Aquafocus nr 7 2013 by Compania AQUASERV

Publicaţie trimestrială a Companiei AQUASERV

A Qf U A o c u s

N r. 7 | 2 0 1 3 ediţie digitală

N r. 7 | 2 0 1 3

Cuprins Şcoala altfel AQUASERV în top 10 Obiceiuri şi tradiţii de Paşti Simboluri creştine ale Paştelui Sărbătorirea Paştelui la date diferite Divertisment Cetatea Medievală din Tîrgu-Mureş Biserici şi mănăstiri Vine, vine primăvara! Ce mâncăm ? Copiii noştri Minifotbal Filme Culinare de Paşti Aquartist

Colectivul redacţional Carmen Vamanu Kocsis Andrea Nicolae Tomuleţiu Dana Kiss Grafica & design: Adrian Măgeruşan

Sfânta Sărbătoare a Învierii Domnului să vă aducă numai bucurii, sănătate, împliniri şi multă lumină! Să aveţi parte de tot ceea ce vă doriţi alături de cei dragi, să vă bucuraţi de linişte sufletească, iar împreună să întâmpinăm minunea Învierii, cu speranţă şi încredere!

HRISTOS A ÎNVIAT! Vă doresc Sărbători Fericite alături de familie şi cei dragi!

Sergiu Horobeţ Director General

AQUAf o c u s

Sute de elevi în vizită la AQUASERV De 4 ori mai mulţi elevi decât în 2012, au aflat anul acesta, în cadrul programului Şcoala Altfel, modul în care se transformă apa din Râul Mureş în apă potabilă, precum şi modul în care apa uzată este tratată pentru a se reîntoarce în râu curată. Dacă anul trecut, 200 de elevi de la 5 unităţi de învăţământ au vizitat AQUASERV, anul acesta peste 800 de elevi de la 11 instituţii de învăţământ şi-au anunţat dorinţa de a afla mai multe despre alimentarea comunităţilor cu apă potabilă şi funcţionarea sistemelor de canalizare. Aceştia au vizitat pe parcursul săptămânii Şcoala Altfel, Uzina de apă şi Staţia de epurare din Tîrgu-Mureş, precum şi alte obiective AQUASERV. Pe parcursul acestor vizite, copiii au participat la concursuri şi au primit materiale informative şi educative, având ca temă apa şi importanţa unui sistem modern de alimentare cu apă potabilă pentru viaţă în general şi pentru viaţa comunităţilor în special. Aceşti copii au aflat, probabil pentru prima dată, cum se prepară apa potabilă fără de care activităţile pe care le desfăşoară zilnic, acasă şi la şcoală, nu ar fi posibile. Au înţeles pe parcursul acestor vizite câtă muncă este necesară pentru ca atunci când deschid în fiecare dimineaţă robinetul acasă, să curgă apă potabilă şi de asemenea, ce se întâmplă cu apa uzată după ce ajunge în sistemul de canalizare. Desfăşurat anul acesta în perioada 1-5 aprilie 2013, sub sloganul ”Să ştii mai multe, să fii mai bun!”, programul Şcoala Altfel constă în derularea, la nivelul fiecărei unităţi de învăţământ, într-o săptămână din al doilea semestru şcolar, a unui orar special format doar din activităţi cu caracter non-formal. Spre bucuria noastră, multe cadre didactice au considerat că acest program este un bun prilej prin care elevii să afle ce presupune munca în domeniul alimentării cu apă potabilă şi al canalizării. Mulţumim colegilor noştri de la Uzina de apă şi de la Staţia de Epurare (Sorin Crişan, Constantin Bodoc, Jelip Rozália, Pop Viorica, Szász Erzsébet, Kálmán András, Bichiş Mioriţa, Şandor Augustin şi Keresztes Pál) fără implicarea cărora succesul acestor activităţi ar fi fost imposibil!

Több szász diák az AQUASERVnél Tizenegy tanintézet több mint 800 diákja látogatott el az Iskola másként elnevezésű program keretében az AQUASERVhez. Az érdeklődés négyszer nagyobb volt mint az előző évben, amikor is a szabadprogramra szánt héten kétszáz tanulót láttunk vendégül. A diákoknak lehetőségük nyílt meglátogatni a vízüzemet és a szennyvíztisztító állomást ahol az ott dolgozó szakemberek elmagyarázták nekik, hogyan lesz a Maros vízéből fogyasztásra alkalmas ivóvíz, illetve hogyan történik a szennyvíz tisztítása. A gyerekek tematikus vetélkedőkön vettek részt valamint információs és oktató anyagokat kaptak a minőségi ivóvíz fontosságára vonatkozóan. Ezek a gyerekek valószínűleg először halották, hogy hogyan állítják elő az ivóvizet, amely nélkül semmilyen aktivítás sem otthon, sem az iskolában nem lehetséges. Megértették mennyi munka szükséges ahhoz, hogy minden reggel amikor felkelnek és megengedik a csapot, follyon a víz belőle, valamint mi történik a szennyvízzel miután a csatornahálózatba kerül. A ”Tudj többet, légy jobb” szlogén alatt megszervezett Iskola másképp elnevezést viselő program 2013. április 1-5 között került megrendezésre. Ez az 5 nap az iskolai tevékenységen kívüli programok hete volt, az iskolai órák helyett különböző tevékenységeken vettek részt a tanulók. A program célja, hogy bevonja a diákokat és tanárokat olyan tevékenységekbe, amelyek megfelelnek érdeklődési és tevékenységi körüknek, hogy ezáltal különböző területeken értékesíthessék tehetségüket és képességeiket. Ezúton is köszönetet mondunk a Vízüzemnél és a Szennyvíztelepen dolgozó kollégáiknak (Sorin Crişan, Constantin Bodoc, Jelip Rozália, Pop Viorica, Szász Erzsébet, Kálmán András, Bichiş Mioriţa, Şandor Augustin valamint Keresztes Pál) akik közreműködése nélkül e tevékenységek sikere lehetetlen lett volna!

Onorată Direcţiune, Am vizitat săptămâna trecută Staţia de Epurare Mureş/Cristeşti cu un grup de elevi din Gorneşti, activitate desfăşurată în cadrul „Şcoala altfel” . Consider că a fost o activitate deosebit de reuşită, atât pentru mine, cât şi pentru (majoritatea dintre) elevi, judecând după întrebările puse şi atenţia cu care au urmărit explicaţiile oferite. A fost un mod de a pătrunde şi a vizualiza o latură prea puţin cunoscută a activităţii Dumneavoastră. Vă mulţumim mult ! În numele meu (şi al elevilor) prof. Diamantstein Gheorghe, Şcoala Gimnazială „ Teleki Domokos” Gorneşti AQUAf o c u s

