Business Point nr. 56

Certificat de Calitate 1918/09/U ISO 9001 : 2008

pag. 3

POINT business

®

®

Anul 5 Nr. 56

w w w . b u s i n e s s - p o i n t . r o

Powered by

pag. 9

Despre noi.... prin ochii altora mare parte din timpul petrecut la serviciu presupune o intensã socializare: cu colegii, cu ºefii, cu clienþii. Calitatea acestui timp depinde de relaþiile pe care reuºim sã le stabilim ºi care poartã amprenta întregii noastre personalitãþi; intrãm într-o relaþie – indiferent de natura ei – cu tot ceea ce ne defineºte pe noi ca persoane: calitãþi, defecte, obiceiuri mai bune sau mai puþin bune ºi de dorit. Noi ne-am obiºnuit cu noi înºine; cei mai mulþi dintre noi ne acceptãm aºa cum suntem, suntem încântaþi de felul nostru de a fi, ajungem chiar sã ne iubim pe noi înºine atât de mult, încât considerãm cã nu e cazul sã schimbãm nimic din ceea ce suntem sau cum suntem. Cred, totuºi, cã fiecare dintre noi are anumite obiceiuri, obiºnuinþe, atitudini sau comportamente care îi pot irita pe cei din jur, chiar dacã stai la un birou ºi încerci sã-þi faci cât mai bine treaba. Este, însã, mai greu sã-þi dai seama ce anume este enervant la tine dar mult mai uºor este sã-þi priveºti colegii, aºa cã vã invit pe fiecare dintre dumneavoastrã sã vã gândiþi la lucrurile care vã iritã cel mai mult la colegi, la ºefi sau la subordonaþi, poate chiar la clienþi.

Fãrã a avea pretenþia realizãrii unui top, am încercat sã surprind acele lucruri care tind sã fie considerate ca „enervante“: - Afiºarea unui aer de superioritate – unii au tendinþa sã se creadã mai buni decât ceilalþi, mai bine pregãtiþi sau considerã cã lor li se cuvine mai mult. Cel mai mult deranjeazã faptul cã nu salutã sau nu rãspund la salut, cã nu-ºi privesc interlocutorii în ochi, cã nu ascultã opiniile colegilor. De multe ori se întâmplã ca astfel de persoane sã se considere îndreptãþite sã-ºi asume rolul de ºef, mai ales atunci când ºeful formal nu are capacitatea sã se manifeste ca atare.

- Dispoziþiile pesimiste, atitudinile negativiste – în general, nu ne place sã vedem în jurul nostru oameni triºti, pesimiºti, cãrora niciodatã nimic nu li se întâmplã bine sau corect.

Nu sunt bine priviþi cei care, în loc sã gãseascã o soluþie, îºi fac o datorie de onoare din a critica orice ºi pe oricine.

De asemenea, deranjante sunt ºi lamentãrile permanente, exagerãrile de orice fel, evidenþierea doar a dificultãþilor.

- Neasumarea responsabilitãþii – puþini sunt capabili sã-ºi recunoascã propriile greºeli ºi sã-ºi asume propriile eºecuri; de multe ori vina este aruncatã asupra altora. Tot aici se încadreazã situaþiile în care este evitatã îndeplinirea unor sarcini, se cautã amânarea lor, trecerea spre alte departamente sau servicii.

Aceste atitudini apar în opinia celorlalþi ca nehotãrâre, nesiguranþã profesionalã, neîncredere în sine.

- Asumarea meritelor celorlaþi – accentul prea mare pus pe „eu“ în detrimentul grupului, exagerarea propriului rol în îndeplinirea unor activitãþi coroborat cu minimalizarea sau nerecunoaºterea rolului celorlaþi sunt în mãsurã sã atragã dezabrobarea celor din jur ºi evitarea cooptãrii în echipã a unor astfel de personaje.

- Etalarea problemelor personale – fiecare dintre noi avem probleme, dar aducerea lor permanent în atenþia colegilor este deranjantã; departe de a atrage simpatia celor din jur, astfel de persoane sunt vãzute ca incapabile sã-ºi gestioneze viaþa, atrãgând neîncrederea colegilor în capacitatea lor de a-ºi îndeplini sarcinile de serviciu. Mai mult decât atât, astfel de persoane ajung subiect de discuþie în întreaga organizaþie.

- Invadarea spaþiului personal, încãlcarea intimitãþii – în multe companii, instituþii nu se poate vorbi de intimitate, de spaþii proprii. Fie cã e vorba de birouri mici, în care îºi desfãºoarã activitatea prea mulþi angajaþi, fie cã avem de-a face cu sãli generoase, organizate ca open-space, ne desfãºurãm activitatea la vedere, suntem permanent în atenþia colegilor. Fãrã sã vrem, unele obiceiuri ajung sã-i deranjeze pe cei din jur: discuþiile cu colegii pe un ton prea ridicat, micile bârfe, exprimarea opiniilor oricând ºi oricum, vorbitul prea tare la telefon, vorbitul prea mult la telefon cu cei de acasã sau cu prietenii, obiºnuinþa de a „împrumuta“ lucruri pe care nu le mai restituim (obiecte de biroticã, îndeosebi), nerespectarea regulilor elementare de igienã, volumul prea tare al calculatorului etc..

- Nerespectarea standardelor de execuþie – de modul în care ne îndeplinim propriile sarcini - fie cã vorbim de calitatea lucrãrilor, fie cã vorbim de încadrarea în timp sau de consumul de resurse - depinde îndeplinirea sarcinilor celorlaþi, de atingerea obiectivelor companiei sau instituþiei în care activãm.

Abateri repetate în acest sens ne depoziþioneazã în ochii colegilor ºi a ºefilor.

Lista este deschisã, cãci lucruri enervante sunt multe. Mi-ar plãcea sã am ºi opinia dumneavoastrã.

O

„Nu exclud sã se reia creºterea economicã în 2011“

„Nu nivelul impozitelor este supãrãtor în România...!“

apreciazã Lucian Croitoru, consilierul Guvernatorului BNR

apreciazã Mugur Isãrescu, Guvernatorul BNR

pag. 4

„Fãrã mari profesori, nu putem face teatru de calitate“ considerã maestrul Radu Beligan

pag. 8

„Patronii români nu prea investesc în viitor“ constatã Dan Ilinca, director de vânzãri al revistei „MAN Lifestyle“

Psih. pr. Claudia Daniliuc

POINT

POINT

business

economie

business

„Nu exclud sã se reia creºterea economicã în 2011“ apreciazã Lucian Croitoru, consilierul Guvernatorului BNR

sunt provocãrile României?

Care

Provocarea principalã a României este asigurarea sustenabilitãþii fiscale, dar fãrã sã fie „confiscate” perspectivele creºterii economice! Iar acest lucru este o provocare, deoarece nu este uºor sã fie îndeplinite ambele deziderate. Cele douã obiective sunt, aparent, în contradicþie ºi de aceea ºi spun cã reprezintã o provocare. Sustenabilitatea fiscalã este strict necesarã, pentru cã – dacã nu este asiguratã – va duce la creºterea ponderii datoriei publice în Produsul Intern Brut (PIB), indicator pe care îl au în vedere toþi investitorii. De altfel, existã diverse grade de toleranþã ale investitorilor faþã de nivelul de îndatorare al unei þãri. În acest context, România

nu a fost niciodatã prea mult îndatoratã, dar dacã – de exemplu - deficitele ar rãmâne ºi în 2010, ºi în 2011, ºi în 2012 la 6% din PIB, în 2012 ponderea datoriei publice în PIB ar creºte de la 36%, cât este acum, la 45%. ªi nu ºtim ce schimbãri produce în sentimentele unui investitor acest indicator. De aceea, este bine sã-l menþinem cât mai scãzut.

Aceasta este principala provocare a României! Însã, existã riscuri faþã de aceastã provocare. Un risc major vine de la faptul cã sunt multe alegeri în anii care urmeazã. ªi în 2012, ºi în 2013 ºi în 2014...

Un risc mai putin major este faptul cã în martie 2011 expirã Acordul cu Fondul Monetar Internaþional. Dacã nu se încheie pânã atunci un nou acord, credibilitatea - cel puþin pe o perioadã scurtã - va fi erodatã, ceea ce va îndepãrta investitorii de România. ªi asta este important, deoarece creºterea economicã depinde de investiþiile strãine!

Un alt risc vine de la ajutoarele sociale. Existã un mare grad de dependenþã a populaþiei faþã de aceste ajutoare. Ele sunt contra-productive ºi trebuie reformate!

Un alt risc vine de la faptul cã în sectorul public se menþine încã un nivel relativ înalt de supra-ocupare, adicã ajustãrile numãrului de personal care este în exces nu s-au fãcut cu viteza necesarã, pen-

tru a sprijini creºteri de salarii mai mari, ceea ce eludeazã calitatea lucrului celor care au salarii foarte mici.

Este bine cã în România s-a înþeles faptul cã creºterea economicã depinde de intrãrile de capitaluri strãine, pentru cã au crescut eforturile de atragere de fonduri europene. Se lucreazã chiar la o reformã în administraþie, care sã ducã la aceste creºteri. Se implementeazã acordul cu Fondul Monetar Internaþional, ceea ce oferã credibilitate ºi atrage capitaluri strãine sau creeazã condiþiile necesare pentru atragerea de capital strãin.

Ceea ce cred cã s-a înþeles mai puþin este cã, dincolo de ajustãrile fiscale, sunt necesare reforme structurale ºi mai profunde care sã ducã la creºterea Produsului potenþial al României. Dacã aceste reforme nu sunt implementate, creºterea economicã efectivã riscã sã fie mai mare decât cea potenþialã, iar aceasta ar crea presiuni inflaþioniste, ar putea duce la deteriorarea Contului curent etc...

Reforme structurale mai profunde trebuie fãcute pe toate pieþele. De exemplu, în sectorul financiar trebuie ca autoritãþile sã se abþinã în a face modificãri care sã slãbeascã, în vreun fel, capacitatea sectorului financiar de a reveni la condiþii de creditare normale, cum au fost înainte de crizã; pe piaþa muncii trebuie introdusã competiþia ºi ar trebui flexibilizatã piaþa muncii. În special, trebuie prevãzutã în lege posibilitatea de eliminare ºi de atragere a forþei de muncã din motive de eficienþã.

Acest lucru este în beneficiul atât al angajatului, cât ºi al angajatorului. Angajatorul, cu actuala legislaþie, este reticent sã angajeze, pentru cã ºtie cã e foarte dificil sã elibereze forþa de muncã, iar asta este o consecinþã negativã pentru angajator.

Mai trebuie menþionate barierele la ieºire, pentru a creºte competitivitatea pe piaþa bunurilor ºi serviciilor ºi - de asemenea - reformele legate de pensie, strict necesare pentru a creºte potenþialul economic al României. Principala reformã este, aici, ducerea vârstei de pensionare spre 65 ani, atât la bãrbaþi, cât ºi la femei ºi bineînþeles cã statul trebuie sã continue reforma de dezvoltare a sistemului de pensii, prin creºterea Pilonului 1 ºi al Pilonului 2. Au fost tentaþii de a nu orienta sumele promise cãtre Pilonul 2 ºi ar fi o greºealã ca ele sã nu se ducã, pentru cã este o competiþie europeanã în acest domeniu. Într-un viitor care se numãrã în decenii, România se va plasa greºit faþã de þãrile din jur - Polonia, Cehia, Ungaria, Slovacia - în privinþa pensiilor private, iar atunci populaþia României va suferi, în viitor.

îºi va reveni economia româneascã?

Când

Economia româneascã traverseazã, deocamdatã, o perioadã de sentiment negativ destul de profund. Acest lucru afecteazã, pe de o parte, intrãrile de capitaluri ºi - deci – afecteazã indirect investiþiile, iar pe de altã parte afecteazã consumul, pentru cã oamenii sunt reticenþi în a cheltui, neºtiind exact când va apãrea “raza de luminã”, spre viitor.

De aceea, cred cã reluarea creºterii economice a României se va face destul de lent. Eu nu exclud sã se reia creºterea economicã în 2011, însã cred cã va fi una foarte slabã, ca sã zic aºa, dar – oricum - când va apãrea, va fi un semn de speranþã! POINT

It is a good thing that Romania has understood the economic growth depends on foreign capital inflows, because the efforts to attract European funding have increased. Presently, the administration is being reformed, and that is expected to lead to these Traducere de increases. The agree- Cosmina Stroescu ment with the International Monetary Fund is being implemented now. This gives credibility and attracts foreign capital or creates the necessary conditions to attract foreign capital.

What I think it was not very well understood is that, beyond the fiscal adjustments more profound structural reforms are necessary if we want to increase the potential Product of Romania. Unless these reforms are implemented, the actual growth is likely to be greater than the potential one, and this might create inflationary pressures and could lead to a deterioration of the current account etc...

Deeper structural reforms must be made in all markets. For example, in the financial sector the authorities should refrain from making any changes that might weaken the financial sector’s ability to bring the credit conditions to normal, as they were before the crisis; competition must be introduced on the labor market which should also become more flexible.

Furthermore, the possibility to eliminate or attract labor should be stated by law for efficiency reasons. This is both to the employee and the employer’s benefit. The employer, under the current legislation, is reluctant to employ, because he knows it’s going to be very difficult to reduce the personnel later on, and this is a negative consequence for the employer.

There also should be mentioned the existing output barriers to increase competitiveness on goods and services market -as well as– the reforms referring to pensions, needed to increase the economic potential of Romania.

The main reform in this sector is the extending of the retirement age to 65 years, both for men and women. Moreover, the State must continue to reform the pension development system by increasing Pillar 1 and Pillar 2. There have been attempts not to allot the promised amounts to Pillar 2, but that would be a mistake because, in this field, it is a European competition. Few decades later, our country will be on the wrong position compared to its neighbors - Poland, Czech Republic, Hungary and Slovakia –in the domain of private pensions and in the end Romania’s population will suffer. POINT

Interviu realizat de Ioan Sorin Roºu

ECONOMICÃ

I

I

T

C

A

Z

N

A

R

T

T

N

A

I

C

R

E

M

O

C

C

O

E

R

A

O

L

A

V

B

N

E

G

O

C

I

E

R

I

A

L

R

I

R

E

L

A

E

D

N

Cuvintele sunt introduse în grilã de la stânga la dreapta, de la dreapta la stânga, de sus în jos ºi de jos în sus. Bifaþi conform listei, literele nebifate alcãtuind cheia jocului.

A

T

C

A

R

T

N

O

C

I

Dicþionar:

C

P

E

T

O

N

C

N

A

B

S

A

F

R

A

M

T

E

R

P

I

O

R

A

T

I

T

S

O

C

F

I

R

O

T

A

Z

N

A

V

M. Lazãr

FIRME MARI

BANI COMERCIANT TRANZACÞII MARFÃ COST VÂNZÃTOR REZOLVARE: CORPORAÞII

PREÞ BANCNOTE CONTRACT DEALERI VALOARE NEGOCIERI FISCAL

3

Bãncile centrale se vor implica în economia realã Guvernatorul Mugur Isãrescu crede cã bãncile centrale se vor implica tot mai mult în economia realã, pentru a asigura stabilitatea financiarã, dar ºi cadrul de transmisie a mecanismelor de politicã monetarã, unde a dat ca exemplu majorarea dobânzilor la bãnci în contrast cu evoluþia ratei BNR. „S-a spus foarte bine cã nu e treaba unei bãnci centrale sã intre chiar atât de adânc în economia realã. De ce o facem noi ºi de ce o vom face chiar mai apãsat în perioada umãrãtoare, inclusiv prin sucursale? (...)

Avem un motiv foarte serios. Nu e vorba doar de o uºoarã reorientare. Izolarea asta, sau departajarea unei bãnci centrale de economia realã, o sã înceapã sã se estompeze.

Nu ºtim cum va arãta o bancã centralã în urmãtorii ºapte ani“, a început Isãrescu discursul la un seminar pe tema fondurilor europene, organizat la BNR de ziarul Economistul.

Oficialul BNR crede cã o astfel de schimbare a poziþionãrii este similarã implicãrii bãncilor centrale în viaþa socialã, a modului cum au început sã comunice, sau similarã câºtigãrii independenþei politice, de asemenea recentã în bãncile centrale europene ºi mai ales în Marea Britanie. (Mediafax)

Rusia îºi va consolida forþele nucleare dacã SUA nu ratificã Tratatul START Rusia va fi nevoitã sã-ºi consolideze forþele nucleare dacã noul Tratat START nu va fi ratificat de Statele Unite pânã la sfârºitul anului, a declarat premierul rus, Vladimir Putin, într-un interviu acordat CNN, care urmeazã sã fie difuzat miercuri, relateazã RIA Novosti, în pagina electronicã. „Nu este alegerea noastrã. Nu vrem sã se întâmple aºa ceva. Dar aceasta nu este o ameninþare“, a spus Putin, în interviul acordat lui Larry King.“Nu facem decât sã spunem cã la aºa ceva se aºteaptã toatã lumea dacã nu ajungem la un acord privind un efort comun“, a adãugat premierul rus. (Mediafax)

Bucureºtiul, în Cartea Recordurilor, cu cea mai mare instalaþie de Crãciun într-un spaþiu închis Bucureºtiul a intrat în Cartea Recordurilor cu cea mai mare instalaþie de Crãciun expusã într-un spaþiu închis - un mall -, joi searã, recordul fiind omologat de o reprezentantã Guinness World Records.

Instalaþia a fost aprinsã la Sun Plaza de cãtre Cristian Popescu, primarul Sectorului 4, vedeta de televiziune Laura Cosoi ºi Michael Richard, general manager al EMCT, dezvoltatorul Sun Plaza. În vederea atingerii acestui record, la Sun Plaza au fost instalate 500 de perdele de lumini cu o lãþime de doi metri ºi înãlþimea de 1,5 metri - în interiorul mall-ului -, 6 perdele cu o înãlþime de 2 metri ºi o lãþime de 7 metri, la intrãri, 20 de perdele cu înãlþimea de 2 metri ºi lãþimea de 7 metri, la restaurantele fast-food, 120 de ghirlande luminoase, la scãrile rulante, iar la etaj au fost împodobiþi 40 de brazi cu 2.400 de leduri. În total, au fost aprinse 449.658 de beculeþe. (Mediafax)

ªomerii vor putea afla locurile de muncã disponibile printr-un Call center Serviciul Public de Ocupare va avea un Call center la care ºomerii vor putea suna pentru a afla ce locuri de muncã sunt oferite în zona în care locuiesc sau de ce acte au nevoie pentru indemnizaþia de ºomaj, serviciul urmând sã fie înfiinþat printr-un proiect european de peste 10 milioane de lei.

Serviciul de Call center al Agenþiei Naþionale pentru Ocuparea Forþei de Muncã ar putea fi funcþional din luna mai a anului viitor, urmând sã fie alocat numãrul de telefon pentru acesta.

Persoanele aflate în cãutarea unui loc de muncã vor putea suna pentru a afla ce posturi sunt disponibile în oraºele în care locuiesc sau pentru a se informa despre programele de calificare sau formare profesionale.

Cei care rãmân fãrã locuri de muncã ºi vor sã beneficieze de indemnizaþia de ºomaj vor putea sã sune pentru a afla de la consultanþi de ce acte au nevoie la dosar, de unde le pot obþine ºi unde trebuie sã le depunã. (Mediafax)

POINT

POINT business

business

4 culturã

„Fãrã mari profesori, nu putem face teatru de calitate“ considerã maestrul Radu Beligan

-am întâlnit cu Radu Beligan într-o împrejurare care nu prea are de-a face cu teatrul. Prezenþa Maestrului, într-o searã de toamnã târzie, a fost surpriza pregãtitã de organizatorii seminarului financiar-bancar EU-COFILE - Banca Naþionaþã a României, Alpha Bank ºi Asociaþia Românã a Bãncilor - desfãºurat recent la Sinaia.

Iar maestrul Beligan ne-a încântat cu o prestaþie excepþionalã, vorbind timp de aproape douã ore despre teatru ºi viaþã.

Despre viaþa sa, la cei aproape 92 de ani (îi va împlini pe 14 decembrie) ºi despre marea sa iubire: teatrul!

«Am ajus la vârsta când fiecare zi este un cadou Ceresc… În ultima vreme, foarte multã lume îmi pune aceastã întrebare stereotipã: „Care este secretul longevitãþii dvs.?“ Cât timp mai am încã rãbdarea sã le rãspund, le spun cã, dupã mine, secretul biblic al longevitãþii este IUBIREA! Cred cã suntem pe Pãmânt pentru acest lucru unic: sã iubim. Repet adesea celor ce vor sã m-asculte: „iubiþi ce vreþi, dar iubiþi“! Nimic nu este mai dezastruos decât „infirmitatea“ inimii. ªi - pentru cã am acest prilej - daþi-mi voie sã vã declar ceea ce n-am putut sã fac, pânã acum: sã vã declar cã vã iubesc!

