Business adviser nr 67

/IMOBILIARE /ANALIZA /EVENIMENT /OPINII /EDITORIAL /LIFE-STYLE /INTERVIURI /POLITIC /EXTERNE

BUSINESS-ADVISER.RO

Anul IX • Nr. 67 • Publicatie membra a BRAT

Despre buget... cu tristete!

Vrem un like pe

REVISTA DE ACTUALITATE SI CONSULTANTA

Dumitru Costin, presedinte Blocul National Sindical:

/ M IRCEA C OSEA Elaborarea bugetului 2013 nu este usoara si nici lipsita de risc, deoarece momentul de la care se pleaca este departe de a fi incurajator.

Pentru 2012, desi exista temeri ca economia romaneasca a fost pe minus, Banca Mondiala estimeaza totusi un minim avans cu 0,6%, dupa cel de 2,5% din 2011. Pentru anul in curs, analistii BM mizeaza doar pe o crestere cu 1,6%. Dificultatile economiei romanesti sunt cauzate nu numai de criza din zona euro (-0,2%), ci si de faptul ca multi investitori straini si-au diminuat interesul pentru o tara aflata de mai bine de un an intr-o situatie politica incerta.

Dincolo de problema cu partenerii comerciali, Romania se confrunta si cu o criza potentiala a imprumuturilor neperformante. Rata creditelor neperformante a ajuns la 17,34%, iar intarzierile la plata mai mari de 90 de zile ale microintreprinderilor au ajuns la 23% din volumul total, potrivit datelor analistilor de la Coface.

In plus, expunerea bancilor straine pe piata romaneasca – fondurile acordate filialelor de pe piata autohtona – a scazut intre iunie 2011 si iunie 2012 cu 18 miliarde de euro.

Am sperat ca situatia se va schimba dupa alegerile din 2012 cand actualul guvern a capatat un instrument extrem de puternic pentru a-si pune in practica optiunile de politica economica, acela al majoritatii parlamentare. Am sperat ca o majoritate de cca. 70% va fi capabila sa impuna cu usurinta o noua conceptie de guvernare si, implicit, de corectare a modului gresit in care precedentele guvernari au inteles sa gestioneze criza.

Prima si cea mai importanta dovada a acestei posibile schimbari ar fi trebuit sa fie viziunea asupra politicii bugetare, aceasta fiind in conditiile unei economii de piata de tip european, singura posibilitate activa de exprimare a optinii strategice la nivel statal.

Cu tristete am remarcat ca nu a fost sa fie asa. Bugetul noului guvern nu numai ca nu dezvaluie o minima intentie de schimbare, dar se situeaza la un nivel de originalitate si inovare chiar sub cele elaborate de guvernele Boc-Ungureanu.

In afara de faptul ca asigura recuperarea unei parti din reducerile salariale, bugetul 2013 nu reuseste sa dea cetateanului nicio speranta de mai bine, nu reuseste sa dea mediului de afaceri predictibilitate, nu reuseste sa dea investitorilor straini incredere si stabilitate.

Dupa parerea mea, bugetul 2013 s-ar putea caracteriza prin urmatoarele elemente: · Continuarea fara obiectii si alternative a politicii bugetare a guvernarii Boc-Ungureanu, caracterizata prin acceparea ad literam a indicatiilor FMI si a programelor sale de austeritate. · Nesiguranta si incertitudine asupra indeplinirii unor obiective din cauza nominalizarii unor surse de finantare ipotetice. Marea majoritate a surselor de finantare se presupune a fi constituite prin impozite, taxe si accize introduse printr-un cod fiscal inca neaplicabil la data de 1 februarie a.c. Timpul necesar operationalizarii acestora ca si dorinta de a creste gradul de colectare printr-o reorganizare a ANAF, aflata inca in stadiul de proiect, pun sub semnul intrebarii existenta reala a acestor surse pana la rectificarea din vara. · Consolidarea starii de stagnare economica prin reducerea periculoasa a surselor alocate investitiilor si prin supraimpozitarea sectorului privat al economiei reale. · Accentuarea politicii de asistare sociala in dezavantajul crearii de locuri de munca. Ridicarea nivelului salariului minim fara o relaxare a impozitarii muncii (CAS) blocheaza procesul de extindere a masei de impozitare prin reducerea locurilor de munca si sporirea evaziunii. · Cronicizarea starii de indatorare a economiei. Lipsa quasi totala a politicilor reale de relansare economica (bugetul spera intr-o sporire a gradului de accesare a fondurilor europene dar este o speranta iluzorie atat timp cat fondurile necesare participarii romanesti urmeaza sa fie obtinute prin impozite si taxe inca neoperationale la aceasta data) obliga Romania la imprumuturi suplimentare necesare asigurarii platilor curente.

Este trist ca un guvern nou sa prezinte o politica bugetara invechita.

COMENTARII »»» Business-Adviser.ro

„ROMANIA VA RAMANE CU NOTELE DE PLATA PENTRU FACTURILE SOCIALE!“ / SOCIAL

/ EDITORIAL

4

/ EXTERNE

6

2

Dan Matei Agathon:

Anton Caragea:

Inchiderea teraselor la ora 22.00 va falimenta Centrul Istoric din Bucuresti

Kazahstan 2050. Drumul unei natiuni spre prosperitate si importanta globala

/ INTEGRARE

Vlad Hogea: Euroscepticismul loveste din nou

12

2

Follow us on

www.business-adviser.ro | EXTERNE

KAZAHSTAN 2050. DRUMUL UNEI NATIUNI SPRE PROSPERITATE SI IMPORTANTA GLOBALA A NTON C ARAGEA DIRECTORUL I NSTITUTULUI DE R ELATII I NTERNATIONALE SI C OOPERARE E CONOMICA Traim fara indoiala o perioada furtunoasa si dificila. O perioada de schimbari rapide in domeniul economic si politic la nivel mondial. Un timp al crizelor puternice, ce pune sub semnul intrebarii fundamentele statului national si viitorul economiilor nationale si pune sub presiune asigurarea protectiei sociale si valorile considerate odinioara drept sacrosante ale neo-liberalismului.

In aceasta perioada a haosului si improvizatiei doar cateva natiuni isi permit luxul de a realiza previziuni si planuri economice si politice pe termen lung. China si Statele Unite isi construiesc si propun popoarelor lor si partenerilor internationali o viziune pe termen lung asupra dezvoltarii lor nationale.

In acest timp al incertitudinilor si primejdiilor, cand chiar si o predictie economica pe termen scurt este considerata hazardata, doar cateva natiuni au resursele necesare si dorinta de a actiona drept calauze pentru viitorul mondial.

In data de 17 decembrie 2012, Kazahstanul a intrat in acest select club al natiunilor constiente de rolul si pozitia lor in plan regional si global, prin prezentarea unui plan ambitios, realist si bine construit, vizand dezvoltarea viitoare a Kazahstanului pana in 2050.

Prin vocea presedintelui sau, Nursultan Nazarbayev, Kazahstanul a creat prototipul unui model de constructie nationala pe termen lung. Un adevarat model, la nivel regional si mondial, de constructie statala sanatoasa si stabila.

Kazahstan 2030: depasind crizele si stabilizand natiunea Kazahstanul nu este la prima etapa a planului de constituire a unei societati deschise si a unei economii puternice.

In 1997, Kazahstanul si-a stabilit principalele etape de dezvoltare, prin strategia prezidentiala: Kazahstan-2030.

Departe de a fi doar o strategie pe hartie, strategia pana in 2030 s-a demonstrat a fi un mod perfect prin care Kazahstanul si-a construit o natiune si o economie puternica.

Programul a permis Kazahstanului sa isi exploateze rezervele substantiale de petrol si gaze naturale, sa devina dintr-un stat izolat un stat conectat la intreaga lume prin intermediul unui nou Drum al Matasii, dar ce transporta acum energie si comert.

Prin acest plan, Kazahstanul si-a creat o economie moderna, ce nu depinde doar de resursele energetice, ci pune accentul mai ales pe uriasul potential de inteligenta si inventivitate nationala. S-a pus astfel baza unei economii a cunoasterii, ca element central pentru dezvoltarea durabila in secolul XXI. Lungul sir de succese economice a fost acompaniat pe scena interna de stabilitate politica si de construirea unei societati bazate pe democratie si valori fundamentale precum protectia drepturilor minoritatilor nationale si religioase.

In zona politicii externe, Kazahstanul a obtinut aprecieri, la nivel mondial, pentru succesul deosebit al proiectelor de reforma propuse in timpul Presedintiei Organizatiei pentru Securitate si Cooperare in Europa. Alte succese extraordinare au fost obtinute in timpul presedintiei de doi ani (caz unic) la Organizatia Conferintei Islamice, succes ce a transformat Kazahstanul intr-un lider al dialogului intre lumea islamica si lumea occidentala.

Cel mai recent succes diplomatic al Kazahstanului a fost propunerea de a construi o zona de securitate si cooperare in Europa si Asia, propunere lansata in septembrie 2012, la Astana, in cadrul Conferintei pentru Stabilitate in Asia, de presedintele Nursultan Nazarbayev. Aceasta recenta propunere a facut din Kazahstan promotorul unui dialog inter-continental, vast si atotcuprinzator, ce ar putea sa transforme peisajul politic al secolului XXI.

Concluzionand, Kazahstan 2030 a demonstrat a fi nu doar o strategie a succesului pentru Kazahstan, dar si un exemplu pentru toate natiunile lumii asupra modului in care un stat poate deveni un lider regional si mondial prin succesul sau.

Principala caracteristica a planului Kazahstan 2050: intelegerea transformarilor secolului XXI In celebra sa lucrare: Cei sapte stalpi ai intelepciunii, faimosul Lawrence al Arabiei nota ca: elementul fundamental al a unui plan este sa raspunda necesitatilor ridicate de timpul sau.

Kazahstan 2050 incepe prin a enumera schimbarile fundamentale ale secolului XXI. Secolul XXI este o perioada a schimbarilor, a accelerarii istoriei, a provocarilor politice, ecologice si economice, o lume complet diferita de secolul XX. In loc de a forta realitatea sa intre in cadrul planului, strategia Kazahstan 2050 ofera o analiza realista si practica a necesitatilor lumii de azi si a solutiilor disponibile.

Pe baza invatamintelor de pana acum, Kazahstanul a inteles ca realizand o poveste de succes, ce ofera solutii intregii lumi, este cel mai bun mijloc pentru a-si atinge obiectivele, nu doar in propriul interes, dar si pentru a aduce valoare si a-si impune prezenta in lume.

Kazahstan 2050: vesti bune pentru poporul kazah

ar putea sa evolueze singur in lume, dar trebuie sa fie intotdeauna parte a evolutiilor internationale. Sunt multe exemple ce sprijina subpozitia ca acesta a fost baza reusitelor Kazahstanului, in cei 20 de ani de independenta.

Miracolul economic al Kazahstanului s-a bazat pe parteneriatul cu companiile occidentale si cu tehnologia extractiva, dar si pe baza negocierilor politice cu Rusia, pentru a deschide exploatarii zona Marii Caspice.

Expozitia Astana 2017 este o alta proba a lectiei beneficiului dublu pe care Kazahstanul o ofera omenirii. Managementul kazah al exploatarii resurselor energetice, lectiile protectiei ecologice si ale furnizarii de energie pentru viitor, curata si ieftina, sunt lectii ce vor aduce beneficii economiei mondiale si generatiilor urmatoare.

Este aceasta doar o ilustrare a conceptului kazah al obtinerii semnificatiei si importantei globale prin succes.

Dezvoltarea economica a Kazahstanului a transformat tara intr-unul din actorii cheie ai dezvoltarii in Asia si Europa. Kazahstan 2050 promite sa isi continue politicile intelepte: de la Kazahstan pentru lume, de la lume pentru Kazahstan, construind o sinergie ce poate fi doar benefica pentru toate natiunile lumii.

