2 mai SFÂNTUL ATANASIU, EPISCOP ªI ÎNVÃÞÃTOR AL BISERICII Comemorare Nãscut la Alexandria, în Egipt, în anul 295, l-a însoþit pe episcopul Alexandru la Conciliul din Niceea, apoi i-a fost succesor. A luptat cu tãrie împotriva arianismului ºi, de aceea, a avut mult de suferit ºi a fost de mai multe ori exilat. A scris lucrãri de mare valoare pentru explicarea ºi apãrarea dreptei credinþe. A murit în anul 373.
Invitatoriul V. Doamne, deschide-mi buzele. R. ªi gura mea va vesti lauda ta.
Ant. Veniþi sã-l adorãm pe Cristos, pãstorul suprem, aleluia! Psalmul 94 (95) Chemare la preamãrirea lui Dumnezeu Îndemnaþi-vã unii pe alþii în fiecare zi, pânã când putem zice: „Astãzi!” (Evr 3,13). 1 Veniþi sã cântãm cu veselie Domnului, sã strigãm cu bucurie cãtre stânca mântuirii noastre! 2 Sã mergem înaintea lui cu cântece de laudã ºi în cântãri de psalmi sã-l preamãrim! 3 Cãci mare Dumnezeu este Domnul ºi mare împãrat peste toþi zeii; 4 în mâna lui sunt adâncurile pãmântului ºi ale lui sunt înãlþimile munþilor; 5 a lui este marea, cãci el a fãcut-o, ºi mâinile lui au plãsmuit uscatul. 6 Veniþi sã ne închinãm ºi sã ne plecãm în faþa lui ºi sã îngenunchem înaintea Domnului, creatorul nostru,
2
2 mai, sfântul Atanasiu, episcop ºi învãþãtor
7
cãci el este Dumnezeul nostru, iar noi suntem poporul pe care el îl pãstoreºte, turma pe care mâna lui o cãlãuzeºte. 8 O, de aþi asculta astãzi glasul lui: „Nu vã împietriþi inimile ca la Meriba, ca în ziua de la Massa, în pustiu; 9 acolo m-au ispitit pãrinþii voºtri, m-au pus la încercare, deºi au vãzut lucrãrile mele. 10 Patruzeci de ani m-a dezgustat neamul acesta; de aceea am zis: Este un popor cu inima rãtãcitã, 11 nu au cunoscut cãile mele; de aceea am jurat în mânia mea: Nu vor intra în odihna mea!” Slavã Tatãlui, ºi Fiului, ºi Sfântului Duh. Precum era la început, ºi acum, ºi pururea, ºi în vecii vecilor. Amin. Ant. Veniþi sã-l adorãm pe Cristos, pãstorul suprem, aleluia! Psalmul cu antifona sa se poate eventual omite, dacã Invitatoriul se spune înainte de Laude.
Oficiul lecturilor V. Dumnezeule, vino în ajutorul meu. R. Doamne, grãbeºte-te sã mã ajuþi.
Slavã Tatãlui, ºi Fiului, ºi Sfântului Duh. Precum era la început, ºi acum, ºi pururea, ºi în vecii vecilor. Amin. Aleluia. IMNUL Isuse, pãstor al pãstorilor, care Eºti sfintei Biserici pãstorul cel mare, În imnuri slãvesc astãzi slugile tale, În ziua intrãrii în cer triumfale,
Oficiul lecturilor
3
Pe sfântul episcop, slãvitul ºi demnul De cinste, pe frunte purtând untdelemnul Sfinþirii înalte, ca turma lui datã S-o poatã hrãni la pãºune bogatã. Acesta-i pãstorul model ºi luminã, Ce plânge cu cei care plâng ºi suspinã. Prin el, Dumnezeu tuturor îºi aratã Iubirea-i curatã, iubirea de tatã. Cântãri pentru sfântul pãstor azi rãsunã; În ceruri el poartã pe frunte cununã. Isuse, spre dânsul azi poartã-ne gândul. La tine s-ajungem pe dânsul urmându-l. Te-adorã toþi sfinþii, cu ei deodatã, Te-adorã tot omul, cerescule Tatã; ªi Fiului tãu, de asemeni, se-nchinã, ªi Duhului Sfânt dãtãtor de luminã. Amin PSALMODIA Ant. 1 Dacã cineva vrea sã fie primul, sã fie ultimul dintre toþi ºi slujitorul tuturor, aleluia. Psalmul 20 (21),2-8.14 Doamne, regele se veseleºte de puterea ta * ºi de mântuirea ta se bucurã atât de mult! 3 Tu i-ai împlinit dorinþa inimii * ºi cererea buzelor sale tu n-ai respins-o. 4 L-ai întâmpinat cu binecuvântãri alese * ºi i-ai pus pe frunte o cununã de aur curat. 5 El a cerut de la tine viaþã ºi tu i-ai dat-o, * lungime de zile în veac ºi de-a pururi. 6 Slava lui este mare datoritã mântuirii tale, * strãlucire ºi mãreþie aºezi deasupra lui. 7 L-ai rânduit pe el ca binecuvântare pentru totdeauna; * tu l-ai umplut de bucurie înaintea feþei tale. 8 Cãci regele se încrede în Domnul * ºi prin bunãvoinþa Celui Preaînalt nu se va clãtina. 14 Înalþã-te, Doamne, în tãria ta; * vom cânta ºi vom lãuda puterea ta! 2
4
2 mai, sfântul Atanasiu, episcop ºi învãþãtor
Ant. Dacã cineva vrea sã fie primul, sã fie ultimul dintre toþi ºi slujitorul tuturor, aleluia. Ant. 2 Când va veni pãstorul suprem, veþi fi încoronaþi cu mãrirea nepieritoare, aleluia. Psalmul 91 (92) I 2 Cât de frumos este sã-l lãudãm pe Domnul, * sã cântãm numele tãu, Preaînalte, 3 sã vestim de dimineaþã îndurarea ta * ºi, noaptea, fidelitatea ta, 4 cu lira cu zece coarde ºi cu harpa, * cu cântare de alãutã. 5 Pentru cã mã faci sã mã bucur, Doamne, pentru faptele tale, * voi tresãlta de bucurie pentru lucrarea mâinilor tale. 6 Cât de mari sunt lucrãrile tale, Doamne, * ºi cât de adânci sunt gândurile tale! 7 Omul nepriceput nu va cunoaºte * ºi cel fãrã de minte nu va înþelege aceasta. 8 Chiar dacã pãcãtoºii vor creºte ca iarba * ºi fãcãtorii de rele înfloresc, ei vor fi nimiciþi pentru totdeauna, * 9 iar tu, Doamne, eºti preaînalt în veºnicie! Ant. Când va veni pãstorul suprem, veþi fi încoronaþi cu mãrirea nepieritoare, aleluia. Ant. 3 Slujitor bun ºi credincios, intrã în bucuria Domnului tãu, aleluia. II Cãci, iatã, duºmanii tãi, Doamne, † iatã, duºmanii tãi vor pieri * ºi se vor risipi toþi fãcãtorii de rele. 11 Dar tu înalþi fruntea mea ca pe aceea a unui zimbru, * torni asupra mea untdelemn proaspãt; 10
Oficiul lecturilor
5
12
