29 iunie SFINÞII PETRU ªI PAUL, APOSTOLI Solemnitate Invitatoriul V. Doamne, deschide-mi buzele. R. ªi gura mea va vesti lauda ta.
Ant. Veniþi sã-l adorãm pe Regele apostolilor, Domnul nostru! Psalmul 94 (95) Chemare la preamãrirea lui Dumnezeu Îndemnaþi-vã unii pe alþii în fiecare zi, pânã când putem zice: „Astãzi!” (Evr 3,13). 1 Veniþi sã cântãm cu veselie Domnului, sã strigãm cu bucurie cãtre stânca mântuirii noastre! 2 Sã mergem înaintea lui cu cântece de laudã ºi în cântãri de psalmi sã-l preamãrim! 3 Cãci mare Dumnezeu este Domnul ºi mare împãrat peste toþi zeii; 4 în mâna lui sunt adâncurile pãmântului ºi ale lui sunt înãlþimile munþilor; 5 a lui este marea, cãci el a fãcut-o, ºi mâinile lui au plãsmuit uscatul. 6 Veniþi sã ne închinãm ºi sã ne plecãm în faþa lui ºi sã îngenunchem înaintea Domnului, creatorul nostru, 7 cãci el este Dumnezeul nostru, iar noi suntem poporul pe care el îl pãstoreºte, turma pe care mâna lui o cãlãuzeºte. 8 O, de aþi asculta astãzi glasul lui: „Nu vã împietriþi inimile ca la Meriba, ca în ziua de la Massa, în pustiu;
29 iunie, sfinþii Petru ºi Paul, apostoli
2 9
acolo m-au ispitit pãrinþii voºtri, m-au pus la încercare, deºi au vãzut lucrãrile mele. 10 Patruzeci de ani m-a dezgustat neamul acesta; de aceea am zis: Este un popor cu inima rãtãcitã, 11 nu au cunoscut cãile mele; de aceea am jurat în mânia mea: Nu vor intra în odihna mea!” Slavã Tatãlui, ºi Fiului, ºi Sfântului Duh. Precum era la început, ºi acum, ºi pururea, ºi în vecii vecilor. Amin. Ant. Veniþi sã-l adorãm pe Regele apostolilor, Domnul nostru! Psalmul cu antifona sa se poate eventual omite, dacã Invitatoriul se spune înainte de Laude.
Oficiul lecturilor V. Dumnezeule, vino în ajutorul meu. R. Doamne, grãbeºte-te sã mã ajuþi.
Slavã Tatãlui, ºi Fiului, ºi Sfântului Duh. Precum era la început, ºi acum, ºi pururea, ºi în vecii vecilor. Amin. Aleluia. IMNUL Aceasta e ziua cea sfântã ºi mare, În care Biserica, Mama cea bunã, La dumnezeieºtile sale altare, Cu glasul ei dulce copiii ºi-adunã. Lui Petru ºi Paul, figuri preaalese, Nãscuþi pentru ceruri din propriul lor sânge, Biserica strai de elogii le þese, Cãci slava lor toatã în ea se rãsfrânge.
Oficiul lecturilor
3
Mlãdiþe-s ce cresc din aceeaºi tulpinã, Purtând omenirii bogatã recoltã, Fãclii rãspândind o luminã divinã, Doi aºtri de foc ce vegheazã pe boltã. Apostoli fiind, ei sunt plini de putere; Sãrmanul ce-a fost în pãcate sã cadã Iertare primeºte printr-înºii, de cere, ªi este iar liber de lanþ ºi obadã. Deºi apãsaþi de pãcate ºi vinã, Smeriþi îndrãznim, printre lacrimi amare, În veci adoratã Treime divinã, Prinos sã-þi aducem de cânt ºi-nchinare. Amin. PSALMODIA Ant. 1 Dacã mã iubeºti, Simon Petru, paºte oile mele. Psalmul 18 A (19 A) Cerurile vorbesc despre slava lui Dumnezeu * ºi firmamentul vesteºte lucrarea mâinilor sale. 3 Ziua încredinþeazã zilei mesajul, * iar noaptea transmite nopþii înþelegerea. 4 Nu e vorbire, nu sunt cuvinte * ale cãror glasuri sã se poatã auzi, 5 ºi totuºi, vocea lor strãbate tot pãmântul, * vestea lor ajunge la marginile lumii. 6 În ele, acolo a fixat un cort pentru soare, † ºi el, ca un mire, iese din camera sa nupþialã, * se bucurã ca un viteaz ce porneºte la drum în grabã. 7 Rãsare la un capãt al cerurilor † ºi-l strãbate pânã la celãlalt capãt, * ºi nimic nu se poate ascunde de cãldura lui. 2
Ant. Dacã mã iubeºti, Simon Petru, paºte oile mele. Ant. 2 Pentru mine a trãi este Cristos ºi a muri, un câºtig: se cuvine sã mã laud în crucea Domnului nostru Isus Cristos.
4
29 iunie, sfinþii Petru ºi Paul, apostoli
Psalmul 63 (64) Ascultã, Dumnezeule, glasul plângerii mele, * pãzeºte sufletul meu de teama duºmanului. 3 Fereºte-mã de adunarea celor rãi, * de mulþimea celor ce sãvârºesc fãrãdelegea. 4 Ca sabia îºi ascut limbile lor, † precum sãgeata, aruncã cuvinte amare, * 5 pentru a-l lovi, în ascuns, pe cel neprihãnit, trag pe neaºteptate ºi nu se tem. * 6 Se încurajeazã în rãutatea lor, se pun de acord ca sã întindã curse. * Ei spun: „Cine va vedea?” 7 Au pus la cale nelegiuiri, † au împlinit cele uneltite: * ca o prãpastie este omul ºi inima lui e un abis. 8 Dumnezeu îi loveºte pe ei cu sãgeþile sale: * pe neaºteptate ei au fost rãniþi, 9 ºi însãºi limba lor îi va face sã cadã; * oricine, vãzându-i, va clãtina din cap. 10 Atunci toþi vor fi cuprinºi de teamã, † vor vesti lucrãrile Domnului* ºi vor înþelege faptele lui. 11 Cel drept se va bucura în Domnul ºi va nãdãjdui în el, * ºi vor fi lãudaþi toþi cei drepþi cu inima. 2
Ant. Pentru mine a trãi este Cristos ºi a muri, un câºtig: se cuvine sã mã laud în crucea Domnului nostru Isus Cristos. Ant. 3 Doamne, dacã eºti tu, porunceºte-mi sã vin la tine pe apã. Psalmul 96 (97) 1
Domnul stãpâneºte, sã se bucure pãmântul, * toate insulele sã tresalte de veselie.
