13 septembrie SFÂNTUL IOAN GURÃ DE AUR, EPISCOP ªI ÎNVÃÞÃTOR AL BISERICII Comemorare S-a nãscut la Antiohia, în jurul anului 349; a primit o educaþie aleasã; a îmbrãþiºat viaþa asceticã, a fost hirotonit preot ºi a devenit un predicator vestit. În anul 397, a fost ales episcop de Constantinopol. S-a arãtat a fi un pãstor minunat, strãduindu-se mult pentru înnoirea moralã a clerului ºi a credincioºilor. Din aceastã cauzã, ºi-a atras ura curþii imperiale ºi a avut mulþi duºmani. A fost silit sã ia drumul exilului de douã ori. Apãsat de suferinþã, a murit la Comana, în Pont, la 14 septembrie 407. A predicat ºi a scris mult, expunând învãþãtura catolicã ºi îndemnând la o viaþã creºtinã autenticã. Prin aceasta, a meritat numele de Chrysostom (Gurã de Aur).
Invitatoriul V. Doamne, deschide-mi buzele. R. ªi gura mea va vesti lauda ta.
Ant. Veniþi sã-l adorãm pe Cristos, pãstorul suprem. Psalmul 94 (95) Chemare la preamãrirea lui Dumnezeu Îndemnaþi-vã unii pe alþii în fiecare zi, pânã când putem zice: „Astãzi!” (Evr 3,13). 1
Veniþi sã cântãm cu veselie Domnului, sã strigãm cu bucurie cãtre stânca mântuirii noastre! 2 Sã mergem înaintea lui cu cântece de laudã ºi în cântãri de psalmi sã-l preamãrim! 3 Cãci mare Dumnezeu este Domnul ºi mare împãrat peste toþi zeii;
2 13 septembrie, sfântul Ioan Gurã de Aur, episcop ºi învãþãtor 4
în mâna lui sunt adâncurile pãmântului ºi ale lui sunt înãlþimile munþilor; 5 a lui este marea, cãci el a fãcut-o, ºi mâinile lui au plãsmuit uscatul. 6 Veniþi sã ne închinãm ºi sã ne plecãm în faþa lui ºi sã îngenunchem înaintea Domnului, creatorul nostru, 7 cãci el este Dumnezeul nostru, iar noi suntem poporul pe care el îl pãstoreºte, turma pe care mâna lui o cãlãuzeºte. 8 O, de aþi asculta astãzi glasul lui: „Nu vã împietriþi inimile ca la Meriba, ca în ziua de la Massa, în pustiu; 9 acolo m-au ispitit pãrinþii voºtri, m-au pus la încercare, deºi au vãzut lucrãrile mele. 10 Patruzeci de ani m-a dezgustat neamul acesta; de aceea am zis: Este un popor cu inima rãtãcitã, 11 nu au cunoscut cãile mele; de aceea am jurat în mânia mea: Nu vor intra în odihna mea!” Slavã Tatãlui, ºi Fiului, ºi Sfântului Duh. Precum era la început, ºi acum, ºi pururea, ºi în vecii vecilor. Amin. Ant. Veniþi sã-l adorãm pe Cristos, pãstorul suprem. Psalmul cu antifona sa se poate eventual omite, dacã Invitatoriul se spune înainte de Laude.
Oficiul lecturilor V. Dumnezeule, vino în ajutorul meu. R. Doamne, grãbeºte-te sã mã ajuþi.
Slavã Tatãlui, ºi Fiului, ºi Sfântului Duh. Precum era la început, ºi acum, ºi pururea, ºi în vecii vecilor. Amin. Aleluia.
Oficiul lecturilor
3
IMNUL Isuse, pãstor al pãstorilor, care Eºti sfintei Biserici pãstorul cel mare, În imnuri slãvesc astãzi slugile tale În ziua intrãrii în cer triumfale, Pe sfântul episcop, slãvitul ºi demnul De cinste, pe frunte purtând untdelemnul Sfinþirii înalte, ca turma lui datã S-o poatã hrãni la pãºune bogatã. Acesta-i pãstorul model ºi luminã Ce plânge cu cei care plâng ºi suspinã. Prin el Dumnezeu tuturor îºi aratã Iubirea-i curatã, iubirea de tatã. Cântãri pentru sfântul pãstor azi rãsunã; În ceruri el poartã pe frunte cununã. Isuse, spre dânsul azi poartã-ne gândul. La tine s-ajungem pe dânsul urmându-l. Te-adorã toþi sfinþii, cu ei deodatã, Te-adorã tot omul, cerescule Tatã; ªi Fiului tãu, de asemeni, se-nchinã, ªi Duhului Sfânt dãtãtor de luminã. Amin. PSALMODIA Ant. 1 Dacã cineva vrea sã fie primul, sã fie ultimul dintre toþi ºi slujitorul tuturor. Psalmul 20 (21),2-8.14 2
Doamne, regele se veseleºte de puterea ta * ºi de mântuirea ta se bucurã atât de mult! 3 Tu i-ai împlinit dorinþa inimii * ºi cererea buzelor sale tu n-ai respins-o. 4 L-ai întâmpinat cu binecuvântãri alese * ºi i-ai pus pe frunte o cununã de aur curat. 5 El a cerut de la tine viaþã ºi tu i-ai dat-o, * lungime de zile în veac ºi de-a pururi.
4 13 septembrie, sfântul Ioan Gurã de Aur, episcop ºi învãþãtor 6
Slava lui este mare datoritã mântuirii tale, * strãlucire ºi mãreþie aºezi deasupra lui. 7 L-ai rânduit pe el ca binecuvântare pentru totdeauna; * tu l-ai umplut de bucurie înaintea feþei tale. 8 Cãci regele se încrede în Domnul * ºi prin bunãvoinþa Celui Preaînalt nu se va clãtina. 14 Înalþã-te, Doamne, în tãria ta; * vom cânta ºi vom lãuda puterea ta! Ant. Dacã cineva vrea sã fie primul, sã fie ultimul dintre toþi ºi slujitorul tuturor. Ant. 2 Când va veni pãstorul suprem, veþi fi încoronaþi cu mãrirea nepieritoare. Psalmul 91 (92) I 2 Cât de frumos este sã-l lãudãm pe Domnul, * sã cântãm numele tãu, Preaînalte, 3 sã vestim de dimineaþã îndurarea ta * ºi noaptea, fidelitatea ta, 4 cu lira cu zece coarde ºi cu harpa, * cu cântare de alãutã. 5 Pentru cã mã faci sã mã bucur, Doamne, pentru faptele tale, * voi tresãlta de bucurie pentru lucrarea mâinilor tale. 6 Cât de mari sunt lucrãrile tale, Doamne, * ºi cât de adânci sunt gândurile tale! 7 Omul nepriceput nu va cunoaºte, * ºi cel fãrã de minte nu va înþelege aceasta. 8 Chiar dacã pãcãtoºii vor creºte ca iarba * ºi fãcãtorii de rele înfloresc, ei vor fi nimiciþi pentru totdeauna, * 9 iar tu, Doamne, eºti preaînalt în veºnicie! Ant. Când va veni pãstorul suprem, veþi fi încoronaþi cu mãrirea nepieritoare. Ant. 3 Slujitor bun ºi credincios, intrã în bucuria Domnului tãu.
