speciale),  Servicii ale unităților de cazare (hotele, pensiuni, tabere estivale),  Produse diverse (suveniruri, etc). De regulă aceste servicii sunt oferite la cerere, pentru cazuri unitare, la prețuri prestabilite sau negociabile în funcție de diverși factori (număr persoane, durată, număr repetări, sezon). Structura furnizorilor de servicii pentru turiști în perimetrul Zonei Ramsar ”Nistrul de Jos” № 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21

Localități Raion 1 Cârnățeni Plop-Știubei Grădinița Leuntea Popeasca Valea Verde Copanca Talmaza Raion 2 Cioburciu Răscăieți Răscăieții Noi Viișoara Purcari Olănești Raion 3 Crocmaz Tudora Palanca Raion 4 Cremenciug Glinoe Crasnoe Corotna Nezavertailovca Итого

Restaurant

Muzeu 3

Tabere copii

Hotel

Pensiune

2 1

Alte complexe turistice 1

1 2 1

1 5 1 1 1

1 1 2 1 1

2 2

1 3

1 1

2 1

1 1 13

1 3

Trebuie să remarcăm că în perimitrul celor 21 comunități rurale din Zona Ramsar găsim 3 restaurante, 2 hotele, 4 pensiuni, 3 tabere estivale și 13 muzee, care dețin personal care poate oferi ospitalitate comercială la parametri satisfăcători. Repartizarea teritorială însă a acestor unități este foarte neuniformă în plan teritorial, dar și ca nivel de calitate (de la clasă Premium la cea Econom). Acest fapt crează premize clare pentru dezvoltarea micii hotelării în localități ca și afaceri mici (pensiuni, vile, mici restaurante) sau medii (business-uri bazate pe comercializarea în rețele). Pentru moment, lipsa de unități de cazare și alimentație publică este compensată cu o variată ofertă în orașele vecine (Tiraspol, Tighina, Căușeni, Ștefan Vodă, Slobozia, Belgorod, Odesa) care se găsesc la o distanță de maxim 1,5 ore de la Zona Ramsar.

Excursii locale Excursiile locale în zona Ramsar sunt de câteva tipuri: muzeale, extramuzeale și vizitarea vinăriilor. Excursiile muzeale sunt organizate în locațiile muzeelor locale (în incinte separate, case de cultură, școli), cu o tematică ce reflectă expoziția muzeală tip (natură, etnografie, istoria ținutului natal), în 2 variante cu sau fără ghid. Prețurile sunt stabilite de primăriile locale (în cooperare cu Dirceția Cultură și Turism a Consiliilor Raionale) pentru muzeele înregistrate, dar și cele neînregistrate la deservirea grupurilor de vizitatori din afara localității pot percepe taxe de acces și plata ghidului. Excursiile extramuzeale se practică mai rar doar la solicitarea suplimentară prealabilă și la evenimente speciale din localitate (festival, hramul localității, deservire delegații). Prețurile în acest caz sunt negociabile. Trebuie să remarcăm că, anume aceste servicii au un mare potențial de creștere și ar putea servi pentru crearea rețelei de trasee locale valorificate de ghizii locali instruiți. Excursii la întreprinderi vinicole reprezintă cartea de vizită a regiunii vitivinicole ”Ștefan Vodă/Purcari” în care este situată Zona Ramsar ”Nistrul de Jos”. 2 vinării sunt dintre cele mai vechi din Bsarabia (Purcari, Grădinița). Aceste vizite includ circuite ghidate, scurte prin vinărie, prezentarea etapelor de preparare băuturi, degustări în spații special amenajate (3 și mai multe vinuri). Degustarea este însoțită de mici gustări (pesmeţi, nuci şi apă plată) sau prânz/cină la comandă. Excursii complexe sunt oferite doar la solicitare de către ghizii special pregătiți pentru anumite tematici sau circuite (ex: Purcari, Et Cetera, Muzeul Verde). Servicii de transport local Transportul local poate fi oferit de întreprinderile de transport auto și de persoane particulare. Transportul auto instituționalizat Întreprinderi de transport auto se găsesc în zona adiacentă a sitului Ramsar ”Nistrul de Jos”, respectiv în orașele mari (Tiraspol, Tighina, Căușeni, Ștefan Vodă, Slobozia). Serviciile de transport se reglementează în baza Ordinului Agenției Transportului nr. 17 din 11.02.2009. Cele mai mobile sunt serviciile de taxi din principalele orașe vecine (Tiraspol, Tighina, Căușeni, Ștefan Vodă, Slobozia) care au tarifele clare și acceptate de piață. Transportul mic privat replică într-o anumită măsură serviciul de taxi, preluând prețurile acestora și este văzut de localnici drept o formă de venit suplimentar. Serviciul de alimentație Alimentația în zona Ramsar ”Nistrul de Jos” poate fi făcută în unități special amenajate fie în familii private. Unități de alimentație publică se găsesc în mai multe localități din zonă, însă este recomandabil de accesat serviciile unităților cu experiență în deservirea turiștilor în orașele vecine (Tiraspol, Tighina, Căușeni, Ștefan Vodă, Slobozia) și vinării (Purcari, EtCetera), totodată evitând alimentația în magazine alimentare transformate în unități de alimentație improvizate. Serviciile pot fi, în funcție de perioada oferită, pentru prânz, cină sau ocazii speciale. Comanda se face de regulă este în baza unui meniu prestabilit (cu o listă scurtă/lungă de preparate) din bucătăria locală sau europeană. Prețurile variază în funcție de comandă, însă se practică și prânzuri standard din meniul zilei. Majoritatea unităților sunt disponibile pentru servicii de catering sau livrarea preparatelor la pachet. Restaurantele vinăriilor (Purcari, EtCetera) au în ofertă o gamă de preparate ajustate la gama de vinuri și destilate propuse într-un pachet variat. De regulă sunt câteva combnații prestabilite (de la Standard la clasa Premium) din care clientul alege, deși există disponibilitate pentru ajustare în funcție de preferințe și posibilitățile restaurantului. Restaurantele pensiunilor oferă un meniu mai restrâns din produse locale (meniu tradițional) și de regulă pentru grupuri mari este nevoie o solicitare prealabilă. Cantinele taberelor estivale de regulă deservesc doar copii cazați în timpul turelor de vară. Chiar și așa, acest serviciu face parte din oferta turistică locală și se oferă contra plată (inclusă în costul total al sejurului). Familiile private pot oferi servicii de alimentație la solicitarea prealabilă la prețuri negociate. De regulă meniul este unul restrâns din produse locale și oferit în același loc în care servesc și gazdele. Servicii de cazare Servicii de cazare sunt oferite în zona Ramsar ”Nistrul de Jos” în unități special amenajate (hotele, pensiuni, tabere) și în familii private (apartamente, case, vile, odăi separate). Cazarea pentru grupurile de turiști poate fi localizată în orașele vecine (Tiraspol, Tighina, Căușeni, Ștefan Vodă, Slobozia), vinării (Purcari, EtCetera), pensiuni (Cioburciu, Tudora, Palanca), tabere estivale pentru copii (Cârnățeni, Talmaza), vile și complexe turistice

(Talmaza). La fel, în zonele de odihnă locale (ex: pe malul Nistrului) poate fi organizată camparea în corturi pentru un timp scurt. Hoteluri se găsesc în câteva localități din zonă în orașele vecine (Tiraspol, Tighina, Căușeni, Ștefan Vodă, Slobozia), vinării (Purcari, EtCetera). Serviciile pot fi, în funcție de preferințe în odăi mobilate pentru 1, 2, 3 și mai multe persoane. Majoritatea hotelurilor au mic dejun inclus sau au disponibilitatea de a-l oferi la comandă. Pentru agenții de turism acestea practică un tarife speciale. Pensiunile (Cioburciu, Tudora, Palanca) oferă o gamă relativ restrâns de locuri de cazare (odăi în case tradiționale sau adaptate) și de regulă este nevoie o solicitare prealabilă. Pentru grupuri mari sunt soluții de cazare în familii vecine fie la alte unități cu care sunt încheiate contracte. Taberele estivale (Cârnățeni, Talmaza) de regulă cazează doar copii în timpul turelor de vară. Acest serviciu face parte din oferta turistică locală și se oferă contra plată (inclusă în costul total al sejurului). Complexul turistic din Talmaza prestează servicii turistice în regim de club (este afiliat Societății Vânătorilor și Pescarilor), iar cazarea comercială poate fi făcută conform solicitărilor prealabile. Probleme și discrepanțe:  lipsa unui sistem de monitorizare a numărului de vizitatori/turiști conduce la necunoașterea aspectelor legate de interesul consumatorilor pentru vizite și asta slăbește puterea de vânzare a ofertelor Zonei Ramsar „Nistrul de Jos” (recreative, cognitive, educative, etc);  oferta de cazare este limitată și dezechilibrată teritorial;  oferta recreativă se reduce la plimbări pe trasee fără elemente de autoghidaj în jurul atracțiilor naturale și antropice sau pe poteci neamenajate și nemarcate. Parțial aceasta este completată de oferta unor antreprenori stabiliți în localitățile de aici, care însă nu valorifică suficient calitatea de destinație turistică a „Nistrului de Jos”;  oferta cognitivă se reduce la excursii tematice organizate aproape în exclusivitate de ghizii de muzeu elevilor și studenților la solicitarea acestora;  oferta educativă a Zonei Ramsar „Nistrul de Jos” se reduce la câteva colecții muzeale cu un grad redus de atractivitate și excursii pe segmente restrânsă, lăsând neexplorate peste 90% din teritoriu;  lipsa unui sistem bine organizat de prestare a serviciilor de ghidaj;  nivel redus de cunoaștere a artei ghidajului și a managementul vizitatorului de către personalul din structurile de ospitalitate;  cunoașterea redusă a limbilor de circulație internațională reduce din capacitatea ZR „NJ” de a deservi fluxuri turistice internaționale;  oferte excursioniste reduse la câteva tipuri (generale, degustații, muzeale) pe un număr limitate de categorii de vizitatori (grupuri organizate de elevi, delegații, turiști străini, vizitatori neorganizați);  sistemul de motivare a personalului antrenat în ghidare este învechit, care de fapt duce la abandonarea acestei idei de servicii către vizitatori;  capacități reduse de investiții din resurse proprii ale ZR „NJ”;  capacități reduse de planificare din diferite surse a necesităților investiționale, bazate pe prognoze realiste și analize calitative;  capacități reduse de implementare a parteneriatelor cu agenții economici în vederea unor planuri investiționale strategice pe teritoriul ZR „NJ”;  promovarea ofertei ZR „NJ” este fie pe seama personalului specializat îngust (ghizii vinăriilor) și nespecializat (personalul din muzee) fie administrației locale și ONG-urilor în interviurile TV/radio.

Analiza SWOT Puncte forte Resurse naturale  Resurse naturale importante – Zona Ramsar la Nistru  3 rezervații naturale  3 monumente ale naturii  9 parcuri și scuaruri amenajate,  5 arbori seculari,  Nuclee a Rețelei ecologice  „Grădina Turcească” - una dintre primele arii naturale protejate din Europa,  „Nistrul Orb” – o albie fosilă fragmentată a fluviului,  Pădurea „Împărătească” cu un grup de arbori seculari,  Mlaştina „Togai” - una dintre cele mai mari suprafeţe înmlăştinite din RM,  Diversitatea faunistică - jumătate de specii din RM,  Rămăşiţe de faună şi floră fosilă, ce sunt protejate,  În luncile inundabile s-au conservat pâlcuri fragmentate de păduri caracteristice zonelor umede,  23 lacuri și iazuri. Nistru  Fluviu Nistru navigabil pe această porțiune,  12 plaje la Nistru,  22 zone locale de odihnă. Atracții antropice  41 situri arheologice,  Valurile lui Traian,  Valul Zmeului dea lungul Nistrului,  7 orașe și cetăți antice sau medievale, inclusiv fortificaţii de pământ getice, un oraș antic dispărut și vestigiile unei cetăţi medievale,  Cea mai veche localitate din RM (Cioburciu, 1362),  Localităţi vechi de la înc. sec. XV dea lungul Nistrului,  Celebrul ”Drum moldovenesc”,  10 biserici monumente de cultură de importanţă naţională sau locală,  7 vinării dintre cele mai cunoscute în țară Comunități ospitaliere  21 de comunităţi rurale cu tradiţia ospitalităţii locale,  13 muzee locale,  Formațiuni folclorice în fiecare comunitate. Dezvoltarea turismului  Zona de sud-est a Republicii Moldova este anual vizitată de peste 1,3 mln persoane,  10,3% din potențialul de cazare al Regiunii Sud a Moldovei,  Sub-regiunea Ștefan Vodă-Căușeni deservește cca. 21% din turiști din regiune,  Promovarea destinației turistice zona vitivinicolă ”Ștefan Vodă”,  2 vinării sunt dintre cele mai vechi din Basarabia (Purcari, Grădinița),  Personal din unități comerciale care oferă ospitalitate la parametri satisfăcători.

Excursii  13 muzee în Zona Ramsar,

Puncte slabe   

    



Atracții naturale ne expresive și puțin cunoscute, Lipsesc marcajele ariilor naturale, 4 atracții deosebite ale zonei („Grădină Turcească”, Stariţa „Nistrul Orb”, pragurile pe Nistru, Grădinile Nighicei) nu au nici un statut de protecție și sunt vulnerabile pentru gestionarea în scopuri economice, Coridoare verzi fragmentate și discontinuii în Rețeaua ecologică, „Nistrul Orb” deseori secat pe cca. 60% din albie, ”Grădina turcească” puternic fragmentată Defrișări masive în păduri; Intervenții antropice în arealele naturale a speciilor.

       

Navigația pe Nistru este sporatică, doar cu ambarcațiuni mici, Plaje neamenajate și abandonate, Zone de odihnă neamenajate și insalubre. Situri arheologice necunoscute și ignorate, Valul lui Traian neîntreținut și nemarcat, Orașe antice și medievale neîntreținute, Istoria localităților este ignorată, Drumuri comerciale vechi nemarcate, 60% din vinării neamenajate pentru vizite turistice.

  

Ospitalitate manifestată neexpresiv, Muzee cu ofertă limitată, Evenimente cu acoperire locală.



Persoanele doar traversează raioanele Căușeni și Ștefan Vodă în drumul spre destinațiile din regiunea Odesa (Ucraina), Repartizarea teritorială a unităților turistice este neuniformă în plan teritorial, dar și ca nivel de calitate, Drumuri proaste în Zona Ramsar, Oferte turistice dezechilibrate teritorial, Produse/servicii oferite turiștilor și vizitatorilor răzlețe și fragmentare, lipsa de unități de cazare și alimentație publică este compensată cu o variată ofertă în orașele vecine (Tiraspol, Tighina, Căușeni, Ștefan Vodă, Slobozia, Belgorod, Odesa) care se găsesc la o distanță de maxim 1,5 ore de la Zona Ramsar, Vinării competitive în vecinătatea imediată. Excursiile extramuzeale se practică mai rar doar la solicitarea suplimentară prealabilă și la evenimente

    

 



11 muzee în vecinătatea imediată de zona Ramsar ”Nistrul de Jos”,  Excursiile locale în Zona Ramsar de câteva tipuri (muzeale, extramuzeale și vizitarea vinăriilor),  Excursiile muzeale sunt organizate în locațiile muzeelor locale,  Tematică reflectă expoziția muzeală tip (natură, etnografie, istoria ținutului natal),  Excursii la întreprinderi vinicole reprezintă cartea de vizită a regiunii vitivinicole ”Ștefan Vodă/Purcari”,  Circuite ghidate scurte prin vinărie cu degustații în spații special amenajate. Accesibilitate și transport local  Drumul republican R30 Chişinău – Căuşeni – Ștefan Vodă - Cetatea Albă – Odesa cca 120 km depărtare de capitală  Podul peste Nistru la Răşcăieţi face lăgătura cu regiunea transnistreană a Republicii Moldova,  La Palanca și Tudora se găsesc vamele moldo-ucrainene.  Accesul dinspre Ucraina (or.Odesa) este pe un drum reparat.  Întreprinderi de transport auto se găsesc în zona adiacentă sitului Ramsar,  Transport public relativ dezvoltat face legătura cu fiecare localitate,  Cele mai mobile sunt serviciile de taxi din principalele orașe vecine. Serviciul de alimentație  3 restaurante de categori înaltă,  Restaurantele vinăriilor au în ofertă o gamă de preparate ajustate la gama de vinuri,  Mulți vizitatori la 3 vinării,  Vinuri celebre („Negru de Purcari”, „Roşu de Purcari”),  Bucătăria locală sau europeană,  Unități de alimentație se găsesc în mai multe localități din zonă,  Majoritatea unităților sunt disponibile pentru servicii de catering sau livrarea preparatelor la pachet. Servicii de cazare  2 hoteluri,  4 pensiuni,  3 tabere copii,  1 complex turistic,  Cazare calitativă în 2 vinării promovate,  Odăi mobilate pentru 1, 2, 3 și mai multe persoane.

Trasee locale  4 trasee cu atracții variate promovate local.  4 trasee acvatice promovate local.  Mai multe trasee promovate de agenții de turism din Chișinău și Tiraspol.  Trasee promovate on-line.

Oportunități

  



   

       



speciale, Ghizii locali neinstruiți, Excursii complexe sunt oferite doar la solicitare de către ghizii special pregătiți, Insuficiența de ghiduri și hărți turistice locale.

Drumurile bune și întreținute ocolesc Zona Ramsar, Transportul public este de calitate joasă și cu program incomod pentru vizite turistice, Lipsa de unități de transport pe teritoriul Zonei Ramsar, Insuficiența de spații de așteptare a transportului public, Transportul mic privat este sporatic.

Calitate proastă în majoritatea unităților de alimentație publică locală, Recomandabil deservirea în unitățile cu experiență în turism din orașele vecine, Restaurantele pensiunilor oferă un meniu restrâns din produse locale, Cantinele taberelor estivale de regulă deservesc doar copii cazați în timpul turelor de vară.

Dezechilibre în calitatea structurilor de cazare. Structuri competitive de cazare și alimentație publică în orașele vecine. Pensiunile oferă o gamă restrâns de locuri de cazare. Taberele estivale cazează doar copii în timpul turelor de vară. Complexul turistic din Talmaza prestează servicii turistice doar în regim de club. Turiștii străini stau în medie 1-2 zile în această regiune. Trasee complexe promovate dar nefuncționale. Traseele agențiilor de turism includ de regulă doar vinăriile din Zona Ramsar, în rest se limitează la atracțiile din imediata vecinatate (Bender, Tiraspol). Nu este o evidență a circuitelor turistice în Zona Ramsar. Nu sunt promovate activ trasee compatibile cu mobilitatea verde (velo, drumeții, mici ambarcațiuni).

Riscuri

 

     



 

Zonă Ramsar cu administrație proprie Cooperare transfrontalieră (Zona Ramsar ”NJ” se întinde pe teritoriul raioanelor Căușeni și Ştefan Vodă și se învecinează cu la nord cu Tighina, la nord-est cu Tiraspol și r. Slobozia, iar în sud-est cu regiunea Odesa (Ucraina)). Lucrări de fondare a un parc naţional în baza Zonei umede de importanță internațională ”Nistrul de Jos” Locații a mai multor civilizaţii la confluiența culturilor. Proiecte comune pe ambele maluri de Nistru. Un pol de deservire a turiștilor Regiunii de Sud, O zonă importantă de tranzit spre litoral și or.Odesa, Ucraina Clienții din țările generatoare de turiști pentru această destinație pe parcursul ultimilor 10 ani au manifestat un comportament relativ stabil. Fluxuri importante de vizitatori în orașele vecine (Tiraspol, Tighina, Căușeni, Ștefan Vodă, Slobozia, Belgorod, Odesa). Premize clare pentru dezvoltarea restaurantelor, micii hotelării în localități ca și afaceri mici (pensiuni, vile, mici restaurante) sau medii (business-uri bazate pe comercializarea în rețele). Servicii excursii extramuzeale au un mare potențial de creștere și ar putea servi pentru crearea rețelei de trasee locale ghidate. Interes pentru trasee compatibile cu mobilitatea verde (velo, drumeții, mici ambarcațiuni). Rețeaua de muzee locale și din vecinătate pot orienta un flux constant de vizitatori în Zona Ramsar.

     

  

Secarea albiei Nistrului. Riscuri climaterice legate de secetă, inundații majore. Poluarea naturii și peisajelor Nistrului de Jos reduce din motivația călătoriei. Conflicte la Nistru. Speculații cu statutul de protecție în Zona Ramsar. Conflicte cu vânători/pescari și alți consumatori locali de resurse naturale. Factori politici și conjuncturali. Vizitatorii se rătăcesc în Zona Ramsar. Nesiguranța aflării turiștilor în Zona Ramsar.

Analiza necesităților Necesitățile sunt analizate în funcție de constatările detaliate a potențialului natural (arii naturale, Nistru) și antropic (locuri istorice, personalități, ospitalitate locală) al celor 4 raioane a Zonei Ramsar, precum și reeșind din capacitățile infrastructurii și facilităților (alimentație, cazare, ghidaj, transport) propuse vizitatorilor/turiștilor. Astfel sunt recomandate spre realizare a unei serii de măsuri și acțiuni care trebuie să conducă fie la amplificarea unor puncte forte, fie la atenuarea punctelor slabe/riscuri, pliate pe valorificarea unor oportunități evidente. Măsuri și acțiuni necesare recomandate pentru transformarea resurselor naturale în atracții turistice Puncte forte  Resurse naturale importante – Zona Ramsar la Nistru  3 rezervații naturale  3 monumente ale naturii  9 parcuri și scuaruri amenajate,  5 arbori seculari,  Nuclee a Rețelei ecologice  „Grădina Turcească” - una dintre primele arii naturale protejate din Europa,  „Nistrul Orb” – o albie fosilă a fluviului,  Pădurea „Împărătească” cu arbori seculari,  Mlaştina „Togai” - una dintre cele mai mari suprafeţe înmlăştinite din RM  Rămăşiţe de faună şi floră fosilă, ce sunt protejate  Pâlcuri fragmentate de păduri caracteristice zonelor umede conservate în luncile inundabile  23 lacuri și iazuri, inclusiv lacurile Alvazia, Togai ş.a.  Diversitatea faunistică - jumătate de specii din RM Puncte slabe  Atracții naturale ne expresive și puțin cunoscute,

Amplificare puncte forte:  Promovarea activă a Zonei Ramsar ca destinație turistică majoră  Marcarea și aprobarea regulamentelor rezervațiilor  Marcarea și estetizarea monumentelor naturii  Amenajarea parcurilor/scuarurilor pentru vizite/plimbări  Marcarea și estetizarea arborilor seculari  Sporirea vizibilității nucleelor Rețelei ecologice  Marcarea și sporirea vizibilității „Grădinii turcești” ca arie protejată veche din Europa  Amenajarea ca zonă de parc a stariței restabilite „Nistrul Orb”  Amenajarea Pădurii „Împărătești” pentru vizite turistice  Amenajarea Mlaştinei „Togai” pentru cercetare, observări fenologice și vizite turistice  Cercetarea specificului florei și faunei fosile din zonă  Marcarea și sporirea vizibilității turistice a pădurilor din lunca inundabilă a Nistrului  Amenajarea unor lacuri pentru sejur turistic  Cercetarea specificului florei și faunei endemice din zonă Atenuare puncte slabe  Sporirea expresivității și vizibilității turistice a ariilor naturale

 

    

Lipsesc marcajele ariilor naturale, 4 atracții deosebite ale zonei („Grădină Turcească”, Stariţa „Nistrul Orb”, pragurile pe Nistru, Grădinile Nighicei) nu au nici un statut de protecție și sunt vulnerabile pentru gestionarea în scopuri economice, Coridoare verzi fragmentate și discontinui în Rețeaua ecologică, „Nistrul Orb” secat pe 60% din albie, „Grădina turcească” puternic fragmentată Defrișări masive în păduri; Intervenții antropice în arealele naturale a speciilor

 

    

Elaborarea unui sistem de marcaje pentru ariile naturale Stabilirea unui statut/regulament special pentru 4 atracții deosebite ale zonei („Grădină Turcească”, Stariţa „Nistrul Orb”, pragurile pe Nistru, Grădinile Nighicei) Plantarea fâșiilor verzi și ripariene pentru crearea coridoarelor Rețelei ecologice din Zona Ramsar ”Nistrul de Jos” Lucrări de asigurare a regimului hidrografic natural în albia ”Nistrului Orb” Crearea unor conexiuni verzi între fragmentele „Grădinii Turcești” Micșorarea defrișărilor necontrolate în pădurile Zonei Ramsar Zonarea clară a teritoriului Zonei Ramsar „Nistrul de Jos”

Măsuri și acțiuni necesare recomandate pentru transformarea Nistrului în atracție și facilitate pentru vizitarea Zonei Ramsar Puncte forte  Fluviu Nistru navigabil pe această porțiune  12 plaje la Nistru  22 zone locale de odihnă Puncte slabe  Navigația pe Nistru este sporatică, doar cu ambarcațiuni mici  Plaje neamenajate și abandonate  Zone de odihnă neamenajate și insalubre

Amplificare puncte forte:  Restabilirea debarcaderelor pentru navigarea ambarcațiunilor mici  Amenajarea cu dotări minime a plajelor la Nistru  Amenajarea zonelor de odihnă în fiecare localitate Atenuare puncte slabe  Pregătirea unui pachet investițional pentru restabilirea transportului naval de pasageri pe Nistru  Pregătirea unui pachet investițional pentru amenajarea plajelor  Pregătirea unor pachete investiționale pentru amenajarea zonelor locale de odihnă

Măsuri și acțiuni necesare recomandate pentru transformarea resurselor antropice în atracții turistice Puncte forte  41 situri arheologice,  Valurile lui Traian,  7 orașe și cetăți antice sau medievale, inclusiv fortificaţii de pământ getice, un oraș antic dispărut și vestigiile unei cetăţi medievale,  Localităţi vechi de la înc. sec. XV dea lungul Nistrului  Celebrul „Drum vechi moldovenesc”  10 biserici monumente de cultură de importanţă naţională sau locală  7 vinării dintre cele mai cunoscute în țară Puncte slabe  Situri arheologice necunoscute și ignorate  Valul lui Traian neîntreținut și nemarcat  Orașe antice și medievale neîntreținute  Istoria localităților este ignorată  Drumuri comerciale nemarcate  60% din vinării neamenajate pentru vizite turistice

Amplificare puncte forte:  Cercetarea continuă a siturilor arheologice în Zona Ramsar  Marcarea și restabilirea unui fragment din Valul lui Traian  Cercetarea și marcarea pe hărțile turistice a 7 orașe și cetăți antice și medievale (fortificaţii de pământ getice, un oraș antic dispărut, o cetate medievală) din perimetrul Zonei Ramsar  Elaborarea textelor despre istoria localităților medievale la Nistru  Marcarea traseului pe „Drumul vechi moldovenesc”  Elaborarea plăcuțelor informative la bisericile monumente de cultură de importanţă naţională  Promovarea tururilor vinicole în Zona Ramsar Atenuare puncte slabe  Cercetarea continuă a siturilor arheologice în Zona Ramsar  Marcarea și restabilirea unui fragment din Valul lui Traian  Cercetarea și marcarea pe hărțile turistice a 7 orașe/cetăți vechi  Elaborarea textelor despre istoria localităților  Marcarea drumurilor vechi la Nistru  Extinderea tururilor vinicole la toate vinăriile din Zona Ramsar

Măsuri și acțiuni necesare recomandate pentru transformarea comunităților ospitaliere în atracții turistice Puncte forte  21 de comunităţi rurale cu tradiţia ospitalităţii locale  13 muzee locale  Formațiuni folclorice în fiecare comunitate Puncte slabe  Ospitalitate manifestată neexpresiv  Muzee cu ofertă limitată

Amplificare puncte forte:  Promovarea identităților localităților (tradiții, bucătărie, horboțică, etc)  Transformarea muzeelor în centre de informare a turiștilor  Promovarea activă a unei agende culturale comune atractive Atenuare puncte slabe  Sistematizarea informației despre unicitatea ospitalității locale  Extinderea tematicii expoziționale (natură, extramuzeale, etc)



Evenimente cu acoperire locală



Internaționalizarea agendei evenimentelor din Zona Ramsar

Măsuri și acțiuni necesare recomandate pentru impulsiunarea turismului în Zona Ramsar Puncte forte  Zona de sud-est a Republicii Moldova este anual vizitată de peste 1,3 mln persoane  10,3% din potențialul de cazare al Regiunii Sud a Moldovei  Sub-regiunea Ștefan Vodă-Căușeni deservește cca. 21% din turiști din regiune  Promovarea destinației turistice zona vitivinicolă „Ștefan Vodă”  2 vinării sunt dintre cele mai vechi din Basarabia (Purcari, Grădinița)  Personal din unități comerciale care oferă ospitalitate la parametri satisfăcători. Puncte slabe  Persoanele doar traversează raioanele Căușeni și Ștefan Vodă în drumul spre destinațiile din regiunea Odesa (Ucraina)  Repartizarea teritorială a unităților turistice este neuniformă în plan teritorial, dar și ca nivel de calitate  Oferte turistice dezechilibrate teritorial  Produse/servicii oferite turiștilor și vizitatorilor răzlețe și fragmentare  lipsa de unități de cazare și alimentație publică este compensată cu o variată ofertă în orașele vecine (Tiraspol, Tighina, Căușeni, Ștefan Vodă, Slobozia, Belgorod, Odesa) care se găsesc la o distanță de maxim 1 oră de la Zona Ramsar  Vinării competitive în vecinătatea imediată

Amplificare puncte forte:  Devierea fluxurilor de vizitatori de pe șoselele adiacente tranzitare spre atracțiile Zonei Ramsar  Dublarea capacității de cazare în Zona Ramsar „Nistrul de Jos” în unități prietenoase naturii  Triplarea numărului de turiști deserviți în Zona Ramsar „Nistrul de Jos”  Extinderea gamei de servicii în zona vitivinicolă, inclusiv cu alte vinării din vecinătate  Sporirea expresivității istorice a vinăriilor vechi (ex: muzeul vinăriei)  Instruirea profesională continuă a personalului de contact, de marketing turistic și a celui administrativ Atenuare puncte slabe  Montarea sistemului de informare și orientare a tranzitarilor pe șoselele adiacente spre vizitarea atracțiilor turistice din Zona Ramsar  Zonarea turistică a Zonei Ramsar cu determinarea locațiilor pentru amplasarea echilibrată a unităților turistice  Promovarea sistemelor alternative de certificare a calității  Optimizarea sistemului de trasee și oferte turistice locale  Dezvoltarea produselor/serviciilor oferite turiștilor și vizitatorilor în Zona Ramsar  Elaborarea pachetelor investiționale pentru amplasarea de noi unități de cazare și alimentație publică în Zona Ramsar în locații ce nu afectează mediul natural  Integrarea tururilor vinicole cu atracții turistice din Zona Ramsar

Măsuri și acțiuni necesare recomandate pentru diversificarea excursiilor în Zona Ramsar Puncte forte  13 muzee  11 muzee în vecinătatea imediată de zona Ramsar ”Nistrul de Jos”  Excursiile locale în zona Ramsar de câteva tipuri: muzeale, extramuzeale și vizitarea vinăriilor  Excursiile muzeale sunt organizate în locațiile muzeelor locale  Tematică reflectă expoziția muzeală tip (natură, etnografie, istoria ținutului natal),  2 variante excursii: cu sau fără ghid.  Excursii la întreprinderi vinicole reprezintă cartea de vizită a regiunii vitivinicole Ștefan Vodă/Purcari  Circuite ghidate scurte prin vinărie cu degustații în spații special amenajate  Prețurile la muzee sunt stabilite de primăriile locale Puncte slabe  Excursiile extramuzeale se practică mai rar doar la solicitarea suplimentară sau evenimente speciale  Ghizii locali neinstruiți  Excursii complexe sunt oferite doar la solicitare de către ghizii special pregătiți  Insuficiența de ghiduri și hărți turistice locale.