ochiul meu priveºte de sus la duºmanii mei † ºi urechile mele aud lucruri teribile * despre cei ce se ridicã împotriva mea. 13 Cel drept va înflori ca un palmier, * va creºte ca un cedru din Liban. 14 Cei plantaþi în casa Domnului * vor înflori în curþile Dumnezeului nostru. 15 Ei aduc roade ºi la bãtrâneþe, * îºi pãstreazã seva ºi prospeþimea, 16 ca sã vesteascã: * „Domnul, stânca mea, este drept, în el nu este nedreptate”. Ant. Slujitor bun ºi credincios, intrã în bucuria Domnului tãu, aleluia. V. Vei auzi un cuvânt din gura mea, aleluia. R. ªi le vei duce vestea cea bunã, aleluia. LECTURA ÎNTÂI Din Scrisoarea întâi a sfântului apostol Paul cãtre Timotei 5,17-22; 6,10-14 Lupta cea bunã a prezbiterului ºi a omului lui Dumnezeu Preaiubitule, 5,17 prezbiterii care conduc bine sã fie învredniciþi cu o cinste îndoitã, mai ales cei care se ostenesc cu predica ºi cu învãþãtura, 18 cãci spune Scriptura: Sã nu legi gura boului care treierã ºi: Vrednic este lucrãtorul de plata sa. 19 Sã nu primeºti o acuzaþie împotriva unui prezbiter decât dacã vine de la doi sau trei martori. 20 Pe cei care au pãcãtuit, mustrã-i înaintea tuturor, ca sã le fie teamã ºi celorlalþi. 21 Te conjur în faþa lui Dumnezeu ºi a lui Cristos Isus ºi a îngerilor celor aleºi sã pãzeºti acestea, fãrã prejudecatã ºi fãrã a face cuiva favoruri. 22 Nu te grãbi sã-þi impui mâinile peste cineva ºi nici nu te face pãrtaº la pãcatele altora. Tu însuþi pãstreazã-te curat. 6,10 De fapt, rãdãcina tuturor relelor este iubirea de bani, iar cei care s-au dedat la ea au rãtãcit de la credinþã ºi ºi-au provocat multe chinuri.
2 mai, sfântul Atanasiu, episcop ºi învãþãtor
6 11
Dar tu, om al lui Dumnezeu, fugi de acestea. Urmeazã dreptatea, evlavia, credinþa, iubirea, statornicia, blândeþea! 12 Luptã lupta cea bunã a credinþei, cucereºte viaþa veºnicã la care ai fost chemat ºi pentru care ai dat o bunã mãrturie înaintea multor martori. 13 Te îndemn stãruitor înaintea lui Dumnezeu, care aduce toate la viaþã, ºi înaintea lui Cristos Isus, care a dat mãrturia cea bunã în faþa lui Ponþiu Pilat: 14 Pãzeºte porunca fãrã prihanã ºi fãrã vinã pânã la arãtarea Domnului nostru Isus Cristos. RESPONSORIUL 1Cor 4,1-2; Prov 20,6 R. Orice om sã ne considere ca slujitori ai lui Cristos ºi administratori ai tainelor lui Dumnezeu. * Ceea ce se cere de la administratori este ca fiecare sã fie gãsit credincios. V. Mulþi oameni se prezintã ca binefãcãtori, dar cine va gãsi un bãrbat credincios? * Ceea ce. LECTURA A DOUA Din Discursurile sfântului Atanasiu, episcop (Disc. despre întruparea Cuvântului, 8-9: PG 25, 110-111)
Întruparea Cuvântului Cuvântul lui Dumnezeu, imaterial ºi lipsit de substanþã coruptibilã, s-a stabilit între noi, chiar dacã mai înainte nu era departe. Într-adevãr, nici o regiune a universului nu a fost vreodatã lipsitã de el, deoarece, existând împreunã cu Tatãl sãu, umplea toate realitãþile cu prezenþa sa. Aºadar, a venit din iubire faþã de noi ºi ni s-a arãtat în mod sensibil. Cuprins de compasiune faþã de neamul omenesc ºi faþã de slãbiciunea noastrã ºi miºcat de mizeria noastrã, nu a voit ca noi sã rãmânem victime ale morþii. Nu a voit ca tot ceea ce a fost creat sã se piardã ºi opera creatoare a Tatãlui faþã de omenire sã fie zãdãrnicitã. Pentru aceasta, el însuºi a luat un trup, un trup egal cu al nostru, pentru cã el nu a voit doar sã locuiascã în trup sau numai sã parã om.
Oficiul lecturilor
7
Dacã ar fi voit numai sã aparã ca om, ar fi putut sã aleagã un trup mai bun. În schimb, a ales chiar trupul nostru. El însuºi ºi-a construit în Fecioarã un templu, adicã trupul, ºi, locuind în el, a fãcut din el un element pentru a se putea face cunoscut. A luat un trup supus vremelniciei, ca al nostru, ºi, în iubirea sa imensã, l-a oferit Tatãlui acceptând moartea. Astfel, a anulat legea morþii în toþi cei care vor muri în comuniune cu el. S-a întâmplat cã moartea, lovindu-l pe el, în efortul sãu s-a epuizat total, pierzând orice posibilitate de a dãuna altora. Oamenii cãzuþi în mortalitate au fost fãcuþi nemuritori ºi conduºi de la moarte la viaþã de cãtre el. Într-adevãr, în virtutea trupului pe care l-a asumat ºi a învierii pe care a dobândit-o, a distrus moartea aºa cum face focul cu o frunzuliþã uscatã. Aºadar, el a luat un trup muritor pentru ca acesta, fãcut pãrtaº la Cuvânt, sã moarã pentru toþi. Fiind locuit de Cuvânt, trupul asumat a devenit nemuritor, iar prin înviere, a devenit remediu de nemurire pentru noi. A oferit morþii ca jertfã ºi victimã preacuratã trupul pe care l-a luat ºi, oferindu-ºi trupul pentru alþii, i-a eliberat de moarte pe semenii sãi. Cuvântul lui Dumnezeu superior tuturor a oferit ºi a consacrat pentru toþi templul trupului sãu ºi a plãtit morþii preþul care i se cuvenea. În felul acesta, Fiul nemuritor al lui Dumnezeu, solidar cu toþi datoritã trupului comun, prin promisiunea învierii, i-a fãcut nemuritori pe toþi cu titlu de dreptate. Moartea nu mai are de acum putere asupra oamenilor, datoritã Cuvântului care a aºezat în ei locuinþa sa prin intermediul unui trup identic cu al lor. RESPONSORIUL Ier 15,19.29; 2Pt 2,1 R. Tu vei fi gura mea ºi te voi face, în faþa acestui popor, ca un zid dur din bronz; * vor lupta împotriva ta, dar nu te vor supune, pentru cã eu sunt cu tine, aleluia! V. De fapt, au fost profeþi falºi care au introdus erezii distrugãtoare ºi l-au negat pe stãpânul casei care i-a rãscumpãrat. * Vor lupta.