Oficiul lecturilor
5
2
Norii ºi negura îl înconjoarã, * dreptatea ºi judecata sunt temelia tronului sãu. 3 Focul merge înaintea lui * ºi îi mistuie pe potrivnicii sãi de jur împrejur. 4 Fulgerele sale lumineazã lumea: * pãmântul le vede ºi se cutremurã. 5 Munþii se topesc ca ceara înaintea Domnului, * înaintea stãpânului a tot pãmântul. 6 Cerurile vestesc dreptatea lui * ºi toate popoarele îi vãd mãrirea. 7 Sã fie fãcuþi de ruºine toþi cei care slujesc la chipuri cioplite, † cei care se laudã cu idolii. * Sã cadã în genunchi în faþa lui toþi zeii. 8 Sionul aude ºi se bucurã † ºi fiicele lui Iuda tresaltã de bucurie * pentru judecãþile tale, Doamne. 9 Cãci tu, Doamne, eºti Cel Preaînalt peste tot pãmântul * ºi tu eºti cu mult mai presus decât toþi zeii. 10 Voi, care-l iubiþi pe Domnul, urâþi rãul! † El pãzeºte sufletele credincioºilor sãi, * îi va elibera din mâna pãcãtoºilor. 11 Pentru cel drept a rãsãrit lumina, * ºi pentru cei cu inima curatã, bucuria. 12 Bucuraþi-vã, voi drepþilor, în Domnul * ºi preamãriþi memoria sfinþeniei sale. Ant. Doamne, dacã eºti tu, porunceºte-mi sã vin la tine pe apã. V. Cuvântul Domnului rãmâne în veci. R. Acesta este cuvântul care v-a fost vestit. LECTURA ÎNTÂI Din Scrisoarea sfântului apostol Paul cãtre Galateni Discuþia dintre Petru ºi Paul
1,15–2,10
6
29 iunie, sfinþii Petru ºi Paul, apostoli 1,15
Fraþilor, când i-a plãcut lui Dumnezeu, cel care m-a ales încã din sânul mamei mele ºi m-a chemat prin harul sãu, 16 mi l-a descoperit pe Fiul sãu în mine ca sã-l vestesc pãgânilor, imediat, fãrã sã mã sfãtuiesc cu cineva, 17 ºi fãrã sã urc la Ierusalim, la cei care erau apostoli înaintea mea, am mers în Arabia, apoi m-am întors la Damasc. 18 Trei ani dupã aceea, am urcat la Ierusalim sã fac cunoºtinþã cu Chefa, ºi am rãmas la el timp de cincisprezece zile. 19 Dar nu am vãzut pe nimeni altul dintre apostoli, în afarã de Iacob, fratele Domnului. 20 Ceea ce vã scriu, iatã, mãrturisesc înaintea lui Dumnezeu cã este adevãrat. 21 Dupã aceea, am mers în þinuturile Siriei ºi ale Ciliciei, 22 dar nu eram cunoscut la faþã Bisericilor din Iudeea, care sunt în Cristos. 23 Acestea auziserã numai: „Cel care ne persecuta odinioarã acum vesteºte credinþa pe care cãuta atunci sã o distrugã”. 24 ªi îl preamãreau pe Dumnezeu pentru mine. 2,1 Apoi, dupã paisprezece ani, am urcat din nou la Ierusalim, împreunã cu Barnaba, dupã ce îl luasem cu mine ºi pe Tit. 2 Am urcat în urma unei revelaþii ºi le-am expus evanghelia pe care o predic printre pãgâni, în mod deosebit celor mai cu vazã, ca nu cumva sã alerg sau sã fi alergat în zadar. 3 Dar nici Tit, care era cu mine, deºi era grec, nu a fost obligat sã fie circumcis, 4 în ciuda fraþilor falºi infiltraþi care s-au strecurat ca sã ne spioneze libertatea, pe care o aveam în Cristos Isus, pentru a ne face sclavi. 5 Acestora nu ne-am supus nici mãcar o clipã, pentru ca adevãrul evangheliei sã rãmânã la noi. 6 Iar cei care sunt mai de seamã, orice ar fi fost ei pe atunci, nu mã priveºte – Dumnezeu nu se uitã la faþa oamenilor – ei, cei mai de seamã, nu mi-au impus nimic. 7 Ba, dimpotrivã, vãzând cã mi-a fost încredinþatã evanghelia pentru cei necircumciºi, dupã cum lui Petru îi fusese încredinþatã pentru cei circumciºi, 8 cãci cel care îl constituise pe Petru pentru apostolatul celor circumciºi m-a constituit ºi pe mine pentru pãgâni, 9 ºi,
Oficiul lecturilor
7
cunoscând harul care îmi fusese dat, Iacob, Chefa ºi Ioan, care sunt consideraþi coloane, mi-au dat mie ºi lui Barnaba mâna dreaptã a comuniunii, ca noi sã mergem la pãgâni, iar ei la cei circumciºi, 10 numai sã ne aducem aminte de cei sãraci, ceea ce m-am ºi strãduit sã fac. RESPONSORIUL Mt 16,18-19 R. Tu eºti Petru ºi pe aceastã piatrã voi zidi Biserica mea ºi porþile iadului nu o vor birui; * þie îþi voi da cheile împãrãþiei cerurilor. V. Ceea ce vei lega pe pãmânt va fi legat ºi în ceruri, iar ceea ce vei dezlega pe pãmânt va fi dezlegat ºi în ceruri. * Þie îþi voi da cheile împãrãþiei cerurilor. LECTURA A DOUA Din Predicile sfântului Augustin, episcop (Pred. 295, 1-2.4.7-8: PL 38, 1348-1352)
Aceºti martiri au vãzut ceea ce au predicat Pãtimirea sfinþilor apostoli Petru ºi Paul a fãcut sfântã aceastã zi pentru noi. Nu vorbim despre martiri care sunt puþin cunoscuþi, cãci pe tot pãmântul s-a rãspândit glasul lor ºi cuvântul lor pânã la marginile lumii (Ps 18,5). Aceºti martiri au vãzut ceea ce au predicat. Au urmat dreptatea. Au mãrturisit adevãrul ºi au murit pentru adevãr. Fericitul Petru, primul dintre apostoli, un iubitor înflãcãrat al lui Cristos, a avut harul de a auzi din partea lui Isus: Iar eu îþi spun: Tu eºti Petru (Mt 16,18). Petru i se adresase lui Isus, mai înainte, spunând: Tu eºti Cristos, Fiul Dumnezeului celui viu (Mt 16,16). Iar Isus a afirmat ca rãspuns: Iar eu îþi spun: Tu eºti Petru ºi pe aceastã piatrã voi zidi Biserica mea (Mt 16,18). Pe aceastã piatrã voi stabili credinþa pe care tu o mãrturiseºti. Voi întemeia Biserica mea pe afirmaþia ta: Tu eºti Cristos, Fiul Dumnezeului celui viu. De fapt, tu eºti Petru. Petru de la piatrã, ºi nu piatrã de la Petru. Aºa cum Petru derivã de la piatrã, creºtin derivã de la Cristos.