Amplificare puncte forte:  Conectarea muzeelor în rețeaua ce Centre de informare a vizitatorilor Zonei Ramsar  Crearea de standuri tematice la muzeele din vecinătate  Extinderea ofertei muzeelor (natură protejată, vizite extramuzeale, situri arheologice)  Vizibilitate sporită incintelor Muzeelor-Centre de informare a turiștilor  Standuri mobile expresive pentru diverse tematici relevante Zonei Ramsar și patrimoniului civilizațional de aici  Creșterea capacităților profesionale a ghizilor locali  Integrarea în tururile vinicole a mai multor atracții majore din Zona Ramsar  Crearea centrelor de informare a vizitatorilor la vinării  Elaborarea unor recomandări unice pentru stabilirea prețurilor la serviciile muzeelor-centre de informare a vizitatorilor Atenuare puncte slabe  Elaborarea și promovarea proactivă a traseelor extramuzeale  Intercoinectarea traseelor extramuzeale locale într-o rețea  Instruirea profesională a ghizilor locali  Editarea și tirajarea ghidurilor și hărților turistice locale

Măsuri și acțiuni necesare recomandate pentru sporirea accesibilității și diversificarea transportului local în Zona Ramsar Puncte forte  Drumul republican R30 Chişinău – Căuşeni – Ștefan Vodă - Odesa cca 120 km depărtare de capitală  Podul peste Nistru la Răşcăieţi face lăgătura cu regiunea transnistreană a RM  La Palanca și Tudora se găsesc vamele moldoucrainene.  Accesul dinspre Ucraina (or.Odesa) este pe un drum reparat.  Întreprinderi de transport auto se găsesc în zona adiacentă sitului Ramsar  Transport public relativ dezvoltat face legătura cu fiecare localitate  Cele mai mobile sunt serviciile de taxi din principalele orașe vecine  Transportul mic privat replică într-o anumită măsură serviciul de taxi, preluând prețurile acestora Puncte slabe  Drumuri proaste în Zona Ramsar  Drumurile bune și întreținute ocolesc Zona Ramsar  Transportul public este de calitate joasă și cu program incomod pentru vizite turistice  Lipsa de unități de transport pe teritoriul Zonei Ramsar  Insuficiența de spații de așteptare a transportului public  Transportul mic privat este sporatic.

Amplificare puncte forte:  Sistem de indicatoare turistice pe arterele tranzitare principale cu orientarea spre atracțiile Zonei Ramsar  Promovarea traseelor turistice de interconectare a atracțiilor de ambele maluri de Nistru  Centre de informare a vizitatorilor în vamele Palanca și Tudora  Semnalizare rutieră pe drumul din Ucraina spre atracțiile turistice din Zona Ramsar  Informații utile călătorilor relevante transportului public în Centrele de informare a vizitatorilor  Încurajarea antreprenoriatului mic pentru dezvoltarea transportului public local  Încurajarea antreprenoriatului mic pentru dezvoltarea formelor alternative de transport prietenos mediului în Zona Ramsar

Atenuare puncte slabe  Asfaltarea drumurilor principale de interconectare a localităților dea lungul Nistrului  Optimizarea graficului transportului rutier public local  Încurajarea antreprenoriatului mic pentru dezvoltarea transportului public local  Încurajarea antreprenoriatului mic pentru dezvoltarea formelor alternative de transport prietenos mediului în Zona Ramsar  Amenajarea spațiilor de așteptare a transportului public

Măsuri și acțiuni necesare recomandate pentru diversificarea serviciului de alimentație publică în Zona Ramsar Puncte forte  3 restaurante  Restaurantele vinăriilor au în ofertă o gamă de preparate ajustate la gama de vinuri  Mulți vizitatori la 3 vinării  Vinuri celebre („Negru de Purcari”, „Roşu de Purcari”)  Bucătăria locală sau europeană  Unități de alimentație se găsesc în mai multe localități din zonă  Majoritatea unităților sunt disponibile pentru servicii de catering sau livrarea preparatelor la pachet Puncte slabe  Calitate proastă în majoritatea unităților de alimentație publică locală  Recomandabil deservirea în unitățile cu experiență în turism din orașele vecine  Restaurantele pensiunilor oferă un meniu restrâns din produse locale  Cantinele taberelor estivale de regulă deservesc doar copii cazați în timpul turelor de vară

Amplificare puncte forte:  Sporirea numărului de structuri de alimentație (triplare) în special în apropierea atracțiilor majore  Diversificarea meniurilor în dependență de categoriile de vizitatori  Promovare activă și ofertelor celoralte vinării din zona Ramsar  Creșterea gamei de vinuri cu nume bine promovat  Sporirea calității serviciilor de alimentație, în special în mediul rural,  Fortificarea capacităților personalului de ospitalitate  Încurajarea proprietarilor unităților să promoveze servicii de catering și livrare de preparate la pachet Atenuare puncte slabe  Încurajarea antreprenorilor din domeniul alimentației publice locale să lucreze asupra calității meniurilor  Pregătirea profesională a personalului local din domeniul alimentației publice  Cursuri de instruri și perfecționare pentru proprietari de pensiuni, schimb de experiență, asistență în ajustarea meniului  Extinderea serviciilor cantinelor taberelor estivale pentru servicii comerciale

Măsuri și acțiuni necesare recomandate pentru diversificarea serviciului de cazare în Zona Ramsar Puncte forte  2 hoteluri

Amplificare puncte forte:  Sporirea calității în structurile de cazare din perimetrul Zonei

 4 pensiuni  3 tabere copii  1 complex turistic  Cazare calitativă în 2 vinării promovate  Odăi mobilate pentru 1, 2, 3 și mai multe persoane. Puncte slabe  Dezechilibre în calitatea structurilor de cazare  Structuri competitive de cazare și alimentație publică în orașele vecine  Pensiunile oferă o gamă restrânsă de locuri de cazare  Taberele estivale cazează doar copii în timpul turelor de vară  Complexul turistic din Talmaza prestează servicii turistice doar în regim de club

Ramsar Optimizarea capacității de cazare (pensiuni, vile, case rurale) în funcție de necesitățile vizitatorilor  Sporirea numărului de structuri de cazare la vinăriile din Zona Ramsar Atenuare puncte slabe  Promovarea certificării voluntare a calității în structurile de cazare  Promovarea acțiunilor de transformare a caselor locale în structuri de cazare (categoria „casa rurală”)  Promovarea serviciilor taberelor de vară transformate în structuri de primire pentru sezonul rece (ex: crearea pachetelor de iarnă pentru familii). 

Măsuri și acțiuni necesare recomandate pentru diversificarea traseelor locale în Zona Ramsar Puncte forte  4 trasee cu atracții variate promovate de Biotica  4 trasee acvatice promovate de Biotica  Mai multe trasee promovate de agenții de turism din Chișinău și Tiraspol  Trasee promovate on-line Puncte slabe  Trasee complexe promovate dar nefuncționale  Traseele agențiilor de turism includ de regulă doar vinăriile din Zona Ramsar, în rest se limitează la atracțiile din imediata vecinatate (Bender, Tiraspol)  Nu este o evidență a circuitelor turistice în Zona Ramsar  Nu sunt promovate trasee compatibile cu mobilitatea verde (velo, drumeții, mici ambarcațiuni)

Amplificare puncte forte:  Promovarea activă a traseelor pedestre, velo, acvatice  Negocierea includerii traseelor locale în lista traseelor promovate de agenții de turism  Promovarea on-line a traseelor turistice locale prin Zona Ramsar Atenuare puncte slabe  Marcarea și promovarea prin recomandări oferite de APIT pentru traseele locale  Mediatizarea mai multor atracții din Zona Ramsar pentru diversificarea ofertelor agențiilor de turism  Promovarea unui sistem de monitorizare a circuitelor turisice în Zona Ramsar în centrele de informare a vizitatorilor  Crearea bazei tehnice necesare pentru impulsionarea traseelor compatibile cu mobilitatea verde (velo, drumeții, mici ambarcațiuni)

Măsuri și acțiuni necesare recomandate pentru amplificarea oportunităților în Zona Ramsar Oportunități  Zonă Ramsar cu administrație proprie  Cooperare transfrontalieră (Zona Ramsar „Nistrul de Jos” se întinde pe teritoriul raioanelor Căușeni și Ştefan Vodă și se învecinează cu la nord cu Tighina, la nord-est cu Tiraspol și r. Slobozia, iar în sud-est cu regiunea Odesa (Ucraina))  Lucrări de fondare a un parc naţional în baza Zonei umede de importanță internațională „Nistrul de Jos”  Locații a mai multor civilizaţii  Proiecte comune pe ambele maluri de Nistru  Un pol de deservire a turiștilor al Regiunii de Sud  O zonă importantă de tranzit spre litoral și or.Odesa, Ucraina  Clienții din țările generatoare de turiști pentru această destinație pe parcursul ultimilor 10 ani au manifestat un comportament relativ stabil  Fluxuri importante de vizitatori în orașele vecine (Tiraspol, Tighina, Căușeni, Ștefan Vodă, Slobozia, Belgorod, Odesa)  Premize clare pentru dezvoltarea restaurantelor, micii hotelării în localități ca și afaceri mici

Amplificare oportunități  Creșterea capacităților pentru turism verde a membrilor administrației Zonei Ramsar  Participarea activă în diferite programe de finanțare pentru creșterea cooperării transfrontaliere prin proiecte de nivel național, regional și internațional  Crearea și promovarea cadrului legislativ pentru edificarea parcului naţional ”Nistrul de Jos”  Crearea Registrului zonal al siturilor arheologice la ”Nistrul de Jos”  Promovarea de Acorduri bilaterale de colaborare în turism  Sporirea vizibilității atracțiilor și facilităților turistice a Zonei Ramsar pe șoselele de tranzit  Diversificarea activităților de găzduire, alimentație și agrement turistic în Zona Ramsar  Fortificarea capacităților personalului muzeal local și din orașele vecine pentru servicii de ghidaj extramuzeal, amenajarea și vizibilitatea rețelei de trasee locale (marcaje turistice, hărți cu trasee locale);  Promovarea de soluții pentru dotarea traseelor existente pentru mobilitate verde (ex: puncte de arendă a transportului ecologic)  Muzee locale transformate în Centre de informare a vizitatorilor Zonei Ramsar cu personal bine instruit



 

(pensiuni, vile, mici restaurante) sau medii (business-uri bazate pe comercializarea în rețele). servicii excursii extramuzeale au un mare potențial de creștere și ar putea servi pentru crearea rețelei de trasee locale ghidate Interes pentru trasee compatibile cu mobilitatea verde (velo, drumeții, mici ambarcațiuni) Rețeaua de muzee locale și din vecinătate pot orienta un flux constant de vizitatori în Zona Ramsar

3. Strategia de dezvoltare a destinației turistice Definirea viziunii şi misiunii Viziunea: Parcul Național ”Nistrul de Jos”este cea mai importantă destinație turistică din sud-estul Moldovei cu un flux stabil de vizitatori satisfăcuți de atracțiile unicale, varietatea și calitatea serviciilor acordate. Misiunea: Oferirea unei game variate și unicale de experiențe pentru a cunoaște frumusețea Nistrului Inferior, prin peisaje, atracții naturale, istorie de excepție și ospitalitate locală calitativă. Obiectivele strategice de dezvoltare turistică Reieșind din Profilul ETIS al destinației, Analiza diagnostic, Analiza SWOT, viziunea și misiunea perezentate mai sus acțiunile echipei Zonei Ramsar „Nistrul de Jos” trebuiesc focusate pe 5 obiective strategice: OS 1 Dezvoltarea capacităţilor instituţionale OS 2 Valorificarea potenţialului turistic OS 3 Dezvoltarea capacităţilor umane OS 4 Promovarea Nistrului de Jos ca și destinaţie turistică OS 5 Îmbunătăţirea infrastructurii turistice În Planul de acțiuni pentru 5 ani au fost identificate 81 de acţiuni, grupate în funcţie de direcţia strategică la care se atribuie. Fiecare acţiune are perioada ei de implementare, responsabili şi parteneri. Majoritatea acţiunilor vor necesita acoperire financiară. Costul total al Strategiei a fost estimat la aproximativ 57,64 mln. lei. Astfel pentru Dezvoltarea capacităţilor instituţionale sunt prevăzute cca. 2,12% din bugetul total, 0,16% pentru realizarea OS 2 Valorificarea potenţialului turistic, cca. 0,25% sunt pentru OS 3 Dezvoltarea capacităţilor umane, iar 5,28% sunt pentru OS 4 Promovarea ZR „NJ” ca și destinaţie turistică. Cea mai mare sumă (cca. 92,2% din costuri) trebuie să fie direcționată pentru acțiunile legate de implementarea OS 5 Îmbunătăţirea infrastructurii turistice, care presupune investiții din surse publice și private atrase în baza unor planuri investiționale coierente. Prioritate OS 1 Dezvoltarea capacităţilor instituţionale OS 2 Valorificarea potenţialului turistic OS 3 Dezvoltarea capacităţilor umane OS 4 Promovarea ZR „NJ” ca și destinaţie turistică OS 5 Îmbunătăţirea infrastructurii turistice TOTAL

suma necesităților, MDL

1220000,00 90000,00 143000,00 3046000,00 53140000,00 57639000,00

pondere, %

2,12% 0,16% 0,25% 5,28% 92,19% 100%

Direcțiile şi măsurile prioritare Direcțiile și măsurile principale pentru a atinge scopul destinației turistice „Nistrul de Jos” sunt sistematizate în figura de mai jos: OS 5 Îmbunătăţirea infrastructurii turistice OS 4 Promovarea ZR „NJ” ca și destinaţie turistică

6. Clasificarea / Certificarea ecolocică a unităţilor de deservire a vizitatorilor

OS 3 Dezvoltarea capacităţilor umane

5. Calendar al evenimentelor ZR „NJ” cu impact regional/ naţional (culturale, sportive, turistice, științifice...)

5. Modernizarea, amenajarea și extinderea spaţiilor de deservire a vizitatorilor, compatibile cu statutul zonei „NJ”

OS 2 Valorificarea potenţialului turistic

4. Dezvoltarea competenţelor de marketing turistic

4. Participarea la târguri, forumuri, expoziţii specializate

4. Parteneriate pentru crearea/amplasarea structurilor turistice compatibile cu zona ”NJ”

OS 1 Dezvoltarea capacităţilor instituţionale

3. Instruirea personalului al OMD/ muzeului pentru gestionarea bazei de date

3. Dezvoltarea capacităţilor în turism la angajaţii OMD

3. Susţinerea unui ciclu de emisiuni radio/tv, articole în presa scrisă Publicarea Ghidiului turistic al destinației

3. Amenajarea atracţiilor turistice de top şi muzeelor în destinație

2. Elaborarea şi aprobarea Strategiei de Dezvoltare a Turismului în ZR „Nistrul de Jos”

2. Crearea bazei de date în turism al destinației

2. Organizarea cursurilor de instruire ale persoanelor implicate în turism

2. Crearea reţelei de panouri informaţionale şi orientare turistice

2. Elaborarea studiilor de fezabilitate, planurilor de afaceri, PUZ şi a proiectelor investionale pentru infrastructura turistică

1. Amenajarea şi dotarea Organizației de Management a Destinației (OMD)

1. Inventarierea atracțiilor de turism ale ZR „NJ”

1. Efectuarea vizitelor de studiu în zone similare cunoscute ca destinații turistice remarcabile

1. Ajustarea pagini web/fb a ZR „NJ” cu informații turistice

1. Amenajarea şi promovarea traseelor interne și de interconectare cu stații de transport public

Riscuri şi metode de preîntâmpinare În urma studiului diagnostic și al analizei SWOT sunt evidențiate câteva riscuri, ce produc efecte nedorite la nivel de destinație și pentru care sunt propuse mai multe măsuri de de preîntâmpinare și mitigare.        

    

Riscuri Secarea albiei Nistrului Inundații majore Poluarea naturii și peisajelor Nistrului de Jos Riscuri conflicte la Nistru, intervenții armate și terorism Speculații cu statutul de protecție în Zona Ramsar Riscuri administrative și generale (administrarea sitului ecologic, raporturi APL) Riscuri legate de afaceri (administrarea afacerilor rurale) Riscuri legate de afaceri de turism și ospitalitate (licențiere și bariere, bariere psihologice, accesibilitate clientelă, deficiențe infrastructură turistică) Conflicte cu vânători/pescari și alți consumatori locali de resurse naturale Turiștii străini stau în medie 1-2 zile în această regiune Riscuri legate de securitatea turiștilor și vizitatorilor (orientare, informare, acces la servicii de urgență) Vizitatorii se rătăcesc în Zona Ramsar Nesiguranța aflării turiștilor în Zona Ramsar



     



 

Atenuare riscuri Elaborarea și promovarea Studiului de fezabilitate pentru acțiuni necesare și atenuarea riscurilor naturale, antropice sau economice în Zona Ramsar Acțiuni susținute pentru restabilirea și umplerea stariței ”Nistrul Orb” Promovarea proiectelor de întărire a încrederii la Nistru Promovarea unui management ecosistemic integrat al ZR ”Nistrul de Jos” Promovarea afacerilor rurale pretenoase mediului și turiștilor în ZR ”Nistrul de Jos” Delimitarea clară a zonelor de protecție și acțiuni de mediatizare / informare statutului acestora Regulamente clare și transparente referitor drepturile și obligațiunile ale vânătorilor/pescarilor și altor consumatori locali de resurse naturale Asocierea eforturilor prestatorilor locali de servicii turistice (clusterizare) pentru sporirea perioadei de ședere a turiștilor în Zona Ramsar Marcaje și semne rutiere pentru creșterea informării și securității turiștilor în Zona Ramsar Asocierea eforturilor pentru atragerea finanțărilor interne și fondurilor externe pentru diminuarea riscurilor climaterice

4. Planul de acțiuni Obiectiv strategic

OS 1 Dezvoltarea capacităţilor instituţionale

Măsuri 1. Amenajarea şi dotarea Organizatiei de Mangement a Destinației (OMD)

2. Elaborarea şi aprobarea Strategiei de Dezvoltare a Turismului în ZR „NJ”

OS 2 Valorificarea potenţialului turistic

1. Inventarierea atracțiilor de turism ale ZR „NJ” 2. Crearea bazei de date în ecoturism al destinației

Termen limită realizare

Responsabil

Sursă finanțare

Recrutarea și angajarea managerului OMD

2021

Președintele ZR „NJ”

BL, BS, AE, D

Crearea echipei OMD

2021

Șef OMD

Amenajarea spațiului și dotarea OMD

2021

Șef OMD

Elaborarea și aplicarea unui plan de lucru cu voluntarii

2021

Șef OMD

Elaborarea conținutului Strategiei de turism al ZR „NJ”

2020

ONG

Aprobarea Strategiei de turism și Planului de acțiuni

2021

Consiliul administrativ

Acțiuni/proiecte

OS 3 Dezvoltarea capacităţilor umane

1. Efectuarea vizitelor de studiu în zone similare cunoscute ca destinații turistice remarcabile

2. Organizarea cursurilor de instruire ale persoanelor implicate în turism

BL, BS, AE, D

300000,00

720000,00 100000,00 100000,00

Proiect ADA

0,00

BL, BS, AE, D

0,00

subtotal OS 1

1220000,00

Elaborarea Listei atracțiilor turistice ale ZR „NJ”

2021

APL

BL, BS, AE, D

0,00

Elaborarea Registrului turistic al ZR „NJ” (atracții, trasee, facilități, prețuri, analize)

2022

specialist IT, APL

BL, BS, AE, D

10000,00

Sistem de monitorizare a fluxului de vizitatori

2022

Administrație ZR „NJ”

BL, BS, AE, D

50000,00

specialist IT

BL, BS, AE, D

10000,00

Rapoarte analitice privind performanțele turistice ale ZR „NJ” 3. Instruirea personalului al OMD/ muzeului pentru gestionarea bazei de date

BL, BS, AE, D BL, BS, AE, D

Cost total, lei

periodic

Training gestionarea datelor privind performanțele turistice ale destinației turistice

2022

angajați

BL, BS, AE, D

10000,00

Training elaborarea analizelor și statisticilor relevante turismului și fluxului de vizitatori

2022

Șef OMD

BL, BS, AE, D

10000,00

subtotal OS 2

90000,00

Vizită de lucru și schimb de experiență în zone ecoturistice din Moldova

2021

Șef OMD

BL, BS, AE, D

Vizită de documentare în Romania

2021

Șef OMD

Vizită de documentare în Ucraina

2021

Șef OMD

Vizită de documentare pe ambele maluri ale Nistrului

2021

Șef OMD

BL, BS, AE, D

10000,00

Training ”Arta ghidajului și prezentării atracțiilor turistice”

2021

angajați ZR „NJ”

BL, BS, AE, D

10000,00

BL, BS, AE, D BL, BS, AE, D

3000,00

15000,00 15000,00

3. Dezvoltarea capacităţilor în turism la angajaţii OMD

4. Dezvoltarea competenţelor de marketing turistic

Training ”Limba engleză”

2022

angajați ZR „NJ”

BL, BS, AE, D

10000,00

Training ”Producerea suvenire din resurse naturale și industria cadourilor”

2022

angajați ZR „NJ”

BL, BS, AE, D

10000,00

Training ”Managementul vizitatorului”

2022

angajați OMD

BL, BS, AE, D

10000,00

Training ”Managementul excursiei”

2022

angajați OMD

BL, BS, AE, D

10000,00

Elaborarea Dosarelor excursiilor generale, tematice, speciale (texte de control, fișe metodice, material demonstrativ)

2022

angajați OMD

BL, BS, AE, D

0,00

Training ”Organizarea degustațiilor specializate”

2023

angajați OMD

BL, BS, AE, D

10000,00

Training ”Arta de a vinde”

2022

angajați OMD

BL, BS, AE, D

10000,00

Training ”Marketingul serviciilor turistice”

2023

angajați OMD

BL, BS, AE, D

10000,00

Trining ”Organizarea sistemului de marketing în destinația turistică”

2023

șef OMD

BL, BS, AE, D

10000,00

Elaborarea Planului de marketing al destinației turistice ZR „NJ”

2023

șef OMD

BL, BS, AE, D

10000,00

Subtotal OS 3 OS 4 Promovarea ZR „NJ” ca și destinaţie turistică

1. Ajustarea pagini web/fb a ZR „NJ” cu informații ecoturistice

2. Crearea reţelei de panouri informaţionale şi orientare turistice

3. Susţinerea unui ciclu de emisiuni radio/tv, articole în presa scrisă Publicarea Ghidiului turistic al destinației

143000,00

Elaborarea conținutului de turism pe pagina web ZR „NJ”

2021-22

șef OMD

BL, BS, AE, D

10000,00

Elaborarea conținutului de turism pe pagina fb și asigurarea prezenței active pe social media

2021

șef OMD

BL, BS, AE, D

0,00

Amenajarea informativă a 4 trasee turistice (400 indicatoare și panouri)

2021

APL

BL, BS, AE, D

1000000,00

Amenajarea hărții și panotajului informativ la intrările centrale în ZR „NJ”

2022

Administrația ZR „NJ”

BL, BS, AE, D

50000,00

Amenajarea hărții și panotajului informativ la primării

2022

Administrația ZR „NJ”

BL, BS, AE, D

36000,00

Amenajare informațională a atracțiilor (500 panouri informative mici)

2022

angajați OMD

BL, BS, AE, D

500000,00

Amenajare informațională a 18 trasee tematice (180 indicatoare și panouri)

2022

Șef OMD, angajați OMD

BL, BS, AE, D

450000,00

Amenajarea informativă a 2 trasee navale speciale pe Nistru (20 indicatoare și panouri)

2022

angajați OMD

BL, BS, AE, D

50000,00

Amenajarea 13 puncte de self-info (muzee, primării)

2022

Șef OMD

BL, BS, AE, D

130000,00

Elaborarea și implementarea Planului media al destinației turistice ZR „NJ”

2021

Șef OMD

BL, BS, AE, D

0,00

Producerea de material distributiv promoțional (buclete informative, fluturașihărți, tombole tematice, etc)

permanent

angajați OMD

BL, BS, AE, D

100000,00

4. Participarea la târguri, forumuri, expoziţii specializate

5. Calendar al evenimentelor ZR „NJ” cu impact regional/ naţional (culturale, sportive, turistice, științifice...)

Elaborarea și tirajarea Ghidului turistic al ZR „NJ”

2022

Șef OMD

BL, BS, AE, D

50000,00

producerea de material foto/video plante/animale rare, unicale, bucătărie/meșteșuguri tradiționale etc

2023

angajați OMD

BL, BS, AE, D

50000,00

Elaborarea Calendarului prezenței ZR „NJ” la evenimente naționale și internaționale

2021

Șef OMD

BL, BS, AE, D

0,00

Elaborare unui complet expozițional mobil reprezentativ ZR „NJ”

2022

Șef OMD

BL, BS, AE, D

60000,00

Asigurare prezență la minim 4 evenimente naționale/regionale anual

2021-25

Șef OMD

BL, BS, AE, D

40000,00

Elaborarea Calendarului evenimentelor ”Invită Nistrul de Jos”

2021

Șef OMD

BL, BS, AE, D

0,00

Contractare și promovarea prin canale media a Calendarului de evenimente al ZR „NJ”

2021

Șef OMD

BL, BS, AE, D

20000,00

permanent

Șef OMD

BL, BS, AE, D

500000,00

2021

angajați OMD

BL, BS, AE, D

0,00

Implementarea Calendarului de evenimente al ZR „NJ” Elaborare și promovare unui ciclu de traininguri tematice/lecții/observații fenologice pentru publicul larg, ținute de specialiștii ZR „NJ”

Subtotal OS 4 OS 5 Îmbunătăţirea infrastructurii turistice

1. Amenajarea şi promovarea traseelor interne și de inter-conectare cu stații de transport public

Amenajarea estetică și întreținerea căilor de acces de la stațiile de transport public spre atracțiile majore din ZR „NJ”

2022

APL

BL, BS, AE, D

500000,00

2021-25

APL

BL, BS, AE, D

0,00

Amenajarea estetică și întreținerea locurilor de popas și belvedere pe teritoriul ZR „NJ”

2023

APL

BL, BS, AE, D

360000,00

Elaborarea dosarelor proiectelor de grant pentru amenajarea atracțiilor și a căilor de acces

2021

angajați OMD

BL, BS, AE, D

0,00

Elaborarea Studiului de fezabilitate pentru amenajarea turistică a ZR „NJ”

2022

Administrația ZR „NJ”

BL, BS, AE, D

50000,00

Elaborare Studii de fezabilitate pentru amenajarea unor zone speciale din ZR „NJ” (pentru investiții majore)

2022

Administrația ZR „NJ”

BL, BS, AE, D

650000,00

Elaborare Proiecte tehnice pentru amenajarea unor zone speciale din ZR „NJ” (din investiții majore)

2022

Administrația ZR „NJ”

BL, BS, AE, D

1300000,00

Amenajarea și întreținerea drumului de-a lungul Nistrului de jos

2. Elaborarea studiilor de fezabilitate, planurilor de afaceri, PUZ şi a proiectelor investionale pentru infrastructura turistică

3046000,00

3. Amenajarea atracţiilor turistice de top şi muzeelor în destinație

4. Parteneriate pentru crearea/amplasarea structurilor turistice compatibile cu ZR „NJ”

Amenajarea machetelor miniaturale a atracțiilor de top pe o hartă a ZR „NJ”

BL, BS, AE, D BL, BS, AE, D BL, BS, AE, D

130000,00

Amenajarea cetății Iurghici, Palanca

2021-25

APL

Amenajarea zonei turistice la „Nistrul Orb”, Talmaza

2021-25

APL

Amenajarea zonei de agrement la „Nistrul Orb”, Copanca

2021-25

APL

Amenajarea vatra veche Cioburciu

2021-25

APL

Amenajarea vatra veche Răscăieți

2021-25

APL

Amenajarea vatra veche Purcari

2021-25

APL

Amenajarea vatra veche Crocmaz

2021-25

APL

Amenajarea vatra veche Olănești

2021-25

APL

Amenajarea muzeului „La bunici”, Tudora

2021-25

APL

Amenajarea vatra veche Plop-Știubei

2021-25

APL

Amenajarea vatra veche Cârnățeni

2021-25

APL

Amenajarea Grădinei Nighicea, Popeasca

2021-25

APL

Amenajarea conacului Ponset, Grădinița

2021-25

APL

Amenajări ale atracțiilor turistice în stânga Nistrului

2021-25

APL

Amenajarea altor atracții turistice din ZR „NJ”

2021-24

APL

BL, BS, AE, D

2000000,00

Elaborarea planului de amenajare a zonelor de investiții majore în turism ale ZR „NJ”

2021-22

Administrația ZR „NJ”

BL, BS, AE, D

10000,00

Pregătirea portofoliului investițional pentru dezvoltarea parteneriatelor în zonele de investiții majore în turism ale ZR „NJ”

2021-22

Administrația ZR „NJ”

BL, BS, AE, D

20000,00

permanent

Administrația ZR „NJ”, Parteneri privati

BL, BS, AE, D

10000000,00

Organizarea sistemului de comercializare a suvenirelor și produselor ZR „NJ”

2022

Administrația ZR „NJ”

BL, BS, AE, D

20000,00

Promovarea în comun a destinației turistice ZR „NJ” pe piața investițională

2022-25

Administrația ZR „NJ”

BL, BS, AE, D

500000,00

Implementarea unui sistem de gestionare a investițiilor de turism și deservirea vizitatorilor pe teritoriul ZR „NJ”

2022-25

Administrația ZR „NJ”

BL, BS, AE, D

100000,00

Elaborarea și implementarea proiectelor de parteneriat ZR „NJ”-Agenți economici pentru zonele de investiții majore în turism ale ZR „NJ” (cazare turistică, alimentație publică, agrement divers, transport intern, chirie biciclete/ambarcațiuni, popasuri/adăposturi, parcare, sistem monitorizare, servicii curative, ceaiuri plante medicinale, zone sport/SPA, producere/comercializare suveniruri...)