Da! Vã iubesc ºi pe dvs, spectatorii mei credincioºi, care m-aþi fãcut ceea ce sunt azi... Vã mulþumesc pentru toate învãþãmintele cu care dulce m-aþi „împovãrat“ de-a lungul atâtor ani. Am cãlãtorit frumos împreunã! Cum spunea minunatul meu prieten Philip Noire: „dacã viaþa este o cãlãtorie scurtã, trebuie sã încer-

M

cãm sã o facem la clasa întâi“!» – a spus Maestrul, în finalul spectacolului pe care ni l-a oferit.

Apoi, dupã aplauzele noastre furtunoase, a acceptat sã-mi ofere un scurt interviu, în exclusivitate.

C

e este teatrul: lux, necesitate, distracþie, relaxare sau... afacere?

Teatrul este una dintre posibilitãþile cele mai fericite de a te învãþa sã fii OM! Un om întreg, lucru care ar trebui învãþat, din ce în ce mai mult, în ultima vreme. Probabil cã aþi urmãrit în presã – ºi mai ales la televiziuni – dramele care s-au întâmplat în ultimul timp, cu actorii, care trebuie sã treacã prin niºte situaþii de neînþeles. Teatrele sunt obligate, acum, sã dea afarã foarte mulþi actori, sã facã economii. Teatrele nu mai au voie sã-i angajeze pe actorii trecuþi de o anumitã vârstã ºi care sã fie plãtiþi ca ºi cum ar avea al doilea salariu...

Mã rog, nu mã amestec în toate astea, pentru cã eu sunt „desprins“ de aceste probleme teatrale. Nu vreau sã-mi amintesc decât de vremurile frumoase, în care teatrul era „rege“. Asta m-a fãcut ca, în zilele acestea atât de nefericite pentru teatru, sã fac un pic de... „propagandã“ pentru el.

Î

n spectacole, vorbiþi foarte mult despre Ion Luca Caragiale, pe care l-aþi ºi jucat foarte mult.

Cât de actual este Caragiale?

Pãi, se vede asta în fiecare zi, de dimineaþã ºi pânã seara! Ce sã mai comentez?...

spectacolul dumneavoastrã, Înne-aþi spus cã „hrana necesarã vieþii unui actor este cultura“.

Iar, apoi, vorbind despre marele actor Ion Iancovescu, aþi mãrturisit cã „nu prea citea“...

A! Nu are nicio legãturã ce se întâmpla în acea epocã de “minune teatralã”, la începuturile teatrului românesc! Sigur cã, în acea perioadã nu prea erau ºcoli, iar teatrul se juca mai mult în stil „amatoresc”, dar aºa este la început. Însã, acei actori despre care v-am spus cã nu prea citeau, cã nu citeau nici mãcar ziarele, aceia erau genii, care suplineau - prin calitãþile teatrale ºi alte calitãþi – tot ceea ce înseamnã „culturã“, cu o mare inteligenþã ºi o enormã putere de a pãtrunde în sufletul omului, superioare chiar ºi unui filozof.

pãrere aveþi despre actualele regizorale ºi – mai Cetendinþe ales – scenografice, care scot teatrul din registrul clasic?

Ce sã vã spun? Oricum, eu merg mai rar acum la teatru, sã vãd teatru, pentru cã nu am timp. Dar sunt unele exagerãri care mã îmbolnãvesc, pur ºi simplu, aºa cã nu aº vrea sã intru în detalii cu acest subiect. Las criticii de teatru sã vorbeascã ºi sã analizeze.

A

u plecat dintre noi, în ultimii ani, mulþi actori din ceea ce ne obiºnuisem sã denumim „generaþia de aur“.

Cine vine în urma lor?

Nu am de unde sã ºtiu cine va veni în locul lor. („Am constatat cã tinerii «aspi-

ranþi» la statutul de actor nu prea acceptã sã li se dea sfaturi «bãtrâneºti». Oscar Wilde spunea cã «este o prostie sã dai sfaturi, iar sã dai sfaturi bune este de-a dreptul catastrofal»! De câte ori am fost întrebat dacã arta actorului se poate învãþa la ºcoalã, rãspunsul meu a fost cã se pot deprinde, acolo, unele legi generale, unele

reguli tehnice, dar cã misterul creaþiei nu-l poþi descoperi decât singur! Foarte greu ºi de-a lungul multor ani“ – spunea maestrul, în spectacolul sãu). Dar am impresia cã s-a cam terminat cu marii profesori. ªi fãrã mari profesori nu putem face un teatru de mare calitate!

Interviu realizat de Daniel Neguþ

POINT POINT

business

analizã

business

5

E tunel sau puþ de minã?

n fost prim ministru spunea poetic cã mai avem puþin ºi o sã vedem luminiþa de la capãtul tunelului.

Evident, se referea la tunelul întunecat al trnziþiei ºi la speranþa unei vieþi mai bune la sfârºitul acelui parcurs. Au mai fost câþiva prim miniºtri de atunci, dar luminiþa de la capãtul tunelului tot nu am vãzut-o, cãci din tunelul tranziþiei am nimerit în tunelul crizei mondiale.

Mai de voie, mai de nevoie, am continuat sã bâjbâim prin tunel, cãutând ieºirea ºi luminiþa, cãlãuziþi de mãsurile de austeritate pe care guvernul le-a luat în speranþa cã macrostabilizarea promisã de cãtre FMI ne va scoate la luminã.

Rezultatele economice publicate de cãtre Comisia Naþionalã de Statisticã pentru trimestrul al treilea sunt însã atât de dezamãgitoare, încât mã întreb dacã nu suntem într-o mare dilemã.

Oare nu cumva am confundat tunelul cu un puþ de minã? Ar fi o confuzie gravã, cãci tunelul are douã capete, o intrare ºi o ieºire, pe când puþul de minã are doar o intrare care, fatalmente, te duce din ce în ce mai jos.

U

Din punctul meu de vedere, scãderea în continuare a economiei nu poate fi explicatã doar prin creºterea TVA-ului, deºi influenþa acesteia nu poate fi neglijatã. Faptul cã România nu reuºeºte sã intre în trendul general de creºtere al economiei europene, fiind (cu excepþia Greciei) singura þarã în care nu se realizeazã nici mãcar o stopare a cãderii economice, mã determinã sã afirm cã mergem pe un drum greºit, care cere de urgenþã o corecþie dacã nu vrem sã fim, într-adevãr, pe direcþia unui puþ de minã.

S-ar cere o corecþie conceptualã a programului anticrizã/de austeritate, care, chiar dacã ar fi în opoziþie cu schema FMI, ar fi mult mai aproape de realitatea ºi specificitatea economiei româneºti.

Cred cã aceastã corecþie ar trebui fãcutã cel puþin în trei direcþii principale: • Ar trebui sã se înþeleagã ce consecinþe reale are faptul cã România are o structurã economicã deficitarã, în sensul cã este periculos de dependentã, prin import ºi export (cca.75%), de o singurã piaþã, aceea a Uniunii Europene. Credinþa conform cãreia aceastã dependenþã ar fi beneficã, pentru cã o relansare a pieþei europene ar duce automat ºi la relansarea economiei româneºti, s-a dovedit falsã. Chiar dacã producþia industrialã a crescut ºi, corespunzãtor, exportul, efectul lor pe creºterea economicã nu a fost relevant, deoarece o parte a venitului din export s-a pierdut prin plata importului de completare necesar exportului, dar ºi deoarece creºterea exportului s-a realizat integral prin aportul a numai patru firme strãine sau multinaþionale localizate în România. Concluzia este clarã: numai prin efectul de antrenare a pieþei europene, economia noastrã nu poate ieºi din recesiune.

• Relansarea economicã nu poate fi realizatã doar prin controlul deficitului bugetar. Macrostabilizarea trebuie sã se realizeze prin concurenþa a doi factori bugetari. Unul îl reprezintã reducerea

cheltuielilor, iar celãlalt, creºterea veniturilor prin: o colectare superioarã, reducerea criminalitãþii economice, stimularea economiei reale. S-ar cere renunþarea la concepþia de sorginte FMI, conform cãreia se impune o reducere drasticã a cheltuielilor chiar în condiþiile în care nu se iau mãsuri de stimulare a economiei reale. Este, dupã pãrerea mea, necesar sã se treacã urgent la flexibilizare fiscalã, în primul rând prin reducerea gradului de impozitare a muncii. Concluzia: trebuie stimulatã economia realã.

• S-a dovedit cã România nu poate considera scãderea consumului ca o variabilã esenþialã a programului anticrizã.

Precaritatea tradiþionalã a veniturilor salariale româneºti (nu comentãm populismul aberant al unor aprecieri de genul „salarii sau pensii neruºinate“) faþã de media europeanã, nivelul primitiv ºi sãrac al alimentelor din coºul zilnic mediu de consum, ca ºi nivelul extrem de scãzut al patrimoniului familial de bunuri de consum îndelungat nu mai pot suporta mãsurile de scãdere masivã ºi bruscã a veniturilor populaþiei fãrã a atinge limita pauperizãrii generalizate, cu efecte dramatice asupra consumului ºi implicit al producþiei ºi circulaþiei mãrfurilor. Ar

trebui sã se realizeze o stimulare rapidã a consumului ºi a serviciilor de consum prin renunþarea la creºterea în continuare a impozitelor/taxelor, ca ºi la disponibilizãrile nedublate de o ofertã corespunzãtoare de locuri de muncã. Concluzia: scãderea consumului adânceºte criza.

Se mai pot adãuga multe alte corecþii.

Important este sã se înþeleagã cã drumul indicat de FMI ºi aplicat de guvern nu duce la luminiþa de la capãtul tunelului.

Rezultatele trimestrului trei reprezintã momentul adevãrului. În pofida sacrificiilor impuse populaþiei, rezultatele nu apar ºi nici nu existã speranþa realã a unei îmbunãtãþiri pe perioada viitoarelor 45 de zile, considerate vitale pentru pregãtirea corectã a anului 2011. Trimestrul trei aratã cã relativa buna situaþie a trimestrului doi a fost o întâmplare conjuncturalã. Tendinþa realã a economiei este de scãdere.

Intrãm în puþul de minã. Într-adevãr, experienþa din Chile ne aratã cã pot fi salvaþi ºi cei care cad în puþ, dar acolo au fost vreo treizeci de persoane, aici suntem cam douãzeci de milioane. POINT

Mircea Coºea

Is it a tunnel or a mine shaft?

A former prime minister stated, in a poetic style, that we would soon see the light at the end of the tunnel.

Obviously, he was hinting at the dark tunnel of transition and the hope for a better life that was to come. There have been several prime ministers ever since, but we still haven’t seen the light at the end of the tunnel because the tunnel of transition turned into the tunnel of the global crisis. More or less willingly we kept on groping through the tunnel, trying to find an exit and the light, guided by the austerity measures the government has taken, hoping that the macro-stabilization promised by the IMF would bring us to light.

The economic results published by the National Commission of Statistics for the third quarter are so disappointing that make me wonder whether we are not facing a great dilemma. Haven’t we taken the tunnel for a mine shaft? It would be a serious confusion, because the tunnel has two ends, an entrance and an exit, while the mine shaft has only one entrance which, inevitably, takes you deeper and deeper under the ground.

From my point of view, the economy’s continuous decline can not be explained only by the VAT increase, although its influence can not be ignored. The fact that Romania still can’t be on the general European trend of developing economies, being the only country(besides Greece) that cannot stop the economic collapse, makes me believe that we are going in the wrong direction and we need a sudden change of the course unless we want to be walking in a mine shaft.

A conceptual correction is required for the anti-crisis/austerity program, which, though in opposition to the IMF plan, could be much closer to the reality and particularity of the Romanian economy.

I think this correction should be done in at least three main directions: It should be made clear to everyone the real consequences of the fact that Romania has a weak economic structure, namely that through its export and import is dangerously dependent on a single market, that of the European Union.

The belief that this dependence would be beneficial because a boost of the European market would consequently lead to a boost of the Romanian economy has proved false. Although the industrial production, and consequently the exports, increased, their effect on the economic growth was not relevant, because a part of the export income was wasted on the payment of the completing import necessary to export, and also because the export growth was mainly achieved by the contribution of only four foreign firms or multinational companies located in Romania. The conclusion is obvious: only through the entailing effect of the European market our economy can not put an end to the recession.

The economic boost can only be achieved through a better budget deficit management. Macro-stabilization must be achieved through the competition of two budget-related factors namely the costs reduction and revenue increase. This can be done through a better way of collecting money, reducing the economic crime, and stimulating the real economy. It would be necessary to give up to IMFlike concept according to which a drastic reduction of the expenditure is needed even if no measures to stimulate the real economy are taken. In my opinion, it is highly necessary to achieve fiscal flexibility, primarily by reducing the labor tax.

Conclusion: the real economy must be stimulated.

• It turned out that Romania can not take the decline in consumption as the main variable for the anti-crisis program. The well-known scarcity of the Romanian wages (not to comment the populism of some expressions like „shameless wages or pensions”) compared to the European average income, the extreme simplicity of the daily food basket, as well as the extremely low number of the family’s consumption goods show that Romanians cannot go through the serious and sudden reduction measures of the their income without becoming extremely poor. This will have dramatic effects on the consumption and consequently on the production and circulation of goods. There should be devised a plan for a real boost of the consumption and consumer services, which can only be achieved if we stop the continuous increase of the taxes and the layoffs which are not followed by a proper offer of employment .Conclusion: the consumption decrease makes the crisis even worse.

More measures can also be added to the ones listed above.

It is important to understand that the path suggested by the IMF and followed by the government does not lead to the light at the end of the tunnel.

The results of the third quarter speak for the truth.

Despite the sacrifices imposed on the population, the results are not visible and it’s not likely to have any positive changes during the next 45 days, which are considered vital for a thorough preparation for 2011. The analysis reports regarding he third quarter show that the relatively positive results of the second quarter were circumstantial. In fact, the economy is declining. We are going down the mine shaft.

Indeed, Chile’s events showed that even those who fall in a mine shaft can be saved, but there were only about thirty people, while here we are about twenty million. POINT

Traducere de Cosmina Stroescu

POINT

POINT business

business

6 social

„Impozitarea forþei de muncã este excesivã în România“ apreciazã Radu Godeanu, vicepreºedintele UGIR

Pe Radu Godeanu l-am întâlnit recent la Sinaia, la Seminarul EU-COFILE, organizat de Banca Naþionalã a Româniie, Alpha Bank ºi Asociaþia Românã a Bãncilor. A fost invitat acolo în calitate de consilier la Ministerul Muncii, Familiei ºi Protecþiei Sociale, pentru a face o prezentare a reformei sistemului de pensii. Însã, am considerat cã Radu Godeanu este un interlocutor mult mai potrivit pentru cititorii noºtri în calitatea sa de vicepreºedinte al Uniunii Generale a Industriaºilor din România – UGIR. ce este aºa de fragmentatã miºcarea Depatronalã?

Aºa a fost „moºtenirea”, de-a lungul timpului, pentru cã – iniþial – ºi sindicatele au fost foarte multe, dar au rãmas doar cinci, pânã la urmã. La fel se întâmplã ºi în cazul patronatelor. Probabil, din cauza faptului cã nu au fost sprijinite de nicio guvernare de pânã acum, în ideea cã o miºcare patronalã puternicã, alãturi de o miºcare sindicalã puternicã, ar fi posibil sã creeze probleme unei guvernãri. Ba chiar, lucrurile au fost încurajate în a rãmâne aºa, ca patronatul sã nu se poatã coagula!

Dar, în acelaºi timp, au fost ºi patronate afiliate politic, care au profitat de situaþie o scurtã perioadã de timp, evident. Acestea, nu au avut niciun interes ca – împreunã cu celelalte miºcari patronale – sã formeze un patronat unitar. Dar unificarea se tot

România (ACPR), care – spre surprinderea tuturor, poate – a reuºit ºi reuºeºte în continuare sã funcþioneze. Mai mult decât atât, chiar funcþioneazã eficient!

lume vede patronatele ºi sindicatele într-o luptã continuã. Aºa este?

Multã

Adevãrul este undeva la mijloc! Patronii nu sunt chiar atât de “rãi”. Sunt niºte limite peste care nu putem trece nici noi, dar nici sindicatele ºi – din fericire – de-a lungul a 10-15 ani de dialog între partenerii sociali, au fost evidenþiate multe puncte comune, chiar dacã fiecare dintre pãrþi vrea sã obþinã mai mult. În mod normal, sindicatele ar trebui sã-ºi doreascã patronate puternice, pentru cã numai aºa pot exista locuri de muncã. Pe de altã parte, nici sindicatele nu trebuie sã fie slabe, pentru cã – astfel – patronatele nu ar mai avea cu cine sã dialogheze! De fapt, amblele pãrþi ar trebui sã conlucreze pentru realizarea unui mediu economic bine dezvoltat.

pãrere aveþi Codul Muncii?

Cedespre

Noi am tot încercat sã corectãm, în timp, Codul Muncii, iar propuneri au venit ºi de la patronate ºi din partea sindicatelor, inclusiv prin negocierea Contractului Colectiv de Muncã. Acum, cred cã este momentul ca acest Cod sã ajungã într-o formã acceptatã ºi înþeleasã ºi de investitorii strãini.

Existã, de altfel, o puternicã miºcare din partea

altã problemã este munca la negru, care se spune cã nu ar putea Odespre exista decât pe baza unui acord “tacit” între patron ºi muncitor – unul plãteºte la negru, iar celalalt acceptã sã fie plãtit aºa... Îmi place sã cred cã nu existã aºa ceva în ACPR! Pãrerea mea este cã astfel de probleme se întâlnesc pe plan local ºi la un nivel mãrunt ºi meschin.

Chestiunea pe care am discutat-o - care este atât în atenþia noastrã, cât ºi a sindicatelor – este eficientizarea rolului Inspectoratelor Teritoriale de Muncã (ITM). Un patron care acceptã munca la negru produce pagubã patronatului. ªi asta, pentru cã – plãtind un lucrãtor la «negru» – venitul familiei acestuia este completat, eventual, de un ajutor social din partea statului, de la buget. Ce înseamnã plata la «negru»? Înseamnã cã acel lucrãtor ori este angajat cu salariul minim pe economie, iar diferenþa o primeºte ca platã neînregistratã nicãieri, ori întreaga platã se face astfel, iar persoana în cauzã apare – oficial – ca fiind fãrã niciun loc de muncã. ªi primeºte ajutor social, care vine, însã, tot din contribuþiile patronilor, din impozitele plãtite de firme cãtre bugetul statului. Este corect?

ºi fiscalitatea excesivã a forþei muncã – aºa cum susþin mulþi analiºti Nudeaicumva pieþei – îi face pe patroni sã prefere plata la „negru“?

Motive pot fi multe, inclusiv acesta. Însã, în spiritul unei competiþii corecte, acest lucru ne produce o pagubã, dupã cum am arãtat. Unii dintre cei plãtiþi astfel primesc ajutoare sociale din profitul nostru, al tuturor patronilor!

Cu privire la fiscalitate, este evident cã, la noi, impozitarea forþei de muncã este excesivã! ªi vã pot spune cã Alianþa Confederaþiilor Patronale din România a propus Fondului Monetar Internaþional un program conform cãruia solicitãm reducerea impozitului pe venit la 10%, scãderea impozitãrii forþei de muncã la circa 42%, corelat ºi cu majorarea salariului minim pe economie. La ultimulul punct, avem de adus un amendament: suntem de acord sã discutãm nivelul salariului minim, în mãsura în care se acceptã anularea grilei de salarizare, care impune patronatului niºte coeficienþi, raportaþi la gradul de pregãtire, în funcþie de salariul minim. De exemplu, un muncitor calificat este obligatoriu sã fie plãtit cu cel puþin 1,2 salarii minime etc...

corect sã se impunã un „salariu Este minim“, indiferent de randamentul acelei munci, indiferent de productivitate? încearcã din anul 1996. În acest timp, au existat diverse forme, diverse iniþiative, care nu au avut rezultate pe termen lung: au durat un an, maxim doi. Însã, de câþiva ani, existã o uniune a nouã Confederaþii (la care s-au afiliat în ultimul timp ºi alte organizaþii sau asociaþii de întreprinzãtori) numitã Alianþa Confederaþiilor Patronale din

investitorilor pentru a aduce anumite modificãri.

Dar, concret, nu putem analiza Codul Muncii decât dupã ce se va ajunge la forma finalã aprobatã!

