Luni, săptămâna a XVIII-a de peste an by arcb.ro

LUNI SÃPTÃMÂNA A XVIII-A DE PESTE AN Invitatoriul V. Doamne, deschide-mi buzele. R. ªi gura mea va vesti lauda ta.

Ant. Sã cântãm cu veselie Domnului ºi în cântãri de psalmi sã-l preamãrim. Psalmul 94 (95) Chemare la preamãrirea lui Dumnezeu Îndemnaþi-vã unii pe alþii în fiecare zi, pânã când putem zice: „Astãzi!” (Evr 3,13). 1 Veniþi sã cântãm cu veselie Domnului, sã strigãm cu bucurie cãtre stânca mântuirii noastre! 2 Sã mergem înaintea lui cu cântece de laudã ºi în cântãri de psalmi sã-l preamãrim! 3 Cãci mare Dumnezeu este Domnul ºi mare împãrat peste toþi zeii; 4 în mâna lui sunt adâncurile pãmântului ºi ale lui sunt înãlþimile munþilor; 5 a lui este marea, cãci el a fãcut-o, ºi mâinile lui au plãsmuit uscatul. 6 Veniþi sã ne închinãm ºi sã ne plecãm în faþa lui ºi sã îngenunchem înaintea Domnului, creatorul nostru, 7 cãci el este Dumnezeul nostru, iar noi suntem poporul pe care el îl pãstoreºte, turma pe care mâna lui o cãlãuzeºte. 8 O, de aþi asculta astãzi glasul lui: „Nu vã împietriþi inimile ca la Meriba, ca în ziua de la Massa, în pustiu; 9 acolo m-au ispitit pãrinþii voºtri, m-au pus la încercare, deºi au vãzut lucrãrile mele.

Luni, sãptãmâna a XVIII-a de peste an

2 10

Patruzeci de ani m-a dezgustat neamul acesta; de aceea am zis: Este un popor cu inima rãtãcitã, 11 nu au cunoscut cãile mele; de aceea am jurat în mânia mea: Nu vor intra în odihna mea!” Slavã Tatãlui, ºi Fiului, ºi Sfântului Duh. Precum era la început, ºi acum, ºi pururea, ºi în vecii vecilor. Amin. Ant. Sã cântãm cu veselie Domnului ºi în cântãri de psalmi sã-l preamãrim. Psalmul cu antifona sa se poate eventual omite, dacã Invitatoriul se spune înainte de Laude.

Oficiul lecturilor V. Dumnezeule, vino în ajutorul meu. R. Doamne, grãbeºte-te sã mã ajuþi.

Slavã Tatãlui, ºi Fiului, ºi Sfântului Duh. Precum era la început, ºi acum, ºi pururea, ºi în vecii vecilor. Amin. Aleluia. IMNUL Cristoase, eºti viaþã, luminã eºti minþii, Speranþã, iubire, din tine sorb sfinþii. În tine e pacea, izvor eºti de bine; Un imn de mãrire-nãlþãm cãtre tine. Întreaga-þi putere divinã apare În tot ce în oameni e nobil ºi mare. Tu, foc al iubirii, le dai o scânteie La toþi cei ce vor din iubire sã ieie. Pãstreazã credinþa, dã timpuri cu pace, Distruge în lume ce þie nu-þi place. Te-ndurã de orice fãpturã bolnavã, La moarte ne cheamã-n lãcaºul de slavã.

Oficiul lecturilor

Te-adorã toþi sfinþii, cu ei deodatã, Te-adorã tot omul, cerescule Tatã. ªi Fiului tãu, de asemeni, se-nchinã, ªi Duhului Sfânt dãtãtor de luminã. Amin. PSALMODIA Ant. 1 Pleacã-þi urechea spre mine, Doamne, ºi mântuieºte-mã. Psalmul 30 (31),2-17.20-25 Rugãciunea plinã de încredere a celui mâhnit Tatã, în mâinile tale încredinþez sufletul (Lc 23,46). I Doamne, în tine mã încred, † sã nu fiu dat nicicând de ruºine; * mântuieºte-mã în dreptatea ta. 3 Pleacã-þi urechea spre mine, * grãbeºte-te sã mã eliberezi. Fii pentru mine o stâncã de scãpare, * o cetate întãritã ca sã mã mântuieºti. 4 Tu eºti stânca mea, cetatea mea, * pentru numele tãu, condu-mã ºi cãlãuzeºte-mã. 5 Scoate-mã din laþul pe care mi l-au întins, * cãci tu eºti tãria mea. 6 În mâinile tale îmi încredinþez sufletul, * tu mã vei mântui, Doamne, Dumnezeule adevãrat. 7 Tu îi urãºti pe cei care se închinã deºertãciunii idolilor, * eu însã îmi pun încrederea numai în Domnul. 8 Mã voi bucura ºi mã voi veseli de îndurarea ta, † cãci ai privit la neputinþa mea, * tu cunoºti frãmântãrile sufletului meu. 9 Nu m-ai lãsat în mâinile duºmanului * ºi ai pus în loc sigur picioarele mele. Ant. Pleacã-þi urechea spre mine, Doamne, ºi mântuieºte-mã. 2

Luni, sãptãmâna a XVIII-a de peste an

Ant. 2 Fã sã strãluceascã faþa ta peste slujitorul tãu, Doamne. II Îndurã-te de mine, Doamne, cãci sunt în strâmtorare; * mi s-au uscat de mâhnire ochii, sufletul ºi trupul. 11 Cãci se sfârºeºte în durere viaþa mea * ºi anii mei în suspine; sãrãcia mi-a sleit puterile * ºi oasele mele s-au mãcinat. 12 Am ajuns de râsul duºmanilor mei: † spaimã mare pentru vecinii ºi cunoscuþii mei; * cei care mã vãd pe drum mã ocolesc. 13 Sunt dat uitãrii ca un mort, † ca unul fãrã inimã, * am ajuns ca o oalã spartã. 14 Când aud învinuirile multora, groaza mã înconjoarã, † când împreunã se înþeleg între ei împotriva mea, * uneltesc sã-mi ia sufletul. 15 Dar eu mã încred în tine, Doamne, † ºi spun: „Tu eºti Dumnezeul meu, * 16 soarta mea este în mâinile tale!” Scapã-mã din mâinile duºmanilor mei * ºi de cei care mã persecutã. 17 Fã sã strãluceascã faþa ta peste slujitorul tãu, * mântuieºte-mã în îndurarea ta. Ant. Fã sã strãluceascã faþa ta peste slujitorul tãu, Doamne. Ant. 3 Binecuvântat sã fie Domnul, cãci a fãcut pentru mine lucruri minunate. 10

III Cât de mare este bunãtatea ta, Doamne, † pe care ai pregãtit-o pentru cei care se tem de tine * ºi cu care îi copleºeºti pe cei care se încred în tine înaintea ochilor tuturor.