Oficiul lecturilor
5
II Cãci, iatã, duºmanii tãi, Doamne, † iatã, duºmanii tãi vor pieri * ºi se vor risipi toþi fãcãtorii de rele. 11 Dar tu înalþi fruntea mea ca pe aceea a unui zimbru, * torni asupra mea untdelemn proaspãt; 12 ochiul meu priveºte de sus la duºmanii mei † ºi urechile mele aud lucruri înfricoºãtoare * despre cei ce se ridicã împotriva mea. 13 Cel drept va înflori ca un palmier, * va creºte ca un cedru din Liban. 14 Cei plantaþi în casa Domnului * vor înflori în curþile Dumnezeului nostru. 15 Ei aduc roade ºi la bãtrâneþe, * îºi pãstreazã seva ºi prospeþimea, 16 ca sã vesteascã: * „Domnul, stânca mea, este drept, în el nu este nedreptate”. Ant. Slujitor bun ºi credincios, intrã în bucuria Domnului tãu. 10
V. Vei auzi un cuvânt din gura mea. R. ªi le vei duce vestea cea bunã.
LECTURA ÎNTÂI Din Scrisoarea sfântului apostol Paul cãtre Tit
1,7-11; 2,1-8
Învãþãtura Apostolului despre calitãþile ºi slujirea episcopilor Preaiubitule, 7 episcopul, ca administrator al lui Dumnezeu, trebuie sã fie fãrã cusur: sã nu fie arogant, nici mânios, nici beþiv, nici violent, nici doritor de câºtig necinstit, 8 ci ospitalier, iubitor de bine, înþelept, drept, evlavios, stãpân pe sine, 9 þinând la cuvântul adevãrat
6 13 septembrie, sfântul Ioan Gurã de Aur, episcop ºi învãþãtor
conform doctrinei pentru ca sã fie puternic ºi sã îndrume la învãþãturã sãnãtoasã ºi sã-i convingã pe potrivnici. 10 De fapt, sunt mulþi rebeli, flecari, înºelãtori, în special dintre cei circumciºi, 11 cãrora trebuie sã li se închidã gura. Aceºtia rãvãºesc case întregi învãþând ceea ce nu trebuie de dragul unui câºtig necinstit. 2,1 Dar tu spune ceea ce este conform cu învãþãtura sãnãtoasã. 2 Bãtrânii sã fie sobri, demni, înþelepþi, sãnãtoºi în credinþã, în iubire ºi în rãbdare. 3 Tot aºa ºi bãtrânele sã se poarte aºa cum le stã bine unor femei sfinte, sã nu fie clevetitoare, nici dedate la beþie, ci sã înveþe la bine, 4 sã le educe pe cele tinere sã-ºi iubeascã soþii ºi copiii, 5 sã fie înþelepte, curate, având grijã de casã, sã fie binevoitoare, supuse soþilor lor, ca sã nu fie defãimat cuvântul lui Dumnezeu. 6 La fel, îndeamnã-i pe cei mai tineri sã fie înþelepþi, 7 prezentându-te pe tine însuþi, în toate, exemplu de fapte bune, în învãþãturã nealteratã, demnitate, 8 cuvânt sãnãtos, convingãtor, pentru ca cel care se opune sã fie ruºinat, neavând de spus nimic rãu despre noi. RESPONSORIUL
Fap 20,28; 1Cor 4,2
R. Vegheaþi asupra întregii turme peste care Duhul Sfânt v-a pus episcopi. * Pãstoriþi Biserica lui Dumnezeu pe care Dumnezeu a dobândit-o prin sângele Fiului sãu. V. Ceea ce se cere de la administratori este ca fiecare sã fie gãsit credincios. * Pãstoriþi Biserica.
LECTURA A DOUA Din Omiliile sfântului Ioan Crizostomul, episcop (Înainte de exil, nr. 1-3: PG 52, 427*-430)
Pentru mine, a trãi este Cristos ºi a muri este un câºtig
Oficiul lecturilor
7
Multe valuri ºi furtuni ameninþãtoare vin asupra noastrã, dar nu ne este teamã cã ne scufundãm, pentru cã suntem întemeiaþi pe stâncã. Poate sã se tulbure marea, nu va putea sã sfãrâme stânca. Pot sã se înalþe valurile, nu vor putea scufunda corabia lui Isus. Aºadar, de ce ar trebui sã ne temem? De moarte? Pentru mine, a trãi este Cristos iar a muri este un câºtig (Fil 1,21). Atunci, de exil? Al Domnului este pãmântul ºi tot ce este pe el (Ps 23,1). De confiscarea bunurilor? Nu am adus nimic în lume ºi nimic nu putem lua din ea (1Tim 6,7). Dispreþuiesc puterile lumii acesteia ºi bunurile sale mã fac sã râd. Nu mã tem de sãrãcie, nu doresc bogãþii, nu mã tem de moarte, nici nu doresc sã trãiesc, decât pentru binele vostru. Pentru acest motiv, amintesc de momentele actuale ºi vã rog sã nu vã pierdeþi încrederea. Nu-l auzi pe Domnul care spune: Unde doi sau trei sunt adunaþi în numele meu, sunt ºi eu acolo în mijlocul lor? (Mt 18,20). Oare nu va fi prezent acolo unde se aflã un popor aºa de numeros, unit de legãturile dragostei? Oare mã bazez pe forþele mele? Nu, pentru cã am garanþia lui, am cu mine cuvântul sãu: acesta este toiagul meu, siguranþa mea, portul meu liniºtit. Chiar dacã toatã lumea este tulburatã, eu am în mâini Scriptura sa, citesc cuvântul sãu. El este siguranþa ºi apãrarea mea. El spune: Eu sunt cu voi în toate zilele, pânã la sfârºitul lumii (Mt 28,20). Cristos este cu mine, de cine mã voi teme? Chiar dacã se ridicã împotriva mea talazurile tuturor mãrilor sau înverºunarea principilor, toate acestea valoreazã pentru mine mai puþin decât simplele pânze de pãianjen. Dacã dragostea voastrã nu m-ar fi þinut, nu aº fi zãbovit nici un moment sã plec pentru altã destinaþie chiar astãzi. Repet întotdeauna: Doamne, facã-se voia ta (Mt 26,42). Voi face ceea ce voieºti tu, nu ceea ce vrea cutare sau cutare. Acesta este turnul meu, aceasta este piatra de neclintit, toiagul sprijinului meu sigur. Dacã Dumnezeu vrea aceasta, bine! Dacã el vrea ca eu sã rãmân, îi mulþumesc. Oriunde mã va vrea, îi aduc mulþumire.