8
29 iunie, sfinþii Petru ºi Paul, apostoli
Domnul Isus, aºa cum ºtiþi deja, înainte de pãtimirea sa, i-a ales pe ucenicii sãi, pe care i-a numit apostoli. Dintre aceºtia, numai Petru a primit misiunea de a reprezenta, aproape în toate locurile, întreaga Bisericã. În virtutea acestei personificãri a întregii Biserici, el a meritat sã audã ce i-a spus Cristos: Þie îþi voi da cheile împãrãþiei cerurilor (Mt 16,19). Dar aceste chei nu le-a primit numai un singur om, ci întreaga Bisericã. Din acest fapt derivã mãreþia lui Petru, deoarece el este personificarea universalitãþii ºi unitãþii Bisericii. Þie îþi voi da ceea ce a fost încredinþat tuturor. Aceasta vrea sã spunã Cristos. Ca sã ºtiþi cã Biserica este cea care a primit cheile împãrãþiei cerurilor, fiþi atenþi la ce le-a spus Domnul tuturor apostolilor într-o altã circumstanþã: Primiþi pe Duhul Sfânt. ªi imediat adaugã: Cãrora le veþi ierta pãcatele, le vor fi iertate ºi cãrora le veþi þine, le vor fi þinute (In 20,22-23). Pe bunã dreptate, ºi dupã înviere Domnul i-a încredinþat aceluiaºi Petru misiunea de a paºte turma sa. Aceasta nu pentru cã dintre toþi ucenicii numai el a meritat aceastã misiune de a paºte oile Domnului, ci pentru cã, atunci când Cristos se adreseazã unuia, vrea sã exprime unitatea. De la început i se adreseazã lui Petru, deoarece Petru este primul dintre apostoli. Apostolule, nu te întrista. Rãspunde o datã, rãspunde a doua oarã, rãspunde a treia oarã. Mãrturia sã învingã de trei ori în iubire, aºa cum prezumþia a fost înfrântã de trei ori de cãtre fricã. Trebuie sã fie dezlegat de trei ori ceea ce ai legat de trei ori. Dezleagã prin iubire ceea ce legaseºi prin fricã. Astfel, Domnul a încredinþat oile sale lui Petru o datã, de douã ori, de trei ori. Este consacratã o singurã zi pãtimirii celor doi apostoli. Dar ºi ei au fost una, deºi au fost martirizaþi în zile diferite, ei erau una. Petru a fost mai întâi, Paul a urmat dupã el. De aceea, sã celebrãm aceastã zi de sãrbãtoare, consacratã pentru noi de sângele apostolilor. Sã iubim credinþa lor, viaþa, trudele, suferinþele, mãrturiile ºi predica lor.
Oficiul lecturilor
9
RESPONSORIUL R. Sfinte apostol Paul, predicator al adevãrului ºi învãþãtor al neamurilor, * cu adevãrat eºti vrednic de laudã. V. Prin tine, toate popoarele au cunoscut harul lui Dumnezeu. * Cu adevãrat. IMNUL TE DEUM Pe tine, Dumnezeule, te lãudãm, Pe tine, Doamne, te mãrturisim. Pe tine, veºnicul Pãrinte, Tot pãmântul te cinsteºte. Þie toþi îngerii, cerurile ºi toate puterile, Heruvimii ºi serafimii îþi cântã fãrã încetare: Sfânt, sfânt, sfânt e Domnul, Dumnezeul Sabaot! Plin e cerul ºi pãmântul de mãrirea slavei tale! Pe tine te mãreºte corul preaslãvit al apostolilor; Pe tine te slãveºte Numãrul vrednic de laudã al profeþilor; Pe tine te laudã ceata strãlucitã a martirilor; Pe tine te mãrturiseºte sfânta Bisericã Pe toatã faþa pãmântului: Pe tine, Tatãl, a cãrui slavã este fãrã de sfârºit, ªi pe Fiul tãu, unic, adevãrat ºi vrednic de închinare, ªi pe Duhul Sfânt, Mângâietorul. Tu eºti regele mãririi, Cristoase, Tu eºti Fiul cel veºnic al Tatãlui. Pentru mântuirea noastrã Tu nu te-ai sfiit sã te cobori în sânul Fecioarei. Tu ai biruit ghimpele morþii ªi ai deschis celor ce cred împãrãþia cerurilor. Tu stai de-a dreapta lui Dumnezeu Întru mãrirea Tatãlui. Noi credem cã vei veni ca judecãtor, Deci, pe tine te rugãm sã vii în ajutorul slugilor tale Pe care le-ai rãscumpãrat cu sângele tãu scump. Învredniceºte-ne sã fim numãraþi printre sfinþii tãi În slava ta cereascã.
29 iunie, sfinþii Petru ºi Paul, apostoli
10
¶ Mântuieºte, Doamne, poporul tãu ªi binecuvânteazã moºtenirea ta. Cãlãuzeºte-i ºi înalþã-i pe ei pânã în veac. În toate zilele te binecuvântãm ªi lãudãm numele tãu în veci ºi în vecii vecilor. Binevoieºte, Doamne, în ziua aceasta Sã ne fereºti de pãcat. Miluieºte-ne, Doamne, miluieºte-ne. Fie, Doamne, mila ta asupra noastrã Precum am nãdãjduit ºi noi în tine. În tine, Doamne, am nãdãjduit ªi nu voi regreta în veci. ¶ Aceastã ultimã parte a imnului se poate omite, la alegere.
Rugãciunea de încheiere Dumnezeule, care astãzi ai umplut de bucurie aleasã ºi cereascã Biserica ta, în solemnitatea sfinþilor Petru ºi Paul, dã-i, te rugãm, harul de a urma în toate învãþãtura apostolilor prin care a primit începuturile credinþei. Prin Domnul nostru Isus Cristos, Fiul tãu, care, fiind Dumnezeu, împreunã cu tine vieþuieºte ºi domneºte, în unire cu Duhul Sfânt, în toþi vecii vecilor. R. Amin. Se încheie, cel puþin când se recitã comun, cu aclamaþia:
Sã-l binecuvântãm pe Domnul. R. Mulþumim lui Dumnezeu. Laudele V. Dumnezeule, vino în ajutorul meu. R. Doamne, grãbeºte-te sã mã ajuþi.