Acum lectiile programului Kazahstan 2050 sunt vizibile pentru toti: un exemplu al unei societati bazate pe oameni liberi, ce construiesc o natiune a viitorului, nu in izolare sau competitie, dar in armonie cu toate celelalte natiuni. In concertul natiunilor, Kazahstanul lanseaza o noua voce: o voce a sperantei.

COMENTARII  Business-Adviser.ro

Kazahstanul a devenit in ultimii 20 de ani o casa a pacii, a intelegerii, a tolerantei inter-etnice si interreligioase, ce contrasteaza cu lumea haotica din afara.

Una din explicatii este, fara indoiala, succesul economic de care se bucura Kazahstanul, nu doar una din economiile cu cea mai rapida rata de crestere din lume, dar si o destinatie de top a investitorilor, conform statisticilor economiei mondiale.

Kazahstan 2050 pune bazele unei economii sanatoase, ce isi continua procesul de crestere.

Investind in protectia sociala si punand bazele unei cresteri interne, sunt componentele cheie ale acestei cresteri economice constante. Modernizand potentialul economic, investind in noi tehnologii, sunt toate politicile ce vor asigura competitivitatea economica a Kazahstanului si crearea unei economii bazate pe cunoastere.

Modernizarea economiei se bazeaza si pe transferul de tehnologie, iar acum Kazahstanul devine un campion al modernizarii economice prin transfer de tehnologie. Totodata, sistemul educational kazah, in combinatie cu sustinerea spiritului antreprenorial, se constituie in baza revolutiei manageriale ce a plasat Kazahstanul in topul economiilor mondiale, la indicatorii de creativitate si cunoastere incorporate in productia economica.

Extrem de interesant este si noul concept de patriotism kazah. In loc sa joace cartea nationalismului sau a sovinismului, presedintele Nursultan Nazarbayev cere ca traditia, limba si egalitatea de sanse sa se combine intr-un nou model al tanarului kazah, un om de succes: o persoana bine educata, bogata, sanatoasa, ce se bucura de beneficiile unui stat dezvoltat si ale unei administratii eficiente si de un sistem medical modern. Kazahstanul promite sa puna la bazele planului sau, pana in 2050, individul si sansele sale de a invinge in complexul secol XXI.

De la Kazahstan pentru lume.

De la lume pentru Kazahstan Una din conditiile realizarilor extraordinare ale Kazahstanului in arena nationala si internationala a fost intelegerea faptului ca puternicul Kazahstan nu

WWW.BUSINESS-ADVISER.RO /IMOBILIARE /ANALIZA /EVENIMENT /OPINII /EDITORIAL /LIFE-STYLE /INTERVIURI /POLITIC /EXTERNE

Vrem un like pe

3

www.business-adviser.ro | EXTERNE

ROMANIA PRIVESTE CU ADMIRATIE MODELUL KAZAH / I ON I LIESCU - P RESEDINTELE R OMANIEI (1990-1996; 2000-2004)

KAZAHSTANUL IN 2050 / NURSULTAN NAZARBAYEV PRESEDINTELE KAZAHSTANULUI ( SELECTIUNI ) Kazahstanul, la inceput de secol XXI, este un stat independent, sigur pe sine.

Modificarile, care au loc in lume sub influenta crizei globale prelungite, nu ne sperie.

Suntem gata pentru ele. Sarcina noastra acum este de a continua dezvoltarea durabila in secolul XXI, pastrand tot ceea ce am realizat dea lungul anilor de independenta.

Scopul nostru principal este ca, pana in 2050, sa cream o societate a bunastarii, bazata pe un stat puternic, cu o economie dezvoltata si cu oportunitati generale de munca.

Un stat puternic este deosebit de important pentru asigurarea conditiilor de crestere economica accelerata.

Un stat puternic nu este implicat in politica de supravietuire, ci in politica de planificare, de dezvoltare durabila si de crestere economica.

De aceea, astazi, in ajunul Zilei Independentei, ma adresez voua, dragii mei concetateni, cu un nou Mesaj.

El reprezinta punctul meu de vedere cu privire la perspectivele de dezvoltare a tarii noastre.

El este, in principiu, un nou curs politic.

I. Kazahstanul, ca stat format, reprezinta rezultatul testului criza a statalitatii noastre si a economiei nationale, a societatii civile, a coeziunii sociale, a rolului de lider regional si a autoritatii internationale.

Exact cu 15 ani in urma, noi am adoptat Strategia de dezvoltare a Kazahstanului pana in anul 2030.

Acest lucru s-a intamplat in anul 1997 – perioada, in care inca nu era depasit definitiv haosul post-sovietic, iar criza framanta si Asia de Sud-Est, si multe alte piete. A fost foarte greu pentru noi.

In toti acesti ani, insa, strategia noastra, ca un far aprins, ne lumina calea, incurajandu-ne sa mergem mai departe, sa nu ne abatem de la scopul principal.

Scopul nostru principal este ca pana in 2050 sa ne inscriem in randul celor mai dezvoltate 30 de tari ale lumii.

Realizarile noastre si modelul nostru kazah de dezvoltare va trebui sa fie baza unui curs politic nou.

Strategia Kazahstan-2050 reprezinta dezvoltarea armonioasa a Strategiei Kazahstan2030 intr-o noua etapa. Acesta este raspunsul la intrebarea cine suntem, incotro mergem si unde vrem sa ajungem in anul 2050. Sunt sigur ca tanara generatie este interesata sa cunoasca acest lucru.

Pentru toate aceste motive, propunem proiectul noii politici a natiunii pana in 2050.

Acesta va fi mesajul meu pentru poporul kazah.

Incotro mergem?

Kazahstanul in 2050 va trebui sa fie in randul celor mai dezvoltate 30 de tari ale lumii.

Printre tarile in curs de dezvoltare, concurenta pentru un loc in acest club va fi acerba.

Natiunea trebuie sa fie pregatita pentru confruntarea economica globala, realizand in mod clar faptul ca un loc sub soare este garantat doar celui mai puternic.

Suntem chemati sa muncim cu daruire si inspiratie, fara a pierde din vedere obiectivele noastre principale in vederea: • Dezvoltarii in continuare si consolidarii statalitatii.

• Trecerii la noile principii ale politicii economice.

• Sprijinului multilateral al antreprenoriatului - forta motrice a economiei nationale.

• Crearii unui model social nou.

• Crearii unor sisteme moderne si eficiente de invatamant si de sanatate.

• Cresterii responsabilitatii, eficientei si functionalitatii aparatului de stat.

• Crearii unei politici internationale si de aparare, adecvate noilor provocari.

Cum vad eu Kazahstanul in viitor?

Cred cu tarie ca kazahii anului 2050 vor reprezenta o societate de oameni educati, liberi, trilingvi.

Ei vor fi cetateni ai lumii. Vor calatori. Vor fi deschisi la noi cunostinte. Vor fi harnici. Vor fi patrioti ai tarii lor.

Sunt convins ca in anul 2050 Kazahstanul va fi o societate a muncii universale. Acesta va fi un stat cu o economie puternica, in care totul se va face pentru om. Un stat cu un nivel inalt de educatie si asistenta medicala. Un stat, in care va domni pacea si linistea. Un stat cu cetateni liberi si egali, cu putere echitabila. Un stat de drept.

Eu cred ca suntem pe drumul cel bun si nimic nu ne poate abate de la aceasta cale.

Intr-o Romanie ce se mai intreaba inca asupra necesitatii si utilitatii planurilor de dezvoltare pe termen lung, aveam pana acum exemplele de succes ale planurilor cincinale ale Frantei si ale planurilor administratiilor din Statele Unite. Acum o noua poveste de succes se adauga la aceasta lista a tarilor ce utilizeaza planificarea pentru a se dezvolta rapid si eficient: Kazahstanul.

In 1997, Kazahstanul construia primul plan de dezvoltare al unei tari ex-sovietice prin strategia Kazahstan 2030, cu rezultate extraordinare: construirea unei noi capitale: Astana, in plina criza economica, iesirea din recesiune si atingerea unei cresteri economice medii anuale de peste 10% si transformarea tarii din importator de produse agricole, in exportator agricol pentru intreaga regiune.

Nu trebuie uitata si atentia acordata obiectivelor ecologice precum: dezvoltarea durabila, inchiderea siturilor de experiente nucleare din era sovietica, precum Semipalatinsk, neutralizarea deseurilor radioactive si rezolvarea problemei disparitiei Marii Aral, ca urmare a agresiunilor asupra mediului.

In aceeasi perioada Romania realiza, la indemnul meu, Declaratia de la Snagov, ce unea toti actorii politici: putere si opozitie, organisme ne-guvernamentale si guvern in jurul unui proiect european si euro-atlantic vizand intrarea tarii noastre in NATO si Uniunea Europeana.

Planul nostru a obtinut un succes clar, dupa un deceniu de activitate, toate prioritatile noastre fiind atinse. Din nefericire, acest experiment de succes al Romaniei a fost uitat si sper ca acum dezbaterea in jurul exemplului Kazahstanului, de a-si construi dezvoltarea prin planuri de amploare pana in 2030 si acum pana in 2050, sa devina un model pentru tara noastra.

Romania trebuie sa salute, cu admiratie, modelul de dezvoltare armonioasa si echilibrata al Kazahstanului, prin planurile Kazahstan 2030 si Kazahstan 2050.

Presedintele Kazahstanului isi prezenta astfel reusita aplicarii strategiei Kazahstan 2030: „Sarcina de baza consta in modificarea cursului evenimentelor si in crearea unui nou stat”.

Rezolvarea acestei sarcini necesita punerea in aplicare a unei triple modernizari, si anume: construirea statului si efectuarea progresului in economia de piata, punerea bazelor statului social, restaurarea constiintei sociale. Aveam stringenta nevoie de a ne defini propria cale. Cale, care a fost trasata in Strategia „Kazahstan-2030“. Acest document ne-a pus la dispozitie o viziune clara asupra sarcinilor si obiectivelor strategice, cat si asupra conceptiei despre lume.

Intelepciunea populara spune ca doar obiectivele stabilite in mod corespunzator conduc la succes.

Astazi am onoarea sa declar ca noi am facut alegerea corecta.

Fapt confirmat si de criza globala din perioada anilor 2008-2009.

Kazahstanul a rezistat. Criza nu a distrus realizarile noastre, ci ne-a facut mai puternici.

Modelul politic, social, economic si de politica externa de dezvoltare a tarii, pe care noi l-am ales, si-a dovedit eficacitatea.”

Ce intelegem de aici este ca doar prin planificare si previziune economica o tara isi poate asigura viitorul si poate depasi perioadele de criza, un nou exemplu si o noua invatatura pentru tara noastra.

Anul 2050 nu a fost ales intamplator, arbitrar, de catre Kazahstan pentru strategia sa: este anul pentru care toate agentiile specializate ale Natiunilor Unite si-au pregatit strategiile si politicile, iar ONU a elaborat un Prognostic global al civilizatiei pana in anul 2050, iar un alt raport de prognoza pana in 2050 a fost publicat de catre Organizatia Mondiala a Alimentatiei.

2050 este astfel un an reper pentru civilizatia umana si Kazahstanul este pregatit pentru acest reper.

Prietenii nostrii kazahi declara ca: „Strategia Kazahstan2050 reprezinta dezvoltarea armonioasa a Strategiei Kazahstan-2030 intr-o noua etapa. Acesta este raspunsul la intrebarea cine suntem, incotro mergem si unde vrem sa ajungem in anul 2050. Sunt sigur ca tanara generatie este interesata sa cunoasca acest lucru.”