8 13 septembrie, sfântul Ioan Gurã de Aur, episcop ºi învãþãtor
Unde sunt eu, acolo sunteþi ºi voi. Unde sunteþi voi, acolo sunt ºi eu. Noi suntem un singur trup ºi nu se desparte capul de trup, nici trupul de cap. Chiar dacã suntem departe unii de alþii, suntem uniþi de dragoste; nici moartea nu ne poate despãrþi. Trupul va muri, totuºi, sufletul va trãi ºi îºi va aminti de popor. Voi sunteþi concetãþenii mei, pãrinþii mei, fraþii mei, copiii mei, mãdularele mele, trupul meu, lumina mea, mai plãcutã decât lumina zilei. Oare poate raza de soare sã mã facã mai fericit decât dragostea voastrã? Raza îmi este utilã în viaþa prezentã, însã dragostea voastrã îmi împleteºte cununa pentru viaþa viitoare. 2Tim 2,9-10a; Ps 26 (27),1a RESPONSORIUL R. Pentru evanghelie sufãr pânã acolo încât sunt legat ca un rãufãcãtor. Dar cuvântul lui Dumnezeu nu poate fi legat! * De aceea, îndur cu rãbdare toate pentru cei aleºi. V. Domnul este lumina ºi mântuirea mea, de cine mã voi mai teme? * De aceea. Rugãciunea de încheiere Dumnezeule, tãria celor ce nãdãjduiesc în tine, care ai voit ca sfântul episcop Ioan Crizostomul sã strãluceascã printr-o minunatã elocvenþã ºi prin tãrie în încercãri, dã-ne, te rugãm, harul, sã fim ºi noi luminaþi de învãþãtura lui ºi întãriþi de exemplul lui de rãbdare neînvinsã. Prin Domnul nostru Isus Cristos, Fiul tãu, care, fiind Dumnezeu, împreunã cu tine vieþuieºte ºi domneºte, în unire cu Duhul Sfânt, în toþi vecii vecilor. R. Amin. Se încheie, cel puþin când se recitã comun, cu aclamaþia:
Sã-l binecuvântãm pe Domnul. R. Mulþumim lui Dumnezeu.
Laudele
9
Laudele V. Dumnezeule, vino în ajutorul meu. R. Doamne, grãbeºte-te sã mã ajuþi.
Slavã Tatãlui, ºi Fiului, ºi Sfântului Duh. Precum era la început, ºi acum, ºi pururea, ºi în vecii vecilor. Amin. Aleluia. IMNUL Ioane, ierarh, a Bisericii falã, Intrarea þi-o faci azi în cer, triumfalã; Mãrire þi-aducem ºi noi împreunã Cu sfinþii ce astãzi în cer te-ncununã. Pãzeºti neatins al credinþei tezaur; Cuvântul ce-þi iese din gura de aur Puternic, nãvalnic, ca lava fierbinte, E leac pentru rana din suflet ºi minte. Oglindã curatã, poporului tu te Arãþi totdeauna model de virtute. Te zbaþi pentru turmã, faci tot ce se poate, Asemeni lui Paul, eºti tuturor toate. Puternicii lumii cu inimã micã Te calcã-n picioare, dar nu-þi este fricã. La urmã, surghiunul îþi este rãsplata; Nimic nu te frânge, sã mori chiar eºti gata. Prin pildele tale, aratã-ne tu cã Virtutea doar poate la cer sã ne ducã, Iar rugile tale mereu ne sprijine Ca-n ceruri s-ajungem alãturi de tine. Amin. PSALMODIA Ant. 1 Voi sunteþi lumina lumii; nu se poate ascunde o cetate aºezatã pe munte.
1013 septembrie, sfântul Ioan Gurã de Aur, episcop ºi învãþãtor
Psalmul 62 (63),2-9 Sufletul însetat de Dumnezeu Cel care pãrãseºte lucrãrile întunericului vegheazã pentru Dumnezeu. 2 Dumnezeule, tu eºti Dumnezeul meu, * pe tine te caut dis-de-dimineaþã. Sufletul meu e însetat de tine, † pe tine te doreºte trupul meu, * ca un pãmânt pustiu, uscat ºi fãrã apã. 3 Astfel te-am cãutat în sanctuarul tãu, * ca sã contemplu puterea ºi mãreþia ta. 4 Îndurarea ta preþuieºte mai mult decât viaþa, * de aceea buzele mele te laudã. 5 Te voi binecuvânta toatã viaþa mea * ºi voi ridica mâinile mele invocând numele tãu. 6 Ca ºi cum m-aº sãtura cu mãduvã ºi grãsime, * aºa se desfatã buzele mele când gura mea te laudã, 7 când îmi amintesc de tine în aºternutul meu * ºi mã gândesc la tine în ceasurile de veghe, noaptea. 8 Pentru cã ai fost ajutorul meu, * la umbra aripilor tale tresalt de bucurie. 9 Mã ataºez de tine cu tot sufletul * ºi dreapta ta mã ocroteºte. Ant. Voi sunteþi lumina lumii; nu se poate ascunde o cetate aºezatã pe munte. Ant. 2 Aºa sã lumineze lumina voastrã înaintea oamenilor ca ei sã vadã faptele voastre bune ºi sã-l preamãreascã pe Tatãl vostru. Cântarea Dan 3,57-88.56 Toatã creatura sã-l laude pe Domnul Aduceþi laudã Dumnezeului nostru, voi, toþi slujitorii lui! (Ap 19,5).