Oficiul lecturilor

Tu îi ascunzi sub protecþia feþei tale de uneltirile oamenilor, † îi adãposteºti în cortul tãu, * departe de limbile care îi clevetesc. 22 Binecuvântat sã fie Domnul, † cãci a fãcut pentru mine lucruri minunate, * într-o cetate întãritã. 23 În neliniºtea mea ziceam: * „Sunt izgonit dinaintea ta”, dar tu ai ascultat glasul rugãciunii mele * când am strigat cãtre tine. 24 Iubiþi, aºadar, pe Domnul, voi, toþi credincioºii lui! † Domnul îi pãzeºte pe cei credincioºi * ºi îi pedepseºte cu vârf ºi îndesat pe cei mândri. 25 Fiþi tari, prindeþi curaj, * voi, toþi cei care nãdãjduiþi în Domnul! Ant. Binecuvântat sã fie Domnul, cãci a fãcut pentru mine lucruri minunate. V. Condu-mã, Doamne, în adevãrul tãu ºi învaþã-mã. R. Pentru cã tu eºti Dumnezeul mântuirii mele. LECTURA ÎNTÂI Din cartea profetului Amos

2,4-16

Judecata Domnului cu privire la Iuda ºi Israel Aºa vorbeºte Domnul: „Pentru trei nelegiuiri ale lui Iuda, ba chiar pentru patru, nu-mi schimb hotãrârea, pentru cã au nesocotit legea Domnului ºi n-au pãzit poruncile lui, ci s-au lãsat înºelaþi de idolii lor, dupã care au umblat ºi pãrinþii lor; 5 de aceea, voi trimite foc în Iuda ºi va mistui palatele Ierusalimului”. 6 Aºa zice Domnul: „Pentru trei nelegiuiri ale lui Israel, ba chiar pentru patru, nu-mi schimb hotãrârea, pentru cã l-au vândut pe cel drept pe bani, 4

Luni, sãptãmâna a XVIII-a de peste an

pe cel sãrman pe o pereche de sandale. 7 Ei calcã în picioare pe cei sãrmani, ca ºi cum ar cãlca praful pãmântului, ºi închid calea celor umili. Tatãl ºi fiul se duc la aceeaºi femeie ºi pângãresc astfel numele meu cel sfânt. 8 Se tolãnesc lângã altare pe hainele luate ca zãlog ºi în templul Dumnezeului lor beau vinul celor pe care ei i-au pedepsit. 9 Eu îi nimicisem în faþa lor pe amorei, care erau înalþi ca cedrii ºi puternici ca stejarii; i-am nimicit de la fructe pânã la rãdãcini! 10 Eu v-am scos din þara Egiptului ºi v-am condus prin pustiu timp de patruzeci de ani, ca sã vã dau ca moºtenire þara amoreilor. 11 Am ridicat profeþi dintre fiii voºtri ºi nazirei dintre tinerii voºtri. Nu este aºa, fii ai lui Israel? zice Domnul. 12 Iar voi aþi dat nazireilor sã bea vin, ºi profeþilor le-aþi poruncit: «Nu profeþiþi!» 13 Ei bine, acum vã voi strivi aºa cum striveºte un car încãrcat cu snopi. 14 Cel iute nu va putea fugi, cel tare nu se va putea folosi de puterea lui, iar cel viteaz nu-ºi va salva viaþa; 15 arcaºul nu va putea þine piept, picioarele nu-l vor ajuta pe cel sprinten ºi nici calul pe cãlãreþ. 16 Chiar ºi cel mai viteaz dintre luptãtori va fugi gol în ziua aceea”, spune Domnul. RESPONSORIUL Am 2,10a.11a.12b; Ps 94 (95),10b-11a R. Eu sunt cel care v-am fãcut sã ieºiþi din þara Egiptului ºi v-am condus prin pustiu timp de patruzeci de ani. * Atunci am zis: este un popor cu inima rãtãcitã, ei nu cunosc cãile mele. V. Am ridicat dintre fiii voºtri profeþi ºi voi le-aþi poruncit profeþilor voºtri: Nu profeþiþi. * Atunci am zis.

Oficiul lecturilor

LECTURA A DOUA Din Scrisoarea numitã a lui Barnaba (Cap. 2, 6-10; 3, 1.3; 4, 10-14: Funk 1, 7-9.13)

Legea cea nouã a Domnului nostru Dumnezeu a abrogat jertfele vechi pentru ca legea cea nouã a Domnului nostru Isus Cristos, eliberatã de jugul constrângerii, sã aibã o ofrandã care nu este lucrare a oamenilor. El spune: Atunci când pãrinþii voºtri au ieºit din Egipt, oare le-am prescris sã-mi ofere arderi de tot ºi jertfe? Le-am dat în schimb aceastã poruncã: Nimeni dintre voi sã nu þinã urã în inima sa împotriva aproapelui ºi sã nu iubiþi jurãmântul fals (cf. Ier 7,22-23). Aºadar, dacã nu suntem insensibili, trebuie sã înþelegem sentimentul de bunãtate al Tatãlui nostru; el ne vorbeºte pentru cã vrea ca noi, cãutând sã ne apropiem de el, sã nu greºim asemenea vechilor evrei. Pentru aceasta, el ne spune astfel: Jertfa pentru Domnul este o inimã cãitã; mireasmã plãcutã pentru Domnul este inima care îl preamãreºte pe cel care l-a creat (cf. Ps 50,19). De aceea, fraþilor, trebuie sã ne îngrijim cu mare atenþie de mântuirea noastrã, pentru ca Cel Rãu sã nu intre în noi pentru a ne seduce ºi a ne face sã pierdem binele vieþii. Domnul a mai spus ºi aceste cuvinte: Nu mai postiþi cum faceþi astãzi, încât sã se audã glasul vostru cu putere. Oare acesta este postul care-mi place, ziua în care omul se mortificã? Dumnezeu aratã clar care este voinþa sa, spunând: Iatã postul care-mi place: Dezleagã toate lanþurile nedreptãþii, sfãrâmã legãturile contractelor obþinute cu violenþã, elibereazã-i pe cei asupriþi ºi iartã-le toate datoriile, anuleazã orice obligaþie nedreaptã. Împarte pâinea ta cu cei înfometaþi ºi, când vezi cã cineva este gol, îmbracã-l ºi primeºte-i în casa ta pe cei care sunt fãrã adãpost (cf. Is 58,6-10). Aºadar, sã fugim de vanitate ºi sã detestãm total orice rãu ºi orice conduitã rea. Nu vã izolaþi închizându-vã în voi înºivã, ca ºi cum aþi fost deja îndreptãþiþi,