2 mai, sfântul Atanasiu, episcop ºi învãþãtor
8
Rugãciunea de încheiere Dumnezeule atotputernic ºi veºnic, care l-ai chemat pe sfântul episcop Atanasiu sã apere credinþa în dumnezeirea Fiului tãu, dã-ne harul, te rugãm, ca, bucurându-ne de învãþãtura ºi de ocrotirea lui, sã creºtem necontenit în cunoaºterea ºi în iubirea ta. Prin Domnul nostru Isus Cristos, Fiul tãu, care, fiind Dumnezeu, împreunã cu tine vieþuieºte ºi domneºte, în unire cu Duhul Sfânt, în toþi vecii vecilor. R. Amin. Se încheie, cel puþin când se recitã comun, cu aclamaþia:
Sã-l binecuvântãm pe Domnul. R. Mulþumim lui Dumnezeu. Laudele V. Dumnezeule, vino în ajutorul meu. R. Doamne, grãbeºte-te sã mã ajuþi.
Slavã Tatãlui, ºi Fiului, ºi Sfântului Duh. Precum era la început, ºi acum, ºi pururea, ºi în vecii vecilor. Amin. Aleluia. IMNUL Azi serbãm cu bucurie marea luptã ºi izbândã Ce în viaþã-a câºtigat-o un pãstor cu fire blândã. El se aflã-acum în ceruri, înãlþat în slavã peste Sfinþi ºi îngeri, iarã tronul mai presus de stele-i este. Ca episcop peste turmã marele pãstor îl pune; El se-achitã cu onoare de înalta misiune, Cãlãuzã înþeleaptã ºi model între modele, Ataºat de oi ºi gata sã-ºi dea viaþa pentru ele. Doamne, vina noastrã mare ne apasã, ne doboarã; Rugãciunea slugii tale sã ne scape de povarã. Noi sperãm sã-avem intrare, pentru meritele sale, În lãcaºul veºnic, unde nu-i durere, nu e jale.
Laudele
9
Îþi aducem închinare, Dumnezeule, tu care Ai creat cu mânã tare ºi pãmânt, ºi cer, ºi mare. De la tine-având primite legi precise, rosturi bune, Cârmuirii tale, Doamne, universul se supune. Amin. PSALMODIA Ant. 1 Voi sunteþi lumina lumii; nu se poate ascunde o cetate aºezatã pe munte, aleluia! Psalmul 62 (63),2-9 Sufletul însetat de Dumnezeu Cel care pãrãseºte lucrãrile întunericului vegheazã pentru Dumnezeu. 2 Dumnezeule, tu eºti Dumnezeul meu, * pe tine te caut dis-de-dimineaþã. Sufletul meu e însetat de tine, † pe tine te doreºte trupul meu, * ca un pãmânt pustiu, uscat ºi fãrã apã. 3 Astfel te-am cãutat în sanctuarul tãu, * ca sã contemplu puterea ºi mãreþia ta. 4 Îndurarea ta preþuieºte mai mult decât viaþa, * de aceea buzele mele te laudã. 5 Te voi binecuvânta toatã viaþa mea * ºi voi ridica mâinile mele invocând numele tãu. 6 Ca ºi cum m-aº sãtura cu mãduvã ºi grãsime, * aºa se desfatã buzele mele când gura mea te laudã, 7 când îmi amintesc de tine în aºternutul meu * ºi mã gândesc la tine în ceasurile de veghe, noaptea. 8 Pentru cã ai fost ajutorul meu, * la umbra aripilor tale tresalt de bucurie. 9 Mã ataºez de tine cu tot sufletul * ºi dreapta ta mã ocroteºte. Ant. Voi sunteþi lumina lumii; nu se poate ascunde o cetate aºezatã pe munte aleluia! Ant. 2 Aºa sã lumineze lumina voastrã înaintea oamenilor, ca ei sã vadã faptele voastre bune ºi sã-l preamãreascã pe Tatãl vostru, aleluia!
10
2 mai, sfântul Atanasiu, episcop ºi învãþãtor
Cântarea Dan 3,57-88.56 Toatã creatura sã-l laude pe Domnul Aduceþi laudã Dumnezeului nostru, voi, toþi slujitorii lui! (Ap 19,5). 57 Binecuvântaþi-l, toate lucrãrile Domnului, pe Domnul, * lãudaþi-l ºi preamãriþi-l în veci! 58 Binecuvântaþi-l, ceruri, pe Domnul, * 59 binecuvântaþi-l, îngeri ai Domnului, pe Domnul! 60 Binecuvântaþi-l, toate apele care sunteþi deasupra cerului, pe Domnul, * 61 sã-l binecuvânteze orice putere pe Domnul! 62 Binecuvântaþi-l, soare ºi lunã, pe Domnul, * 63 binecuvântaþi-l, stele ale cerului, pe Domnul! 64 Binecuvântaþi-l, ploi ºi rouã, pe Domnul, * 65 binecuvântaþi-l, toate vânturile, pe Domnul! 66 Binecuvântaþi-l, foc ºi cãldurã, pe Domnul, * 67 binecuvântaþi-l, frig ºi arºiþã, pe Domnul! 68 Binecuvântaþi-l, rouã ºi chiciurã, pe Domnul, * 69 binecuvântaþi-l, ger ºi îngheþ, pe Domnul! 70 Binecuvântaþi-l, gheþuri ºi zãpezi, pe Domnul, * 71 binecuvântaþi-l, nopþi ºi zile, pe Domnul! 72 Binecuvântaþi-l, luminã ºi întuneric, pe Domnul, * 73 binecuvântaþi-l, fulgere ºi nori, pe Domnul! 74 Sã-l binecuvânteze pãmântul pe Domnul, * sã-l laude ºi sã-l preamãreascã în veci! 75 Binecuvântaþi-l, munþi ºi dealuri, pe Domnul, * 76 binecuvântaþi-l, tot ce rãsare pe pãmânt, pe Domnul! 77 Binecuvântaþi-l, mãri ºi râuri, pe Domnul, * 78 binecuvântaþi-l, izvoare, pe Domnul! 79 Binecuvântaþi-l, balene ºi tot ce miºcã în ape, pe Domnul, * 80 binecuvântaþi-l, toate pãsãrile cerului, pe Domnul! 81 Binecuvântaþi-l, fiare ºi dobitoace, pe Domnul, * 82 binecuvântaþi-l, voi, fii ai oamenilor, pe Domnul! 83 Binecuvânteazã-l, Israele, pe Domnul, * lãudaþi-l ºi preamãriþi-l în veci!