5. Modernizarea, amenajarea și extinderea spaţiilor de deservire a vizitatorilor,

2022

Serviciul amenajare peisajeră, APL

BL, BS, AE, D BL, BS, AE, D BL, BS, AE, D BL, BS, AE, D BL, BS, AE, D BL, BS, AE, D BL, BS, AE, D BL, BS, AE, D BL, BS, AE, D BL, BS, AE, D BL, BS, AE, D

2000000,00 2000000,00 2000000,00 2000000,00 2000000,00 2000000,00 2000000,00 2000000,00 2000000,00 2000000,00 2000000,00 2000000,00 2000000,00 10000000,00

compatibile cu ZR „NJ”

Promovarea unui cluster de turism și deservirea vizitatorilor pe teritoriul ZR „NJ” 6. Clasificarea / Certificarea ecolocică a unităţilor de deservire a vizitatorilor

TOTAL

Elaborarea Planului pentru ajustarea la standardele minime ETIS a destinației turistice ZR „NJ”

2022-25

2021

Administrația ZR „NJ”

BL, BS, AE, D

100000,00

Șef OMD

BL, BS, AE, D

0,00

Sistem integrat de management al deșeurilor pe teritoriul ZR „NJ”

2021-25

APL

BL, BS, AE, D

650000,00

Sistem integrat de management al resurselor naturale pe teritoriul ZR „NJ”

2021-25

APL

BL, BS, AE, D

650000,00

Certificarea ecologică pentru serviciile prestate pe teritoriul ZR „NJ”

2022-25

Administrația ZR „NJ”

BL, BS, AE, D

100000,00

Subtotal OS 5 MDL

53140000,00 57639000,00

Anexe Anexa 1 Atracția turistică a localităților din Situl Ramsar ”Nistrul de Jos” Raionul 1 al Zonei Ramsar (conform Planului de Mangement) s. Cârnățeni Scurt istoric Prima localitate în drum spre Nistru de la Căușeni este Cârnățeni, loc pomenit de călătorul suiedez Johan Mauer la 18 mai 1651. Totuși, aici lângă culmea celui mai mare deal din împrejurime (209 m) era odată amplasată Tabăra Cârlanilor, cum s-a mai numit satul până la înc. sec.XIX. Tot pe atunci este zidită biserica ”Sf. Arh. Mihail” (1818) pe lângă care mai târziu (7.01.1861) urma să se deschidă și prima școală parohială din sat. Satul este cunoscut drept baștina unui important prozator român contemporan Anatolie Paniș (1.02.1932) autorul romanului ”Ultimul tren spre Romania”. Tot aici s-a născut și deținătorul premiului UNESCO pentru dramaturgie poietul și dramaturgul Andrei Burac (17.08.1938) autorul mai multor volume de versuri și piese de teatru. Vizite şi excursii locale  Vatra satului veche din 1651 cu biserica ”Sf. Arh. Mihail” (1818);  Balta râului Botna și izvoarele afluientului Știubei; Locuri de agrement: în Pădurea Cârnățeni; Cazare: Tabără estivală. Accesul se face pe drumul național R30: Chişinău – Odesa la 8 km spre est de Căuşeni și 90 km de la Chișinău. s. Plop-Știubei Scurt istoric Este o localitate ce provine de la ”stână dintre plopi”, în unul dintre care era o familie de albini. Ciobenii de aici asigurau cu merinde mănăstirea din vecinătate. Așa zice legenda, pentru că primele mențiuni scrise ajung la noi din 1850 ca Fântâna Masculului. Relieful de aici ascunde între desișurile pădurii mai multe locuri pitorești, care însă în timpul războaielor erau bune pentru linia întâi de observare. Prima școală laică în localitate apare în 1897, mai târziu se înalță și biserica ”Sf. Dumitru” (1913, distrusă apoi în război și refăcută abia în 1990). Vizite şi excursii locale  Vatra satului veche din 1850 și biserică restaurată;  Valea râului Botna;  În pădure pe linia I a frontului; Locuri de agrement: în pădurea satului; Accesul se face pe drumul național R30: Chişinău – Odesa la 10 km spre est de Căuşeni (L530) și 99 km de la Chișinău. Informaţii: Muzeul Etnografic, Muzeul gloriei militare, Primărie. s. Grădinița Scurt istoric Este o localitate apărută relativ recent (11.06.1964) pe moșia unui boier (stăpânită până la 28.06.1940 ) în jurul unui parc (24 ha) de toată frumusețea din sec. XIX. Spre parc duce o porțiune de 6 km de stradă pavată, care face legătura cu satul Leuntea. Este una dintre cele mai verzi localități din Moldova, este înconjurată de pădure care se coboară pitoresc spre „Nistrul Orb” - o stariță a râului. Aici se găsește o vinărie apărută probabil mai devreme decât cea din Purcari. Astăzi este funcțională și amenajată pentru vizitatori. Vizite şi excursii locale  Parcul din sec. XIX cu o vinărie veche;  Pădure (759 ha);  Biserica nouă ”Acoperământul Maicii Domnului”; Locuri de agrement: la pădurea Sbanca, pe malul Nistrului Orb (la fosta tabără pentru copii). Accesul se face pe drumul național R30: Chişinău – Odesa la 20 km spre est de Căuşeni (L530) și 105 km de la Chișinău. Informaţii: Primărie. s. Leuntea Scurt istoric

Este una dintre cele mai vechi localități de aici – apare într-un document german la 24.02.1460 ca și Leonta. Deși cândva făcea parte din Raiaua Turcească a vost vizitată și descrisă de călătorul suiedez Johann Mayer drept un sat de moldoveni creștini nemulțumiți de jugul nedrept. Pe aici era un vechi vad peste Nistru, acum aici este starița Nistrul Orb. Mai târziu localitatea era parte din moșia generalului Ilie Catargi, care la 1812 îl vinde generalului rus Ponset. Acesta a adus aici 25 familii de coloniști austrieci din Lvov, astfel întemeind prima colonie de austrieci din Basarabia (1827). Aceștea s-au remarcat prin fondarea aici a unei vinării. În 1923 funcționa o școală primară mixtă. Vizite şi excursii locale  La una dintre cele mai vechi vinării din Basarabia;  În fosta colonie austriacă din Basarabia (Mahala Cațalapilor);  Arbore secular (300 ani) în Grădina turcească. Locuri de agrement: La vadul de la Nistrul Orb (fosta tabără pentru copii). Accesul se face pe drumul național R30: Chişinău – Odesa la 23 km spre est de Căuşeni (L530) și 108 km de la Chișinău. Informaţii: Primărie. s. Valea Verde Scurt istoric O localitate nouă creată în baza unei brigăzi agricole la 11 iunie 1964. Se găsește ntr-un cadru natural pitoresc în preajma stariței Nistrul orb și a Grădinii turcești – una dintre cele mai vechi arii naturale protejate din Europa. Vizite şi excursii locale  La starițaNistrul orb și Grădina turcească. Locuri de agrement: în Grădina turcească. Accesul se face pe drumul național R30: Chişinău – Odesa la 24 km spre est de Căuşeni (L530) și 114 km de la Chișinău. s. Copanca Scurt istoric Una dintre cela mai interesante localități pentru vizite la Nistru – Copanca, vatra unde au fost descoperite o cetare getică, o cetate romană, aici se începe Valul lui Traian de Sus (la Zaharna), un sat medieval mănăstiresc încă de pe timpul lui Alexandru cel Bun la 1429. În prezent este mărginit de Nistru și starița sa Nistrul Orb, Grădina Turcească și o pădure de luncă, astfel devenind un nucleu a zonei umede de importanță internațională ”Nistrul de Jos”. Biserica în sat este înălțată în 1859, iar școala se înființează la 1860 în casa preotului. Vizite şi excursii locale  Situri arheologice: cetate getică (sec IV-III î.e.n) la 0,5 km spre nord-vest de sat; cetate din perioada romană (sec II-IV) în zona Movilei Late; tumul sarmatic (sec I-II), Valul Grevtungilor; Valul lui Traian de sus (sec II);  La vatra satului veche din 1429 (moșia Zaharna) cu biserica ”Adormirea Maicii Domnului” (1859),  La Nistrul Orb și pădurea de luncă; Locuri de agrement: Plajă la Nistru, zone de odihnă locale (La Vozian, Copacica, Carmanca, Cartașin, Cornic). Accesul se face pe drumul național R30: Chişinău – Odesa la 25 km spre est de Căuşeni (L530), 117 km de la Chișinău, 25 km de la Tighina, 14 km de la Tiraspol. Informaţii: Primărie. s. Popeasca Scurt istoric Prima localitate de pe ruta ce duce spre situl natural ”Nistrul de Jos” este localitatea Popeasca, veche de la sf. sec. XVIII. Traseul trece de Dealul Căuşenilor, cea mai înaltă culme de prin părţile locului, și ajunge pe moşia satului, care apare pentru prima dată în 1769 și e menţionat ca Popofca pe harta generalului Bauer din 1770 (1774) în perioada războaielor ruso-turce. Dar bătrânii satului zic că este mai vechi de 1730. Se zice că întemeietorul satului este Sava Popov - un baci de orgine bulgară, care s-a aşezat cu turmele sale într-un loc pitoresc din Stepa Bugeacului, unde iarba grasă nu era atinsă de razele dogorâtoare ale soarelui. Acel loc şi acum se numeşte Sovuşca. Mai târziu satul se strămută câţiva kilometri mai spre nord în preajma unei şumele, despre care se zice că „cine bea apă din ea – aici va dori să rămână”. De aici curge râul Știubei spre Nistru. Prima biserică ”Sf. Nicolae” de vară este datată cu anul 1801, fiind constrută din nuiele și unsă cu lut. Peste zece ani a fost pusă pe temelie de piatră. Apoi este înălțată biserica „Acoperământul Maicii Domnului” din piatră cu clopotniţa în faţă. Între timp satul se extinde de la 32 de gospodării (1817) până la cca 2700 locuitori în prezent.

Teritoriul satului reprezintă pe bună dreptate o carte deschisă a legendelor locale: pe aici trece „Drumul Tătarului” – un segment din marele ”Drum vechi moldovenesc” (care lega ţinuturile tătarilor din stepele Mării Negre cu ţările central - europene, iar pe teritoriul Moldovei trecea prin Iaşi, Lăpuşna, Tighina, Căuşeni, Popeasca, satele nistrene, Cetatea Albă). Relieful pitoresc plasează moșia satului în mijlocul celor 16 văi pline de legende: Valea Nighicei, Valea Fânului, Valea Bostanului, Valea Căpșunii, Valea Lacului, Valea lui Moșu, Valea Morii, Valea Porcului, Valea lui Iepure, Valea Stânii, Valea lui Cărăman, Valea Adâncă, Valea Arnăutului, Valea Turcului, Flocenii sau Sârchezu. Totodată dealurile înalte (Holm, Podiș, Sărchez , la Plopi) întregesc peisajul satului. Vizitatorul poate să vădă „Grădinile Nighicei”, o pădure pe costișă, Fântâna lui Ilie, Cişmeaua Turcului, Cișmeaua celor Trei Fraţi, Cișmeaua lui Moș Haralampie, Cișmeaua Arion Cazacu, sau poate pescui la Iazul Mare și cel din Odaia Gogului. Vizite şi excursii locale  La vatra satului veche din 1774, unde se găseşte o cişmea amenajată, ruinele bisericii vechi, biserica actuală „Acoperământul Maicii Domnului” şi trama stradală cu amplasarea iniţială a gospodăriilor ţărăneşti;  Pe „Drumul Tătarului” prin Valea Bostanului (denumirea de la harbuzăriile de odinioară), Locul Leuntei, Valea Adâncă spre s. Cioburciu;  În Grădinile Nighicei, unde poate fi văzută o colecţie de soiuri de arbori fructiferi din sec. XIX, și ”Poiana Dorului”- locul desfășurării Festivalului folcloric bianual;  La stâna de oi unde se face renumita ”Brânză de Popeasca” (produs de origine protejată); Locuri de agrement: în Grădinile Nighicei, la Holm în Valea Fânului, la Iazul cel Mare, la Iazul de la Sovuşca. Accesul se face pe drumul național R30: Chişinău – Ştefan Vodă (83 km) la 12 km spre sud de Căuşeni, 17 km nord de Ştefan Vodă. La intrare în sat sunt 2 staţii de alimentare cu petrol şi autoservice. Informaţii: Muzeul Ţinutului Natal (în Casa de cultură, are o bogată colecţie de piese etnografice, cărţi, unelte etc), Primărie. s. Talmaza Scurt istoric Unul dintre cele mai mari sate din republică Talmaza este și prima localitate de pe malul nistrean al raionului Ștefan Vodă. Este probabil de prin anii ’30 ai sec. XVI, deși a apărut într-un act din anul 7040 (1532). În 1595 împreună cu alte 6 localităţi din vecinătate erau cedate hanului tătăresc. De altfel ”Talmaza” se traduce din tătara veche ca „neobosit” , un prim fondator al satului prin secolele XII-XIV putea să poarte numele de provenenţă turanică ori porecla ”Talmaza” de la care şi sa format denumirea satului. Celebrul călător turc Evlia Celebi în călătoria sa din 1657 scrie că este un „sat de valahi”, chiar dacă aparţinea hanului. Talmaza mai este cunoscut şi ca sat de baştină a ilustrului enciclopedist, membru al Guvernului României interbelice Ştefan Ciobanu (24 noiembrie 1883). Localitatea are cea mai mare în raion porţiune din balta Nistrului. Stariţa „Nistrul Orb” (Adanaua, Doi fraţi, Jidranu) merită să fie vizitată pentru că reprezintă vechea albie a Nistrului. Aici s-a păstrat flora şi fauna de baltă aşa cum a fost acum două secole în urmă iar în preajmă e o frumoasă pădure de baltă. Tot aici se găseşte şi o porţiune din vechia „Grădină Turcească” – probabil una dintre primele zone naturale protejate din Europa, unde încă câteva secole în urmă administraţia turcă a interzis exploataria pădurii de către băştinaşi, aceştea având obligaţia de a o ocroti şi a-i spori bogăţia. Spre ea se poate ajunge prin „Strâmtoare” – loc îngust şi priporos din nord-vestul satului. Acum aici se va organiza un parc naţional. Prima biserică în sat a fost construită în 1794 din lemn. În sat acum se construiesc două biserici - ”Adormirea Maicii Domnului” în partea din deal și ”Naşterea Maicii Domnului” în centrul satului. Excursii şi vizite locale:  Aici se găsește una dintre primele arii naturale din Europa – „Grădina Turcească”, o adevărată colecţie de specii rare autohtone în preajma unicalelor stariţe „Nistru Chior”. În această zonă curg mai multe rîuleţe (Stanoşte, Gîrla Cazionă, Gîrla Cucului, Gîrla Satului, Adana, Bahna Cioroiului, Bătlăniţa, Ezerul, Ştiubeiul, Cruglic, Puica) ocolind Pădurea seculară din Jidran şi Unghiul Boului. Aici sunt pragurile Nistrului inferior.  Landşaftul din Valea Nistrului la Talmaza este completat de văi pitorești (Valea Adîncă, Valea Cînichii, Valea Moş, Valea Oiţei, Valea Popii, Valea Teti, Valea Părului) și dealuri înalte (Chiscu lui Murg, La Hîrtoape, La Ruptură, La Mălăcheşti). Cîmpiile păstrează la fel denumiri locale vechi (Altiţa, Arpintea, Frasănul, Jidran, La Cîzîl, Fundul Colacului, La Hîrlău, La Cheptănăriţa, La Sărături, La Cucoşoae, La Chira, Locul Popilor, În Toloace, Ştiubei, Ungiul Boului, etc. Călătorul își poate potoli setea la mai multe izvoare (Şuşmeaua, La Chiperi) sau fântâni vechi (Buiuvan, Donos, Ananii, Dogaru, Ţiganului, Lupoae, Răului, Ţînţar, Pungă, Frunze).  Situri arheologice: Tumul Movila cea mare (Epoca Bronzului timpuriu sf.mil. IV până perioada sarmatică sec I-II), Movila de la şleah, Movila de la staţia antigrindină; staţiunea paleolitică „Ştiubei”;

 

Ferma de fazani; Unicul prag pe Nistru din Moldova (loc tradiţional al turiştilor acvatici, stejar străvechi, etc) la confluiența cu brațul Turunciuc;  Excursii tematice: ”La baştina lui Ştefan Ciobanu”, Vizită la făzânăria locală, Degustaţii la vinăria locală; Locuri de agrement: (i) Valea Teti cu tabăra de odihnă „Dumbrava” şi lacul pentru pescuit; (ii) albia veche „Nistru Chior”; (iii) zona peisajistică „Grădina Turcească cu cazare şi alimentare la ferma de fazani; (iv) pădurea seculară din Jidran pe malul r. Nistru la pragurile de apă; (v) pădurea din Arpintea la prisacă, etc. Cazare: tabăra pentru copii ”Dumbrava”. Se poate ajunge de la Ştefan Vodă mergând 13 km spre est. Iar de la Chişinău sunt 110 km. Informaţii: Muzeul local la liceul teoretic „Ştefan Ciobanu”, Muzeul verde, Primăria. Raionul 2 al Zonei Ramsar (conform Planului de Mangement) s. Cioburciu Scurt istoric În zona Nistrului inferior se găseşte localitatea cu cea mai veche atestare documentară din raion – Cioburciu (în diverse izvoare: 1362, 1405). Savanții cred că anume aici la vadul de peste Nistru a fost cea mai îndepărtată tabără a regelui Persiei Darius în războiul său de expansiune a imperiului. În 1535 voievodul Petru Rareș îl numește pe Tomșa pârcălab al cetății Cioburciu pentru apărarea satelor de la Nistru, inclusiv Chișinăul Mare (azi Cârnățeni), Talmaza, Răscăieți, Purcari, Olănești. Iar în 1753 aici se stabilește o comunitate de lipoveni. Denumirea provine probabil de la cuvântul ”ciubar” - un vas mare făcut din doaje de lemn cu torți din care drumeții își potoleau setea. O altă semnificați a cuvântului este hăţiş sau loc cu pădure deasă, precum erau odată aceste locuri. Este bine știut că în Moldova medievală pe segmentul Nistrului inferior (din raionul actual Ștefan Vodă) existau 2 Centre de putere domnească (Cetatea Palaca și Pârcălăbia Cioburciu) amplasate pe ”Drumul mare moldovenesc” între Tighina și Cetatea Albă. „Acesta este un sat înfloritor de tătari şi valahi, format din cinci sute de case acoperite cu stuf, cu geamie şi cu şaptezeci de dughene, fiind sub guvernarea agăi de ţărmuri şi făcând parte din ţinutul cetăţii Tighina. O dată pe săptămână are loc aici un mare bazar. Dat fiindcă se află la marginea Nistrului, se găsesc multe vii şi livezi” – aşa scria la 1657 călătorul turc Evlia Celebi. Timpurile s-au schimbat, iar satul a rămas la fel de pitoresc şi bine amenajat. Un loc în sat însă este deosebit de interesant - „palanca” din lunca Nistrului. Să fie o fostă cetate de pământ străveche, sau un fragment din celebrul Val al lui Traian? Excursii şi vizite locale:  Situri arheologice: așezarea Cioburciu 1 (Cultura Oriniac a Paleolitului superior, cca 30 mii anî în urmă); așezare Cioburciu 2 (Cultura Gravett de est a Paleolitului superior, cca. 18 mii ani in urmă); așezare Cioburciu 3 (Cultura Belozerka sec. XI-X î.e.n); așezarea din Râpa lui Albu;  Popasuri în lunca Nistrului (Unghiul Neagului, Ambruşu, Palanca, Potcoava ş.a.), Pădurea de la Deal, Lunca Ştiubeiului, Altiţa, Arpintea, Dealul Paşei, Drăgaica, Stânca, Adanaua, la Trei Fântâni, Valea Târgului, Rădinegru, Rarău, Norocea, pe Locul Popii, Bahna-șes ş.a.  La intrarea în sat se găsește monument natural geo-paleontologic „Râpa lui Albu”, iar în sat pot fi văzute case vechi reprezentative (Şchiopu Trifan), beciuri bătrânești (Chincheci T., Chilian N.) și fântâni seculare (Bulazir, Ciuntu, Chincheci, Cişmeaua lui Zaharia); Locuri de agrement: Reni – plajă la Nistru (pădurice cu arbori seculari), Meandrele Nistrului (Hangan, Unghiul Neagului, Palanca, Ambruş), izvorul lui Grati, Izvorul Mariei. Se poate ajunge de la Ştefan Vodă mergând 14 km spre est. Iar de la Chişinău sunt 130 km. Informaţii: Muzeu local în şcoală, Primărie. s. Răscăieţi Scurt istoric Mergând în jos pe malul Nistrului printr-o pădure de toată frumuseţea Vă pomeniţi pe o fostă moşie a mănăstirii Căpriana oferită în dar de Alexandru Lăpuşneanu (1560) împreună cu alte sate vecine. În documente apare pentru prima dată în 1595, dar probabil se menționează și pe vremea lui Alexandru cel Bun (1418). Legenda zice că denumirea se trage de la plantele „scăieţi răi”, deşi i s-a mai zis Resegniate, Riscopiţa (în hărţile vechi) sau este invocat numele unui întemeietor Raschev. Se mai susține că denumirea provine de la cuvântul ”rășchirați” - de la casele strămoșilor ce se înșirau pe o distanță lungă la cotitura Nistrului.

Legenda povesteste ca demult tare pamânturile de aici nu aveau stapân. Doar turmele de oi mânate de ciobanii din Carpați ajungeau aici în căutarea pășunelor. Pe pământul bogat, dar pustiu creșteau mulți curnuți-scai. Oile pascând pe aici, de lâna lor se agațau multi scai, iar ciobenii indignați spuneau: - „Vai ce rai scăieți is pe aici”. Mulți din ciobeni uneori ramineau aici cu turmele de oi o perioadă, construindu-și niște bordee. Placându-le mult unii ciobeni s-au așezat aici cu traiul pentru totdeauna, iar asezarii lor iau dat denumirea Răscăiți. Este unul dintre cele mai pitoreşti sate din raion datorită amplasării sale lângă malurile abrupte împăturite de peste 170 m înălţime ale Nistrului, de unde se vede ca în palmă toată lunca. Se vede de aici şi locul unei vechi fortificaţii la sud de sat numit „Valul lui Traian” (probabil o ramificaţie a celebrului val), şi „Poşta” (unde se opreau negustorii de pe drumul medieval comercial ce ducea spre Cetatea Albă), lacurile de luncă (Ochiul Mare şi Mic, Gurmazu, de peste Gârlă, Potcoava, Rusca şi Sâmbătoaia Mare). Tot în această localitate se găseşte “Înălţimea Lomakin” (178,8 m), unde în anii Războiului II Mondial divizia sovietică № 353 a dus lupte crâncene (unicul loc din Moldova, unde au fost decoraţi 11 Eroi ai URSS). În preajmă este o trecere peste Nistru. Din componența comunei face parte satul Răscăieţii Noi atestat în 1924 cu denumirea Lutoasa. Excursii şi vizite locale:  Situri arheologice: așezare Răscăieți 1 (Cultura Cucuteni-Tripolie târziu, Cultura Coțofeni-Usatovo, sf. mil. IV î.e.n) la baza de est a văii dintre satul vechi și nou; așezarea slavă Răscăieți 2 (sec.VIII-IX) la 2 km nord-vest de la școală pe malul unui râuleț; așezarea Răscăieți 3 (Cultura Coslogeni-Noua-Sabatinovka XIV-XIII î.e.n) între satul vechi și nou; așezare rurală (Epoca târzie a Bronzului) a est de satul Răscăieții Noi în defileu;  Vatra satului din 1560 cu Biserica ”Sf. Gavril si Mihail” (1793/1850) ridicată pe locul unei mai vechi.  Arie naturală protejată la est în sectorul ”Cioburciu de Munte” (Dealul șerpilor) cu vegetație de stepă, pe malul drept lângă meandra Nistrului între satele Răscăieți și Purcari. În preajmă pot fi vizitate landşafturi pitoreşti (valea Geamăna, dealul Bogdan, Stânca, Podul, Bordeiul) și 3 cismele. Locuri de agrement: Plaja din Stanoște, Chetrusul, Meandrele Nistrului, lacurile din baltă (Ochiul Mare, Bogdan ş.a.), Fântâna de la Cărari, la Stejar, la Rădii, Unghiul Lung, Simbatoiul. Se poate ajunge de la Ştefan Vodă spre sud-est mergând pe un drum asfaltat 16 km. Iar de la Chişinău sunt 120 km. Informaţii: Muzeul Ţinutului Natal (1968, în casa de cultură), Primărie. s. Purcari Scurt istoric Una dintre cele mai vechi fabrici de vinuri din Republica Moldova funcționează și azi în Purcari, unde ce produce celebrul vin „Negru de Purcari”. În 1827 aici a fost înființată primă gospodărie vinicolă specializată, unde erau cultivate soiuri europene clasice de struguri. La expoziția agricolă din Chișinău (1847) vinurile din Purcari au obținut prima medalie de aur, dar marele triumf îl obțin la Expoziția internațională din Paris (1878), când vinului ”Negru de Purcari” i s-a acordat Medalia de Aur. De atunci, acest vin mult timp a fost nelipsit la mesele fastuoase ale reginei Marii Britanii şi altor monarhi europeni. Anul întemeierii satului este 11 aprilie 1560, din perioada primei domnii a voievodului Alexandru Lăpușneanu. Dar sunt mărturii care atestă localitatea în 1518, sau chiar prin 1503 când au apărut gospodării „la Fântâna Purcarilor”. Prin localitate trecea cândva Drumul vechi moldovenesc ce lega țara de târgurile din Europa și Asia. La 1560 Alexandru Lăpuşneanu printr-un act de danie transmite localitatea mănăstirii Căpriana. Se zice că pantele line, situate pe malul drept al Nistrului, în vecinătatea satului Purcari au apărținut un timp Mănăstirii Zograf de pe Muntele Athos din Grecia. Călătorul va rămâne aici impresionat de podgoriile din valea Nistrului, dar şi de tradiţiile păstrate doar de vinificatorii de prin partea locului încă din perioada medievală. Zona Purcari este una dintre cele mai favorabile pentru viticultura pe teritoriul Moldovei. Excursii şi vizite locale:  Situri arheologice: așezarea Purcari 1 (Cultura Poienești-Lucașeuca, sec. II-I î.e.n) la marginea sud-vestică a satului la 50 m de la drumul spre Răscăieți; așezarea Purcari 2 (Cultura Balcano-Dunăreană, sec. IX-XI) la sudvest de căminul muncitorilor fostului sovhoz; tumul Purcari 3 (Cultura Cucuteni-Tripolie târzie, sf.mil. IV î.e.n);  La vatra podgorenilor medievali din 1560, cu biserica „Înălţarea Domnului” (1986) şi cu case vechi amplasate dea lungul Drumului vechi moldovenesc;  Degustaţie a celui mai cunoscut vin moldovenesc „Negru de Purcari” la cea mai veche fabrică de vin din Basarabia (1827). Creată printr-un decret special în 1827 ca primă gospodărie vinicolă specializată numită, Ghermanson în cinstea unuia dintre fondatori. În sec. XIX în Purcari erau aduse clasicile soiuri europene de struguri: Cabernet-Sauvignon, Merlot, Pinot Noir;



Observaţii în natură a florii şi faunei din lunca Nistrului (balta Bahna, Banghea, pădurea Carpănă, albia veche Căliana, Căuşu, Şernetea, Cârmogea, Rusca sau Gârla Satului) şi monumentul geopaleontologic;