Luni, sãptãmâna a XVIII-a de peste an

ci reuniþi-vã împreunã ºi cãutaþi ceea ce este spre folosul tuturor. Cãci Scriptura spune: Vai de cei care se cred înþelepþi ºi se considerã inteligenþi (Is 5,21). Sã devenim spirituali, sã devenim templu consacrat lui Dumnezeu. Cât ne stã în putinþã sã meditãm la frica de Dumnezeu ºi sã ne strãduim sã respectãm poruncile sale, pentru a afla bucurie în legea sa. Domnul va judeca lumea fãrã pãrtinire (cf. 1Pt 1,17). Fiecare va primi în funcþie de ceea ce a fãcut: dacã a fost bun, dreptatea sa va merge înaintea lui; dacã a fost rãu, va afla înaintea sa rãsplata rãutãþii sale. Sã nu se întâmple sã rãmânem inactivi atunci când suntem chemaþi ºi sã nu adormim în pãcatele noastre, ºi astfel, principele rãului sã capete putere asupra noastrã ºi sã ne smulgã din împãrãþia lui Dumnezeu. ªi sã mai înþelegeþi acest lucru, fraþii mei: dacã, dupã atâtea minuni ºi fapte minunate fãcute pentru Israel, ei au fost abandonaþi, sã avem grijã sã nu se verifice ºi în cazul nostru ceea ce s-a spus: Mulþi sunt chemaþi, dar puþini aleºi (Mt 22,14). RESPONSORIUL Gal 3,24-25.23 R. Legea a fost pedagogul nostru spre Cristos, ca sã fim justificaþi prin credinþã. * Dar de când a venit credinþa, nu mai suntem sub pedagog. V. Înainte a de a fi venit credinþa, noi eram sub paza legii, închiºi pentru credinþa care avea sã se descopere. * Dar de când. Rugãciunea de încheiere Fii alãturi, Doamne, de slujitorii tãi ºi aratã-le celor care te implorã bunãtatea ta nemãrginitã; ei sunt mândri sã te recunoascã drept Creator ºi Conducãtor: reînnoieºte ºi pãstreazã în ei harul tãu, ca sã-þi fie plãcuþi pururi. Prin Domnul nostru Isus Cristos, Fiul tãu, care, fiind Dumnezeu, împreunã cu tine vieþuieºte ºi domneºte, în unire cu Duhul Sfânt, în toþi vecii vecilor. R. Amin. Se încheie, cel puþin când se recitã comun, cu aclamaþia:

Sã-l binecuvântãm pe Domnul. R. Mulþumim lui Dumnezeu.

Laudele

Laudele V. Dumnezeule, vino în ajutorul meu. R. Doamne, grãbeºte-te sã mã ajuþi.

Slavã Tatãlui, ºi Fiului, ºi Sfântului Duh. Precum era la început, ºi acum, ºi pururea, ºi în vecii vecilor. Amin. Aleluia. IMNUL Luminã sublimã, izvor de luminã, În faþa ta ziua ºi noaptea se-nclinã; Tenebrelor nopþii, de pui stãvilare, Când dai tu poruncã, lumina apare. Luceafãr eºti, Doamne, dar nu micul astru Ce noaptea scânteie pe cerul albastru Vestind tuturora cu raza-i plãpândã Înfrângerea nopþii ºi-a zilei izbândã; Ci eºti Creatorul luminii astrale; Toþi aºtrii sunt licãri din razele tale. Lumina ta, Doamne, pãtrunde oriunde, În faþa ta soarele însuºi se-ascunde. Pãtrundã ºi-n inimi, alunge din ele Pãcatul ºi bezna pornirilor rele. Golite le facã de ura pãgânã, Ca-n ele iubirea mereu sã rãmânã. Cristos sã primeascã, în mila sa mare, Nevrednicul nostru prinos de-nchinare; Primeascã-l, de-asemeni, ºi veºnicul Tatã, ªi Duhul, izvor de iubire curatã. Amin. PSALMODIA Ant. 1 Când voi veni ºi mã voi arãta în faþa Domnului? Psalmul 41 (42) Dorul dupã Dumnezeu ºi dupã templul sãu Cel cãruia îi este sete sã vinã; cel care vrea, sã primeascã apa vieþii (Ap 22,17)

10 2

Luni, sãptãmâna a XVIII-a de peste an

Cum doreºte cerbul izvoarele de apã, * aºa te doreºte sufletul meu pe tine, Dumnezeule. 3 Sufletul meu e însetat de Dumnezeu, de Dumnezeul cel viu; * când voi veni ºi mã voi arãta în faþa lui Dumnezeu? 4 Lacrimile îmi sunt pâine ziua ºi noaptea * când mi se zice în fiecare zi: „Unde este Dumnezeul tãu?” 5 Îmi aduc aminte de aceasta – ºi sufletul se topeºte în mine – † cum înaintam prin mulþime pânã la casa lui Dumnezeu * în strigãtele de bucurie ºi de mulþumire ale unei mulþimi în sãrbãtoare. 6 Pentru ce eºti mâhnit, suflete al meu, * ºi pentru ce gemi înlãuntrul meu? Încrede-te în Dumnezeu, cãci iarãºi îl voi lãuda * pe el, care este mântuirea mea ºi Dumnezeul meu. 7 E mâhnit în mine sufletul, † de aceea mã gândesc la tine * din þara Iordanului ºi din Hermon, de pe muntele Misar. 8 Un abis cheamã un alt abis la vuietul cascadelor tale; * toate talazurile ºi valurile tale trec peste mine! 9 Ziua îmi trimite Domnul îndurarea sa † ºi noaptea cântarea lui mã însoþeºte * ca o rugãciune cãtre Dumnezeul vieþii mele. 10 Îi spun lui Dumnezeu, stânca mea: † „De ce m-ai uitat? * De ce umblu trist, oprimat de duºmanii mei?” 11 Mi se sfãrâmã oasele când mã batjocoresc asupritorii mei † ºi mã întreabã toatã ziua: * „Unde este Dumnezeul tãu?” 12 Pentru ce eºti mâhnit, suflete al meu, * ºi pentru ce gemi înlãuntrul meu?