Laudele
11
84
Binecuvântaþi-l, preoþi ai Domnului, pe Domnul, * binecuvântaþi-l, slujitori ai Domnului, pe Domnul! 86 Binecuvântaþi-l, duhuri ºi suflete ale drepþilor, pe Domnul, * 87 binecuvântaþi-l, sfinþi ºi smeriþi cu inima, pe Domnul! 88 Binecuvântaþi-l, voi, Anania, Azaria ºi Misael, pe Domnul, * lãudaþi-l ºi preamãriþi-l în veci! Sã binecuvântãm pe Tatãl ºi pe Fiul ºi pe Duhul Sfânt, * sã-l lãudãm ºi sã-l preamãrim în veci! 56 Binecuvântat eºti în tãria cerului, * vrednic de laudã ºi preamãrit în veci! 85
La sfârºitul acestei cântãri nu se spune Slavã Tatãlui.
Ant. Aºa sã lumineze lumina voastrã înaintea oamenilor, ca ei sã vadã faptele voastre bune ºi sã-l preamãreascã pe Tatãl vostru, aleluia! Ant. 3 Cuvântul lui Dumnezeu este viu ºi plin de putere ºi mai pãtrunzãtor decât orice sabie cu douã tãiºuri, aleluia! Psalmul 149 Noua cântare a sfinþilor Fiii Bisericii, fiii noului popor, vor tresãlta de bucurie pentru regele lor: pentru Cristos (Hesychius). 1 Cântaþi Domnului un cântec nou, * lauda lui în adunarea credincioºilor sãi. 2 Sã se bucure Israel de creatorul sãu, * sã tresalte de bucurie fiii Sionului pentru regele lor. 3 Sã laude numele lui în dansuri, * sã-i cânte psalmi cu harpa ºi cu cetera. 4 Cãci Domnul îl iubeºte pe poporul sãu * ºi-i încoroneazã pe cei smeriþi cu mântuire. 5 Sã tresalte de bucurie în mãrire, credincioºii lui, * sã scoatã strigãte de bucurie în aºternutul lor.
12
2 mai, sfântul Atanasiu, episcop ºi învãþãtor
6
Gura sã le fie plinã de laudele Domnului; * ºi sãbii cu douã tãiºuri sã fie în mâinile lor, 7 ca sã arunce rãzbunare asupra neamurilor * ºi pedeapsã asupra popoarelor; 8 ca sã-i lege pe regii lor în lanþuri * ºi pe mai-marii lor în cãtuºe de fier, 9 ca sã facã cu ei judecata care a fost scrisã; * aceasta este o cinste pentru toþi credincioºii lui. Ant. Cuvântul lui Dumnezeu este viu ºi plin de putere ºi mai pãtrunzãtor decât orice sabie cu douã tãiºuri, aleluia! LECTURA SCURTÃ Evr 13,7-9a Amintiþi-vã de conducãtorii voºtri, care v-au învãþat cuvântul lui Dumnezeu ºi, meditând împlinirea vieþii lor, imitaþi credinþa lor. Isus Cristos – cel de ieri ºi de astãzi – este acelaºi în vecii vecilor. Nu vã lãsaþi seduºi de învãþãturi diferite ºi strãine. RESPONSORIUL SCURT R. Ierusalime, eu þi-am rânduit strãjeri, ei vor vesti numele Domnului. * Aleluia, aleluia! Ierusalime. V. Zi ºi noapte nu vor tãcea. * Aleluia, aleluia! Slavã Tatãlui. Ierusalime. Ant. la Benedictus: Nu voi sunteþi aceia care vorbiþi, ci Duhul Tatãlui vostru vorbeºte în voi, aleluia. CÂNTAREA DIN EVANGHELIE – BENEDICTUS Lc 1,68-79 Despre Mesia ºi Înaintemergãtorul sãu 68 Binecuvântat este Domnul, Dumnezeul lui Israel, * pentru cã a vizitat ºi a rãscumpãrat poporul sãu, 69 ºi ne-a înãlþat o putere de mântuire * în casa lui David, slujitorul sãu, 70 precum a promis prin gura sfinþilor sãi profeþi * care au fost în vechime, 71 sã ne mântuiascã de vrãjmaºii noºtri * ºi de mâna tuturor acelora care ne urãsc.
Laudele
13
72
Astfel îºi aratã îndurarea faþã de pãrinþii noºtri * ºi îºi aduce aminte de legãmântul sãu cel sfânt. 73 De jurãmântul pe care l-a fãcut lui Abraham, pãrintele nostru, * cã ne va dãrui harul, 74 ca, eliberaþi din mâna duºmanilor noºtri, * sã-i slujim fãrã teamã, 75 în sfinþenie ºi dreptate, sub privirea lui, * în toate zilele vieþii noastre. 76 Iar tu, copile, profet al Celui Preaînalt te vei chema: * cãci vei merge înaintea Domnului sã pregãteºti cãile sale, 77 pentru a da poporului sãu cunoºtinþa mântuirii * întru iertarea pãcatelor, 78 prin iubirea îndurãtoare a Dumnezeului nostru, * cu care ne va vizita, Cel care Rãsare din înãlþime 79 ca sã lumineze pe cei care se aflã în întuneric ºi în umbra morþii * ºi sã îndrepte paºii noºtri pe calea pãcii. Slavã Tatãlui ºi Fiului * ºi Sfântului Duh. Precum era la început ºi acum ºi pururea * ºi în vecii vecilor. Amin. Ant. Nu voi sunteþi aceia care vorbiþi, ci Duhul Tatãlui vostru vorbeºte în voi, aleluia. RUGÃCIUNEA UNIVERSALà Sã-i aducem laude ºi mulþumiri lui Cristos, bunul pãstor, care ºi-a dat viaþa pentru oile sale, ºi sã-l implorãm: Doamne, fii tu pãstorul poporului tãu! Cristoase, care, prin sfinþii pãstori, ai voit sã-þi arãþi iubirea ºi îndurarea, – nu înceta niciodatã sã ne cãlãuzeºti cu milã, prin ei. Tu, care, prin vicarii tãi, îþi exerciþi necontenit misiunea de învãþãtor ºi pãstor sufletesc, – fii tu mereu acela care ne conduci prin mai-marii noºtri. Tu, care, prin sfinþii tãi puºi în fruntea poporului, te-ai arãtat medic al sufletelor ºi trupurilor, – nu înceta sã ne vindeci ºi sã ne sfinþeºti prin ei.