Care e invatatura finala a acestui plan? Ca fara un plan si fara o strategie nicio tara nu isi poate construi viitorul si exploata intregul potential. Dezvoltarea fara previziune si fara dorinta de a ajunge departe, fara obiective ambitioase, este doar crestere haotica si fara finalizare. Pentru a evita aceste capcane modelul kazah este modelul ce poate fi folosit. Sa il analizam si sa il intelegem ca o cale de rezolvare a marilor probleme globale ale omenirii in secolul XXI. COMENTARII »»» Business-Adviser.ro

COMENTARII »»» Business-Adviser.ro

WWW.BUSINESS-ADVISER.RO /IMOBILIARE /ANALIZA /EVENIMENT /OPINII /EDITORIAL /LIFE-STYLE /INTERVIURI /POLITIC /EXTERNE

4

Follow us on

www.business-adviser.ro | EDITORIAL

/ D AN M ATEI A GATHON Inchiderea teraselor la ora 22.00 va falimenta Centrul Istoric din Bucuresti, singurul obiectiv important al turismului de divertisment din Capitala. Propunerea reprezinta o intoarcere la comunism, cand restaurantele se inchideau exact la 22.00 pentru ca dusmanii poporului sa nu comploteze impotriva regimului.

Turistii, fie romani, fie straini, nu sunt dusmanii Bucurestiului si ar trebui incurajati sa vina, sa stea si sa cheltuie cat mai mult in Centrul Istoric, nu sa fie izgoniti pentru ca s-a inchis programul.

Abia a reusit Centrul Istoric sa devina un nume de referinta in turismul romanesc si chiar sa atraga

Inchiderea teraselor la ora 22.00 va falimenta Centrul Istoric din Bucuresti turisti straini, ca imediat s-a gasit o modalitate de a bloca activitatea de aici si de a readuce cenusiul si banalul intr-o zona care atragea tocmai prin atmosfera de veselie a noptilor tarzii, care creeaza impresia ca in acest loc nu se doarme niciodata. Ne vom intoarce la Bucurestiul pustiu si intunecat in care nimeni nu va dori sa iasa din casa dupa ora 22.00 pentru ca nu are unde se duce. Si in care turistii nu vor mai veni pen-

tru ca marea atractie a Centrului Istoric va deveni ceva aidoma celebrului bar de zi de odinioara.

Incasarile din Centrul Istoric, de circa 150 de milioane de euro anual, se vor reduce la un sfert daca aceasta propunere de inchidere a teraselor va fi aprobata, iar multe dintre planurile de dezvoltare si de renovare din zona vor fi anulate. Chiriile imense nu vor mai putea fi acoperite doar din activitatea de zi,

asa incat multe dintre locatii se vor inchide. Asa arata viitorul Centrului Istoric in perspectiva inchiderii teraselor si a limitarii lor, un proiect din care va pierde toata lumea pentru ca sa nu castige nimeni nimic. Isi imagineaza cineva cum ar fi reactionat spaniolii care au cantat toata noaptea in Centrul Istoric cu ocazia Finalei Europa League din luna mai a anului trecut, daca chelnerii i-ar fi trimis la culcare de cu seara pe motiv de inchidere a teraselor?

Ar fi intelept, de aceea, sa se renunte la acest proiect de falimentare a Centrului Istoric si la adoptarea unei atitudini de incurajare a turismului de divertisment din aceasta zona care si-a dovedit deja viabilitatea nu doar pentru turistii romani, ci si pentru cei straini.

COMENTARII »»» Business-Adviser.ro

POSDRU – diagnostic si tratament Formarea continua si eficienta accesului la piata Recent, Camera de Comert si Industrie a Municipiului Bucuresti (CCIB) a organizat masa rotunda „Formarea continua si eficienta accesului la piata”, eveniment care s-a adresat reprezentantilor departamentelor de resurse umane din companii si ai agentiilor de recrutare a fortei de munca.

Prin organizarea acestui eveniment, cu profund caracter interactiv, Camera bucuresteana si-a propus realizarea unei evaluari generale a starii de fapt si identificarea nevoilor urgente de formare ale firmelor, care sa permita adaptarea programului sau de formare profesionala la cerintele reale ale pietei.

In deschidere, presedintele CCIB, prof. univ. dr. ing. Sorin Dimitriu, a prezentat proiectul Camerei bucurestene de a organiza, impreuna cu o universitate de prestigiu din afara tarii, un program de formare postuniversitar care sa raspunda nevoilor identificate la nivelul mediului de afaceri romanesc si in concordanta cu tendintele in ceea ce priveste formarea pe toata durata vietii manifestate pe plan european. Presedintele Camerei bucurestene a subliniat necesitatea cresterii calitatii invatamantului postuniversitar, concomitent cu adaptarea curriculei la caracterul interdisciplinar al ariilor deschise de marile provocari ale societatii, cum ar fi dezvoltarea durabila, gestiunea riscurilor sau managementul schimbarii.

Prof. univ. dr. Maria Niculescu, consultant international si profesor invitat la Conservatorul National de Arte si Meserii din Paris (Franta) a vorbit participantilor despre dinamica nevoilor de formare continua in actualul context concurential international, subliniind ca raspunsul intreprinzatorilor la noile forme pe care le capata concurenta necesita stapanirea unor noi instrumente de politica si de decizie strategica si operationala, ceea ce impune atat cunoasterea in timp real a acestor evolutii, dar si pregatirea continua a salariatilor pe toate treptele organizatorice.

Managementul eficientei energetice, formarea personalului ce activeaza in cerectare-dezvoltare pentru a se adapta exigentelor pietei (identificare, castigare si pastrare clienti, promovare produse etc.), dezvoltarea de competente antreprenoriale, dar si de competente stiintifice si tehnice sunt cateva dintre zonele in care a fost identificata nevoia de formare profesionala.

In perioada urmatoare, prin metode specifice (focus-grup, workshop, cercetare pe baza de chestionar) se va definitiva analiza pietei pentru a se identifica cererea de formare si a se stabili, ulterior, curricula programului de formare.

Crearea unei punti de comunicare intre autoritatile care gestioneaza Programul Operational Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013 (POSDRU) si beneficiarii de proiecte finantate prin Programul amintit a fost principalul obiectiv al conferintei „POSDRU – probleme si solutii” organizate de Camera de Comert si Industrie a Municipiului Bucuresti (CCIB), in parteneriat cu Coalitia ONGuri pentru Fonduri Structurale, Structural Consulting Group si Academia de Advocacy. La eveniment au participat, alaturi de presedintele CCIB, prof. univ. dr. ing. Sorin Dimitriu, directorul general al Autoritatii de Management a POSDRU, Cristian Ababei, si directorul Directiei de Audit FSE a Curtii de Conturi, Daniela Ioana. In cadrul conferintei au fost prezentate principalele probleme legate de implementarea proiectelor finantate prin POSDRU, identificate in urma unui sondaj initiat de Camera bucuresteana intr-o prima etapa la nivelul sistemului cameral, apoi si in randul altor categorii de beneficiari (universitati, institute de cercetare, organizatii neguvernamentale, firme), precum si solutii pentru depasirea dificultatilor recomandate de respondenti. „Dorim sa transmitem semnalul ca ne aflam de aceeasi parte a baricadei si anume suntem coechipieri in misiunea grea, dar nu imposibila, de a face sa functioneze POSDRU. Romania are nevoie de acest Program; avem sansa ca prin POSDRU sa avem un capital uman instruit, generator de plus valoare. Primele care pierd din cauza dificultatilor in derularea

Dezbaterea a permis identificarea principalelor disfunctionalitati in derularea proiectelor. Respectarea termenelor asumate prin contractul de finantare, transparenta in redactarea instructiunilor, o mai mare deschidere a ofiterilor de monitorizare in ceea ce pri-

veste acordarea de suport in implementare, simplificarea metodologiei de depunere a cererilor de rambursare, actualizarea suportului informatic sunt cateva dintre solutiile care pot conduce la o implementare eficienta a proiectelor.

Organizatorii evenimentului vor transmite catre Ministerul Muncii, Familiei, Protectiei Sociale si Persoanelor Varstnice, Ministerul Fondurilor Europene, Ministerul Finantelor Publice o nota cu propunerile rezultate, care sa contribuie la cresterea gradului de absorbtie a fondurilor europene.

Evenimentul s-a bucurat de o participare numeroasa, peste 300 de reprezentanti ai beneficiarilor si partenerilor din proiecte cu finantare POSDRU participand nemijlocit si activ la dezbaterile din cadrul evenimentului.

Programului sunt cele 1.650.000 persoane incluse in grupurile tinta ale celor peste 2.400 de proiecte contractate”, a subliniat in deschiderea evenimentului presedintele Camerei bucurestene. „Prioritatea Autoritatii de Management a POSDRU o constituie salvarea acestui Program, astfel incat in luna martie a c. sa deschidem noi linii de finantare”, a declarat, Cristian Ababei. Directorul general al AMPOSDRU a punctat ca fondurile structurale nu sunt fonduri de subzistenta, iar acest Program este pentru cei care au capacitatea de a-si asuma riscuri si de a derula un proiect in conditii dificile din punct de vedere al cash-flow-ului. Potrivit oficialului AMPOSDRU, instructiunile emise recent reprezinta pretul care trebuie platit pentru greselile comise in ultimii ani pe acest Program.

WWW.BUSINESS-ADVISER.RO /IMOBILIARE /ANALIZA /EVENIMENT /OPINII /EDITORIAL /LIFE-STYLE /INTERVIURI /POLITIC /EXTERNE

Vrem un like pe

5

www.business-adviser.ro | COMENTARII

Ganduri despre regionalizare / A LIN T OMUS Exista in Romania momentului o preocupare fireasca legata de impactul pe care-l va avea regionalizarea asupra comunitatilor locale, legata de beneficiile si dezavantajele celui mai mare proiect administrativ de dupa 1989. Abordarile sunt dintre cele mai diverse, lasand loc atat scepticismului legat de functionalitatea unor structuri provinciale, dar si sperantei ca judetele mai mici si mai lipsite de dinamism economic vor gasi astfel o oportunitate de dezvoltare care sa le permita trecerea la un alt nivel de viata.

Eu as dezvolta aceasta tema incercand sa privesc chestiunea in discutie prin prisma omului care intelege ca lumea din jurul nostru se schimba, ca lumea occidentala si viziunea europeana se schimba, punand in valoare principii de dezvoltare noi pentru perioada cuprinsa intre 2014 si 2020. In acest sens trebuie sa recunoastem cu ceva realism ca regionalizarea trebuia facuta de cel putin 5 ani si ca am amanat-o cat de mult s-a putut, luandu-se in calcul efectul psihologic asupra administratiei in general si a populatiei in special, cea care va resimti socul unei reorganizari despre care scepticii spun ca nu va face altceva decat va crea o confuzie de care Romania nu are nevoie in acest moment. Regionalizarea, asa cum o percepem in acest moment, pleaca de la o

realitate economica pe care viata comunitatilor de dupa momentul 1989 a impus-o ca adevar de necontestat: avem la acest moment cateva centre urbane cu un ritm de dezvoltare peste ceea ce cunoastem in general despre economia oraselor din aceasta tara si anume Bucuresti, Timisoara, Iasi, Constanta, Cluj, Brasov, centre pilot care vor constitui, dupa parerea mea, si centrele viitoarelor regiuni. In acelasi context al necesitatii implementarii unui astfel de proiect administrativ este lesne de observat faptul ca fondurile europene prevazute pentru perioada mai sus mentionata se raporteaza la proiecte ample, de dezvoltare a unor regiuni intinse, si ca Romania nu poate vorbi la acest moment despre proiecte macro la nivelul judetului, oricare ar fi acesta. Romania, cea de care multi dintre noi isi leaga speranta unui viitor ceva mai bun, va primi prin regionalizare si capacitatea unei gandiri unitare pe problema infrastructurii. In acest moment, ca ne place sau nu sa recunoastem existenta celor 41 de judete inseamna in sine si o risipa de resurse publice.