Din componența comunei face parte acum şi s. Viişoara. Locuri de agrement: Valea Cornei, Movila Hamzei, Valea Geamănei, Valea Adâncă, Valea Porcului, lacul Ierezu, cotul Beca din lunca Nistrului, Movila Vameșului, izvorul cu „apă de aur”, Fântâna Turcului, Gișmea, în pădurile Viișoara şi Purcari, etc; Se poate ajunge de la Ştefan Vodă spre sud-est mergând pe un drum asfaltat 19 km. Iar de la Chişinău sunt 120 km. Informare suplimentară: Muzeu local de studierea ținutului natal, Primăria. s. Olăneşti Scurt istoric Este una dintre cele mai vechi localităţi (1410) din zona Nistrului de Jos, încă de pe timpul lui Alexandru cel Bun. Se zice că denumirea satului provinea fie de la „olane” confecţionate din lut ars de meşterii de aici pentru acoperişul caselor, fie e de origine alano-estică şi este în legătură cu numele de răzeşti, ceea ce ar însemna „om de neam”, „gospodar liber” care se îndeletniceau cu agricultura şi creşterea vitelor. Lângă cişmea, nu departe de vatra satului după cum spun locuitorii, se găseşte o „stanişte veche”, adică locul unde se opreau caravanele negustoreşti pe drumul comercial dintre Tighina şi Cetatea Albă. Aici se găsea şi biserica veche (la început din lemn, apoi din piatră, acum distruse), de la care în adâncul satului plecau mai multe mahalale vestite de gospodari: Doneasca, Padoleasca, Ruseasca, Hodoba ş.a., care ajungeau mai departe în livezile şi podgoriile îngrijite de săteni. În perioada interbelică în sat împreună cu moldovenii locuiau în mahalale aparte familii de germani, evrei, ruşi, ucraineni şi bulgari . O frumoasă legendă din sat zice că „atunci când năvăliră zmeii pe pământul moldovenesc era mare prăpăd, furau şi distrugeau totul, fetele erau duse într-un loc numai de ei ştiut, iar un flăcău din acest sat într-o luptă i-o fi răpus şi a eliberat fetele din tainiţele unei movili mari”. Acesta, eliberând pământul de zmei, aici şi-a găsit fata inimii sale, iar în Olăneşti se găseşte acea Movilă a Zmeului, pe care localnicii o ocolesc cu înfrigurare. Excursii şi vizite locale:  Situri arheologice: comoara Templului Artemidei din Efes; așezare rurală (cultura Sântana de MureșCerneahov, sec III-IV î.e.n) în curtea oficiului poștal; așezare rurală slavă (sec VIII-XIX) pe malul Nitrului în sat;  La cişmeau de pe Drumul vechi moldovenesc la staniştea veche (1410), unde mai pot fi văzute case vechi (Gorduza, Balâc, Buhbinder), beciuri vechi, moara, dar și locuri de legendă: Movila Zmeilor, pădurea „Împărătească”, Mina de sub Nistru ş.a.;  La biserica nouă „Sf. Paraschiva” înălţată în 1990 în stilul romantismului naţional pe un loc cu o istorie aparte. În acest loc în sec. XVI era o bisericuță din lut și nuiele acoperită cu stuf, dar care a fost distrusă de turci. Biserică a fost rezidită la fel din lut, și abia în sec. XVIII a fost construită din lemn. În 1832 se înalță biserica din piatră ”Sf. Parascheva”, dar e distrusă în 1973. La fel în perioada sovietică a fost demolată biserica mare ”Sf. Constantin și Elena” (1912);  Observaţii în natură: lacurile naturale nistrene (Băltoagele Halbagiului, Chioru, Gheorghiescu, Gârla lui Minciună, Japşa, Ochiul Mării), vechi albii şi meandre ale râului, flora şi fauna de baltă (mlaştina naturală Togai) pe o suprafaţă de cca.800 ha, pomi de soforă (250 – 300 ani). Peisaje pitorești sunt surprinse în diferite părți ale satului (Hodoba, Staniște, Valea țărânei, Arpentea, Joreanu, Tarama, Domuz – Bugeac, Rînea scurtă, Undul miezului, Lingea Diaconu, izvoarele de la sărături, valea Şucher, dealul Mihalcea, răulețele Halbajiu și Suhatul – afluienți ai Nistrului;  La fabrica de conserve pot fi văzute tehnologii noi de prelucrare a legumelor. Locuri de agrement: Parcul, 2 plaje la Nistru, fostul port fluvial, iazurile de la Mihalcea, văi pitoreşti (Ţarinei, Sinodrei, Răxugea, Carapete, Sukerului, Mihalcea, Cânepelor, Joreanu), Unghiul Nerului, Ghendea (cu lacurile de aici), izvoare puternice (la Sărături, Sinodrea), pădurea „Împărătească” etc. Se poate ajunge de la Ştefan Vodă spre sud-est mergând pe un drum asfaltat 25 km. Iar de la Chişinău sunt 130 km. Informaţii: Muzeul local la Liceul ”B.P. Haşdeu”, Prămărie. Raionul 3 al Zonei Ramsar (conform Planului de Mangement) s. Crocmaz Scurt istoric

Pe malul Nistrului se găsește ”satul oamenilor curajoși” după cum se traduce din turanică denumirea. Legenda satului zice că hoardele turcești dislocate pe teritoriul viitorului sat, erau despărțite în două: cele ce se aflau în partea de vest a satului în regiunea râpei Iurtului (iurt, iurtă înseamnă casă de locuit) și cele dezlocate în partea de miazăzi-răsărit a satului de azi, în regiunea râpei Curudurea. Țăranii veniți din diferite locuri ale Bugeacului locuiau mai în vale de turci, mai aproape de Nistru, și erau siliți să muncească pentru a întreține aceste armate. Într-un moment, moldovenii nu au mai putut răbda fărădelegile asupritorilor și s-au ridicat la o luptă crîncenă. O mare vărsare de sînge a fost atunci. Îngroziți de vitejia, curajul acestor oameni turcii fugeau înspăimîntați și strigau „Corcmaz” adică „corc” ceea ce înseamnă viteji, iar „maz” localitate, localitate de viteji. De atunci satul poartă denumirea de Crocmaz, dar s-a mai numit și Corcmaz. Despre sat celebrul călător turc Evlia Celebi scria „...un sat riveran bine amenajat, cu o moschee...”. Datele istorice confirmă că acest sat este mai vechi de 1595 (1574-1579), iar istoricul Ion Dron preciza că ”...numele satului este de origine turanică și coboară la un nume personal al unui stăpân – deținător al satuluui (posibil etnic turc) după anul 1538”. Călătorul va rămâne impresionat de o mulţime de locuri cu denumiri vechi tătăreşti de aici – Togai, un nume de trib al tătarilor „de desiş”, Alcalia, Iurtu – loc unde îşi aveau tătari iurtele etc. În lunca Nistrului de Jos meandrele Nistrului a format o mulţime de lacuri mici dar deosebit de pitoreşti (Baibolu, Baltina, Chioru, Chetruşu, Cruhla, Halbagiu, Nişaliu ş.a.), care au conservat flora şi fauna bogată a bălţilor nistrene. Excursii şi vizite locale:  Situri arheologice: așezare rurală Crocmaz 1 (cultura Sântana de Mureș-Cerneahov, sec III-IV); așezare rurală Crocmaz 2 (cultura Sântana de Mureș-Cerneahov, sec III-IV) la 1 km nord de sat; așezare rurală Crocmaz 3 (cultura Sântana de Mureș-Cerneahov, sec III-IV) în zona Obari; așezare slavă (sec XI-XII) la 3 km nord de la sat (între stâlpii de telegraf 82/44 și 81/44);  La vatra unui sat medieval cu mahale vechi (potica, șaba, iurt) și biserica „Sf. Nicolai” (construită în 1992 pe locul unde în 1794 era înălțată o biserică din nuiele și lut, iar în perioada 1887-1978 a funcționat o biserică din piatră, distrusă complet în perioada sovietică);  Peisaje pitorești: în balta Nistrului cu lacuri riverane, arii naturale protejate de stat (Mlaștina Togai și masivul mlaștina Halbagiu), monumente ale naturii (Pădurea ”Împărăteasca”, pădurea Piridirea), insula dintre mlaştini („Grindu”), văile împădurite Iurt și Curudurea (Curudra), Valea Răcsugea, dealurile Cornul, Locul Popii, fântâni (Maxinoaei, Chiurtu, Agușoaei, de la Herdim, Flăcăilor);  Vinăria ETCetera. Locuri pentru agrement: la Nistru și lacuri rivarane, în păduri („Împărăteasca”, „Togai”), la Suhat, la Debarcader, la Coada Hotarului, „Fântăna Flăcărilor”, Cișmeaua de la Iurt, izvoarele din valea Răxugea, ferma de cabaline. Se poate ajunge de la Ştefan Vodă spre sud-est mergând pe un drum asfaltat 34 km, iar de la Chișinău sunt 131km. Informaţi suplimentare: Muzeul etnografic (în incinta şcolii), Muzeul Verde, Muzeul Ec.Malcoci, Primăria. s. Tudora Scurt istoric Pe malul Nistrului, pe Drumul vechi moldovenesc în vatra satului, a fost descoperită o cetate circulară de pământ cu un diametru de cca 80 m şi o înălţime de 5-8 m, caracteristică fortificaţiilor geto-dacice antice. Savanţii urmează să-şi spună încă cuvântul, însă călătorii o pot vedea nu departe de plaja de la Nistru. Cum s-a numit nimeni nu ştie, dar legenda spune că denumirea actuală a satului provine de la Tudora, întemeietoarea localităţii. Aceasta a construit un mic han nu departe de vechiul șleah moldovenesc, iar apoi feciorii și nepoții au pus temelia satului care îi poartă și azi numele. Pe teritoriul satului a fost descoperită o comoară de armuri vechi greceşti. Deși localnicii susțin că localitatea este de prin 1410, savantul Boris Malski face referire la însemnările unui călător francez, care atestă Tudora în notițele sale de călătorie din 1585, alte documente atestă satul în 1595, iar pe o hartă veche din 1770 vom găsi pe Drumul vechi moldovenesc nu departe de Crocmaz un cătun tătăresc Hagi Hasan, situat pe locul actualei localităţi Tudora. Excursii şi vizite locale:  Situri arheologice: tumul Tudora 2 (Cultura Cățofeni-Noua-Usatovo) la 0,4 km vest de sat în Valea Cârnăcari; așezarea Tudora 3 (Epoca Bronzului târziu, sec. XIV-XIII î.e.n, cetate getică sec. IV-III î.e.n) la intrarea în sat pe promontoriul abrupt spre Nistru; așezarea Tudora 8 (Cultura Sântana de Mureș-Cerneahov, sec. III-IV) la sudvest de sat în Valea Baicozea  La vatra satului cu cetatea de pământ recet descoperită, mahale vechi (Baibol, Moara, Sofia, Ciuleac, Ciuduc, Țiganilor, Maricica, Țâmbala, Surda, Câșleanu) și biserica veche „Sf. Averkie” (ridicată în 1866, pe locul bisericii din lemn de la 1808/1811);

 Monument geopaleontologic „Râpa de piatră”;  Vinăria Tudora-Vin; Locuri pentru agrement: plajă pe malul Nistrului (Baibolul), lacuri riverane (Balcazia, Ochiul Boului ş.a.), Pădurea Cazeonea, văi pitoreşti (Cărnăcari, Râpa din piatră, Câzâlgic, Iriderea, Bostanului, Popii, Sofia, Robului, Maricica, Steluța), movile (din sat, Geamăna, la Câșla a Pălăncii), vaduri la Nistru (V. lui Coşolean, V. lui Simion), izvoare (lui moș Gheorghiță, Suhat). Se poate ajunge de la Ştefan Vodă spre sud-est mergând pe un drum asfaltat 42 km, iar de la Chișinău – 150 km. Informaţii suplimentare: Muzeu ”La bunici”, Primăria. s. Palanca Scurt istoric Este cea mai sudiră localitate a Republici Moldova de pe Nistru, ce se varsă în limanul de la Marea Neagră. Localitatea e cunoscută din 1410 de pe timpurile lui Alexandru cel Bun, iar în perioada 1443-1447 părcălabul Cetăţii Albe Iurghici înalţă aici o Cetate de pământ încununată cu buşteni ascuţiţi prinşi între ei şi formând un gard din bârne de nepătruns. O descriere veche a acesteia o arată ca fiind dreptunghiulară cu trei bastioane şi un turn pentru păstrarea prafului de puşcă. Fortăreaţa era situată pe cel mai înalt deal de aici nu departe de Nistru, iar Drumul vechi moldovenesc tocmai trecea în preajmă. În perioada dominaţiei turce în interiorul cetăţii a fost înălţată o moschee. Pe la 1577 turcii o numea, Janyk Hisar (Cetate arsă, Cetate auxiliară din piatră, probabil faţă de cea considerată principală Akerman), iar la 1658 se cunoștea drept „târgul Pălăncii” (Palanca din slavă înseamnă fortificaţie din lemn). Azi acest loc se numeşte „La cetate”, care potrivit tradiţiei proteja Vadul Nistrului (Vadul Turcului, Vadul Tătarilor, pe unde adeseori năvăleau tătarii din Crimeia) şi Drumul Vadului. Vadul de Jos de la vărsarea Nistrului în Marea Neagră făcea parte din sistemul defensiv al Cetăţii Albe. Zamfir Arbore în dicţionarul georgafic al Basarabiei (1904) scria despre Palanca: „S-a întemeiat pe la 1808, pe locul vechiului tîrguşor tătăresc. Pe la 1806, aici a existat un mic castel zidit pe drumul ce ducea de la Maiaki spre Akerman. Castelul era cu patru turnuri, în lungime edificiul avea 70 de stînjeni, în lărgime de 30 sînjeni”. Se știe că în 1821 poietul rus A. Puşkin a vizat ruinele existente ale vechii cetăţi Palanca. O legendă locală zice că pe aici a ajuns poetul roman Ovidiu exilat la Tomis, şi s-o fi oprit pe malul unui lac pitoresc, care azi se numeşte „Davidu”. Excursii şi vizite locale:  Situri arheologice: așezare (Cultura Sabatinovka-Coslogeni-Noua, sec XIV-XIII î.e.n) la marginea de sud a satului lângă fermă; așezarea Palanca 1 cu straturi culturale multiple (Cultura Coțofeni-Usatovo sf.mil IV î.e.n., Cultura Sântana de Mureș-Cerneahov) la 30 m de la situl precedent pe malul opus al văii; așezarea Palanca 2 (Cultura Sântana de Mureș-Cerneahov) la 2,5 km nord de sta spre Tudora;  La „Cetatea lui Iurghici” (locul fostei fortărețe medievale din 1447), unde se găsește vatra cu mahale vechi populate de moldoveni, ruşi, ucraineni, bulgari;  Lacul poetului roman Ovidiu;  cel mai jos loc din Moldova (minus 1,75 m mai jos de nivelul mării), Aivazia; Locuri de agrement: malul Nistrului, lacul riverane (Balcazia, Chioru, Cruhlea, Davidul), pădurea Cobanu, pe Cetate etc. Se poate ajunge de la Ştefan Vodă spre sud-est mergând pe un drum asfaltat 50 km, iar de la Chișinău sunt 150 km. Informaţii suplimentare: Muzeu local în școală, Primăria. Vamă cu Ucraina.

Anexa 2 Informații sistematizate despre localitățile din Zona Ramsar „Nistrul de Jos” Vetre medievale: Cioburciu (1405), Olăneşti (1410), Palanca (1410), Copanca (1429), Leuntea (1460), Nezavertailovca (1541), Purcari (1560), Talmaza (1595), Răscăieţi (1595), Crocmaz (1595), Tudora (1595), Cârnățeni (1651), Popeasca, Corotna, Glinoe (1769), Fortificaţii antice şi medievale: cetate getică (Copanca, Tudora), cetate din perioada romană (Copanca), vestigiile cetăţii Iurghici (Palanca), Valul lui Traian (Copanca, Răscăeiţi), Valul Zmeului (Talmaza, Ciobruciu); Biserici reprezentative: Popeasca, Talmaza, Răscăieţi, Purcari, Olăneşti, Crocmaz, Tudora, Cârnățeni, Plop-Știubei. Pelerinaje în această zonă pot fi extinse spre Noul Neamţ – cea mai mare mănăstire din republică, ce se găseşte la Chiţcani la cca 5 km spre nord de hotarele sitului, mănăstirea Marta și Maria sau biserica „Adormirea Maicii Domnului” la Căuşeni. Observarea naturii: „Grădina Turcească” (Talmaza), „Grădinile Nighicei” (Popeasca), pădurea „Împărătească” (Olăneşti, Crocmaz), pădurile de luncă (Copanca, Leuntea, Talmaza, Ciobruciu, Răscăieşti, Purcari, Olăneşti), monumente geopaleontologice „Râpa lui Albu” (Ciobruciu) şi „Râpa de piatră” (Tudora), ferma de fazani (Talmaza), stariţa „Nistrul Orb” (Talmaza), praguri pe braţul Turunciuc (Talmaza, Cioburciu), lacuri naturale (Olăneşti), iazuri mari (Talmaza); Drumul vinului:  vinării (Grădinița, Popeasca, Talmaza, Răscăieţi, Purcari-Viişoara, Crocmaz, Tudora),  săli de degustaţii (Purcari, Crocmaz, Talmaza ş.a.),  vinuri celebre („Negru de Purcari”, „Roşu de Purcari”); Evenimente: Festivalul regional de folclor ,,În poiana dorului” (Popeasca), Festivalul culturii minorităților naționale „La casa cu neamuri multe” și Festivalul turiştilor (Talmaza), Festivalul piersicului (Tudora), hramurile satelor; Recreare, odihnă:  plaje la Nistru (Copanca, Ciobrciu, Răscăieţi, Olăneşti, Tudora),  zonele de odihnă în fiecare localitate (pe malul iazurilor, în grădini şi păduri); Centre de informare:  în zona Ramsar ”Nistrul de Jos” la 13 muzee (Plop-Știubei, Grădinița, Cioburciu, Crocmaz, Olănești, Popeasca, Purcari, Răscăieți, Răscăieții Noi, Talmaza, Tudora) sau primăriile localităţilor.  În vecinătatea imediată de zona Ramsar ”Nistrul de Jos” la 11 muzee (Tiraspol, Tighina, Căușeni, Zaim, Ștefan Vodă, Antonești, Carahasani, Căplani, Copceac, Feștelița, Ștefănești).

Anexa 3 Fondul ariilor naturale protejate de stat în Zona Ramsar „Nistrul de Jos” Ariile naturale protejate – nucleele Zonei Ramsar În perimetrul Zonei umede de umportanță unternațională „Nistru de Jos” (nr.1316 în Lista Ramsar) sunt 7 arii naturale protejate de stat (Legea nr. 1538-XII din 25.02.1998). Aici sunt 3 monumente ale naturii geologice și paleontologice („Rîpa de Piatră” din Tudora, „Râpa lui Albu” din Olănești și „Râpa din Purcari” din Purcari), 1 rezervație de resurse („Complex de soluri aluvionare carbonate cernoziomice de fâneață mlăștinoasă și înnămolite ale zonei Basarabene de stepă” din Talmaza), 1 rezervație naturală silvică (Olănești), 1 rezervația naturală mixtă (Mlaștina „Togai” din Olănești), precum și 2 arbori seculari în Olănești. Suprafața totală a fondului ariilor naturale protejate de stat din limitele raionului Ștefan-Vodă e de 371 ha, la care adăugă în curând cca. 12 mii ha a zonei umede „Nistru de Jos”. Zona umedă „Nistru de Jos” are importanță internațională. Monumentele naturii geologice și paleontologice (Tudora, Olănești și Purcari), în care au fost identificate rămășițe ale faunei fosile („Fauna de Hypparion”) și rezervație de resurse (Talmaza) au importanță locală și se află la balanța APL. Arborii seculari (Crocmaz), rezervația naturală mixtă (Mlaștina „Togai”) și rezervația naturală silvică Olănești (Olănești) au importanță raională și se află în gestiunea Gospodăriei Silvice de Stat Tighina. Arii naturale protejate de interes internațional 1. Zona umedă Ramsar „Nistru de Jos” În perimetrul Zonei Ramsar sunt 21 localități din raioanele Căușeni, Ștefan Vodă și Slobozia. Astfel în raionul Căușeni sunt 6 localități, din Slobozia sunt 5 localități, iar cele mai multe sunt din Ștefan Vodă. Din raionului Ștefan-Vodă sunt 9 comune (Popeasca, Talmaza, Cioburciu, Răscăieți, Purcari, Olănești, Crocmaz, Tudora și Palanca) și ocupă cca. 20% (12086,23 ha) din arealul protejat. Aici sunt 18 complexe naturale, dintre care cele mai reprezentative segmente ale zonei umede sunt: Lunca Talmaza (1592 ha), segmentul CioburciuRăscăeţi (1234 ha) şi meandrele Nistrului pe porțiunea Olăneşti – Crocmaz (1478 ha). Funcțional Zona umedă e împărțită în teritorii cu 4 categorii de protecție, respectiv: (A) zona de protecție strict ce include cele mai valoroase segmente din complexele naturale (ex: Lunca Talmaza și porțiunea Tudora-Palanca), (B) zona tampon de reconstrucție ecologică cu teritorii valoroase ce necesită mărirea și conservarea resurselor naturale, (C) zona cu activitate economică limitată ce include terenuri exploatate economic, în care este reglementat accesul vizitatorilor în scop recreativ dar și pășunatul, (D) zona de activitate economică vastă care cuprinde cca. 75% din teritoriu. Teritoriul zonei umede ”Nistrul de Jos” se află în zona de contact a 3 regiuni biogeografice (de silvostepă podoliano-moldovenească, dunăreana și de stepă pontică) și include formațiuni geobotanice de stepă, de luncă inundabilă, dumbrăvi subaride de gârneț ale Moldovei de Sud. Totodată, relieful variat și activitatea umană în această zonă au creat o diversitate mare de ecosisteme tipice: 7 biotopuri acvatice, 15 biotopuri terestre. Cele 7 tipuri de biotopurile acvatice cuprind: (i) fluviul Nistru, (ii) lacurile și bălțile (de mică adâncime, stătătoare cu apă dulce) permanente sau temporare de luncă (ex: Lunca Talmaza), (iii) albia veche a fluviului Nistru (ape stătătoare cu adâncimi variabile), (iv) canale cu ape stătătoare, ce interacționează cu fluviul, (v) sistemele de drenaj cu apă dulce, heleșteiele și bazinele de apă înmlăștinițe, alte rezervoare acvatice artificial, (vi) canalele cu apă puțin sărată fără o legătură directă cu Nistrul, (vii) ecosistemele pâraielor și râulețelor (ex: aproximativ 15% din partea de colină a zonei Ramsar ocupă cel mai ramificat sistem al râulețului Ştiubei). La fel în zona Ramsar sunt încă 15 tipuri de biotopuri terestre, inclusiv, 4 tipuri de păduri de luncă inundabilă (păduri periodic inundate, păduri riverane înmlăștinite de salcie, păduri cu dominarea frasinului, plantațiile artificiale), 5 tipuri de păduri colinare (păduri semiaride de stejar pedunculat sau pufos, desișuri naturale și artificiale de arbori și arbuști, plantații forestiere complexe, plantații de salcâm anti-erozionale și pentru producere), 2 de stepă tipică (suprefețe ierboase uscate naturale, covoare ierboase și pășuni uscate) și 4 biotopuri ierboase de luncă (lunci inundabile cu ierburi înalte, pășuni de luncă, lunci înmlăştinite și bălți, mlaștini ierboase). De altfel, în lunca Nistrului sunt niște păduri unice în R. Moldova de frasin ce constituie habitate de importanță europeană cu o vârstă de cca. un secol, dar cu un sortiment floristic complet și o structură tipică, chiar dacă o parte din păduri sunt de proveniență artificială. Pe coline s-au păstrat niște sectoare mici dar foarte prețioase de gârneț - complex de tip mediteranean de pădure de stejar pufos și poienițe pitorești de stepă în al căror covor ierbos s-au păstrat plante rare pentru R. Moldova. Pentru păstrarea acestora trebuie instituit un management silvic special, pentru a nu pereclita succesiunia naturală pe suprafețe foarte limitate. În locuri puțin vizitate și pe terenurile neroditoare s-au păstrat porțiuni din luncile şi stepele naturale de altă dată, aproape distruse în restul teritoriului. Mlaștinile întinse nu s-au păstrat aici decât în zonele cu meandre ale Nistrului sau în segmentele înguste transfrontaliere.

Rezervații naturale protejate 2. Rezervația naturală silvică „Olănești” Rezervația ocupă un segment împădurit îngrădit din trei părți de o meandră a Nistrului pe o suprafață de 108 ha la hotarul vestic al s. Olănești. Aici sunt protejate formațiuni vegetale representative de plop alb, plop euroamerican, frasin, stejar pedunculat, ulm și salcie combinate armonios cu poienițe din obsigă și pir. În rezervație este conservată biodiversitatea specifică pădurilor de luncă care ameliorează microclima și regimul hidrologic, mențin debitul înalt al râurilor, favorizează creșterea rezervelor de ape subterane, protejează apele de poluare și malurile râului de surpare. Astfel aici vegetația silvică s-a păstrat în stare aproape natural fără intervenții majore ale omului. Se recomandă vizitarea rezervației în perioada de primăvară-toamnă în timpul vegetației active. Se poate ajunge aici pe drumul R30, L516 sau L530, este accesibil cu autorizarea OS Olănești fără taxe de intrare anul împrejur. 3. Rezervația naturală mixtă „Mlaștina Togai” Una dintre cele mai mari porțiuni de mlaștină naturală din Moldova se găsește în nord-estul localității Crocmaz și are o suprafață de 51,2 ha. Aria cuprinde la fel o meandră în lunca r. Nistru cu o diversitate impresionantă de peste 700 specii de plante acvatice și de stepă, dar și o porțiune de pădure de luncă. Aici cresc în mediul natural multe specii de plante hidrofile aflate pe cale de dispariție, ca de exemplu vița-de-vie sălbatică. Mlaștina este acoperită predominant de stuf, care în bătaia vântului alină ca un adevărat covor natural vegetal, asemănându-se cu o pădure deasă așa după cum sună în traducere din turcă denumirea „Togai”. Rezervația are scopul de a conserva biodiversitatea acvatică, inclusiv fauna excepțională alcătuită din peste 20 specii de mamifere, 39 specii de păsări, 3 specii rare de reptile și 6 specii de amfibii, numeroase insecte de baltă cu tocmai 19 specii de libelule. Astfel rezervația naturală „Mlaștina Tohai” a fost determinată ca unul dintre nucleiele de nivel național al Rețelei ecologice naționale din Republica Moldova. Într-adevă, pe un teritoriu mic sunt concentrate o mulțime de animale incluse în Cartea Roșie a Moldovei, cum ar fi vidra, 4 specii de lilieci, acvila mică, 4 specii de bufnițe, barză neagră, 3 specii de reptile, broasca-de-cîmp, etc. Se recomandă vizitarea rezervației în perioada de primăvară-toamnă în timpul vegetației active, cu excepția perioadei cuibăritului păsărilor, când accesul vizitatorilor este interzis. Se poate ajunge aici pe drumul R30, L519 sau L530, este accesibil cu autorizarea OS Olănești fără taxe de intrare anul împrejur. Monumente ale naturii și arii naturale protejate de interes multifuncțional 1. „Râpa lui Albu” din s. Cioburciu. Este un monumentul de natură geologică și paleontologică (2 ha) amplasat la nord de sat pe malul drept al r. Nistru, în apropiere de pădurea din Olănești. Denumirea râpei este legată de numele unui localnic care și-a construit casa aproape de această râpă. Aici au fost descoperite osemintele la cca. 24 specii de animale fosile, inclusiv Hipparionul (o specie de cal dispărut 22 mil. de ani în urmă) și Deintherium giganteum. Astfel, datorită faunei fosile (de Hipparion) și a solului fosil este posibilă cunoașterea evoluției faunei și condițiilor geografice din trecut pe Terra. Se poate ajunge aici pe drumul R30 și L513, este accesibil fără taxe de intrare anul împrejur. 2. „Râpa din Purcari” La fel este un monumentul de natură geologică și paleontologică (5 ha) cu rămășițe ale faunei de Hipparion și o structură geologică unicală. E amplasat la 1,9 km de r. Nistru. Se poate ajunge aici pe drumul R30, L515 (prin s. Viișoara) și L530 (prin s. Răscăieți), este accesibil fără taxe de intrare anul împrejur. 3. „Râpa de Piatră” s. Tudora Pe o suprafață de 2 ha, monumentul natural geo-paleontologic e amplasat în intravilanul satului la 190 m de r. Nistru. Încă în 1914 savantul F. Frolov a descoperit în nisipurile de aici multiple oseminte ale reprezentanților din 11 specii ale faunei de Hipparion. Micile lucrări de amenajare a ariei protejate, ușurează accesul vizitatorilor. Se poate ajunge aici pe drumul R30, R52 și L530 (prin s. Crocmaz), este accesibil fără taxe de intrare anul împrejur. 4. „Complexul de soluri aluvionare carbonate cernoziomice de fîneaţă mlăștinoasă şi înnămolite ale zonei Basarabene de stepă” s. Talmaza

Rezervația de resurse pe o suprafață de 278 ha este amplasată în 2 segmente în lunca r. Nistru. Aici sunt conservate în natură mostre representative de soluri aluviale de luncă. Se poate ajunge aici pe drumul R30, L510 sau L530 apoi pe drumul de țară în baltă, este accesibil cu autorizarea OS Talmaza fără taxe de intrare anul împrejur.