2 mai, sfântul Atanasiu, episcop ºi învãþãtor
14
Tu, care þi-ai povãþuit turma prin înþelepciunea ºi iubirea sfinþilor, – edificã-ne pururi în sfinþenie prin pãstorii noºtri. (Doamne, fii tu pãstorul poporului tãu!) Tatãl nostru. Rugãciunea de încheiere Dumnezeule atotputernic ºi veºnic, care l-ai chemat pe sfântul episcop Atanasiu sã apere credinþa în dumnezeirea Fiului tãu, dã-ne harul, te rugãm, ca, bucurându-ne de învãþãtura ºi de ocrotirea lui, sã creºtem necontenit în cunoaºterea ºi în iubirea ta. Prin Domnul nostru Isus Cristos, Fiul tãu, care, fiind Dumnezeu, împreunã cu tine vieþuieºte ºi domneºte, în unire cu Duhul Sfânt, în toþi vecii vecilor. R. Amin. Dacã se recitã individual, se face încheierea astfel:
Domnul sã ne binecuvânteze, sã ne apere de orice rãu ºi sã ne ducã la viaþa veºnicã. R. Amin. Ora medie V. Dumnezeule, vino în ajutorul meu. R. Doamne, grãbeºte-te sã mã ajuþi.
Slavã Tatãlui, ºi Fiului, ºi Sfântului Duh. Precum era la început, ºi acum, ºi pururea, ºi în vecii vecilor. Amin. Aleluia. IMNUL Toþi lui Dumnezeu cel mare Sã-i aducem închinare; Nu-i nimic mai sfânt pe lume Ca în veci slãvitu-i nume. Este ora cea obscurã, Când sãrmana creaturã, Pradã unei uri perfide, Creatorul ºi-l ucide. Marea crimã ne constrânge Sã vãrsãm lacrimi de sânge
Ora medie
15
ªi sã stingem oarba urã Cu a dragostei cãldurã. Ale tale slugi supuse Slavã îþi aduc, Isuse. Tatã, cinste-n veci sã-þi fie, Duhule, mãrire þie. Amin. PSALMODIA Ant. Cine vã primeºte pe voi, pe mine mã primeºte ºi cine mã primeºte pe mine, îl primeºte pe acela care m-a trimis, aleluia. Psalmul 118 (119),73-80 X (Iod) 73
Mâinile tale m-au fãcut ºi m-au plãmãdit; * fã-mã sã înþeleg ºi voi învãþa poruncile tale. 74 Cei ce se tem de tine mã vor vedea ºi se vor bucura, * cãci mi-am pus toatã speranþa în cuvintele tale. 75 ªtiu, Doamne, cã judecãþile tale sunt drepte * ºi întru adevãr m-ai umilit. 76 Sã-mi fie îndurarea ta spre mângâiere, * dupã promisiunea fãcutã slujitorului tãu. 77 Sã vinã asupra mea îndurãrile tale ºi voi fi viu, * cãci legea ta îmi este desfãtare. 78 Sã fie fãcuþi de ruºine cei mândri, cãci cu minciunã m-au asuprit, * iar eu voi cugeta la învãþãturile tale. 79 Sã se întoarcã spre mine cei care se tem de tine * ºi cei care cunosc legile tale. 80 Inima mea sã fie neprihãnitã în orânduirile tale, * ca sã nu fiu fãcut de ruºine. Psalmul 58 (59),2-5.10-11.17-18 Rugãciune împotriva prigonitorilor
16
2 mai, sfântul Atanasiu, episcop ºi învãþãtor
Aceste cuvinte ale Mântuitorului trebuie sã-i înveþe pe toþi pietatea faþã de Tatãl (Eusebiu din Cezareea). 2 Dumnezeul meu, elibereazã-mã de duºmanii mei, * apãrã-mã de cei care se ridicã împotriva mea. 3 Elibereazã-mã de cei care sãvârºesc nelegiuirea * ºi mântuieºte-mã de oamenii vãrsãtori de sânge. 4 Iatã-i cã stau la pândã sã-mi ia sufletul; * cei puternici se ridicã împotriva mea. 5 Nici vinã, nici pãcat nu este în mine, Doamne. * Fãrã nici o pricinã, ei aleargã, se pregãtesc sã mã atace. Scoalã-te, vino în întâmpinarea mea ºi priveºte, † 10 mã îndrept spre tine, tãria mea, * pentru cã numai tu, Dumnezeule, eºti scãparea mea. 11 Îndurarea Dumnezeului meu îmi vine în ajutor. * Dumnezeu mã va face sã-i privesc de sus pe duºmanii mei. 17 Dar eu voi cânta puterea ta, * dis-de-dimineaþã voi lãuda bunãtatea ta, pentru cã tu eºti un turn de scãpare pentru mine, * un loc de adãpost, în ziua necazului. 18 Tãria mea, pe tine vreau sã te laud! † Cãci tu, Dumnezeule, eºti turnul meu de scãpare, * Dumnezeul meu, îndurarea mea! Psalmul 59 (60) Rugãciune dupã o nenorocire În lume veþi avea necazuri, însã curaj: eu am învins lumea (In 16,33). 3 Ne-ai alungat, Dumnezeule, ne-ai împrãºtiat, * te-ai mâniat pe noi. Întoarce-te la noi! 4 Ai zguduit pãmântul, l-ai despicat, * reparã-i spãrturile, cãci se prãbuºeºte. 5 Ai pus poporul tãu la grele încercãri, * ne-ai dat sã bem vinul amãrãciunii.