Deocamdatã, nu vã pot spune decât cã sunt foarte multe propuneri “mãrunte” – ca sã le spun aºa – care ar trebui sã conducã spre o flexibilizare a forþei ºi a timpului de muncã.

Poate cã, teoretic, nu ar trebui sã fie un salariu minim. Însã, în acelaºi timp, salariul minim pe economie reprezintã o problemã socialã, dar poate fi ºi un mecanism care ne-ar putea ajuta sã micºorãm plata la negru, pentru munca necalificatã. Dar ar trebui definit ce înseamnã “muncã necalificatã”. În momentul de faþã, în România existã circa 1.500.000 de angajaþi necalificaþi. Nu

Cosa ne pensi del Codice del lavoro?

Abbiamo cercato di correggere in tempo il codice del lavoro e le proposte sono venuti da datori di lavoro e sindacati, compresi da la negoziazione del Contratto Collettivo di Lavoro.

Ora, penso che sia arrivato il momento di ottenere questo codice in una forma accettata e compresa da parte di investitori stranieri. Cè anche un forte movimento da parte degli investitori di fare alcuni cambiamenti. Ma in realtà, non si può analizzare il codice del lavoro, fino a che non raggiunge la sua forma finale approvata! Per ora, non si può solo dire che ci sono tante proposte ,, piccoli ” – per dirlo così che dovrebbe condurre verso una forza del lavoro e di tempo di lavoro più flessibile.

Un altro problema è che il lavoro sommerso, che dice che non poteva esistere solo sulla accordo ,,tacito tra datore di lavoro e lavoratore – uno paga a nero e altro accetta di essere pagato così ...

Mi piace pensare che non cè qualcosa così in ACPR! La mia opinione è che questi problemi si riscontrano a livello locale e ad un piccolo e meschino. Il problema che abbiamo discusso che è sia la nostra attenzione e sindacati - è il ruolo più efficace del Lavoro Territoriale Ispettorato (ITM). Un datore di lavoro che accetta il lavoro nero danno proprietà. E così, perché - con il pagamento di un lavoratore in nero - il reddito familiare è completato forse di aiuti sociali da parte dello Stato, del bilancio.

Qual è il pagamento ,,a nero“? Significa che il lavoratore o si impegna a salario minimo, e la differenza di pagamento ricevuto non e registrata da nessuna parte, o almeno così intero pagamento è fatto e la persona in questione è - ufficialmente - come senza un lavoro. E riceve assistenza sociale, ma che viene anche dai contributi dei datori di lavoro, le tasse pagate dalle aziende per il bilancio dello Stato. È corretto? POINT

Traducere de Cornelia Shili este prea mult? E chiar absurd! Nu se poate sã fie un numãr atât de mare. Asta înseamnã cã, în continuare, se practicã munca la negru. Sau “la gri”...

ieºim din crizã?

Când

Din crizã ieºim fiecare, pe rând, atunci când ne rezolvãm problemele! Lãsând gluma la o parte, pot spune cã nu se ºtie când se va ieºi din criza economicã mondialã. Semnalele noastre, ale patronatelor, ne fac sã fim mai puþin optimiºti, comparativ cu cei care au spus cã România va ieºi din crizã în 2011. POINT

Interviu realizat de Marius Romaºcanu

Peste 3500 de vizitatori la a patra ediþie a Târgului Internaþional de Vinuri GoodWine ucurându-se de o promovare media de excepþie, a patra ediþie a Târgului Internaþional de Vinuri Good Wine, ce s-a desfãºurat în perioada 26-28 noiembrie 2010 a fost locul unde peste 3.500 de vizitatori s-au întâlnit cu cele mai reprezentative vinuri româneºti ºi din import. „Pânã la urmã, succesul nemaipomenit al târgului GoodWine, numãrul record de participanþi ºi, spre bucuria acestora, de vizitatori, reprezintã semnul clar al hotãrârii românilor de a se întoarce cãtre valori reale, cãtre «bien etre»“, a declarat Cãtãlin Pãduraru, critic de vin. „De multã vreme nu am vãzut atât de multe zâmbete pe feþele producãtorilor, dar ºi pe cele ale iubitorilor de vin deopotrivã. Minunat. Un «nou început» pentru vinul de calitate?!“, a adãugat acesta.

Ediþia a patra a Târgului Internaþional de vinuri GoodWine s-a bucurat de cea mai numeroasã participare de pânã acum: peste 20 de producãtori de vin, 6 importatori ºi alte 10 companii din domenii conexe (apa mineralã, echipamente frigorifice, accesorii vin, agenþii de turism, edituri cãrþi despre vin, autoturisme).

Vizitatorii au putut degusta o gamã largã de soiuri de vin, din cele peste 360 prezente la târg, iar cele 100 de tipuri de vin lansate în premierã la târg au captat simþurile celor care au trecut pragul GoodWine.

Partenerul Oficial al Târgului Internaþional GoodWine a fost cel mai mare pro-

B

ducãtor de vinuri din România, Cramele Murfatlar. „Evoluþie este cuvântul care defineºte aceastã ediþie a Târgului Good Wine. O locaþie neîncãpãtoare, un public select ºi mulþi producãtori efervescenþi mã fac sã cred cã e un început de drum bun atât pentru evenimentele din industria vinului, dar ºi pentru industrie în sine. A fost o ocazie frumoasã de a face cunoºtinþã cu vinurile bune, pe care sper sã o repetãm în curând“, a declarat Daniel Negrescu, Director Marketing la Cramele Murfatlar. „Deºi condiþiile de piaþã nu sunt cele mai favorabile pentru multe domenii, faptul cã suprafaþa închiriabilã a fost vândutã cu trei luni înainte este un prim pas cã interesul jucãtorilor din piaþã este în creºtere, fapt dovedit ºi de numãrul mare al vizitatorilor. Cramele Recaº au dorit ca la acest eveniment sã-ºi prezinte câteva vinuri din noua recoltã (Sole, Solo Quinta, Cuvee Uberland), dar ºi sã organizeze, împreunã cu cei mai importanþi trei parteneri externi (Masi/Italia, Piccini/Italia ºi Robert Mondavi/California), seminarii prin care consumatorii sã afle cât mai multe despre tendinþele de pe plan mondial ºi astfel sã intrãm în rândul þãrilor cu consumatori avizaþi, care, la principalele mese ale zilei, consumã un pahar de vin“, a declarat Ciprian Roºca director de vânzãri la Cramele Recaº, partenerul principal al GoodWine.

Partenerul strategic al GoodWine, Bilbor Mineral Water, ne-a oferit pe

perioada târgului puritate de la altitudine, fiind furnizorul apei minerale premium, venitã tocmai din izvoarele din judeþul Harghita.

Organizatorii au pregãtit numeroase surprize pentru vizitatorii Târgului de Vinuri GoodWine, dacã ne referim la paharele de degustare premium Riedel, dar, mai ales, la participarea de excepþie: Murfatlar (partener oficial), Bilbor (partener strategic), Cramele Recaº (partener principal), Teliani Valley (partener), Domeniile Ostrov (partener), S.E.R.V.E, Vinarte, Crama Opriºor, Cramele Rotenberg, WineRo, Domeniile Sâmbureºti, Crama Basilescu, Domeniile Dealu Mare Urlaþi, Crama Girboiu, Senator Prodimpex, Alcovin, Casa Panciu, Corcova, Budureasca, Vinexpert, Heinrig Distribution, Wine Distribution - Franþa, Ritzi Consulting - Argentina, ITU REFRIGERATION (vitrine frigorifice), Alti Prest (echipamente de climatizare a cramelor), Fusion Technique (distribuitor ustensile de bucãtãrie Kyocera), Bristot (brand premium de cafea).

GoodWine s-a bucurat de o prezenþã internaþionalã importantã: Teliani Valley (Georgia), Bodegas Vicente Gandia (Spania), Ade Excal Internacional - Junta Castilla y Leon (Spania), Edoardo Miroglio (Bulgaria ºi Italia), Ambasada Chile cu stand de þarã, Gastro Cool - echipamente de rãcire a vinului (Germania), Herti-M accesorii vin (Bulgaria).

Vinurile prezentate la GoodWine au provenit din România, Franþa, Italia, Spa-

nia, Bulgaria, Chile, Australia, Argentina, Georgia, Africa de Sud, California. „Pentru noi, expozanþii, au fost trei zile de participare intensã, prilej de dialog fructuos ºi eficient cu publicul, din ce în ce mai avizat, cu specialiºtii, cu presa ºi nu în ultimul rând cu responsabilii din reþeaua HoReCa, GDO etc., mai numeroºi ºi mai disponibili decât în anii trecuþi ºi cu care am avut prilejul sã reînnoim contactele, sã le prezentãm ºi sã degustãm noile produse“, a declarat Sergio Faleschini, directorul general Vinarte, expozant în cadrul GoodWine. În paralel au avut loc evenimente dedicate, lansãri de vinuri ºi show-uri gastronomice susþinute de somelieri, degustãtori ºi bucãtari profesioniºti ce au condus publicul într-o cãlãtorie fascinantã prin lumea vinului ºi a gastronomiei. Show-urile gastronomice au fost prezentate de bucãtarii ºefi de la diverse restaurante ºi ºcoli gastronomice, iar vizitatorii au primit reco-

mandãri de la aceºtia despre cum sã asorteze vinurile preferate cu mâncarea. „Ne dorim ca anul viitor sã ridicãm ºi mai mult nivelul târgului de vinuri GoodWine, iar pregãtirea celei de-a cincea ediþii GoodWine care va avea loc în primãvara 2011 la Bucureºti, a ºi început“, a declarat Angelica Iva, directorul general al firmei Proactive Business Communication, organizatorul târgului GoodWine.

Partener oficial: Murfatlar Partener strategic: Bilbor Partener principal: Cramele Recaº Parteneri eveniment: Teliani Valley ºi Domeniile Ostrov Parteneri media: Vinul.Ro, Good Food, Piaþa, Modern Buyer, Food&Bar, Gastromedia, Horeca, TV Paprika, Playboy, Domus, Cãminul, Casa Mea, România Liberã, Bursa, Wine&More, ViA&Vinul, Autoexpert, Yacht Expert, Yacht Magazin, Business Adviser, Business Point, Be Blue Air, Casino, www.evinoteca.ro, vinexpert. info, www.9am.ro, www.rol.ro, www.wallstreet.ro, www.delly.ro, www.calendareevenimente.ro, www.infoaliment.ro, www.hrbexpert.ro, www.magazinulprogresiv.ro, www.dietetik.ro, www.ebucataria.ro, www.promoafaceri.ro, gospodini. blogspot.com.

Pentru detalii vã rugãm sã vã adresaþi persoanei de contact: Angelica Iva - Director General ProActive Business Communication, pe adresa de e-mail: office@proactivebc.ro sau vizitaþi site-ul www.goodwine.ro POINT

POINT

POINT

business

cluj

business

Forumul interregional al partenerilor SMART+

a mijlocul lunii noiembrie s-a desfãºurart la Cluj-Napoca, Forumul Interregional al partenerilor SMART+.

Partenerii proiectului SMART+, mai exact: Federaþia Aragonezã a Municipiilor, Regiunilor ºi Provinciilor din Spania – lider de proiect; Regiunea Leipzig din Germania; Regiunea Malopolska din Polonia; Regiunea Macedonia de Vest din Grecia; Consiliul Judeþean Cluj; Asociaþia Naþionalã a Municipiilor din Bulgaria, au lansat un apel pentru depunerea de subproiecte.

Beneficiarii eligibili pentru depunerea de subproiecte sunt instituþii publice sau organisme de drept public din regiunile partenere în cadrul proiectului SMART+: Aragon (Spania), Saxonia (Germania), Malopolska (Polonia), Macedonia de Vest (Grecia), Cluj (România) ºi sud-estul Bulgariei.

Fiecare subproiect trebuie sã includã parteneri din minim 3 regiuni partenere în proiectul SMART+.

Bugetul total alocat apelului de subproiecte este de 1,8 milioane euro. Bugetul total al unui subproiect trebuie sã se încadreze în intervalul 250.000 – 350.000 euro, rata de cofinanþare din partea Uniunii Europene, prin Fondul European de Dezvoltare Regionalã fiind de 85% pentru beneficiarii din România, Polonia, Grecia ºi Bulgaria, 75% pentru cei din Spania ºi 70% pentru cei din Germania.

Prioritãþile de finanþare pentru subproiecte sunt: 1. Servicii de consultanþã pentru IMM-uri; 2. Cooperare între IMM-uri ºi institute de cercetare; 3. Servicii financiare pentru IMM-uri; 4. Managementul inovaþiei în companii; 5. Managementul cooperãrii ºi reþelelor IMM-urilor; 6. Stimularea start-up-urilor ºi a spin-off-urilor. În acest context, scopul Forumului Interregional al partenerilor SMART+ este de a oferi potenþialilor aplicanþi oportunitatea de a întâlni parteneri din alte regiuni ºi de a pregãti împreunã propuneri de subproiecte.

Evenimentul a debutat cu câteva prezentãri privind mini-programul SMART+, prioritãþile de finanþare ale apelului ºi criteriile formale pe care trebuie sã le îndeplineascã subproiectele. În a doua parte a zilei, participanþii au dezbãtut împreunã ideile lor de subproiecte cu potenþiali parteneri din celelalte regiuni.

Reamintim pe aceastã cale cã proiectul SMART+ este finanþat prin Programul de Cooperare Interregionalã INTERREG IV C. Proiectul se încadreazã în Axa Prioritarã 1: Inovare ºi economia cunoaºterii,

L

Domeniul Major de Intervenþie: Inovare, cercetare ºi dezvoltare tehnologicã. Durata de implementare a proiectului este de 48 de luni (2010-2013).

Bugetul total prevãzut pentru SMART+ este de 4.004.000 de euro.

Bugetul total propus pentru Consiliul Judeþean Cluj, pentru perioada 2010-2013, este în sumã totalã de 450.000 de euro. Cofinanþarea Uniunii Europene, prin Fondul European de Dezvoltare Regionalã, este de 85%, respectiv 382.500 de euro. POINT

InfoMondo economic

Uniunea Europeanã ne vrea. Noi nu!

Andra-Daria Szasz nergia verde“ cu banii Uniunii Europene e un sector insuficient dezvoltat în România. Cel mai recent program românesc care se integreazã în politicile europene de mediu, „Casa Verde“, se pare cã este neinteresant pentru clujeni.

Autoritãþile române au demarat la începutul acestei veri programul „Casa

„E

Verde”, cu ajutorul cãruia, românii interesaþi pot sã-ºi achiziþioneze instalaþii termice ecologice la doar 20% din costuri.

Cuantumul ajutorului acordat de stat pentru acest program în judeþul Cluj este de 3,5 milioane de euro, însã, potrivit statisticilor oficiale, de abia puþin peste 16% din banii disponibili au fost contractaþi.

De ce ar fi atractiv Programul „Casa Verde”? Pentru cã Programul cuprinde posibilitãþi de finanþare pentru panouri solare ºi pentru instalarea pompelor de cãldurã. Pentru panourile solare, solicitanþii au putut primi pânã la 6.000 de lei din partea statului, pentru pompele de cãldurã, „sponsorizarea” era de pânã la 8.000 de lei, iar pentru o instalaþie termicã - bazatã pe tocãturã lemnoasã sau deºeuri silvice - suma se ridicã la 6.000 de lei.

La nivelul judeþului Cluj, pânã la începutul anotimpului rãcoros au fost aprobate 91 de dosare din 128 depuse.

România a negociat cu Uniunea Europeanã ca ponderea energiei din surse regenerabile sã fie de 24% pânã în 2020. Pentru anul 2010, indicatorul provizoriu este de 19%.

Cererile de finanþare trebuiau depuse la Agenþiile judeþene pentru Protecþia Mediului.

Succes doar 2 sãptãmâni La nivel naþional, programul s-a bucurat de un real succes doar în primele douã sãptãmâni de la lansare. Ministrul Mediului ºi Pãdurilor (MMP), Laszlo Borbely, a anunþat atunci cã, dupã 14 zile de la demararea proiectului, au fost depuse 3.652 de dosare în valoare de 22 milioane lei.

Un posibil rãspuns la faptul cã „succesul a durat doar 2 sãpãmâni” ar fi unele neajunsuri în privinþa derulãrii acestui program. Astfel, potrivit beneficiarilor, faptul cã programul se adreseazã doar caselor, nu ºi blocurilor, este un inconvenient. Un alt inconvenient (destul de important) ar fi acela cã doritorii au fost nevoiþi sã scoatã toþi banii din buzunar pentru investiþia iniþialã, ºi de-abia dupã recepþia lucrãrii li sar fi fãcut decontarea. În concluzie, chiar dacã pare atractiv, Programul „Casa Verde”, datoritã neasjunsurilor menþionate anterior, s-ar putea sã rãmânã... „în aer”. POINT

7

POINT

POINT business

business

8 life-style

„Patronii români nu prea investesc în viitor“ constatã Dan Ilinca, director de vânzãri al revistei „MAN Lifestyle“

O nouã revistã pentru bãrbaþi îºi pregãteºte apariþia pe piaþa presei scrise din România. Este vorba despre „MAN Lifestyle”, o publicaþie trimestrialã, ce-ºi propune, printre altele – nota bene! – sã facã ºi... educaþie bãrbaþilor!

Despre noul concept, dar ºi despre mediul de afaceri, am stat de vorba cu directorul de vânzãri, Dan Ilinca. sunt noutãþile aduse pe piaþã?

Care

Încep cu avantajul principal, care este acela cã accesul la noua revistã nu este condiþionat de vreo platã. Publicaþia va fi distribuitã gratuit, dar nu la orice colþ de stradã sau în intersecþii, pentru cã dorim sã pãstrãm un anumit standard, inclusiv în privinþa modalitãþilor în care revista va ajunge la public. Drept urmare, vor exista anumite locaþii specifice de unde poate fi procuratã, însã, cum spuneam, cu titlu gratuit. Vor fi 85 de astfel de locaþii în Bucureºti, dar – în timp - vom lua în calcul ºi alte oraºe mari: Timiºoara, Constanþa, Iaºi etc.

înþeles cã este o concepþie ºi nu este un brand Amoriginalã extern „importat” în România, aºa cum se întâmplã în celelalte cazuri similare. ªi-atunci, de ce aþi ales un nume în limba englezã (MAN = bãrbat – n. red.)?

Aºa este, nu suntem un brand extern. Dar am ales sã ne numim „MAN”, în primul rând, pentru cã acei cãrora ne adresãm cunosc înþelesul acestui cuvânt

ºi vor ºti cã lor le aste adresatã revista.

Pe de altã parte, dat fiind faptul cã printre punctele de distribuþie sunt ºi hoteluri unde sunt cazaþi mai ales turiºti strãini, am dorit ca ºi aceºtia sã înþeleagã încã din titlu despre ce este vorba în conþinut, la modul general. ªi chiar dacã textele sunt publicate în limba românã, ei gãsesc în paginile revistei noastre informaþii publicitare ºi imagini sugestive legate de firmele din România care pot oferi produse ºi servicii destinate bãrbaþilor. De aceea am ales ca titulatura sã fie în limba englezã.

despre publicul-þintã. va adresaþi, de fapt?

AþiCuiamintit

Nu tuturor bãrbaþilor, bineînþeles!

Nu vreau sã jignesc pe nimeni, dar segmentul celor trecuþi de o anumitã vârstã sau care trãiesc într-un anumit mediu nu mai sunt interesaþi de ceea ce oferim noi. Am spus deja cã dorim sã ne ridicãm la un anumit standard, inclusiv în ceea ce priveºte publicul-þintã, iar acest lucru va putea fi constatat ºi din calitatea prezentãrii ºi a condiþiilor grafice. La aceste standarde, orice publicaþie ar trebui sã fie „vândutã“, sã aibã un preþ, dar noi preferãm sã o oferim gratuit, aºa cum am menþionat la început.

opþiune este legatã ºi Aceastã de perioada de crizã economicã pe care o traversãm, în care mulþi oameni nu-ºi mai pot permite sã dea bani pe cãrþi, ori pe ziare ºi reviste?

Discuþia este mai amplã ºi aº dori sã dezvoltãm puþin subiectul. În opinia mea, publicitatea este de bazã în exis-

tenþa unei publicaþii. Iar firmele nu ar trebui sã renunþe la cheltuielile de publicitate, mai ales în perioade de crizã economicã.

noi, acestea sunt printre Laprimele cheltuieli care sunt eliminate din buget...