Anexa 4 Potențialul etno-folcloric în localutățile Zonei Ramsa „Nistrul de Jos” Evenimente culturale de interes național Nr. Denumirea Perioada 1. „În poiana dorului” - festival de folclor regional Iunie 2. „La casa cu neamuri multe” – festivalul culturii minorităților Septembrie naționale 3. ”Festivalul piersicului” iulie Evenimente locale Localitate Cârnățeni Plop-Știubei Grădinița Copanca Popeasca Talmaza Cioburciu Răscăieţi Purcari Olăneşti Crocmaz Tudora Palanca

Locul esfășurării Popeasca Talmaza Tudora

Hramul localității ”Sf. Arh. Mihail” (21 noiembrie) ”Sf. Dumitru” (8 noiembrie) ”Acoperământul Maicii Domnului” (14 octombrie) ”Adormirea Maicii Domnului” (Sfînta Marie, 28 august) „Acoperământul Maicii Domnului” (14 octombrie) ”Adormirea Macii Domnului” (Sfînta Marie, 28 august) ”Sf. Dumitru” (8 noiembrie) „Sf. Arh. Gavriil şi Mihail” (21 noiembrie) „Înălţarea Domnului” (40 zile după Paști) „Sf. Cuv. Paraschiva” (27 octombrie) „Sf. Nicolai” (22 mai) „Sf. Averkie” (4 noiembrie). „Nașterea Maicii Domnului” (21 septembrie)

Meșteri populari din Zona Ramsar „Nistrul de Jos” localitate mesteri Copanca Ion Gurschi (cioplitul în lemn, confecționarea mobilei, decorațiuni exterior) Cioburciu Pavel Taran, Lidia Gorun (impletitul în lozie). Mihailov Zahar, Sălcuţan Alexei, Rusu Anatol, Asociaţia „Meşter-Faur”; Crocmaz Taranenco Elisei (cioplitul în lemn, confecționarea mobilei, lucrul în metal), Luchianov Iulia (prelucrarea argilei, sticlă bătută, pictură), Pascal Visarion (împletit din lozie), Ecaterina Burlac (confecţionarea hainelor tradiţionale), Maria Lopată (confecţionarea obiectelor din lut); Olăneşti T. Antoci (broderie), S.Burdiugov (lucrul cu biser), V. Spinenco (lozie), Nadejda Sciur (dantela, pielărie), Arcadii Culea, Nichita Adăscăliţei, Sergiu Pavlicenco, Olga Curcan Popeasca Port Anton (cioplit în lemn), Cojocaru Pavel Purcari Dumitru Damaschin și Galina Dolgoter (împletit în lozie), Maria Dicusar și Maria Ciubari (broderie); Răscăieţi Cojocari Ion (feronerie); Talmaza Puşcă Tatiana (broderie), Pronoza Elizaveta (împletit); Tudora Marina Chilian (împletit, croșetat, brodat), Tatiana Barbăneagră (împletit, croșetat, brodat, țesut, olărit), Marina Babei (împletit, croșetat, brodat, țesut), Maria Cravcenco (croșetat, brodat), Mihai Gavriuc (împletit în lozie)

Anexa 5. Trasee turistice în Zona Ramsar „Nistrul de Jos” Trasee complexe promovate de agențiile de turism Produs complex

Locații vizitate

Intrări Atracții

Alimentați e

Transpor t, km

suplimenta r

187

inclus în preț

suplimenta r

durată

Preț total

Costuri suplimentare

1 zi

175 lei/pers.

Copii 0-2 ani – gratis (fără loc în transport ); 2-7 ani – 87 Lei

150

1 zi

180 lei/pers.; primul rind din autocar 220 lei/pers; rindul din spate 150 lei/pers.

Excursie la AQUATIR (diferite specii de peste) – 10$/pers. Degustație de icre și pește regal (la dorinta) – 20$/pers. Excursie Cetatea Tighina – 25 rub./matur, 12,5 rub./copil Excursie Cetatea Tighina – 25 rub./matur, 12,5 rub./copil

Traseu 1 /agenție Pandatur

ChișinăuTighina-s. ChițcaniTiraspolChișinău

Traseu 2 / călătorie.md

ChișinăuTighinaTiraspolChișinău

Traseu 3/ agenție Family Travel

ChișinăuTighina-s. ChițcaniChișinău

Cetatea Tighina, Mănăstirea Noul Neamţ

inclus în preț

suplimenta r

168

1 zi

130 lei/pers.

Traseu 4/ agenție City Tour

ChișinăuTighinaTiraspolChișinău ChișinăuTiraspolChișinău

Cetatea Tighina, Combinatul KVINT, Tiraspol

inclus în preț

suplimenta r

168

1 zi

220 lei/pers.

Combinatul KVINT, Tiraspol - excursie cu degustare 6 vinuri, linia ELECTIO, indicația geografică CODRU Mănăstirea Noul Neamț Cetatea Tighina Turul or. Tiraspol – monumentele Lenin, Suvorov și Ecaterina a II-a

inclus în preț

Suplimenta r, restaurant «Мафия»

141

6 ore

150 lei/pers.

inclus în preț

restaurant ul „Kumaneo k” în Tiraspol, preț suplimenta r

210 km, doar traseul indicat

1 zi cu cazare în Chișinău, parte component traseului de 6 zile/5 nopți

249 euro/pers. (pachet întreg)

Mănăstirea Sf.Mironosițe

inclus

la pachet,

168

1 zi

189

Traseu 5/ agenție Piligrim

Traseu 6/ agenție Cardinal Travel, București/Româ nia

Traseu 7

OdesaTiraspolTighinaChișinău, parte componen tă a traseului BucurestiIzmailOdessaTiraspolTighinaChișinau Chișinău-

Cetatea Tighina, Muzeul de istorie şi etnografie regională or. Tighina; Mănăstirea Noul Neamţ, Capul de pod Chițcani; Catedrala „Nașterea Domnului” Combinatul KVINT (exterior), complexul sportiv „Șeriff”(exterior), monumentul generalisimului “Alexandru Suvorov”, Memorialul Gloriei, Tiraspol Cetatea Tighina, Muzeul de istorie şi etnografie regională or. Tighina; AQUATIR, shopping– KVINT, Tiratex, Floare Tiraspol

Servic ii Ghid inclus în preț

meniu restaurant, karaoke

Copii 0-2 ani –

/agenție Pandatur

CăușeniChișinău

Traseu 8/ agenție Family Travel

ChișinăuCăușeniȘtefan VodăChișinău

Traseu 9/ oferta turistică ghizi privați

ChișinăuȘtefan VodăȘerpeniChișinău Chișinău-s. BulboacaTighinaChișinău

Traseu 10/ agenție Piligrim

Marta și Maria s. Hagimus, Tur panoramic or. Căușeni, Biserica Adormirea Maicii Domnului, Căușeni; casamuzeu „Alexei Mateevici”, s. Zaim Tur panoramic or. Căușeni, Biserica Adormirea Maicii Domnului, Căușeni; casamuzeu „Alexei Mateevici”, biserica s. Zaim, vinăria Purcari

în preț

să asigură fiecare personal

lei/pers.

inclus în preț

la pachet, să asigură fiecare personal

237

1 zi

Vinăria Purcari, Biserica Adormirea Maicii Domnului, Căușeni, Cap de pod Șerpeni

inclus în preț

la pachet, să asigură fiecare personal

278

1 zi

Cetatea Tighina, Castel Mimi – excursie, degustație 2 soiuri vinuri

inclus în preț

la pachet, să asigură fiecare personal

129

1 zi

gratis (fără loc în transport ); 2-7 ani – 94 Lei

300 lei/pers.; primul rind din autocar 330 lei/pers; rindul din spate 270 lei/pers. 200 lei/pers.

300 lei/pers.

Propuneri pentru trasee noi (eco, active, sportive) Tipuri de infrastructuri și facilități turistice în ariile naturale, parcurile și localitățile din ZR ”Nistrul de Jos” permite atragerea și mobilitatea pentru un număr suficient de vizitatori, fără a pereclita esențial mediul natural din zonă. Grija față de mediu, arealele speciilor de plante/animale, peisajele naturale dictează necesitatea orientării fluxurilor de vizitatorii de o zi și turiști pe traseele actual practicate de localnici, iar în zonele naturale menținerea unui echilibru necesar fără sporirea esențială a presiunii antropice (prezența doar a dotărilor de informare/orientare, locații de belvedere, spații de observare a naturii de la distanță). Trasee velo propuse din Centrul multifuncțional Cioburciu (deplasare cu mijloace prietenoase mediului) Produs nou

Locații vizitate

Traseu velo 1 „Cioburciu – veche baștină la Nistrul de Jos”

CioburciuRăscăiețiCioburciu

Traseu velo 2 „Nistrul orb – o albie veche pierdută printre localitățile medievale din Moldova de răsărit” Traseu velo 3 „Pe ultimul segment din Dumul vechi moldovenesc la Nistrul de Jos”

CioburciuTalmazaGrădinițaLeunteaCopancaCioburciu

CioburciuRăscăiețiPurcari-OlăneștiCrocmaz-TudoraPalancaCioburciu

Atracții majore 1) 2) 3)

Vatra veche a satului Coiburciu Râul Nistru Monumentul geo-paleontologic „Râpa lui Albu” ( Cioburciu) 4) Înălțimea eroilor (Lomakin) 5) Valul de protecție la Nistru 1) Vatra veche a satului Coiburciu 2) Nistrul orb văzut din Lunca satului Talmaza 3) Monumentul de arhitectură peisajeră „Parcul din satul Grădinița” și conacul generalului Ponset 4) Vinăria „Leuntea vin” (Grădinița) 5) „Grădina turcească” – una dintre cele mai vechi arii naturale protejate din Europa de Sud-Est 6) Nistrul orb și satul medieval Copanca 1) 2) 3) 4) 5) 6) 7) 8)

Cea mai veche vatră atestată între Nistru și Prut - a satului Coiburciu (1362); Vatra medievală Răscăieți de pe moșia mănăstirească Purcari - una dintre cele mai vechi podgorii din Basarabia; Satul sultanului sau Olăneşti Râul Nistru, în cea mai bogată parte a lui - zona Nistrului de Jos; Crocmaz - satul oamenilor viteji Hanul Tudorei pe drumul mare Cetatea lui Iurghici din Palanca

Distanță, km 17

durată 1 zi

Servicii Ghid inclus

Alimentație suplimentar

1 zi

inclus

suplimentar

1 zi

inclus

suplimentar

Traseul velo 1 1. Denumirea rutei Cioburciu – veche baștină la Nistrul de Jos 2. Tematica de bază a rutei: natură, cultură, istorie, religie, arheologie 3. Scopul rutei: cunoaşterea naturii și istoriei multiseculare a localității, multiplelor culturi, care au existat în această zonă, a aspectelor istorico-arheologice şi de cult ale teritoriului, familiarizarea cu habitatul localnicilor: tradiţii şi obiceiuri, etc. 4. Beneficiarii: familiști, grupuri mici/medii/mari organizate de turiști, elevi, studenți, ecologiști, istoricieni, sportivi 5. Lista obiectivelor turistice incluse în rută:  Vatra veche a satului Coiburciu  Râul Nistru  Monumentul geo-paleontologic „Râpa lui Albu” ( Cioburciu)  Înălțimea eroilor (Lomakin)  Valul de protecție la Nistru 7. Itinerarul Cioburciu-Răscăieți-Cioburciu 8. Tipul traseului: circular 9. Lungimea rutei: 17 km 10. Complexitatea rutei: relief de deal cu urcușuri prelungite 11. Posibilităţi de cazare:  Centrul informare vizitatori (20 locuri, Petru Vinari, 068693818, vinari@list.ru)  Pensiunea „Meșter faur”, (4 locuri, Pavel Țaranu, 069520043, pavel.taranu@gmail.com) 12. Posibilităţi de alimentaţie:  Pensiunea„Meșter faur”, (Pavel Țaranu, 069520043, pavel.taranu@gmail.com)

13. Posibilităţi de agrement  Centrul informare vizitatori – informare trasee turistice, energie alternativă (Petru Vinari, 068693818, vinari@list.ru)  Pensiunea „Meșter faur”– kayaking, pescuit, master class împletit în fibre vegetale (Pavel Țaranu, 069520043, pavel.taranu@gmail.com) 14. Locuri de popas amenajate: Înălțimea Eroilor (Lomakin) 15. Centre de informare turistică: Centrul informare vizitatori Cioburciu (Petru Vinari, 068693818, vinari@list.ru) 16. Vestimentaţia recomandată: ținută sport, încălțăminte sportivă adaptată tururilor velo 17. Transport recomandat: bicicleta, pedestru, parțial automobil 18. Autorul rutei: Viorel Miron, expert turism ADTM, 079583345, viorelmiron7@uahoo.com Obiectul 1: Vatra veche a s. Cioburciu (staționare lângă izvorul din centrul satului)

Timpurile s-au schimbat, iar satul a rămas la fel de pitoresc şi bine amenajat. În prezent în centrul satului pot fi văzute vestigiile vetrei vechi a fostei pârcălăbii: izvorul din centru cu locul fostei primării de vis-a-vis; școala veche și un rând de case ale vechilor târgoveți (care au păstrat doar beciurile vechi și fântănile medievale), ceva mai la deal de biserica actuală se găsesc ruinele bisericii vechi din sat, pe lângă care a funcționat prima școală din localitate. În satul vechi pot fi văzute case vechi reprezentative (Şchiopu Trifan), beciuri bătrânești (Chincheci T., Chilian N.) și fântâni seculare (Bulazir, Ciuntu, Chincheci, Cişmeaua lui Zaharia). Un loc în sat însă este deosebit de interesant - „palanca” din lunca Nistrului. Să fie o fostă cetate de pământ străveche, sau un fragment din celebrul Val al Zmeului? Locuri piterești în preajma vetrei medievale sunt: Unghiul Neagului, Ambruşu, Palanca, Potcoava, pădurea de la Deal, Lunca Ştiubeiului, Altiţa, Arpintea, Dealul Paşei, Drăgaica, Stânca, Adanaua, la Trei Fântâni, izvorul lui Grati, Izvorul Mariei, Valea Târgului, Rădinegru, Rarău, Norocea, pe Locul Popii, Bahna-șes, meandrele Nistrului (Hangan, Unghiul Neagului, Palanca, Reni, Ambruş). La intrarea în sat se găsește monument natural geopaleontologic „Râpa lui Albu”. În prezent în şcoală este amenajat un Muzeu local. Obiectul 2: râul Nistru (staționare lângă cotul Nistrului din centrul satului) Latinii îl numeau Danastr, grecii - Tyras, slavii – Dnister, iar noi îi zicem românește - Nistru și este râul cu cele mai multe legende și cel mai des pomenit în cântecele populare. Nistru este un fluviu cu o lungime de 1362 de kilometri care izvorăște den Carpați de pe versantul nord-vest de cca. 760 m al Muntelui Rozluci (Ucraina în apropiere de granița cu Polonia), și se varsă prin Limanul său la Marea Neagră. Nistrul traversează două țări - Ucraina și Republica Moldova, iar pe două porțiuni marchează granița dintre acestea (Naslavcea-Nimereuca și Purcari-Palanca). În prezent Nistrul este folosit de ambele state pentru alimentarea cu apă a localităților (inclusiv Chișinău, Bălți, Odesa), producerea de energie electrică, transportul de mărfuri, pescuit și turism. Este navigabil pe o porțiune de 500 km de la estuar spre amonte. Pe teritoriul țării noastre Nistrul are o lungime de 660 de kilometri, dar nu este cel mai mare, deoarece Prutul îl depășește cu 35 km mai mult (695 kilometri în limitele Moldovei). Nistrul în schimb are pe malul său mai multe orașe importante din Moldova și Ucraina: Lvov, Ivano – Frankivsk, Cernăuți, Halîci, Hotin, Moghilău, Camenița, Otaci, Soroca, Camenca, Rezina, Râbnița, Dubăsari, Grigoriopol, Tighina, Tiraspol, Slobozia, Cetatea Albă. Unele dintre acestea sunt cunoscute prin fortificații puternice care în trecutul glorios al Moldovei creau o salbă de cetăți de protecție la hotarul de est al țării: Hotin, Soroca, Tighina și Cetatea Albă. Însă pe prima hartă a lumii, Claudius Ptolemeu din secolul al II-lea arată prezența a 5 cetăți de-a lungul Nistrului: Eractum, Vivantavar, Clepidava, Maetonium și Caraduum. Iar împăratul bizantin Constantin al VII-lea Porfirogenet la mijlocul secolului al X-lea, menționa că..."Dincoace de fluviul Nipru, înspre partea Bulgariei, lângă malurile fluviului (savanții cred că pe Nistru), există cetăți părăsite: prima este cetatea numită de pecenegi Aspron (=Albă), deoarece pietrele sale par albe; a doua cetate se numește Tungate, a treia Cracnacate, a patra Salmacate, a cincea Sacarate și a șasea Gieucate. În clădirile acestor cetăți vechi se găsesc urme de biserici, cruci tăiate și piatră poroasă; de aceea unii cred că romanii au avut cândva locuințe în locurile acelea”. Savanții urmează să-și spună cuvântul unde exact se găsesc aceste cetăți, dar trebuie de menționat că în denumirile locale din Cioburciu la confluiența afluientului Știubei cu Nistru porțiunea dată se numește – „palancă” ceea ce în slavă veche înseamnă fortificație din lemn. Iar Ștefan cel Mare organizează aici la 1485 o pârcălăbie – centru de putere domnească, unde s-a retras întreaga administrație a Cetății Albe după cucerirea ei de către turci. Din păcate nu s-au păstrat vestigiile acestei fortificații (sau încă nu au fost găsite de arheologi). Nistrul are mai mulți afluienți cunoscuți, astfel pe dreapta în Moldova sunt: Răut, Ichel, Bîc, Botna, iar pe stânga: Iagorlâc, Cuciurgan. Și dacă prin sectorul de mijloc Nistrul trece prin văi înguste și adânci, cu lățimea de 1,5–3 km și versanți puternic înclinați, formând adevărate canione în roci dure (calcar, gresie, granit) și praguri (Cosăuți), iar în aval de la orașul Camenca, lunca este inundată de apele lacului de acumulare Dubăsari, atunci zona Nistrului de jos este un cu totul din alt relief. Aici lunca este largă, iar râul Nistru formează niște meandre foarte sinusuoase. În cursul inferior valea râului se lărgește, atingând 16–22 km la vărsarea în liman. Versanții văii sunt asimetrici: cel drept este, în mare parte, puternic înclinat și înalt de 100–150 m, iar cel stâng mai domol, cu înălțimea de 30–70 m. Tota aici se găsește și unica stariță a râului – Nistrul orb, de fapt o albie veche a fluviului de vre-o 40 km ce s-a format în urma unui cutremur din 1838, când acesta și-a scrimbat cursul mai spre est. Aceste albii vechi, pădurile de luncă din

meandrele Nistrului, precum și mlaștinile de aici constituie nucleele Zonei umede de importanță internațională „Nistrul de Jos”. Ariile naturale protejate – nucleele Zonei Ramsar În perimetrul Zonei umede de umportanță unternațională „Nistru de Jos” (nr.1316 în Lista Ramsar) sunt 7 arii naturale protejate de stat (Legea nr. 1538-XII din 25.02.1998). Aici sunt 3 monumente ale naturii geologice și paleontologice („Rîpa de Piatră” din Tudora, „Râpa lui Albu” din Cioburciu și „Râpa din Purcari” din Purcari), 1 rezervație de resurse („Complex de soluri aluvionare carbonate cernoziomice de fâneață mlăștinoasă și înnămolite ale zonei Basarabene de stepă” din Talmaza), 1 rezervație naturală silvică (Olănești, Crocmaz), 1 rezervația naturală mixtă (Mlaștina „Togai” din Crocmaz), precum și 2 arbori seculari în Olănești. Suprafața totală a fondului ariilor naturale protejate de stat din limitele raionului Ștefan-Vodă e de 371 ha, la care adăugă în curând cca. 12 mii ha a zonei umede „Nistru de Jos”. Zona umedă „Nistru de Jos” are importanță internațională. Monumentele naturii geologice și paleontologice (Tudora, Olănești și Purcari), în care au fost identificate rămășițe ale faunei fosile („Fauna de Hypparion”) și rezervație de resurse (Talmaza) au importanță locală și se află la balanța APL. Arborii seculari (Crocmaz), rezervația naturală mixtă (Mlaștina „Togai”) și rezervația naturală silvică Olănești (Olănești) au importanță raională și se află în gestiunea Gospodăriei Silvice de Stat Tighina. Zona umedă Ramsar „Nistru de Jos” În perimetrul Zonei Ramsar sunt 21 localități din raioanele Căușeni, Ștefan Vodă și Slobozia. Astfel în raionul Căușeni sunt 6 localități, din Slobozia sunt 5 localități, iar cele mai multe sunt din Ștefan Vodă. Din raionului Ștefan-Vodă sunt 9 comune (Popeasca, Talmaza, Cioburciu, Răscăieți, Purcari, Olănești, Crocmaz, Tudora și Palanca) și ocupă cca. 20% (12086,23 ha) din arealul protejat. Aici sunt 18 complexe naturale, dintre care cele mai reprezentative segmente ale zonei umede sunt: Lunca Talmaza (1592 ha), segmentul CioburciuRăscăeţi (1234 ha) şi meandrele Nistrului pe porțiunea Olăneşti – Crocmaz (1478 ha). Funcțional Zona umedă e împărțită în teritorii cu 4 categorii de protecție, respectiv: (A) zona de protecție strict ce include cele mai valoroase segmente din complexele naturale (ex: Lunca Talmaza și porțiunea Tudora-Palanca), (B) zona tampon de reconstrucție ecologică cu teritorii valoroase ce necesită mărirea și conservarea resurselor naturale, (C) zona cu activitate economică limitată ce include terenuri exploatate economic, în care este reglementat accesul vizitatorilor în scop recreativ dar și pășunatul, (D) zona de activitate economică vastă care cuprinde cca. 75% din teritoriu. Teritoriul zonei umede ”Nistrul de Jos” se află în zona de contact a 3 regiuni biogeografice (de silvostepă podoliano-moldovenească, dunăreana și de stepă pontică) și include formațiuni geobotanice de stepă, de luncă inundabilă, dumbrăvi subaride de gârneț ale Moldovei de Sud. Totodată, relieful variat și activitatea umană în această zonă au creat o diversitate mare de ecosisteme tipice: 7 biotopuri acvatice, 15 biotopuri terestre. Cele 7 tipuri de biotopurile acvatice cuprind: (i) fluviul Nistru, (ii) lacurile și bălțile (de mică adâncime, stătătoare cu apă dulce) permanente sau temporare de luncă (ex: Lunca Talmaza), (iii) albia veche a fluviului Nistru (ape stătătoare cu adâncimi variabile), (iv) canale cu ape stătătoare, ce interacționează cu fluviul, (v) sistemele de drenaj cu apă dulce, heleșteiele și bazinele de apă înmlăștinițe, alte rezervoare acvatice artificial, (vi) canalele cu apă puțin sărată fără o legătură directă cu Nistrul, (vii) ecosistemele pâraielor și râulețelor (ex: aproximativ 15% din partea de colină a zonei Ramsar ocupă cel mai ramificat sistem al râulețului Ştiubei). La fel în zona Ramsar sunt încă 15 tipuri de biotopuri terestre, inclusiv, 4 tipuri de păduri de luncă inundabilă (păduri periodic inundate, păduri riverane înmlăștinite de salcie, păduri cu dominarea frasinului, plantațiile artificiale), 5 tipuri de păduri colinare (păduri semiaride de stejar pedunculat sau pufos, desișuri naturale și artificiale de arbori și arbuști, plantații forestiere complexe, plantații de salcâm anti-erozionale și pentru producere), 2 de stepă tipică (suprefețe ierboase uscate naturale, covoare ierboase și pășuni uscate) și 4 biotopuri ierboase de luncă (lunci inundabile cu ierburi înalte, pășuni de luncă, lunci înmlăştinite și bălți, mlaștini ierboase). De altfel, în lunca Nistrului sunt niște păduri unice în R. Moldova de frasin ce constituie habitate de importanță europeană cu o vârstă de cca. un secol, dar cu un sortiment floristic complet și o structură tipică, chiar dacă o parte din păduri sunt de proveniență artificială. Pe coline s-au păstrat niște sectoare mici dar foarte prețioase de gârneț - complex de tip mediteranean de pădure de stejar pufos și poienițe pitorești de stepă în al căror covor ierbos s-au păstrat plante rare pentru R. Moldova. Pentru păstrarea acestora trebuie instituit un management silvic special, pentru a nu pereclita succesiunia naturală pe suprafețe foarte limitate. În locuri puțin vizitate și pe terenurile neroditoare s-au păstrat porțiuni din luncile şi stepele naturale de altă dată, aproape distruse în restul teritoriului. Mlaștinile întinse nu s-au păstrat aici decât în zonele cu meandre ale Nistrului sau în segmentele înguste transfrontaliere.

Obiectul 3: Monumentul geo-paleontologic „Râpa lui Albu” (staționare la intersecția de la intrarea de sus în s. Cioburciu)

Este un monumentul de natură geologică și paleontologică (2 ha) amplasat la sud de sat pe malul drept înalt al r. Nistru, în apropiere de pădurea din sat. Denumirea râpei este legată de numele unui localnic care și-a construit casa aproape de această râpă. Amplasamentul fosilifer din râpa de la Cioburciu a fost descoperit în 1909 de geologul F. Florov. Mai mulți savanți, inclusiv basarabeni, au efectuat săpături în zonă. Obiectivul a fost luat sub protecția statului încă din 8 ianuarie 1975 (prin Hotărîrea nr. 5 a Sovietului de Miniștri al RSSM), iar statutul de protecție a fost reconfirmat prin Legea nr. 1538 din 25 februarie 1998 privind fondul ariilor naturale protejate de stat. Aici au fost descoperite osemintele la cca. 24 specii de animale fosile, inclusiv Hipparionul (o specie de cal dispărut 22 mil. de ani în urmă) și Deintherium giganteum. Astfel aici, datorită faunei fosile (de Hipparion) și a solului fosil este posibilă cunoașterea evoluției faunei și condițiilor geografice din trecut pe Terra. Partea inferioară găzduiește multe oseminte de animale vertebrate, unele din ele fiind transportate și expuse la Muzeul de Geologie „V. Vernadski” din Moscova și la Muzeul paleontologic al Universității din Odesa. Cele mai reprezentative specii descoperite sunt broasca-țestoasă (Protestudo bessarabica), rozătoarele (Spermophilinus cf. predai, Myomimus dehmi ș.a.), carnivorele (Amphicyon sp., Ictitherium viverrinum și Machairodus schlosseri), mastodontul (Choerolophodon pentilici), dinoteriul (Deinotherium giganteum), hiparionii (Hipparion cf. verae și Hipparion cf. moldavicum), rinocerul (Aceratherium incisivum), girafele (Palaeotragus rouenii și Helladotherium duvernoyi), antilopa (Tragoportax frolovi) etc. Monumentul este accesibil fără taxe de intrare anul împrejur. Obiectul este administrat de Întreprinderea de Stat pentru Silvicultură „Tighina” (Bender). Obiectul 4: Înălțimea eroilor (Lomakin) din s. Răscăieţi (staționare în vârful Înălțimii eroilor)

Mergând în jos pe malul Nistrului printr-o pădure de toată frumuseţea Vă pomeniţi pe o fostă moşie a mănăstirii Căpriana oferită în dar de Alexandru Lăpuşneanu (1560) împreună cu alte sate vecine. În documente apare pentru prima dată în 1595, dar probabil se menționează și pe vremea lui Alexandru cel Bun (1418). Totuși situri arheologice demonstrează vechimea mult mai mare a localității prin: așezare Răscăieți 1 (Cultura Cucuteni-Tripolie târziu, Cultura Coțofeni-Usatovo, sf. mil. IV î.e.n) la baza de est a văii dintre satul vechi și nou; așezarea slavă Răscăieți 2 (sec.VIII-IX) la 2 km nord-vest de la școală pe malul unui râuleț; așezarea Răscăieți 3 (Cultura Coslogeni-Noua-Sabatinovka XIV-XIII î.e.n) între satul vechi și nou; așezare rurală (Epoca târzie a Bronzului) a est de satul Răscăieții Noi în defileu; Legenda zice că denumirea se trage de la plantele „scăieţi răi”, deşi i s-a mai zis Resegniate, Riscopiţa (în hărţile vechi) sau este invocat numele unui întemeietor Raschev. Se mai susține că denumirea provine de la cuvântul ”rășchirați” - de la casele strămoșilor ce se înșirau pe o distanță lungă la cotitura Nistrului. Legenda povesteste ca demult tare pamânturile de aici nu aveau stapân. Doar turmele de oi mânate de ciobanii din Carpați ajungeau aici în căutarea pășunelor. Pe pământul bogat, dar pustiu creșteau mulți curnuți-scai. Oile pascând pe aici, de lâna lor se agațau multi scai, iar ciobenii indignați spuneau: - „Vai ce rai scăieți is pe aici”. Mulți din ciobeni uneori ramineau aici cu turmele de oi o perioadă, construindu-și niște bordee. Placându-le mult unii ciobeni s-au așezat aici cu traiul pentru totdeauna, iar asezarii lor iau dat denumirea Răscăiți. Este unul dintre cele mai pitoreşti sate din raionul Ștefan Vodă datorită amplasării sale lângă malurile abrupte împăturite de peste 170 m înălţime ale Nistrului, de unde se vede ca în palmă toată lunca. Se vede de aici şi locul unei vechi fortificaţii la sud de sat numit „Valul zmeului” (probabil o ramificaţie a celebrului Val al lui Traian), şi „Poşta” (unde se opreau negustorii de pe drumul medieval comercial ce ducea spre Cetatea Albă), lacurile de luncă (Ochiul Mare şi Mic, Gurmazu, de peste Gârlă, Potcoava, Rusca şi Sâmbătoaia Mare). Vatra satului din 1560 păstrează Biserica ”Sf. Gavril si Mihail” (1793/1850) ridicată pe locul unei mai vechi. Tot în această localitate se găseşte “Înălţimea eroilor (Lomakin)” (178,8 m), unde în anii Războiului II Mondial divizia sovietică № 353 a dus lupte crâncene (unicul loc din Moldova, unde au fost decoraţi 11 Eroi ai URSS). De fapt, cca 600.000 de moldoveni au luptat în acest război, din ei fiecare al 10-lea nu s-a întors acasă, a căzut pe câmpul de luptă. 20 de băștinași din Moldova pentru vitejie, curaj în lupte au fost decoraţi cu cea mai înaltă distincţie militară de stat – Erou al USSR. Operaţiunea militară „Iaşi-Chişinău” a intrat în primele 10 operaţiuni militare de glorie. Deși operațiunea a fost petrecută cu puţine jertfe omeneşti, totuşi pentru eliberarea raionului nostru au căzut mulţi ostaşi. Pe aceste locuri, în noaptea de 17 aprilie 1944 11 ostaşi ai Armatei Roşi au trecut în înot râul Nistru şi au luat cu asalt această înălţime strategică în apropierea s. Răscăieţii Vechi. Timp de două zile ostașii au respins 17 atacuri sângeroase. La 18 aprilie 1944 pe această înălţime a căzut în lupte ostaşul Vasile Lomakin, al cărui nume poartă azi monumentul. Este unicul loc din Moldova unde au fost decorați 11 Eroi ai URSS. În preajmă este o trecere peste Nistru.