AQUAf o c u s

Compania AQUASERV în top 10 furnizori de apă şi canalizare la nivel naţional Operatorul regional al serviciilor de alimentare cu apă şi de canalizare Compania AQUASERV Tîrgu-Mureş se află între primele 10 din ţară la mai mulţi indicatori în ceea ce priveşte furnizarea serviciilor de alimentare cu apă potabilă şi de canalizare, conform studiului Radiografia financiară a sectorului de apă din România – 2012, realizat de o importantă firmă de consultanţă. AQUASERV în primele 10 companii în domeniul furnizării serviciilor de alimentare cu apă şi de canalizare Compania se află pe locul 7 în topul naţional pe anul 2012, în ceea ce priveşte cantitatea de apă furnizată către populaţia judeţului ca şi către instituţii şi agenţi economici cu mai bine de 7 milioane de metri cubi pe an. AQUASERV ocupă locul 5 în acelaşi top în ceea ce priveşte lungimea totală a reţelelor de apă şi este tot în primele 10 companii în ceea ce priveşte populaţia deservită, respectiv peste 300.000 de locuitori. Preţul apei sub media naţională Studiul Radiografia financiară a sectorului de apă din România – 2012, citat de reprezentanţii companiei târgumureşene, pe lângă faptul că plasează AQUASERV în top 10 operatori de apă şi canalizare la nivel naţional, mai spulberă un mit, acela conform căruia preţurile apei potabile ar fi nejustificat de mari. AQUASERV se situează, prin tarifele practicate, de 3,45 lei per metru cub, de abia pe locul 24 din cele 42 de companii furnizoare de apă şi canalizare cuprinse în studiu, în timp ce în alte judeţe un metru cub de apă costă peste 4,00 lei. Şi în ceea ce priveşte tarifele practicate pentru serviciile de canalizare AQUASERV se află în partea a doua a clasamentului cu 2,36 lei per metru cub, faţă de alte zone unde canalizarea costă 4,33 lei/mc. Astfel că la tarifele cumulate la apă şi canalizare, compania se situează la mijlocul clasamentului, cu 5,81 lei per metru cub, în timp ce există localităţi unde locuitorii plătesc peste 8,5 lei pentru apă şi canalizare. Datele menţionate sunt preluate din studiul Radiografia financiară a sectorului de apă din România – 2012, efectuat de o importantă companie de consultanţă din ţară, la sfârşitul anului 2012.

AQUAf o c u s

Az AQUASERV az első tíz hazai víz- és csatornaszolgáltató között Egy neves tanácsadói cég által végzett A romániai, vízszolgáltatást biztosító cégek gazdasági mutatói 2012-ben című tanulmány szerint országos szinten az AQUASERV az első tíz leghatékonyabb vállalat között van. A kimutatások szerint 2012-ben az AQUASERV a hetedik helyen állt, ami a fogyasztóknak (magánszemélyek és ipari felhasználás) szolgáltatott vízmennyiséget illeti, hiszen évente több mint hét millió köbméter vizet biztosít. A Maros megyei szolgáltató az előkelő ötödik helyet foglalja el azon a listán, amelyen az ügykezelésben levő rendszer hosszúságát térképezték fel, ugyanakkor a tizedik helyet foglalja el a kiszolgált lakosságszám szempontjából (Maros megyében 300.000 fogyasztónak biztosítja a vizet). Az országos átlagnál kisebb díjszabások Ha eddig a „városi legendák” azt hangoztatták, hogy az AQUASERV az országban az egyik legdrágább szolgáltató, most konkrét felmérésekből derül ki, hogy ez nem így igaz. A romániai, vízszolgáltatást biztosító cégek gazdasági mutatói 2012ben című tanulmány cáfolja azt a híresztelést is, hogy Marosvásárhelyen, Maros megyében túl magas az ivóvíz ellenértéke. A felmérésben összesen 42 cég vett részt, az AQUASERV pedig – az általa alkalmazott köbméterenkénti 3,45 lejjel – a 24. helyen áll. Ugyanabból a felmérésből kiderül, hogy más megyékben egy köbméter ivóvízért több mint 4 lejt kell fizetni. Nemcsak az ivóvíz szolgáltatás áll elfogadható áron Maros megyében, hanem a köbméterenkénti 2,36 lejes csatornázási díjjal az AQUASERV a lista második felébe kerül. Ellenpélda a Dîmboviţa megyei szolgáltató, amelynél köbméterenként 4,33 lejt kell fizetni a szennyvíz elvezetéséért, megtisztításáért. Összességében, figyelembe véve az ivóvíz- és szennyvízszolgáltatás köbméterenkénti árát, vagyis az 5,81 lejt, a marosvásárhelyi AQUASERV a tanulmányban vizsgált cégek listájának közepén helyezkedik el. Az élen levő helyiségekben 8,5 lejt fizetnek köbméterenként az ivóvíz- és szennyvízelvezetési szolgáltatásért.

AQUAf o c u s

Obiceiuri şi tradiţii de Paşti Vopsirea ouălor de Paşti Ouăle de Paşti, potrivit tradiţiei, erau adunate din cuibar în miercurea din a patra săptămână a Postului Mare, numită şi „miercurea Paresimilor". Există obiceiul ca de la lăsatul secului şi până în această zi, gospodinele să nu strângă ouăle. Era credinţa că ouăle alese în această zi nu se stricau până la Paşte. Acum se alegeau ouăle pentru mâncarea de Paşti şi ouăle ce urmau să fie înroşite. Chiar dacă ele erau strânse în această zi, vopsitul lor avea loc în joia din săptămâna de dinaintea Paştelui, însă, niciodată în Vinerea Mare. Oul vopsit este simbolul Mântuitorului, care părăseşte mormântul şi se întoarce la viaţă, precum puiul de găina ieşit din găoace. Ornamentica ouălor decorative este extrem de variată, ea cuprinde simboluri geometrice, vegetale, animale, antropomorfe şi religioase. Iată câteva simboluri şi semnificaţii utilizate: - linia dreaptă verticală = viaţa -linia dreaptă orizontală = moartea -linia dublă dreaptă = eternitatea -linia cu dreptunghiuri = gândirea şi cunoaşterea -linia uşor ondulată = apa, purificarea -spirala = timpul, eternitatea -dubla spirală = legătura dintre viaţă şi moarte Folclorul conservă mai multe legende creştine care explică de ce se înroşesc ouăle de Paşti. Una dintre ele relatează că Maica Domnului, care venise să-şi plângă fiul răstignit, a aşezat coşul cu ouă lângă cruce şi acestea s-au înroşit de la sângele care picura din rănile lui Hristos. Ciocnitul ouălor se face după reguli precise: persoana mai în vârstă (de obicei bărbatul) ciocneşte capul oului de capul oului ţinut în mână de partener, în timp ce rosteşte cunoscuta formulă "Hristos a inviat!", la care se răspunde "Adevărat a înviat!". În Bucovina, cojile ouălor de Paşti, sunt aruncate în râu, pentru ca apa să le poarte la "Blajini" (fiinţe imaginare, încarnări ale copiilor morţi nebotezaţi, al căror loc de vieţuire se află la "capătul lumii", aproape de Apa Sâmbetei). În felul acesta, şi Blajinii ştiu că pentru toţi creştinii a venit Paştele. La ţărani, mai există obiceiul ca, în dimineaţa din duminica Paştelui, să-şi spele faţa cu apă nouă sau apă neîncepută, în care pun un ou roşu, având credinţa că astfel vor fi tot anul frumoşi şi sănătoşi ca un ou roşu. După consumarea ouălor, cojile roşii sunt păstrate pentru a fi puse în brazde, la arat, crezându-se astfel că pământul va da rod bun.