Ora medie
17
6
Le-ai dat un semn celor care se tem de tine, * ca sã fugã din faþa arcului. 7 Ca prietenii tãi sã fie eliberaþi, * sã ne mântuiascã dreapta ta ºi ascultã-ne. 8 Dumnezeu a vorbit în lãcaºul sãu sfânt: † „Mã voi înãlþa ºi voi împãrþi Sihemul, * ºi valea Sucot o voi mãsura. 9 Al meu este Galaadul, al meu este Manase * ºi Efraim, coiful capului meu, Iuda, sceptrul meu de domnie, * 10 Moab, vasul în care mã spãl; peste Edom îmi azvârl încãlþãmintea, * peste þara filistenilor îmi voi striga biruinþa”. 11 Cine mã va cãlãuzi spre cetatea întãritã? * Cine îmi va arãta calea spre Edom? 12 Oare nu tu, Dumnezeule, care ne-ai alungat * ºi nu mai ieºi, o Dumnezeule, cu oºtirile noastre? Vino în ajutorul nostru în timpul necazului, * cãci mântuirea de la oameni este zadarnicã. 13 În Dumnezeu vom sãvârºi fapte mãreþe, * ºi el îi va doborî pe asupritorii noºtri. Ant. Cine vã primeºte pe voi, pe mine mã primeºte ºi cine mã primeºte pe mine, îl primeºte pe acela care m-a trimis, aleluia. LECTURA SCURTÃ 1Tim 1,12 Îi mulþumesc lui Cristos Isus, Domnul nostru, care m-a întãrit pentru cã m-a gãsit vrednic de încredere rânduindu-mã în slujirea sa. V. Nu mã ruºinez de evanghelie, aleluia. R. Cãci este puterea lui Dumnezeu spre mântuire, aleluia. Rugãciunea de încheiere Dumnezeule atotputernic ºi veºnic, care l-ai chemat pe sfântul episcop Atanasiu sã apere credinþa în dumnezeirea Fiului tãu, dã-ne harul, te rugãm, ca, bucurându-ne de învãþãtura ºi de ocrotirea lui, sã creºtem
Duminica a IV-a a Paºtelui
18
necontenit în cunoaºterea ºi în iubirea ta. Prin Cristos, Domnul nostru. R. Amin. Se încheie, cel puþin când se recitã comun, cu aclamaþia:
Sã-l binecuvântãm pe Domnul. R. Mulþumim lui Dumnezeu. DUMINICA A IV-A A PAªTELUI Vesperele I V. Dumnezeule, vino în ajutorul meu. R. Doamne, grãbeºte-te sã mã ajuþi.
Slavã Tatãlui, ºi Fiului, ºi Sfântului Duh. Precum era la început, ºi acum, ºi pururea, ºi în vecii vecilor. Amin. Aleluia. IMNUL Voi ce-aþi pãrãsit Egiptul ºi a lui robie cruntã, Vã invitã astãzi Mielul la ospãþul sãu de nuntã. V-aþi spãlat, trecând prin mare, prãfuitele veºminte; Pe Cristos acum slãviþi-l în cântãri ºi imnuri sfinte. Trupul sãu ni-l dã ca hranã; este pâinea ce se frânge, Vinul dat ca bãuturã este preþiosu-i sânge; Este mana-adevãratã, e izvorul scos din stâncã, Nu mai piere omul care la acest ospãþ mãnâncã. Când în noaptea nimicirii au pierit copii în faºã, Noi am fost cruþaþi de înger ºi de mâna-i ucigaºã. Am fãcut ca glasul nostru sus, la Domnul, sã se-audã ªi-am scãpat de faraonul ºi de-a lui sclavie crudã. Regãsindu-ºi libertatea, un popor acum se naºte; Este trecerea cea mare, e Cristos al nostru Paºte. El e cel ce se jertfeºte, Mielul fãrã de prihanã; Cu-al sãu sânge ne stropeºte, ne dã carnea sa ca hranã. O, Isuse, prin nespusa forþã a-nvierii tale, Ai înfrânt pentru vecie lanþurile infernale. Suntem liberi. Spre robie nu ne-ntoarcem niciodatã, Ci privim tot înainte cãtre veºnica rãsplatã.
Vesperele I
19
Înviind, Stãpânul vieþii lasã glorios mormântul; Umilirea, putrezirea, nu putea s-o vadã Sfântul. Omenirea, dupã veacuri, împlinit îºi vede visul; E învins stãpânul morþii, se deschide paradisul. Tu primeºte-ne, Cristoase, cântul inimii sincere Ce-þi aducem azi cu toþii pentru sfânta înviere. Pentru Tatãl, de asemeni, glasul nostru azi rãsunã, Duhul Sfânt, prin cântul nostru, cinste aibã împreunã. Amin. PSALMODIA Ant. 1 Pacea lui Cristos sã strãluceascã în inimile voastre, aleluia! Psalmul 121 (122) Ierusalimul - cetatea sfântã V-aþi apropiat de muntele Sion, de cetatea Dumnezeului celui viu, de Ierusalimul ceresc (Evr 12,22). 1 M-am bucurat când mi s-a spus: † „Sã mergem la casa Domnului”. * 2 Iatã, picioarele noastre au ajuns la porþile tale, Ierusalime! 3 Ierusalimul este zidit * ca o cetate bine întãritã. 4 Acolo urcã seminþiile, seminþiile Domnului, † dupã legea lui Israel, * ca sã laude numele Domnului. 5 Cãci acolo sunt scaunele de judecatã, * tronurile casei lui David. 6 Rugaþi-vã pentru pacea Ierusalimului: * „Sã fie în siguranþã cei care te iubesc! 7 Pacea sã locuiascã între zidurile tale * ºi liniºtea în palatele tale”. 8 De dragul fraþilor ºi prietenilor mei, * eu spun: „Pace þie!” 9 De dragul casei Domnului, Dumnezeului nostru, * mã rog pentru fericirea ta!