Unii savanți sunt de părere că această înălțime strategică a fost și ultimul loc până unde a ajuns în expansiunea sa regele Persiei Darius în campania împortiva geților și sciților din 513 î. Hr. De aici se deschide o priveliște uimitoare asupra întregii lunci a nistrului de Jos. De aici vedem și o arie naturală protejată la est în sectorul ”Cioburciu de Munte” (Dealul șerpilor) cu vegetație de stepă, pe malul drept lângă meandra Nistrului. În preajmă pot fi vizitate landşafturi pitoreşti (valea Geamăna, dealul Bogdan, Stânca, Podul, Bordeiul), Plaja din Stanoște, Chetrusul, Meandrele Nistrului, lacurile din baltă (Ochiul Mare, Bogdan ş.a.), Fântâna de la Cărari, la Stejar, la Rădii, Unghiul Lung, Simbatoiul și 3 cismele. Satul areu un frumos Muzeu al Ţinutului Natal (din 1968, în casa de cultură). Obiect 5: Valul zmeului (staționare în preajma plajei de la cotul Nistrului)

Valul zmeului este o denumire generală dată de savanți unui presupus sistem de fortificare de la Valul lui Traian de Sus (din preajma s. Chițcani și Copanca) în jos de-a lungul Nistrului până la Cetatea Albă (aproape de Marea Neagră). Se presupune că a fost ampalsat pe terasele neinundate ale Nistrului de Jos pentru a proteja țara de năvălirile dușmanilor din est. Cercetătorul Sergiu Bacalov afirmă că ” Troianul nistrean nu era amplasat pe podiş, dar nici pe malul Nistrului, ci pe pantă, pe terase. În acest caz, reiese că vechile vetre ale satelor nistrene au fost cuprinse între Troian şi râu, detaliu foarte important în vederea stabilirii rostului construcţei respective… Probabil a fost un edificiu multifuncţional, modul utilizării lui variind de la o epocă la alta (de aici şi problema datării Troianului nistrean). În această privinţă sunt în vogă două opinii: a) Troianul privit ca obiectiv cu caracter militar, un sistem defensiv (val, cu gard de nuiele sau palisadă de lemn (de tip palancă sau parcan), eventual din piatră, şi turnuri de pază, amplasate la o anumită distanţă unui de altul pe toată lungimea valului; lângă val – un şanţ, cu ţepuşe dispuse oblic; un efectiv semnificatv de ostaşi, având o bună organizare, care asigurau paza şi deservirea fortificaţiei; sate sau cătune, ale căror locuitori trebuiau să asigure cu produse almentare unităţile militare responsabile de „troian” etc.). b) Obectiv care a avut rolul de semn de hotar, fixând frontierele unui trib, formaţiune statală sau altă formă de organizare umană. Această idee a fost lansată în contextul examinării rolului Valurilor lui Traian de Sus şi de Jos, a căror poziţionare geografică, pe multe segmente, nu este favorabilă pentru acţiuni cu caracter defensiv. Valurile au fost trasate practic în linie dreaptă, ceea ce denotă mai degrabă fixarea unor hotare”. Perioada de înălțare a acestor valuri este între sec II-IX era noastră (deși nu există o părere unică) și se constituiau într-un vast sistem de apărare timpuriu medieval. Mai multe denumiri locale semnifică prezența unor valuri de protecție aici (Valuri, Valul zmeului, Valul lui Taraian, Dealul zmeului, Dealul șerpilor, drumul Drăgaicei, „palanca”). Savanții urmează să-și spuie părerea privind locul

exact al valului de protecție, însă în prezent se pare că parțial acesta este folosit de localnici ca și val de protecție împotriva inundațiilor. Acest val de-a lungul drumului Drăgaicei ajunge până în valea Târgului din Cioburciu, de unde a pornit excursia.

Traseul velo 2 1. Denumirea rutei „Nistrul orb – o albie veche pierdută printre localitățile medievale din Moldova de răsărit” 2. Tematica de bază a rutei: natură, cultură, istorie, religie, arheologie 3. Scopul rutei: cunoaşterea naturii neobișnuite a celei mai mari starițe ale Nistrului din Moldova, a istoriei multiseculare a localităților de pe un vechi drum comercial, familiarizarea cu ocupațiile localnicilor: tradiţii şi obiceiuri, etc. 4. Beneficiarii: familiști, grupuri mici/medii/mari organizate de turiști, elevi, studenți, ecologiști, istoricieni, sportivi 5. Lista obiectivelor turistice incluse în rută:  Vatra veche a satului Coiburciu  Nistrul orb văzut din Lunca satului Talmaza  Monumentul de arhitectură peisajeră „Parcul din satul Grădinița” și conacul generalului Ponset  Vinăria „Leuntea vin” (Grădinița)  „Grădina turcească” – una dintre cele mai vechi arii naturale protejate din Europa de Sud-Est  Nistrul orb și satul medieval Copanca 6. Lista localităţilor de tranzit incluse în rută: Talmaza, Grădinița, Leuntea, Valea Verde 7. Itinerarul Cioburciu-Talmaza-Grădinița-Leuntea-Copanca-Cioburciu 8. Tipul traseului: radial, cu revenire în locul de pornire 9. Lungimea rutei: 52 km 10. Posibilităţi de cazare:  Centrul informare vizitatori (20 locuri, Petru Vinari, 068693818, vinari@list.ru)  Pensiunea „Meșter faur”, (4 locuri, Pavel Țaranu, 069520043, pavel.taranu@gmail.com) 11. Posibilităţi de alimentaţie:  Pensiunea„Meșter faur”, (Pavel Țaranu, 069520043, pavel.taranu@gmail.com)  Vinăria „Leuntea-Vin” (Dmitrii Kâssa, 69207644, 69023001, info@leuntea-vin.md) 12. Posibilităţi de agrement  Centrul informare vizitatori – informare trasee turistice, energie alternativă (Petru Vinari, 068693818, vinari@list.ru)  Pensiunea „Meșter faur”– kayaking, pescuit, master class împletit în fibre vegetale (Pavel Țaranu, 069520043, pavel.taranu@gmail.com)  Vinăria „Leuntea-Vin” – degustații de vinuri (Dmitrii Kâssa, 69207644, 69023001, info@leuntea-vin.md). 13. Locuri de popas amenajate: Vinăria „Leuntea-Vin” 14. Centre de informare turistică: Centrul informare vizitatori Cioburciu (Petru Vinari, 068693818, vinari@list.ru) 15. Vestimentaţia recomandată: ținută sport, încălțăminte sportivă adaptată tururilor velo 16. Transport recomandat: bicicleta, pedestru, parțial automobil 17. Autorul rutei: Viorel Miron, expert turism ADTM, 079583345, viorelmiron7@yahoo.com Obiectul 1: Vatra veche a s. Cioburciu (staționare lângă izvorul din centrul satului)

În zona Nistrului inferior se găseşte localitatea cu cea mai veche atestare documentară din Republica Moldova – Cioburciu (în diverse izvoare: 1362, 1405). Amintim că Moldova ca țară apare într-un document unguresc la 1359, iar deja la 3 ani se menționează documentar Cioburciu. De fapt istoria acestor locuri este mult mai veche, aici sunt descoperite mai multe situri arheologice: așezarea Cioburciu 1 (Cultura Oriniac a Paleolitului superior, cca 30 mii anî în urmă); așezare Cioburciu 2 (Cultura Gravett de est a Paleolitului superior, cca. 18 mii ani in urmă); așezare Cioburciu 3 (Cultura Belozerka sec. XI-X î.e.n); și o așezare medievală în situl natural protejat „Râpa lui Albu”. Savanții cred că anume aici la vadul de peste Nistru a fost cea mai îndepărtată tabără a regelui Persiei Darius în dorința de expansiune a imperiului (513 î.Hr) în campania sa împortiva geților și sciților. Este bine știut că în Moldova medievală pe segmentul Nistrului inferior (din raionul actual Ștefan Vodă) existau 2 Centre de putere domnească (Cetatea Palaca și Pârcălăbia Cioburciu) amplasate pe ”Drumul mare moldovenesc” între Tighina și Cetatea Albă. În 1485 Ștefan cel Mare transferă administrația Cetății Albe înfrânte de turci la Cioburciu, întemeind aici o pârcălăbie. Mai târziu voievodul îl numește pe Fătul (feciorul lui Coste pârcălabul Sorocii) pârcălab de Cioburciu. În 1535 voievodul Petru Rareș îl numește pe Tomșa pârcălab al cetății Cioburciu pentru apărarea satelor de la Nistru, inclusiv Chișinăul Mare (azi Cârnățeni), Talmaza, Răscăieți, Purcari, Olănești. Iar în 1753 aici se stabilește o comunitate de lipoveni. Denumirea provine probabil de la cuvântul ”ciubar” - un vas mare făcut din doaje de lemn cu torți din care drumeții își potoleau setea. O altă semnificați a cuvântului este hăţiş sau loc cu pădure deasă, precum erau odată aceste locuri. Iată ce scria la 1657 călătorul turc Evlia Celebi - „Acesta este un sat înfloritor de tătari şi valahi, format din cinci sute de case acoperite cu stuf, cu geamie şi cu şaptezeci de dughene, fiind sub guvernarea agăi de ţărmuri şi făcând parte din ţinutul cetăţii Tighina. O dată pe săptămână are loc aici un mare bazar. Dat fiindcă se află la marginea Nistrului, se găsesc multe vii şi livezi”. Timpurile s-au schimbat, iar satul a rămas la fel de pitoresc şi bine amenajat. În prezent în centrul satului pot fi văzute vestigiile vetrei vechi a fostei pârcălăbii: izvorul din centru cu locul fostei primării de vis-a-vis; școala veche și un rând de case ale vechilor târgoveți (care au păstrat doar beciurile vechi și fântănile medievale), ceva mai la deal de biserica actuală se găsesc ruinele bisericii vechi din sat, pe lângă care a funcționat prima școală din localitate. În satul vechi pot fi văzute case vechi reprezentative (Şchiopu Trifan), beciuri bătrânești (Chincheci T., Chilian N.) și fântâni seculare (Bulazir, Ciuntu, Chincheci, Cişmeaua lui Zaharia). Un loc în sat însă este deosebit de interesant - „palanca” din lunca Nistrului. Să fie o fostă cetate de pământ străveche, sau un fragment din celebrul Val al Zmeului? Locuri piterești în preajma vetrei medievale sunt: Unghiul Neagului, Ambruşu, Palanca, Potcoava, pădurea de la Deal, Lunca Ştiubeiului, Altiţa, Arpintea, Dealul Paşei, Drăgaica, Stânca, Adanaua, la Trei Fântâni, izvorul lui Grati, Izvorul Mariei, Valea Târgului, Rădinegru, Rarău, Norocea, pe Locul Popii, Bahna-șes, meandrele Nistrului

(Hangan, Unghiul Neagului, Palanca, Reni, Ambruş). La intrarea în sat se găsește monument natural geopaleontologic „Râpa lui Albu”. În prezent în şcoală este amenajat un Muzeu local. Obiectul 2: Nistrul orb - albia veche a râul Nistru (staționare lângă cotul Nistrului orb din centrul satului Talmaza)

Anume pe aici trecea râul cănd latinii îl numeau Danastr, grecii - Tyras, slavii – Dnister, iar noi îi zicem românește – Nistru. Abia la 1838 după un mare cutremur de pământ s-a mișcat albia actuală a Nistrului spre est, lăsând pe o porțiune de cca. 40 km o stariță – de fapt un lac format din albia veche a Nistrului. Sunt mai multe legende și interpretări populare a acestui fenomen natural dar cele mai frecvente denumiri locale sunt – Nistrul Vechi, Nistrul Chior, Nistrul Orb, Nistrul Mort, ș.a. Nistrul Orb traversează teritoriu a 5 sate – Talmaza, Leuntea, Valea Verde, Cremencig, Copanca – toate pe teritoriul Moldovei pentru că se găsesc pe malul drept al cursului actual al Nistrului. În prezent Nistrul Orb este folosit de locuitorii satelor de aici pentru irigare, pescuit și turism. În perioada sovietică aici erau mai multe baze de turism (Talmaza, Leuntea, Copanca). Este navigabil pentru șalupe mici pe porțiuni scurte fragmentare în perioada cu apă plină. Deși Nistrul Orb are o lungime de cca. 40 km, adâncimea rareori depășește 2 metri, deoarece are un grad mare de colmatare și necesită o reabilitare ecologică serioasă și o adâncire pentru a putea fi umplut din viiturile anuale de primăvară. Se știe că în trecut Valul de sus a lui Traian ajungea până la Nistru (acum aici e Nistrul Orb) la Copanca, unde pe dealul înalt erau fortificații a unui oraș roman și altui al geților – populația locală din antichitate. Probabil unul dintre cele menționate pe prima hartă a lumii de Claudius Ptolemeu din secolul al II-lea, care arată prezența a 5 cetăți de-a lungul Nistrului: Eractum, Vivantavar, Clepidava, Maetonium și Caraduum. Iar împăratul bizantin Constantin al VII-lea Porfirogenet la mijlocul secolului al X-lea, menționa că..."Dincoace de fluviul Nipru, înspre partea Bulgariei, lângă malurile fluviului (savanții cred că pe Nistru), există cetăți părăsite: prima este cetatea numită de pecenegi Aspron (=Albă), deoarece pietrele sale par albe; a doua cetate se numește Tungate, a treia Cracnacate, a patra Salmacate, a cincea Sacarate și a șasea Gieucate. În clădirile acestor cetăți vechi se găsesc urme de biserici, cruci tăiate și piatră poroasă; de aceea unii cred că romanii au avut cândva locuințe în locurile acelea”. Savanții urmează să-și spună cuvântul unde exact se găsesc aceste cetăți, dar trebuie de menționat că în denumirile locale din Copanca sunt pomentite troiene, ce în limba veche înseamnă fortificații.

Stariţa „Nistrul Orb” (Adanaua, Doi fraţi, Jidranu) merită să fie vizitată pentru că reprezintă vechea albie a Nistrului. Aici s-a păstrat flora şi fauna de baltă aşa cum a fost acum două secole în urmă iar în preajmă e o frumoasă pădure de baltă. Zona umedă Ramsar „Nistru de Jos” În perimetrul Zonei Ramsar sunt 21 localități din raioanele Căușeni, Ștefan Vodă și Slobozia. Astfel în raionul Căușeni sunt 6 localități, din Slobozia sunt 5 localități, iar cele mai multe sunt din Ștefan Vodă. Din raionului Ștefan-Vodă sunt 9 comune (Popeasca, Talmaza, Cioburciu, Răscăieți, Purcari, Olănești, Crocmaz, Tudora și Palanca) și ocupă cca. 20% (12086,23 ha) din arealul protejat. Aici sunt 18 complexe naturale, dintre care cele mai reprezentative segmente ale zonei umede sunt: Lunca Talmaza (1592 ha), segmentul CioburciuRăscăeţi (1234 ha) şi meandrele Nistrului pe porțiunea Olăneşti – Crocmaz (1478 ha). Funcțional Zona umedă e împărțită în teritorii cu 4 categorii de protecție, respectiv: (A) zona de protecție strict ce include cele mai valoroase segmente din complexele naturale (ex: Lunca Talmaza și porțiunea Tudora-Palanca), (B) zona tampon de reconstrucție ecologică cu teritorii valoroase ce necesită mărirea și conservarea resurselor naturale, (C) zona cu activitate economică limitată ce include terenuri exploatate economic, în care este reglementat accesul vizitatorilor în scop recreativ dar și pășunatul, (D) zona de activitate economică vastă care cuprinde cca. 75% din teritoriu. Teritoriul zonei umede ”Nistrul de Jos” se află în zona de contact a 3 regiuni biogeografice (de silvostepă podoliano-moldovenească, dunăreana și de stepă pontică) și include formațiuni geode arhitectură peisajerăe de stepă, de luncă inundabilă, dumbrăvi subaride de gârneț ale Moldovei de Sud. Totodată, relieful variat și activitatea umană în această zonă au creat o diversitate mare de ecosisteme tipice: 7 biotopuri acvatice, 15 biotopuri terestre. Cele 7 tipuri de biotopurile acvatice cuprind: (i) fluviul Nistru, (ii) lacurile și bălțile (de mică adâncime, stătătoare cu apă dulce) permanente sau temporare de luncă (ex: Lunca Talmaza), (iii) albia veche a fluviului Nistru (ape stătătoare cu adâncimi variabile), (iv) canale cu ape stătătoare, ce interacționează cu fluviul, (v) sistemele de drenaj cu apă dulce, heleșteiele și bazinele de apă înmlăștinițe, alte rezervoare acvatice artificial, (vi) canalele cu apă puțin sărată fără o legătură directă cu Nistrul, (vii) ecosistemele pâraielor și râulețelor (ex: aproximativ 15% din partea de colină a zonei Ramsar ocupă cel mai ramificat sistem al râulețului Ştiubei). La fel în zona Ramsar sunt încă 15 tipuri de biotopuri terestre, inclusiv, 4 tipuri de păduri de luncă inundabilă (păduri periodic inundate, păduri riverane înmlăștinite de salcie, păduri cu dominarea frasinului, plantațiile artificiale), 5 tipuri de păduri colinare (păduri semiaride de stejar pedunculat sau pufos, desișuri naturale și artificiale de arbori și arbuști, plantații forestiere complexe, plantații de salcâm anti-erozionale și pentru producere), 2 de stepă tipică (suprefețe ierboase uscate naturale, covoare ierboase și pășuni uscate) și 4 biotopuri ierboase de luncă (lunci inundabile cu ierburi înalte, pășuni de luncă, lunci înmlăştinite și bălți, mlaștini ierboase). De altfel, în lunca Nistrului sunt niște păduri unice în R. Moldova de frasin ce constituie habitate de importanță europeană cu o vârstă de cca. un secol, dar cu un sortiment floristic complet și o structură tipică, chiar dacă o parte din păduri sunt de proveniență artificială. Pe coline s-au păstrat niște sectoare mici dar foarte prețioase de gârneț - complex de tip mediteranean de pădure de stejar pufos și poienițe pitorești de stepă în al căror covor ierbos s-au păstrat plante rare pentru R. Moldova. Pentru păstrarea acestora trebuie instituit un management silvic special, pentru a nu pereclita succesiunia naturală pe suprafețe foarte limitate. În locuri puțin vizitate și pe terenurile neroditoare s-au păstrat porțiuni din luncile şi stepele naturale de altă dată, aproape distruse în restul teritoriului. Mlaștinile întinse nu s-au păstrat aici decât în zonele cu meandre ale Nistrului sau în segmentele înguste transfrontaliere. s. Talmaza Localitatea are cea mai mare în zonă porţiune din balta Nistrului. Talmaza este unul dintre cele mai mari sate din republică. Este probabil de prin anii ’30 ai sec. XVI, deși a apărut într-un act din anul 7040 (1532). În 1595 împreună cu alte 6 localităţi din vecinătate erau cedate hanului tătăresc. De altfel ”Talmaza” se traduce din tătara veche ca „neobosit” , un prim fondator al satului prin secolele XII-XIV putea să poarte numele de provenenţă turanică ori porecla ”Talmaza” de la care şi sa format denumirea satului. Celebrul călător turc Evlia Celebi în călătoria sa din 1657 scrie că este un „sat de valahi”, chiar dacă aparţinea hanului. Talmaza mai este cunoscut şi ca sat de baştină a ilustrului enciclopedist, membru al Guvernului României interbelice Ştefan Ciobanu (24 noiembrie 1883). Prima biserică în sat a fost construită în 1794 din lemn. În sat acum se construiesc două biserici - ”Adormirea Maicii Domnului” în partea din deal și ”Naşterea Maicii Domnului” în centrul satului.

Aici se găsește una dintre primele arii naturale din Europa – „Grădina Turcească”, o adevărată colecţie de specii rare autohtone în preajma unicalelor stariţe „Nistru Chior”. În această zonă curg mai multe rîuleţe (Stanoşte, Gîrla Cazionă, Gîrla Cucului, Gîrla Satului, Adana, Bahna Cioroiului, Bătlăniţa, Ezerul, Ştiubeiul, Cruglic, Puica) ocolind Pădurea seculară din Jidran şi Unghiul Boului. Aici sunt pragurile Nistrului inferior. Landşaftul din Valea Nistrului la Talmaza este completat de văi pitorești (Valea Adîncă, Valea Cînichii, Valea Moş, Valea Oiţei, Valea Popii, Valea Teti, Valea Părului) și dealuri înalte (Chiscu lui Murg, La Hîrtoape, La Ruptură, La Mălăcheşti). Cîmpiile păstrează la fel denumiri locale vechi (Altiţa, Arpintea, Frasănul, Jidran, La Cîzîl, Fundul Colacului, La Hîrlău, La Cheptănăriţa, La Sărături, La Cucoşoae, La Chira, Locul Popilor, În Toloace, Ştiubei, Ungiul Boului, etc. Călătorul își poate potoli setea la mai multe izvoare (Şuşmeaua, La Chiperi) sau fântâni vechi (Buiuvan, Donos, Ananii, Dogaru, Ţiganului, Lupoae, Răului, Ţînţar, Pungă, Frunze). Aici sunt câteva situri arheologice importante: Tumul Movila cea mare (Epoca Bronzului timpuriu sf.mil. IV până perioada sarmatică sec I-II), Movila de la şleah, Movila de la staţia antigrindină; staţiunea paleolitică „Ştiubei”; Pe malul Nistrului Orb descoperim o fostă fermă de fazani în pădure. În lunca Talmăzii se găsește un prag mare pe Nistru (loc tradiţional vizitat de turişti nautici) la confluiența cu brațul Turunciuc; Alte locuri de agrement sunt în (i) Valea Teti cu tabăra de odihnă „Dumbrava” şi lacul pentru pescuit; (ii) pădurea seculară din Jidran pe malul r. Nistru la pragurile de apă; (iii) pădurea din Arpintea la prisacă, (iv) tabăra pentru copii ”Dumbrava”. Muzeul local și Muzeul verde sunt la liceul teoretic „Ştefan Ciobanu”. Obiectul 3: „Parcul din satul Grădinița” și conacul generalului Ponset (staționare în parc din s. Grădinița)

s. Grădinița Este una dintre cele mai verzi localități din Moldova, este înconjurată de pădure care se coboară pitoresc spre „Nistrul Orb”. Spre parc duce o porțiune de 6 km de stradă pavată, care face legătura cu satul Leuntea. Rădinița e o localitate apărută relativ recent (11.06.1964) pe moșia unui boier (stăpânită până la 28.06.1940 ) în jurul unui parc (24 ha) de toată frumusețea din sec. XIX. Dar istoria este mult mai veche. Moșia satului actual a aparținut lui Ilie Catargi. La 1812 moșia este cumparată de generalul rus de origine franceză Mihail Ponset, care întemeiază aici un conac și un parc mare. În preajmă dezvoltă vinăria locală (1817, aduce soiuri franceze, adâncește beciurile) și la 1827 aduce aici 25 familii de coloniști austrieci din Lvov (cca. 200 persoane) întemeind prima colonie de austrieci din Basarabia.

Conacul lui Ponset este cunoscut prin faptul că a fost vizitat de celebrul poiet rus A.Pușchin, graful Voronțov și alte persopnalități ale timpului. Conacul era structura pe 2 nivele, la etajul superior stau domnițele în odaia cu balcon, iar în subsolul mare era o ghețărie pentru păstrat peștele din Nistru. În prezent în mijlocul parcului se găsește primăria comunală, iar conacul este într-o puternică stare de degradare. În preajmă acum se găsește biserica nouă ”Acoperământul Maicii Domnului” Obiectul 4: „Grădina turcească” în preajma s. Leuntea și Valea Verde (staționare în pădure la ieșirea din s. Leuntea pe malul Nistrului Orb )

s. Leuntea Este una dintre cele mai vechi localități de aici – apare într-un document german la 24.02.1460 ca și Leonta. Deși cândva (1595) făcea parte din Raiaua Turcească a vost vizitată și descrisă de călătorul suiedez Johann Mayer drept un sat de moldoveni creștini nemulțumiți de jugul nedrept. Pe aici era un vechi vad peste Nistru, acum aici este starița Nistrul Orb. În balta Nistrului Orb poate fi vizitată Grădina turcească și stejarul secular (300 ani). Aici se găseşte şi o porţiune din vechia „Grădină Turcească” – probabil una dintre primele zone naturale protejate din Europa, unde încă câteva secole în urmă administraţia turcotătară a interzis exploataria pădurii de către băştinaşi, aceştea având obligaţia de a o ocroti şi a-i spori bogăţia. Spre ea se poate ajunge prin „Strâmtoare” – loc îngust şi priporos din nord-vestul satului. „Grădna turcească” ocupă meandrele împădurite ale stariței Nistrul de Jos între localitățile Talmaza, Leuntea și Valea Verde, reprezentând probabil cea mai veche arie protejată din Moldova, aici fiind interzis vânatul de la 1595

când 7 sate moldovenești de la Nistru (Copanca, Leuntea, Talmaza, Cioburciu, Răscăieți, Purcari, Olănești) sunt cedate de Ieremia Movilă către hanul Crimeii. Asemenea suprafețe naturale protejate din vechime sunt rare în Europa de est. În prezent natura de aici este foarte bogată în floră și fauna unui complex natural deosebit alcătuit din păddurea de luncă și albia veche a Nistrului unde s-au păstrat specii rare corespunzătoare începutului sec. XIX anterior strămutării Nistrului spre est. Acum aici se va organiza un parc naţional. s. Valea Verde Este o localitate nouă creată în baza unei brigăzi agricole la 11 iunie 1964. Se găsește într-un cadru natural pitoresc în preajma stariței Nistrul orb și a Grădinii turcești – una dintre cele mai vechi arii naturale protejate din Europa. Obiectul 5: Nistrul orb la Copanca (staționare în centrul satului pe malul Nistrului Orb)

Copanca e una dintre cela mai interesante localități pentru vizite la Nistru – Copanca, vatra unde au fost descoperite o cetare getică, o cetate romană, aici se începe Valul lui Traian de Sus (la Zaharna), un sat medieval mănăstiresc încă de pe timpul lui Alexandru cel Bun la 1429. În prezent este mărginit de Nistru și starița sa Nistrul Orb, Grădina Turcească și o pădure de luncă, astfel devenind un nucleu a zonei umede de importanță internațională ”Nistrul de Jos”. Biserica ”Adormirea Maicii Domnului” este înălțată în 1859, iar școala se înființează la 1860 în casa preotului, fiind și cea mai veche școală din zonă. În trecut a fost una dintre cele mai fortificate localități la Nistru, vestigiile arheologice amintesc de cetatea getică (sec IV-III î.e.n) la 0,5 km spre nord-vest de sat; o altă cetate din perioada romană (sec II-IV) în zona Movilei Late; un tumul sarmatic (sec I-II), Valul Grevtungilor; Valul lui Traian de sus (sec II); Aici poate fi văzut în câteva segmente Nistrul orb chiar în perimetrul satului.În preajmă este un parc local de toată frumusețea.

Alte locuri interesante pentru vizite sunt: plaja la Nistru, zone de odihnă locale (La Vozian, Copacica, Carmanca, Cartașin, Cornic).