Obiceiuri din Săptămâna Mare Postul Paştelui se încheie cu Săptămâna Mare, a patimilor lui Hristos. În Săptămâna Mare se face curăţenie generală în gospodării. Curţile sunt măturate, şurile sunt curăţate de gunoaie, gardurile sunt reparate, şanţurile sunt curăţate de nămol şi adâncite. Casele trebuie să strălucească de curăţenie pentru că ele "te blestemă dacă Paştile le prind necurăţate". În lunea Săptămânii Mari se scoate totul la aerisit, se lipesc şi se văruiesc casele iar mobilierul este spălat şi reparat. Până miercuri, inclusiv, sunt permise muncile în câmp. După această zi bărbaţii trebăluiesc pe lângă casă, ajutându-şi nevestele la treburile gospodăreşti. În Joia Mare familie duce la biserică colaci, prescuri, vin, miere de albine şi fructe pentru a fi sfinţite şi împărţite, apoi, de sufletul morţilor, parte preotului, parte sătenilor aflaţi la biserică, în cimitir sau pe la casele lor. Joia Mare este ziua în care, de regulă, se prepară cele mai importante copturi pascale: pasca, cozonacii cu mac şi nucă şi babele coapte în forme speciale de ceramică. Pasca, cea mai importantă coptură rituală a Paştelui, se face din făină de grâu de cea mai bună calitate, cernută prin sită deasă, şi are, cel mai adesea, formă rotundă. Aluatul dospit se pune în tăvi speciale pentru pască, după care, de jur împrejur, se aşează aluatul împletit din două sau trei sucituri şi se lasă totul la crescut. În mijlocul tăvii se aşează, apoi, brânza de vacă, pregătită cu zahăr, ouă, mirodenii şi stafide. Peste branză se face o cruce, din acelaşi aluat împletit, împodobită cu ornamente în formă de floare. Se unge totul cu ou şi se coace în cuptor. Ultima vineri din Postul Mare este denumită şi Vinerea Paştilor, Vinerea Patimilor, Vinerea Neagră, Vinerea Seacă sau Vinerea Mare. Conform tradiţiei creştine, este, ziua în care Iisus a fost răstignit şi a murit pe cruce pentru răscumpararea neamului omenesc de sub jugul pactului strămoşesc. Din această cauză Vinerea Mare este zi de post negru. În Vinerea Mare este interzis a se face copturi. Există credinţa că dacă cineva se încumetă a coace în această zi face mare păcat iar coptura nu este mâncată nici măcar de peşti. AQUAf o c u s 08

În Vinerea Mare, dimineaţa, înainte de răsăritul soarelui, oamenii alergau desculţi prin rouă sau se scăldau tainic în ape curgătoare crezând că, în felul acesta, vor fi sănătoşi pe tot parcursul anului. Seara însă, întreaga suflare a satului bucovinean mergea la biserică pentru a participa la slujbă. Sâmbăta Mare este ultima zi de pregătire a Paştilor, când femeile trebuie să pregătească majoritatea mâncărilor, să deretice prin încăperi şi să facă ultimele retuşuri la hainele noi pe care urmează să le îmbrace în zilele de Paşti. De obicei, în Sâmbăta Mare are loc şi sacrificiul mielului, din carnea căruia se pregătesc mâncări tradiţionale: drobul, friptura şi borşul de miel. Spre deosebire de Crăciun, pentru Paşti nu se pregătesc prea multe feluri de mâncare, de unde şi zicerea: "Crăciunul este sătul iar Paştele este fudul". Principala grijă a oamenilor, înaintea Paştilor, este aceea de a-şi primeni hainele, fiecare gospodină trebuind să aibă o cămaşă nouă, cusută în mod special, iar bărbaţii măcar o pălărie nouă. Sâmbătă seara fiecare gospodină îşi pregăteşte cu grijă coşul ce urmează a fi dus la biserică, pentru sfinţire. În el aşterne un ştergar curat şi aşează o lumânare albă, apoi ouă roşii, pască, cozonac, ouă încondeiate, o bucată de slănină, muşchi de porc, şuncă special preparată, zahăr, făină, salată de hrean cu sfeclă roşie fiarta, sare, câţiva căţei de usturoi, o ramură de busuioc, un fir-două de breabăn (numit brebanoc sau bârbanoc), cârnaţi, un miel din aluat copt într-o formă specială etc. Totul se acoperă cu cel mai frumos ştergar pe care îl are gospodina, semn de preţuire a sărbătorii pascale dar şi de mândrie personală.

Simboluri creştine ale paştelui

Pasca - se coace o dată pe an de către gospodinele creştine, de Sfintele Paşti. Când este pusă în cuptor, femeile de la ţară fac pe pereţii cuptorului semnul crucii cu lopata şi spun:” Cruce-n casă,/ Cruce-n piatră,/ Dumnezeu cu noi la masă,/ Maica Precistă pe fereastră". Legenda pascăi spune că Iisus a fost găzduit de un om foarte primitor pe când predica împreună cu apostolii, acesta punându-le în traistă la plecare pâine pentru drum fără ştirea lor. Aceştia l-au întrebat pe Hristos când va fi Paştele iar răspunsul primit a fost: "Atunci când vom găsi pâine în traistă".

Oul simbolizează învierea, ouăle roşii având menirea de a ţine răul departe (simbol pentru sângele lui Hristos) AQUAf o c u s

Lumânarea de Înviere - simbolul Învierii. Este purtată în mână de către credincioşi în noaptea Invierii şi aprinsă din lumina adusă de preot de pe masa Sfântului Altar. Este un simbol al biruinţei vieţii asupra morţii şi a luminii lui Hristos asupra întunericului păcatului. Restul de lumânare rămasă nearsă după slujba se păstrează şi se aprinde în cursul anului în cazul în care există necazuri în casă. Mielul este s i m b o l u l Mântuitorului ce s-a jertfit pentru păcatele lumii, reprezintă victoria vieţii asupra morţii. Mieii sunt consideraţi a fi membri ai turmei lui Iisus. 09