Slavã Tatãlui, ºi Fiului, ºi Sfântului Duh. Precum era la început, ºi acum, ºi pururea, ºi în vecii vecilor. Amin. Aleluia. IMNUL Ziua-n care mor martirii ºi la ceruri pot sã zboare Nu e zi de plâns ºi jale, ci e zi de sãrbãtoare;
Laudele
11
Pentru Petru, pentru Paul, ziua morþii este, iatã, Zi de mare bucurie, de triumf ºi de rãsplatã. Doi apostoli, fraþi în viaþã întru zbucium, chin ºi trudã, Înfrãþiþi pentru vecie prin aceeaºi moarte crudã. Lupta dreaptã a credinþei au purtat-o împreunã ªi-au primit, ca toþi eroii, a victoriei cununã. Simon Petru, pus de Domnul în Bisericã la prora Bãrcii sale, þine cârma, stând în fruntea tuturora; Paul, vas ales de Domnul, cu fãptura lui firavã, E titan al predicãrii ºi egal cu Petru-n slavã. Simon, ca ºi-nvãþãtorul, rãstignit pe cruce moare, κi dã duhul, ca ºi dânsul, în dureri îngrozitoare. El, urcând pe lemnul crucii, lãmurit ºi-aduce-aminte Cã Isus aceastã moarte i-a prezis-o dinainte. Gloriosul sânge Romei i-a adus atâta falã! N-a avut vreodatã Roma altã zi mai triumfalã. A fãcut din ea cetate dintre cele mai alese, Loc cinstit de-ntreaga lume ºi prinþesã-ntre prinþese. Doarme somn de veci martirul pe o creastã de colinã; La mormântul lui de veacuri vin creºtinii ºi se-nchinã. El Bisericii rãmâne temelie, far ºi stâncã, Turma care îl urmeazã îi aude glasul încã. Din pãmânt de pribegie, Doamne, slugile-þi umile κi îndreaptã astãzi glasul cãtre tronul marii mile. Te implorã; fã-le parte, pentru dragostea ce-þi poartã, Cu cei doi slãviþi apostoli, dã-le-n cer aceeaºi soartã. Amin. PSALMODIA Ant. 1 ªtiu în cine am crezut ºi sunt sigur cã el, dreptul judecãtor, are puterea sã-mi pãstreze pânã în ziua venirii sale bunul ce mi-a fost încredinþat. Psalmul 62 (63),2-9 Sufletul însetat de Dumnezeu Cel care pãrãseºte lucrãrile întunericului vegheazã pentru Dumnezeu.
12
29 iunie, sfinþii Petru ºi Paul, apostoli
2
Dumnezeule, tu eºti Dumnezeul meu, * pe tine te caut dis-de-dimineaþã. Sufletul meu e însetat de tine, † pe tine te doreºte trupul meu, * ca un pãmânt pustiu, uscat ºi fãrã apã. 3 Astfel te-am cãutat în sanctuarul tãu, * ca sã contemplu puterea ºi mãreþia ta. 4 Îndurarea ta preþuieºte mai mult decât viaþa, * de aceea buzele mele te laudã. 5 Te voi binecuvânta toatã viaþa mea * ºi voi ridica mâinile mele invocând numele tãu. 6 Ca ºi cum m-aº sãtura cu mãduvã ºi grãsime, * aºa se desfatã buzele mele când gura mea te laudã, 7 când îmi amintesc de tine în aºternutul meu * ºi mã gândesc la tine în ceasurile de veghe, noaptea. 8 Pentru cã ai fost ajutorul meu, * la umbra aripilor tale tresalt de bucurie. 9 Mã ataºez de tine cu tot sufletul * ºi dreapta ta mã ocroteºte. Ant. ªtiu în cine am crezut ºi sunt sigur cã el, dreptul judecãtor, are puterea sã-mi pãstreze pânã în ziua venirii sale bunul ce mi-a fost încredinþat. Ant. 2 Harul lui Dumnezeu nu a fost zadarnic în mine, ci el rãmâne în mine pururi. Cântarea Dan 3,57-88.56 Toatã creatura sã-l laude pe Domnul Aduceþi laudã Dumnezeului nostru, voi, toþi slujitorii lui! (Ap 19,5). 57 Binecuvântaþi-l, toate lucrãrile Domnului, pe Domnul, * lãudaþi-l ºi preamãriþi-l în veci! 58 Binecuvântaþi-l, ceruri, pe Domnul, * 59 binecuvântaþi-l, îngeri ai Domnului, pe Domnul! 60 Binecuvântaþi-l, toate apele care sunteþi deasupra cerului, pe Domnul, * 61 sã-l binecuvânteze orice putere pe Domnul!
Laudele 62
13
Binecuvântaþi-l, soare ºi lunã, pe Domnul, * binecuvântaþi-l, stele ale cerului, pe Domnul! 64 Binecuvântaþi-l, ploi ºi rouã, pe Domnul, * 65 binecuvântaþi-l, toate vânturile, pe Domnul! 66 Binecuvântaþi-l, foc ºi cãldurã, pe Domnul, * 67 binecuvântaþi-l, frig ºi arºiþã, pe Domnul! 68 Binecuvântaþi-l, rouã ºi chiciurã, pe Domnul, * 69 binecuvântaþi-l, ger ºi îngheþ, pe Domnul! 70 Binecuvântaþi-l, gheþuri ºi zãpezi, pe Domnul, * 71 binecuvântaþi-l, nopþi ºi zile, pe Domnul! 72 Binecuvântaþi-l, luminã ºi întuneric, pe Domnul, * 73 binecuvântaþi-l, fulgere ºi nori, pe Domnul! 74 Sã-l binecuvânteze pãmântul pe Domnul, * sã-l laude ºi sã-l preamãreascã în veci! 75 Binecuvântaþi-l, munþi ºi dealuri, pe Domnul, * 76 binecuvântaþi-l, tot ce rãsare pe pãmânt, pe Domnul! 77 Binecuvântaþi-l, mãri ºi râuri, pe Domnul, * 78 binecuvântaþi-l, izvoare, pe Domnul! 79 Binecuvântaþi-l, balene ºi tot ce miºcã în ape, pe Domnul, * 80 binecuvântaþi-l, toate pãsãrile cerului, pe Domnul! 81 Binecuvântaþi-l, fiare ºi dobitoace, pe Domnul, * 82 binecuvântaþi-l, voi, fii ai oamenilor, pe Domnul! 83 Binecuvânteazã-l, Israele, pe Domnul, * lãudaþi-l ºi preamãriþi-l în veci! 84 Binecuvântaþi-l, preoþi ai Domnului, pe Domnul, * 85 binecuvântaþi-l, slujitori ai Domnului, pe Domnul! 86 Binecuvântaþi-l, duhuri ºi suflete ale drepþilor, pe Domnul, * 87 binecuvântaþi-l, sfinþi ºi smeriþi cu inima, pe Domnul! 88 Binecuvântaþi-l, voi, Anania, Azaria ºi Misael, pe Domnul, * lãudaþi-l ºi preamãriþi-l în veci! 63
14
29 iunie, sfinþii Petru ºi Paul, apostoli
Sã binecuvântãm pe Tatãl ºi pe Fiul ºi pe Duhul Sfânt, * sã-l lãudãm ºi sã-l preamãrim în veci! 56 Binecuvântat eºti în tãria cerului, * vrednic de laudã ºi preamãrit în veci! La sfârºitul acestei cântãri nu se spune Slavã Tatãlui.