20
Duminica a IV-a a Paºtelui
Ant. Pacea lui Cristos sã strãluceascã în inimile voastre, aleluia! Ant. 2 Ne-ai rãscumpãrat pentru Dumnezeu prin sângele tãu, aleluia! Psalmul 129 (130) Dintru adâncuri strig cãtre tine El va mântui poporul sãu de pãcatele sale (Mt 1,21). 1 Dintru adâncuri strig cãtre tine, Doamne, * 2 Doamne, ascultã glasul meu! Pleacã-þi urechea ta * la glasul rugãciunii mele. 3 Dacã te-ai uita la fãrãdelegi, Doamne, * Doamne, cine ar mai putea sã stea în faþa ta? 4 La tine însã este iertare * ºi ne temem de tine. 5 Eu nãdãjduiesc în Domnul; * sufletul meu se încrede în cuvântul sãu. 6 Sufletul meu îl aºteaptã pe Domnul * mai mult decât aºteaptã strãjerii ivirea zorilor. Mai mult decât aºteaptã strãjerii ivirea zorilor, * 7 sã nãdãjduiascã Israel în Domnul, cãci la Domnul este îndurare * ºi belºug de mântuire. 8 El îl va mântui pe Israel * de toate fãrãdelegile lui. Ant. Ne-ai rãscumpãrat pentru Dumnezeu prin sângele tãu, aleluia! Ant. 3 Oare nu trebuia Cristos sã pãtimeascã acestea, ºi astfel, sã intre în gloria sa? Aleluia! Cântarea 6
Fil 2,6-11
Cristos, slujitorul lui Dumnezeu Cristos Isus, fiind din fire Dumnezeu, * nu a þinut cu orice preþ sã aparã egal cu Dumnezeu,
Vesperele I
21
7
dar s-a nimicit pe sine luând firea de sclav † ºi devenind asemenea oamenilor. * Dupã înfãþiºare era considerat ca om. 8 S-a umilit, fãcându-se ascultãtor pânã la moarte, * ºi încã moartea pe cruce. 9 De aceea, ºi Dumnezeu l-a înãlþat † ºi i-a dãruit un nume * care este mai presus de orice alt nume, 10 pentru ca în numele lui Isus sã se plece tot genunchiul: * al celor din cer, al celor de pe pãmânt ºi al celor din adâncuri, 11 ºi orice limbã sã proclame, spre mãrirea lui Dumnezeu Tatãl: * „Isus Cristos este Domnul!” Ant. Oare nu trebuia Cristos sã pãtimeascã acestea, ºi astfel, sã intre în gloria sa? Aleluia! 1Pt 2,9-10 LECTURA SCURTà Voi sunteþi un neam ales, o preoþie împãrãteascã, o naþiune sfântã, poporul luat în stãpânire de Dumnezeu, ca sã vestiþi faptele mãreþe ale celui care v-a chemat din întuneric la minunata sa luminã. Voi, care odinioarã nu eraþi popor, acum sunteþi poporul lui Dumnezeu; voi, care nu aveaþi parte de îndurare, acum aþi obþinut îndurare. RESPONSORIUL SCURT R. S-au bucurat ucenicii. * Aleluia, aleluia! S-au bucurat. V. Vãzându-l pe Domnul. * Aleluia, aleluia! Slavã Tatãlui. S-au bucurat. Ant. la Magnificat: Eu sunt pãstorul cel bun; pãstorul cel bun îºi dã viaþa pentru oile sale, aleluia! CÂNTAREA DIN EVANGHELIE – MAGNIFICAT Lc 1,46-55 Tresãltarea de bucurie a sufletului în Domnul
22
Duminica a IV-a a Paºtelui
46
Sufletul meu * îl preamãreºte pe Domnul 47 ºi duhul meu tresaltã de bucurie * în Dumnezeu, mântuitorul meu, 48 cãci a privit la smerenia slujitoarei sale. * Iatã, de acum toate popoarele mã vor numi fericitã, 49 cãci mi-a fãcut lucruri mari Cel Atotputernic, * ºi numele lui e sfânt. 50 Milostivirea lui rãmâne din neam în neam * peste cei ce se tem de el. 51 A arãtat puterea braþului sãu, * i-a risipit pe cei mândri în cugetul inimii lor, 52 i-a dat jos de pe tron pe cei puternici * ºi i-a înãlþat pe cei smeriþi; 53 pe cei flãmânzi i-a copleºit cu bunuri, * iar pe cei bogaþi i-a lãsat cu mâinile goale. 54 L-a sprijinit pe Israel, slujitorul sãu, * amintindu-ºi de îndurarea sa, 55 dupã cum a promis pãrinþilor noºtri, * lui Abraham ºi urmaºilor lui în veci. Slavã Tatãlui ºi Fiului * ºi Sfântului Duh. Precum era la început ºi acum ºi pururea * ºi în vecii vecilor. Amin. Ant. Eu sunt pãstorul cel bun; pãstorul cel bun îºi dã viaþa pentru oile sale, aleluia! RUGÃCIUNEA UNIVERSALà Sã-l invocãm cu stãruinþã pe Cristos, care, înviind din morþi, a nimicit moartea ºi a reînnoit viaþa: Cristoase, care eºti pururi viu, ascultã-ne! Tu, piatra pe care au nesocotit-o zidarii, ai ajuns în capul unghiului: – zideºte-ne ca pietre vii în Biserica ta! Tu, martorul credincios ºi adevãrat, întâiul-nãscut dintre cei morþi,
Completoriul
23
– dã Bisericii tale harul de a da necontenit mãrturie despre tine! Tu, mire unic al Bisericii ieºite din coasta ta, – fã-ne martori ai sacramentului cununiei tale cu ea! Tu, care eºti cel dintâi ºi cel de pe urmã, care ai fost mort ºi acum eºti viu, – pãstreazã-i pe cei botezaþi credincioºi pânã la moarte, pentru a se învrednici sã ia cununa! Tu, lumina ºi fãclia cetãþii sfinte a lui Dumnezeu, – lumineazã-i pe rãposaþii noºtri, ca sã domneascã în veci împreunã cu tine! Tatãl nostru. Rugãciunea de încheiere Dumnezeule atotputernic ºi veºnic, cãlãuzeºte-ne spre bucuriile cereºti, pentru ca ºi smerenia turmei sã ajungã acolo unde a intrat Cristos, bunul pãstor, mergând biruitor înaintea ei. El, care, fiind Dumnezeu, împreunã cu tine vieþuieºte ºi domneºte, în unire cu Duhul Sfânt, în toþi vecii vecilor. R. Amin. Dacã se recitã individual, se face încheierea astfel:
Domnul sã ne binecuvânteze, sã ne apere de orice rãu ºi sã ne ducã la viaþa veºnicã. R. Amin. Completoriul V. Dumnezeule, vino în ajutorul meu. R. Doamne, grãbeºte-te sã mã ajuþi.