Laudele 57
11
Binecuvântaþi-l, toate lucrãrile Domnului, pe Domnul, * lãudaþi-l ºi preamãriþi-l în veci! 58 Binecuvântaþi-l, ceruri, pe Domnul, * 59 binecuvântaþi-l, îngeri ai Domnului, pe Domnul! 60 Binecuvântaþi-l, toate apele care sunteþi deasupra cerului, pe Domnul, * 61 sã-l binecuvânteze orice putere pe Domnul! 62 Binecuvântaþi-l, soare ºi lunã, pe Domnul, * 63 binecuvântaþi-l, stele ale cerului, pe Domnul! 64 Binecuvântaþi-l, ploi ºi rouã, pe Domnul, * 65 binecuvântaþi-l, toate vânturile, pe Domnul! 66 Binecuvântaþi-l, foc ºi cãldurã, pe Domnul, * 67 binecuvântaþi-l, frig ºi arºiþã, pe Domnul! 68 Binecuvântaþi-l, rouã ºi chiciurã, pe Domnul, * 69 binecuvântaþi-l, ger ºi îngheþ, pe Domnul! 70 Binecuvântaþi-l, gheþuri ºi zãpezi, pe Domnul, * 71 binecuvântaþi-l, nopþi ºi zile, pe Domnul! 72 Binecuvântaþi-l, luminã ºi întuneric, pe Domnul, * 73 binecuvântaþi-l, fulgere ºi nori, pe Domnul! 74 Sã-l binecuvânteze pãmântul pe Domnul, * sã-l laude ºi sã-l preamãreascã în veci! 75 Binecuvântaþi-l, munþi ºi dealuri, pe Domnul, * 76 binecuvântaþi-l, tot ce rãsare pe pãmânt, pe Domnul! 77 Binecuvântaþi-l, mãri ºi râuri, pe Domnul, * 78 binecuvântaþi-l, izvoare, pe Domnul! 79 Binecuvântaþi-l, balene ºi tot ce miºcã în ape, pe Domnul, * 80 binecuvântaþi-l, toate pãsãrile cerului, pe Domnul! 81 Binecuvântaþi-l, fiare ºi dobitoace, pe Domnul, * 82 binecuvântaþi-l, voi, fii ai oamenilor, pe Domnul! 83 Binecuvânteazã-l, Israele, pe Domnul, * lãudaþi-l ºi preamãriþi-l în veci! 84 Binecuvântaþi-l, preoþi ai Domnului, pe Domnul, * 85 binecuvântaþi-l, slujitori ai Domnului, pe Domnul!
1213 septembrie, sfântul Ioan Gurã de Aur, episcop ºi învãþãtor 86
Binecuvântaþi-l, duhuri ºi suflete ale drepþilor, pe Domnul, * 87 binecuvântaþi-l, sfinþi ºi smeriþi cu inima, pe Domnul! 88 Binecuvântaþi-l, voi, Anania, Azaria ºi Misael, pe Domnul, * lãudaþi-l ºi preamãriþi-l în veci! Sã binecuvântãm pe Tatãl ºi pe Fiul ºi pe Duhul Sfânt, * sã-l lãudãm ºi sã-l preamãrim în veci! 56 Binecuvântat eºti în tãria cerului, * vrednic de laudã ºi preamãrit în veci! La sfârºitul acestei cântãri nu se spune Slavã Tatãlui.
Ant. Aºa sã lumineze lumina voastrã înaintea oamenilor ca ei sã vadã faptele voastre bune ºi sã-l preamãreascã pe Tatãl vostru. Ant. 3 Cuvântul lui Dumnezeu este viu ºi plin de putere ºi mai pãtrunzãtor decât orice sabie cu douã tãiºuri. Psalmul 149 Noua cântare a sfinþilor Fiii Bisericii, fiii noului popor, vor tresãlta de bucurie pentru regele lor: pentru Cristos (Hesychius). 1 Cântaþi Domnului un cântec nou, * lauda lui în adunarea credincioºilor sãi. 2 Sã se bucure Israel de creatorul sãu, * sã tresalte de bucurie fiii Sionului pentru regele lor. 3 Sã laude numele lui în dansuri, * sã-i cânte psalmi cu harpa ºi cu cetera. 4 Cãci Domnul îl iubeºte pe poporul sãu * ºi-i încoroneazã pe cei smeriþi cu mântuire. 5 Sã tresalte de bucurie în mãrire, credincioºii lui, * sã scoatã strigãte de bucurie în aºternutul lor.
Laudele
13
6
Gura sã le fie plinã de laudele Domnului; * ºi sãbii cu douã tãiºuri sã fie în mâinile lor, 7 ca sã arunce rãzbunare asupra neamurilor * ºi pedeapsã asupra popoarelor; 8 ca sã-i lege pe regii lor în lanþuri * ºi pe mai-marii lor în cãtuºe de fier, 9 ca sã facã cu ei judecata care a fost scrisã; * aceasta este o cinste pentru toþi credincioºii lui. Ant. Cuvântul lui Dumnezeu este viu ºi plin de putere ºi mai pãtrunzãtor decât orice sabie cu douã tãiºuri. Evr 13,7-9a LECTURA SCURTÃ Amintiþi-vã de conducãtorii voºtri care v-au învãþat cuvântul lui Dumnezeu ºi, meditând împlinirea vieþii lor, imitaþi credinþa lor. Isus Cristos cel de ieri ºi de astãzi este acelaºi în vecii vecilor. Nu vã lãsaþi seduºi de învãþãturi diferite ºi strãine. RESPONSORIUL SCURT R. Ierusalime, eu þi-am rânduit strãjeri, * ei îþi vor vesti numele Domnului. Ierusalime. V. Zi ºi noapte nu vor tãcea, * ei vor vesti numele Domnului. Slavã Tatãlui. Ierusalime.