Ant. Harul lui Dumnezeu nu a fost zadarnic în mine, ci el rãmâne în mine pururi. Ant. 3 Am luptat lupta cea bunã, mi-am împlinit alergarea, am pãzit credinþa. Psalmul 149 Noua cântare a sfinþilor Fiii Bisericii, fiii noului popor, vor tresãlta de bucurie pentru regele lor: pentru Cristos (Hesychius). 1 Cântaþi Domnului un cântec nou, * lauda lui în adunarea credincioºilor sãi. 2 Sã se bucure Israel de creatorul sãu, * sã tresalte de bucurie fiii Sionului pentru regele lor. 3 Sã laude numele lui în dansuri, * sã-i cânte psalmi cu harpa ºi cu cetera. 4 Cãci Domnul îl iubeºte pe poporul sãu * ºi-i încoroneazã pe cei smeriþi cu mântuire. 5 Sã tresalte de bucurie în mãrire, credincioºii lui, * sã scoatã strigãte de bucurie în aºternutul lor. 6 Gura sã le fie plinã de laudele Domnului; * ºi sãbii cu douã tãiºuri sã fie în mâinile lor, 7 ca sã arunce rãzbunare asupra neamurilor * ºi pedeapsã asupra popoarelor; 8 ca sã-i lege pe regii lor în lanþuri * ºi pe mai-marii lor în cãtuºe de fier, 9 ca sã facã cu ei judecata care a fost scrisã; * aceasta este o cinste pentru toþi credincioºii lui. Ant. Am luptat lupta cea bunã, mi-am împlinit alergarea, am pãzit credinþa.
Laudele
15
LECTURA SCURTà 1Pt 4,13-14 Preaiubiþilor, întrucât participaþi la suferinþele lui Cristos, bucuraþi-vã, ca sã puteþi tresãlta de bucurie ºi la arãtarea gloriei lui. Dacã sunteþi batjocoriþi în numele lui Cristos, fericiþi sunteþi, pentru cã Duhul mãririi ºi al lui Dumnezeu se odihneºte peste voi. RESPONSORIUL SCURT R. Ei ºi-au dat viaþa * pentru numele Domnului nostru Isus Cristos. Ei. V. Mergeau plini de bucurie cã au fost învredniciþi sã sufere ocarã * pentru numele Domnului nostru Isus Cristos. Slavã Tatãlui. Ei. Ant. la Benedictus: Simon Petru a spus: „Doamne, la cine sã mergem? Tu ai cuvintele vieþii veºnice, ºi noi am crezut ºi am cunoscut cã tu eºti Cristos, Fiul lui Dumnezeu”, aleluia! CÂNTAREA DIN EVANGHELIE – BENEDICTUS Lc 1,68-79 Despre Mesia ºi Înaintemergãtorul sãu 68 Binecuvântat este Domnul, Dumnezeul lui Israel, * pentru cã a vizitat ºi a rãscumpãrat poporul sãu, 69 ºi ne-a înãlþat o putere de mântuire * în casa lui David, slujitorul sãu, 70 precum a promis prin gura sfinþilor sãi profeþi * care au fost în vechime, 71 sã ne mântuiascã de vrãjmaºii noºtri * ºi de mâna tuturor acelora care ne urãsc. 72 Astfel îºi aratã îndurarea faþã de pãrinþii noºtri * ºi îºi aduce aminte de legãmântul sãu cel sfânt. 73 De jurãmântul pe care l-a fãcut lui Abraham, pãrintele nostru, * cã ne va dãrui harul, 74 ca, eliberaþi din mâna duºmanilor noºtri, * sã-i slujim fãrã teamã, 75 în sfinþenie ºi dreptate, sub privirea lui, * în toate zilele vieþii noastre.
16
29 iunie, sfinþii Petru ºi Paul, apostoli
76
Iar tu, copile, profet al Celui Preaînalt te vei chema: * cãci vei merge înaintea Domnului sã pregãteºti cãile sale, 77 pentru a da poporului sãu cunoºtinþa mântuirii * întru iertarea pãcatelor, 78 prin iubirea îndurãtoare a Dumnezeului nostru, * cu care ne va vizita, Cel care Rãsare din înãlþime 79 ca sã lumineze pe cei care se aflã în întuneric ºi în umbra morþii * ºi sã îndrepte paºii noºtri pe calea pãcii. Slavã Tatãlui ºi Fiului * ºi Sfântului Duh. Precum era la început ºi acum ºi pururea * ºi în vecii vecilor. Amin. Ant. Simon Petru a spus: „Doamne, la cine sã mergem? Tu ai cuvintele vieþii veºnice, ºi noi am crezut ºi am cunoscut cã tu eºti Cristos, Fiul lui Dumnezeu”, aleluia! RUGÃCIUNEA UNIVERSALÃ Sã-l rugãm cu încredere pe Cristos, care ºi-a zidit Biserica pe temelia apostolilor ºi a profeþilor: Fã bine, Doamne, Bisericii tale! Tu te-ai rugat pentru Petru ca sã nu se clatine credinþa lui: – întãreºte credinþa Bisericii tale. Tu te-ai arãtat, dupã înviere, lui Simon Petru ºi te-ai dezvãluit lui Saul: – lumineazã-ne mintea, ca sã dãm mãrturie cã tu eºti viu. Tu l-ai ales pe apostolul Paul ca sã vesteascã numele tãu neamurilor: – fã-ne adevãraþi crainici ai evangheliei tale. Tu l-ai iertat cu îndurare pe Petru când s-a lepãdat de tine: – iartã-ne ºi nouã toate greºelile noastre. Tatãl nostru.
Ora medie
17
Rugãciunea de încheiere Dumnezeule, care astãzi ai umplut de bucurie aleasã ºi cereascã Biserica ta, în solemnitatea sfinþilor Petru ºi Paul, dã-i, te rugãm, harul de a urma în toate învãþãtura apostolilor prin care a primit începuturile credinþei. Prin Domnul nostru Isus Cristos, Fiul tãu, care, fiind Dumnezeu, împreunã cu tine vieþuieºte ºi domneºte, în unire cu Duhul Sfânt, în toþi vecii vecilor. R. Amin. Dacã se recitã individual, se face încheierea astfel:
Domnul sã ne binecuvânteze, sã ne apere de orice rãu ºi sã ne ducã la viaþa veºnicã. R. Amin. Ora medie V. Dumnezeule, vino în ajutorul meu. R. Doamne, grãbeºte-te sã mã ajuþi.
Slavã Tatãlui, ºi Fiului, ºi Sfântului Duh. Precum era la început, ºi acum, ºi pururea, ºi în vecii vecilor. Amin. Aleluia. IMNUL O, Dumnezeule preasfânt, Luminã tu ne dai în zori, Iar la amiazã ne cobori, De sus, cãldurã pe pãmânt. Al patimii nãvalnic foc Tu stinge-l, Doamne, în noi toþi; Din inimi ura sã o scoþi ªi dragoste sã pui în loc. Sã fie Tatãl lãudat, ªi Fiul cel nãscut din el, ªi Duhul dragostei, la fel, Primeascã cinste ne-ncetat. Amin.