Slavã Tatãlui, ºi Fiului, ºi Sfântului Duh. Precum era la început, ºi acum, ºi pururea, ºi în vecii vecilor. Amin. Aleluia. IMNUL Salvator al omenirii, o, Isuse, tu, Cuvântul Tatãlui din înãlþime, care-ai pãrãsit mormântul, Tu, luminã din luminã, ce reverºi cereasca-þi razã Peste cei ce te urmeazã ºi-i pãstrezi în sfântã pazã,
Duminica a IV-a a Paºtelui
24
Ziditorule a toate, ce-ai aprins pe cer un soare, Rânduind ca dupã ziuã, iarãºi noaptea sã coboare, Fã ca trupurile noastre obosite, fãrã vlagã, Din odihna dulce-a nopþii, iarãºi forþele sã-ºi tragã. Tu pe principele morþii izbutit-ai a-l înfrânge; Nu lãsa sã-i cadã pradã cei salvaþi prin scumpu-þi sânge. Cu putere izgoneºte-l de la noi în prag de noapte, Nu-l lãsa sã ne înºele cu-ale lui viclene ºoapte, Ca în timp ce trupul noastru îºi petrece somnu-n pace ªi în timp ce mintea noastrã energiile-ºi reface, Inima ce þie-þi bate sã rãmânã pururi treazã, Sã vegheze cum în ceruri îngerii mereu vegheazã. Tu primeºte-ne, Cristoase, cântul inimii sincere Ce-þi aducem azi cu toþii pentru sfânta înviere. Pentru Tatãl, de asemeni, glasul nostru azi rãsunã, Duhul Sfânt, prin cântul nostru, cinste aibã împreunã. Amin. PSALMODIA Ant. Aleluia, aleluia, aleluia! Psalmul 4 Aducere de mulþumire Minunat l-a fãcut Domnul pe acela pe care l-a înviat din morþi (sf. Augustin). 2 Când strig cãtre tine, rãspunde-mi, Dumnezeul dreptãþii mele; † din strâmtorare, m-ai scos în larg: * ai milã de mine ºi ascultã-mi rugãciunea. 3 Fii ai oamenilor, pânã când veþi fi cu inima împietritã? * Pânã când veþi iubi deºertãciunea ºi veþi alerga dupã minciunã? 4 Sã ºtiþi cã Dumnezeu face minuni pentru cel credincios: * când strig cãtre el, Domnul mã aude.
Completoriul
25
5
Cutremuraþi-vã ºi nu pãcãtuiþi! † Meditaþi acestea în inimile voastre, * în aºternuturile voastre, ºi fiþi liniºtiþi. 6 Aduceþi jertfe de dreptate * ºi nãdãjduiþi în Domnul. 7 Mulþi spun: „Cine ne va arãta ce este bine?” * Fã sã rãsarã peste noi, Doamne, lumina feþei tale! 8 Tu pui mai multã bucurie în inima mea * decât au ei atunci când li se înmulþeºte grâul ºi vinul. 9 Eu mã culc în pace ºi adorm îndatã, * cãci numai tu, Doamne, îmi dai liniºte deplinã. Psalmul 133 (134) Rugãciune de searã în templu Lãudaþi-l pe Dumnezeul nostru, voi, toþi slujitorii lui, toþi cei care vã temeþi de el, mici ºi mari! (Ap 19,5). 1 Iatã, binecuvântaþi-l pe Domnul voi toþi, slujitorii Domnului; * voi, care staþi în timpul nopþii în casa Domnului. 2 Ridicaþi mâinile cãtre sanctuar * ºi binecuvântaþi-l pe Domnul. 3 Sã te binecuvânteze Domnul din Sion, * el, care a fãcut cerul ºi pãmântul. Ant. Aleluia, aleluia, aleluia! LECTURA SCURTÃ Dt 6,4-7 Ascultã, Israele: Domnul, Dumnezeul nostru, este singurul Domn. Sã-l iubeºti pe Domnul, Dumnezeul tãu, din toatã inima ta ºi din tot sufletul tãu ºi din toate puterile tale. ªi sã fie cuvintele acestea, pe care eu þi le poruncesc astãzi, în inima ta; sã le sãdeºti în fiii tãi ºi sã vorbeºti despre ele când stai în casã sau mergi pe drum, când te culci ºi când te scoli.
26
Duminica a IV-a a Paºtelui
RESPONSORIUL SCURT R. În mâinile tale, Doamne, încredinþez sufletul meu. * Aleluia, aleluia! În mâinile tale. V. Ne-ai rãscumpãrat, Doamne, Dumnezeul adevãrului. * Aleluia, aleluia! Slavã Tatãlui. În mâinile tale. Ant. Mântuieºte-ne, Doamne, când veghem, ocroteºte-ne când dormim, ca sã veghem cu Cristos ºi sã ne odihnim în pace, aleluia. CÂNTAREA DIN EVANGHELIE – NUNC DIMITTIS Lc 2,29-32 Cristos - lumina neamurilor ºi slava lui Israel 29 Acum slobozeºte pe slujitorul tãu, Stãpâne, * dupã cuvântul tãu, în pace, 30 cãci au vãzut ochii mei * mântuirea ta, 31 pe care ai pregãtit-o * înaintea tuturor popoarelor, 32 luminã spre luminarea neamurilor * ºi slava poporului tãu, Israel. Ant. Mântuieºte-ne, Doamne, când veghem, ocroteºte-ne când dormim, ca sã veghem cu Cristos ºi sã ne odihnim în pace, aleluia. Rugãciunea de încheiere Viziteazã-ne, te rugãm, Doamne, în noaptea aceasta, pentru ca, sculându-ne în zori prin puterea ta, sã ne putem bucura de învierea lui Cristos. El, care vieþuieºte ºi domneºte în vecii vecilor. R. Amin. Apoi se spune binecuvântarea, chiar ºi atunci când se recitã în particular:
Noapte liniºtitã ºi sfârºit bun sã ne dea nouã atotputernicul Dumnezeu. R. Amin.
Antifone finale cãtre sfânta Fecioarã Maria
27
Antifone finale cãtre sfânta Fecioarã Maria Apoi se spune una dintre urmãtoarele antifone:
Bucurã-te, Regina cerului, aleluia, cãci acela pe care ai fost vrednicã sã-l porþi, aleluia a înviat precum a zis, aleluia! Roagã-te pentru noi lui Dumnezeu, aleluia! Sau:
Te bucurã, a cerului Reginã, A îngerilor Doamnã ºi Stãpânã. Tu-ai odrãslit mlãdiþa mântuirii ªi poartã eºti luminii nemuririi! Te bucurã, Fecioarã preaslãvitã, Decât fãptura toatã mai mãritã! Te salutãm, a cerului minune; Du la Cristos a noastrã rugãciune! Sau:
Bucurã-te, Reginã, Maica milei, viaþa, mângâierea ºi speranþa noastrã, bucurã-te! Cãtre tine strigãm, surghiuniþii fii ai Evei; cãtre tine suspinãm, gemând ºi plângând în aceastã vale de lacrimi. Aºadar, Mijlocitoarea noastrã, întoarce spre noi ochii tãi cei milostivi ºi, dupã surghiunul acesta, aratã-ni-l nouã pe Isus, binecuvântatul rod al trupului tãu. O milostivã, o blândã, o dulce Fecioarã Marie! Sau:
Sub ocrotirea ta alergãm, sfântã Nãscãtoare de Dumnezeu. Nu ne dispreþui rugãciunile în nevoile noastre, ci ne mântuieºte pururea de toate primejdiile, Fecioarã slãvitã ºi binecuvântatã. Amin.