La capitolul cheltuieli, este evident pentru toata lumea preocupata de acest subiect ca va fi un efort financiar consistent, dar care, pe termen lung, va genera o gestiune mai buna a resurselor publice si o birocratie mai mica cel putin din punct de vedere teoretic la momentul la care vorbim despre avantajele regionalizarii. Sigur ca nu putem privi doar partea plina a paharului, sigur ca exista vulnerabilitati de-

spre care va trebui sa vorbim cu responsabilitate si care nu fac din proiectul regionalizarii un proiect perfect, ci doar necesar modelului de dezvoltare propus pentru Europa urmatorilor 20 de ani. Sigur ca nivelul de izolare al comunitatilor mici va creste pentru anii care vin, sigur ca alipirea Constantei, spre exemplu, cu Tulcea nu inseamna asa, pur si simplu, o trecere imediata a celei de-a doua zone la potentialul economic si de dezvoltare a primului caz, dar ca un astfel de model poate

prezenta un tip de administratie mai eficient in raport cu cetateanul.

Se vorbeste in acest moment foarte mult despre capacitatea relativ redusa a administratiei de a reactiona la necesitatea unui astfel de proiect si despre eliminarea oamenilor din administratie. Trebuie spus din capul locului ca prioritatea unui astfel de proiect nu trebuie sa fie legata de gasirea unui nou motiv de a scapa de cateva mii de bugetari, ci de eficientizarea unui mecanism care sa apropie cetateanul de adminis-

tratia care il reprezinta. Temerile induse de cel mai important proiect administrativ al Romaniei de dupa 1989 vor continua si parte din ele se vor concretiza probabil in realitati cu care ne vom confrunta cu totii in anii care urmeaza. Genul acesta de reforma nu poate sa fie facut fara aparitia unor probleme, dar necesitatea lui ne va face pe toti, cred, sa ii acceptam atat neimplinirile, cat mai ales implinirile.

COMENTARII  Business-Adviser.ro

WWW.BUSINESS-ADVISER.RO /IMOBILIARE /ANALIZA /EVENIMENT /OPINII /EDITORIAL /LIFE-STYLE /INTERVIURI /POLITIC /EXTERNE

6

Follow us on

www.business-adviser.ro | SOCIAL

„Romania va ramane cu notele de plata pentru facturile sociale!“ afirma Dumitru Costin, presedintele BNS au profit si uitati-va – in oglinda - in ce suferinta este compania CFR Marfa! La fel se intampla si cu serviciile postale din Romania, posta si coletarie: Posta Romana este „in genunchi”, in vreme ce companiile private de profil merg binemersi si nu au niciun fel de problema. Si – intamplator sau nu – pe unii dintre cei care au fost in conducerile acestor companii de stat, in decursul timpului, o sa-i regasiti acum in zona privata, unde stiu sa faca afaceri extraordinar de bune!

Recent, cand Fondul Monetar International si-a incheiat vizita in Romania, ne-a lasat cateva probleme de rezolvat. Vom reusi sa le si rezolvam?

Nu sunt prea entuziast, din acest punct de vedere, pentru ca Romania a demonstrat ca nu este in stare sa respecte angajamente de asemenea factura! In plus, interesele pe zona capitalului de stat sunt atat de mari, incat – sincer sa fiu – nu prea cred ca ne vom duce la bun sfarsit angajamentele luate, in termenele stabilite.

Ce parere aveti despre companiile de stat care vor trebui privatizate?

Trebuie analizata fiecare companie, distinct. Sunt companii care „sufera”, dar care au o anumita valoare de piata (cum este Posta Romana) si sunt companii foarte bune, „vanate” de investitori, care le considera interesante (cum este Transgaz)!

Tot la fel – adica, individual - trebuie sa judecam si mecanismele de privatizare avute in vedere. Daca, spre exemplu, la Posta Romana discutam despre o privatizare care ar trebui facuta in asa fel incat cel care doreste sa aiba pachetul majoritar de actiuni sa vina cu bani multi, pentru ca aceasta companie este in mare suferinta si sta foarte rau atat in

privinta lichiditatilor, cat si in capacitatea de a investi si de a se dezvolta. Iar, fara asa ceva, orice companie piere!

La Transgaz, lucrurile sunt clare: acolo, trebuie sa vindem actiuni, pur si simplu. La fel putem discuta, separat, pentru fiecare dintre companii...

Ce va asteptati sa se intample cu angajatii companiilor care vor fi privatizate?

Se va intampla ceea ce se intampla in Romania de 23 de ani. Romania este o tara care a reusit o performanta rara in tot acest amar de vreme si o sa folosesc o sintagma care – recunosc, cu invidie – ii apartine fostului ministru de Finante, vice-guvernatorul BNR, Florin Georgescu: „Romania este tara care privatizeaza profiturile si nationalizeaza pierderile”!

Inclusiv pe cele de natura sociala!...

Asa ca Romania va ramane cu notele de plata pentru facturile sociale. Si putem vorbi despre Posta Romana, care a fost o „companie-ciur“, din care au curs toate resursele! Nu vorbesc aici de infractiuni, ci de lucruri simple care n-au putut fi controlate, iar acest lucru il regasim si in zona transportului de marfa pe calea ferata. O sa vedeti ca, in aceasta ultima categorie, companiile private merg bine,

Deci, nu statul este un prost administrator, ci oamenii pusi de stat, ca manageri la stat!

Tocmai de aceea, cu ceva vreme in urma, in discutiile cu Fondul Monetar International din 2009, noi am insistat pe ideea privatizarii managementului. Iar reprezentantul FMI in Romania din acel timp, Jeffrey Franks, a inteles mesajul nostru si a spus ca nu proprietarul este implicat, adica statul, ci managerul este cel care poate duce o companie la faliment sau – din contra – ar putea face performanta.

Si va spun toate astea eu, Dumitru Costin, care, in perioada 1992 / 1996 (deci, cu foarte multi ani in urma, iar lucrurile astea pot fi probate cu actele normative admise in vremea respectiva), pe timpul cand Emil Dima era presedintele Fondului Proprietatii de Stat, am introdus Contractul de performanta la nivelul directorilor firmelor cu capital de stat, printr-o Hotarare de Guvern. La un an dupa aceea, acest act normativ a fost scos, prin anii 1993/1994! Si a fost scos deoarece, in momentul in care cei din FPS au inceput sa faca anumite calcule, sa vada cati bani au de primit in mod corect directorii de la firmele de stat pentru actul managerial bun pe care l-au facut, s-au speriat! Pe vremea aceea, cand auzeai de sume mari in

dolari, ca nu era euro, te apuca durerea de cap! Erau multi bani pentru cei care, intradevar, erau buni manageri la stat, adica aveau profit, plateau salariile la timp, dar si toate impozitele catre stat si nici nu aveau datorii la furnizori. Acesti directori foarte buni aveau un bonus financiar care putea ajunge si la cateva zeci de mii de dolari, ori chiar sute de mii. Dar, prin asta, erau motivati si faceau performanta la companiile de stat!

Ce a urmat dupa anularea acelui act normativ? Managerii de stat n-au mai fost motivati, n-au mai avut obiective si au inceput sa-si rezolve problemele personale!...

Ne vor ajunge fondurile europene negociate acum, la Bruxelles, pentru cerintele investitionale ale Romaniei? S-au primit mai putini bani decat se astepta Guvernul.

Teoretic... Insa, practic, prin ceea ce a facut in exercitiul bugetar 2007 / 2013, Romania a demonstrat ca nu este in stare sa utilizeze eficient resursele europene.

Dar tara noastra nu sta doar in banii europeni. Romania trebuie sa invete ca poate sa acceseze investitii private, daca invata cateva reguli elementare, reguli care tin de competitivitatea economiei noastre, pana la urma!

Printre aceste reguli elementare se numara faptul ca nu ai voie sa te joci cu legislatia fiscala in fiecare an. Mai ales in zona investitionala, cadrul legislativ trebuie sa fie stabil, transparent, echilibrat si predictibil. Altfel, daca te joci cu el cum vrei tu, atunci niciun investitor serios nu va veni la noi.

Pe de alta parte, trebuie rezolvate problemele legate de coruptie. Din pacate, stam dezastruos la acest capitol. Apoi, in 23 de ani Romania n-a invatat sa-si

puna la punct infrastructura de drumuri.

De fapt, infrastructra de transporturi, in general, pentru ca nici pe zona portuara nu ne simtim foarte bine! Iar infrastructura de transport pe calea ferata - care era unul dintre punctele forte ale Romaniei pe toate analizele de competitivitate care erau prezentate anual la Forumul Economic de la Davos – s-a transformat intr-o „durere”.

Asa arata, din pacate, Romania si de aceea ne uitam lung dupa investitorii straini seriosi! / I NTERVIU REALIZAT DE D ANIEL N EGUT COMENTARII »»» Business-Adviser.ro

WWW.BUSINESS-ADVISER.RO /IMOBILIARE /ANALIZA /EVENIMENT /OPINII /EDITORIAL /LIFE-STYLE /INTERVIURI /POLITIC /EXTERNE

Vrem un like pe

7

www.business-adviser.ro | SERVICII

In fiecare an, data de 5 februarie este „Ziua Sigurantei pe Internet“, care e un eveniment de anvergura europeana, desfasurandu-se sub egida retelei europene „INSAFE“ - European Safer Internet Network, in cadrul programului „Safer Internet Plus”, al Comisiei Europene.

Ajunsa la editia a X-a, Safer Internet Day 2013 a fost sarbatorita in aproximativ 65 de tari din intreaga lume si a avut ca tema: „Connect with respect!“ („Conecteaza-te cu respect!“).

Noi am folosit acest prilej pentru a sta de vorba cu directorul executiv al Asociatiei Nationale a Internet Service Providerilor din Romania, Gheorghe Serban, despre securizarea bazelor de date ale companiilor.

Ce este Internetul, pentru un furnizor de asemenea servicii?

Internetul este o industrie, dar – in acelasi timp – este un suport pentru majoritatea sectoarelor de activitate, fie ca este vorba de zona economica, sociala, culturala, din entertainment sau de alta natura. Este, poate, unul dintre elementele esentiale ale vietii, pentru ca Internetul, in sine, inseamna in primul rand informatie, el este un domeniu tehnologic care lucreaza cu „informatia”!

Cum se prezinta Romania, din punctul de vedere al vitezei de accesare a datelor pe Internet?

Tara noastra sta foarte bine la acest aspect! Este unul dintre putinele domenii economice in care suntem in primele zece locuri din lume!

Informatia – de fapt, rapiditatea obtinereii unei informatii corecte – este esentiala pentru mediul de afaceri!

Dar cat de sigur este acest sistem tehnologic pentru transmiterea si pastrarea unei informatii confidentiale?

Cele mai sigure informatii se afla intr-un calculator scos din priza! Aceasta este siguranta maxima a pastrarii unei informatii. In momentul in care calculatorul este alimentat cu energie electrica si mai este si conectat la Internet, poate exista pericolul ca informatiile detinute acolo sa fie accesate si de altii, fara incuviintarea noastra. Orice echipament care e legat la Internet este o „poarta” pentru cei rau-intentionati, care doresc acele informatii. Deocamdata, este bine ca, pe de o parte, nu toti utilizatorii de Internet au intentia de a obtine, prin frauda, informatii confidentiale si – pe de alta parte – nu toate aplicatiile au acces liber, asa ca nu toata lumea poate ajunge la informatiile respective! Insa, vom constata ca orice masura de securitate a informatiilor vom

„In comunicatii,

DACA NU INVESTESTI PERMANENT, DISPARI de pe piata!“ afirma Gheorghe Serban, directorul executiv al Asociatiei Nationale a Internet Service Providerilor din Romania adopta, intotdeauna inventivitatea si ingeniozitatea umana va descoperi alte cai de patrundere.

Ca si in cazul cursei inarmarilor: orice arma se va descoperi, oponentii vor inventa o arma si mai teribila, la un moment dat!