Traseul velo 3 1. Denumirea rutei Pe ultimul segment din Dumul vechi moldovenesc la Nistrul de Jos 2. Tematica de bază a rutei: natură, cultură, istorie, religie, arheologie 3. Scopul rutei: cunoaşterea naturii și istoriei multiseculare a satelor de pe Drumul vechi moldovenesc cu localități medievale, multiplelor culturi, care au existat în această zonă, a aspectelor istorico-arheologice şi de cult ale teritoriului, familiarizarea cu habitatul localnicilor: tradiţii şi obiceiuri, etc. 4. Beneficiarii: familiști, grupuri mici/medii/mari organizate de turiști, elevi, studenți, ecologiști, istoricieni, sportivi 5. Lista obiectivelor turistice incluse în rută:  Cea mai veche vatră atestată între Nistru și Prut - a satului Coiburciu (1362);  Vatra medievală Răscăieți de pe moșia mănăstirească  Purcari - una dintre cele mai vechi podgorii din Basarabia;  Satul sultanului sau Olăneşti  Râul Nistru, în cea mai bogată parte a lui - zona Nistrului de Jos;  Crocmaz - satul oamenilor viteji  Hanul Tudorei pe drumul mare  Cetatea lui Iurghici din Palanca;

6. Lista localităţilor de tranzit incluse în rută: N/C 7. Itinerarul Cioburciu-Răscăieți-Purcari-Olănești-Crocmaz-Tudora-Palanca-Cioburciu 8. Tipul traseului: radial, cu revenire la locul inițial 9. Lungimea rutei: 90 km 10. Complexitatea rutei: relief de deal cu urcușuri prelungite 11. Posibilităţi de cazare: 1) Centrul informare vizitatori (20 locuri, Petru Vinari, 068693818, vinari@list.ru) 2) Pensiunea „Meșter faur”, (4 locuri, Pavel Țaranu, 069520043, pavel.taranu@gmail.com) 3) Hotel vinăria Purcari, (Ana Șandra, 60121221, a.sandra@purcari.wine, turism@purcari.wine) 4) Vinăria EtCetera (79 050 587, tourism@etcetera.md) 5) Pensiunea „La Tudora” (Dorina Onici, 0681 96 250, dorina_onici@mail.ru) 6) Pensiunea „Casa Veche”, Palanca (0797 08 172, facebook.com/casavechepalanca/) 12. Posibilităţi de alimentaţie: 1) Pensiunea„Meșter faur”, (Pavel Țaranu, 069520043, pavel.taranu@gmail.com) 2) Restaurant vinăria Purcari, (Ana Șandra, 60121221, a.sandra@purcari.wine, turism@purcari.wine) 3) Restaurant vinăria EtCetera (79 050 587, tourism@etcetera.md) 4) Pensiunea „La Tudora” (Dorina Onici, 0681 96 250, dorina_onici@mail.ru)

5) Pensiunea „Casa Veche”, Palanca (0797 08 172, facebook.com/casavechepalanca/) 13. Posibilităţi de agrement 1) Centrul informare vizitatori – informare trasee turistice, energie alternativă (Petru Vinari, 068693818, vinari@list.ru) 2) Pensiunea „Meșter faur”– kayaking, pescuit, master class împletit în fibre vegetale (Pavel Țaranu, 069520043, pavel.taranu@gmail.com) 3) Vinăria Purcari, - degustații vin, excursii (Ana Șandra, 60121221, a.sandra@purcari.wine turism@purcari.wine) 4) Vinăria EtCetera - degustații vin, excursii (79 050 587, tourism@etcetera.md) 5) Pensiunea „La Tudora” - muzeu, excursii (Dorina Onici, 0681 96 250, dorina_onici@mail.ru) 6) Pensiunea „Casa Veche”, Palanca - excursii (0797 08 172, facebook.com/casavechepalanca/) 14. Locuri de popas amenajate: 1) Vinăria Purcari, (Ana Șandra, 60121221, a.sandra@purcari.wine turism@purcari.wine) 2) Vinăria EtCetera (79 050 587, tourism@etcetera.md) 3) Pensiunea „La Tudora” (Dorina Onici, 0681 96 250, dorina_onici@mail.ru) 4) Pensiunea „Casa Veche”, Palanca (0797 08 172, facebook.com/casavechepalanca/) 15. Centre de informare turistică: Centrul informare vizitatori Cioburciu (Petru Vinari, 068693818, vinari@list.ru) 16. Vestimentaţia recomandată: ținută sport, încălțăminte sportivă adaptată tururilor velo 17. Transport recomandat: bicicleta, pedestru, parțial automobil 18. Autorul rutei: Viorel Miron, expert turism ADTM, 079583345, viorelmiron7@uahoo.com

Obiectul 1: Vatra veche a s. Cioburciu (staționare lângă izvorul din centrul satului)

În 1485 Ștefan cel Mare transferă administrația Cetății Albe înfrânte de turci la Cioburciu, întemeind aici o pârcălăbie. Mai târziu voievodul îl numește pe Fătul (feciorul lui Coste pârcălabul Sorocii) pârcălab de Cioburciu. În 1535 voievodul Petru Rareș îl numește pe Tomșa pârcălab al cetății Cioburciu pentru apărarea satelor de la Nistru, inclusiv Chișinăul Mare (azi Cârnățeni), Talmaza, Răscăieți, Purcari, Olănești. Iar în 1753 aici se stabilește o comunitate de lipoveni. Denumirea provine probabil de la cuvântul ”ciubar” - un vas mare făcut din doaje de lemn cu torți din care drumeții își potoleau setea. O altă semnificați a cuvântului este hăţiş sau loc cu pădure deasă, precum erau odată aceste locuri. Iată ce scria la 1657 călătorul turc Evlia Celebi - „Acesta este un sat înfloritor de tătari şi valahi, format din cinci sute de case acoperite cu stuf, cu geamie şi cu şaptezeci de dughene, fiind sub guvernarea agăi de ţărmuri şi făcând parte din ţinutul cetăţii Tighina. O dată pe săptămână are loc aici un mare bazar. Dat fiindcă se află la marginea Nistrului, se găsesc multe vii şi livezi”. Timpurile s-au schimbat, iar satul a rămas la fel de pitoresc şi bine amenajat. În prezent în centrul satului pot fi văzute vestigiile vetrei vechi a fostei pârcălăbii: izvorul din centru cu locul fostei primării de vis-a-vis; școala veche și un rând de case ale vechilor târgoveți (care au păstrat doar beciurile vechi și fântănile medievale), ceva mai la deal de biserica actuală se găsesc ruinele bisericii vechi din sat, pe lângă care a funcționat prima școală din localitate. În satul vechi pot fi văzute case vechi reprezentative (Şchiopu Trifan), beciuri bătrânești (Chincheci T., Chilian N.) și fântâni seculare (Bulazir, Ciuntu, Chincheci, Cişmeaua lui Zaharia). Un loc în sat însă este deosebit de interesant - „palanca” din lunca Nistrului. Să fie o fostă cetate de pământ străveche, sau un fragment din celebrul Val al Zmeului? Locuri piterești în preajma vetrei medievale sunt: Unghiul Neagului, Ambruşu, Palanca, Potcoava, pădurea de la Deal, Lunca Ştiubeiului, Altiţa, Arpintea, Dealul Paşei, Drăgaica, Stânca, Adanaua, la Trei Fântâni, izvorul lui Grati, Izvorul Mariei, Valea Târgului, Rădinegru, Rarău, Norocea, pe Locul Popii, Bahna-șes, meandrele Nistrului (Hangan, Unghiul Neagului, Palanca, Reni, Ambruş). La intrarea în sat se găsește monument natural geopaleontologic „Râpa lui Albu”. În prezent în şcoală este amenajat un Muzeu local. Obiectul 2: Vatra medievală Răscăieţi (staționare în centrul satului)

(Cultura Coslogeni-Noua-Sabatinovka XIV-XIII î.e.n) între satul vechi și nou; așezare rurală (Epoca târzie a Bronzului) a est de satul Răscăieții Noi în defileu; Legenda zice că denumirea se trage de la plantele „scăieţi răi”, deşi i s-a mai zis Resegniate, Riscopiţa (în hărţile vechi) sau este invocat numele unui întemeietor Raschev. Se mai susține că denumirea provine de la cuvântul ”rășchirați” - de la casele strămoșilor ce se înșirau pe o distanță lungă la cotitura Nistrului. Legenda povesteste ca demult tare pamânturile de aici nu aveau stapân. Doar turmele de oi mânate de ciobanii din Carpați ajungeau aici în căutarea pășunelor. Pe pământul bogat, dar pustiu creșteau mulți curnuți-scai. Oile pascând pe aici, de lâna lor se agațau multi scai, iar ciobenii indignați spuneau: - „Vai ce rai scăieți is pe aici”. Mulți din ciobeni uneori ramineau aici cu turmele de oi o perioadă, construindu-și niște bordee. Placându-le mult unii ciobeni s-au așezat aici cu traiul pentru totdeauna, iar asezarii lor iau dat denumirea Răscăiți. În perioada 1595 – sf. sec.XVIII s-a mai numit și Tonal, făcând parte din satele hănești de la Nistrul de Jos. Este unul dintre cele mai pitoreşti sate din raionul Ștefan Vodă datorită amplasării sale lângă malurile abrupte împăturite de peste 170 m înălţime ale Nistrului, de unde se vede ca în palmă toată lunca. Se vede de aici şi locul unei vechi fortificaţii la sud de sat numit „Valul zmeului” (probabil o ramificaţie a celebrului Val al lui Traian), şi „Poşta” (unde se opreau negustorii de pe drumul medieval comercial ce ducea spre Cetatea Albă), lacurile de luncă (Ochiul Mare şi Mic, Gurmazu, de peste Gârlă, Potcoava, Rusca şi Sâmbătoaia Mare). Vatra satului din 1560 păstrează Biserica ”Sf. Gavril si Mihail” (1793/1850) ridicată pe locul unei mai vechi. În preajmă pot fi vizitate landşafturi pitoreşti (valea Geamăna, dealul Bogdan, Stânca, Podul, Bordeiul), Plaja din Stanoște, Chetrusul, Meandrele Nistrului, lacurile din baltă (Ochiul Mare, Bogdan ş.a.), Fântâna de la Cărari, la Stejar, la Rădii, Unghiul Lung, Simbatoiul și 3 cismele. Satul areu un frumos Muzeu al Ţinutului Natal (din 1968, în casa de cultură). Obiectul 3: Purcari - una dintre cele mai vechi podgorii din Basarabia (staționare în centrul satului)

Una dintre cele mai vechi fabrici de vinuri din Republica Moldova funcționează și azi în Purcari, unde ce produce celebrul vin „Negru de Purcari”. În 1827 aici a fost înființată primă gospodărie vinicolă specializată, unde erau cultivate soiuri europene clasice de struguri. La expoziția agricolă din Chișinău (1847) vinurile din Purcari au obținut prima medalie de aur, dar marele triumf îl obțin la Expoziția internațională din Paris (1878), când vinului ”Negru de Purcari” i s-a acordat Medalia de Aur. De atunci, acest vin mult timp a fost nelipsit la mesele fastuoase ale reginei Marii Britanii şi altor monarhi europeni. Anul întemeierii satului este 11 aprilie 1560, din perioada primei domnii a voievodului Alexandru Lăpușneanu. Dar sunt mărturii care atestă localitatea în 1518, sau chiar prin 1503 când au apărut gospodării „la Fântâna Purcarilor”. Prin localitate trecea cândva Drumul vechi moldovenesc ce lega țara de târgurile din Europa și Asia.

La 1560 Alexandru Lăpuşneanu printr-un act de danie transmite localitatea mănăstirii Căpriana. Se zice că pantele line, situate pe malul drept al Nistrului, în vecinătatea satului Purcari au apărținut un timp Mănăstirii Zograf de pe Muntele Athos din Grecia. Biserica „Înălţarea Domnului” din centrul satului este relativ recentă (1986). Călătorul va rămâne aici impresionat de podgoriile din valea Nistrului, dar şi de tradiţiile păstrate doar de vinificatorii de prin partea locului încă din perioada medievală. Zona Purcari este una dintre cele mai favorabile pentru viticultura pe teritoriul Moldovei. Orice degustaţie aici se transformă într-o adevărată sărbătoare când se servește cel mai cunoscut vin moldovenesc „Negru de Purcari” la una dintre cele mai vechi fabrici de vin din Basarabia (1827). Creată printr-un decret special în 1827 ca primă gospodărie vinicolă specializată numită, Ghermanson în cinstea unuia dintre fondatori. În sec. XIX în Purcari erau aduse clasicile soiuri europene de struguri: Cabernet-Sauvignon, Merlot, Pinot Noir; Dar vatra satului este mult mai veche. Siturile arheologice atestă aici tocmai 3 așezări străvechi: așezarea Purcari 1 (Cultura Poienești-Lucașeuca, sec. II-I î.e.n) la marginea sud-vestică a satului la 50 m de la drumul spre Răscăieți; așezarea Purcari 2 (Cultura Balcano-Dunăreană, sec. IX-XI) la sud-vest de căminul muncitorilor fostului sovhoz; tumulul Purcari 3 (Cultura Cucuteni-Tripolie târzie, sf.mil. IV î.e.n); Aici pot fi făcute observaţii în natură a florii şi faunei din lunca Nistrului de jos (balta Bahna, Banghea, pădurea Carpănă, albia veche Căliana, Căuşu, Şernetea, Cârmogea, Rusca sau Gârla Satului) sau poate fi vizitat monumentul geopaleontologic „Râpa de piatră”. Alte locuri interesante pentru vizite sunt: Valea Cornei, Movila Hamzei, Valea Geamănei, Valea Adâncă, Valea Porcului, lacul Ierezu, cotul Beca din lunca Nistrului, Movila Vameșului, izvorul cu „apă de aur”, Fântâna Turcului, Gișmea, în pădurile Viișoara şi Purcari, etc; Muzeul local de studierea ținutului natal este în școală.Din componența comunei face parte acum şi s. Viişoara. Obiectul 4: Satul sultanului sau Olăneşti (staționare în centrul satului)

Este una dintre cele mai vechi localităţi (1410) din zona Nistrului de Jos, încă de pe timpul lui Alexandru cel Bun. Se zice că denumirea satului provinea fie de la „olane” confecţionate din lut ars de meşterii de aici pentru acoperişul caselor, fie e de origine alano-estică şi este în legătură cu numele de răzeşti, ceea ce ar însemna „om de neam”, „gospodar liber” care se îndeletniceau cu agricultura şi creşterea vitelor. Lângă cişmea, nu departe de vatra satului după cum spun locuitorii, se găseşte o „stanişte veche”, adică locul unde se opreau caravanele negustoreşti pe drumul comercial dintre Tighina şi Cetatea Albă. Aici se găsea şi biserica veche (la început din lemn, apoi din piatră, acum distruse), de la care în adâncul satului plecau mai multe mahalale vestite de gospodari: Doneasca, Padoleasca, Ruseasca, Hodoba ş.a., care ajungeau mai departe în livezile şi podgoriile îngrijite de săteni.

Între 1595 până la sf. sec. XVIII s-a numit și Sultan Savati Han (era moșia fratelui hanului Crimeii) făcînd parte din satele cedate de Ieremia Movilă către hanul Crimeii. În perioada interbelică în sat împreună cu moldovenii locuiau în mahalale aparte familii de germani, evrei, ruşi, ucraineni şi bulgari . O frumoasă legendă din sat zice că „atunci când năvăliră zmeii pe pământul moldovenesc era mare prăpăd, furau şi distrugeau totul, fetele erau duse într-un loc numai de ei ştiut, iar un flăcău din acest sat într-o luptă i-o fi răpus şi a eliberat fetele din tainiţele unei movili mari”. Acesta, eliberând pământul de zmei, aici şi-a găsit fata inimii sale, iar în Olăneşti se găseşte acea Movilă a Zmeului, pe care localnicii o ocolesc cu înfrigurare. Puțini știu că anume la Olănești a fost găsită comoara Templului Artemidei din Efes. La fel aici au fost descoperite încă 2 situri arheologice: așezare rurală (cultura Sântana de Mureș-Cerneahov, sec III-IV î.e.n) în curtea oficiului poștal și o așezare rurală slavă (sec VIII-XIX) pe malul Nitrului în sat; Azi în centrul satului se înalță o biserică nouă „Sf. Paraschiva” înălţată în 1990 în stilul romantismului naţional pe un loc cu o istorie aparte. În acest loc în sec. XVI era o bisericuță din lut și nuiele acoperită cu stuf, dar care a fost distrusă de turci. Biserică a fost rezidită la fel din lut, și abia în sec. XVIII a fost construită din lemn. În 1832 se înalță biserica din piatră ”Sf. Parascheva”, dar e distrusă în 1973. La fel în perioada sovietică a fost demolată biserica mare ”Sf. Constantin și Elena” (1912); Natura la Olănești este fascinantă: lacurile naturale nistrene (Băltoagele Halbagiului, Chioru, Gheorghiescu, Gârla lui Minciună, Japşa, Ochiul Mării), vechi albii şi meandre ale râului, flora şi fauna de baltă (mlaştina naturală Togai) pe o suprafaţă de cca.800 ha, pomi de soforă (250 – 300 ani). Peisaje pitorești sunt surprinse în diferite părți ale satului (Hodoba, Staniște, Valea țărânei, Arpentea, Joreanu, Tarama, Domuz – Bugeac, Rînea scurtă, Undul miezului, Lingea Diaconu, izvoarele de la sărături, valea Şucher, dealul Mihalcea, răulețele Halbajiu și Suhatul – afluienți ai Nistrului; Alte locuri de agrement sunt recomandate: parcul central, 2 plaje la Nistru, fostul port fluvial, iazurile de la Mihalcea, văi pitoreşti (Ţarinei, Sinodrei, Răxugea, Carapete, Sukerului, Mihalcea, Cânepelor, Joreanu), Unghiul Nerului, Ghendea (cu lacurile de aici), izvoare puternice (la Sărături, Sinodrea), pădurea „Împărătească” etc. Un mic muzeu local se găsește la Liceul ”B.P. Haşdeu”. Obiectul 5: râul Nistru (staționare lângă debarcaderul Nistrului din centrul satului) Latinii îl numeau Danastr, grecii - Tyras, slavii – Dnister, iar noi îi zicem românește - Nistru și este râul cu cele mai multe legende și cel mai des pomenit în cântecele populare. Nistru este un fluviu cu o lungime de 1362 de kilometri care izvorăște den Carpați de pe versantul nord-vest de cca. 760 m al Muntelui Rozluci (Ucraina în apropiere de granița cu Polonia), și se varsă prin Limanul său la Marea Neagră. Nistrul traversează două țări - Ucraina și Republica Moldova, iar pe două porțiuni marchează granița dintre acestea (Naslavcea-Nimereuca și Purcari-Palanca). În prezent Nistrul este folosit de ambele state pentru alimentarea cu apă a localităților (inclusiv Chișinău, Bălți, Odesa), producerea de energie electrică, transportul de mărfuri, pescuit și turism. Este navigabil pe o porțiune de 500 km de la estuar spre amonte. Pe teritoriul țării noastre Nistrul are o lungime de 660 de kilometri, dar nu este cel mai mare, deoarece Prutul îl depășește cu 35 km mai mult (695 kilometri în limitele Moldovei). Nistrul în schimb are pe malul său mai multe orașe importante din Moldova și Ucraina: Lvov, Ivano – Frankivsk, Cernăuți, Halîci, Hotin, Moghilău, Camenița, Otaci, Soroca, Camenca, Rezina, Râbnița, Dubăsari, Grigoriopol, Tighina, Tiraspol, Slobozia, Cetatea Albă. Unele dintre acestea sunt cunoscute prin fortificații puternice care în trecutul glorios al Moldovei creau o salbă de cetăți de protecție la hotarul de est al țării: Hotin, Soroca, Tighina și Cetatea Albă. Însă pe prima hartă a lumii, Claudius Ptolemeu din secolul al II-lea arată prezența a 5 cetăți de-a lungul Nistrului: Eractum, Vivantavar, Clepidava, Maetonium și Caraduum. Iar împăratul bizantin Constantin al VII-lea Porfirogenet la mijlocul secolului al X-lea, menționa că..."Dincoace de fluviul Nipru, înspre partea Bulgariei, lângă malurile fluviului (savanții cred că pe Nistru), există cetăți părăsite: prima este cetatea numită de pecenegi Aspron (=Albă), deoarece pietrele sale par albe; a doua cetate se numește Tungate, a treia Cracnacate, a patra Salmacate, a cincea Sacarate și a șasea Gieucate. În clădirile acestor cetăți vechi se găsesc urme de biserici, cruci tăiate și piatră poroasă; de aceea unii cred că romanii au avut cândva locuințe în locurile acelea”. Savanții urmează să-și spună cuvântul unde exact se găsesc aceste cetăți, dar trebuie de menționat că în denumirile locale din Cioburciu la confluiența afluientului Știubei cu Nistru porțiunea dată se numește – „palancă” ceea ce în slavă veche înseamnă fortificație din lemn. Iar Ștefan cel Mare organizează aici la 1485 o pârcălăbie – centru de putere domnească, unde s-a retras întreaga administrație a Cetății Albe după cucerirea ei de către turci. Din păcate nu s-au păstrat vestigiile acestei fortificații (sau încă nu au fost găsite de arheologi).

Nistrul are mai mulți afluienți cunoscuți, astfel pe dreapta în Moldova sunt: Răut, Ichel, Bîc, Botna, iar pe stânga: Iagorlâc, Cuciurgan. Și dacă prin sectorul de mijloc Nistrul trece prin văi înguste și adânci, cu lățimea de 1,5–3 km și versanți puternic înclinați, formând adevărate canione în roci dure (calcar, gresie, granit) și praguri (Cosăuți), iar în aval de la orașul Camenca, lunca este inundată de apele lacului de acumulare Dubăsari, atunci zona Nistrului de jos este un cu totul din alt relief. Aici lunca este largă, iar râul Nistru formează niște meandre foarte sinusuoase. În cursul inferior valea râului se lărgește, atingând 16–22 km la vărsarea în liman. Versanții văii sunt asimetrici: cel drept este, în mare parte, puternic înclinat și înalt de 100–150 m, iar cel stâng mai domol, cu înălțimea de 30–70 m. Tota aici se găsește și unica stariță a râului – Nistrul orb, de fapt o albie veche a fluviului de vre-o 40 km ce s-a format în urma unui cutremur din 1838, când acesta și-a scrimbat cursul mai spre est. Aceste albii vechi, pădurile de luncă din meandrele Nistrului, precum și mlaștinile de aici constituie nucleele Zonei umede de importanță internațională „Nistrul de Jos”. Ariile naturale protejate – nucleele Zonei Ramsar În perimetrul Zonei umede de umportanță unternațională „Nistru de Jos” (nr.1316 în Lista Ramsar) sunt 7 arii naturale protejate de stat (Legea nr. 1538-XII din 25.02.1998). Aici sunt 3 monumente ale naturii geologice și paleontologice („Rîpa de Piatră” din Tudora, „Râpa lui Albu” din Cioburciu și „Râpa din Purcari” din Purcari), 1 rezervație de resurse („Complex de soluri aluvionare carbonate cernoziomice de fâneață mlăștinoasă și înnămolite ale zonei Basarabene de stepă” din Talmaza), 1 rezervație naturală silvică (Olănești, Crocmaz), 1 rezervația naturală mixtă (Mlaștina „Togai” din Crocmaz), precum și 2 arbori seculari în Olănești. Suprafața totală a fondului ariilor naturale protejate de stat din limitele raionului Ștefan-Vodă e de 371 ha, la care adăugă în curând cca. 12 mii ha a zonei umede „Nistru de Jos”. Zona umedă „Nistru de Jos” are importanță internațională. Monumentele naturii geologice și paleontologice (Tudora, Olănești și Purcari), în care au fost identificate rămășițe ale faunei fosile („Fauna de Hypparion”) și rezervație de resurse (Talmaza) au importanță locală și se află la balanța APL. Arborii seculari (Crocmaz), rezervația naturală mixtă (Mlaștina „Togai”) și rezervația naturală silvică Olănești (Olănești) au importanță raională și se află în gestiunea Gospodăriei Silvice de Stat Tighina. Zona umedă Ramsar „Nistru de Jos” În perimetrul Zonei Ramsar sunt 21 localități din raioanele Căușeni, Ștefan Vodă și Slobozia. Astfel în raionul Căușeni sunt 6 localități, din Slobozia sunt 5 localități, iar cele mai multe sunt din Ștefan Vodă. Din raionului Ștefan-Vodă sunt 9 comune (Popeasca, Talmaza, Cioburciu, Răscăieți, Purcari, Olănești, Crocmaz, Tudora și Palanca) și ocupă cca. 20% (12086,23 ha) din arealul protejat. Aici sunt 18 complexe naturale, dintre care cele mai reprezentative segmente ale zonei umede sunt: Lunca Talmaza (1592 ha), segmentul CioburciuRăscăeţi (1234 ha) şi meandrele Nistrului pe porțiunea Olăneşti – Crocmaz (1478 ha). Funcțional Zona umedă e împărțită în teritorii cu 4 categorii de protecție, respectiv: (A) zona de protecție strict ce include cele mai valoroase segmente din complexele naturale (ex: Lunca Talmaza și porțiunea Tudora-Palanca), (B) zona tampon de reconstrucție ecologică cu teritorii valoroase ce necesită mărirea și conservarea resurselor naturale, (C) zona cu activitate economică limitată ce include terenuri exploatate economic, în care este reglementat accesul vizitatorilor în scop recreativ dar și pășunatul, (D) zona de activitate economică vastă care cuprinde cca. 75% din teritoriu. Teritoriul zonei umede ”Nistrul de Jos” se află în zona de contact a 3 regiuni biogeografice (de silvostepă podoliano-moldovenească, dunăreana și de stepă pontică) și include formațiuni geobotanice de stepă, de luncă inundabilă, dumbrăvi subaride de gârneț ale Moldovei de Sud. Totodată, relieful variat și activitatea umană în această zonă au creat o diversitate mare de ecosisteme tipice: 7 biotopuri acvatice, 15 biotopuri terestre. Cele 7 tipuri de biotopurile acvatice cuprind: (i) fluviul Nistru, (ii) lacurile și bălțile (de mică adâncime, stătătoare cu apă dulce) permanente sau temporare de luncă (ex: Lunca Talmaza), (iii) albia veche a fluviului Nistru (ape stătătoare cu adâncimi variabile), (iv) canale cu ape stătătoare, ce interacționează cu fluviul, (v) sistemele de drenaj cu apă dulce, heleșteiele și bazinele de apă înmlăștinițe, alte rezervoare acvatice artificial, (vi) canalele cu apă puțin sărată fără o legătură directă cu Nistrul, (vii) ecosistemele pâraielor și râulețelor (ex: aproximativ 15% din partea de colină a zonei Ramsar ocupă cel mai ramificat sistem al râulețului Ştiubei). La fel în zona Ramsar sunt încă 15 tipuri de biotopuri terestre, inclusiv, 4 tipuri de păduri de luncă inundabilă (păduri periodic inundate, păduri riverane înmlăștinite de salcie, păduri cu dominarea frasinului, plantațiile artificiale), 5 tipuri de păduri colinare (păduri semiaride de stejar pedunculat sau pufos, desișuri naturale și artificiale de arbori și arbuști, plantații forestiere complexe, plantații de salcâm anti-erozionale și pentru

producere), 2 de stepă tipică (suprefețe ierboase uscate naturale, covoare ierboase și pășuni uscate) și 4 biotopuri ierboase de luncă (lunci inundabile cu ierburi înalte, pășuni de luncă, lunci înmlăştinite și bălți, mlaștini ierboase). De altfel, în lunca Nistrului sunt niște păduri unice în R. Moldova de frasin ce constituie habitate de importanță europeană cu o vârstă de cca. un secol, dar cu un sortiment floristic complet și o structură tipică, chiar dacă o parte din păduri sunt de proveniență artificială. Pe coline s-au păstrat niște sectoare mici dar foarte prețioase de gârneț - complex de tip mediteranean de pădure de stejar pufos și poienițe pitorești de stepă în al căror covor ierbos s-au păstrat plante rare pentru R. Moldova. Pentru păstrarea acestora trebuie instituit un management silvic special, pentru a nu pereclita succesiunia naturală pe suprafețe foarte limitate. În locuri puțin vizitate și pe terenurile neroditoare s-au păstrat porțiuni din luncile şi stepele naturale de altă dată, aproape distruse în restul teritoriului. Mlaștinile întinse nu s-au păstrat aici decât în zonele cu meandre ale Nistrului sau în segmentele înguste transfrontaliere. Obiectul 6: În satul oamenilor viteji - Crocmaz (staționare în centrul satului)

În vatra satului medieval cu mahale vechi (potica, șaba, iurt) se înalță biserica „Sf. Nicolai” (construită în 1992 pe locul unde în 1794 era ridicată o biserică din nuiele și lut, iar în perioada 1887-1978 a funcționat o biserică din piatră, distrusă complet în perioada sovietică); Sunt aici și cîteva situri arheologice: așezare rurală Crocmaz 1 (cultura Sântana de Mureș-Cerneahov, sec III-IV); așezare rurală Crocmaz 2 (cultura Sântana de Mureș-Cerneahov, sec III-IV) la 1 km nord de sat; așezare rurală Crocmaz 3 (cultura Sântana de Mureș-Cerneahov, sec III-IV) în zona Obari; așezare slavă (sec XI-XII) la 3 km nord de la sat (între stâlpii de telegraf 82/44 și 81/44); Totodată, sunt aici și mai multe peisaje pitorești: în balta Nistrului cu lacuri riverane, arii naturale protejate de stat (Mlaștina Togai și masivul mlaștina Halbagiu), monumente ale naturii (Pădurea ”Împărăteasca”, pădurea Piridirea), insula dintre mlaştini („Grindu”), văile împădurite Iurt și Curudurea (Curudra), Valea Răcsugea, dealurile Cornul, Locul Popii, fântâni (Maxinoaei, Chiurtu, Agușoaei, de la Herdim, Flăcăilor); Printre altele aici se găsește unica vinărie care are propriul aerodrom din Moldova - Vinăria EtCetera. Mai pot fi văzute aici: câteva lacuri rivarane (la Suhat, la Debarcader, la Coada Hotarului), „Fântăna Flăcărilor”, Cișmeaua de la Iurt, izvoarele din valea Răxugea. La fel poate fi recomandat cu încredere vizitarea unui extraordinar Muzeu etnografic care împreună cu Muzeul Verde și Muzeul „Ecaterina Malcoci” îți eferă clipe nemaipomenite de revelație legate de cultura bogată a ținutului Nisrului de Jos (în incinta şcolii). Obiectul 7: Hanul Tudorei pe drumul mare (staționare în centrul satului)

Pe malul Nistrului, pe Drumul vechi moldovenesc în vatra satului, a fost descoperită o cetate circulară de pământ cu un diametru de cca 80 m şi o înălţime de 5-8 m, caracteristică fortificaţiilor geto-dacice antice. Savanţii urmează să-şi spună încă cuvântul, însă călătorii o pot vedea nu departe de plaja de la Nistru. Cum s-a numit nimeni nu ştie, dar legenda spune că denumirea actuală a satului provine de la Tudora, întemeietoarea localităţii. Aceasta a construit un mic han nu departe de vechiul șleah moldovenesc, iar apoi feciorii și nepoții au pus temelia satului care îi poartă și azi numele. Pe teritoriul satului a fost descoperită o comoară de armuri vechi greceşti. Deși localnicii susțin că localitatea este de prin 1410, savantul Boris Malski face referire la însemnările unui călător francez, care atestă Tudora în notițele sale de călătorie din 1585, alte documente atestă satul în 1595, iar pe o hartă veche din 1770 vom găsi pe Drumul vechi moldovenesc nu departe de Crocmaz un cătun tătăresc Hagi Hasan, situat pe locul actualei localităţi Tudora. Siturile arheologice povestesc despre istoria tumultoasă a localității, iată doar câteva: la 0,4 km vest de sat în Valea Cârnăcari este un tumul Tudora 2 (Cultura Cățofeni-Noua-Usatovo); așezarea Tudora 3 (Epoca Bronzului târziu, sec. XIV-XIII î.e.n, cetate getică sec. IV-III î.e.n) la intrarea în sat pe promontoriul abrupt spre Nistru; așezarea Tudora 8 (Cultura Sântana de Mureș-Cerneahov, sec. III-IV) la sud-vest de sat în Valea Baicozea Vatra satului păstrează câteva mahale vechi (Baibol, Moara, Sofia, Ciuleac, Ciuduc, Țiganilor, Maricica, Țâmbala, Surda, Câșleanu) și cea mai veche biserică din zona Nistrului de jos ajunsă până la noi - „Sf. Averkie” (ridicată în 1866, pe locul bisericii din lemn de la 1808/1811); Nu departe de sat se găsește monument geo-paleontologic „Râpa de piatră”, iar alte locuri pentru agrement sunt la fel legate de Nistru: plajă (Baibolul), lacuri riverane (Balcazia, Ochiul Boului ş.a.), Pădurea Cazeonea, văi pitoreşti (Cărnăcari, Râpa din piatră, Câzâlgic, Iriderea, Bostanului, Popii, Sofia, Robului, Maricica, Steluța), movile

(din sat, Geamăna, la Câșla Pălăncii), vaduri la Nistru (V. lui Coşolea, V. lui Simeon), izvoare (lui moș Gheorghiță, Suhat). La fel de recomandat este vizita Muzeului ”La bunici” aflat în centrul istoric al localității. Obiectul 8: La Cetatea lui Iurghici din Palanca (staționare în centrul satului)

Este cea mai sudiră localitate a Republici Moldova de pe Nistru, ce se varsă în limanul de la Marea Neagră. Localitatea e cunoscută din 1410 de pe timpurile lui Alexandru cel Bun, iar în perioada 1443-1447 părcălabul Cetăţii Albe Iurghici înalţă aici o Cetate de pământ încununată cu buşteni ascuţiţi prinşi între ei şi formând un gard din bârne de nepătruns. O descriere veche a acesteia o arată ca fiind dreptunghiulară cu trei bastioane şi un turn pentru păstrarea prafului de puşcă. Fortăreaţa era situată pe cel mai înalt deal de aici nu departe de Nistru, iar Drumul vechi moldovenesc tocmai trecea în preajmă. În perioada dominaţiei turce în interiorul cetăţii a fost înălţată o moschee. Pe la 1577 turcii o numea, Janyk Hisar (Cetate arsă, Cetate auxiliară din piatră, probabil faţă de cea considerată principală Akerman – fosta Cetatea albă), iar la 1658 se cunoștea drept „târgul Pălăncii” (Palanca din slavă veche înseamnă fortificaţie din lemn). Azi acest loc se numeşte „La cetate”, care potrivit tradiţiei proteja Vadul Nistrului (Vadul Turcului, Vadul Tătarilor, pe unde adeseori năvăleau tătarii din Crimeia) şi Drumul Vadului. Vadul de Jos de la vărsarea Nistrului în Marea Neagră făcea parte din sistemul defensiv al Cetăţii Albe. Zamfir Arbore în dicţionarul georgafic al Basarabiei (1904) scria despre Palanca: „S-a întemeiat pe la 1808, pe locul vechiului tîrguşor tătăresc. Pe la 1806, aici a existat un mic castel zidit pe drumul ce ducea de la Maiaki spre Akerman. Castelul era cu patru turnuri, în lungime edificiul avea 70 de stînjeni, în lărgime de 30 sînjeni”. Se știe că în 1821 poietul rus A. Puşkin a vizat ruinele existente ale vechii cetăţi Palanca. O legendă locală zice că pe aici a ajuns poetul roman Ovidiu exilat la Tomis, şi s-o fi oprit pe malul unui lac pitoresc, care azi se numeşte „Davidu”. Dar localittaea este mult mai vecje, mărturii fiin câteva situri arheologice: așezare (Cultura Sabatinovka-CoslogeniNoua, sec XIV-XIII î.e.n) la marginea de sud a satului lângă fermă; așezarea Palanca 1 cu straturi culturale multiple (Cultura Coțofeni-Usatovo sf.mil IV î.e.n., Cultura Sântana de Mureș-Cerneahov) la 30 m de la situl precedent pe malul opus al văii; așezarea Palanca 2 (Cultura Sântana de Mureș-Cerneahov) la 2,5 km nord de sat spre Tudora; Acum vatra are câteva mahale vechi populate de moldoveni, ruşi, ucraineni, bulgari. Puțini știu că anume aici la Nistru este cel mai jos loc din Moldova (minus 1,75 m mai jos de nivelul mării). În școală este un mic Muzeu local, iar în incinta Casei de cultură recent s-a întemeiat un Birou de informare a vizitatorilor.