18
29 iunie, sfinþii Petru ºi Paul, apostoli
PSALMODIA Ant. Petru s-a suit în încãperea de sus ca sã se roage, pe la ceasul al ºaselea. Psalmul 122 (123) Încrederea poporului în Dumnezeu Doi orbi... au strigat: „Doamne, Fiul lui David, ai milã de noi!” (Mt 20,30). 1 Cãtre tine îmi ridic ochii, * cãtre tine, care locuieºti în ceruri. 2 Iatã, ca ochii slujitorilor spre mâna stãpânilor, * ca ochii slujitoarei spre mâna stãpânei sale, aºa sunt ochii noºtri îndreptaþi spre Domnul, Dumnezeul nostru, * pânã când ne va arãta îndurarea sa. 3 Ai milã de noi, Doamne, ai milã de noi, * cãci suntem prea sãtui de ocarã. 4 Prea sãtul ne este sufletul † de batjocurile celor care ne urãsc, * de dispreþul celor îngâmfaþi. Psalmul 123 (124) Ajutorul nostru este în numele Domnului Domnul i-a zis lui Paul: „Nu-þi fie teamã... cãci eu sunt cu tine!” (Fap 18,9-10). 1
De n-ar fi fost Domnul de partea noastrã – s-o spunã Israel, – † 2 de n-ar fi fost Domnul de partea noastrã, * când oameni s-au ridicat împotriva noastrã, 3 atunci ne-ar fi înghiþit de vii * în focul mâniei lor; 4 atunci ne-ar fi înecat apele, † ar fi trecut râurile peste sufletul nostru, * 5 atunci ar fi trecut peste noi valuri nãprasnice.
Vesperele II
19
6
Binecuvântat sã fie Domnul, * care nu ne-a lãsat pradã dinþilor lor! 7 Sufletul nostru a scãpat † ca o pasãre din laþul vânãtorului: * laþul s-a rupt ºi noi am scãpat. 8 Ajutorul nostru este în numele Domnului, * care a fãcut cerul ºi pãmântul. Psalmul 124 (125) Domnul este ocrotitorul poporului sãu Pacea lui Dumnezeu asupra lui Israel (Gal 6,16). 1 Cei care se încred în Domnul sunt ca Muntele Sionului: * el nu se clatinã, ci rãmâne în veac. 2 Munþii înconjoarã Ierusalimul, † ºi Domnul stã împrejurul poporului sãu * de acum ºi pânã-n veac. 3 Sceptrul celui nelegiuit nu va rãmâne peste moºtenirea celor drepþi, * ca nu cumva cei drepþi sã-ºi întindã mâinile spre nelegiuire. 4 Fã bine, Doamne, celor buni * ºi celor drepþi cu inima, 5 iar pe cei ce se abat pe cãrãri strâmbe † Domnul îi va aduna cu cei care sãvârºesc fãrãdelegea. * Pace peste Israel! Ant. Petru s-a suit în încãperea de sus ca sã se roage, pe la ceasul al ºaselea. Gal 1,15-16a.17b-18a LECTURA SCURTÃ Când i-a plãcut lui Dumnezeu, cel care m-a ales încã din sânul mamei mele ºi m-a chemat prin harul sãu, mi l-a descoperit pe Fiul sãu în mine, ca sã-l vestesc pãgânilor. Am mers în Arabia, apoi m-am întors la Damasc.
20
29 iunie, sfinþii Petru ºi Paul, apostoli
Trei ani dupã aceea, am urcat la Ierusalim sã fac cunoºtinþã cu Chefa. V. Eu pãzeam mãrturiile lui Dumnezeu. R. ªi poruncile lui.
Rugãciunea de încheiere Dumnezeule, care astãzi ai umplut de bucurie aleasã ºi cereascã Biserica ta, în solemnitatea sfinþilor Petru ºi Paul, dã-i, te rugãm, harul de a urma în toate învãþãtura apostolilor prin care a primit începuturile credinþei. Prin Cristos, Domnul nostru. R. Amin. Se încheie, cel puþin când se recitã comun, cu aclamaþia:
Sã-l binecuvântãm pe Domnul. R. Mulþumim lui Dumnezeu. Vesperele II V. Dumnezeule, vino în ajutorul meu. R. Doamne, grãbeºte-te sã mã ajuþi.
Slavã Tatãlui, ºi Fiului, ºi Sfântului Duh. Precum era la început, ºi acum, ºi pururea, ºi în vecii vecilor. Amin. Aleluia. IMNUL Faima Romei cine poate în cuvinte s-o exprime? Ca sã-ºi facã faimã, Roma a comis noian de crime. A ucis ºi doi apostoli. Al lor sânge ce-n ºuvoaie Se revarsã, de mãrirea ei deºartã o despoaie. Moartea sfinþilor apostoli, scumpul lor tribut de sânge, Preaputernica cetate o supune, o înfrânge, O preface în cetatea luminoasã de pe munte, Pusã veºnic sã vegheze ºi furtuna s-o înfrunte. Simon, pus peste apostoli ºi numit de Domnul „Piatrã”, Paul, ce-ai vestit Cuvântul la o lume idolatrã, Rãutatea omeneascã v-a ucis, v-a scos din lume, Dar iubirea n-a ucis-o, n-a putut sã o sugrume.
Vesperele II
21
Voi, ce-aþi fost primiþi în ceruri cu onoruri triumfale ªi domniþi acolo unde nu sunt lacrimi, nu e jale, Unde nu pot sã pãtrundã nici fricoºii ºi nici laºii, Noi dorim ca pilda voastrã sã ne poarte-n viaþã paºii. Sã primeascã Tatãl veºnic sfânt prinos de preamãrire, Sã primeascã slavã Fiul cel cu Tatãl de o fire, Duhul Sfânt ºi el primeascã slavã, cinste ºi onoare, Cãci Treimii se cuvine slavã-n veci nepieritoare. Amin. PSALMODIA Ant. 1 Eu m-am rugat pentru tine, Petre, ca sã nu se clatine credinþa ta; iar tu, cândva, întorcându-te, întãreºte-i pe fraþii tãi! Psalmul 115 (116 B) 10 Eu mi-am pãstrat credinþa chiar ºi atunci când spuneam: * „Sunt foarte nefericit”. 11 Am spus în tulburarea mea: * „Tot omul este mincinos”. 12 Ce-i voi da în schimb Domnului * pentru tot binele pe care mi l-a fãcut? 13 Voi lua potirul mântuirii * ºi voi invoca numele Domnului. 14 Voi împlini fãgãduinþele fãcute Domnului * de faþã cu tot poporul sãu. 15 Lucru de preþ este în faþa Domnului * moartea credincioºilor sãi. 16 Ascultã-mã, Doamne, cãci sunt slujitorul tãu, * eu, slujitorul tãu, ºi fiul slujitoarei tale; tu ai sfãrâmat lanþurile mele. † 17 Îþi voi aduce jertfã de laudã * ºi voi invoca numele Domnului. 18 Voi împlini fãgãduinþele fãcute Domnului * de faþã cu tot poporul sãu,
22
29 iunie, sfinþii Petru ºi Paul, apostoli
19
în curþile casei Domnului, * în mijlocul tãu, Ierusalime! Ant. Eu m-am rugat pentru tine, Petre, ca sã nu se clatine credinþa ta; iar tu, cândva, întorcându-te, întãreºte-i pe fraþii tãi! Ant. 2 Bucuros mã voi lãuda în slãbiciunile mele, ca sã locuiascã în mine puterea lui Cristos. Psalmul 125 (126) Când Domnul i-a întors pe locuitorii Sionului din robie, * ni se pãrea cã visãm. 2 Atunci gura ni s-a umplut de strigãte de bucurie * ºi limba de cântãri de veselie. Atunci se spunea printre neamuri: * „Lucruri mari a fãcut Domnul pentru ei”. 3 Lucruri mari a fãcut Domnul pentru noi, * ºi suntem plini de bucurie. 4 Întoarce, Doamne, robii noºtri, * ca pâraiele în Negheb. 5 Cei care seamãnã cu lacrimi * vor secera cu bucurie. 6 Plecând, mergeau ºi plângeau, aruncând în pãmânt sãmânþa; * venind, se întorceau cu veselie, adunându-ºi snopii. 1
Ant. Bucuros mã voi lãuda în slãbiciunile mele, ca sã locuiascã în mine puterea lui Cristos. Ant. 3 Tu eºti pãstorul oilor, mai-marele apostolilor; þie þi-au fost încredinþate cheile împãrãþiei cerurilor. 3
Cântarea Ef 1,3-10 Binecuvântat sã fie Dumnezeu ºi Tatãl Domnului nostru Isus Cristos, * care ne-a copleºit cu binecuvântarea sa spiritualã în ceruri, în Cristos.