Laudele

Încrede-te în Dumnezeu, cãci iarãºi îl voi lãuda, * pe el, care este mântuirea mea ºi Dumnezeul meu. Ant. Când voi veni ºi mã voi arãta în faþa Domnului? Ant. 2 Aratã-ne, Doamne, lumina îndurãrilor tale. Cântarea

Sir 36,1-7.13-16

Rugãciune pentru Ierusalim, cetatea sfântã Aceasta este viaþa veºnicã: sã te cunoascã pe tine, singurul Dumnezeu adevãrat, ºi pe acela pe care l-ai trimis, pe Isus Cristos (In 17,3). 1 Îndurã-te de noi, Doamne, Dumnezeul tuturor, † îndreaptã-þi privirea asupra noastrã * ºi aratã-ne lumina îndurãrilor tale, 2 revarsã frica ta asupra neamurilor * care nu te-au cãutat pe tine, ca sã priceapã cã nu este alt Dumnezeu afarã de tine * ºi sã povesteascã faptele tale minunate. 3 Ridicã mâna ta asupra neamurilor strãine, * ca sã vadã puterea ta. 4 Dupã cum te-ai arãtat sfânt în noi înaintea lor, * tot astfel, sã fii preamãrit în ei înaintea noastrã, 5 ca sã te recunoascã, dupã cum ºi noi te-am recunoscut, * cã nu este un alt Dumnezeu în afarã de tine, Doamne! 6 Reînnoieºte semnele tale ºi repetã faptele tale minunate, * 7 preamãreºte mâna ta ºi întãreºte braþul tãu cel drept. 13 Adunã toate seminþiile lui Iacob * ºi le vei avea ca moºtenire aºa ca la început. 14 Îndurã-te, Doamne, de poporul tãu * asupra cãruia este invocat numele tãu, ºi de Israel, pe care þi l-ai ales * ca pe întâiul tãu nãscut.

Luni, sãptãmâna a XVIII-a de peste an

Îndurã-te de cetatea sfinþeniei tale, * de Ierusalim, locul odihnei tale! 16 Umple Sionul de strãlucirea ta * ºi templul tãu de gloria ta! Ant. Aratã-ne, Doamne, lumina îndurãrilor tale. Ant. 3 Binecuvântat eºti, Doamne, în tãria cerului. Psalmul 18 A (19 A) Laudã lui Dumnezeu, creatorul a toate Ne va vizita Cel care Rãsare din înãlþime... ca sã îndrepte paºii noºtri pe calea pãcii (Lc 1,78.79). 2

Cerurile vorbesc despre slava lui Dumnezeu * ºi firmamentul vesteºte lucrarea mâinilor sale. 3 Ziua încredinþeazã zilei mesajul, * iar noaptea transmite nopþii înþelegerea. 4 Nu e vorbire, nu sunt cuvinte * ale cãror glasuri sã se poatã auzi, 5 ºi totuºi, vocea lor strãbate tot pãmântul, * vestea lor ajunge la marginile lumii. 6 În ele, acolo a fixat un cort pentru soare, † ºi el, ca un mire, iese din camera sa nupþialã, * se bucurã ca un viteaz ce porneºte la drum în grabã. 7 Rãsare la un capãt al cerurilor † ºi-l strãbate pânã la celãlalt capãt, * ºi nimic nu se poate ascunde de cãldura lui. Ant. Binecuvântat eºti, Doamne, în tãria cerului. LECTURA SCURTÃ

Ier 15,16

Am aflat cuvintele tale ºi le-am sorbit, ºi cuvântul tãu a fost bucurie ºi veselie pentru inima mea, cãci a fost invocat numele tãu asupra mea, Doamne, Dumnezeul oºtirilor!

Laudele

RESPONSORIUL SCURT R. Bucuraþi-vã, drepþilor, în Domnul, * celor drepþi li se cuvine sã laude. Bucuraþi-vã. V. Cântaþi-i lui cântare nouã, * celor drepþi li se cuvine sã laude. Slavã Tatãlui. Bucuraþi-vã.

Ant. la Benedictus: Binecuvântat fie Domnul, cãci el ne-a vizitat ºi ne-a eliberat. CÂNTAREA DIN EVANGHELIE – BENEDICTUS Lc 1,68-79 Despre Mesia ºi Înaintemergãtorul sãu 68 Binecuvântat este Domnul, Dumnezeul lui Israel, * pentru cã a vizitat ºi a rãscumpãrat poporul sãu, 69 ºi ne-a înãlþat o putere de mântuire * în casa lui David, slujitorul sãu, 70 precum a promis prin gura sfinþilor sãi profeþi * care au fost în vechime, 71 sã ne mântuiascã de vrãjmaºii noºtri * ºi de mâna tuturor acelora care ne urãsc. 72 Astfel îºi aratã îndurarea faþã de pãrinþii noºtri * ºi îºi aduce aminte de legãmântul sãu cel sfânt. 73 De jurãmântul pe care l-a fãcut lui Abraham, pãrintele nostru, * cã ne va dãrui harul, 74 ca, eliberaþi din mâna duºmanilor noºtri, * sã-i slujim fãrã teamã, 75 în sfinþenie ºi dreptate, sub privirea lui, * în toate zilele vieþii noastre. 76 Iar tu, copile, profet al Celui Preaînalt te vei chema: * cãci vei merge înaintea Domnului sã pregãteºti cãile sale, 77 pentru a da poporului sãu cunoºtinþa mântuirii * întru iertarea pãcatelor, 78 prin iubirea îndurãtoare a Dumnezeului nostru, * cu care ne va vizita, Cel care Rãsare din înãlþime 79 ca sã lumineze pe cei care se aflã în întuneric ºi în umbra morþii * ºi sã îndrepte paºii noºtri pe calea pãcii.