Este o mare greºealã! Sã vã dau un exemplu simplu. Acum, sunt mari reduceri de preþuri, mai ales la obiecte vestimentare. Mergeþi în orice Mall ºi veþi constata acest lucru. Însã degeaba ai reduceri, dacã nu le faci cunoscute marelui public. Informaþia rãmâne scrisã doar pe geamul magazinului ºi atât.

Vezi numai dacã, întâmplãtor, ai drum pe-acolo! Altfel, este o informaþie cunoscutã doar de patron ºi angajaþi... Am avut discuþii cu ei ºi am avut surpriza sã constat cã, totuºi, doresc sã-ºi consolideze imaginea firmei ºi a produselor pe care le comercializeazã, dar... mergi acolo ºi vezi cã magazinul e gol.

De altfel, magazinele din România chiar trebuie sã se pregãteascã pentru „asaltul“ (nu ºtiu dacã este cel mai potrivit termen) unor firme din strãinãtate, care sunt recunoscute pentru reducerile pe care le fac în anumite perioade, dar care ºi ºtiu sã prezinte aceastã informaþie marelui public! Investiþia în publicitate este, practic, una pentru viitor.

Din pãcate, patronii din România nu prea investesc în viitor! Trebuie judecat la rece. Aceasta e afacerea ta, pe care trebuie sã o promovezi, chiar dacã ar trebui sã alegi între cheltuielile de publicitate ºi menþinerea unui om în firmã. Poate cã acum este necesar sã dai un om afarã, dar – dacã investeºti corect, þintit, în

publicitate - peste câteva luni s-ar putea sã-l chemi înapoi pe acel om ºi sã-i mai angajezi ºi pe alþii...

Oricum, politica noastrã de preþuri de publicitate promoveazã preþuri decente. Conteazã ºi acest lucru. Nu am ieºit pe piaþã cu preþuri exorbitante, pentru cã nu trebuie sã ai pretenþia sã-ºi facã publicitate cineva în revista ta, când tu anunþi preþuri enorme pe paginã!

Dar sã revin la întrebarea dumneavoastrã. Opþiunea de a distribui revista gratuit nu are legãturã cu perioada de crizã. Am optat pentru asta, din cauza unor mentalitãþi. Nu ºtiu câþi bãrbaþi din România sunt dispuºi sã dea bani pe o revistã în care primesc ºi recomandãri, pe lângã informaþii. Cu toate acestea, am observat la bãrbaþii din România o tendinþã mai accentuatã de a da importanþã felului cum aratã, cum se îngrijesc, cum se îmbracã. Este vorba de o anumitã categorie de bãrbaþi, într-adevãr, dar exact acea categorie este vizatã de noi. Vrem sã continuãm munca ºi procesul de educare a bãrbatului, privind modul cum se îmbracã sau ce produse ºi servicii acceseazã.

lasã bãrbaþii din România Seeducaþi de o revistã?

Nici mãcar femeile nu prea reuºesc!

Aº fi foarte fericit dacã ºi femeile ar lua revista, ar merge acasã ºi i-ar spune soþului: hai la magazinul „X“, pentru cã am vãzut în aceastã revistã cã are haine frumoase! Luãm în calcul ºi varianta accesãrii revistei de cãtre femei, fiind cunoscutã influenþa ºi puterea de convingere pe care acestea o au asupra partenerului.

Pe de altã parte, este adevãrat cã femeile sunt cele care au rãbdare sã citeascã reviste mari. Barbaþii - mai puþin! De aceea, revista noastrã nu are multe pagini, pentru cã nu dorim sã fie plicitisitoare. Eu ºi partenerul meu suntem amândoi bãrbaþi ºi ºtim cã nu avem rãbdare sã citim o revistã de peste 100 de pagini.

Dar bãrbaþii vor gãsi în ea multe informaþii de care au nevoie, inclusiv articole sportive ceva mai deosebite.

consideraþi cã este importanþa relaþiilor personale, Care în succesul unei afaceri?

Relaþiile personale mi se par foarte importante. Nu sunt deranjat de faptul cã nu are cineva încredere imediatã în mine, mai ales în stadiul actual. Accept acest lucru ºi mi se pare normal, pentru cã relaþiile interumane se consolideazã în timp. De fapt, încrederea se câºtigã în timp! POINT

Interviu realizat de Raluca Iosifidis

POINT „Nu nivelul impozitelor este supãrãtor în România, ci numãrul lor!“

POINT

business

interviu

business

9

apreciazã Mugur Isãrescu, Guvernatorul BNR

Guvernatorul Bãncii Naþionale a României (BNR), Mugur Isãrescu, are ºi preocupari viti-vinicole. Este mic producãtor de vinuri ºi deþine o micã podgorie la Drãgãºani, o localitate vâlceanã cu veche tradiþie viticolã, situatã aproximativ la distanþã egalã de trei reºedinþe judeþene: Rm. Vâlcea, Piteºti ºi Craiova.

L-am întâlnit pe Guvernator la EU-COFILE - un seminar financiar-bancar organizat anual la Sinaia de BNR, Alpha Bank ºi Asociaþia Românã a Bãncilor ºi am reuºit sã-l conving sã nu-mi vorbeascã despre cursul de schimb ºi politici monetare, ci despre vie ºi vin! de vin produceþi Ceînsoiuri podgoria dumneavoastrã?

Fac întâi o precizare: în termenii unei podgorii clasice sau prin comparaþie, este o podgorie micã. Suprafaþa totalã de teren nu depãºeste 35 de hectare ºi a fost cumpãratã, succesiv, de la diverºi moºtenitori, proprietari particulari, în jurul unei

nurile roºii ceva mai uºoare, dar extrem de atractive, consider cã putem sã situãm Negrul de Drãgãºani.

general vorbind, cum apreciaþi dezvoltarea perspectivele sectorului viti-vinicol din România?

Laºimodul

Eu cred cã, în domeniul viei ºi vinului, progresele sunt remarcabile, atât în ceea ce priveºte îmbunãtãþirea, întinerirea podgoriilor româneºti, cât ºi în ceea ce priveºte obþinerea vinurilor de calitate. De câþiva ani, trãiesc bucuria enormã sã descopãr vinuri româneºti de foarte bunã calitate, chiar dacã ar fi sã compar cu vinuri de renume din lume, ca - de exemplu cele franþuzesti, italiene, spaniole, cele din California, cele din Emisfera Sudicã: din Africa de Sud, Chile, Noua Zeelandã. Este o bucurie pentru mine acest lucru, pentru cã noi rãmâneam sã spunem aºa – numai cu ideea cã avem suprafeþe mari de vin ºi producem vin de pe vremea dacilor. Nu convingeam, încã, în ceea ce priveºte calitatea vinurilor. Aºa cã sunt foarte optimist.

Repet, sunt foarte optimist privind viitorul viticulturii ºi vinificaþiei româneºti, mai ales în ceea ce priveºte calitatea. Am descoperit concurenþi, competitori de foarte bunã calitate, în sensul adânc, cultural, al cuvântului. Oameni care înþeleg cã a face vin bun este ºi o problemã de civilizaþie, de culturã, de reputaþie naþionalã.

unul dintre cei mai informaþi români, atât în privinþa fiscalitãþii, cât ºi din punctul de vedere al Sunteþi posibilitãþilor de accesare a fondurilor europene. Din aceste perspective ºi din experienþa proprie, ce ne puteþi spune despre sectorul viti-vinicol?

moºteniri pe care am avut-o eu ºi soþia mea, de la pãrinþii noºtri. Din aceastã suprafaþã de 35 ha, pe rod – cum se spune - avem numai circa 20 de hectare. Restul suprafeþei este vie îmbãtrânitã, degradatã, pe care nu am reuºit încã sã o reabilitãm, sã facem replantãri. Iar, din cele 20 ha menþionate, avem cam patru hectare viþã de vie pentru producþie de struguri de masã. În restul de circa 15 - 16 hectare de viþã de vie pe rod, dacã aº face o clasificare sau o împãrþire pe tipuri de soiuri, nu avem niciunul care sã depãºeascã 4 - 5 ha.

Noi producem ºase soiuri de vin, iar suprafaþa pe soi variazã între un hectar - la Feteascã Regalã - ºi aproximativ 4 ha, 4 hectare ºi ceva, pentru Sauvignon Blanc, un soi recunoscut ca având la Drãgãºani, probabil, calitatea cea mai bunã de vinuri sauvignon din România. Mai avem soiul Crâmpoºie - cel pentru care, într-un fel, suntem cunoscuþi în opinia publicã - un soi vechi românesc, care este doar pe o suprafaþã de douã hectare ºi ceva, precum ºi un alt soi tradiþional din Podgoria Drãgãºani, ºi anume Tãmâioasa Româneascã, care – din pãcate - a rezistat numai pe o suprafaþã foarte micã, de mai puþin de un hectar! Vrem sã mãrim suprafaþa, dar avem probleme sã gãsim o pepinierã în România care sã ne permitã sã plantãm încã 2 - 3 ha cu Tãmâioasã Româneascã. În opinia mea, este “regina” soiurilor de vin din România! De asemenea, mai producem Negru de Drãgãºani, tot dintre soiurile locale, pe aproximativ un hectar, iar restul suprafeþei îl reprezintã Cabernet Sauvignon.

ce vinuri vã plac: roºii, albe, seci, dulci?

Personal,

Mie-mi plac vinurile bune! Ca sã aduc o completare, un vin bun este „bun“ nu numai prin calitãþile sale „personale“, dar este bun ºi în funcþie de combinaþii, de moment, mediu, de mâncãrurile cu care acest vin este însoþit.

De exemplu, îmi place foarte mult Tãmâiosa Demidulce pe care o produc, ca ºi cea care este produsã în alte podgorii din þarã, nu numai la desert, dar ºi într-un aperitiv servit, de exemplu, cu un Foie Gras. Categoric, Cabernetul - ca vin roºu sec este vinul roºu cel mai apreciat ºi merge la mâncãrurile din vânat sau la carne roºie de vitã. Crâmpoºia, în opinia mea, este un vin de cursã lungã, extrem de prietenos, cu particularitãþi distincte, cu aciditate ridicatã; este vioi, este vesel ºi are ºi capacitatea ca - bãut împreunã cu prietenii, sã spunem, într-o bunã companie - sã întãreascã atât prietenia, cât ºi bucuria reuniunii. Cu alte cuvinte, prefer toate tipurile de vinuri, dacã ele sunt bune ca atare, dar sunt ºi bine însoþite cu ceea ce trebuie.

Concluzionând, preferinþa mea personalã cu privire la un vin de cursã lungã este Crâmpoºia, iar - legat de vinuri de calitate - pe partea de vin alb prefer o Tãmâioasã Seacã sau un Sauvignon Blanc, iar pe partea de vin roºu - Cabernetul. La vi-

Nu pot spune cã sunt unul dintre cei mai informaþi români, ci sunt un român care vrea sã fie informat, care se intereseazã de domeniile menþionate ºi atunci ajunge sã fie informat.

Nu am acces preferenþial la vreo informaþie ºi vã rog sã mã credeþi cã nici nu încerc sã-mi folosesc în vreun fel poziþia, pentru a avea acces la astfel de informaþii.

Cred cã în acest domeniu, al viei ºi vinului, s-au fãcut progrese mai mari în ceea ce priveºte absorbþia fondurilor comunitare. Dar - legat de punctul acesta - trebuie sã remarc faptul cã existã încã multã birocraþie. Am cunoscut aceastã birocraþie, am cunoscut hãrþuielile celui care cautã sã acceseze fonduri comunitare, aproape direct. Menþionez cã nu eu conduc firma, ci soþia ºi fiul meu, dar ca acþionar principal sunt interesat de ceea ce se întâmplã ºi sunt interesat nu numai pentru aceastã podgorie, ci ºi pentru cã obþin - pe aceastã cale - informaþii utile pentru a judeca, a înþelege, a face evaluãri privind stadiul general de absorbþie a fondurilor comunitare în România.

Mai fac o precizare: nu nivelul impozitelor este supãrãtor în România, ci numãrul lor, precum ºi maniera greoaie. Aº folosi un cuvânt poate cam dur, dar mi se pare cã uneori atitudinea este chiar „duºmãnoasã“ la adresa mediului de afaceri, în care se face raportarea ºi plata acestor impozite. Aici este câmp mare de simplificare ºi de a transforma sistemul fiscal din România într-unul prietenos, întrucât multe dintre procedurile greoaie, neprietenoase, din domeniul fiscal nu numai cã nu aduc venituri bugetului statului, dar chiar descurajeazã plata impozitelor. POINT

Interviu realizat de Ioan Sorin Roºu

Vous êtes un des plus informés Roumains, aussi en ce que regarde la fiscalité, que du point de vue des possibilités d’accesser les fonds européennes. En parlant des cettes perspectives, et de votre propre experience, qu’est-ce que vous pouvez nous dire sur le secteur des vins et des vignes?

Je ne pourrais pas dire que je suis un des plus informés Roumains, mais je suis un Roumain qui veut être informé, qui s’interesse des domains mentionnés et alors il arrive à être informé. Je n’ai pas d’acces préférenciel à aucune information et je vous prie de me croire que je n’essaie non plus d’employer en quoique sorte mon position pour obtenir l’acces aux informations de ce genre.

Je crois que dans ce domain, des vignes et du vin, on a fait plus grands progres en ce que regarde l’absorbtion des fonds communautaires. Mais, en regard de ce point, je dois remarquer qu’il y a encore une grande bureaucratie. J’ai connu bien cette bureaucratie, j’ai recontré presque directemment les harassements envers ceux qui cherchent à accesser les fonds communautaires. Je dois mentionner que ce n’est pas moi qui mène la compagnie, mais ma femme et mon fils, mais comme actionnaire principal je suis intéressé de ce qu’il se passe, et pas seulement pour cette vignoble, mais aussi parce-que j’obtiens - par cette voie - aussi d’informations utiles pour juger, comprendre, faire des évaluations en regardant le stade général d’absorbtion des fonds communautaires en Roumanie.

Je veux encore préciser une chose: ce n’est pas le niveau d’impôts qui est si fâchant en Roumanie, mais leur nombre, aussi que la manière lourde de les administrer.

J’emploierais un terme plutot dur, peut-être, mais il me semble quelquefois qu’il y a mème une attitude «hostile» environ le milieu d’affairs dans lequel on fait le rapportage et le payement de ces impôts. Ici il y a un grand champ de simplifier et de transformer la fiscalité de Roumaine dans un système plus amical et bienveillant, car beaucoup des procedures pésants et tracassants du domain fiscal non seulement qu’ils n’apportent pas des revenus au budget de l’état, mais aussi ils sont bien decourageant pour le paiement des impôts. POINT

Traducere de Mihnea Columbeanu

„Exporturile, consumul intern ºi investiþiile – elementele-cheie ale ieºirii României din recesiune“ apreciazã Adrian Vasilescu, consilierul Guvernatorului BNR de crizã economicã are - în general – mai multe Conceptul elemente ºi etape definitorii.

Care sunt acestea ºi unde se aflã, acum, România?

Observ cã în societatea nostrã se produce o confuzie între „crizã” ºi „recesiune”. Unii pun chiar semnul egal între termeni. Ei, bine, raportul dintre „recesiune” ºi „crizã” este cel dintre „parte” ºi „întreg”. Criza este „întregul”, iar „recesiunea este „partea”, este „vârful” întregului, faza cea mai gravã a crizei! Pot fi crize fãrã recesiune, dar nu existã recesiune fãrã crizã. Este ca ºi în cazul îmbolnãvirii corpului uman ºi se poate vorbi despre „corpul” economiei. Întâi, simþi o moleºealã, apoi ai frisoane, apoi faci temperaturã - 38, 39 de grade – ºi simþi cã se instaleazã boala. Însã, uneori, boala te poate ocoli. Dacã faci un tratament adecvat ºi rapid, boala - deºi ºi-a anunþat sosirea – nu se mai instaleazã în corpul tãu...

Cam aºa este ºi în crizã! Întâi, simþi „frisoane”. Cum am simþit noi? În primul rând, peste noi a venit un „val” al veºtilor rele, care soseau din America. Apoi, am vãzut cã a început sã se subþieze capitalul ºi venea din ce în ce mai puþinã valutã în þarã. Dintr-o datã ne-am trezit – din vara lui 2007, când am avut un curs de schimb de 3,1 lei pentru euro – cã uºor-uºor leul a început sã piardã teren, tocmai pentru cã se împuþina valuta intratã în þarã.

Acesta a fost un alt simptom al crizei.

Pe urmã, a venit inflaþia! Din anul 2000 ºi pânã în 2007, noi am mers – an de an - cu un „tandem”: creºtere economicã, plus dezinflaþie. A fost tandemul „sãnãtos” al unei economii „bolnave”... Pentru cã economia a fost bolnavã ºi atunci. Am avut un decalaj teribil între cererea ºi oferta de bunuri ºi servicii, decalaj care a fost determinant pentru „boala cronicizatã” a României.

Ei, bine, zburdam, înainte, într-un boom economic relativ, realizat an de an pe baza acestui tandem: „creºtere economicã / dezinflaþie”. Pânã când dezinflaþia a cedat ºi s-a transformat în inflaþie. Astfel, au început sã creascã preþurile, pe fondul crizei.

Pe urmã, bãncile au „închis robinetele”! Pânã la crizã, când am simþit simptomele crizei, sloganul bãncilor era aºa: „Uitaþi de bani. Dacã vreþi sã cumpãraþi o casã, gândiþi-vã doar cine va fi administrator sau dacã feresterele sunt cãtre soare. De bani, ne ocupãm noi”! Mai þineþi minte reclama? Însã, dintr-odatã, bãncile nu „s-au mai ocupat” de bani. ªi-atunci, criza a devenit profundã! Pe acest fond, când au venit semnale din

Occident cã se restânge piaþa de acolo ºi exporturile noastre nu vor mai „zburda” ca pânã atunci, s-a instalat ºi recesiunea! ªi-aºa, ne-am trezit în crizã, din crizã – în recesiune, iar acum suntem într-o crizã, cu recesiune! Aºadar, aceasta este formularea corectã: este o crizã, cu vârful ei – recesiunea!

sunt soluþiile de ieºire a României din aceastã situCare aþie?

Pentru România, sunt aceleaºi soluþii folosite în întreaga lume: bani, bani ºi iar bani! Sigur cã acest „triunghi” – bani, bani, bani – poate fi „îmbracat” în diverse formule. Este nevoie de investiþii, pentru cã fãrã ele nu rãzbim! Avem nevoie de capital strãin, de bani de-afarã – fãrã ei, nu rãzbim! Împrumuturile de la Comisia Europeanã, de la Banca Mondialã ºi de la FMI – atât de mult discutate la noi în þarã – sunt de fapt o „gurã de oxigen” pe care a primit-o România ºi fãrã de care ar fi clacat iremediabil pentru zeci de ani de acum înainte.

Mai sunt ºi fondurile europene, în valoare de peste 20 de miliarde, pe care nu putem sã le atragem. Nu reuºim sã mobilizãm fonduri în buget, ca sã pornim investiþiile...

este ªidecefãcut?

În primul rând, putem porni prin exporturi. În al doilea rând – mai mult consum. Dar, ce înseamnã asta? Înseamnã o creºtere de salarii, o „remodelare” a pensiilor, înseamnã bani mai mulþi ºi mai multe locuri de muncã în sectorul privat – fãrã de care, iar, nu rãzbim. În al treilea rând, este nevoie de investiþii, atât din fonduri bugetare, atât cât putem, ori de la investitorii români, cât ºi din afarã, de la investitorii strãini, precum ºi din fonduri europene! Aceasta este formula! Exporturi, consum intern ºi investiþii – cele trei elemente-cheie ale ieºirii României din recesiune! Reuºim sã punem în practicã aceastã formulã - bine; nu reuºim - strângem cureaua în continuare, ne „ajustãm”!

Oricum, chiar dacã vom reuºi sã scãpãm de acest „vârf” ºi ieºim în 2011 din recesiune cu, sã zicem, 0,1 sau 0,5%, cu 1 sau 1,5%, asta nu înseamnã cã – ieºind din recesiune - vom ieºi ºi din crizã! Criza va continua - cu ºomaj, pentru cã nu avem cum sã închidem imediat cercul, va continua cu bani mai puþini, cu bãnci care vor fi reticente în continuare, o vreme, cu salarii care nu vor putea creºte prea mult... POINT

Interviu realizat de Daniel Neguþ

POINT POINT

business

10 i m o b i l i a r e

POPP & ASOCIAÞII oferã servicii de consultanþã, expertizare ºi elaborare de proiecte de rezistenþã pentru structuri de construcþii.

business

imobiliare.ro, principalul portal de imobiliare din România, prezintã un top al celor mai dinamice zone rezidenþiale din principalele oraºe ale þãrii. În top au fost incluse zone rezidenþiale în care predominã ofertele de vânzare apartamente. Dinamica a fost calculatã luând în considerare trei variabile principale: numãrul total de oferte existente în piaþã pentru fiecare dintre zonele analizate, numãrul ofertelor nou intrate în piaþã în perioada datã, respectiv numãrul ieºirilor în aceeaºi perioadã (intervalul 1 septembrie - 31 octombrie 2010).

www.