Vesperele II
23
4
În el, Dumnezeu ne-a ales înainte de întemeierea lumii, * ca sã fim sfinþi ºi fãrã prihanã în faþa lui, în dragoste. 5 El a orânduit de mai înainte † sã fim adoptaþi ca fii, prin Isus Cristos, în el, * dupã bunul plac al voinþei sale, 6 spre lauda gloriei harului sãu, * pe care ni l-a dãruit prin Fiul sãu preaiubit. 7 Prin sângele lui avem rãscumpãrarea, * iertarea pãcatelor; prin bogãþia harului sãu † 8 care a prisosit în noi, * în toatã înþelepciunea ºi înþelegerea. 9 El ne-a descoperit misterul voinþei sale * dupã bunãvoinþa sa, pe care îl hotãrâse de mai înainte în el, * 10 ca sã-l înfãptuiascã la împlinirea timpurilor, recapitulând toate în Cristos, * cele din cer ºi cele de pe pãmânt. Ant. Tu eºti pãstorul oilor, mai-marele apostolilor; þie þi-au fost încredinþate cheile împãrãþiei cerurilor. LECTURA SCURTÃ 1Cor 15,3-5.8 V-am transmis, în primul rând, ceea ce am primit ºi eu: Cristos a murit pentru pãcatele noastre, dupã Scripturi, a fost înmormântat ºi a înviat a treia zi, dupã Scripturi. ªi i s-a arãtat lui Chefa, apoi celor doisprezece. Ultimului dintre toþi, mi s-a arãtat ºi mie. RESPONSORIUL SCURT R. Apostolii predicau cuvântul lui Dumnezeu * cu încredere. Apostolii. V. ªi dãdeau mãrturie despre învierea lui Isus Cristos * cu încredere. Slavã Tatãlui. Apostolii. Ant. la Magnificat: Petru, apostolul, ºi Paul, învãþãtorul neamurilor, ne-au învãþat legea ta, Doamne!
24
29 iunie, sfinþii Petru ºi Paul, apostoli
CÂNTAREA DIN EVANGHELIE – MAGNIFICAT Lc 1,46-55 Tresãltarea de bucurie a sufletului în Domnul 46
Sufletul meu * îl preamãreºte pe Domnul 47 ºi duhul meu tresaltã de bucurie * în Dumnezeu, mântuitorul meu, 48 cãci a privit la smerenia slujitoarei sale. * Iatã, de acum toate popoarele mã vor numi fericitã, 49 cãci mi-a fãcut lucruri mari Cel Atotputernic, * ºi numele lui e sfânt. 50 Milostivirea lui rãmâne din neam în neam * peste cei ce se tem de el. 51 A arãtat puterea braþului sãu, * i-a risipit pe cei mândri în cugetul inimii lor, 52 i-a dat jos de pe tron pe cei puternici * ºi i-a înãlþat pe cei smeriþi; 53 pe cei flãmânzi i-a copleºit cu bunuri, * iar pe cei bogaþi i-a lãsat cu mâinile goale. 54 L-a sprijinit pe Israel, slujitorul sãu, * amintindu-ºi de îndurarea sa, 55 dupã cum a promis pãrinþilor noºtri, * lui Abraham ºi urmaºilor lui în veci. Slavã Tatãlui ºi Fiului * ºi Sfântului Duh. Precum era la început ºi acum ºi pururea * ºi în vecii vecilor. Amin. Ant. Petru, apostolul, ºi Paul, învãþãtorul neamurilor, ne-au învãþat legea ta, Doamne! RUGÃCIUNEA UNIVERSALÃ Sã-l rugãm cu încredere pe Cristos, care ºi-a zidit Biserica pe temelia apostolilor ºi a profeþilor: Vino, Doamne, în ajutorul poporului tãu!
Completoriul
25
Tu l-ai chemat pe Simon pescarul ca sã fie pescar de oameni: – nu înceta sã alegi lucrãtori, ca sã fie mântuitã mulþimea neamurilor. Tu ai poruncit furtunii, ca sã nu se scufunde corabia ucenicilor: – apãrã Biserica ta de orice tulburare ºi întãreºte-i pe urmaºii apostolilor. Tu, dupã înviere, ai adunat în jurul lui Petru turma ta risipitã: – adunã, bunule pãstor, întregul tãu popor într-un singur staul. Tu l-ai trimis pe apostolul Paul sã ducã vestea cea bunã neamurilor: – rãspândeºte cuvântul mântuirii la toatã fãptura. Tu ai încredinþat Bisericii tale cheile împãrãþiei cerurilor: – deschide porþile cerului tuturor acelora care în viaþa lor ºi-au pus încrederea în îndurarea ta. Tatãl nostru. Rugãciunea de încheiere Dumnezeule, care astãzi ai umplut de bucurie aleasã ºi cereascã Biserica ta, în solemnitatea sfinþilor Petru ºi Paul, dã-i, te rugãm, harul de a urma în toate învãþãtura apostolilor prin care a primit începuturile credinþei. Prin Domnul nostru Isus Cristos, Fiul tãu, care, fiind Dumnezeu, împreunã cu tine vieþuieºte ºi domneºte, în unire cu Duhul Sfânt, în toþi vecii vecilor. R. Amin. Dacã se recitã individual, se face încheierea astfel:
Domnul sã ne binecuvânteze, sã ne apere de orice rãu ºi sã ne ducã la viaþa veºnicã. R. Amin. Completoriul V. Dumnezeule, vino în ajutorul meu. R. Doamne, grãbeºte-te sã mã ajuþi.