Luni, sãptãmâna a XVIII-a de peste an

Slavã Tatãlui ºi Fiului * ºi Sfântului Duh. Precum era la început ºi acum ºi pururea * ºi în vecii vecilor. Amin. Ant. Binecuvântat fie Domnul, cãci el ne-a vizitat ºi ne-a eliberat. RUGÃCIUNEA UNIVERSALÃ Mântuitorul nostru ne-a fãcut împãrãþie ºi preoþi ca sã-i aducem lui Dumnezeu jertfe bineplãcute. Sã-l invocãm, aºadar, cu recunoºtinþã: Pãstreazã-ne, Doamne, în slujirea ta! Cristoase, preot veºnic, care ai dãruit poporului tãu o preoþie sfântã, – dã-ne harul sã-i aducem necontenit lui Dumnezeu jertfe spirituale bineplãcute. Dãruieºte-ne cu bunãtate roadele Duhului tãu: – rãbdarea, bunãtatea ºi blândeþea. Fã-ne sã te iubim ca sã fim uniþi cu tine, care eºti însãºi iubirea, – ºi sã facem binele, ca sã-þi aducem laudã prin viaþa noastrã. Fã-ne sã cãutãm cele ce sunt de folos fraþilor noºtri, – pentru ca ei sã ajungã mai uºor la mântuire. Tatãl nostru. Rugãciunea de încheiere Doamne, Dumnezeule atotputernic, care ne-ai adus pe noi la începutul acestei zile, ocroteºte-ne astãzi cu puterea ta, ca sã nu alunecãm în pãcat, ci toate cuvintele, gândurile ºi faptele noastre sã fie îndreptate spre sãvârºirea dreptãþii tale. Prin Domnul nostru Isus Cristos, Fiul tãu, care, fiind Dumnezeu, împreunã cu tine vieþuieºte ºi domneºte, în unire cu Duhul Sfânt, în toþi vecii vecilor. R. Amin. Dacã se recitã individual, se face încheierea astfel:

Domnul sã ne binecuvânteze, sã ne apere de orice rãu ºi sã ne ducã la viaþa veºnicã. R. Amin.

Laudele

Ora medie V. Dumnezeule, vino în ajutorul meu. R. Doamne, grãbeºte-te sã mã ajuþi.

Slavã Tatãlui, ºi Fiului, ºi Sfântului Duh. Precum era la început, ºi acum, ºi pururea, ºi în vecii vecilor. Amin. Aleluia. IMNUL O, Dumnezeule preasfânt, Luminã tu ne dai în zori, Iar la amiazã ne cobori, De sus, cãldurã pe pãmânt. Al patimii nãvalnic foc Tu stinge-l, Doamne, în noi toþi; Din inimi ura sã o scoþi ªi dragoste sã pui în loc. Sã fie Tatãl lãudat, ªi Fiul cel nãscut din el, ªi Duhul dragostei, la fel, Primeascã cinste ne-ncetat. Amin. PSALMODIA Ant. 1 Fericiþi cei care ascultã cuvântul lui Dumnezeu ºi îl pãzesc. Psalmul 118 (119),41-48 VI (Vau) Sã coboare asupra mea bunãvoinþa ta, Doamne, * ºi mântuirea ta aºa cum ne-ai promis; 42 atunci voi rãspunde celor care mã defãimeazã, * cãci mi-am pus încrederea în cuvântul tãu. 43 Tu sã nu iei niciodatã din gura mea cuvântul adevãrului, * cãci mã încred în judecãþile tale. 44 Voi pãzi de-a pururi legea ta, * întotdeauna ºi pe vecie. 41

Luni, sãptãmâna a XVIII-a de peste an

Voi umbla fãrã grijã, * deoarece caut învãþãturile tale. 46 Voi vorbi despre învãþãturile tale în faþa regilor * ºi nu mã voi ruºina. 47 Bucuria mea sunt poruncile tale, * pe care le iubesc. 48 Voi ridica mâinile mele cãtre hotãrârile tale, pe care le iubesc, * ºi voi cugeta la îndreptãrile tale. Ant. Fericiþi cei care ascultã cuvântul lui Dumnezeu ºi îl pãzesc. Ant. 2 Mâncarea mea e sã fac voia Tatãlui. Psalmul 39 (40),2-14.17-18 Aducere de mulþumire ºi cerere de ajutor Tu n-ai voit nici jertfã nici ofrandã, ci mi-ai alcãtuit un trup (Evr 10,5). I Cu dor l-am aºteptat pe Domnul, † iar el s-a plecat spre mine * 3 ºi mi-a ascultat strigãtul. M-a scos din prãpastia nenorocirii, * din noroi ºi mocirlã, mi-a pus picioarele pe stâncã, * mi-a întãrit paºii. 4 El a pus în gura mea un cântec nou, * un imn de laudã pentru Dumnezeul nostru. Mulþi vor vedea ºi vor fi cuprinºi de teamã * ºi îºi vor pune încrederea în Domnul. 5 Fericit bãrbatul care ºi-a pus încrederea în Domnul † ºi nu-ºi întoarce faþa cãtre cei îngâmfaþi, * nici cãtre cei rãtãciþi în minciunã. 6 Multe sunt minunile pe care le-ai fãcut ºi planurile tale pentru noi, † Doamne, Dumnezeul meu! * Nimeni nu este asemenea þie! 2

Ora medie

Aº vrea sã le povestesc ºi sã vorbesc despre ele, * dar ele se înmulþesc fãrã numãr. 7 Jertfã ºi ofrandã tu nu doreºti, † tu mi-ai deschis urechile; * nu ceri nici arderi de tot, nici jertfã de ispãºire. 8 Atunci am zis: „Iatã, vin † – în sulul cãrþii este scris despre mine – * 9 ca sã fac voinþa ta. Dumnezeul meu, aceasta o doresc. * Legea ta este în adâncul inimii mele”. Ant. Mâncarea mea e sã fac voia Tatãlui. Ant. 3 Sãrman sunt eu, dar Domnul are grijã de mine! II Vestesc dreptatea ta în adunarea cea mare; * nu-mi închid buzele, tu ºtii lucrul acesta, Doamne! 11 Nu am tãinuit dreptatea ta, * ci vestesc fidelitatea ºi mântuirea ta. Nu am ascuns îndurarea ºi adevãrul tãu * în adunarea cea mare. 12 Iar tu, Doamne, nu-þi îndepãrta îndurarea de la mine, * milostivirea ºi adevãrul tãu sã mã întãreascã pururi, 13 cãci m-au împresurat rele fãrã numãr, † pãcatele mele m-au înconjurat * ºi nu mai pot vedea. S-au înmulþit mai mult decât perii capului meu * ºi mi-a pierit curajul. 14 Binevoieºte, Doamne, a mã elibera! * Doamne, grãbeºte-te sã mã ajuþi! 17 Sã se bucure ºi sã se veseleascã în tine toþi cei care te cautã; † cei care iubesc mântuirea ta sã zicã fãrã încetare: * „Preamãrit sã fie Domnul”. 18 Eu sunt sãrac ºi nefericit, * dar Dumnezeu are grijã de mine. 10