Colectivul companiei este alcãtuit dintr-un numãr important de ingineri ºi tehnicieni cu o experienþã vastã în domeniul proiectãrii.

Compania abordeazã tipuri diverse de clãdiri cu un spectru larg de funcþiuni ºi destinaþii, având disponibilitate pentru lucrãri de importanþã ºi dificultate deosebite, de la clãdiri noi cu regim mare de înãlþime la proiecte de consolidare ºi de refuncþionalizare a clãdirilor-monument sau a clãdirilor de importanþã strategicã.

Bucureºti Cea mai dinamicã zona din Capitalã este Titan unde, în intervalul septembrie-octombrie, au apãrut 353 de oferte imobiliare noi, ceea ce a dus la un numãr total de 2.506 de apartamente de vânzare. Pe locul doi se afla zona Militari, cu un numãr total de 1.611 oferte. Aici au apãrut ºi cele mai multe oferte nou introduse în piaþã în intervalul analizat (506). Cu un numãr total de 1.452 de oferte, din care 361 au fost introduse în ultimele douã luni, cartierul Dristor ocupa locul al treilea. Pe locul patru se situeazã cartierul Drumul Taberei cu un numãr total de 1.160 de oferte, din care 352 au apãrut în intervalul analizat, în timp ce poziþia a cincea este ocupatã de zona Berceni, cu un numãr de 861 de apartamente scoase la vânzare, 277 dintre ele fiind introduse în piaþã în aceastã toamnã.

Clasamentul este continuat de zonele Crângasi, Tineretului, Iancului, Unirii ºi Colentina.

POPP & ASOCIAÞII a dezvoltat ºi intenþioneazã sã extindã ºi pe viitor relaþii de colaborare durabile cu parteneri locali sau internaþionali, având preocuparea de a implementa tehnica nouã ºi metodele cele mai evoluate de analizã, în vederea obþinerii unor soluþii structurale eficiente, optimizate.

Timiºoara Cu un numãr total de 198 de apartamente scoase la vânzare în aceastã toamnã, dintre care 75 au fost introduse în piaþã în ultimele douã luni, zona Lipovei este cea mai activã zona rezidenþialã din Timiºoara. Locul doi este deþinut de zona Aradului, cu un numãr total de 189 de oferte, urmatã de Girocului, cu 129 de oferte.

Braºov Cartierul Astra conduce detaºat clasamentul celor mai dinamice zone imobiliare din Braºov. În prezenþ aici existã 574 de oferte în segmentul rezidenþial, mai mult de o treime dintre acestea, 205 oferte, fiind introduse în piaþã în intervalul septembrie-octombrie.

Pe locul doi se situeazã cartierul Rãcãdãu, cu 208 de apartamente de vânzare, urmat de Tractorul, cu 194 de oferte disponibile în aceastã toamnã.

Cluj-Napoca, Iaºi ºi Constanþa Cea mai dinamicã zona din Cluj-Napoca este cartierul Mãnãºtur, cu un numãr total de 237 de oferte care vizeazã vânzarea de apartamente. Topul celor mai dinamice zone din municipiul Cluj-Napoca este continuat de cartierul Mãrãºti ºi zona Zorilor. În Iaºi, cele mai multe oferte se gãsesc în zonele Tãtãraºi, Alexandru cel Bun ºi Nicolina, în timp ce zona cea mai dinamicã din Constanþa este Tomis Nord. POINT

Despre imobiliare.ro: Lansat în ianuarie 2000, www.imobiliare.ro este primul ºi cel mai accesat portal imobiliar din România. Portalul a depãºit de curând pragul de 19 000 de vizitatori unici pe zi ºi cuprinde cea mai mare bazã de oferte din toate categoriile imobiliare la nivel naþional.

Foto: ArhivaFoto.ro

Soluþiile constructive alese sunt, de asemenea, diverse – structuri de beton armat, structuri metalice, structuri din beton cu armãturã rigidã, structuri din lemn, structuri din zidãrie de cãrãmidã, structuri în cadre etc. În ultimii ani, POPP & ASOCIAÞII, prin specialiºtii sãi, a studiat, cercetat ºi elaborat diverse soluþii de consolidare (soluþii constructive aplicabile de fapt ºi la structurile noi), neutilizate pânã în prezent. Studiile au dus uneori la elaborarea unor metodologii ce au fãcut obiectul mai multor articole tehnice publicate în revistele de specialitate.

Top cele mai dinamice zone rezidenþiale

Dinamica pieþei rezidenþiale ploieºtene ilustreazã perfect „rãzboiul rece“ care se dã între vânzãtorii ºi cumpãrãtorii din întreaga þarã La nivel naþional, conflictul dintre aºteptãrile celor douã pãrþi implicate într-o tranzacþie continuã pe tãcute. Evoluþia înregistratã de tranzacþiile cu locuinþe din Ploieºti este un exemplu perfect în acest sens.

Potrivit Indicelui imobiliare.ro, în luna octombrie a acestui an, aici a fost înregistratã cea mai accentuatã reducere de preþ, în valoare de 3,6% Comparativ cu aceeaºi perioadã a anului trecut locuinþele vechi ºi noi din oraº sunt cu 11,4% mai ieftine, situându-se la un nivel mediu de 920 de euro pe metru pãtrat.

La vânzare, cu 5.000-10.000 de euro mai puþin Reprezentanþii agenþiei Marshall Imobiliare spun cã, în ceea ce priveºte preþurile de tranzacþionare a apartamentelor ploieºtene, declinul înregistrat în primele 10 luni ale anului este încã ºi mai accentuat.

Chiar dacã proprietarii au continuat sã afiºeze preþuri similare cu cele de anul trecut, au fost nevoiþi sã reducã masiv la negocieri.

Comparativ cu începutul acestui an, cumpãrãtorii din oraº plãtesc, în medie, cu 5.000-10.000 de euro mai puþin pentru o locuinþã.

Astfel, o garsonierã se vinde acum cu 23.00025.000 de euro, faþã de 30.000 de euro, la sfârºitul lui 2009. Un apartament cu douã camere, care ajungea ºi la 55.000-60.000 de euro, se tranzacþioneazã acum cu 45.000, maximum 50.000 de euro. În acelaºi timp, o locuinþã cu trei camere este achiziþionatã acum cu 60.000-70.000 de euro, faþã de 75.00085.000 anul trecut. Cele mai mari reduceri de preþ au fost resimþite în zonele periferice ºi semicentrale ale oraºului ºi mai puþin în zona centralã, spun reprezentanþii Marshall Imobiliare.

Se apropie un punct de echilibru? În acest context, Cristina Gheorghe, managerul agenþiei ClisHouse, este de pãrere cã preþurile locuinþelor din oraº au ajuns, în mare parte, la un nivel realist. Din acest punct de vedere, perioada actualã poate fi consideratã una favorabilã pentru achiziþii.

Cu toate acestea, observã reprezentanta ClisHouse, majoritatea cumpãrãtorilor din piaþã aºteaptã fie o continuare a trendului descendent al preþurilor, fie o revenire a situaþiei economice a þãrii. Cristina Gheorghe este de pãrere cã disponibilitatea fiecãrui proprietar de a mai aplica reduceri de preþ faþã de nivelul actual va depinde în mod direct de situaþia financiarã a fiecãruia.

Consilierii Marshall Imobiliare spun cã, faþã de anul trecut, acum sunt mai puþini cumpãrãtori pe piaþa localã, în vreme ce volumul ofertei este mai ridicat. Adaptarea la cerinþele actuale ale cererii pare de neevitat pentru cei care îºi doresc cu adevãrat sã vândã acum. Totuºi, atingerea unui consens între cumpãrãtori ºi vânzãtori se apropie, estimeazã reprezentanþii agenþiei.

Apartamente cu douã camere, în blocuri dupã 1980 Ce tip de locuinþe cautã ploieºtenii în momentul de faþã? Cea mai mare cerere este concentratã pe segmentul apartamentelor cu douã camere. Pentru astfel de proprietãþi existã, de cele mai multe ori, un buget limitat de circa 45.000 de euro. Sunt preferate blocurile construite dupã anii 1980, situate în zone semicentrale. Pe segmentul locuinþelor cu trei camere, cumpãrãtorii sunt dispuºi sã plãteascã circa 65.000 de euro pentru aceleaºi zone, spun reprezentanþii Marshall Imobiliare. POINT

Daniel CRAINIC Marketing Manager

POINT POINT

business

a l b a 11

business

COLÞUL CULTURAL

Contextul social

Locuinþa urmaºilor

Alin Tomuº deja decembrie ºi cred cã în momentele noastre de liniºte putem trage câteva concluzii legate de ceea ce a însemnat anul în curs, un an pe care mulþi îl considerã ca fiind unul în care situaþia generalã s-a agravat într-un sens greu de anticipat.

Sindromul românesc, cel în care existã orice numai solidaritate ºi echilibru nu, a lovit din nou, înstrãinând ºi mai mult o þarã care îºi gãseºte cu greu destinul ºi vocaþia europeanã. 2010 a fost un an al unor rupturi ºi transformãri ale cãror efecte se vor vedea mai târziu în timp, un an al deconturilor, dupã 20 de ani în care acþiunile la nivel macro nu au avut parte de coerenþã ºi, ca urmare, starea de confuzie a devenit una generalizatã. În 20 de ani România a devenit dependentã de exterior pânã la un nivel care a explodat în acest an pe un palier care umileºte, care demonstreazã eºecul politicilor publice în cel mai clar mod cu putinþã ºi mã refer aici la ceea ce aþi putut urmãri cu toþii: alimente pentru nevoiaºi de la Uniunea Europeanã. Am vãzut astfel, în forma sa cea mai purã, sistemul ticãloºit, acel sistem care, în mod inexplicabil pentru mulþi dintre noi, îºi condamnã cetãþenii la subzistenþã. Se spune des cã în România nu lipsesc cele necesare, din moment ce oamenii, pe la greve danseazã dansul pinguinului, însã aici e vorba despre altceva, despre concepþia publicã generalã cã mereu poate fi mai rãu decât atât ºi pentru asta oamenii gãsesc resurse sã danseze. E, de fapt, combinaþia letalã între naivitate ºi speranþa prost înþeleasã. Aceastã combinaþie dã naºtere unui tip de superficialitate despre care, cândva, cãrþile de sociologie ºi psihologie vor scrie pe larg, în care ceea ce trãim e legat de o superstiþie ce ne face sã ne cãlcãm în picioare sã atingem racla, în care tot ceea ce trãim se împarte, simplu, în noroc ºi ghinion. Destinul colectiv e unul greu de anticipat, pentru cã e dominat de un soi de decadenþã, în care tot ceea ce s-a sedimentat în perioada de civilizaþie îºi pierde sensul. În plan social, criza pe care o trãim se reflectã cel mai bine într-un soi de nebunie temporarã, în care fiecare îl bãnuieºte pe celãlalt de lucruri necurate, oamenii se apãra unii de alþii, se atacã în ºoaptã ºi se sfideazã pentru a putea regiza mai bine pretenþia puterii ºi a superioritãþii.

Florin Bolea

E

ocuinþa urmaºilor sau a retraºilor, ultima iarnã. Când o sã ies din ea o sã plec din nou din þarã. De aceastã datã definitiv, fãrã urmã ºi fãrã morþi. Prima datã însã trebuie sã reuºesc sã ies din iarnã ºi dacã mai poate exista un urmaº ca mine fãrã morþi ºi în al doilea rând dacã mai existã definitiv, deºi m-am nãscut aici ºi morþii mei sunt îngropaþi între aceste pãmânturi, pe care tot timpul alþi migratori, autohtonii le pun mormintele pe ecrane. Consider cã nu mai am ce face pe un pãmânt ecran. Nimeni, nici mãcar Ceauºescu, cel mai mare conducãtor al românilor dupã Burebista ºi Decebal, nu îmi mai poate oferi un servici, ceva de lucru, decât pe un ecran. Atunci mã consider depãºit ºi consider cã trebuie sã plec, pentru cã þara mea este exilul, indiferent cum se va chema. M-am simþit mai bine în strãinãtate ºi foamea o suportam mai bine, ploaia nu mã uda, ci mã boteza.

Din singurãtate mi-am fãcut acoperiº deasupra capului ºi doar în exil am reuºit sã mã antrenez cu îngerii ºi sã dansez cu câinii înapoi, ridicând pietre ce nu existau. Am ajuns sã ridic exteriorul pietrelor. Aici nu am fãcut decât sã-mi pierd ºi puþina credinþã pe care am creat-o în exil. E ca ºi când te întorci în locul în care te-ai nãscut. Te aºtepþi sã te încarci pozitiv, însã, din pãcate, întotdeauna regãseºti un loc fãrã acoperiº, al unei blestemate care te leagã de întunericul ei, care ºi-a tras profeþii pe roþi ºi ºi-a trãdat ºi ucis conducãtorii. ªi-a aruncat poeþii pe terenul de fotbal, ca sã-ºi poatã plãti facturile pentru aer.

Atunci nu te întoarce: alege patria noastrã - exilul. Nu conteazã ce simþi ºi nici ce va urma, eºti soldat fãrã apãrare aici. Atunci trebuie sã cucereºti.

Nimeni nu a fost exilat, toþi ºi-au cucerit exilul; de aceea mereu am fost un popor cucerit, pentru cã tot timpul doar ne-am apãrat, nu am atacat.

Chiar dacã în viaþa asta nu poþi recunoaºte decât exilul din tine, el se va extinde din amintirea ta în cealaltã viaþã ºi vei depãºi pãmântul cu neamurile ºi graniþele lui cu tot. Antrenamentul constã în faptul cã tot ceea ce îþi aduci aminte trebuie sã uiþi instantaneu, ca altceva sã îi ia locul mereu, sã nu existe niciun ataºament faþã de nicio aducere aminte, dar nici de vreo uitare. Nu ºtiu pentru ce te-ai nãscut, însã cred pentru ce ai fost antrenat sã nu te aperi, ci doar sã ataci: pentru cã nu existã patrii, nici neamuri, nici graniþe, nici conducãtori. Depãºeºte-te ºi cucereºte, acesta e profilul soldatului aerian necunoscut, dar recunoscut nu de pãmânteni, ci de universali.

Deºi îngropat în pãmânt eºti departe de el, înger exilat pentru cã teai ataºat. Aici, în þara în care m-am nãscut, tot mai mult am senzaþia cã beau cafeaua altcuiva, conduc maºina altcuiva, deºi mi-am cumpãrat-o cu banii jos în exil. Aici mi-am construit o casã ºi propria locuinþã îmi spune cã locul meu nu e înãuntru. Bine, o sã plec, dupã ce ies din iarna asta, înainte ca Leon sã spunã cã nu sunt tatãl lui ºi mama cã nu sunt fiul ei ºi câinii mei sã nu mã lase sã intru în curte.

Exilul – patria mea. De fapt, toþi suntem nãscuþi exilaþi pe un pãmânt intrus, România. POINT

Foto: ArhivaFoto.ro

L

Ne plângem des, ba chiar foarte des de stãri de incertitudine, de lipsa de încredere în viitor, de temeri sociale duse pânã la grad de paranoia, însã urmãriþi la nivel individual cum reuºesc oamenii sã-ºi îndepãrteze punctele de referinþã din viaþa de zi cu zi. Tot ce pare stabil trebuie îndepãrtat, ca ºi când întoarcerea împotriva valorilor fundamentale ale vieþii ar fi vreo rezolvare. În sensul ãsta de rebeliune socialã e un circ general, în care cea mai importantã valenþã e cea legatã de menþinerea unui cap limpede. Perioada de incertitudine pe care o trãim se va mai prelungi ceva vreme, mai ales cã nu existã o voinþã clarã de a depãºi un moment greu ca acesta. Societatea româneascã ar fi avut oricum probleme ºi fãrã criza asta globalã, cãci avem probleme structurale grave, însã ceea ce se întâmplã în lume nu face decât sã accentueze o stare de fapt.

Diferenþa între noi ºi restul lumii este plasatã de cãtre unii în ani, de cãtre alþii în cifre economice reci; eu aº vrea, însã, sã o plasãm în diferenþa de concepþie, aceea în care cei care conduc îºi sugrumã cu bunã ºtiinþã cetãþenii în loc sã-i înveþe sã respire. Pot fi ºi sunt de acord cã cei care conduc au nevoie de privilegii pentru a putea gândi, însã avem un stil ciudat, în care am vrea sã confiscãm tot într-o singurã viaþã ºi toþi ceilalþi sã nu poatã trãi. Aceastã concepþie pãcãtoasã, sfidãtoare ºi neconformã cu nivelul la care au ajuns celelalte societãþi ne lasã în urmã ºi nu ne permite sã contãm. Suntem relativ izolaþi, pentru cã percepþia noastrã asupra lumii înconjurãtoare îi face pe ceilalþi sã facã un pas în spate.

Se spune cã am împrumutat 420 de euro pe secundã în

acest an, însã nu asta este problema fundamentalã, cãci bani sunt atâþia câtã hârtie este; esenþa e pentru ce i-am împrumutat ºi ce genereazã aceastã mutare de bani, ce plus valoare creeazã, ce evoluþie determinã în plan social, ce se întâmplã cu cei care gestioneazã aceºti bani.

Problemele acestea nu existã, însã, în dezbaterea publicã, pentru cã tot ceea ce conteazã în România e ce ai zis, nu ce ai fãcut dupã ce ai zis. Zilele trecute am urmãrit atent evoluþia evenimentelor din Republica Moldova; se punea problema unei mari îngrijorãri privitoare la destinul acestei þãri, îngrijorare determinatã de câºtigarea alegerilor de cãtre comuniºti. E un fapt de viaþã socialã: avem atâtea probleme nerezolvate, încât este o chestiune vecinã cu nebunia sã le ceri moldovenilor sã fie altceva decât sunt în fond.

Tabloul social al lui 2010 nu este unul încurajator, însã vreau neapãrat sã se înþeleagã ceva ºi anume cã oricum ar fi viitorul trebuie sã crezi în el pentru a-l putea construi de o formã sau alta. Pierderea unei astfel de credinþe nu înseamnã altceva decât sinucidere socialã, un soi de blocaj într-un prezent pe care nu-l mai putem coordona. Psihologia socialã presupune ºi o introspecþie în zona întunecatã a sa, însã nedepãºirea acestei perioade cu claritate va duce la o rupturã între noi ºi restul lumii, pe care acum nu o putem anticipa.

Oricum, în viitorul mediu ºi lung o serie de naþiuni vor avea un decalaj tehnologic faþã de noi ºi oricum, acest decalaj ne va fi prezentat fiecãruia dintre noi în viaþa de zi cu zi. La nivel psihologic am avea o ºansã de a þine pasul, însã pentru asta ai nevoie de oameni clari ºi de oameni care sã-ºi iubeascã cetãþenii. POINT

POINT

POINT

business

a f a c e r i 13

business

Cele mai performante firme din sectorul 2, premiate de Camera de Comerþ ºi Industrie a Municipiului Bucureºti

amera de Comerþ ºi Industrie a Municipiului Bucureºti (CCIB), în colaborare cu Primãria sectorului 2, a organizat joi, 18 noiembrie 2010, Topul firmelor din sectorul 2 al capitalei, manifestare ce a avut ca obiectiv evidenþierea celor mai performanþi operatori economici ce îºi au sediul social pe raza acestui sector.

Evenimentul, aflat la cea de a XI-a

C

ediþie, este un exemplu concret al excelentei colaborãri a CCIB cu administraþia localã a acestui sector. „Pe fondul situaþiei generale deosebit de dificile, firmele din sectorul 2 au dovedit flexibilitate, maturitate ºi o remarcabilã putere de adaptare la condiþiile aspre, de crizã”, a subliniat prof. univ. dr. ing. Sorin Dimitriu, preºedintele Camerei de Comerþ ºi Industrie a Municipiului Bucureºti (CCIB), în deschide-

rea ceremoniei de premiere. Aceastã afirmaþie a fost susþinutã ºi de primarul sectorului 2, Neculai Onþanu, care a menþionat cã veniturile din taxe ºi impozite obþinute de primãria de sector în anul 2010 au crescut chiar ºi faþã de 2008, ceea ce indicã o activitate economicã susþinutã ºi sustenabilã, datoratã managementului performant al firmelor premiate.