ORTODOXIA Biserica Ortodoxă (cunoscută și ca Biserica Ortodoxă Răsăriteană sau Biserica GrecoOrtodoxă), este o comunitate de credință creștină. Creștinii ortodocși sunt organizați în biserici ortodoxe naționale autocefale (greacă, rusă, română, sârbă etc.), aflate în comuniune liturgică (euharistică) unele cu altele. Între bisericile ortodoxe naționale, primatul onorific este deținut de Patriarhia Ecumenică a Constantinopolului. După numărul de credincioși, ortodocșii formează în lume a doua comunitate creștină, după Biserica Catolică. Numele de Ortodoxie vine din limba greacă, de la ορθο (ortho - drept, corect) și δοξα (doxa - slăvire sau, într-un înțeles mai general, opinie), traducându-se deci literal „dreapta-slăvire”, cu înțelesul de „credință, opinie corectă”, sau „dreapta-credință”. Este de menționat că și unele din celelalte biserici creștine își consideră propriile învățături ca fiind drepte, sau chiar singurele drepte. Bisericile Ortodoxe Răsăritene reunesc astăzi o parte importantă a credincioșilor creștini. Istoric și cultural, ele sunt purtătoare ale unei tradiții bogate, dezvoltate de-a lungul a două milenii de viață creștină într-o largă zonă geografică. Fundamentele teologiei creștine ortodoxe au fost stabilite la primele șapte sinoade ecumenice, ținute între secolele al IV-lea și al VIII-lea. Din motive religioase, dar și politice, geografice și culturale, între biserica apuseană (romano-catolică) și cea răsăriteană (greco-ortodoxă) s-a produs o separare în 1054, cunoscută sub numele de Marea Schismă. În urma acestui eveniment, atât Biserica Ortodoxă, cât și cea Catolică se consideră a fi singura biserică universală (καθολικι - catolică sau „sobornicească”) și apostolică, ca și deținătoarea dreptei credinței (Ορθόδοξια - ortodoxă). Spre deosebire de biserica Romei, ce pune accentul pe universalitate (catolicitate), cea ortodoxă pune accentul pe puritatea credinței, de unde diferența de nume. Biserica Ortodoxă (în integralitatea bisericilor locale ce o compun) consideră că are la bază succesiunea apostolică neîntreruptă începută de la apostoli. Prezența Bisericii Ortodoxe este dominantă în zone ce s-au aflat în spațiul cultural al imperiilor bizantin și rus: Europa de Est și de Sudest, Asia, părți ale Orientului Mijlociu și ale Africii. În prezent, numărul de credincioși ortodocși este majoritar în Belarus, Bulgaria, Georgia, Grecia, Macedonia, Republica Moldova, România, Rusia, Serbia, Muntenegru și Ucraina. Mari comunități de creștini ortodocși trăiesc și în Albania (aprox. 30%), Bosnia (31,4 %), precum și în unele state care au aparținut Rusiei țariste, respectiv Uniunii Sovietice (Țările baltice și Asia Centrală). AQUAf o c u s

Dogma ortodoxă Biserica Ortodoxă a celor șapte Sinoade Ecumenice are la bază Vechiul și Noul Testament. Conducătorul ("capul") ei este Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu, „Păstorul cel bun”, care îndrumă credincioșii, mădularele vii ale Bisericii, pe calea spre mântuire. Biserica Ortodoxă a celor șapte sinoade ecumenice recunoaște un același Dumnezeu treimic, Tatăl, Fiul și Sfântul Duh, întreit în ipostas (persoane), dar unul în ființă (esență), Dumnezeu atotputernic, preexistent lumii și complet independent în raport cu orice, deosebindu-se astfel fundamental de religiile naturale, în care dumnezeul/dumnezeii iau naștere într-un univers preexistent. Teologia Bisericii Ortodoxe, a celor șapte sinoade are la bază dragostea, căci "Dumnezeu este iubire", I Ioan IV:8 (I Ioan 4, 8) și este reluat în scrierile teologilor ortodocși, care afirmă că Dumnezeu este iubirea. Iubirea a fost propovăduită și arătată prin fapte de Iisus Hristos, considerat unul din cele trei ipostasuri (persoane) ale Sfintei Treimi, care s-a coborât pe pământ și s-a întrupat ca om, și-a jertfit viața și a luat asupra lui păcatele oamenilor pentru a îi mântui de păcat, iar prin învierea sa a transfigurat și îndumnezeit (θεοσισ) trupul omenesc luat. Astfel, definitorie pentru înțelegerea în ortodoxie a venirii lui Hristos în trup este formula Sf. Atanasie cel Mare: "Dumnezeu a devenit om pentru ca și omul să poată deveni Dumnezeu". Conform istoricului Eusebiu, creștinismul ar fi fost adus în Dobrogea chiar de către apostolul Andrei, deci foarte de timpuriu. Prima mențiune scrisă privind martiriul unor creștini pe teritoriul românesc datează din anul 290 și se referă la doi mucenici răsăriteni, Epictet și Astion. Biserica Ortodoxă Română a luat ființă în anul 1872 prin desprinderea Mitropoliei Ungrovlahiei și Mitropoliei Moldovei de sub ascultarea canonică a Patriarhiei de Constantinopol și ridicarea mitropolitului Ungrovlahiei, totodată arhiepiscop de București, în rangul de mitropolit-primat al României.

AQUAf o c u s

De ce se sărbătoreşte Paştele la date diferite de către creştinii din est şi vest? Încă din Antichitate, Sfinţii Părinţi ai Bisericii au stabilit reguli valabile atât în Orient, cât şi în Occident. Regula de bază este aceea că data Paştelui este stabilită în prima duminică ce cade după prima noapte cu Lună plină de după echinocţiul de primăvară. În acest caz este vorba de calendarul solar, în funcţie de care este stabilit echinocţiul de primăvară, cu calendarul lunar, stabilit în funcţie de fazele lunii. Există încă o regulă: dacă data Paştelui, calculată după prima regulă, cade în aceeaşi dată ca şi Paştele evreiesc, atunci Paştele creştinilor trebuie amânat cu o săptămână. Învierea Domnului a fost serbată la aceeaşi dată şi în Orient, şi în Occident câtă vreme a fost utilizat doar calendarul iulian, elaborat în timpul lui Iulius Caesar. Însă diferenţele s-au ivit după introducerea calendarului gregorian, mult mai corect din punct de vedere ştiinţific. Astronomii Vaticanului au observat că, din cauza unei erori de calcul, vechiul calendar iulian generează un decalaj de câteva zile între data reală şi data stabilită de calendar, deoarece calendarul iulian era mai scurt decât durata unei revoluţii a Pământului în jurul Soarelui, adică anul astronomic. În Orient, din motive religioase, cele mai multe biserici au refuzat să accepte, sute de ani, calendarul gregorian. Biserica Ortodoxă Română a adoptat acest calendar nou în perioada interbelică. Cu toate acestea, după un deceniu în care ortodocşii români au serbat Paştele o dată cu romano-catolicii, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a decis să revină asupra deciziei şi să serbeze Paştele, cea mai importantă sărbătoare a Creştinătăţii, o dată cu ortodocşii care serbează Paştele după calendarul vechi. Vaticanul a recomandat minorităţilor catolice din ţările majoritar ortodoxe să serbeze Paştele în acelaşi timp cu ortodocşii. În România, Biserica Greco-Catolică, majoritar românească, a urmat această recomandare, astfel că toţi catolicii de rit bizantin serbează Paştele odată cu ortodocşii. Romano-catolicii serbează Paştele după calendarul nou. În acest an există o diferenţă de câteva săptămâni deoarece echinocţiul de primăvară calculat după calendarul vechi cade după trecerea fazei Lunii pline care stabileşte data Paştelui occidental, iar orientalii trebuie să aştepte mai multe săptămâni o nouă Lună plină pentru a serba Învierea Domnului.