Luni, sãptãmâna a XVIII-a de peste an

Tu, ajutorul ºi eliberatorul meu, * Dumnezeul meu, nu întârzia! Ant. Sãrman sunt eu, dar Domnul are grijã de mine! Ier 32,40 LECTURA SCURTÃ Voi încheia cu ei un legãmânt veºnic ºi nu voi înceta sã le fac bine ºi voi pune frica mea în inimile lor, ca sã nu se îndepãrteze de la mine. V. În Dumnezeu e mântuirea ºi slava mea. R. ªi scãparea mea este la el. Rugãciunea de încheiere Dumnezeule, tu eºti Domnul ºi pãzitorul seceriºului ºi al viei, care împarþi fiecãruia lucrarea sa ºi dreaptã rãsplatã dupã fapte, dã-ne harul sã purtãm povara zilei împlinind cu seninãtate voinþa ta. Prin Cristos, Domnul nostru. R. Amin. Se încheie, cel puþin când se recitã comun, cu aclamaþia:

Sã-l binecuvântãm pe Domnul. R. Mulþumim lui Dumnezeu. Vesperele V. Dumnezeule, vino în ajutorul meu. R. Doamne, grãbeºte-te sã mã ajuþi.

Slavã Tatãlui, ºi Fiului, ºi Sfântului Duh. Precum era la început, ºi acum, ºi pururea, ºi în vecii vecilor. Amin. Aleluia. IMNUL Izvor de luminã ce nu se terminã, Din cer ne trimite ºi nouã luminã; Rugãmu-ne þie-n cucernicã rugã: Pãcatul ºi bezna le pune pe fugã. Cad umbrele serii tãcute ºi calme. Odihnã aºteaptã truditele palme.

Vesperele

La ceasul când ziua se stinge ºi moare, Ca jertfã þi-aducem a frunþii sudoare. Când soarele-apune strigãm cu suspine: În bezna cea tristã, luminã tu fi-ne. Tu eºti pentru îngeri fãclie ºi soare; Trimite-ne-n noapte cereasca-þi splendoare. Ne-acoperã haina ce-am pus-o s-o þese Pãcatele noastre ca iarba de dese; Iertarea ta, Doamne, de ea ne dezbrace, Ne-mbrace c-o hainã de har ºi de pace. Mãrire primeascã cerescul Pãrinte, ªi Fiul, nãscutul deja înainte De veacuri, ºi Duhul iubirii depline, Mãrire Treimii ce-n viaþã ne þine. Amin. PSALMODIA Ant. 1 Tu eºti cel mai fermecãtor dintre fiii oamenilor; har a fost revãrsat pe buzele tale. Psalmul 44 (45) Nunta regelui Iatã, vine Mirele: ieºiþi în întâmpinarea lui! (Mt 25,6). I Din inima mea se revarsã cuvinte frumoase, † eu vreau sã-i prezint regelui opera mea. * Limba mea sã fie ca pana unui scriitor iscusit. 3 Tu eºti cel mai fermecãtor dintre fiii oamenilor; † har a fost revãrsat pe buzele tale * ºi, de aceea, te-a binecuvântat Dumnezeu în veac. 4 Încinge-þi sabia peste coapsa ta, viteazule, * ea este strãlucirea ºi mãreþia ta. 5 Înainteazã cu maiestate, suie în carul de luptã, † pentru adevãr, blândeþe ºi dreptate, * ºi te va învãþa lucruri minunate dreapta ta. 2

Luni, sãptãmâna a XVIII-a de peste an

Sãgeþile tale sunt ascuþite,† pãtrund în inima duºmanilor regelui; * popoarele cad la picioarele tale. 7 Tronul tãu, Dumnezeule, este veºnic; * sceptrul dreptãþii este sceptrul domniei tale. 8 Ai iubit dreptatea ºi ai urât fãrãdelegea; † de aceea te-a uns Dumnezeu, Dumnezeul tãu, cu untdelemnul bucuriei, * ca pe nimeni altul dintre semenii tãi. 9 Mir, aloe ºi casia înmiresmeazã toate hainele tale; * din palate de fildeº, coarde de harpã te înveselesc. 10 Fiice de regi sunt în preajma ta, * regina stã la dreapta ta, împodobitã cu aur de Ofir. Ant. Tu eºti cel mai fermecãtor dintre fiii oamenilor; har a fost revãrsat pe buzele tale. Ant. 2 Iatã, Mirele vine: ieºiþi în întâmpinarea lui. II Ascultã, fiicã, priveºte ºi pleacã-þi urechea, * uitã de poporul tãu ºi de casa tatãlui tãu. 12 Regele râvneºte frumuseþea ta; * el îþi este stãpânul, pleacã-te în faþa lui. 13 Fiicele Tirului aduc daruri * ºi bogaþii poporului cautã faþa ta. 14 Fiica regelui este strãlucitoare * când îºi face intrarea îmbrãcatã în haine brodate cu aur. 15 În haine strãlucitoare e adusã la rege; † fecioare formeazã alaiul ei, * prietenele ei sunt aduse la tine. 16 Sunt aduse în bucurie ºi veselie, * sunt conduse în palatul regelui. 17 În locul pãrinþilor tãi vor fi copiii tãi, * ºi îi vei pune stãpânitori peste tot pãmântul. 18 Îmi voi aduce aminte de numele tãu din neam în neam; * 11

Vesperele

de aceea te vor lãuda popoarele în veci ºi în vecii vecilor. Ant. Iatã, Mirele vine: ieºiþi în întâmpinarea lui. Ant. 3 Dumnezeu a hotãrât de mai înainte ca, la împlinirea timpurilor, sã refacã toate în Cristos. Cântarea