29 iunie, sfinþii Petru ºi Paul, apostoli
26
Slavã Tatãlui, ºi Fiului, ºi Sfântului Duh. Precum era la început, ºi acum, ºi pururea, ºi în vecii vecilor. Amin. Aleluia. IMNUL Acum, când e timpul de mers la culcare, În rugã mai cerem o datã-ndurare: Privirile tale ce pururi sunt treze Asuprã-ne, Doamne, mereu sã vegheze. În vis mintea noastrã te aibã pe tine Iar inima noastrã de doru-þi suspine, Te cânte pe tine, te simtã aproape, Sã nu laºi ca bezna de tot sã ne-ngroape. Ne fie odihna ºi somnul în pace; Cât timp trupul nostru puterea-ºi reface, ªi-i noapte adâncã, ºi bezna dominã, Ne fii tu, Cristoase, în beznã luminã. Rugãmu-ne þie cu fruntea plecatã, Ascultã-ne ruga, cerescule Tatã, Cu Fiul cel care-i cu tine de-o fire ªi Duhul cel Sfânt cel ce-i Duh de iubire. Amin. PSALMODIA Ant. Cu aripile sale te va acoperi; nu te vei teme de spaima nopþii. Psalmul 90 (91) Sub ocrotirea Celui Preaînalt Iatã, v-am dat putere sã cãlcaþi peste ºerpi ºi peste scorpioni (Lc 10,19). 1 Cel care locuieºte sub ocrotirea Celui Preaînalt * ºi se odihneºte la umbra Celui Atotputernic 2 îi spune Domnului: † „Tu eºti locul meu de refugiu ºi fortãreaþa mea, * Dumnezeul meu în care îmi pun încrederea”. 3 Cãci el te va elibera din laþul vânãtorului * ºi de ciuma pustiitoare.
Completoriul
27
4
El te va acoperi cu aripile lui † ºi vei gãsi refugiu sub penele sale; * fidelitatea lui îþi va fi scut ºi pavãzã. 5 Nu te vei teme nici de spaima nopþii, nici de sãgeata care zboarã ziua, † 6 nici de ciuma care se rãspândeºte în întuneric, * nici de molima care bântuie în plinã zi. 7 Vor cãdea alãturi de tine o mie, † ºi zece mii la dreapta ta, * dar de tine nimic nu se va apropia. 8 E de ajuns cu ochii sã priveºti * ºi vei vedea rãsplata pãcãtoºilor. 9 Pentru cã ai spus: „Tu, Doamne, eºti locul meu de refugiu” * ºi pe Cel Preaînalt þi l-ai ales adãpost, 10 nici un rãu nu te va lovi, * nici o nenorocire nu se va apropia de locuinþa ta, 11 pentru cã el le va porunci îngerilor sãi * sã te pãzeascã pe toate cãile tale. 12 Ei te vor purta pe mâini, * ca nu cumva sã-þi loveºti piciorul de piatrã; 13 vei pãºi peste lei ºi peste vipere * ºi vei cãlca în picioare pui de lei ºi balauri. 14 Pentru cã nãdãjduieºte în mine, îl voi salva, * îl voi ocroti, pentru cã îmi cunoaºte numele. 15 Când el mã va chema, eu îi voi rãspunde, † voi fi alãturi de el în necazuri. * Îl voi elibera ºi-l voi preamãri. 16 Îi voi dãrui viaþã lungã * ºi îi voi arãta mântuirea mea. Ant. Cu aripile sale te va acoperi; nu te vei teme de spaima nopþii. LECTURA SCURTà Ap 22,4-5 Ei vor vedea faþa Domnului, iar numele sãu va fi pe frunþile lor. Nu va mai fi noapte acolo ºi nu vor mai avea nevoie nici de lumina candelei, nici de lumina
28
29 iunie, sfinþii Petru ºi Paul, apostoli
soarelui, pentru cã Domnul Dumnezeu îi va lumina iar ei vor domni în vecii vecilor. RESPONSORIUL SCURT R. În mâinile tale, Doamne, * încredinþez sufletul meu. În mâinile tale. V. Ne-ai rãscumpãrat, Doamne, Dumnezeul adevãrului, * îþi încredinþez sufletul meu. Slavã Tatãlui. În mâinile tale. Ant. Mântuieºte-ne, Doamne, când veghem, ocroteºte-ne când dormim, ca sã veghem cu Cristos ºi sã ne odihnim în pace. CÂNTAREA DIN EVANGHELIE – NUNC DIMITTIS Lc 2,29-32 Cristos - lumina neamurilor ºi slava lui Israel 29 Acum slobozeºte pe slujitorul tãu, Stãpâne, * dupã cuvântul tãu, în pace, 30 cãci au vãzut ochii mei * mântuirea ta, 31 pe care ai pregãtit-o * înaintea tuturor popoarelor, 32 luminã spre luminarea neamurilor * ºi slava poporului tãu, Israel. Ant. Mântuieºte-ne, Doamne, când veghem, ocroteºte-ne când dormim, ca sã veghem cu Cristos ºi sã ne odihnim în pace. Rugãciunea de încheiere Sã se înalþe spre tine, Doamne, glasul nostru, care te roagã cu umilinþã ca, dupã ce am celebrat astãzi taina învierii Fiului tãu, sã ne odihnim în pacea ta feriþi de toate relele ºi sã ne trezim bucuroºi de a-þi aduce laudã. Prin Cristos, Domnul nostru. R. Amin. Apoi se spune binecuvântarea, chiar ºi atunci când se recitã în particular:
Noapte liniºtitã ºi sfârºit bun sã ne dea nouã atotputernicul Dumnezeu. R. Amin.
Antifone finale cãtre sfânta Fecioarã Maria
29
Antifone finale cãtre sfânta Fecioarã Maria Apoi se spune una dintre urmãtoarele antifone:
Bucurã-te, Regina cerului, aleluia, cãci acela pe care ai fost vrednicã sã-l porþi, aleluia a înviat precum a zis, aleluia! Roagã-te pentru noi lui Dumnezeu, aleluia! Sau:
Te bucurã, a cerului Reginã, A îngerilor Doamnã ºi Stãpânã. Tu-ai odrãslit mlãdiþa mântuirii ªi poartã eºti luminii nemuririi! Te bucurã, Fecioarã preaslãvitã, Decât fãptura toatã mai mãritã! Te salutãm, a cerului minune; Du la Cristos a noastrã rugãciune! Sau:
Bucurã-te, Reginã, Maica milei, viaþa, mângâierea ºi speranþa noastrã, bucurã-te! Cãtre tine strigãm, surghiuniþii fii ai Evei; cãtre tine suspinãm, gemând ºi plângând în aceastã vale de lacrimi. Aºadar, Mijlocitoarea noastrã, întoarce spre noi ochii tãi cei milostivi ºi, dupã surghiunul acesta, aratã-ni-l nouã pe Isus, binecuvântatul rod al trupului tãu. O milostivã, o blândã, o dulce Fecioarã Marie! Sau:
Sub ocrotirea ta alergãm, sfântã Nãscãtoare de Dumnezeu. Nu ne dispreþui rugãciunile în nevoile noastre, ci ne mântuieºte pururea de toate primejdiile, Fecioarã slãvitã ºi binecuvântatã. Amin.