Exact! De aceea, aceste doua domenii sunt inepuizabile si nu vor fi niciodata in criza – nici industria sistemelor de securitate a datelor si nici cea care se ocupa cu spargerea acestor sisteme.

Asadar, companiile nu se pot proteja 100% de atacurile informatice?

La momentul „t”, da, in masura in care sunt dispuse sa investeasca sume importante! Insa, la momentul „t+1”, firma va afla ca toate masurile de securitate a datelor pe care le luase pana atunci sunt insuficiente, din cauza ritmului rapid de dezvoltare a solutiilor de penetrare in sistemele informatice. Iar managementul unei companii poate constata ca s-a cheltuit chiar si 90% din bugetul total numai pentru achizitionarea sistemelor performante de securitate informatica!

Merita?

Aceasta este intrebarea! Trebuie sa ai abilitatea de a stabili un raport intre cost si beneficiu. Sa pui in balanta ce se pierde daca un intrus patrunde ilegal in baza de date a firmei – pe de o parte - si chel-

tuiala facuta pentru asigurarea datelor, pe de alta parte. Daca ai inventii, experimente, nu stiu ce rezultate ale unor descoperiri importante, ori informatii care-ti pot asigura anumite avantaje in negocierile cu partenerii de afaceri, atunci merita!

Insa, dincolo de posibile amenintari, orice companie trebuie sa posede macar un sistem uzual de securitate informatica, chiar daca este la nivelul unei afaceri modeste!

Aici, insa, mai apre o problema! Intotdeauna ni se pare ca „hibele” din sistemul de securitate sunt de vina cand informatiile dintr-un computer sunt distruse sau ajung pe maini „nepotrivite”. Dar, de cele mai multe ori, constatam ca oamenii sunt cei care facilizeaza acest lucru!

In ce fel?

In sensul ca, asa cum dorim sa avem sisteme cu un grad inalt de siguranta, tot asa trebuie sa avem si reguli comportamentale adecvate. Adica, prin regulamente interne ale firmei, sa fie stabilite in mod clar persoanele care au acces la anumite date confidentiale si in ce conditii, ceea ce este mult mai putin costisitor!

Cat vor mai rezista pe piata afacerile furnizorilor mici de internet-service, de cartier?

Asemenea afaceri nu vor mai rezista mult!

Incet-incet, vor disparea, pentru ca modelul respec-

tiv de business nu mai este atat de viabil. De ce?

Deoarece marile companii furnizoare de Internet au scazut atat de mult tarifele, incat au ajuns aproape la acelasi nivel cu preturile micilor provideri de cartier. Iar trendul acesta va continua!

Asadar, nu se va mai castiga atat de mult doar pentru accesul la Internet, ci castigurile vor veni mai ales din continut, deci, din ceea ce se transmite din muzica, videoclipuri etc! Se va muta centrul de greutate al afacerii: providerul de Internet nu va mai fi doar strict furnizorul de acces - de „sarma”, cum zicem noi – ci cel care „imbraca” acest acces cu alte servicii. Deci, se va plati mai mult continutul accesului, decat accesul, in sine! Dintre cei mici, vor rezista doar cei care se vor adapta la acest trend!

Insa acestia vor mai avea o problema: fiind mici, nu au bani de investitii majore ca sa-si creeze capacitatea tehnologica necesara pentru a imbogati continutul, pe cand marile companii de profil pot face asta, deoarece au banii necesari!

Daca este sa facem o analogie, vedeti ca lumea a cam fugit de la magazinele mici, de cartier, catre supermarketuri, care le ofera mai multe produse la preturi comparabile! Asa va fi si aici... Pentru ca, in domeniul comunicatiilor, daca nu investesti permanent, dispari de pe piata! / I NTERVIU REALIZAT DE D ANIEL N EGUT COMENTARII »»» Business-Adviser.ro

De ce potentialii clienti nu-mi citesc mailurile?

Campaniile de email marketing au la baza un scop bine definit in functie de obiectivele departamentului de marketing.

Majoritatea companiilor care efectueaza astfel de campanii stiu care sunt rezultatele pe care vor sa le obtina pe termen lung si care sunt metodele prin care sa obtina succes.

Din experienta celor care folosesc un sistem propriu de trimitere de emailuri dar si al celor care au un CD ListaFirme si beneficiaza de aplicatia de email marketing inclusa pe CD am reusit sa identificam cateva motive pentru care potentialii clienti evita sa citeasca emailurile.

Rezultatele apar doar in urma unor actiuni care au o strategie potrivita in spate.

Altfel desfasurati o campanie de promovare fara sens si automat fara niciun rezultat concludent care sa va ajute in dezvoltarea relatiei cu clientii si in cresterea vanzarilor.

Ce se intampla atunci cand emailurile sunt sterse sau si mai rau nici macar nu sunt observate? Unde se greseste si ce s-ar putea face pentru a evita aceasta problema pe viitor?

1. Cercetati situatia si aflati ce fac clientii/potentialii clienti. Mai exact identificati motivele pentru care au sters emailul sau nu l-au citit. Faceti o schimbare a subiectului si testati mai multe variante. Poate emailurile trimise de voi seamana prea mult intre ele si au ajuns sa le ignore sau produsele promovate nu le starnesc interes.

Suplimentar puteti sa dati cateva telefoane aleator catre ei pentru a vedea ce anume i-a determinat sa ignore mesajul vostru.

Veti avea niste surprize si cu siguranta o sa reusiti sa imbunatatiti abordarea. Oricat ne dorim sa fim in pielea clientului nu putem sa gandim la fel. Daca efectuati o campanie B2B cautati cat mai multe informatii despre clienti si aratati-le ca ii cunoasteti. O metoda simpla de a cauta date despre orice firma din Romania este folosirea site-ului listafirme.ro 2. Abordati latura personala a potentialului client. Personalizati e-mailurile trimise si urmariti efectele generate. Monitorizati comportamentul celor care raspund si luati in calcul o schimbare radicala a strategiei de e-mail marketing. Evitati pe cat posibil formularile de Stimate doamna/Stimate domn si generalizarile.

3. Fidelizati-va clientii. Ganditi-va la promotii, oferte sau diferite metode prin care puteti sa-l atrageti pe client si sa-l tineti alaturi de voi pana cumpara si nu numai. Metodele potrivite vor readuce clienti mai vechi care din diferite motive au renuntat la serviciile voastre.

4. Nu trimiteti emailuri nesolicitate.

Nimanui nu-i place sa primeasca mailuri de la necunoscuti, mai exact spam. In cazul in care clientul nu este in target sau nu are nicio legatura cu profilul companiei voastre

este bine sa evitati sa trimiteti mailuri fara sens. Faceti tot posibilul sa aveti aprobarea lor pentru a trimite e-mailuri comerciale/informative. Puneti-va putin in locul lor si ganditi-va cum va simtiti cand primiti corespondenta de la cineva total necunoscut.

5. Emailurile nu sunt adaptate pentru mobil. Cand vrem sa ne cumparam un telefon ne indreptam din ce in ce mai mult atentia spre telefoanele de tip smartphone.

Multi utilizatori primesc emailul pe smartphone si template-ul folosit nu poate fi citit pe acest dispozitiv. Cand pregatiti un email luati in calcul aceasta problema si utilizati un template potrivit.

6. Cititorii nu gasesc rapid datele de contact. Nu inteleg exact cine este expeditorul emailului si daca il citesc nu reusesc sa raspunda pentru ca nu au suficiente date de contact. Informatiile primite nu sunt importante pentru client in momentul respectiv si astfel decid sa le ignore.

Clientii ListaFirme au invatat acest amanunt si de fiecare data cand folosesc sistemul de emailing ofera cat mai multe date de identificare.

Nu este dificil sa fim pe placul clientilor. Daca invatam sa testam si sa ii cunoastem o sa fie mult mai simplu sa abordam situatiile intalnite.

COMENTARII »»» Business-Adviser.ro

WWW.BUSINESS-ADVISER.RO /IMOBILIARE /ANALIZA /EVENIMENT /OPINII /EDITORIAL /LIFE-STYLE /INTERVIURI /POLITIC /EXTERNE

8

Follow us on

www.business-adviser.ro | ADMINISTRATIE

„Pe termen lung, unitatile administrativ-teritoriale sunt

CONDAMNATE LA SUBDEZVOLTARE!“ remarca Ionel Chirita, presedintele executiv al Asociatiei Oraselor din Romania In sedinta de guvern din 30 ianuarie a fost aprobata – la propunerea viceprim-ministrului Liviu Dragnea, ministrul Dezvoltarii Regionale si Administratiei Publice – Ordonanta de Urgenta „privind reglementarea unor masuri pentru reducerea unor arierate din economie, precum si alte masuri financiare in anul 2013“.

Printre altele, Ordonanta stabileste ca ordonatorii de credite ai bugetelor locale ale unitatilor/subdiviziunilor administrativ-teritoriale care inregistreaza arierate la data de 31 ianuarie 2013 sunt obligati sa diminueze volumul acestora cu cel putin 85% pana la data de 31 martie 2013. Ordonanta prevede ca unitatile administrativ-teritoriale sa poata contracta, in conditiile legii, de la Ministerul Finantelor Publice, imprumuturi din varsaminte din privatizare, pentru achitarea arieratelor. Am dorit sa aflam opinia autoritatilor locale cu privire la acest „pachet fiscal“ si am stat de vorba cu presedintele executiv al Asociatiei Oraselor din Romania, Ionel Chirita.

Cum apreciati mecanismul financiar propus de Guvern pentru plata arieratelor?

Mie si colegilor din Asociatie, primari de orase, ne este foarte clar ca trebuie facut ceva, pentru ca la ora actuala s-a ajuns ca toate unitatile administrativteritoriale (dar eu vorbesc despre orase) sa aiba responsabilitati mult mai mari decat capacitatea financiara pe care o are fiecare localitate in parte. Si-atunci, trebuia gasita o modalitate prin care sa recuperam aceste deficite de capacitate de plata si sa asezam intr-o ordine fireasca viitorul care ne asteapta!

Prin urmare, o propunere de acest gen, in care sa se gaseasca posibilitatea de a crea resurse pentru plata arieratelor, este bine-venita, numai ca ar trebui sa analizam cu atentie aceasta Ordonanta atat in cuprinsul ei, cat si in efectele pe

care le va induce, iar dupa parerea mea vor fi si efecte neplacute pentru autoritatile administratiei publice locale.

Este de neinteles in urma carei analize s-a ajuns la concluzia ca unitatile administrativ-teritoriale pot suporta o limita de indatorare de maxim 70%, calculata conform prevederilor art. 63, alin.

(4), din Legea nr. 273/2006, cu modificarile si completarile ulterioare.

Incadrarea acestor imprumuturi in limita sumei totale de 800.000 mii lei, prevazuta la art. 1, alin. (1), din Hotararea Guvernului nr. 1.182/2012, privind aprobarea limitelor anuale, aferente anilor 2013, 2014 si 2015, pentru finantarile rambursabile care pot fi contractate si pentru tragerile din finantarile rambursabile contractate sau care urmeaza a fi contractate de unitatile/subdiviziunile administrativ-teritoriale, va

afecta drastic pe termen scurt capacitatea acestora de a-si finanta proiectele in derulare, iar pe termen lung acestea sunt condamnate la subdezvoltare!

Nu se poate ajunge la un paradox?

Pentru ca primariile care aveau datorii au fost, practic, obligate sa mareasca taxele locale cu 16%, insa – prin acest mecanism financiar guvernamental – ele vor scapa de datorii...

Eu cred ca trebuia sa ne consultam mai mult in aceasta privinta pentru a stabili in ce fel si cui se aplica si va dau un exemplu: am intalnit foarte multe cazuri in care autoritatile locale – bugetele locale, de fapt – aveau arierate, dar aveau si excedent in buget pe anul anterior! Si este mai anacronic sa ai si arierate, dar sa-ti ramana si bani in buget, pentru ca, daca ai datorii neplatite, inseamna ca nu mai ai bani ca sa le platesti!