Ef 1,3-10

Planul de mântuire al lui Dumnezeu Binecuvântat sã fie Dumnezeu ºi Tatãl Domnului nostru Isus Cristos, * care ne-a copleºit cu binecuvântarea sa spiritualã în ceruri, în Cristos. 4 În el, Dumnezeu ne-a ales înainte de întemeierea lumii, * ca sã fim sfinþi ºi fãrã prihanã în faþa lui, în dragoste. 5 El a orânduit de mai înainte † sã fim adoptaþi ca fii, prin Isus Cristos, în el, * dupã bunul plac al voinþei sale, 6 spre lauda gloriei harului sãu, * pe care ni l-a dãruit prin Fiul sãu preaiubit. 7 Prin sângele lui avem rãscumpãrarea, * iertarea pãcatelor; prin bogãþia harului sãu † 8 care a prisosit în noi, * în toatã înþelepciunea ºi înþelegerea. 9 El ne-a descoperit misterul voinþei sale * dupã bunãvoinþa sa, pe care îl hotãrâse de mai înainte în el, * 10 ca sã-l înfãptuiascã la împlinirea timpurilor, recapitulând toate în Cristos, * cele din cer ºi cele de pe pãmânt. Ant. Dumnezeu a hotãrât de mai înainte ca, la împlinirea timpurilor, sã refacã toate în Cristos. 3

Luni, sãptãmâna a XVIII-a de peste an

LECTURA SCURTÃ 1Tes 2,13 Noi îi mulþumim lui Dumnezeu fãrã încetare, pentru cã, primind cuvântul lui Dumnezeu pe care l-aþi auzit de la noi, l-aþi primit nu ca pe un cuvânt al oamenilor, ci aºa cum este într-adevãr, ca pe cuvântul lui Dumnezeu, care acþioneazã cu putere în voi, cei care credeþi. RESPONSORIUL SCURT R. Sã se înalþe, Doamne, * la tine rugãciunea mea. Sã se înalþe. V. Ca tãmâia înaintea ta, * la tine rugãciunea mea. Slavã Tatãlui. Sã se înalþe. Ant. la Magnificat: Sã te preamãreascã pururi sufletul meu, Dumnezeule. CÂNTAREA DIN EVANGHELIE – MAGNIFICAT Lc 1,46-55 Tresãltarea de bucurie a sufletului în Domnul 46 Sufletul meu * îl preamãreºte pe Domnul 47 ºi duhul meu tresaltã de bucurie * în Dumnezeu, mântuitorul meu, 48 cãci a privit la smerenia slujitoarei sale. * Iatã, de acum toate popoarele mã vor numi fericitã, 49 cãci mi-a fãcut lucruri mari Cel Atotputernic, * ºi numele lui e sfânt. 50 Milostivirea lui rãmâne din neam în neam * peste cei ce se tem de el. 51 A arãtat puterea braþului sãu, * i-a risipit pe cei mândri în cugetul inimii lor, 52 i-a dat jos de pe tron pe cei puternici * ºi i-a înãlþat pe cei smeriþi; 53 pe cei flãmânzi i-a copleºit cu bunuri, * iar pe cei bogaþi i-a lãsat cu mâinile goale. 54 L-a sprijinit pe Israel, slujitorul sãu, * amintindu-ºi de îndurarea sa,

Vesperele

dupã cum a promis pãrinþilor noºtri, * lui Abraham ºi urmaºilor lui în veci. Slavã Tatãlui ºi Fiului * ºi Sfântului Duh. Precum era la început ºi acum ºi pururea * ºi în vecii vecilor. Amin. Ant. Sã te preamãreascã pururi sufletul meu, Dumnezeule. RUGÃCIUNEA UNIVERSALÃ Sã-l lãudãm pe Cristos, care iubeºte Biserica, o hrãneºte ºi o întãreºte. Sã-l rugãm cu încredere: Împlineºte, Doamne, rugãminþile poporului tãu! Doamne Isuse, fã ca toþi oamenii sã se mântuiascã – ºi sã ajungã la cunoaºterea adevãrului. Ocroteºte-i pe Sfântul Pãrinte papa N. ºi pe episcopul nostru N., – ºi dãruieºte-le ajutorul puterii tale. Vino în ajutorul acelora care cautã o muncã cinstitã, – ca sã-ºi trãiascã viaþa în bucurie ºi în siguranþã. Fii, Doamne, scãparea celor sãraci – ºi dã-le ajutor în strâmtorare. Þi-i recomandãm pe aceia pe care, în timpul vieþii lor, i-ai învrednicit de slujirea sacrã: – dã-le harul sã te celebreze fãrã sfârºit în lãcaºurile cereºti. Tatãl nostru. Rugãciunea de încheiere Dumnezeule atotputernic, tu ne-ai întãrit astãzi în muncã pe noi, nevrednicii tãi slujitori. Primeºte aceastã jertfã de searã pe care þi-o oferim ca laudã, mulþumindu-þi pentru harurile primite de la tine. Prin Domnul nostru Isus Cristos, Fiul tãu, care, fiind Dumnezeu, împreunã cu tine vieþuieºte ºi domneºte, în unire cu Duhul Sfânt, în toþi vecii vecilor. R. Amin.

Luni, sãptãmâna a XVIII-a de peste an

Dacã se recitã individual, se face încheierea astfel:

Domnul sã ne binecuvânteze, sã ne apere de orice rãu ºi sã ne ducã la viaþa veºnicã. R. Amin. Completoriul V. Dumnezeule, vino în ajutorul meu. R. Doamne, grãbeºte-te sã mã ajuþi.

Slavã Tatãlui, ºi Fiului, ºi Sfântului Duh. Precum era la început, ºi acum, ºi pururea, ºi în vecii vecilor. Amin. Aleluia. IMNUL Acum, când e timpul de mers la culcare, În rugã mai cerem o datã-ndurare: Privirile tale ce pururi sunt treze Asuprã-ne, Doamne, mereu sã vegheze. În vis mintea noastrã te aibã pe tine Iar inima noastrã de doru-þi suspine, Te cânte pe tine, te simtã aproape, Sã nu laºi ca bezna de tot sã ne-ngroape. Ne fie odihna ºi somnul în pace; Cât timp trupul nostru puterea-ºi reface, ªi-i noapte adâncã, ºi bezna dominã, Ne fii tu, Cristoase, în beznã luminã. Rugãmu-ne þie cu fruntea plecatã, Ascultã-ne ruga, cerescule Tatã, Cu Fiul cel care-i cu tine de-o fire ªi Duhul cel Sfânt cel ce-i Duh de iubire. Amin. PSALMODIA Ant. Doamne Dumnezeule, tu eºti rãbdãtor ºi plin de îndurare. Psalmul 85 (86) Rugãciunea sãracului la vreme de restriºte Binecuvântat sã fie Dumnezeu, care ne mângâie în orice strâmtorare (2Cor 1,3.4).