Ediþia din acest an a topului a stat sub semnul apropierii dintre mediul academic ºi cel economic, la eveniment participând, alãturi de oameni de afaceri de succes, personalitãþi marcante ale lumii academice – acad. Eugen Simion, fost preºedinte al Academiei Române ºi actualmente preºedintele Secþiei de filologie a aceluiaºi prestigios for ºi acad.

Maya Simionescu, directorul Institutului de Biologie ºi Patologie Celularã „N. Simionescu”.

Spre deosebire de alte clasamente realizate în funcþie de un singur criteriu (cifra de afaceri, domeniul în care activeazã societatea sau dimensiunea acesteia), indicatorii pe baza cãrora se acordã punctajele în cadrul Topului organizat de Camera de Comerþ ºi Industrie a Municipiului Bucureºti sunt atât de naturã cantitativã (cifra de afaceri netã, profitul din exploatare), cât ºi de naturã calitativã (rata profitului din exploatare, eficienþa utilizãrii resurselor umane ºi eficienþa utilizãrii capitalului angajat).

De altfel, specificul multicriterial al metodologiei de top utilizate la nivelul întegului sistem cameral conferã un caracter de unicitate acestor clasamente.

Potrivit datelor Ministerului Finanþelor Publice, 136.484 firme bucureºtene au depus bilanþul aferent anului 2009. Dintre acestea, au îndeplinit cumulativ criteriile stabilite în metodologia de realizare a Topului Firmelor din

„P

business

POINT

15 noiembrie - 15 decembrie 2010 Tipãrit în 10.000 de exemplare gratuite

ISSN: 1843-293X

Theodor Speranþia nr. 14 Sector 3, Bucureºti Tel.: 320.70.70 www.business-point.ro

bucãtar ºi administrator pensiune turisticã. Absolvenþii vor obþine certificate de calificare recunoscute la nivel naþional ºi nu numai, avizate de Ministerul Muncii, Familiei ºi Protecþiei Sociale ºi de Ministerul Educaþiei, Cercetãrii, Tineretului ºi Sportului.

Dupã cum sublinia în cadrul seminarului Alexandra Muscalagiu, reprezentantul FBR, participanþii la cursurile de bucãtar ºi ospãtar vor dobândi competenþe fundamentale (comunicarea la locul de muncã, desfãºurarea muncii în echipã), competenþe generale, dar ºi competenþe specifice fiecãrei meserii în parte. La aceste cursuri se pot înscrie persoane care au absolvit minimum ciclul gimnazial de învãþãmânt, sunt angajate în mediul privat sau în cadrul unor ONG, ºi intenþioneazã sã se califice în aceste douã meserii sau lucreazã deja ca bucãtar sau ospãtar ºi doresc sã obþinã un certificat de calificare care sã le ateste competenþele.

Potrivit reprezentantului S.C. Stef Management Consulting S.R.L., Daniela Drãgan, 300 de persoane

Publisher Apulum 94 • Ioan Sorin Roºu rosu@b-a.ro

Editors prof. univ. dr. Mircea Coºea cosea@b-a.ro

dr. Vlad Hogea hogea@b-a.ro

Daniel Neguþ negut@ b-a.ro

Cezar Ioan cezar@b-a.ro

rin livrarea de echipamente ºi tehnologii competitive, România poate contribui la modernizarea industriei chiliene, îndeosebi în domenii precum industria energeticã, industria auto, metalurgie ºi industria construcþiilor de maºini”, a declarat prof. univ. dr. ing. Sorin Dimitriu, preºedintele Camerei de Comerþ ºi Industrie a Municipiului Bucureºti (CCIB) ºi vicepreºedinte al Camerei Naþionale, cu ocazia întrevederii pe care a avut-o luni, 22 noiembrie 2010, cu ES Maria Eliana Cuevas, ambasadorul extraordinar ºi plenipotenþiar al Republicii Chile în România. În opinia preºedintelui Camerei bucureºtene, industria de prelucrare a produselor agroalimentare din þara noastrã oferã, de asemenea, oportunitãþi reale de cooperare pentru firmele chiliene care doresc sã investeascã în acest sector. Printre avantajele de care pot beneficia investitorii, preºedintele CCIB a subliniat: posibilitatea de finanþare

„P

Municipiul Bucureºti pe 2009 un numãr de 30.266 firme (22,2% din totalul firmelor care au depus bilanþul aferent anului 2009). Dintre acestea, sunt evidenþiate 1.001 companii din sectorul 2 al Capitalei, premiate în cadrul a 56 de grupe de activitãþi structurate pe ºase domenii – cercetare-dezvoltare ºi hightech; industrie; construcþii; servicii; comerþ, turism; agriculturã, pescuit, pisciculturã. În vederea realizãrii unui clasament cât mai obiectiv, în cadrul fiecãrei grupe de activitãþi au fost evidenþiate cele mai performante companii pe cinci clase de mãrime: întreprinderi foarte mari, mari, mijlocii, mici ºi microîntreprinderi.

Dintre companiile premiate de Camera bucureºteanã menþionãm: Billa România, Danone P.D.P.A., Ares Guard, Institutul Naþional de Cercetare Dezvoltare pentru Mecatronicã ºi Tehnica Mãsurii (INCDMTM), Acvatot S.R.L., G4 Services S.R.L., SUPERCOM, IPROLAM S.A., Govcrest Internaþional, Sintofarm, Auto Marcu’s Grup, Maguay Impex SRL. POINT

Biroul de Presã al CCIB

O calificare în turism, o ºansã pentru o slujbã mai bunã! articiparea la programe de formare profesionalã continuã a angajaþilor asigurã adaptarea în timp real la cerinþele unei pieþe a muncii din ce în ce mai dinamicã ºi mai selectivã. Pe de altã parte, angajatorii care opteazã pentru perfecþionarea salariaþilor prin astfel de programe au ca principale beneficii un nivel ridicat de mobilitate a angajaþilor în cadrul companiei (pe cale de consecinþã o productivitate a muncii ridicatã ºi costuri reduse cu recrutarea forþei de muncã), precum ºi creºterea gradului de fidelizare a angajaþilor. Nu în ultimul rând, se reduc costurile sociale”, a declarat Gabriela Dumitriu, manager proiect, în cadrul seminarului de conºtientizare privind nevoia de calificare, care a avut loc vineri, 26 noiembrie 2010, la Bucureºti. Evenimentul s-a desfãºurat în cadrul proiectului „O calificare în turism, o ºansã pentru o slujbã mai bunã” ºi a fost urmat de manifestãri similare la Predeal (29 noiembrie a.c.) ºi Rm. Vâlcea (30 noiembrie a.c.).

Proiectul este implementat de Camera de Comerþ ºi Industrie a Municipiului Bucureºti (CCIB), alãturi de partenerii sãi, Camera de Comerþ ºi Industrie Vâlcea (CCIV), Federaþia Bucãtarilor din România (FBR) ºi S.C. Stef Management Consulting S.R.L., în perioada 1 iulie 2010-30 iunie 2012, ºi vizeazã îmbunãtãþirea nivelului de calificare a forþei de muncã active din regiunile Bucureºti-Ilfov, Centru ºi Sud-Vest.

Astfel, 1.000 de persoane vor beneficia gratuit de programe de orientare ºi consiliere profesionalã, iar în urma evaluãrilor realizate prin aceste programe, 600 de persoane vor fi calificate în meseriile de ospãtar,

România se poate implica în modernizarea industriei chiliene

din cele trei regiuni de dezvoltare menþionate se pot califica în meseria de administrator pensiune turisticã, certificatul obþinut stând la baza obþinerii brevetului de turism ºi a certificatului de clasificare a pensiunii. La aceste cursuri se pot înscrie persoane angajate în mediul privat sau în cadrul unor ONG, persoane fizice autorizate, cu studii medii (diploma de bacalaureat) sau superioare, care provin din mediul urban, dar ºi administratori de pensiune turisticã, care doresc sã practice aceastã meserie în conformitate cu standardele profesionale în vigoare sau cãrora le lipseºte o recunoaºtere formalã a competenþelor dobândite.

Pe parcursul celor doi ani de derulare a proiectului vor fi organizate câte patru grupe de cursanþi/an/ regiune, respectiv câte o grupã de bucãtari, o grupã de ospãtari ºi douã grupe de administratori pensiune turisticã. Fiecare curs dureazã 720 de ore, din care 240 de ore pregãtire teoreticã ºi 480 de ore pregãtire practicã.

Proiectul este cofinanþat din Fondul Social European prin Programul Operaþional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013 „Investeºte în oameni”.

Pentru mai multe informaþii despre programul de finanþare POSDRU 2007-2013, accesaþi site-ul www.fseromania.ro .

Pentru informaþii suplimentare despre proiectul „O calificare în turism, o ºansã pentru o slujbã mai bunã” contactaþi: Gabriela Dumitriu, manager proiect, Camera de Comerþ ºi Industrie a Municipiului Bucureºti (CCIB), Bd. Octavian Goga, nr. 2, sector 3, 030982 Bucureºti, tel.: 021 3190128, fax: 021 3190107, e-mail: gabriela.dumitriu@ccib.ro, www.ccib.ro. POINT

a proiectelor din fonduri comunitare, nivelul de cofinanþare relativ redus, poziþia geostrategicã a României ºi calitatea de membru al Uniunii Europene, care asigurã deschidere cãtre o piaþã de desfacere largã (piaþa Uniunii Europene, dar ºi piaþa statelor ex-sovietice). În cadrul întâlnirii s-a apreciat cã existã premise ºi pentru impulsionarea colaborãrii în domeniul academic, derularea unor programe de masterat, doctorat ºi MBA – inclusiv conduse în co-tutelã – ºi dezvoltarea unor lucrãri de cercetare fiind douã dintre modalitãþile sugerate de preºedintele CCIB, Sorin Dimitriu.

ES Maria Eliana Cuevas, ambasadorul extraordinar ºi plenipotenþiar al Republicii Chile în România, a subliniat cã una dintre preocupãrile majore ale domniei sale o reprezintã dezvoltarea schimburilor comerciale româno-chiliene. Potrivit preºedintelui CCIB, o modalitate eficientã de valorificare a oportunitãþilor oferite de cele douã þãri o constituie organizarea de misiuni ºi forumuri economice. În acest context, în cadrul întâlnirii s-a stabilit ca un prim pas sã-l constituie organizarea, în luna februarie 2011, a unui eveniment de informare a comunitãþii de afaceri din România asupra oportunitãþilor oferite de piaþa chilianã, existând posibilitatea ca acesta sã fie urmat de un forum.

De asemenea, în perioada urmãtoare se vor face demersuri în vederea semnãrii de cãtre CCIB a unui acord de colaborare cu CCI Santiago de Chile. POINT

Biroul de Presã al CCIB

Biroul de Presã al CCIB

Senior Editors Marius Romaºcanu, Sorina Bruj, Raul-Ciprian Dãncuþã, Alin Tomuº Online Edition Manager Alexandru Truþã office@atsystems.ro Photo Creation Viorel Gabriel Þiþu celush@business-adviser.ro,

Editorial Secretary Raluca Iosifidis raluca@b-a.ro

Edition care Claudia Daniliuc Translation Cosmina Stroescu Layout & DTP Omni Press & Design www.opd.ro – arta@opd.ro

Advertising department 0722.400.055

Printing House FED Print Representation of Alba district alintomus@gmail.com, tel.: 0733.056.539

Representation of Cluj district office@dankmedia.ro, tel.: 0744.559.348

Distribution Spin Media Str. Theodor Speranþia nr. 14, sector 3, Bucureºti www.spinmedia.ro, office@spinmedia.ro

Dank Media Cluj Napoca, 400216, Str. Aaron Florian, office@dankmedia.ro Open Times Alba, str. Avram Iancu nr. 3, etaj 1, office@opentimes.ro

POINT

ÎNCHIRIERI

GARSONIERE

Universitate, bloc 1980, decomandata, etaj 3, renovata, mobilata modern, 300 EUR, 021.320.70.70, 0733.683.445. nicu@apulum94.ro 13 Septembrie, Botorani, etaj 6, decomandata, 40mp, renovata recent, semimobilata, 220 EUR, 021.320.70.70, 0733.683.445, nicu@apulum94.ro

ÎNCHIRIERI APARTAMENTE 5 CAMERE Unirii, 5 camere - duplex, decomandat, dispus pe etajul 6 si 7, 120 mp, terasa, semineu, barbeque.

021.320.70.70 0733683448 Piata Rosetti, in bloc , renovat , finisat, nemobilat, 1200euro neg, pt firma 021.320.70.70 0788364188

Inchiriere spatiu birouri- Sos BucurestiMagurele, stradal, etaj 2/2, cladire birouri, 2009, 454 mp utili, 2 incaperi, clasa A, vedere stradala, sector 5, pret 7 Euro+ TVA/mp.

Pers contactLaura Miu021.320.70.70/ 0733.683.446. laura@apulum94.ro

ÎNCHIRIERI 2 CAMERE

APARTAMENTE

Stefan cel Mare, Obor, semimobilat, renovat recent, imbunatatiri, 300 EUR, 021.320.70.70, 0733.683.445 Calarasilor, etaj 3, decomandat, 63mp, mobilat modern, centrala, aer conditionat, 400 EUR, 021.320.70.70, 0733.683.445 Drumul Taberei, Moghioros, etaj 3, mobilat, zugravit, liber, 270 EUR, 021.320.70.70, 0733.683.445 Piata Victoriei , decomandat, et 2/4 langa metrou, 450euro neg 0788364188 021.320.70.70 In vila , renovat lux , Primaverii, decomandat, 500 euro neg 0788364188 021.320.70.70 Romana, et 4/10 mobilat complet, semidecomandat, pret400 euro 0788364188 021.320.70.70 Tineretului, et8/10 mobilat modern, semidecomandat, pret 400euro 0788364188 021.320.70.70

Aviatiei super lux mobilat si utilat 12 euro /mp neg et 3 & 4 021.320.70.70 0788364188 Dorobanti, in bloc et ¼ , mobilat , renovat, 180mp, pret 1400euro neg 021.320.70.70 0788364188 Primaverii, mobilat si utilat modern, et 5, pret 2800 euro, 021.320.70.70 0788364188

ÎNCHIRIERI

CASE-VILE

Drumul Sarii, Casa de Casatorii sector 6, P+1+M, 200 mp utili, constr 2004, finisata, centrala termica, teren liber 100 mp, ideala gradinita, birouri, 2.700 euro neg.

021.320.70.70/ 0733.683.446.

Primaverii 320 mp, renovata modern, ideal firma , pret 4200 euro neg 021.320.70.70/ 0788364188 Domenii, mobilata si utilata, super finisata, modern, pret 2000 euro neg 021.320.70.70/ 0788364188

Crangasi-Constructorilor, semidecomanandat, 54mp, parter/4, mobilat, 275euro/luna negociabil, 021.320.70.70 0733683447

Bd Unirii- Zepter, imobil nou de birouri, etaj 4, 70 mp utili, open space, finisat, 2 locuri parcare, lift, clasa A, pret 1000 euro. 021.320.70.70/ 0733.683.446.

Catierul Francez, Herastrau 145 mp, mobilat lux 1500 euro 021.320.70.70/0788364188

VÂNZÃRI

Drumul Taberei, confort 1, etaj 3, semidecomandata, 32mp, intabulata, 35.000 EUR, 021.320.70.70, 0733.683.445, nicu@apulum94.ro

Baneasa, Antena 1, mobilat super lux, 140 mp, 1000 euro 021.320.70.70/0788364188

Mircea Voda, decomandat, 40 mp, 1991.etaj 7/8, 70.000e, 021.320.70.70, 0733683448

1 Mai Clucerului, mobilat modern, utilat complet, 125mp, pret 1200 euro neg 021.320.70.70/0788364188

Nerva Traian - adiacent, etaj 1/8, decomandat, 40 mp, bloc mixt, amenajat, mobilat, utilat, 68.000e 021.320.70.70, 0733683448

Calea Victoriei, Radisson Hotel, et 6/10 mobilat modern, utilat complet, 500 euro neg, 021.320.70.70/0788364188 Piata Victoriei, et 5/10 mobilat modern , finisat, bloc nou, 750 euro neg, 021.320.70.70/0788364188 Lujerului Militari, nemobilat decomandat, utilat , pret 450 euro neg, 021.320.70.70/0788364188 Vitan-Mall, 85mp, decomandat, mobilat, renovat, masina de spalat, etaj 5/8. 021.320.70.70/0733583447

ÎNCHIRIERI APARTAMENTE 4 CAMERE Romana, Lascar Catargiu, etaj 1, decomandat, 105mp, renovat recent, mobila noua 1.000 EUR, 021.320.70.70, 0733.683.445 Arcul de Triumf, Clucerului, ap 150mp, superfinisat, mobilat, utilat, 1.800 EUR, 021.320.70.70, 0733.683.445 Beller, duplex mobilat si utilat, pret 1400 euro neg 021.320.70.70 0788364188 Ion Mihalache, nemobilat pentru firma, 1000 euro 021.320.70.70 0788364188 Domenii, bloc nou, 130 mp, 1200euro, nemobilat 021.320.70.70 0788364188 Duplex Domenii, 120 mp , mobilat si utilat, 1500 euro neg 021.320.70.70 0788364188 Domenii, in bloc, 120 mp, finisat si mobilat ultra modern, 1200 euro neg 021.320.70.70 0788364188 In vila super lux, Primaverii, et 1, nemobilat, super finisat, 1600 euro neg 021.320.70.70 0788364188

Nerva Traian, Strada Octaviangoga, etaj 6 din 8, confort 1, stil decomandat, 42 mp, gresie, faianta, parchet, balcon inchis, cadastru, termopan, usametal, locparcare, mobilatlacomanda., vechime 2000, pret vanzare 85, 000 euro, ID: 209602800. Contact: elisabeta.stef@apulum94.ro; 00733683448; 3207070 Nerva Traian, Strada Mirceavoda, etaj 7 din 8, confort 1, stil decomandat, 40 mp, gresie, faianta, aerconditionat, renovatrecent, pret vanzare 70, 000 euro, ID: 209653100. Contact: elisabeta.stef@apulum94.ro; 00733683448; 3207070 13 Septembrie, Strada Sebastian21, etaj 4 din 8, confort 1, stil decomandat, 38 mp, gresie, faianta, intabulare, parchet, cadastru, vedere spate, termopan, usametal, blocdegarsoniere, pret vanzare 50, 000 euro, ID: 204674300. Contact: elisabeta.stef@apulum94.ro; 00733683448; 3207070 Sebastian, Strada Serbota, etaj 4 din 8, confort 1, stil decomandat, 37 mp, gresie, faianta, intabulare, cadastru, blocdegarsoniere, vechime 1987, pret vanzare 46, 000 euro, ID: 204824400. Contact: laura.miu@apulum94.ro; 00733683446; 3207070 Militari, Strada Barsanesti, etaj 6 din 10, confort 1, stil decomandat, 38 mp, gresie, faianta, intabulare, cadastru, termopan, blocmixt, vechime 1979, pret vanzare 42, 000 euro, ID: 207992800. Contact:

Prelungirea Ghencea Red-House, 43, 9mp, la cheie, finalizat noiembrie 2010, 45.500e 021.320.70.70, 0733683448 Floreasca, Strada Ceaikovski, 48 mp, gresie, faianta, parchet, vedere fata, Floreasca, termopan, usametal, pret vanzare 68, 000 euro, ID: 203819300. Contact: emanuel@apulum94.ro; 00788364188; 3207070 Gara De Nord, Strada Gariidenord, 32 mp, gresie, faianta, parchet, pret vanzare 36, 000 euro, ID: 209401600.