Asa este si in cazul acestei propuneri, care este clar ca vine de la un om cu multa experienta in administratie de mult timp asteptam astfel de atitudini, dar cred ca e mai buna solutia consultarii cu structurile asociative, sa vedem ce si cum. Si avem cadrul legal pentru discutii – Comitetul pentru finantele publice locale, prevazut de Legea 273, poate pune la masa discutiilor atat administratia centrala, cat si reprezentantii autoritatilor locale.

Exista si situatii in care o primarie are arierate, dar – la randul sau – are de primit bani de la datornicii ei?

Primarii de orase asteapta de la ministrul Dragnea sa ne asezam la masa dialogului si sa discutam despre sursele de finantare pentru bugetele locale, in corelatie cu competentele stabilite de lege, care produc responsabilitati pentru primari si consilii locale ce nu pot fi onorate. Toate unitatile administrativ-teritoriale trebuie sa aiba o capacitate administrativa care sa le asigure prestarea unor servicii publice complete, diverse, de buna calitate si accesibile tuturor cetatenilor.

In general, primariile isi alimenteaza bugetul din colectarea veniturilor proprii, formate din: impozite, taxe, contributii, alte varsaminte, alte venituri si cote defalcate din impozitul pe venit, la care se adauga sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat si subventiile primite de la bugetul de stat si de la alte bugete.

Prin urmare, daca nu s-au colectat pana acum sumele prevazute, desi avem o legislatie care ne obliga la o disciplina care ne-ar ajuta sa imbunatatim gradul de realizare a veniturilor proprii, este greu de presupus ca acestea vor fi incasate intr-un termen relativ scurt, pentru ca primaria sa faca repede rost de banii necesari supravetuirii si platii arieratelor pe care le are.

Asa ca ideea propusa de domnul ministru Dragnea este una care, practic, vine sa „miste” ceva si - din acest punct de vedere – Asociatia Oraselor saluta astfel de initiative! Dar, mai departe, trebuie vazut mecanismul de aplicare, iar acesta cred ca trebuie discutat cu toti; nu trebuie sa rezolvam doar ajungerea banilor la furnizori. Putem sa facem o discutie despre bunele si relele practici din unitatile administrativ-teritoriale! Nu cred ca doar cateva persoane cunosc realitatile din administratia publica locala.

Daca vor sa o spuna. Sigur, in acest caz – repet – beneficiem de experienta ministrului Dragnea, care a fost atatia ani presedinte de consiliu judetean (dar am mai mers noi o data pe mana unui primministru ce fusese primar si rezultatele au fost catastrofale).

In acelasi cadru in care a anuntat acest pachet financiar destinat primariilor, vice-premierul Liviu Dragnea a mai spus si ca ar dori sa grabeasca in Parlament adoptarea Legii Insolventei...

Abordarea situatiilor legate de insolventa si de criza financiara nu sunt noi.

Ele, ca reglementare legala, sunt prevazute in Legea Finantelor Publice.

Sigur, trebuie facute mecanismele efective de intelegere si de aplicare, dar – inainte de a ajunge sa discutam despre insolventa – trebuie sa ne asezam la masa si sa stabilim corelatia dintre resursele financiare si competentele, obligatiile, pe care unitatea administrativ-teritoriala le are fata de cetateni. Sa vorbim, de fapt, despre capacitatea administrativa a fiecarui tip si rang de unitate administrativ-teritoriala. Daca nu vom face acest lucru, daca nu vom defini foarte clar care sunt serviciile publice de care trebuie sa beneficieze in mod obligatoriu cetatenii fiecarei unitati administrativ teritoriale in functie de rangul sau (in speta, fiecare comuna, oras, municipiu sau judet), daca nu vorbim despre celelalte servicii publice si vorbim doar despre lucruri care nu au corespondent in resurse financiare suficiente (cum ne spune Carta europeana a autonomiei locale, pe care Romania a ratificat-o in 1997), putem lua banii oferiti prin Ordonanta Guvernului si sa ne trezim ca efectul nu este cel scontat. / I NTERVIU REALIZAT DE D ANIEL N EGUT COMENTARII »»» Business-Adviser.ro

WWW.BUSINESS-ADVISER.RO /IMOBILIARE /ANALIZA /EVENIMENT /OPINII /EDITORIAL /LIFE-STYLE /INTERVIURI /POLITIC /EXTERNE

10

Follow us on

www.business-adviser.ro | IMOBILIARE

Parterul si ultimul etaj, ocolite de majoritatea clientilor. Care sunt avantajele incontestabile ale acestor apartamente?

PRETUL CERUT versus PRETUL PRIMIT: in ce zone se negociaza cel mai mult?

Potrivit datelor furnizate de platforma dezvoltata de www.imobiliare.ro, marja de negociere pentru apartamentele vechi din Capitala este cuprinsa intre 5% si 13%. Studiul face referire la ultimul trimestru din 2012 si a luat in calcul datele furnizate de Imobiliare.ro, principalul portal imobiliar din Romania, pentru 11 zone centrale si semicentrale din Bucuresti, dar si informatiile puse la dispozitie de agentiile imobiliare partenere.

Cele mai mici reduceri de pret sunt consemnate in cazul apartamentelor cu doua camere din cartierele cu acces la metrou, dat fiind ca acestea sunt, in prezent, cele mai cautate unitati locative de catre clasa medie; pe de alta parte, cele mai semnificative reduceri au loc in cazul proprietatilor scumpe, amplasate in zonele „bune” ale Capitalei, pentru care cererea este mai mica.

cu trei camere (din blocuri cu opt-zece nivele construite in anii ’80) se ridica la 9%. O unitate locativa de 71 de metri patrati are un pret de vanzare de 77.000 de euro, fata de 85.000 de euro, valoarea de listare.

Tot 9% sunt dispusi sa lase la pret si proprietarii din cartierul Tineretului, pentru locuintele amplasate langa parcul cu acelasi nume. Un apartament cu trei camere cu o suprafata utila de 66 de metri patrati, amplasat intr-un bloc din anii 1980-1990, se vinde cu 80.000 de euro, fata de pretul de 88.000 de euro cerut initial.

Proprietarii din Aviatiei si B-dul Decebal, cei mai flexibili

In zona Bulevardul Unirii (intre Piata Unirii si Piata Alba Iulia), proprietarii negociaza, de regula, in jur de 8% din valoarea de listare a locuintelor cu trei camere. Un apartament de 83 de metri patrati, construit dupa 1990, se tranzactioneaza cu 115.000 de euro, fata de 125.000 de euro, pretul mediu de listare.

Tot 8% sunt dispusi sa lase din pret si proprietarii din Cotroceni. Un apartament cu trei camere de 70 de metri patrati, amplasat intr-un bloc construit in anii 1960, se cumpara aici cu 95.000 de euro, fata de pretul mediu cerut de 103.000 euro.

Pe Calea Mosilor, marja de negociere pentru un apartament cu trei camere dintr-un bloc construit intre 1979 si 1984 este de 7%. Valoarea de tranzactionare pentru o locuinta de 70 de metri patrati utili este de 80.000 de euro, fata de suma de 86.000 de euro ceruta initial.

Pe de alta parte, proprietarii din aceasta zona sunt mai putin flexibili in negociere cand vine vorba de apartamentele cu doua camere, caz in care sunt dispusi sa lase doar 5% din pret. O unitate locativa de 56 de metri patrati se tranzactioneaza astfel cu 70.000 de euro, fata de 74.000 de euro.

In Aviatiei poate fi gasita cea mai semnificativa marja de negociere dintre zonele analizate, respectiv 13%. Aceasta este valabila pentru apartamentele cu doua camere din blocuri construite in anii 1980-1990. Pretul mediu cerut pentru o unitate locativa de 55 de metri patrati utili se ridica la 80.000 de euro, in vreme ce valoarea de tranzactionare ajunge la 70.000 de euro.

Pe de alta parte insa, apartamentele cu trei camere din zona Aviatiei se numara printre locuintele cu cea mai mica marja de negociere din Capitala: 5%. Aici, un apartament de 70 de metri patrati, construit in perioada 1980-1990, se vinde la un pret de 88.000 de euro, fata de 93.000 de euro, pretul cerut initial.

Pe locul al doilea in clasament se situeaza Bulevardul Decebal, unde marja de negociere pentru un apartament cu trei camere construit dupa 1990 ajunge la 12%. Pentru o locuinta de 85 de metri patrati utili, pretul de tranzactionare este de 100.000 de euro, fata de 125.000 de euro, valoarea sa initiala de listare.

Pentru locuintele cu doua camere din aceeasi zona insa, proprietarii sunt dispusi sa lase, in medie, 8% din pretul cerut initial. Astfel, o unitate locativa de 65 de metri patrati utili are un pret de vanzare de 85.000 de euro, comparativ cu 92.000 de euro.

La preturi mari, reduceri mari In zona Calea 13 Septembrie – Casa Poporului, marja de negociere pentru apartamentele cu trei camere construite in perioada 1986-1990 se ridica la circa 11%. Un apartament cu o suprafata utila medie de 80 de metri patrati se vinde cu 98.000 de euro, fata de cei 110.000 de euro ceruti initial.

Pe Calea Dorobanti, proprietarii lasa in jur de 10% la pret pentru apartamente cu patru sau cinci camere amplasate in blocuri sau vile construite inainte de 1977. O unitate locativa de 110 de metri patrati utili este tranzactionata la 160.000 de euro, in scadere de la 177.000 de euro.

In zona Banu Manta – Bulevardul Titulescu – Turda, marja de negociere pentru apartamentele

Apartament vechi in Cotroceni sau nou in Unirii?

Cumparatorii sunt reticenti cand vine vorba de achizitionarea unei locuinte de la parter sau de la ultimul nivel, mai ales in cazul blocurilor vechi. Mentalitate eronata, ne atrag atentia consultantii imobiliari: in cele mai multe cazuri, problemele acestor proprietati nu mai sunt de actualitate, ba chiar o astfel de afacere se poate dovedi mai profitabila.

Apartamentele amplasate la extreme au fost dintotdeauna ocolite de cumparatorii in cautare de un nou camin, din cauza unor neajunsuri ale Epocii de Aur. Dezavantajele acestora erau binecunoscute de orice roman – locuintele de la parter erau mai friguroase, exista un risc pronuntat de inundatii, proprietarii trebuiau sa suporte mirosurile neplacute provenite de la subsol, in timp ce apartamentele de la ultimul etaj se incingeau pe parcursul verii, iar infiltratiile erau inevitabile in timpul anotimpului ploios. „Cumparatorii prefera etajele 1 sau 2 (in cazul cladirilor cu patru niveluri) si cel mult etajul 6 (in cazul blocurilor cu opt sau zece niveluri). Inca din perioada comunista, exista ideea preconceputa ca acestea sunt cele mai bune etaje, deoarece erau considerate cele mai calduroase niveluri in sezonul rece, fara probleme de refulare sau igrasie si fara infiltratii, ca in cazul ultimului etaj”, declara Bogdan Dobritoiu, manager General Service 2000.

Prezentarea adecvata a proprietatii, cheia unei tranzactii rapide Odata cu inceperea lucrarilor de izolare termica a blocurilor vechi, multe dintre problemele clasice au disparut. Cu toate acestea, aversiunea cumparatorilor

Dristor si Titan, cele mai mici scaderi In zona Baba Novac (Titan), proprietarii locuintelor cu doua camere din blocurile ridicate dupa cutremurul din 1977 negociaza, de regula, in jur de 6% din pretul cerut initial. Astfel, un apartament de 54 de metri patrati ajunge sa fie achizitionat cu 50.000 de euro, in scadere de la 53.000 de euro.