Completoriul 1

Pleacã-þi, Doamne, urechea ºi rãspunde-mi, * pentru cã sunt sãrman ºi nefericit. 2 Pãzeºte-mi sufletul, pentru cã îþi sunt credincios. † Mântuieºte, Dumnezeul meu, pe slujitorul tãu, * care ºi-a pus încrederea în tine. 3 Ai milã de mine, Doamne, * cãtre tine strig toatã ziua. 4 Fã sã se bucure sufletul slujitorului tãu, * cãci eu înalþ sufletul meu cãtre tine, Doamne! 5 Cãci tu, Doamne, eºti bun ºi îndurãtor, * plin de dragoste faþã de cei care te cheamã. 6 Ascultã-mi, Doamne, rugãciunea; * ia aminte la glasul cererii mele. 7 În ziua necazului meu, strig cãtre tine * pentru cã tu îmi dai ascultare. 8 Doamne, nu este nimeni asemenea þie între dumnezei * ºi nimic nu este ca lucrãrile tale. 9 Toate popoarele pe care le-ai fãcut vor veni, † se vor prosterna în faþa ta, Doamne, * ºi vor preamãri numele tãu, 10 pentru cã eºti mare ºi sãvârºeºti lucruri minunate, * tu singur eºti Dumnezeu! 11 Învaþã-mã, Doamne, calea ta * ºi voi umbla în adevãrul tãu; dã-mi o inimã simplã * ca sã se teamã de numele tãu. 12 Îþi mulþumesc, Doamne, Dumnezeul meu, din toatã inima mea, * ºi voi preamãri numele tãu în veac. 13 Cãci mare este mila ta faþã de mine * ºi tu ai eliberat sufletul meu din adâncul infernului. 14 Dumnezeule, cei mândri s-au ridicat împotriva mea, † ºi o adunãturã de oameni violenþi vor sã-mi ia sufletul, * ºi nu te-au pus pe tine înaintea lor.

Luni, sãptãmâna a XVIII-a de peste an

Tu, Doamne, eºti Dumnezeu îndurãtor ºi bun, * încet la mânie ºi plin de dragoste ºi adevãr. 16 Priveºte-mã ºi fie-þi milã de mine; † dã slujitorului tãu putere, * ºi mântuieºte-l pe fiul slujitoarei tale. 17 Fã un semn de bunãvoinþã faþã de mine, † ca sã vadã cei ce mã urãsc ºi sã se ruºineze, * cãci tu, Doamne, m-ai ajutat ºi m-ai mângâiat. Ant. Doamne Dumnezeule, tu eºti rãbdãtor ºi plin de îndurare. 1Tes 5,9-10 LECTURA SCURTÃ Dumnezeu ne-a rânduit pentru dobândirea mântuirii prin Domnul nostru Isus Cristos, care a murit pentru noi pentru ca, fie cã veghem, fie cã dormim, sã trãim împreunã cu el. RESPONSORIUL SCURT R. În mâinile tale, Doamne, * încredinþez sufletul meu. În mâinile tale. V. Ne-ai rãscumpãrat, Doamne, Dumnezeul adevãrului, * îþi încredinþez sufletul meu. Slavã Tatãlui. În mâinile tale. Ant. Mântuieºte-ne, Doamne, când veghem, ocroteºte-ne când dormim, ca sã veghem cu Cristos ºi sã ne odihnim în pace. CÂNTAREA DIN EVANGHELIE – NUNC DIMITTIS Lc 2,29-32 Cristos - lumina neamurilor ºi slava lui Israel 29 Acum slobozeºte pe slujitorul tãu, Stãpâne, * dupã cuvântul tãu, în pace, 30 cãci au vãzut ochii mei * mântuirea ta, 31 pe care ai pregãtit-o * înaintea tuturor popoarelor, 32 luminã spre luminarea neamurilor * ºi slava poporului tãu, Israel.

Antifone finale cãtre sfânta Fecioarã Maria

Ant. Mântuieºte-ne, Doamne, când veghem, ocroteºte-ne când dormim, ca sã veghem cu Cristos ºi sã ne odihnim în pace. Rugãciunea de încheiere Dãruieºte, Doamne, trupurilor noastre odihnã spre întãrire, iar ceea ce am semãnat astãzi prin munca noastrã, fã sã aducã rod de viaþã veºnicã. Prin Cristos, Domnul nostru. R. Amin. Apoi se spune binecuvântarea, chiar ºi atunci când se recitã în particular:

Noapte liniºtitã ºi sfârºit bun sã ne dea nouã atotputernicul Dumnezeu. R. Amin. Antifone finale cãtre sfânta Fecioarã Maria Apoi se spune una dintre urmãtoarele antifone:

Maicã binecuvântatã a Rãscumpãrãtorului, Poarta cerului pururi deschisã, Steaua mãrii, vino în ajutorul poporului ce cade ºi vrea sã se ridice, tu, care ai nãscut, spre uimirea fãpturii, pe Cel Preasfânt ce þi-e Pãrinte, Fecioarã de-a pururi, care ai primit din gura îngerului Gabriel vestirea, îndurã-te de noi, pãcãtoºii. Sau:

Te bucurã, a cerului Reginã, A îngerilor Doamnã ºi Stãpânã. Tu-ai odrãslit mlãdiþa mântuirii ªi poartã eºti luminii nemuririi! Te bucurã, Fecioarã preaslãvitã, Decât fãptura toatã mai mãritã! Te salutãm, a cerului minune; Du la Cristos a noastrã rugãciune! Sau:

Bucurã-te, Reginã, Maica milei, viaþa, mângâierea ºi speranþa noastrã, bucurã-te! Cãtre tine strigãm, surghiuniþii fii ai Evei;

Luni, sãptãmâna a XVIII-a de peste an

cãtre tine suspinãm, gemând ºi plângând în aceastã vale de lacrimi. Aºadar, Mijlocitoarea noastrã, întoarce spre noi ochii tãi cei milostivi ºi, dupã surghiunul acesta, aratã-ni-l nouã pe Isus, binecuvântatul rod al trupului tãu. O milostivã, o blândã, o dulce Fecioarã Marie! Sau:

Sub ocrotirea ta alergãm, sfântã Nãscãtoare de Dumnezeu, nu ne dispreþui rugãciunile în nevoile noastre, ci ne mântuieºte pururea de toate primejdiile, Fecioarã slãvitã ºi binecuvântatã. Amin.