Contact: apulum94@apulum94.ro; 3207070 Ultracentral, Strada Stirbeivoda, etaj 3 din 8, confort 1, stil decomandat, 46 mp, gresie, faianta, intabulare, gaze, parchet, balcon inchis, cadastru, vedere dubla, termopan, usametal, aerconditionat, mobilatlux, utilat, vechime 1989, pret vanzare 80, 000 euro, ID: 207641500. Contact: elisabeta.stef@apulum94.ro; 00733683448; 3207070 B-Dul Unirii, Strada Mamulari, etaj 6 din 8, confort 1, stil decomandat, 45 mp, gresie, faianta, parchet, termopan, usametal, vechime 1990, pret vanzare 75, 000 euro, ID: 202963800. Contact: mariana.solovei@apulum94.ro; 00733683447; 3207070 Pantelimon, Strada Chisinau, etaj 6 din 10, confort 1, stil semicomandat, 29 mp, blocgarsoniere, faraimbunatatiri, vechime 1982, pret vanzare 35, 000 euro, ID: 203165400. Contact: laura.miu@apulum94.ro; 00733683446; 3207070 Grigorescu, Strada Intr.Barsei, etaj 3 din 8, 41 mp, neamenajata, vechime 1988, pret vanzare 45, 000 euro, ID: 205882000. Contact: elisabeta.stef@apulum94.ro; 00733683448; 3207070 Nerva Traian, Strada Mirceavoda, etaj 1 din 8, confort 1, stil decomandat, 42 mp, gresie, faianta, intabulare, cadastru, termopan, usametal, pret vanzare 75, 000 euro, ID: 202511600. Contact: elisabeta.stef@apulum94.ro; 00733683448; 3207070 Nerva Traian, Strada Aleeabanuudrea, etaj 5 din 8, 0

0733.683.445, nicu@apulum94.ro Militari, Veteranilor, conf 2, etaj 8/10, decomandat, 41mp, intabulat, 45.000 EUR, 021.320.70.70, 0733.683.445, nicu@apulum94.ro Mihalache, 1 Mai, bloc 1981, etaj 6, decomandat, imbunatatiri, 79.000 EUR, 021.320.70.70, 0733.683.445, nicu@apulum94.ro Universitate, Nicolae Balcescu, etaj 4, semidecomandat, renovat, 67.000 EUR, 021.320.70.70, 0733.683.445, nicu@apulum94.ro Basarabia, Campia Libertatii, etaj 3, renovat, superfinisat, 65.000 EUR, 021.320.70.70, 0733.683.445, nicu@apulum94.ro Crangasi, constr 1981, etaj 4/8, decomandat, 55mp, 63.000 EUR, 021.320.70.70, 0733.683.445 Pallady, Bd. 1 Decembrie, etaj 1, decomandat, renovat recent, 59.000 EUR, 021.320.70.70, 0733.683.445, nicu@apulum94.ro Metrou Grigorescu, etaj 7/10, decomandat, 51mp, fara imbunatatiri, 52.000 EUR, 021.320.70.70, 0733.683.445, nicu@apulum94.ro Sebastian, 13 Septembrie, bloc 1986, etaj 5/8, decomandat, renovat, 72.000 EUR, 021.320.70.70, 0733.683.445, nicu@apulum94.ro Dr. Taberei, Favorit, Tip P, decomandat, etaj 2/4, renovat, intabulat, 64.000 EUR, 021.320.70.70, 0733.683.445, nicu@apulum94.ro Drumul Taberei 34, etaj 6, semidecomandat, 53mp, gresie, faianta, parchet, 60.000 EUR, 021.320.70.70, 0733.683.445, nicu@apulum94.ro Aviatiei, N. Caramfil, etaj 2/4, decomandat, 60mp, renovat, 85.000 EUR, 021.320.70.70, 0733.683.445, nicu@apulum94.ro Panduri-adiacent, eta 4/8, 1987, 54mp, amenajat, liber, 80.000e, 021.320.70.70, 0733683448 Tineretului, 1981, 5/8, 57mp, semidecomandat, neamenajat, 70.000e, 021.320.70.70 0733683448 Vacaresti-Timpuri Noi, 2/4, 1986, decomandat, 55mp, partial amenajat, 80.000e neg, 021.320.70.70, 0733683448 Oltenitei, 3/8, decomandat, 1985, 65.000e,

Inchiriere spatiu comercial Rahova – Petre Ispirescu, stradal, 80 mp, open space, imobil nou, vitrina 10 ml, gresie, grup sanitar, 2 AC, pretabil banca, farmacie, show-room.

021.320.70.70/ 0733.683.446 laura@apulum94.ro

Bd Chisinau- Socului, etaj 6, constr 1982, semidecomandata, 33 mp, vedere fata, fara imbunatatiri, bloc garsoniere, 34.000 euro neg. 021.320.70.70/ 0733.683.446

Stirbei Voda, stradal, decomandat, 42mp, etaj 3/8, 1989, vedere dubla, 75.000e , 021.320.70.70 0733683448

Dorobanti, mobilat modern, 120 mp, et 3/5 1400 euro neg 021.320.70.70/0788364188

Nerva Traian, Strada Panaitcerna, etaj 1 din 8, confort 1, stil decomandat, 40 mp, gresie, faianta, intabulare, parchet, cadastru, termopan, usametal, blocmixt, mobilat, utilatcomplet, apometre, repartitoare, vechime 2008, pret vanzare 68, 000 euro, ID: 209552500.

Contact: elisabeta.stef@apulum94.ro; 00733683448; 3207070

GARSONIERE

B-dul Primaverii , 125mp 1400 euro neg, mobilat lux, 021.320.70.70/0788364188

Dorobanti, mobilat super lux, 130 mp, et 2/5, 1300euro neg 021.320.70.70/0788364188

Nerva Traian, Strada Mirceavoda, etaj 3 din 8, confort 1, stil decomandat, 40 mp, neamenajat, vechime 1997, pret vanzare 67, 000 euro, ID: 205227600. Contact: elisabeta.stef@apulum94.ro; 00733683448; 3207070

SPAÞII COMERCIALE Rahova, Petre Ispirescu, 90 mp utili, open space, constructie noua, vitrina 5 ml, colt de strada, ideal farmacie, banca, 20 euro/mp. 021.320.70.70/ 0733.683.446.

Clucerului, etaj 3/6, constr 2008, 75 mp, mobilat si utilat lux, parcare subterana, boxa la subsol, zona linistita, decomandat, 1000 euro. 021.320.70.70/ 0733.683.446.

mp, gresie, faianta, intabulare, cadastru, usametalica, termopan, aerconditionat, cadaschimbata, instalatiisanitaresielectricen, vechime 1989, pret vanzare 49, 000 euro, ID: 204121200. Contact: apulum94@apulum94.ro; 3207070

ÎNCHIRIERI

Calea Vitan, stradal, parter, decomandat, nemobilat, amenajat, balcon inchis cu termopan, pretabi firma, vedere stradala. 021.320.70.70 0733683447

ÎNCHIRIERI APARTAMENTE 3 CAMERE

business

14 a n u n þ u r i i m o b i l i a r e b u c u r e º t i

elisabeta.stef@apulum94.ro; 00733683448; 3207070

021.320.70.70 0733683448

Iuliu Maniu, Strada Iuliumaniu, etaj 3 din 10, confort 1, stil semicomandat, 32 mp, intabulare, cadastru, pret vanzare 34, 000 euro, ID: 200055100. Contact: elisabeta.stef@apulum94.ro; 00733683448; 3207070

Floreasca, et 3/3 semidecomandat, renovat, pret discutabil, 66000 euro. 021.320.70.70, 0788364188

Panduri, Strada Panduri, etaj 6 din 8, confort 1, stil semicomandat, 30 mp, gresie, faianta, intabulare, parchet, cadastru, termopan, usametal, bucatariemobilata, vechime 1990, pret vanzare 53, 000 euro, ID: 207892200. Contact: elisabeta.stef@apulum94.ro; 00733683448; 3207070 Dorobanti, Strada Kiseleff, etaj 2 din 6, 0 mp, mobilatlux, renovatmodern, , vechime 1985, ID: 203969700.

Contact: apulum94@apulum94.ro; 3207070 B-Dul Unirii, Strada Unirii, etaj 2 din 8, confort 1, stil decomandat, 50 mp, gresie, faianta, parchet, termoapn, usametal, openspace, balconulinclusincamera, estenemobilatadarsemobileazal, vechime 1996, ID: 208194000. Contact: mariana.solovei@apulum94.ro; 00733683447; 3207070 Nerva Traian, Strada Mircea Voda, etaj 8 din 8, confort 1, stil decomandat, 0 mp, gresie, faianta, parchet, termopan, blgarsoniere, mobilatamodern, AC, ID: 207893000. Contact: laura.miu@apulum94.ro; 00733683446; 3207070

VÂNZÃRI 2 CAMERE

APARTAMENTE

Prelungirea Ghencea, cartierul Latin, etajele parter, 1 si 2, finalizare noiembrie 2010, 56 mp, compartimentare si finisaje la alegere, 58.000 euro+ 5% TVA. 021.320.70.70/ 0733.683.446 Panduri- Monitorul Oficial, etaj 4/8, semidecomandat, constr 1987, 54 mp, renovat, vedere spate, zona foarte linistita, 80.000 euro neg. 021.320.70.70/ 0733.683.446.

Pantelimon- etaj 8/10, constr 1975, circular, 52 mp, gresie, faianta, parchet, termopan, vedere spate, 58.000 euro neg. 021.320.70.70/ 0733.683.446.

Mihai-Bravu-Dristor, parter/10, decomandat, constructie 1987, balcon cu autorizatie, termopan, centrala termica, vedere fata, ideal firma, 65.000 euro neg.

021.320.70.70/ 0733.683.446.

Tineretului, parc, etaj 3, decomandat, 54mp, imbunatatiri, 75.000 EUR, 021.320.70.70,

Vanzare 2 camere Gara de Nord, semidecomandat, et 5/10 , 55 mp, renovat, utilat, pret negociabil 55 000 euro, 021.320.70.70, 0788364188 Calea Mosilor, Strada Ferdinand, 2 camere, confort 1, stil decomandat, 0 mp, gresie, faianta, renovatpartial, termopan, renovat2009, ID: 204070900. Contact: apulum94@apulum94.ro; 3207070 Tineretului, Strada Aleeabran, 2 camere, etaj 2 din 4, confort 1, stil decomandat, 56 mp, gresie, faianta, parchet, termopan, usametal, aerconditionat, vechime 1984, pret vanzare 80, 000 euro, ID: 202511500.

Contact: elisabeta.stef@apulum94.ro; 00733683448; 3207070 Tineretului, Strada Baladei, 2 camere, etaj 3 din 10, confort 1, stil decomandat, 54 mp, gresie, faianta, parchet, amenajat, vechime 1982, pret vanzare 80, 000 euro, ID: 203717800. Contact: mariana.solovei@apulum94.ro; 00733683447; 3207070 Tineretului, Strada Tineretului, 2 camere, etaj 5 din 8, confort 1, stil semicomandat, 57 mp, gresie, faianta, intabulare, parchet, balcon inchis, cadastru, vis-avisdeParc, termopan, usametal, vechime 1976, pret vanzare 75, 000 euro, ID: 204119800. Contact: apulum94@apulum94.ro; 3207070 Tineretului, Strada Vacaresti, 2 camere, etaj 5 din 8, confort 1, stil semicomandat, 51 mp, gresie, faianta, intabulare, parchet, cadastru, termopan, usametal, aerconditionat, vechime 1985, pret vanzare 78, 000 euro, ID: 206232900. Contact: elisabeta.stef@apulum94.ro; 00733683448; 3207070 Tineretului, Strada Tineretului, 2 camere, etaj 10 din 10, 57 mp, gresie, faianta, intabulare, parchet, cadastru, vedere spate, termopan, cuetajtehnic, vechime 1982, pret vanzare 80, 000 euro, ID: 207339700. Contact: elisabeta.stef@apulum94.ro; 00733683448; 3207070 Tineretului, Strada Vacaresti, 2 camere, etaj 1 din 8, confort 1, stil semicomandat, 53 mp, gresie, faianta, parchet, termopan, usametal, cadstruinlucru, mobilat, vechime 1986, pret vanzare 77, 000 euro, ID: 207841900. Contact: elisabeta.stef@apulum94.ro; 00733683448; 3207070 Tineretului, Strada Tineretului, 2 camere, etaj 2 din 8, confort 1, stil decomandat, 60 mp, gresie, faianta, 6lunifaracopii, bucatariemare, , vechime 1985, ID:

207960100. Contact: apulum94@apulum94.ro; 3207070 Tineretului, Strada Tineretului, 2 camere, etaj 2 din 8, confort 1, stil decomandat, 56 mp, vedere spate, termopan, usametalica, avans6luni, modern, locparcare, vechime 1983, pret vanzare 75, 000 euro, ID: 306883200. Contact: apulum94@apulum94.ro; 3207070 Pantelimon, Strada Pantelimon, 2 camere, etaj 1 din 10, confort 2, stil decomandat, 45 mp, gresie, faianta, parchet, termopan, usametal, acceptacredit, vechime 1970, pret vanzare 51, 000 euro, ID: 202309400. Contact: mariana.solovei@apulum94.ro; 00733683447; 3207070 Pantelimon, Strada Pantelimon, 2 camere, etaj 8 din 10, confort 1, stil semicomandat, 0 mp, gresie, faianta, parchet, cadastru, vechime 1974, pret vanzare 58, 000 euro, ID: 205245700. Contact: laura.miu@apulum94.ro; 00733683446; 3207070 Pantelimon, Strada Vergului, 2 camere, etaj 2 din 10, confort 1, stil decomandat, 0 mp, gresie, faianta, intabulare, cadastru, vechime 1974, pret vanzare 57, 000 euro, ID: 206636500. Contact: laura.miu@apulum94.ro; 00733683446; 3207070 Pantelimon, Strada Vergului, 2 camere, etaj 5 din 10, confort 1, stil decomandat, 0 mp, faianta, intabulare, cadastru, faraimbunatatiri, vechime 1974, pret vanzare 58, 000 euro, ID: 206737100. Contact: laura.miu@apulum94.ro; 00733683446; 3207070 Iancului, Strada Mihaibravu11, 2 camere, etaj 6 din 10, confort 1, stil semicomandat, 51 mp, gresie, faianta, intabulare, cadastru, termopan, usametalica, vechime 1989, pret vanzare 70, 000 euro, ID: 208546000.

Contact: laura.miu@apulum94.ro; 00733683446; 3207070 Gara De Nord, Strada Gariidenord, 2 camere, etaj 5 din 9, confort 1, stil semicomandat, 55 mp, gresie, faianta, intabulare, parchet, cadastru, vedere fata, termopan, usametal, , vechime 1967, pret vanzare 55, 000 euro, ID: 204825400. Contact: emanuel@apulum94.ro; 00788364188; 3207070 Dristorului, Strada Mesterulmanole, 2 camere, etaj 1 din 4, confort 1, stil decomandat, 0 mp, gresie, faianta, intabulare, parchet, cadastru, mochetat, aC, vechime 1987, pret vanzare 99, 000 euro, ID: 204171500.

Contact: laura.miu@apulum94.ro; 00733683446; 3207070 Lacul Tei, Strada Mateescucristea, 2 camere, etaj 1 din 8, confort 1, stil decomandat, 55 mp, gresie, faianta, intabulare, cadastru, renovatabaia, bucatarienoua, vechime 1982, pret vanzare 67, 000 euro, ID: 202763400.

Contact: elisabeta.stef@apulum94.ro; 00733683448; 3207070 Lacul Tei, Strada Teiuldoamnei, 2 camere, etaj 8 din 9, confort 1, stil decomandat, 54 mp, gresie, faianta, cadastruinlucru, credit, vechime 1986, pret vanzare 68, 000 euro, ID: 204926000. Contact: mariana.solovei@apulum94.ro; 00733683447; 3207070 Pallady, Bd. 1 Decembrie, etaj 1, decomandat, renovat recent, 59.000 EUR, 021.320.70.70, 0733.683.445, nicu@apulum94.ro Metrou Grigorescu, etaj 7/10, decomandat, 51mp, fara imbunatatiri, 52.000 EUR, 021.320.70.70, 0733.683.445, nicu@apulum94.ro Sebastian, 13 Septembrie, bloc 1986, etaj 5/8, decomandat, renovat, 72.000 EUR, 021.320.70.70, 0733.683.445, nicu@apulum94.ro Dr. Taberei, Favorit, Tip P, decomandat, etaj 2/4, renovat, intabulat, 64.000 EUR, 021.320.70.70, 0733.683.445, nicu@apulum94.ro Drumul Taberei 34, etaj 6, semidecomandat, 53mp, gresie, faianta, parchet, 60.000 EUR, 021.320.70.70, 0733.683.445, nicu@apulum94.ro

VÂNZÃRI APARTAMENTE 3 CAMERE Panduri - vis-a-vis de spital, etaj 2/10, constr 1987, decomandat, 76 mp, fara imbunatatiri, vedere mixta, 105.000 euro neg. 021.320.70.70/ 0733.683.446.

Titulescu -Banu Manta, etaj 2/10, decomandat, 74 mp, termopan, fara alte imbunatatiri, vedere spate, 105.000 euro neg. 021.320.70.70/ 0733.683.446.

Prelungirea Ghencea- Cartierul Latin, bloc 2010, etaj3/4, 74 mp utili+ terasa 38 mp, compartimentare si finisaje dupa dorinte, finalizat, 83.000 euro+ 5 % TVA. 021.320.70.70/ 0733.683.446.

Drumul Taberei- Valea Ialomitei, etaj 7/ 10, bloc 1974, decomandat, 69 mp utili, 2 balcoane, renovat, vedere spate, 69.000 euro neg. 021.320.70.70/ 0733.683.446.

Vitan- Mall, parter/3, constr 2008, 96 mp, finisat, centrala termica, aer conditionat, are si 80 mp teren liber in proprietate, 150.000 euro neg. 021.320.70.70/ 0733.683.446.

Dorobanti- Beller, eta 1/4 constr 1987, 64 mp utili, vedere fata, termopan, gresie, faianta, parchet, loc parcare, 180.000 euro neg. 021.320.70.70/ 0733.683.446.

Calea Vacaresti- Timpuri Noi, parter/4, constr 1987, decomandat, 70 mp, balcon cu autorizatie, centrala termica, renovat, zona cu foarte multa verdeata, 85.000 euro neg. 021.320.70.70/ 0733.683.446.

Toamnei- Eminescu, bloc 2010, finalizat, etajele 2, 3, 4 si 5 din 6 etaje, finisate, 120 mp utili, garaj la subsol.

021.320.70.70/ 0733.683.446.

Brancoveanu, confort I, semidec, etaj 1/4, gresie, faianta, parchet, termopan, 69.000 EUR,

POINT business

a n u n þ u r i i m o b i l i a r e b u c u r e º t i 15

021.320.70.70, 0733.683.445, nicu@apulum94 Drumul Taberei, bloc 1980, etaj 2, decomandat, 2 gr sanitare, fara imbunatatiri, 76.000 EUR, 021.320.70.70, 0733.683.445, nicu@apulum94 Crangasi, Ceahlau, etaj 3, decomandat, 2 gr. sanitare, imbunatatiri, intabulat, 78.000 EUR, 021.320.70.70, 0733.683.445, nicu@apulum94

Burebista – stradal, 80mp, parter, pretabil firma, 021.320.70.70 0733683448 Parcul carol, in vila, etaj 1/1 cu mansarda, intrare separata, 86mp + camera mansarda+pivnita, 021.320.70.70 0733683448.

Mircea Voda, 80mp, etaj 4, decomandat, 135.000 euro, 021.320.70.70 0733683448

Bdul Sincai, dec, etaj 2/8, metrou, neamenajat, 70mp, 2 grupuri sanitare, 021.320.70.70 0733683448

Dristorului – Unitatii, etaj 1/8, 1987, loc de parcare, amenajat, 021.320.70.70 0733683448.

Nerva Traian, stradal, 2/8, decomandat, 80mp, 78mp, 021.320.70.70 0733683448

Oltenitei, dec, etaj 5/8, 80.000 euro, 021.320.70.70 0733683448.

Panduri- vis-a- vis de spital, etaj 2/10, constr 1987, decomandat, 76 mp, fara imbunatatiri, vedere mixta, 105.000 euro neg. 021.320.70.70/ 0733.683.446.

13 Septembrie, bloc nou 1999, decomandat, et 8/8 , pret neg 89000 euro, 021.320.70.70, 0788364188

Titulescu -Banu Manta, etaj 2/10, decomandat, 74 mp, termopan, fara alte imbunatatiri, vedere spate, 105.000 euro neg. 021.320.70.70/ 0733.683.446.

Prelungirea Ghencea- Cartierul Latin, bloc 2010, etaj3/4, 74 mp utili+ terasa 38 mp, compartimentare si finisaje dupa dorinte, finalizat, 83.000 euro+ 5 % TVA. 021.320.70.70/ 0733.683.446.

Cismigiu, semidecomandat, 63mp utili, gresie, faianta, parchet, termopan, mobilat si utilat, etaj 2/9, 021.320.70.70 0733683447 Mosilor-Botev, decomandat, 91mp utili, renovat, semimobilat, centrala termica, etaj3/5, asigurat la Omniasig, 021.320.70.70 0733683447

Drumul Taberei- Valea Ialomitei, etaj 7/ 10, bloc 1974, decomandat, 69 mp utili, 2 balcoane, renovat, vedere spate, 69.000 euro neg. 021.320.70.70/ 0733.683.446.