Ant. la Benedictus: Nu voi sunteþi aceia care vorbiþi, ci Duhul Tatãlui vostru vorbeºte în voi. CÂNTAREA DIN EVANGHELIE – BENEDICTUS Lc 1,68-79 Despre Mesia ºi Înaintemergãtorul sãu 68
Binecuvântat este Domnul, Dumnezeul lui Israel, * pentru cã a vizitat ºi a rãscumpãrat poporul sãu, 69 ºi ne-a înãlþat o putere de mântuire * în casa lui David, slujitorul sãu, 70 precum a promis prin gura sfinþilor sãi profeþi * care au fost în vechime,
1413 septembrie, sfântul Ioan Gurã de Aur, episcop ºi învãþãtor 71
sã ne mântuiascã de vrãjmaºii noºtri * ºi de mâna tuturor acelora care ne urãsc. 72 Astfel îºi aratã îndurarea faþã de pãrinþii noºtri * ºi îºi aduce aminte de legãmântul sãu cel sfânt. 73 De jurãmântul pe care l-a fãcut lui Abraham, pãrintele nostru, * cã ne va dãrui harul, 74 ca, eliberaþi din mâna duºmanilor noºtri, * sã-i slujim fãrã teamã, 75 în sfinþenie ºi dreptate, sub privirea lui, * în toate zilele vieþii noastre. 76 Iar tu, copile, profet al Celui Preaînalt te vei chema: * cãci vei merge înaintea Domnului sã pregãteºti cãile sale, 77 pentru a da poporului sãu cunoºtinþa mântuirii * întru iertarea pãcatelor, 78 prin iubirea îndurãtoare a Dumnezeului nostru, * cu care ne va vizita, Cel care Rãsare din înãlþime 79 ca sã lumineze pe cei care se aflã în întuneric ºi în umbra morþii * ºi sã îndrepte paºii noºtri pe calea pãcii. Slavã Tatãlui ºi Fiului * ºi Sfântului Duh. Precum era la început ºi acum ºi pururea * ºi în vecii vecilor. Amin. Ant. Nu voi sunteþi aceia care vorbiþi, ci Duhul Tatãlui vostru vorbeºte în voi. RUGÃCIUNEA UNIVERSALà Sã-i aducem laude ºi mulþumiri lui Cristos, bunul pãstor, care ºi-a dat viaþa pentru oile sale, ºi sã-l implorãm spunând: Doamne, fii tu pãstorul poporului tãu! Cristoase, care prin sfinþii pãstori ai voit sã-þi arãþi iubirea ºi îndurarea, – nu înceta niciodatã sã ne cãlãuzeºti cu milã, prin ei.
Ora medie
15
Tu, care prin vicarii tãi îþi exerciþi necontenit misiunea de învãþãtor ºi pãstor sufletesc, – fii tu mereu acela care ne conduci prin mai-marii noºtri. Tu, care, prin sfinþii tãi puºi în fruntea poporului, te-ai arãtat medic al sufletelor ºi al trupurilor, – nu înceta sã ne vindeci ºi sã ne sfinþeºti prin ei. Tu, care þi-ai povãþuit turma prin înþelepciunea ºi iubirea sfinþilor, – edificã-ne pururi în sfinþenie prin pãstorii noºtri. Tatãl nostru. Rugãciunea de încheiere Dumnezeule, tãria celor ce nãdãjduiesc în tine, care ai voit ca sfântul episcop Ioan Crizostomul sã strãluceascã printr-o minunatã elocvenþã ºi prin tãrie în încercãri, dã-ne, te rugãm, harul, sã fim ºi noi luminaþi de învãþãtura lui ºi întãriþi de exemplul lui de rãbdare neînvinsã. Prin Domnul nostru Isus Cristos, Fiul tãu, care, fiind Dumnezeu, împreunã cu tine vieþuieºte ºi domneºte, în unire cu Duhul Sfânt, în toþi vecii vecilor. R. Amin. Dacã se recitã individual, se face încheierea astfel:
Domnul sã ne binecuvânteze, sã ne apere de orice rãu ºi sã ne ducã la viaþa veºnicã. R. Amin. Ora medie V. Dumnezeule, vino în ajutorul meu. R. Doamne, grãbeºte-te sã mã ajuþi.
Slavã Tatãlui, ºi Fiului, ºi Sfântului Duh. Precum era la început, ºi acum, ºi pururea, ºi în vecii vecilor. Amin. Aleluia. IMNUL O, Dumnezeule preasfânt, Luminã tu ne dai în zori,
1613 septembrie, sfântul Ioan Gurã de Aur, episcop ºi învãþãtor
Iar la amiazã ne cobori, De sus, cãldurã pe pãmânt. Al patimii nãvalnic foc Tu stinge-l, Doamne, în noi toþi; Din inimi ura sã o scoþi ªi dragoste sã pui în loc. Sã fie Tatãl lãudat, ªi Fiul cel nãscut din el, ªi Duhul dragostei, la fel, Primeascã cinste ne-ncetat. Amin. PSALMODIA Ant. Cine vã primeºte pe voi pe mine mã primeºte ºi cine mã primeºte pe mine îl primeºte pe acela care m-a trimis. Psalmul 122 (123) Încrederea poporului în Dumnezeu Doi orbi... au strigat: „Doamne, Fiul lui David, ai milã de noi!” (Mt 20,30). 1
Cãtre tine îmi ridic ochii, * cãtre tine, care locuieºti în ceruri. 2 Iatã, ca ochii slujitorilor spre mâna stãpânilor, * ca ochii slujitoarei spre mâna stãpânei sale, aºa sunt ochii noºtri îndreptaþi spre Domnul, Dumnezeul nostru, * pânã când ne va arãta îndurarea sa. 3 Ai milã de noi, Doamne, ai milã de noi, * cãci suntem prea sãtui de ocarã. 4 Prea sãtul ne este sufletul † de batjocurile celor care ne urãsc, * de dispreþul celor îngâmfaþi.
Ora medie
17
Psalmul 123 (124) Ajutorul nostru este în numele Domnului Domnul i-a zis lui Paul: „Nu-þi fie teamã... cãci eu sunt cu tine!” (Fap 18,9-10). 1
De n-ar fi fost Domnul de partea noastrã – s-o spunã Israel, – † 2 de n-ar fi fost Domnul de partea noastrã, * când oameni s-au ridicat împotriva noastrã, 3 atunci ne-ar fi înghiþit de vii * în focul mâniei lor; 4 atunci ne-ar fi înecat apele, † ar fi trecut râurile peste sufletul nostru, * 5 atunci ar fi trecut peste noi valuri nãprasnice. 6 Binecuvântat sã fie Domnul, * care nu ne-a lãsat pradã dinþilor lor! 7 Sufletul nostru a scãpat † ca o pasãre din laþul vânãtorului: * laþul s-a rupt ºi noi am scãpat. 8 Ajutorul nostru este în numele Domnului, * care a fãcut cerul ºi pãmântul. Psalmul 124 (125) Domnul este ocrotitorul poporului sãu Pacea lui Dumnezeu asupra lui Israel (Gal 6,16). 1 Cei care se încred în Domnul sunt ca Muntele Sionului: * el nu se clatinã, ci rãmâne în veac. 2 Munþii înconjoarã Ierusalimul, † ºi Domnul stã împrejurul poporului sãu * de acum ºi pânã-n veac. 3 Sceptrul celui nelegiuit nu va rãmâne peste moºtenirea celor drepþi, * ca nu cumva cei drepþi sã-ºi întindã mâinile spre nelegiuire.