Miért ünneplik máskor a húsvétot a nyugati és a keleti keresztények? A húsvét és a hozzá kapcsolódó ünnepek a mozgó ünnepek közé tartoznak, azaz nem esnek a Julius Caesar által bevezetett Julián naptár szerinti év ugyanazon napjára minden évben. A Nap mozgása mellett a Hold mozgásától is függ a dátum, némileg a héber naptárhoz hasonló módon. A húsvét helyes időpontja gyakran vita tárgya volt. A zsidók az első tavaszi hónapjuk, vagyis a Niszan kezdetét, a tavaszi napéjegyenlőség tájékán megjelenő új holdsarló feltűnését különös gonddal figyelték. A tavasz első újholdjának megjelenésétől számított 14. napon (holdtöltekor) volt a legnagyobb ünnepük, a húsvét, vagyis a pászka. A tavaszi telehold idejét eredetileg megfigyeléssel állapították meg mind a zsidók, mind az őskeresztények. Már az ősegyházban is többféle nézet volt arról, hogy mikor kell a húsvétot ünnepelni. Kezdetben a zsidókkal együtt Niszán hónap 14-én, holdtöltekor tartották a húsvét ünnepét, ami a hét bármely napjára eshetett. Ehhez annak ellenére alkalmazkodtak a keresztények, hogy a hétköznapi életükben nem a zsidó holdévet, hanem a napévet követő naptárt használták. A két ünnep egymáshoz kötésének oka az volt, hogy Poncius Pilátus közvetlenül a zsidó húsvét, a pászka ünnepe előtt ítélte halálra és feszíttette keresztre Jézust. A századokon át zajló húsvéti időszámítás körüli vitát az i.sz. 325-ben megtartott niceai zsinaton sikerült lezárni. Ez a zsinat eldöntötte a vitát azzal, hogy húsvét napjaként előírta az egységes vasárnapi ünneplést, és azt, hogy a húsvét ünnepe a mindenkori tavaszi napéjegyenlőség első holdtölte utáni vasárnap legyen. A zsinat azt is kimondta, hogy húsvét ünnepe nem eshet egybe a zsidók tavaszi ünnepével, tehát ha Niszán 14. vasárnapra esik, a húsvét ünnepét egy héttel később kell megtartani. A niceai zsinat után is maradtak különbségek a húsvét időpontját illetően, hiszen a zsinat arról semmit nem nyilatkozott, melyik módszerrel kell számolni a telihold és a napéjegyenlőség betöltését. A mai helyzet mögött rejlő lényeges nehézség a 16. században jött létre, amikor a Kr. e. 46-tól érvényes Julianus-naptárt felváltotta a Gergely-naptár. Eltartott egy ideig, míg minden állam alkalmazkodott ehhez a naptárhoz. Az ortodox egyházak azonban napjainkig a Julianus-naptárt használják a tavaszi napéjegyenlőség és a rákövetkező telihold kiszámítására. Így hiába azonos a számítás módja, más időpontot kapnak. A Román Ortodox Egyház a két világháború közötti időszakban elfogadta a Gergely-naptárt, egy évtized múlva azonban a Szent Szinódus a határozat visszavonása mellett döntött. Romániában a Görög katolikus egyház ugyanakkor ünnepli a húsvétot mint az ortodox egyház. AQUAf o c u s 12

DIVERTISMENT

Incursiune arheologică în Cetatea Medievală din Tîrgu-Mureş episodul II Continuăm în acest număr din AQUAfocus plimbarea virtuală prin incinta cetăţii medievale din TîrguMureş, însoţiţi de directorul Muzeului Judeţean Mureş, Soós Zoltán, pentru a descoperi comorile arheologice pe care lucrările de refacere a cetăţii le-au scos la iveală până acum. În acest moment Cetatea Medievală din TîrguMureş, unul dintre cele mai importante obiective turistice din oraş, cu o vastă valoare istorică şi arheologică, este reabilitată cu fonduri europene, în cadrul Programului Operaţional REGIO. Având în vedere că Cetatea este un monument istoric de categoria A, lucrările sunt efectuate cu o descărcare de sarcină arheologică. În timp ce constructorii sunt preocupaţi de reabilitarea bastioanelor, a căilor de acces şi a faţadei cetăţii, arheologii din cadrul Muzeului Judeţean efectuează săpături de specialitate. Oraşul se industrializează De la Poarta de Nord ne îndreptăm spre Bastionul Croitorilor, unde în spaţiul liber din stânga, dacă avem curiozitatea să ne uităm în groapa săpată de arheologi, putem admira camerele de ardere ale unei fabrici de cărămidă. Despre aceasta există şi informaţii scrise, numită Şură în documente, este ultima structură descoperită, ştiindu-se că existau două astfel de fabrici, Şura Mare şi Şura Mică. “Noi credem că am descoperit Şura Mică de cărămidă, care are trei camere de ardere, unde se făcea focul, peste ele fiind clădit cuptorul din lutul deja format în formă de cărămizi, care se ardeau cam două săptămâni, la o temperatură de peste 1000 de grade Celsius, deci se producea o cărămidă de calitate”, a precizat Soós Zoltán. Fabrica de cărămidă era foarte importantă pentru oraş, cărămida produsă fiind folosită la contruirea zidurilor cetăţii, diminuând extrem de mult costurile de transport, şi era şi vândută în afara oraşului, constituind o sursă de venit importantă. “Putem vorbi despre o industrializare a oraşului în secolul XVII, fiind şi o perioadă de înflorire a Transilvaniei şi putem să spunem că suntem printre primii pe plan naţional care am reuşit să identificăm structuri industriale medievale. Cu această descoperire intrăm în zona arheologiei industriale, zonă din care în judeţul Mureş mai avem şi un cuptor roman de confecţionat cărămidă şi ţigle la Cristeşti”, ne-a mai spus Soós Zoltán. Pe strada Cozma spre Biserica Reformată Casele meşteşugăreşti găsite în cetate i-au ajutat pe cercetători să indentifice şi strada Cozma. Întâi a fost identificată o stradă de-a lungul zidului vestic, unde e poarta de intrare în cetate şi, cum se ştia din documentele găsite că pentru construcţia zidului sau dărâmat casele de pe una dintre laturile străzii Cozma, găsirea caselor de pe cealaltă parte, care rămăseseră în picioare, şi a urmelor de la casele dărâmate le-a indicat arheologilor că aceea este strada Cozma. “Este un rezultat important pentru că am reuşit să coroborăm datele istorice cu informaţiile informaţii şi fotografii puse la dispoziţie de către Valentin COVACIU – Zi de Zi şi Foto: Cristina GÂNJ – Zi de Zi arheologice”, a precizat directorul Muzeului Judeţean. AQUAf o c u s

Biserica Buna Vestire din Tîrgu-Mureş Biserica Buna Vestire, cunoscută de localnici şi sub denumirea de Catedrala Mică (spre a o deosebi de Catedrala Ortodoxă aflată în partea opusă a Pieţei Trandafirilor), a fost construită între anii 1926-1936 după modelul Bazilicii Sf. Petru din Roma. Biserica a fost sfinţită pe data de 8 septembrie 1936 de mitropolitul greco-catolic Alexandru Nicolescu al Arhieparhiei de Făgăraş şi Alba-Iulia. În anul 1948, după interzicerea Bisericii Române Unite cu Roma, autorităţile comuniste au instalat în Biserica Buna Vestire din Tîrgu-Mureş o parohie a Bisericii Ortodoxe Române, care foloseşte lăcaşul până în prezent.