Ultracentral, Strada Leonida, 3 camere, stil decomandat, 78 mp, gresie, faianta, parchet, termopan, centralaproprie, totulnou, modern, finalizatin30zile, , vechime 2010, pret vanzare 63, 000 euro, ID: 207792400. Contact: apulum94@apulum94.ro; 3207070

Vitan- Mall, parter/3, constr 2008, 96 mp, finisat, centrala termica, aer conditionat, are si 80 mp teren liber

Dorobanti, Strada Aricescu Constantin, 3 camere, etaj 1 din 4, confort 1, stil decomandat, 64 mp, parchet, ter-

Vanzare 3 camere Timpuri Noi, Calea Vacaresti, parter/4, 1987, dec, balcon, centrala termica, a.c., gresie, faianta, parchet, termopan, semimobilat, vedere mixta, zona foarte linistita si cu multa verdeata.

84.500 euro neg.

Pers contact: Laura Miu021.320.70.70; 0733.683.446. laura@apulum94.ro. in proprietate, 150.000 euro neg. 021.320.70.70/ 0733.683.446.

Dorobanti- Beller, eta 1/4 constr 1987, 64 mp utili, vedere fata, termopan, gresie, faianta, parchet, loc parcare, 180.000 euro neg. 021.320.70.70/ 0733.683.446.

Calea Vacaresti- Timpuri Noi, parter/4, constr 1987, decomandat, 70 mp, balcon cu autorizatie, centrala termica, renovat, zona cu foarte multa verdeata, 85.000 euro neg. 021.320.70.70/ 0733.683.446.

Toamnei- Eminescu, bloc 2010, finalizat, etajele 2, 3, 4 si 5 din 6 etaje, finisate, 120 mp utili, garaj la subsol.

021.320.70.70/ 0733.683.446.

Bulevardul Unirii,decomandat,fara amenajari,vedere stradala,paza,etaj inferior 021.320.70.70 0733683447 Berceni-Budimex, semidec, 1978, 9/10, 65.000 euro, 021.320.70.70 0733683448 Prelungirea Ghencea, Red House1, 112mp, 3/3, cu mansarda locuibila deasupra, 83.000 euro021.

320.70.70, 0733683448.

Prelungirea ghencea Red House, 84, 5mp duplex, finalizare noiembrie 2010, la cheie, 80.000e 021.320.70.70, 0733683448

Gara de Est, 211mp teren, deschidere 13ml, casa locuibila, toate utilitatile, centrala termica 0733683447 021.320.70.70 Dorobanti, 7 camere, S+1+M, 400mp construiti, suprafata utila 300mp, teren 120mp, constructie 1980, renovata interior., 0733683447 021.320.70.70 Militari, P+1, 5 camere, 3 grupuri sanitare, 2009, 3 balcoane, terasa, teren, amprenta 145mp 021.320.70.70 0733683448.

Cotroceni, P+1, 8 camere, teren 300 mp, amprenta 160mp 021.320.70.70 0733683448.

Floreasca, Strada Barbu Vacarescu, 3 camere, etaj 3 din 7, confort 1, stil decomandat, 95 mp, gresie, faianta,

Titulescu, Strada Nicolae Titulescu, 4 camere, etaj 3 din 10, 0 mp, parchet, transformat in 3camere, modificaricaresuntcuprinseincadastru, liber, pret vanzare 105, 000 euro, ID: 207490600.

Contact: laura.miu@apulum94.ro; 00733683446; 3207070 B-Dul Unirii, Strada Decebal, 4 camere, etaj 8, stil decomandat, 100 mp, intabulare, cadastru, luminat, curat, spatios, pret vanzare 165, 000 euro, ID: 209502200.

Contact: apulum94@apulum94.ro; 3207070

Vanzare apartament Kogalniceanu, 6 camere, 160mp, et.4/5, singur pe palier, amenajari, stradal, fara bulina.

021.320.70.70, 0733.683.448

Tineretului, Strada Costache Stamate, 4 camere, etaj 6 din 10, confort 1, stil semicomandat, 80 mp, gresie, faianta, intabulare, parchet, cadastru, termopan, centrala, instalatiicupru, locparcare, vechime 1986, pret vanzare 98, 000 euro, ID: 206586200. Contact: laura.miu@apulum94.ro; 00733683446; 3207070 Lacul Tei, Strada Lacul Tei, 4 camere, etaj 6 din 8, confort 1, stil decomandat, 0 mp, vechime 1986, ID: 205377900. Contact: apulum94@apulum94.ro; 3207070 Brancoveanu, Strada Tulnici, 4 camere, etaj 3 din 10, confort 1, 90 mp, gresie, faianta, intabulare, cadastru, usametal, termopan, aerconditionat, locparcare, renovatrecent, vechime 1984, pret vanzare 95, 000 euro, ID: 205176000. Contact: elisabeta.stef@apulum94.ro; 00733683448; 3207070

Dristorului – Unitatii, etaj 1/8, 1987, loc de parcare, amenajat, 021.320.70.70 0733683448.

Mosilor-Botev,decomandat,91mp utili,renovat,semimobilat,centrala termica,etaj3/5,asigurat la Omniasig, 021.320.70.70 0733683447

Drumul Taberei, Compozitorilor, constr 1980, etaj 1, semidecomandat, cu imbunatatiri, 89.000 EUR, 021.320.70.70, 0733.683.445, nicu@apulum94.ro

Vatra-Luminoasa, 3 camere, casa tip, teren 198mp, deschidere 9ml, toate utilitatile 0733683447 021.320.70.70

Grigorescu, Strada Intr.Sectorului, 3 camere, 140 mp, pret vanzare 95, 000 euro, ID: 213243000. Contact: mariana.solovei@apulum94.ro; 00733683447; 3207070

Mircea Voda, 80mp, etaj 4, decomandat, 135.000 euro, 021.320.70.70 0733683448

Cismigiu,semidecomandat,63mp utili,gresie,faianta,parchet,termopan,mobilat si utilat,etaj 2/9,021.320.70.70 0733683447

Pantelimon, Parc Morarilor, etaj 6, confort I, decomandat, 86mp, intabulat, 78.000 EUR, 021.320.70.70, 0733.683.445, nicu@apulum94.ro

Rahova, Antiaeriana, casa caramida, renovata, imbunatatiri, gaze, canalizare, 80.000 EUR, 021.320.70.70, 0733.683.445, nicu@apulum94.ro

Ultracentral, Strada Paleologu, 4 camere, etaj 2 din 5, confort 1, stil semicomandat, 110 mp, gresie, faianta, parchet, termopan, usametal, vechime 1940, pret vanzare 150, 000 euro, ID: 208294600. Contact: mariana.solovei@apulum94.ro; 00733683447; 3207070

Parcul carol, in vila, etaj 1/1 cu mansarda, intrare separata, 86mp + camera mansarda+pivnita, 021.320.70.70 0733683448.

Crangasi,etaj 3/8,70mp,decomandat,vedere fata,apropiere metrou,mijloace de transport,necesita renovari. 021.320.70.70, 0733.683.450

13 Septembrie- Monitorul Oficial, etaj 7/10, bloc 1988, 94 mp, transformat in 3 camere, renovat, vedere mixta, 145.000 euro neg. 021.320.70.70/ 0733.683.446.

Giurgiului- Piata Progresului, 272 mp teren, deschidere 10 ml, constr 2007, P+M, 110 mp, toate utilitatile, finisata, zona case, 230.000 euro neg. 021.320.70.70/ 0733.683.446.

Dorobanti, Strada Amman, 3 camere, etaj 2 din 4, confort 1, stil semicomandat, 99 mp, gresie, faianta, intabulare, parchet, cadastru, centralatermica, mobilatsiutilat, termopan, usametal, vechime 2008, pret vanzare 215, 000 euro, ID: 204775100. Contact: laura.miu@apulum94.ro; 00733683446; 3207070

Burebista – stradal, 80mp, parter, pretabil firma, 021.320.70.70 0733683448

Drumul Taberei-Favorit,etaj 1/8,semidecomandat,2 balcoane,curat,fara imbunatatiri,zona cu verdeata.021.320.70.70, 0733.683.450

Panduri- spital, etaj 1/8, bloc 1980, vedere mixta, decomandat, renovat, centrala termica, sauna, bloc monolit, 98 mp, 165.000 euro neg. 021.320.70.70/ 0733.683.446.

Calea Giulesti Constructorilor, 300 mp teren, deschidere 12 ml, casa parter, 3 camere si dependinte, 1978, 80 mp, renovata, toate utilitatile, 135.000 euro neg. 021.320.70.70/ 0733.683.446.

Grigorescu, Strada Intr.Sectorului, 3 camere, 150 mp, neamenajata, vechime 1960, pret vanzare 95, 000 euro, ID: 204623900. Contact: mariana.solovei@ apulum94.ro; 00733683447; 3207070

Prelungirea Ghencea, Red House1, 112mp, 3/3, cu mansarda locuibila deasupra, 83.000 euro021.

320.70.70, 0733683448.

Virtutii,etaj 5/8,decomandat,gresie,termopan,parchet,vedere dubla,apropiere metrou,mijloace de transport, 021.320.70.70, 0733.683.450

VÂNZÃRI APARTAMENTE 4 CAMERE

Prelungirea Ghencea- Cartierul Latin, 500 mp teren, deschidere 22 ml, P+1+M, 300 mp utili, constr 2008, finisata, toate utilitatile, 330.000 euro neg.

021.320.70.70/ 0733.683.446.

Ultracentral, Strada Toamnei, 4 camere, etaj 1 din 3, 112 mp, finalizat, vechime 2009, pret vanzare 239, 000 euro, ID: 204423000. Contact: laura.miu@apulum94.ro; 00733683446; 3207070

Bdul Sincai, dec, etaj 2/8, metrou, neamenajat, 70mp, 2 grupuri sanitare, 021.320.70.70 0733683448

13 Septembrie, bloc nou 1999,decomandat, et 8/8 , pret neg 89000 euro, 021.320.70.70, 0788364188

Tineretului, Strada Gheorghe Sincai, 3 camere, etaj 2 din 8, confort 1, stil decomandat, 69 mp, intabulare, cadastru, neamenajat, vechime 1983, pret vanzare 110, 000 euro, ID: 206585000. Contact: elisabeta.stef@apulum94.ro; 00733683448; 3207070

Crangasi- Maternitatea Giulesti, curte comuna, 115 mp teren, casa parter, 80 mp, constr 1970, renovata 2005, caramida, 3 camere, toate utilitaile, 94.500 euro neg.

021.320.70.70/ 0733.683.446.

mopan, centrala, cablu, AC, faralegea112, vechime 1985, pret vanzare 188, 000 euro, ID: 204221800.

Contact: laura.miu@apulum94.ro; 00733683446; 3207070

Crangasi, Ceahlau, etaj 3, decomandat, 2 gr. sanitare, imbunatatiri, intabulat, 78.000 EUR, 021.320.70.70, 0733.683.445, nicu@apulum94

Oltenitei, dec, etaj 5/8, 80.000 euro, 021.320.70.70 0733683448.

Tineretului, Strada Viorele, 3 camere, etaj 8 din 8, confort 1, stil decomandat, 70 mp, gresie, faianta, parchet, vechime 1986, pret vanzare 120, 000 euro, ID: 206534700. Contact: elisabeta.stef@apulum94.ro; 00733683448; 3207070

Drumul Sarii- stradal, 226 mp teren, deschidere 13 ml, S+P+1+pod, casa tip, constr 1940, renovata, demisol locuibil, toate utilitatile, ideala firma, 349.000 euro neg. 021.320.70.70/ 0733.683.446.

Balcescu, , decomandat, 105mp, amenajat, centrala termica, terasa 11mp, boxa, consolidat, 021.320.70.70, 0733683447

Drumul Taberei, bloc 1980, etaj 2, decomandat, 2 gr sanitare, fara imbunatatiri, 76.000 EUR, 021.320.70.70, 0733.683.445, nicu@apulum94

Berceni-Budimex, semidec, 1978, 9/10, 65.000 euro, 021.320.70.70 0733683448

Tineretului, Strada Tineretului, 3 camere, etaj 5 din 10, confort 1, stil semicomandat, 0 mp, gresie, faianta, intabulare, cadastru, vedere spate, vechime 1974, pret vanzare 96, 000 euro, ID: 204019800.

Contact: mariana.solovei@apulum94.ro; 00733683447; 3207070

utilitatile, zona de case, 159.000 euro neg.

021.320.70.70/ 0733.683.446.

Militari, Strada Drumul Belsugului, 1100 mp, gaze, apa, casaestenoua, procesverbaldereceptiedin2006, finisata95%, pejumatateadinspateletere, ID: 204221700. Contact: apulum94@apulum94.ro; 3207070

Brancoveanu, confort I, semidec, etaj 1/4, gresie, faianta, parchet, termopan, 69.000 EUR, 021.320.70.70, 0733.683.445, nicu@apulum94

Nerva Traian, stradal, 2/8, decomandat, 80mp, 78mp, 021.320.70.70 0733683448

fort 1, stil decomandat, 90 mp, gresie, faianta, intabulare, parchet, cadastru, 2locuriparcare, , vechime 1996, pret vanzare 152, 000 euro, ID: 204875200. Contact: mariana.solovei@apulum94.ro; 00733683447; 3207070

Vand vila, zona Floreasca, 5 camere, P+Pod, deschidere 12 m, 150 mp curte libera, 280 mp suprafata teren, 550.000 euro, tel: 0213207070, 0733683447 parchet, amenajatsimobilat., vechime 1990, pret vanzare 195, 000 euro, ID: 205831200. Contact: mariana.solovei@apulum94.ro; 00733683447; 3207070 Calea Mosilor, Strada Traian4, 3 camere, etaj 1 din 3, 64 mp, gresie, faianta, intabulare, parchet, cadastru, lademisolocamde4mp+ocameradeserviciu4mp, amenajat, vechime 1940, pret vanzare 95, 000 euro, ID: 204572900. Contact: elisabeta.stef@apulum94.ro; 00733683448; 3207070 Calea Mosilor, Strada Cpt.Vasilescu Ion, 3 camere, etaj 2 din 3, confort 1, stil semicomandat, 80 mp, intabulare, cadastru, vedere fata, neamenajat, plusocameradeservicide4mp, singurpepalier, vechime 1946, pret vanzare 85, 000 euro, ID: 204623200. Contact: elisabeta.stef@apulum94.ro; 00733683448; 3207070 Calea Mosilor, Strada Mosilor, 3 camere, etaj 3 din 5, confort 1, stil decomandat, 91 mp, gresie, faianta, parchet, balcon inchis, termopan, usametal, centralatermica, canapeadinpiele, liber, laetajmaiesteocamera, 91m, vechime 1939, pret vanzare 110, 000 euro, ID: 205830200. Contact: mariana.solovei@apulum94.ro; 00733683447; 3207070 B-Dul Unirii, Strada Unirii, 3 camere, etaj 1 din 7, con-

Militari, Strada Lacul Zanoaga, 4 camere, etaj 8 din 10, confort 2, stil semicomandat, 61 mp, telefon fix, gresie, faianta, centrala, termopan, calorifere, usametalica, contorizareapa, contorizaregaze, frumosam, vechime 1975, pret vanzare 63, 000 euro, ID: 206284400.

Contact: apulum94@apulum94.ro; 3207070 Panduri, Strada 13Septembrie40, 4 camere, etaj 3 din 10, confort 1, stil decomandat, 0 mp, gresie, faianta, intabulare, parchet, cadastru, termopan, renovat, instalatiinoi, AC, vechime 1988, pret vanzare 180, 000 euro, ID: 204473300. Contact: laura.miu@apulum94.ro; 00733683446; 3207070 Panduri, Strada Panduri, 4 camere, etaj 7 din 10, confort 1, stil decomandat, 100 mp, gresie, faianta, parchet, vedere dubla, termopan, usametal, AC, vechime 1987, pret vanzare 146, 000 euro, ID: 204825000. Contact: laura.miu@apulum94.ro; 00733683446; 3207070 Drumul Taberei, Strada Aleea Valea Prahovei, 4 camere, etaj 2 din 8, confort 1, stil decomandat, 90 mp, gresie, faianta, intabulare, cadastru, Dr.Taberei, Moghioros, Billa.Gresie, faianta, termopan, usametalica, contorizat, usiint, ID: 203617000. Contact: MIIEURO; 03207070; apulum94@apulum94.ro Valea Ialomitei, Strada Aleea Callatis, 4 camere, etaj 3 din 4, confort 1, 80 mp, gresie, faianta, intabulare, parchet, RaulDaomnei, Dr.Taberei, termopan, usametal, renovat, aerconditionat, peretiextizolati, ID: 203920000. Contact: apulum94@apulum94.ro; 3207070

VÂNZÃRI

CASE-VILE

Calea Giulesti- Piata, 560 mp teren, deschidere 14, 5, casa 3 camere, constr 1965, renovata , caramida, toate

Margeanului, Strada Antiaeriana, 3 camere, 175 mp, gresie, faianta, intabulare, gaze, parchet, cadastru, Casacaramida, izolata, renovata, imbunatatiri, canalizare, usametal, termopan, centrala, vechime 1970, pret vanzare 87, 000 euro, ID: 200750000. Contact: apulum94@apulum94.ro; 3207070 Brancoveanu, Strada Sold.Ciocodeicaion, 3 camere, 281 mp, intabulare, cadastru, vechime 1950, pret vanzare 115, 000 euro, ID: 204774900.

Contact: mariana.solovei@apulum94.ro; 0733683447; 3207070

Brancoveanu, Strada Georgebacovia, 3 camere, 300 mp, intabulare, cadastru, necesitarenovare, nuarebaie, apadoarincurtenuincasa, pret vanzare 135, 000 euro, ID: 209301000. Contact: elisabeta.stef@apulum94.ro; 00733683448; 3207070 Giulesti, Strada Agnita, 3 camere, 560 mp, gresie, faianta, parchet, termopan, doaprparter, renovatain2007, toateutilitatile, termosistem, centrala, vechime 1965, pret vanzare 150, 000 euro, ID: 206284200. Contact: laura.miu@apulum94.ro; 00733683446; 3207070 Giulesti, Strada Smochinului, 3 camere, confort 1, stil decomandat, 300 mp, gresie, faianta, parchet, pret vanzare 135, 000 euro, ID: 207892100.

Contact: laura.miu@apulum94.ro; 00733683446; 3207070 Baneasa, Strada Somesul Rece, 3 camere, 1200 mp, intabulare, cadastru, casacaramida, toateutilitatile, necesitarenovare, 2000euro/mp, ID: 208395200.

Contact: laura.miu@apulum94.ro; 00733683446; 3207070 Gara Obor, Strada Fundeni, 5 camere, confort 1, stil decomandat, 400 mp, gresie, faianta, intabulare, parchet, cadastru, lux, 125mpamprenta, etaj1-dormitor, baie, dresing, terasa, etaj2-terasa, 100mp, parter-1, vechime 2008, pret vanzare 183, 000 euro, ID: 203869600. Contact: emanuel@apulum94.ro; 00788364188; 3207070

VÂNZÃRI

TERENURI

Macaralei- statuie, 778 mp, deschidere 14 mp, zona case si vile, o casa veche si constructii provizorii pe teren, racordata la toate utilitatile, 275 euro/mp neg.

021.320.70.70/ 0733.683.446.

Bucuresti- Magurele, stradal, 1600 mp, deschidere 14, 6 ml, apartine de sectorul 5, zona industriala, toate utilitatile, 60 euro/mp. 021.320.70.70/ 0733.683.446.

Sabareni, 570mp, intravilan, construibil, gaze, curent, asfalt, 30 EUR/mp, 021.320.70.70, 0733.683.445, nicu@apulum94.ro Intravilan 450 mp, Balaceanca, intre vile , pret 18 euro mp neg 021. 320.70.70/0788364188 Intravilan, 350 mp, Balaceanca intre vile, pret 18 euro mp, neg 320.70.70/0788364188 1000 mp, balaceanca, intre vile, pret 18 euro mp, neg 320.70.70/0788364188 Mai-Domenii, 132mp, deschidere12ml, casa demolabila, autorizate de construire S+P+2 021.320.70.70 0733683447 Baneasa-Dobrogeanu Gherea, 585mp, deschidere18ml, urbanism D+P+2, PUD aprobat, casa demolabila.

021.320.70.70 0733683447 Pta Progresul, 260mp teren, deschidere 10ml, casa renovabila pe reren, cadastru, intabulare.021.320.70.70 0733683447

VÂNZÃRI SPAÞII COMERCIALE Antiaeriana- Sos Alexandriei, 900 mp tere, 2 deschideri de 33 mp, hala 450 mp, service auto, intre blocuri, urbanism P+6, toate utilitatile, 390.000 euro neg. 021.320.70.70/ 0733.683.446