18
14 septembrie, Înãlþarea Sfintei Cruci
4
Fã bine, Doamne, celor buni * ºi celor drepþi cu inima, 5 iar pe cei ce se abat pe cãrãri strâmbe † Domnul îi va aduna cu cei care sãvârºesc fãrãdelegea. * Pace peste Israel! Ant. Cine vã primeºte pe voi pe mine mã primeºte ºi cine mã primeºte pe mine îl primeºte pe acela care m-a trimis. LECTURA SCURTÃ
1Tim 1,12
Îi mulþumesc lui Cristos Isus, Domnul nostru, care m-a întãrit pentru cã m-a gãsit vrednic de încredere, rânduindu-mã în slujirea sa. V. Nu mã ruºinez de evanghelie. R. Cãci este puterea lui Dumnezeu spre mântuire.
Rugãciunea de încheiere Dumnezeule, tãria celor ce nãdãjduiesc în tine, care ai voit ca sfântul episcop Ioan Crizostomul sã strãluceascã printr-o minunatã elocvenþã ºi prin tãrie în încercãri, dã-ne, te rugãm, harul, sã fim ºi noi luminaþi de învãþãtura lui ºi întãriþi de exemplul lui de rãbdare neînvinsã. Prin Cristos, Domnul nostru. R. Amin. Se încheie, cel puþin când se recitã comun, cu aclamaþia:
Sã-l binecuvântãm pe Domnul. R. Mulþumim lui Dumnezeu. Vesperele I V. Dumnezeule, vino în ajutorul meu. R. Doamne, grãbeºte-te sã mã ajuþi.
Vesperele I
19
Slavã Tatãlui, ºi Fiului, ºi Sfântului Duh. Precum era la început, ºi acum, ºi pururea, ºi în vecii vecilor. Amin. Aleluia. IMNUL Iatã, taina crucii tuturor apare. Steag al mântuirii, þi-aduc închinare. Cu pãcatul nostru, pe tine se suie Ziditorul lumii ºi e prins în cuie. Sub privirea mamei ce sub cruce plânge, Din coasta-þi strãpunsã izvorãºte sânge; Sângele tãu, Doamne, dã-ni-l sã ne spele Petele lãsate de pãcate grele. O, copac preanobil, o, tu, cruce sfântã, Purpurã de sânge falnic te-nveºmântã! Lemn menit s-atingã membrele divine, Nu existã altul mai de preþ ca tine! Ca-ntr-un naufragiu, salvatoare bârnã, Mântuirea lumii doar de tine-atârnã. Omul poate iarãºi raiul sã îl vadã, Iar infernul pierde ce-a luat ca pradã. Crucea e altarul jertfei sângeroase, Victima de jertfã eºti chiar tu, Cristoase; Dacã tu pieirea o gãseºti prin cruce, Nouã, dimpotrivã, viaþã ne aduce. Cruce glorioasã, slavã-n veci sã-þi fie, Tu, izvor de viaþã ºi speranþã vie. Lemn sfinþit prin sânge, lacrimi ºi durere, Dã-ne harul unei convertiri sincere. Sus, în cer, Treimii slavã fie-n toate; Ea, prin taina crucii, la liman ne scoate. Noi sperãm s-ajungem, printr-o viaþã bunã, Cerul sã-l petrecem veºnic împreunã. Amin. PSALMODIA Ant. 1 Cel Rãstignit a înviat din morþi ºi ne-a rãscumpãrat, aleluia!
20
14 septembrie, Înãlþarea Sfintei Cruci
Psalmul 146 (147 A) 1
Lãudaþi-l pe Domnul, † pentru cã frumos este sã-l lãudãm pe Dumnezeul nostru; * pentru cã plãcut este sã-l preamãrim pe el. 2 Domnul reclãdeºte Ierusalimul, * strânge pe surghiuniþii lui Israel. 3 El vindecã pe cei cu inima zdrobitã * ºi leagã rãnile lor. 4 El socoteºte numãrul stelelor * ºi le dã nume la toate. 5 Mare este Domnul nostru ºi atotputernic, * înþelepciunea lui nu are margini. 6 Domnul sprijinã pe cei sãrmani * ºi doboarã la pãmânt pe pãcãtoºi. 7 Înãlþaþi Domnului cântare de mulþumire, * cântaþi imnuri Dumnezeului nostru cu chitara! 8 El acoperã cerul cu nori, * pregãteºte pãmântului ploaie, el face sã rãsarã iarbã în munþi * ºi verdeaþã spre trebuinþa oamenilor. 9 El dã hranã animalelor * ºi puilor de corb care strigã. 10 Nu se bucurã de puterea calului * ºi nici nu-ºi gãseºte plãcerea în rapiditatea omului, 11 Domnului îi sunt plãcuþi cei care se tem de el, * cei care îºi pun speranþa în milostivirea lui. Ant. Cel Rãstignit a înviat din morþi ºi ne-a rãscumpãrat, aleluia! Ant. 2 În mijlocul cetãþii sfinte, Ierusalim, se aflã pomul vieþii ºi frunzele pomului sunt spre însãnãtoºirea neamurilor, aleluia! Psalmul 147 (147 B) 12
Laudã, Ierusalime, pe Domnul, * preamãreºte, Sionule, pe Dumnezeul tãu.
Vesperele I
21
13
Cãci el întãreºte zãvoarele porþilor tale, * el binecuvânteazã pe fiii tãi în mijlocul tãu. 14 El dã pace þinutului tãu * ºi te saturã cu cel mai bun grâu. 15 El îºi trimite cuvântul pe pãmânt, * cuvântul lui aleargã cu iuþealã mare. 16 El face sã cadã zãpada ca lâna * ºi presarã chiciura ca cenuºa. 17 Azvârle grindina ca firimiturile * ºi gerul lui cine-l poate rãbda? 18 Trimite cuvântul sãu ºi le topeºte, * stârneºte vântul ºi vor curge apele. 19 El vesteºte lui Iacob cuvântul sãu, * lui Israel legile ºi poruncile sale. 20 El n-a fãcut aºa cu nici un alt popor * ºi nu le-a fãcut cunoscute judecãþile sale. Ant. În mijlocul cetãþii sfinte, Ierusalim, se aflã pomul vieþii ºi frunzele pomului sunt spre însãnãtoºirea neamurilor, aleluia! Ant. 3 Iar noi se cuvine sã ne lãudãm în crucea Domnului nostru Isus Cristos. Cântarea 6
Fil 2,6-11
Cristos Isus, fiind din fire Dumnezeu, * nu a þinut cu orice preþ sã aparã egal cu Dumnezeu, 7 dar s-a nimicit pe sine luând firea de sclav † ºi devenind asemenea oamenilor. * Dupã înfãþiºare era considerat ca om. 8 S-a umilit, fãcându-se ascultãtor pânã la moarte * ºi încã moartea pe cruce. 9 De aceea ºi Dumnezeu l-a înãlþat † ºi i-a dãruit un nume * care este mai presus de orice alt nume, 10 pentru ca în numele lui Isus sã se plece tot genunchiul: * al celor din cer, al celor de pe pãmânt ºi al celor din adâncuri,
22 11
14 septembrie, Înãlþarea Sfintei Cruci
ºi orice limbã sã proclame, spre mãrirea lui Dumnezeu Tatãl: * „Isus Cristos este Domnul!”