Biserica Sfânta Treime din Sighişoara Este amplasată pe malul nordic al râului Târnava Mare, în Sighişoara, România. A fost construită între 1934 şi 1937 după planurile arhitectului Dumitru Petrescu Gopeş, interiorul fiind pictat de către A. Demian. Iconostasul a fost făcut de către doi specialişti din Rupea, Schiopul şi Babic. Cele 12 milioane lei necesare construcţiei au venit prin administrarea celor 300 iugări de pădure care au fost donaţi bisericii în 1925. Cel mai mic dintre cele trei clopote a fost turnat din bani adunaţi de enoriaşi, cel din mijloc din bani donaţi de către primarul Aurel Mosora, iar cel mai mare din bani donaţi de către prefectul dr. Victor Ştirbet în numele prefecturii judeţului Târnava Mare. Exteriorul a fost renovat între 1980 şi 1984. Biserica, care este construită în stil noebizantin, a fost construită în ceea ce pe acea vreme se numea Parcul Elisabeta, după ce un plan de a o construi în piaţa centrală a oraşului a fost respins. Construcţia a fost supravegheată de către protopopul Emilian Stoica şi de preotul Aurel Stoicovici. Sfinţirea a avut loc în prezenţa arhiepiscopului-mitropolit Nicolae Bălan.

AQUAf o c u s

Mănăstirea NAŞTEREA MAICII DOMNULUI - Recea Aici sau în apropiere n-a fost viaţă monahală, dar după Revoluţia din 1989 credincioşii din zonă au dorit şi au cerut înfiinţarea unui aşezământ monahal. Andrei Andreicut, Arhiepiscopul de Alba-Iulia, a aprobat înfiinţarea mănăstirii Recea cu obşte de maici. Sarcina conducerii aşezământului a fost dată monahiei Cristina Chichemia, de profesie ingineră, cu multă vechime în muncă, dar şi cu vocaţie duhovnicească. Arhiepiscopul Andrei a invitat ca duhovnic aici, pe încercatul părinte Ioan Iovan din Bucureşti, azi Arhimandrit, în jurul căruia s-a format obştea monastică. Maica stareţă, înzestrată cu pricepere, perseverenţă, tenacitate, spirit organizatoric şi dragoste de Dumnezeu, alături de părintele duhovnic Ioan Iovan şi mica obşte de început, au reuşit în scurtă vreme să zidească o mare mănăstire, având toate cele necesare traiului şi unei înalte vieţi duhovniceşti.

Biserica catedrală, este o construcţie din zid de cărămidă, cu planul în formă de cruce, cu împărţirea spaţiului caracteristică bisericii bizantine: navă centrală cu pridvor, pronaos, naos şi altar. Dimensiunile bisericii sunt: 30 m lungime, 16 m lăţime pe partea cilindrică, respectiv 18 m pe absidă şi înalţimea turlei principale 23 m. Altarul este spaţios, luminat de trei ferestre vitralii la răsărit, cu absidă la exterior, poligonală. Iconostasul din lemn de stejar sculptat, are o pictură foarte frumoasă. Naosul are absidele largi şi profunde, fiecare luminată de câte trei ferestre vitralii în care găsim sfinţii: Haralambie, Ierarh Nicolae, Ierarh Spiridon, Ierarh Vasile, Ierarh Grigore şi Sfântul Ierarh Ioan. Deasupra naosului este o turlă deschisă, octogonală, luminată de trei ferestre înguste şi înalte, acoperită cu ţiglă, având acoperişul piramidal. Se delimitează de pronaos prin doi stâlpi marginali care susţin arcada bolţii şi care se prelungesc câte 1,5 m spre interiorul bisericii. Pronaosul primeşte lumină de la câte trei ferestre vitralii la sud şi nord, aici fiind reprezentaţi Sfinţii Mucenici: Mina, Gheorghe, Pantelimon, Filofteia, Sfânta Cuvioasa Paraschiva, Sfânta Ecaterina. Ferestrele au 75 cm lăţime şi sunt înalte, toate prevăzute în exterior cu grilaj metalic. Bolta este semicirculară. Intrarea din pridvor în pronaos se face printr-o uşă de stejar în două canaturi, sculptată spre exterior. Deasupra pronaosului sunt încă două turle oarbe, octogonale, aşezate dreapta-stânga. Pridvorul, cu intrarea prin vest pe uşă de stejar în două canaturi sculptată la exterior, este puţin spaţios. Are câte o cameră pe o parte şi alta, luminate şi ele de câte o fereastră la vest. Pridvorul deschis este spaţios, susţinut în faţă de două coloane din marmură. Din curte în pridvor se urcă pe o scară de marmură cu opt trepte. Pardoseala bisericii, inclusiv a pridvorului deschis, este din marmură. Biserica este acoperită cu ţiglă. Faţadele exterioare, vopsite în culoare crem, sunt înconjurate în partea superioară, deasupra ferestrelor, de un brâu torsada, deasupra căruia sunt ocnite cu discuri de cărămidă. AQUAf o c u s

Fekete Mária Anna născută la 02 iulie 2008, Fekete Róbert József născut la 13 mai 2010, el a fost bolnav şi operat de 15 ori şi Fekete Júlia Rózália născută la 23 noiembrie 2012. În poză mai apare un urs în jurul căruia sunt copii, dar identitatea şi data naşterii nu îi sunt cunoscute :).

pi ii

i r noşt

...un urs şi o minge Oancea Medeea Maria - 2 ani AQUAf o c u s

ŞTIRI Reunirea reprezentativei de minifotbal AQUASERV Echipa de minifotbal a Companiei AQUASERV participă la campionatul firmelor la minifotbal, Cupa FIRMELOR WEEKEND 2013. Competiţia se desfăşoară în perioada aprilie – iulie, iar interNAŢIONALA AQUASERV luptă alături de alte 15 echipe pentru trofeul suprem. Printre participanţi se află şi “rivalii” tradiţionali ELECTRICA şi E.ON, aceştia din urmă în aceeaşi grupă cu AQUASERV. GRUPA 2: E.ON, TRANSGAZ, TIPOMUR, AQUASERV, AZOMUREŞ, AJF, JOKER, AMBIENT. În prima etapă băieţii noştri au spulberat cu scorul de 12–2, modesta reprezentativă a TIPOMUR, însă meciurile grele urmează. Vă vom ţine la curent cu defăşurarea competiţiei pe parcursul viitoarelor numere din AQUAfocus, până atunci, vă prezentăm mai jos un fotoreportaj realizat la faţa locului de către trimisul nostru special, Adrian Măgeruşan.

AQUAf o c u s

Filme Despre oameni şi melci 1992, Câmpulung Muscel. Fabrica de maşini ARO a dat faliment şi urmează să fie privatizată într-o săptămână. Va fi cumpărată de o companie franceză care intenţionează să o transforme într-o crescătorie de melci. Dintre cei 3000 de muncitori pe care fabrica îi are în prezent, doar 300 îşi vor păstra locul de muncă. George Petrescu, liderul de sindicat (soţul Anei, tatăl lui Viorel) trăieşte cu o sumă modică lunară, la fel ca toţi ceilalţi muncitori din oraş. Neputând să doarmă, într-o noapte, vede o reclamă la televizor despre o bancă de spermă care plăteşte 50 dolari pentru fiecare donaţie. Aşa îi vine ideea nebunească de a salva fabrica şi locurile de muncă ale colegilor săi. Dacă 1000 dintre muncitori îşi vând sperma timp de o săptămână, ar putea strânge suficienţi bani pentru a salva fabrica de la faliment. Aşa, ar putea să dea din nou drumul la producţie şi toată lumea ar avea din nou de lucru.