Anexa 6. Proiecte pilot prioritare 1. Transformarea Muzeelor în Centre de informare a vizitatorilor dotate cu hărți pe suport de hârtie sau cu instalații tehnice ce asigură acces la hărți digitale; 2. Puncte belvedere dotate cu mese și WC; 3. Concursuri sub egida școli/muzee:  De desen: „Localitatea mea”, „Istoria localității în imagini”  Simbolica locală: stemă, horboțica, legenda etc.  Scenete de teatru istoric. 4. Marcarea rețelei de trasee locale:  Trasee velo  Trasee navale 5. Program de transformare a caselor tradiționale locale în vile și agropensiuni 6. Creare de rețele:  Centre de informare a vizitatorilor  Cazare turistică cerificată (standarde comune pentru vile, agropensiuni)  Chirie velo  Atracții „perle unicale” la Nistrul de Jos  Puncte de observarea naturii+terase  Debarcadere 7. „Salbă de mărgăritare la Nistrul de Jos” - localități-destinații turistice dotate cu:  Muzeu  Centrul satului amenajat  Agendă evenimente  Hărți locale  Locații turistice amenajate  Trasee velo în fiecare localitate  Plaje cu infrastructură minimă.

Anexa 7 Potenţialul de finanţare pentru Strategia de dezvoltare a turismului în Zona Ramsar „Nistrul de Jos” 1. Fondul Ecologic Naţional1 Fondul Ecologic Naţional (FEN) este un fond naţional, administrat de Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului al Republicii Moldova. FEN este singurul fond din Republica Moldova a cărui destinaţie este de finanţare a proiectelor în exclusivitate în domeniul protecţiei mediului. Fiind creat prin Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr. 988 din 26.09.98 în conformitate cu Legea privind protecţia mediului înconjurător (nr. 1515 din 16.06.1993), Legea pentru modificarea si completarea Legii privind protecţia mediului înconjurator (nr. 1539-XIII din 25.02.1998), legea privind plata pentru poluarea mediului (nr. 1540-XIII din 25.02.1998), FEN are scopul de a acumula mijloace suplimentare pentru finanţarea activităţilor din domeniul mediului. Finanțarea proiectelor depuse de solicitant are loc doar după aprobarea acestora de Consiliul de Administrare a Fondului. Domenii de finanţare au rămas aceleași:  Proiecte care prevăd implementarea strategiilor, programelor şi planurilor naţionale de protecţie a mediului, standardelor şi normativelor, pentru construcţia şi participarea prin cote-părţi la construcţia obiectivelor de protecţie a mediului (inclusiv finanţarea lucrărilor de proiectare şi implementarea proiectelor în domeniul alimentării cu apă şi canalizare, finanţarea lucrărilor de colectare şi sortare a deşeurilor şi susţinerea întreprinderilor de prelucrare sau de neutralizare a lor, finanţarea lucrărilor de ameliorare a calităţii bazinului aerian);  Investigaţii ştiinţifice în domeniul protecţiei mediului efectuate la comanda MADRM, participarea prin cote-părţi la lucrările de cercetare-dezvoltare, elaborarea proiectelor zonelor protejate ale patrimoniului natural şi ale celui construit de importanţă naţională şi internaţională;  Organizarea şi gestionarea sistemului de informaţie ecologică, promovarea cunoştinţelor ecologice;  Organizarea colaborării internaţionale în domeniul protecţiei mediului, inclusiv prin antrenarea specialiştilor străini la acordarea asistenţei consultative, de expertizare, participarea reprezentanţilor ţării la activitatea convenţiilor ecologice internaţionale la care Republica Moldova este parte, achitarea cotizaţiilor de membru al organizaţiilor interstatale în domeniul protecţiei mediului, organizarea şi realizarea activităţilor de implementare a Convenţiei CITES (elaborarea permiselor CITES, procurarea timbrului special CITES etc.);  Lichidarea consecinţelor calamităţilor naturale, avariilor de producţie, a altor situaţii ce pot aduce prejudiciu mediului;  Acordarea de sprijin financiar organizaţiilor ecologiste neguvernamentale în baza unui program special de granturi pentru proiectele destinate protecţiei mediului. 2. Agenția pentru Eficienţă Energetică2 Proiectele din R. Moldova axate pe promovarea eficienţei energetice (EE) şi valorificarea surselor de energie regenerabilă (SER), care au impact pozitiv asupra reducerii emisiilor gazelor cu efect de seră pot fi susținute de Agenția pentru Eficienţă Energetică (AEE). Obiectivul principal al AEE este atragerea şi gestionarea resurselor financiare în vederea finanţării şi implementării proiectelor în domeniul eficienţei energetice şi al valorificării surselor de energie regenerabilă în conformitate cu strategiile şi programele elaborate de Guvern. AEE realizează obiectivele sale prin promovarea şi finanţarea proiectelor fezabile din punct de vedere economic, tehnic şi al mediului, care asigură sustenabilitatea consumului de energie și ar îndrepta economia către o scădere a intensității energiei, precum şi reducerea emisiilor de gaze poluante sau cu efect de seră. Proiectele pot fi finanțate prin:  Apelul de Propuneri de Proiecte nr. 1 - sector public [ apel închis ]3  Apelul de Propuneri de Proiecte nr. 2 - sector privat [ apel închis ]4  Apelul de propuneri de proiect nr. 3 - sector public5  Apelul de propuneri de proiect nr. 4 - sector privat6  Apelul de propuneri de proiect nr. 5 - iluminat public7 1

http://mediu.gov.md/index.php/component/content/article/79-categorii-in-romana/despre-minister/institutii-subordonate/72fondul-ecologic-national 2 https://www.legis.md/cautare/getResults?doc_id=112491&lang=ro 3 http://www.fee.md/index.php?pag=page&id=401&l=ro 4 http://www.fee.md/index.php?pag=page&id=428&l=ro 5 http://www.fee.md/index.php?pag=page&id=484&l=ro 6 http://www.fee.md/index.php?pag=page&id=499&l=ro 7 http://www.fee.md/index.php?pag=page&id=497&l=ro

3. Unitatea Consolidată pentru Implementarea Programelor IFAD (UCIP IFAD) Instituția a fost creată de către Guvernul Republicii Moldova pentru implementarea programelor IFAD, după aderarea Republicii Moldova la Fondul internațional pentru Dezvoltare Agricolă în anul 1996. Componentele Programelor IFAD sunt implementate în conformitate cu procedurile stabilite şi aprobate de către IFAD de comun acord cu Guvernul Republicii Moldova. UCIP-IFAD este responsabilă pentru administrarea, implementarea şi monitorizarea activităților Programelor, precum şi coordonarea activităților cu instituțiile şi organizațiile participante la implementarea Programelor. Activitățile prevăzute în cadrul programelor sunt implementate de către UCIP-IFAD în colaborare și/sau prin intermediul prestatorilor de servicii acreditați și a instituțiilor financiare participante, în funcție de specificul activităților implementate. În cadrul celor doua proiecte în derulare: PRRECI (IFAD VI) și PRR (IFAD VII) UCIP IFAD dispune de următoarele tipuri granturi: 1. Programul Rural de Reziliență Economico- Climatică Incluzivă (IFAD VI) 8  Granturi pentru înfiinţarea şi reabilitarea învelişurilor de ierburi 9  Granturi pentru reabilitarea și înființarea plantațiilor de perdele de protecție forestiere/silvo-pomicole 2. Proiectul de Reziliență Rurală (IFAD VII) 10  Granturi pentru înfiinţarea şi reabilitarea învelişurilor de ierburi .  Granturi pentru finanțarea măsurilor de adaptare a sistemelor de producere agricolă la schimbările climatice.  Concurs pentru recepționarea cererilor de finanțare a proiectelor de infrastructură pentru anul 2021 în cadrul Proiectului de Reziliență Rurală11 12  Granturi destinate femeilor pentru dezvoltarea și diversificarea afacerilor - proiect pilot  Granturi pentru reabilitarea/înființarea perdelelor de protecție, plantațiilor agrosilvice și a fâșiilor riverane de protecție a apelor13 Sumele limită acordate și perioada de realizare sunt specificate pentru fiecare tip de granturi pe pagina UCIPIFAD, se recomandă consultarea periodică a acestei pagini. 4. Agenția pentru Intervenții în Plăți și Agricultură14 AIPA este o instituţie publică la autogestiune, constituită pe lângă Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale şi Mediului care are misiunea de a gestiona resursele Fondului Naţional de Dezvoltare a Agriculturii şi Mediului Rural şi resursele partenerilor de dezvoltare, alocate spre administrare, astfel, implementând politicile statului privind dezvoltarea agriculturii şi mediului rural prin intermediul subvenţionării şi altor forme de susţinere financiară a producătorilor agricoli. În perioada Februarie –Mai, AIPA recepţionează cererile de solicitare a subvențiilor în avans, pentru îmbunătăţirea nivelului de trai şi de muncă în mediul rural, destinate îmbunătăţirii şi dezvoltării infrastructurii publice rurale şi diminuării tendinţelor de declin social şi economic în zonele rurale. În condițiile Regulamentului, eligibili pentru obținerea subvențiilor în avans sunt: unitățile administrativ-teritoriale de nivelul întâi (sate și comune, precum și orașe cu o populație de până la 10000 locuitori cu statut de rezident, conform ultimului recensământ al populației și al locuințelor) și persoanele juridice sau fizice înregistrate în localitățile rurale care își creează sau dezvoltă activități non agricole. Măsuri de sprijin sunt următoarele: Măsură 1. Îmbunătățirea și dezvoltarea infrastructurii economice publice rurale, Măsură 2. Renovarea și dezvoltarea localității rurale, Valoare acordată: Pentru măsura 1 și 2, valoarea subvenției acordate va constitui 80% din valoarea investiției eligibile, dar nu va depăși suma de 3 000 000 lei. Eligibilitate: Solicitanți de subvenții în cadrul acestor două măsuri vor fi Autoritățile Publice Locale de nivelul I. 8

https://www.ucipifad.md/granturi/granturi-pentru-infiintarea-si-reabilitarea-invelisurilor-de-ierburi-2/ https://www.ucipifad.md/granturi/granturi-pentru-reabilitarea-si-infiintarea-fisiilor-de-protectie-forestiere-silvo-pomicole/ 10 https://www.ucipifad.md/granturi/granturi-pentru-infiintarea-si-reabilitarea-invelisurilor-de-ierburi-2/ 11 https://www.ucipifad.md/granturi/concurs-pentru-receptionarea-cererilor-de-finantare-a-proiectelor-de-infrastructura-pentruanul-2021-in-cadrul-proiectului-de-rezilienta-rurala/ 12 https://www.ucipifad.md/granturi/granturi-destinate-femeilor-pentru-dezvoltarea-si-diversificarea-afacerilor/ 13 https://www.ucipifad.md/granturi/granturi-pentru-reabilitarea-infiintarea-perdelelor-de-protectie-plantatiilor-agrosilvice-si-afasiilor-riverane-de-protectie-a-apelor/ 14 http://aipa.gov.md/ro/content/aipa-dat-startul-recep%C8%9Bion%C4%83rii-cererilor-de-solicitare-subven%C8%9Biei%C3%AEn-avans-pentru 9

Măsură 3. Diversificarea economiei rurale prin activități non-agricole Valoare acordată: Pentru măsura 3, valoarea subvenției acordate va constitui 50% din valoarea investiției eligibile, dar nu va depăși suma de 1 000 000 lei. Eligibilitate: Solicitanți de subvenții în cadrul acestei măsuri vor fi atât persoane juridice precum și fizice, înregistrate în conformitate cu legislația națională și care crează sau dezvoltă activități non-agricole. Termenul de implementare a proiectului nu va depăși 24 luni. 5. Ambasada Republicii Slovace în Moldova15 Cooperarea Republicii Solvace cu Republica Moldova se realizează în baza Strategiei de Cooperare și Dezvoltare Internațională pe termen mediu (2019 – 2023) 16. Strategia e concentrată pe unul sau mai multe dintre obiectivele de dezvoltare durabilă selectate pentru Bună guvernare:  Fără sărăcie și foame zero (ODD 1,2);  Sănătate și bunăstare (SDG 3);  Educație de calitate și egalitate de gen (ODD 4, 5);  Apă curată și canalizare și energie accesibilă și curată (SDG 6,7);  Muncă decentă și creștere economică (ODD 8);  Industrie, inovație și infrastructură (SDG 9)  Orașe și Comunități Durabile (SDG 11)  Acțiuni climatice, viață pe pământ și pace, justiție și instituții puternice (OGD 13,15,16) Programul de granturi mici al Ambasadei Republicii Slovace în Moldova17 este finanțat din Programul SlovakAid și vizează în mod direct proiectele de mică anvergură, care reprezintă un sprijin financiar mai flexibil, operativ și eficient pentru tarile în dezvoltare. Proiectele depuse trebuie să fie legate de sectoarele ce țin de apă curată și canalizare și energie accesibilă și curată, orașe și comunități durabile, acțiuni climatice. Suma alocată se preconizează a fi până la 10.000 EUR. Durata implementării proiectelor între 6 și 12 luni. 6. Solidarity Fund PL în Republica Moldova18 În Republica Moldova activează începând cu anul 2012 în baza Memorandumului de Înțelegere semnat între Polonia și Republica Moldova. Activitatea fondului este orientată spre crearea sinergiei pentru a sprijini dezvoltarea comunitară, funcționând în baza principiilor de solidaritate și subsidiaritate. Prin intermediul fondului sunt create parteneriate locale durabile și dezvoltate soluții sistemice împreună cu comunitățile rurale și urbane din Republica Moldova. Susține procesele de dezvoltare locală, aplicând instrumente internaționale, împărtășind experiențele însușite și promovând bunele practici. Direcțiile fondului de activitate sunt orientate spre susținerea dezvoltării locale: 6.1 Fondul de Dezvoltare Rurală LEADER-UE19 Fondul de Dezvoltare Rurală LEADER-UE este un instrument implementat de Solidarity Fund PL în Moldova în parteneriat cu Rețeaua Națională LEADER în Republica Moldova20. „Abordarea LEADER pentru prosperitate rurală în Moldova” e finanțat de Delegația Uniunii Europene în Republica Moldova, cofinanțat de Ministerul Afacerilor Externe al Republicii Polone în cadrul programului polonez de cooperare pentru dezvoltare – Polish aid. Misiunea Fondului este de a consolida dezvoltarea locală în Republica Moldova, prin cofinanțarea proiectelor de dezvoltare, implementate de partenerii locali. Ediția 2020 are scopul să contribuie la dezvoltarea zonelor rurale prin implementarea și consolidarea abordării LEADER. Sunt eligibile să participle Grupurile de Acțiune Locală (GAL) din Republica Moldova care corespund principiilor de bază ale abordării LEADER și dispun de Strategia de Dezvoltare Locală, aprobată de Adunarea Generală (Consiliul) GAL.

https://www.mzv.sk/web/kisinov-en/slovakaid http://www.slovakaid.sk/en/news/559-country-strategy-paper-moldova 17 https://www.mzv.sk/documents/1152881/3561042/Small+Grants+Guidance+2020.pdf 18 http://solidarityfund.md/cine-suntem/ 19 https://solidarityfund.md/apel-de-propuneri-in-cadrul-fondului-de-dezvoltare-rurala-leader-ue-2020/ 20 https://leaderin.md/?p=13456 16

Obiectivul general este: dezvoltarea economică și îmbunătățirea nivelului de trai al populației din mediul rural al Republicii Moldova prin consolidarea abordării LEADER. Obiectivele specifice sunt: (i) susținerea GAL-urilor în implementarea proiectelor și inițiativelor care sprijină realizarea Strategiei de Dezvoltare Locală a GAL; (ii) dezvoltarea instituțională GAL; (iii) consolidarea experienței de implementare a abordării LEADER în Republica Moldova. 6.2 Dezvoltarea urbană în baza abordării de Revitalizare Urbană21 este realizată în mai multe orașe din țară. Ideea principală reprezintă transformarea pozitivă a acelor părți ale orașelor, care sunt în criză și au nevoie de schimbări de ordin social, arhitectural, economic, de mediu etc. Procesul de Revitalizare Urbană este desfășurat în mod complex, prin acțiuni integrate teritorial și desfășurate de către administrațiile locale prin parteneriate locale, regionale, naționale eficiente în baza unui Program de Revitalizare Urbană al orașului. Fondul Granturilor Mici (FGM) 2020 – ediția Revitalizare Urbană22 este organizată în parteneriat cu Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului al Republicii Moldova și Ministerul Fondurilor pentru Dezvoltare și Politică Regională al Republicii Polonia. Apelul este cofinanțat din fondurile programului polonez de cooperare pentru dezvoltare al Ministerului Afacerilor Externe al Republicii Polone – Polish aid. FGM 2020 – ediția Revitalizare Urbană are ca obiectiv susținerea procesului de implementare a Programelor de Revitalizare Urbană ca instrumente a politicii urbane - mijloc principal de stimulare a dezvoltări urbane durabile a zonelor orașului, inclusiv aspecte sociale, economice, de mediu, spațiale și culturale. 7. Ambasada României în Moldova Guvernul României prin intermediul Departamentul Politici pentru Relaţia cu Românii de Pretutindeni desfăşoară program de asistenţă tehnică pentru românii din afara țării, inclusiv din Republica Moldova. Departamentul Politici pentru Relaţia cu Românii de Pretutindeni elaborează şi aplică politica statului român în domeniul relaţiilor cu comunităţile româneşti din afara graniţelor şi acţionează pentru întărirea legăturilor cu românii din afara frontierelor României şi pentru păstrarea, dezvoltarea şi exprimarea identităţii lor etnice, culturale, lingvistice şi religioase, cu respectarea legislaţiei statului ai cărui rezidenţi sunt. Programele de finanţare:  Cultură – „Constantin Brâncuşi”  Mass–media – „Mihai Eminescu”  Educaţie – „Nicolae Iorga”  Spiritualitate şi tradiţie – „Andrei Şaguna”  Societatea civilă – „Dimitrie Gusti” Calendarul licitaţiilor: de 2 ori pe an, de obicei februarie-martie şi octombrie-noiembrie 8. Agenţia de Dezvoltare a Austriei23 Parteneriatul de Cooperare între Ministerul Mediului al Republicii Moldova și Agenția Austriacă de Dezvoltare (ADA) se realizează în baza Acordului între Guvernul Republicii Austria și Guvernul Republicii Moldova cu privire la Cooperare și Dezvoltare, semnat la 21/10/2008, la Viena, iar Obiectivele de activități sunt axate pe reducerea sărăciei, asigurarea păcii şi a securităţii umane şi protecția mediului înconjurător. Asistenţa acordată Moldovei se realizează conform Strategiei de Cooperare a Austriei cu Republica Moldova pentru 2015-2020. Domeniile prioritare:  managementul apei/apelor uzate (60%);  formarea profesională şi tehnică în funcţie de cerinţele pieţei forţei de muncă (30%) în special în zonele rurale;  Alte domenii importante adiţionale sunt:  administrarea (10%) (care include consolidarea capacităţilor administraţiei publice, suport pentru societatea civilă, prevenirea conflictelor şi reintegrarea emigranţilor întorşi în ţară);  egalitatea de gen şi mediul. Termen de depunere: Nu există proceduri sau termene formale pentru prezentarea propunerilor de proiecte. Acestea pot fi prezentate în orice moment pe parcursul anului. Suma alocată se preconizează a fi până la 10.000 EUR. 21

http://solidarityfund.md/dezvoltare-urbana/ https://solidarityfund.md/fondul-granturilor-mici-anunta-apel-deschis-pentru-editia-revitalizare/ 23 http://amp.gov.md/portal/node/17 22

9. Biroul de Cooperare a Elveţiei în Moldova24 Agenția Elvețiană pentru Dezvoltare și Cooperare (SDC) este o agenție de cooperare internațională din cadrul Departamentului Federal al Afacerilor Externe al Elveției. SDC este responsabilă pentru coordonarea asistenței tehnice și a ajutorului umanitar acordate de către Confederația Elvețiană. În Republica Moldova, SDC este reprezentată de Biroul de Cooperare al Elveției care este și Reprezentanța Ambasadei Confederației Elvețiene în Republica Moldova. Asistenţa acordată Moldovei se face conform Strategiei de Cooperare a Elveţiei în Republica Moldova (2014-2017) Domeniile prioritare pentru programul de granturi mici:  Proiecte care abordează procesele democratice, drepturile omului și dezvoltarea societății civile în general, precum și probleme concrete legate de incluziunea socială, egalitatea de șanse între femei și bărbați, buna guvernare și anti-corupție, migrația și dezvoltarea în principalele domenii de activitate ale Elveției în Republica Moldova – sănătatea, guvernanța, dezvoltarea economică și ocuparea forței de muncă;  Proiecte de cultură care promovează diversitatea culturală și expresia artistic contemporană, creează spații pentru dialog și sprijină profesioniștii și organizațiile acestora în efortul lor de a juca un rol mai activ în dezvoltarea culturii. Suma alocată: până la 50.000 CHF pentru granturi mici și granturi până la 100.000 CHF pentru proiecte, depuse de organizații regionale sau naționale, sau de un consorțiu de organizații, axate pe una sau mai multe dintre temele eligibile descrise mai jos, și care includ o componentă adițională de dezvoltare instituțională. Durata proiectului nu depășește 18 luni. Calendarul licitaţiilor: Programul de granturi este anunţat de Biroul de Cooperare a Elveţiei la Chişinău. Pentru programul de granturi mici 2019-2023 sunt disponibile surse financiare în mărimea bugetului alocat. Conceptele de proiect și formularele de aplicație pentru conceptele selectate pot fi depuse pe parcursul anului, fără termene de depunere limită. Cele recepționate sunt puse în discuție odată la două luni. 10. Ambasada Suediei în Moldova Ambasada Suediei are mai multe domenii de cooperare cu Republica Moldova prin intermediul Agenţiei Internaţionale Suedeze de Cooperare în Dezvoltare (SIDA). - Sectorul 1: Democraţie, drepturile omului şi egalitatea de gen - Sectorul 2: Infrastructura sustenabilă (Energie) - Sectorul 3: Dezvoltarea pieţei Obiectivul general al cooperării în dezvoltare dintre Suedia şi Moldova este de susţine eforturile Moldovei de reducere a sărăciei prin promovarea guvernării democratice, creştere economică durabilă în favoarea celor mai săraci, prevenirea marginalizării sociale şi îmbunătăţirea sănătăţii publice. 11. Delegaţia UE în Moldova Comisia Uniunii Europene are mai multe programe de granturi pentru societatea civilă din Moldova în diverse domenii, care sunt anunţate pe pagina oficială a Comisiei UE.25 Domeniile prioritare:  Conservarea bazată pe comunitate a ecosistemelor și speciilor amenințate.  Co-beneficiile accesului la energie cu emisii reduse de carbon.  Catalizarea soluțiilor urbane durabile.  Adaptarea bazată pe comunitate.  Consolidarea incluziunii sociale. 12. Programul de Granturi Mici al Facilităţii Globale de Mediu Facilitatea Globală de Mediu (GEF) reprezintă un mecanism financiar independent prin care se oferă granturi ţărilor în curs de dezvoltare şi celor eligibile pentru proiecte cu impact pozitiv asupra mediului înconjurător. Fondurile sunt utilizate pentru proiecte şi activităţi în următoarele domenii: biodiversitate, schimbarea climei, ape internaţionale, degradarea terenurilor, protecţia stratului de ozon şi substanţe chimice. Aceste proiecte asigură

https://www.eda.admin.ch/countries/moldova/en/home/international-cooperation/strategy.html https://webgate.ec.europa.eu/europeaid/onlineservices/index.cfm?do=publi.welcome&nbPubliList=15&orderby=upd&orderbyad=Desc&searchtype=AS&pgm=&finpub=& ZGEO=35503&debpub=&ccnt=7573876&aoet=36538 25

legătura între procesele de soluţionare a problemelor de mediu locale, naţionale şi globale, concomitent contribuind la promovarea mijloacelor de existenţă durabile. Programul de Granturi Mici (SGP) a fost lansat în anul 1992. Programul ajută la abordarea problemelor globale de mediu prin sprijinirea iniţiativelor locale, realizate la nivel local de organizaţiile non-guvernamentale şi comunitare. O trăsătură strategică a programului o constituie sprijinirea activităţilor ce combină crearea mijloacelor de trai sustenabile cu priorităţile globale ale GEF, implicarea comunităţilor şi organizaţiilor societăţii civile în implementarea proiectelor ca rezultat a dezvoltării capacităţilor şi dobândirii experienţei, precum şi antrenarea activă a diferitor persoane antrenate în soluţionarea problemelor globale de mediu la nivel global. Prin facilitarea dezvoltării comunitare; acumularea şi diseminarea experienţei, crearea de parteneriate şi reţele de persoane interesate şi replicarea soluţiilor identificate, Programul de Granturi Mici a devenit unul din cel mai de succes program corporativ al GEF. Programul oferă granturi cu o valoare maximă de 50.000 dolari SUA comunităţilor, inclusiv populaţiei indigene, organizaţiilor comunitare şi altor grupuri non-guvernamentale pentru implementarea proiectelor în următoarele domenii: biodiversitate, diminuarea schimbărilor climatice şi adaptarea la ele, degradarea terenurilor şi managementul forestier durabil, ape internaţionale şi substanţe chimice. Arealul de implementare a viitoarelor proiecte PGM pentru EO7 este întreg teritoriul Republicii Moldova. Prioritatea pentru Republica Moldova a inițiativelor globale GEF, care ajustate la contextul local sunt: • Conservarea bazată pe comunitate a ecosistemelor și speciilor amenințate; • Co-beneficiile accesului la energie cu emisii reduse de carbon; • De la coaliții locale spre cele globale pentru managementul substanțelor chimice și gestionarea deșeurilor; • Catalizarea soluțiilor urbane durabile; • Adaptarea bazată pe comunitate; • Consolidarea incluziunii sociale; • Managementul cunoștințelor; • Managementul rezultatelor, monitorizare și evaluare.