In cartierul Dristor, in apropiere de metrou, marja de negociere pentru apartamentele cu bicamerale din blocurile construite dupa 1978 este de 5%. O locuinta de 54 de metri patrati utili este tranzactionata cu 57.000 de euro, comparativ cu valoarea sa initiala de listare, respectiv 60.000 de euro.

Despre Imobiliare.ro: Lansat in ianuarie 2000, Imobiliare.ro este primul si cel mai accesat portal imobiliar din Romania.

Portalul a depasit de curand pragul de 600.000 de vizitatori unici pe luna si cuprinde cea mai mare baza de oferte din toate categoriile imobiliare la nivel national.

pentru aceste locuinte este atat de bine intiparita, incat mentalitatea generala nu s-a schimbat mai deloc. Dar odata ce observa avantajele, cei mai multi clienti isi modifica rapid parerea, spun specialistii. „Cei mai multi clienti (circa 90%) declara inca de la inceput sa nu vor parter sau ultimul etaj, este o replica neschimbata. Dar cumparatorul ia in considerare aceasta varianta, daca locuinta respectiva este prezen-

tata adecvat de catre agentul imobiliar. De exemplu, un apartament de la ultimul nivel, dintr-un bloc cu terasa recent refacuta si cu 10% sub pretul pietei, va fi atractiv in ochii unui client“, declara Ileana Preda, reprezentant RENET Real Estate Network.

In cazul apartamentelor de la etajele intermediare, pretul urca chiar si cu 15% Poate cea mai atractiva caracteristica a apartamentelor de la nivelurile extreme este pretul. Cererea este cea care face regulile pe piata imobiliara, astfel ca proprietarii care vor sa vanda o astfel de locuinta stiu ca trebuie sa coboare din pretentiile materiale, pentru a fi competitivi. „In blocurile vechi, cele mai ieftine apartamente sunt cele de la ultimul etaj, urmate de cele de la parter. In functie de caz, acestea proprietati au un pret cu 5-10%, uneori chiar si cu 15% mai mic decat alte locuinte similare din acelasi imobil“, spune reprezentantul General Service 2000.

Exista clienti care prefera parterul sau ultimul etaj datorita pretului – ori nu dispun de suma necesara pentru achizitionarea unei locuinte la un etaj intermediar, ori prefera o camera in plus sau un cartier mai bun, in acelasi buget, spun consultantii imobiliari. Spre exemplu, decat sa cumpere un apartament cu doua camere la etajul unu, prefera sa plateasca aceeasi suma pentru trei camere, la ultimul nivel sau sa aleaga o zona mai bine cotata.

Reabilitarea blocurilor vechi mareste numarul clientilor care prefera locuintele de la extreme In ultimii ani, ideile preconcepute au inceput sa mai paleasca. Clientii au inceput sa aiba alte criterii, din ce in ce mai multe blocuri au fost imbunatatite termic, iar apartamentele de la nivelurile extreme siau gasit o anumita categorie de clienti. Locuintele de la parter sunt, in general, preferate de clientii mai in varsta, datorita accesului facil, spun consultantii imobiliari. De asemenea, parterul este ideal pentru diferite activitati comerciale, numerosi antreprenori alegand astfel de proprietati pentru notariate, saloane de cosmetica, magazine alimentare etc. In Occident, pretul proprietatilor creste direct proportional cu etajul, in principiu datorita privelistii. Tendinta nu se manifesta in totalitate si la noi, insa numerosi romani intorsi in tara dupa o perioada petrecuta peste hotare apreciaza ultimul etaj al unei cladiri tocmai pentru ca nu trebuie sa priveasca in balconul vecinului de peste drum. De asemenea, proprietarii unei locuinte de la nivelul superior apreciaza lipsa vecinilor „de deasupra“, cat si de acces usor la terasa blocului. „Ultimul etaj nu mai prezinta mari probleme de izolare, majoritatea teraselor fiind in prezent refacute. In general, acesta este preferat de tineri si de cumparatorii care au locuit in afara tarii si considera un avantaj panorama pe care o ofera ultimul nivel.

In ultimii ani, aerul conditionat a devenit o necesitate, astfel ca nu ne mai plangem nici de faptul ca ultimul etaj este mai calduros pe perioada verii“, sustine consultantul Bogdan Dobritoiu.

La blocurile noi, tendinta este total diferita, spun specialistii imobiliari. De obicei, ultimul nivel este conceput ca „penthouse”, fiind cel mai scump din tot blocul. Spatiile de la parter sunt, in general, gandite ca spatii comerciale, profitul dezvoltatorului fiind astfel maximizat. / R ALUCA J OITA IMOPEDIA . RO

WWW.BUSINESS-ADVISER.RO /IMOBILIARE /ANALIZA /EVENIMENT /OPINII /EDITORIAL /LIFE-STYLE /INTERVIURI /POLITIC /EXTERNE

Vrem un like pe

11

www.business-adviser.ro | OPINII

Romania si UE vorbesc aceeasi limba / S ORINA B RUJ Iata ca suntem deja, de mai mult de o luna, in 2013. Iar daca in luna ianuarie ne-am pornit mai greu in „ale informarii” (poate ca si vremea ne-o fi influentat), acum ne-am mobilizat si putem spune ca avem noutati din Transilvania de Nord pe „linie europeana”.

Prin bunavointa Centrului regional „Europe Direct Transilvania de Nord“ serviciul de informare pe teme europene pus la dizpozitie de Agentia de Dezvoltare Regionala Nord-Vest, vom fi informati si, la randul nostru, vom informa cu „informatie europeana” opinia publica,

interesata in aceasta directie. In acest sens, pentru perioada 2013-2017, Centrul si-a propus sa fie „prim punct de contact al cetatenilor din Transilvania de Nord cu informatia europeana”.

Deoarece 2013 este Anul European al Cetatenilor, evenimentele organizate sub aceasta egida au rolul de a pregati anul alegerilor europarlamentare 2014.

In acest sens, Centrul se angajeaza sa sprijine Reprezentanta Comisiei Europene in Romania si Biroul Parlamentului European prin actiuni concrete: participarea la sondaje, contributii la publicatii, co-organizarea de campanii si evenimente de informare si constientizare la nivel local/regional.

Pe langa misiunea de informare permanenta a opiniei publice din Regiunea Transilvania de Nord cu privire la stirile europene la zi, Centrul „va oferi raspunsuri la orice fel de intrebari pe teme europene venite de la cetateni din toata regiunea si va transmite opiniile cetate-

nilor direct la Bruxelles”, se arata intr-un comunicat de presa remis de Agentia de Dezvoltare Regionala Nord-Vest.

Principiului transparentei va fi „pus in practica”, in 2013, prin organizarea, la sediul Centrului, a zilelor portilor deschise. Cu aceasta ocazie, grupuri de elevi si studenti precum si din cadrul comunitatilor locale din regiune vor putea vizita Centrul.

Si fiindca tot am amintit comunitatile locale din regiunea Transilvania de Nord, acestea vor putea beneficia de unele activitati pe care Centrul regional Europe Direct Transilvania de Nord si Agentia de Dezvoltare Regionala NordVest le organizeaza in 2013. Clubul copiilor „Ora de Europa” (editiile III si IV), „Conferinta retelelor de informare si asistenta pe teme europene, din Transilvania de Nord” (premiera), „Ziua Europei 9 mai si Anul European al Cetatenilor 2013” (editia a VIa), Dezbaterea regionala pentru jurnalistii din

Transilvania de Nord „Agenda cetateanului si Alegerile Europarlamentare 2014” (premiera), „Ziua portilor deschise de Surechit” (premiera) sunt doar ca-

teva dintre activitatile ce se vor derula in 2013.

COMENTARII »»» Business-Adviser.ro

„Ar trebui sa avem o Lege a sponsorizarii care sa favorizeze sponsorizarea, nu s-o incurce!“ subliniaza Aurel Mitran, directorul Teatrului pentru Copii si Adolescenti EXCELSIOR Cat de greu este sa te pui la mintea copiilor?

Daca incerci sa-ti pastrezi copilul din tine, care ai fost, nu este greu sa te pui la mintea copiilor.

Probleme sunt atunci cand te iei foarte tare in serios!

Atunci, intr-adevar, devine foarte complicat.

greu de facut un teatru pentru copii, fara decoruri si costume adecvate, de exemplu, pentru ca trebuie sai creezi copilului imaginea pe care o stie. El stie cum arata o zana, un print, stie cum arata un castel, nu poti sa faci teatru pentru copii cu decoruri sau costume stilizate, ori deloc! Dar, noi incercam sa mai atragem si alte surse de finantare.

Cu copiii te poti juca asa cum te joci, uneori, cu oamenii maturi, ca sa-i pacalesti?

Nu se poate asta! Pentru ca teatrul pentru copii – desi pare, asa, usor - este foarte greu de facut.

Copiii au o sinceritate in tot ceea ce fac. Consecinta este ca, aici, nu trebuie sa astepti cronica teatrala de a doua zi, pentru ca reactia o ai pe loc, in sala! Ea este simpla, clara, iar copiii nu au indoieli asupra mesajului: ori le-a placut, ori nu!

Pe de alta parte, in sapte cazuri din 10, ei vin la spectacol cu povestea stiuta deja. Daca ceea ce se petrece pe scena nu se suprapune peste ceea ce ei stiau, esti „taxat” imediat.

copii. Se scrie mai putin si mai deloc. Despre piese de teatru pentru adolescenti, nici nu are rost sa deschidem discutia, pentru ca nu exista nici o piesa romaneasca pentru adolescenti, cu problematica lor!

Pe de alta parte, nici adolescentii de azi nu mai sunt precum cei de ieri, asa cum nici noi nu am mai fost generatia lui „Cismigiu & company“ sau a lui „Elevul Dima dintr-a saptea”! Lucrurile merg inainte, asta este clar, dar sa vedem incotro merg, pentru ca la ultimul Bacalaureat a fost cam jale! Nu este domeniul meu de activitate, dar cred ca la scoala ar trebui pus accent un pic mai mult pe educatie. Noi, cu teatrul, incercam sa suplinim anumite lacune, cat putem.

Teatrul poate suplini, intr-un fel, educatia scolara?

Noi, cel putin, incercam sa ne tinem foarte mult si de programa scolara. Astfel ca, din acest punct de vedere, ne regasim in aceasta zona. De pilda, noi am pus acum in scena - si care este ultima noastra premiera - spectacolul „Zana Zorilor”, care este facut dupa Slavici, ce exista in programa scolara! Si mai este ceva care ne ajuta: in mod paradoxal, copiii de astazi iubesc basmele clasice!

Sunt bani pentru teatru?

Bugetele sunt acelea care sunt! Noi suntem o institutie de stat, subventionata de Primaria Capitalei, Consiliul General al Capitalei. Toate teatrele care apartin de Primarie, cum spunem noi, sunt subventionate in proportie covarsitoare. Exista un plan de management, normal, stim in fiecare an cam ce dorim sa montam, dar totul este in functie de banii alocati. Pe de alta parte, ne rezumam la cheltuielile stricte de care avem nevoie. Insa, este foarte

De ce „paradoxal“?

Pentru ca astazi exista ceea ce eu numesc „nebunia calculatorului si a Internetului“ si care acopera o parte din ceea ce vor copiii. Numai ca ei vor sa vada „si oameni, nu numai fotografii”, cum spuneau unii dintre copii! Este un argument... Asa ca vin la teatru!

Insa, daca la dramatizari dupa basme stam bine, noi stam foarte prost la capitolul dramaturgie pentru

BUSINESS-ADVISER.RO

Grupul de Presa

Columnist Dr. Dan Matei Agathon

Aveti posibilitati legale de a strage alte surse de finantare?

Da, avem. Si lucram in acest sens, pentru a atrage fonduri, mai ales ca avem si un proiect teatral pentru la toamna, cand dorim sa facem Festivalul de Teatru “Ion Lucian”, in memoria Maestrului, care s-a dedicat teatrului pentru copii.