Mic dejun la Tiffany Numele lui Audrey Hepburn şi Holly Golightly au devenit sinonime de când această sclipitoare comedie romantică a fost adaptată pentru marele ecran după romanul de mare succes al lui Truman Capote. Holly este o newyorkeză delicios de excentrică, decisă să se mărite cu un milionar brazilian. George Peppard joacă rolul vecinului ei, un scriitor “sponsorizat” de Patricia Neal, o femeie bogată. E simplu să ghicim cine este bărbatul potrivit pentru Holly. Felul cum se înfiripă această poveste de iubire între cei doi este unul dintre marile elemente de atracţie ale acestui film frumos ca o piatră preţioasă, acompaniat de partitura premiată cu Oscar a lui Henry Mancini şi de melodia “Moon River”, pentru care Mancini şi Johnny Mercer au câştigat al doilea Oscar al filmului.

Ray Câştigător a două premii Oscar, inclusiv premiul pentru “Cel mai bun actor” acordat lui Jamie Foxx pentru uimitorul rol, alături de alte patru nominalizări, printre care cea pentru “Cel mai bun film”, Ray prezintă povestea înălţătoare şi extraordinară a triumfului asupra sorţii potrivnice. De la începutul umil până la statutul de vedetă internaţională, Ray Charles a depăşit momente aproape imposibile şi a schimbat, cu adevărat, lumea muzicii pentru decenii întregi. Memorabil şi impresionant, Ray este un film captivant care combină o poveste fascinantă cu o interpretare deosebită a unor actori de talie mondială şi cu scene muzicale sublime.

AQUAf o c u s

Culinare de Paşti

Ce ştim despre carnea de miel?

Cum pregătirile de Paşte au intrat pe ultima sută de metri, ne-am gândit să vă spunem câte ceva despre carnea de miel, laitmotivul acestei sărbători la români. Deşi este un sortiment de carne roşie, carnea de miel este sănătoasă datorită conţinutului de seleniu. Iar lipsa acestui mineral în organism dublează riscul de astm. În plus este foarte fragedă, iar 100 de grame conţin: 30,4 proteine, 9,4 grame de grăsime, 215 calorii, 1,2 grame de fier şi 95 mg colesterol. Beneficii pentru sănătate - este o sursa bogată de proteine: 100 grame de carne asigura 60% din necesarul zilnic pentru un adult. - datorită conţinutului de zinc, sistemul imunitar are numai de câştigat, rănile se vindecă mai repede, stabilizează nivelul zahărului din sânge şi menţine sănătatea prostatei. O porţie de 100 de grame conţine 38,3% din necesarul zilnic de zinc. - mielul conţine de asemenea o cantitate importantă de vitamina B12, necesară în formarea celulelor roşii din sânge, în prevenirea anemiei, pentru un sistem nervos sănătos şi pentru metabolizarea proteinelor, grăsimilor si carbohidraţilor. - vitamina B3 sau niacina este un alt element benefic conţinut de carnea de miel. Aceasta asigură protecţie împotriva demenţei şi a altor boli cognitive ce vin o dată cu vârsta. Niacina este totodată indispensabilă unei pieli sănătoase şi pentru buna funcţionare a tractului gastro-intestinal. - carnea de miel conţine mai puţine grăsimi saturate (doar 36% din totalul grăsimilor sunt saturate, arată studiile) comparativ cu alte tipuri de carne.

Ciorbă de miel (cu măcriş) Ingrediente: ½ kg carne de miel, 300g frunze de măcriş, o ceapă mijlocie, 1 gălbenuş, 100 ml smântână, 25g orez (1 lingură), tarhon, leuştean, pătrunjel, sare Mod de preparare: Carnea se pune la fiert pentru aproximativ 50 de minute în 2 l apă rece, împreună cu o ceapă tăiată mărunt şi o linguriţă rasă de sare. Măcrişul, numai frunzele, fără codiţe, se spală în 2-3 ape; apoi, se ia câte un mănunchi şi se taie în felii mai late. Se adaugă în ciorbă şi se lasă să fiarbă încă 30 minute. Măcrişul are acreala lui naturală şi dă un gust foarte plăcut cărnii de miel. Odată cu măcrişul se pune şi orezul, ca ciorba să fie mai deasă sau se pot face găluşte din albuş. Când toate sunt fierte, se sărează după gust şi dacă este prea acră, se mai adaugă puţină apă. Cine doreşte o ciorbă mai acră poate adăuga zeamă sau sare de lămâie. Ciorba se ia de pe foc şi se drege cu gălbenuşul amestecat cu smântână. Pentru aromă, se pun frunze de tarhon, leuştean şi pătrunjel, sau din toate câte puţin.

Prăjitură cu nucă de cocos, ciocolată şi cremă Ingrediente: pentru blat: 4 albuşuri, 1 pahar zahăr=300 g, 2 1/2 pahare cu nucă de cocos=250 g, pentru stratul de ciocolată: 2 linguri cacao, 2 linguri zahăr, 1 lingură ness cafe, 100 g ciocolată amăruie, puţin lapte sau smântână de frişcă (2-3 linguri), crema: 1 cutie de smântână pentru frişcă 38% grăsime, 1 plic praf instant de budincă de vanilie, decor: ciocolată rasă Mod de preparare: Batem albuşurile spumă împreună cu zahărul până rezultă o spumă tare şi lucioasă. Se pune nucă de cocos şi se amestecă cu o paletă. Punem compoziţia la copt, la 160 grade, până se aureşte deasupra, nu mai mult!!! Lăsăm la răcit, fără să scoatem hârtia de copt, fiindcă blatul e foarte casant! Pentru stratul de ciocolată, punem toate ingredientele într-un vas pe bain-marie până se omogenizează după care se pune imediat peste blatul răcit. Pentru crema de vanilie punem împreună smântâna cu praful şi mixăm. Crema rezultată se pune peste stratul de ciocolată. Se rade deasupra ciocolata şi gata! Se pune la frigider câteva ore apoi se poate consuma. AQUAf o c u s

DROB DE MIEL INGREDIENTE: 1/2 ficat de miel, 1 rinichi, 1 plămân, 1 legătură jumătate de ceapă, 1 legătură de mărar, 1 legătură de pătrunjel, ½ linguriţă piper, 1 linguriţă de sare, 2 linguri de făină, 8 ouă (4 fierte si 4 crude), prapur de miel MOD DE PREPARARE: Se fierb organele de miel şi se lasă să se răcească. Se toacă ceapa şi se căleşte în ulei. Se toacă mărunt mărarul iar organele de miel cubuleţe mici. Se amestecă organele tocate cu ceapa călită, mărarul, pătrunjelul şi 4 ouă bătute spumă. Se adaugă sare, piper şi făină şi se amestecă bine. Pregătim forma în care vom pune drobul. Punem prapurul pe pereţii formei de jur imprejur şi lăsăm şi pentru suprafaţă pentru a-l acoperi. Punem jumătate din compoziţia de drop în forma tapetată cu prapur şi facem 4 adâncituri cu lingura în care aşezăm cele 4 ouă fierte (să nu aibă zeamă), apoi acoperim ouăle cu restul compoziţiei. Astupăm pe deasupra cu prapur atât cât este nevoie iar surplusul de prapur trebuie îndepărtat pentru că este gras şi nu e bine să fie în exces. Încingem cuptorul bine la 200 grade şi băgăm drobul la cuptor pentru cca 30 minute până se rumeneşte deasupra. Se lasă să se răcească în formă după care se taie sub formă de rondele. Cantităţile sunt măsurate pentru 8 porţii. Timpul de preparare este de sub 90 minute.