Ant. Iar noi se cuvine sã ne lãudãm în crucea Domnului nostru Isus Cristos. LECTURA SCURTÃ
1Cor 1,23-24
Noi îl predicãm pe Cristos cel rãstignit, scandal pentru iudei ºi nebunie pentru pãgâni, dar pentru cei chemaþi, fie iudei, fie greci, Cristos este puterea lui Dumnezeu ºi înþelepciunea lui Dumnezeu. RESPONSORIUL SCURT R. Acest semn se va arãta pe cer * când va veni Domnul. Acest semn. V. Ridicaþi-vã capetele, cãci se apropie rãscumpãrarea voastrã * când va veni Domnul. Slavã Tatãlui. Acest semn.
Ant. la Magnificat: Cristos trebuia sã pãtimeascã ºi sã învie din morþi, ºi astfel, sã intre în gloria sa. CÂNTAREA DIN EVANGHELIE – MAGNIFICAT Lc 1,46-55 Tresãltarea de bucurie a sufletului în Domnul 46
Sufletul meu * îl preamãreºte pe Domnul 47 ºi duhul meu tresaltã de bucurie * în Dumnezeu, mântuitorul meu, 48 cãci a privit la smerenia slujitoarei sale. * Iatã, de acum toate popoarele mã vor numi fericitã, 49 cãci mi-a fãcut lucruri mari Cel Atotputernic, * ºi numele lui e sfânt. 50 Milostivirea lui rãmâne din neam în neam * peste cei ce se tem de el.
Vesperele I
23
51
A arãtat puterea braþului sãu, * i-a risipit pe cei mândri în cugetul inimii lor, 52 i-a dat jos de pe tron pe cei puternici * ºi i-a înãlþat pe cei smeriþi; 53 pe cei flãmânzi i-a copleºit cu bunuri, * iar pe cei bogaþi i-a lãsat cu mâinile goale. 54 L-a sprijinit pe Israel, slujitorul sãu, * amintindu-ºi de îndurarea sa, 55 dupã cum a promis pãrinþilor noºtri, * lui Abraham ºi urmaºilor lui în veci. Slavã Tatãlui ºi Fiului * ºi Sfântului Duh. Precum era la început ºi acum ºi pururea * ºi în vecii vecilor. Amin. Ant. Cristos trebuia sã pãtimeascã ºi sã învie din morþi, ºi astfel, sã intre în gloria sa. RUGÃCIUNEA UNIVERSALÃ Sã-l rugãm cu încredere pe Rãscumpãrãtorul nostru, care ne-a mântuit prin crucea sa: Prin cruce, înalþã-ne, Doamne, la împãrãþia ta! Cristoase, care te-ai nimicit pe tine însuþi luând fire de rob, fãcut asemenea oamenilor, – fã ca membrii Bisericii sã urmeze pilda umilinþei tale. Cristoase, care te-ai smerit pe tine însuþi fãcându-te ascultãtor pânã la moarte, ºi încã moartea pe cruce, – dã-le slujitorilor tãi ascultare ºi rãbdare. Cristoase, care ai fost înãlþat de Dumnezeu ºi ai primit numele cel mai presus de orice nume, – dãruieºte credincioºilor tãi statornicie în bine pânã la sfârºit. Cristoase, în al cãrui nume trebuie sã se plece tot genunchiul: al celor din cer, al celor de pe pãmânt ºi al celor de dedesubt, – revarsã iubirea ta în inimile oamenilor, ca sã te adore în pace.
24
14 septembrie, Înãlþarea Sfintei Cruci
Cristoase, pe care toatã limba te va mãrturisi ca Domn spre mãrirea lui Dumnezeu Tatãl, – primeºte-i în împãrãþia fericirii veºnice pe fraþii noºtri rãposaþi. (Prin cruce, înalþã-ne, Doamne, la împãrãþia ta!) Tatãl nostru. Rugãciunea de încheiere Dumnezeule, care ai voit ca Fiul tãu unul-nãscut sã moarã pe lemnul crucii, ca sã mântuiascã neamul omenesc, dã-ne, te rugãm, harul, ca noi, care am cunoscut pe pãmânt misterul lui Cristos, sã ne învrednicim a primi în cer rãsplata rãscumpãrãrii. Prin Domnul nostru Isus Cristos, Fiul tãu, care, fiind Dumnezeu, împreunã cu tine vieþuieºte ºi domneºte, în unire cu Duhul Sfânt, în toþi vecii vecilor. R. Amin. Dacã se recitã individual, se face încheierea astfel:
Domnul sã ne binecuvânteze, sã ne apere de orice rãu ºi sã ne ducã la viaþa veºnicã. R. Amin. Completoriul V. Dumnezeule, vino în ajutorul meu. R. Doamne, grãbeºte-te sã mã ajuþi.