Exista oameni de afaceri care va sprijina financiar? Care au copii si care poate isi doresc sa aveti banii necesari pentru spectacole multe si de calitate...

Nu, asemenea sponsori nu avem.

De ce credeti ca ei nu sunt preocupati de astfel de sponsorizari, asa cum sponsorizeaza fotbalul, de exemplu?

Teatrul nu atrage atat de multa vizibilitate, precum fotbalul si de aceea nu prea vin finantatorii sa sustina teatre. Fotbalul este povestea care e mult mai vizibila in presa! Nu am nimic cu fotbalul, dar asa este.

Toate posturile de radio si de televiziune dau stiri din fotbal, iar cu ele se incheie – de obicei - jurnalele. Nici un buletin de stiri nu se incheie cu titlul piesei de teatru care se joaca la National, in acea seara! In schimb, peste tot sunt reportaje sau macar stiri despre ce mai fac si pe unde mai merg finantatorii cluburilor de fotbal. Dar ati vazut foarte multi directori de teatru intrebati pe undeva: „care sunt premierele pe care le-ati montat”? Nu!...

Dar, dincolo de „vizibilitate”, pentru ca finantatorii sa fie interesati sa finanteze si teatre, nu numai Editors Horatiu Serb

fotbal, ar trebui in primul rand sa avem o Lege a sponsorizarii care sa favorizeze sponsorizarea, nu s-o incurce! In ce sens? Exista in alte tari modele de sponsorizare care, practic, directioneaza banii de la finantatori catre anumite domenii deficitare. De exemplu, sunt state in care, daca sponsorizezi o echipa de fotbal cu 50.000 de euro, ti se scade o suma din impozitul pe profit. In schimb, daca dai aceiasi bani unui teatru, la opera sau pentru orice alt act de cultura, ti se scade dublu din profit, prin lege. Si-atunci, chiar daca-ti place foarte mult fotbalul si este un sport cu mare vizibilitate, parca te gandesti, ca finantator, ca merita sa dai niste bani si pentru un teatru, deoarece iesi in castig! Altfel spus, statul are si pargii prin care poate sa dirijeze circuitul banilor de la investitori catre sectoarele pe care vrea sa le acopere. La noi, este acelasi coeficient, indiferent de domeniul sponsorizat.

Iar finantatorii aleg fotbalul, de exemplu, pentru ca – astfel - isi fac mai multa publicitate!

Aveti un mesaj pentru oamenii de afaceri?

Sa nu uite niciodata ca, asa cum parintii lor - cu ce bani aveau pe vremuri - au gasit timp si resurse financiare sa-i aduca sa vada spectacolele de atunci pentru copii, tot asa si copiii sau nepotii lor ar trebui sa fie adusi sa le vada. Iar aceste spectacole pot exista doar daca sunt bani pentru a fi montate, pentru a acoperi cheltuielile de productie. Daca oamenii de afaceri si-ar indrepta atentia (si banii...) si spre teatrul pentru copii, aceasta ar fi o investitie in copiii nostri, pe de o parte, iar – pe de alta parte – ar fi o investitie care ar dainui in timp, pentru ca un spectacol, odata pus in scena, se joaca ani si ani.

Merita sa investim in copii?

Pai, daca nu investim nici in copii, atunci in ce sa investim? / I NTERVIU REALIZAT DE D ANIEL N EGUT

Care edition Claudia Daniliuc

1-30 aprilie 2013

Founded by Ioan Sorin Rosu

Senior Editors Marius C. Romascanu

Alin Tomus

ISSN: 1841-4583

General Manager Dr. Vlad Hogea

romascanu@mediabloc.eu

Sorina Bruj

hogea@mediabloc.eu Tel.: 0742.303.623

Daniel Negut

Layout & DTP Omni Press & Design

Raul Dancuta

www.opd.ro

Analyst Prof. univ. dr.

Mircea Cosea

Cezar Ioan

rosu@b-a.ro

Theodor Sperantia nr. 14 Sector 3, Bucuresti Tel.: 320.70.70 www.b-a.ro

cosea@b-a.ro

agathon@b-a.ro

negut@b-a.ro cezar@b-a.ro

serb@mediabloc.eu

claudia@b-a.ro

Translation Cosmina Stroescu

Editorial Secretary George Mihail Varban mihail@mediabloc.eu

Development Department Claudiu Tudose Tel.: 0749.233.925

Advertising Department Tel.: 0722.400.055

Printing House United Print 021/345.52.12 office@unitedprint.ro

Distribution Spin Media www.spinmedia.ro, office@spinmedia.ro

Dank Media Tel.: 0744.559.348, office@dankmedia.ro

Green Tree Advertising Tel.: 0733.683.460, alintomus@gmail.com

WWW.BUSINESS-ADVISER.RO /IMOBILIARE /ANALIZA /EVENIMENT /OPINII /EDITORIAL /LIFE-STYLE /INTERVIURI /POLITIC /EXTERNE

12

Follow us on

www.business-adviser.ro | INTEGRARE

EUROSCEPTICISMUL loveste din nou

/ V LAD H OGEA Cartea lui David Craig si Matthew Elliott, „Marele jaf european“ (aparuta la Editura Antet) se inscrie pe aceeasi orbita a euroscepticismului militant ca si lucrarea devenita clasica - „Uniunea Europeana sau Marea Amagire“ (de Christopher Booker si Richard North). Desi

„Uniunea Europeana si sustinatorii sai cred ca proiectul lor de a crea o Europa vesnic unita ne-a adus multe beneficii“, autorii constata ca „numerosi alti oameni incep sa puna la indoiala actiunile, moralitatea si directia aventurii europene“. Si, „pe masura ce noul secol avanseaza“, acestia „au devenit preocupati de modul cum Uniunea Europeana cauta noi motive de a-si spori in mod agresiv controlul si autoritatea.

An de an, UE cheltuieste mai mult din banii nostri, fara ca auditorii sai sa poata confirma cu siguranta unde s-au dus de fapt acesti bani. Numarul de birocrati ai Uniunii Europene este in continua crestere“. Astfel, „daca adunam costurile administratiei Uniunii Europene (7 miliarde de euro), banii cheltuiti de UE (127 de miliarde de euro), costurile birocratiei functionaresti din statele membre (35 de miliarde de euro), preturile mai mari ale alimentelor (50 de miliarde de euro), frauda fiscala UE (100 de miliarde de euro), birocratia

(600 de miliarde de euro) si conformarea cu legislatia (600 de miliarde de euro), ajungem la o cifra a costurilor

Uniunii Europene pentru cetatenii sai de aproximativ 1219 miliarde de euro pe an, ceea ce inseamna 2400 de euro pe an pentru fiecare persoana din Uniunea Europeana, adica de 10 ori mai mult decat cifra de 235 de euro admisa de eurocrati in 2009“.

Craig si Elliott aduc in discutie „semnale puternice ca intregul proiect al Uniunii Europene a fost deturnat de o clasa conducatoare restransa, aroganta si autoritara, formata din oameni care sunt convinsi ca stiu sa actioneze spre binele nostru, care se considera mai presus de lege si care sunt absolut dezinteresati de dorintele celor pe care se presupune ca ii reprezinta. Chiar daca se intampla sa patrunda in institutiile europene oameni capabili, de caracter, ei sunt rapid asimilati si se scufunda in oceanul de aroganta, avaritie si imoralitate“. In viziunea autorilor, lucrurile merg din rau in mai rau: „A fost o vreme cand euro-elita si-a dorit incuviintarea noastra asupra marilor ei proiecte, dar acum, plictisita de

indoielile noastre, de criticile si de voturile noastre negative, nu-i mai pasa de ceea ce noi gandim.

Intrebarea interesanta este daca noi vom fi dispusi intotdeauna sa acceptam cu slugarnicie obsesia euro-liderilor nostri in privinta sporirii puterii, a risipei cu care se cheltuiesc banii nostri, a burdusirii cu nerusinare a buzunarelor si a dispretului evident fata de dorintele noastre“.

Cat despre pitorescul tragi-comic al unora dintre sedintele de la Bruxelles: „In timp ce economia mondiala se clatina pe marginea prapastiei, Parlamentul European dezbatea cu inflacarare teme precum: noi reguli pentru «timesharing», acordul privind materialul lemnos tropical, o autorizatie europeana pentru vanzari de muzica online, o strategie speciala pentru fermele montane, drepturile omului in Vietnam sau daca anul 2009 sa fie declarat «Anul International al Creativitatii si Inovatiei»“. Trist, dar adevarat.

COMENTARII »»» Business-Adviser.ro

„S-au platit sume considerabile de la buget, fara a fi transmise la UE cereri de rambursare!“ dezvaluie Cristian Parvan, secretarul general al AOAR

Sporirea gradului de absorbtie a fondurilor europene este o problema capitala pentru completarea Bugetului de stat al Romaniei, avand in vedere ca viitoarele investitii se bazeaza foarte mult pe banii pe care ii ofera Uniunea Europeana tarii noastre. Depinde doar de noi sa-i accesam! Pe aceasta tema, am stat de vorba cu secretarul general al Asociatiei Oamenilor de Afaceri din Romania (AOAR), Cristian Parvan.

Romania poate spori gradul de absorbtie a fondurilor europene?

Da, se poate! Asociatia Oamenilor de Afaceri din Romania a facut mai multe demersuri pana acum, in acest sens. Am stat de vorba si cu domnul ministru Teodorovici, caruia i-am amintit vechile propuneri ale noastre pentru sporirea absorbtiei fondurilor europene, iar in perioada urmatoare vom reface acest demers si in scris, pentru a prezenta recomandarile noastre.

Care sunt aceste recomandari ale AOAR? Avem mai multe propuneri concrete, pe care le putem sustine.

Pe de o parte, solicitam responsabilizarea tuturor administratiilor locale, cu raportare lunara privind stadiul fizic si financiar al tuturor lucrarilor din judete care sunt platite din bani europeni si care sunt pe cel putin trei programe: pe mediu, pe dezvoltare regionala si pe transport. Propunem acest lucru pentru operativizarea proiectelor, pentru responsabilizarea autoritatilor in cheltuirea banilor si in eliminarea tuturor blocajelor care se inregistreaza la nivel local.

Pe de alta parte, noi consideram ca fiind absolut necesara o investigare rapida, la nivelul autoritatilor de management, a situatiei absolut incredibile privind chiar contractarea acestor fonduri, pentru ca sunt semne de intrebare. Dau exemplul „Programului de competitivitate”, unde in februarie 2013, am avut contractate doar 50% din sumele alocate, ceea ce este absolut inacceptabil.

De asemenea, propunem o analiza si un plan de actiune in cazul tuturor Organismelor Intermediare privind cererile de rambursare, care trebuie sa fie prelucrate in totalitate pana la sfarsitul lunii martie, astfel incat sa se poata face cereri de rambursare catre Bruxelles.

Aceasta sa fie drept sarcina de serviciu si cine nu o indeplineste sa plece din sistem! Subliniez ca, in anii trecuti, s-au platit sume considerabile de la buget, fara a fi transmise cererile de rambursare mai departe, catre Uniunea Europeana!

Nu in ultimul rand, avand in vedere ca se spune ca banii europeni necheltuiti nu sunt pierduti in masura in care se pot realoca, noi consideram ca este absolut necesar sa se verifice pe ce axe prioritare pot fi realocati acesti bani, pentru a fi folositi acolo unde suntem pregatiti sa-i cheltuim. Pentru ca avem zone de dezvoltare unde putem face acest lucru! / I NTERVIU REALIZAT DE D ANIEL N EGUT COMENTARII »»» Business-Adviser.ro

WWW.BUSINESS-ADVISER.RO /IMOBILIARE /ANALIZA /EVENIMENT /OPINII /EDITORIAL /LIFE-STYLE /INTERVIURI /POLITIC /EXTERNE