ŞORICEI DELICIOŞI INGREDIENTE: 8 ouă, o cutie mică de pateu de pui, o linguriţă cu muştar dijon, o legătura de mărar, sare, piper, ridichi, ceapă verde şi măsline pentru ornat MOD DE PREPARARE: Ouăle se fierb timp de 10 minute după care se decojesc, se taie în jumătate şi se scoate cu grijă gălbenuşul. Se amestecă pateul de pui cu toate gălbenuşurile, se adaugă muştarul, mărarul tocat foarte fin şi se condimentează după gust. Se formează o pastă omogenă cu care vor fi umplute apoi ouăle. Partea migăloasă este ornatul! Trebuie să ne înarmăm cu mult calm si hotărâre pentru a implanta ochi, nasuri şi mustăţi. Pe o farfurioară trebuie pregătite rondele foarte fine de ridichi tăiate pe jumătate, punctuleţe făcute din măsline şi beţigaşe din cozi de ceapă verde. Crestăm în vârful ascuţit al oului, locul unde aşezăm urechile. Cu vârful unui cuţit crestăm mici cruciuliţe în locul unde aşezăm ochii şi nasul apoi înfigem cu delicateţe coada şi mustăţile. Sunt foarte de efect, iar după efortul depus, vor fi cu siguranţă apreciaţi şi savuraţi!

TOCĂNIŢĂ DE MIEL INGREDIENTE: 600 gr carne macră de miel, 1 ceapă mare, 1/2 ardei gras roşu, 1 linguriţă pastă de ardei dulce, 1 vârf linguriţă chilli pudra , 1 linguriţă boia dulce, 1/2 legătură pătrunjel, sare, piper, 4 linguri ulei. MOD DE PREPARARE: Se taie carnea cubuleţe mici. Se pune multă apă la fiert iar când clocoteşte se pun cubuleţele de carne. Se lasă 5 minute să se opărească după care se scurg prin strecurătoare sub un jet de apă rece şi se spală bine. Se încinge uleiul într-o oală şi se călesc ceapa şi ardeiul date prin răzătoare mare. Când s-au înmuiat legumele se trage oala de pe foc, se adaugă cubuleţele de carne, câteva prize de sare, puţin piper, harissa (sau chilli), pastă de ardei şi boia. Se amestecă bine până când carnea e acoperită de condimente. Se adaugă 1/4 cană apă şi se pune la fiert. Se aduce tocănţa la fierbere, se dă focul la mic (astfel încât tocăniţa să clocotească uşor) şi se pune capacul. Se fierbe timp de 1 oră. Tot cam la 10-15 minute e bine să se verifice tocăniţa, să se amestece în ea şi când scade apa prea mult să se adauge câte un polonic de apă fierbinte. Pentru aceasta, păstraţi o oală mică cu apă fierbinte lângă oala cu tocaniţă şi când este nevoie, o folosiţi. Adăugaţi pătrunjelul tocat foarte fin şi mai lăsaţi să fiarbă 10 minute tot cu capac. Se serveşte cu piure de cartofi, cous-cous sau orez. Cantităţile sunt măsurate pentru 4 porţii. AQUAf o c u s

Christos a înviat Alexandru Vlahuţă Şi-au tremurat stăpânii lumii La glasul blândului profet Şi-un duşman au văzut în fiul Dulgherului din Nazareth!

Urască-l cei fără de lege... Ce-i pasă lui de ura lor? El a venit s-aducă pacea Şi înfrăţirea tuturor.

Au râs şi te-au scuipat în faţă Din spini cunună ţi-au făcut, Şi în deşarta lor trufie Stăpâni desupra-ţi s-au crezut...

El n-a venit să răzvrătească Nu vrea pieirea nimănui; Desculţ, pe jos, colindă lumea Şi mulţi hulesc în urma lui.

Din toată lumea asupriţii În jurul lui s-au grămădit Şi-n vijeliile de patimi La glasul lui au amuţit:

Duceţi piatra cea mai mare Mormântul să-i acoperiţi Chemaţi sutaşii cei mai ageri, Şi străji de noapte rânduiţi...

Şi mulţi cu pietre îl alungă Şi râd de el ca de-un smintit: Iisus zâmbeşte tuturoraAtotputernic şi smerit!

"Fiţi blânzi cu cei ce vă insultă, Iertaţi pe cei ce vă lovesc, Iubiţi pe cei ce-n contra voastră Cu vrăjmaşie se pornesc"...

S-au veselit necredincioşii C-au pus luminii stăvilar, Dar ea s-a întărit în focul Durerilor de la Calvar,

El orbilor le dă lumină, Şi muţilor le dă cuvânt, Pe cei infirmi îi întăreşte, Pe morţi îi scoală din mormânt.

Cât bine, câtă fericire, Şi câtă dragoste-ai adus! Şi oamenii drept răsplătire Pe cruce-ntre tâlhari te-au pus.

Şi valurile-i neoprite Peste pământ se împânzesc, Ducând dreptate şi iubire Şi pace-n neamul omenesc.

Şi tuturor de o potrivă. Împarte darul lui cerescŞi celor care cred într-însul, Şi celor ce-l batjocoresc.

Voi toţi, ce-aţi plâns în întuneric Şi nimeni nu v-a mângâiat, Din lunga voastră-nghenunchere Sculaţi... Christos a Înviat!

Să luăm lumină! De Liviu Moldovan, spus Lilu E-o primăvară capricioasă în april, Cu vremuri reci şi toane de copil, Nori negri-au coborât şi stau grămadă Ca-n Londra, pe la noi plouă-n cascadă.

Lumina Sa e-aceeaşi dragi creştini, Va purta iar cununa cea de spini, Pe Drumul Crucii sub povara grea, Iisus din nou Golgota va urca.

Bălteşte ape-n drum, pe trotuare Şi melcilor mai grea-i casa-n spinare, Pomii ciuntiţi suferă prin tulpină Orfane crengi plâng lângă rădăcină.

De mâini şi de picioare ţintuit De ucenici şi oameni părăsit, Între tâlhari, la moarte condamnat, Din moarte-a treia zi a înviat.

În pieţe florile timid zâmbesc Pe lângă garduri şteviile cresc, Cocoşii ţanţoşi arcuiesc din pinteni, La sărbătoarea zilei de Armindeni.

Lumină vom primi, nu-i paradox Creştini şi noi din ritul ortodox, Smeriţi lângă altare aşteptăm, La miezul nopţii lui să ne închinăm.

Natura moartă-n orice colţ renaşte, Creştinii ortodocşi se pregătesc de Paşte, Mieluţii zburdă veseli peste plai Cristos va învia şi-n luna Mai. AQUAf o c u s

Paştele-n suflet să vă fie cu folos, Iubiţi creştini „A-nviat Hristos!” Câte-un ou roşu, haideţi să ciocnim Cu cozonac şi un pahar de vin. 22

ÂŠ 2013 Birou Relatii publice - Compania AQUASERV

HRISTOS A ÎNVIAT!