Slavã Tatãlui, ºi Fiului, ºi Sfântului Duh. Precum era la început, ºi acum, ºi pururea, ºi în vecii vecilor. Amin. Aleluia. IMNUL Acum, când e timpul de mers la culcare, În rugã mai cerem o datã-ndurare: Privirile tale ce pururi sunt treze Asuprã-ne, Doamne, mereu sã vegheze. În vis mintea noastrã te aibã pe tine Iar inima noastrã de doru-þi suspine,
Completoriul
25
Te cânte pe tine, te simtã aproape, Sã nu laºi ca bezna de tot sã ne-ngroape. Ne fie odihna ºi somnul în pace; Cât timp trupul nostru puterea-ºi reface, ªi-i noapte adâncã, ºi bezna dominã, Ne fii tu, Cristoase, în beznã luminã. Rugãmu-ne þie cu fruntea plecatã, Ascultã-ne ruga, cerescule Tatã, Cu Fiul cel care-i cu tine de-o fire ªi Duhul cel Sfânt cel ce-i Duh de iubire. Amin. PSALMODIA Ant. 1 Fie-þi milã de mine, Doamne, ºi ascultã rugãciunea mea. Psalmul 4 Aducere de mulþumire Minunat l-a fãcut Domnul pe acela pe care l-a înviat din morþi (sf. Augustin). 2
Când strig cãtre tine, rãspunde-mi, Dumnezeul dreptãþii mele; † din strâmtorare, m-ai scos în larg: * ai milã de mine ºi ascultã-mi rugãciunea. 3 Fii ai oamenilor, pânã când veþi fi cu inima împietritã? * Pânã când veþi iubi deºertãciunea ºi veþi alerga dupã minciunã? 4 Sã ºtiþi cã Dumnezeu face minuni pentru cel credincios: * când strig cãtre el, Domnul mã aude. 5 Cutremuraþi-vã ºi nu pãcãtuiþi! † Meditaþi acestea în inimile voastre, * în aºternuturile voastre, ºi fiþi liniºtiþi. 6 Aduceþi jertfe de dreptate * ºi nãdãjduiþi în Domnul.
26
14 septembrie, Înãlþarea Sfintei Cruci
7
Mulþi spun: „Cine ne va arãta ce este bine?” * Fã sã rãsarã peste noi, Doamne, lumina feþei tale! 8 Tu pui mai multã bucurie în inima mea * decât au ei atunci când li se înmulþeºte grâul ºi vinul. 9 Eu mã culc în pace ºi adorm îndatã, * cãci numai tu, Doamne, îmi dai liniºte deplinã. Ant. Fie-þi milã de mine, Doamne, ºi ascultã rugãciunea mea. Ant. 2 Binecuvântaþi-l pe Domnul în timpul nopþii. Psalmul 133 (134) Rugãciune de searã în templu Lãudaþi-l pe Dumnezeul nostru, voi, toþi slujitorii lui, toþi cei care vã temeþi de el, mici ºi mari! (Ap 19,5). 1 Iatã, binecuvântaþi-l pe Domnul voi toþi, slujitorii Domnului; * voi, care staþi în timpul nopþii în casa Domnului. 2 Ridicaþi mâinile cãtre sanctuar * ºi binecuvântaþi-l pe Domnul. 3 Sã te binecuvânteze Domnul din Sion, * el, care a fãcut cerul ºi pãmântul. Ant. Binecuvântaþi-l pe Domnul în timpul nopþii. Dt 6,4-7 LECTURA SCURTÃ Ascultã, Israele: Domnul, Dumnezeul nostru, este singurul Domn. Sã-l iubeºti pe Domnul, Dumnezeul tãu, din toatã inima ta ºi din tot sufletul tãu ºi din toate puterile tale. ªi sã fie cuvintele acestea, pe care eu þi le poruncesc astãzi, în inima ta; sã le sãdeºti în fiii tãi ºi sã vorbeºti despre ele când stai în casã sau mergi pe drum, când te culci ºi când te scoli.
Completoriul
27
RESPONSORIUL SCURT R. În mâinile tale, Doamne, * încredinþez sufletul meu. În mâinile tale. V. Ne-ai rãscumpãrat, Doamne, Dumnezeul adevãrului, * îþi încredinþez sufletul meu. Slavã Tatãlui. În mâinile tale. Ant. Mântuieºte-ne, Doamne, când veghem, ocroteºte-ne când dormim, ca sã veghem cu Cristos ºi sã ne odihnim în pace. CÂNTAREA DIN EVANGHELIE – NUNC DIMITTIS Lc 2,29-32 Cristos - lumina neamurilor ºi slava lui Israel 29
Acum slobozeºte pe slujitorul tãu, Stãpâne, * dupã cuvântul tãu, în pace, 30 cãci au vãzut ochii mei * mântuirea ta, 31 pe care ai pregãtit-o * înaintea tuturor popoarelor, 32 luminã spre luminarea neamurilor * ºi slava poporului tãu, Israel. Ant. Mântuieºte-ne, Doamne, când veghem, ocroteºte-ne când dormim, ca sã veghem cu Cristos ºi sã ne odihnim în pace. Rugãciunea de încheiere Viziteazã-ne, te rugãm, Doamne, în noaptea aceasta, pentru ca, sculându-ne în zori prin puterea ta, sã ne putem bucura de învierea lui Cristos. El, care vieþuieºte ºi domneºte în vecii vecilor. R. Amin. Apoi se spune binecuvântarea, chiar ºi atunci când se recitã în particular:
Noapte liniºtitã ºi sfârºit bun sã ne dea nouã atotputernicul Dumnezeu. R. Amin.
14 septembrie, Înãlþarea Sfintei Cruci
28
Antifone finale cãtre sfânta Fecioarã Maria Apoi se spune una dintre urmãtoarele antifone:
Maicã binecuvântatã a Rãscumpãrãtorului, Poarta cerului pururi deschisã, Steaua mãrii, vino în ajutorul poporului ce cade ºi vrea sã se ridice, tu, care ai nãscut, spre uimirea fãpturii, pe Cel Preasfânt ce þi-e Pãrinte, Fecioarã de-a pururi, care ai primit din gura îngerului Gabriel vestirea, îndurã-te de noi, pãcãtoºii. Sau:
Te bucurã, a cerului Reginã, A îngerilor Doamnã ºi Stãpânã. Tu-ai odrãslit mlãdiþa mântuirii ªi poartã eºti luminii nemuririi! Te bucurã, Fecioarã preaslãvitã, Decât fãptura toatã mai mãritã! Te salutãm, a cerului minune; Du la Cristos a noastrã rugãciune! Sau:
Bucurã-te, Reginã, Maica milei, viaþa, mângâierea ºi speranþa noastrã, bucurã-te! Cãtre tine strigãm, surghiuniþii fii ai Evei; cãtre tine suspinãm, gemând ºi plângând în aceastã vale de lacrimi. Aºadar, Mijlocitoarea noastrã, întoarce spre noi ochii tãi cei milostivi ºi, dupã surghiunul acesta, aratã-ni-l nouã pe Isus, binecuvântatul rod al trupului tãu. O milostivã, o blândã, o dulce Fecioarã Marie! Sau:
Sub ocrotirea ta alergãm, sfântã Nãscãtoare de Dumnezeu, nu ne dispreþui rugãciunile în nevoile noastre, ci ne mântuieºte pururea de toate primejdiile, Fecioarã slãvitã ºi binecuvântatã. Amin.