3 iulie SFÂNTUL TOMA, APOSTOL Sãrbãtoare Dintre apostoli, Toma e cunoscut mai ales datoritã îndoielii care i s-a risipit în faþa lui Cristos cel înviat, iar el a proclamat astfel credinþa pascalã a Bisericii: „Domnul meu ºi Dumnezeul meu!” Nu se ºtie nimic sigur despre viaþa lui în afara datelor din Evanghelie. Se spune cã a evanghelizat popoarele Indiei. Din secolul al VI-lea este amintitã, la Edessa, celebrarea strãmutãrii trupului sãu, la 3 iulie.
Invitatoriul V. Doamne, deschide-mi buzele. R. ªi gura mea va vesti lauda ta.
Ant. Veniþi sã-l adorãm pe Regele apostolilor, Domnul nostru! Psalmul 94 (95) Chemare la preamãrirea lui Dumnezeu Îndemnaþi-vã unii pe alþii în fiecare zi, pânã când putem zice: „Astãzi!” (Evr 3,13). 1 Veniþi sã cântãm cu veselie Domnului, sã strigãm cu bucurie cãtre stânca mântuirii noastre! 2 Sã mergem înaintea lui cu cântece de laudã ºi în cântãri de psalmi sã-l preamãrim! 3 Cãci mare Dumnezeu este Domnul ºi mare împãrat peste toþi zeii; 4 în mâna lui sunt adâncurile pãmântului ºi ale lui sunt înãlþimile munþilor; 5 a lui este marea, cãci el a fãcut-o, ºi mâinile lui au plãsmuit uscatul. 6 Veniþi sã ne închinãm ºi sã ne plecãm în faþa lui ºi sã îngenunchem înaintea Domnului, creatorul nostru,
29 iunie, sfântul Toma, apostol
2 7
cãci el este Dumnezeul nostru, iar noi suntem poporul pe care el îl pãstoreºte, turma pe care mâna lui o cãlãuzeºte. 8 O, de aþi asculta astãzi glasul lui: „Nu vã împietriþi inimile ca la Meriba, ca în ziua de la Massa, în pustiu; 9 acolo m-au ispitit pãrinþii voºtri, m-au pus la încercare, deºi au vãzut lucrãrile mele. 10 Patruzeci de ani m-a dezgustat neamul acesta; de aceea am zis: Este un popor cu inima rãtãcitã, 11 nu au cunoscut cãile mele; de aceea am jurat în mânia mea: Nu vor intra în odihna mea!” Slavã Tatãlui, ºi Fiului, ºi Sfântului Duh. Precum era la început, ºi acum, ºi pururea, ºi în vecii vecilor. Amin. Ant. Veniþi sã-l adorãm pe Regele apostolilor, Domnul nostru! Psalmul cu antifona sa se poate eventual omite, dacã Invitatoriul se spune înainte de Laude.
Oficiul lecturilor V. Dumnezeule, vino în ajutorul meu. R. Doamne, grãbeºte-te sã mã ajuþi.
Slavã Tatãlui, ºi Fiului, ºi Sfântului Duh. Precum era la început, ºi acum, ºi pururea, ºi în vecii vecilor. Amin. Aleluia. IMNUL Bãrbaþi de nãdejde, eroi cu renume, Cristos vã trimite apostoli în lume,
Oficiul lecturilor
3
ªi tot dintre voi, el fiind împãratul, În cer îºi alege ºi curtea, ºi sfatul. Sunteþi temelii, în adâncuri sãpate Bisericii sfinte, cereascã cetate, În care e Mielul luminã ºi soare, Iar voi sunteþi pietre de preþ, sclipitoare. V-aduce Biserica, dulcea Mireasã, Adânci mulþumiri în cântare aleasã, Cãci predica voastrã ce lumea o-nfruntã ªi sângele vostru sunt daruri de nuntã. Când marele Rege cu sfinþii sãi îngeri În valea vuind de suspine ºi plângeri Din nou va veni la a sa judecatã, Pe tronuri ºi voi veþi ºedea totodatã. Sãmânþa, ajunsã din mâini milostive În brazde de suflet, cu drag s-o cultive Tot mâinile voastre, acele mâini care Adunã recolta în sfinte hambare. Trimiºii în lume cu vestea cea bunã Îþi cântã în ceruri; cu ei împreunã Îþi cântã ºi slugile tale supuse; A noastrã cântare primeºte-o, Isuse. Amin. PSALMODIA Ant. 1 Vocea lor strãbate tot pãmântul, vestea lor ajunge la marginile lumii. Psalmul 18 A (19 A) Cerurile vorbesc despre slava lui Dumnezeu * ºi firmamentul vesteºte lucrarea mâinilor sale. 3 Ziua încredinþeazã zilei mesajul, * iar noaptea transmite nopþii înþelegerea. 4 Nu e vorbire, nu sunt cuvinte * ale cãror glasuri sã se poatã auzi, 5 ºi totuºi, vocea lor strãbate tot pãmântul, * vestea lor ajunge la marginile lumii. 2
4
29 iunie, sfântul Toma, apostol
6
În ele, acolo a fixat un cort pentru soare, † ºi el, ca un mire, iese din camera sa nupþialã, * se bucurã ca un viteaz ce porneºte la drum în grabã. 7 Rãsare la un capãt al cerurilor † ºi-l strãbate pânã la celãlalt capãt, * ºi nimic nu se poate ascunde de cãldura lui. Ant. Vocea lor strãbate tot pãmântul, vestea lor ajunge la marginile lumii. Ant. 2 Au vestit lucrãrile Domnului ºi au înþeles faptele lui. Psalmul 63 (64) 2
Ascultã, Dumnezeule, glasul plângerii mele, * pãzeºte sufletul meu de teama duºmanului. 3 Fereºte-mã de adunarea celor rãi, * de mulþimea celor ce sãvârºesc fãrãdelegea. 4 Ca sabia îºi ascut limbile lor, † precum sãgeata, aruncã cuvinte amare, * 5 pentru a-l lovi, în ascuns, pe cel neprihãnit, trag pe neaºteptate ºi nu se tem. * 6 Se încurajeazã în rãutatea lor, se pun de acord ca sã întindã curse. * Ei spun: „Cine va vedea?” 7 Au pus la cale nelegiuiri, † au împlinit cele uneltite: * ca o prãpastie este omul ºi inima lui e un abis. 8 Dumnezeu îi loveºte pe ei cu sãgeþile sale: * pe neaºteptate ei au fost rãniþi, 9 ºi însãºi limba lor îi va face sã cadã; * oricine, vãzându-i, va clãtina din cap. 10 Atunci toþi vor fi cuprinºi de teamã, † vor vesti lucrãrile Domnului* ºi vor înþelege faptele lui. 11 Cel drept se va bucura în Domnul ºi va nãdãjdui în el, * ºi vor fi lãudaþi toþi cei drepþi cu inima.
Oficiul lecturilor
5
Ant. Au vestit lucrãrile Domnului ºi au înþeles faptele lui. Ant. 3 Au vestit dreptatea lui ºi toate popoarele i-au vãzut mãrirea. Psalmul 96 (97) Domnul stãpâneºte, sã se bucure pãmântul, * toate insulele sã tresalte de veselie. 2 Norii ºi negura îl înconjoarã, * dreptatea ºi judecata sunt temelia tronului sãu. 3 Focul merge înaintea lui * ºi îi mistuie pe potrivnicii sãi de jur împrejur. 4 Fulgerele sale lumineazã lumea: * pãmântul le vede ºi se cutremurã. 5 Munþii se topesc ca ceara înaintea Domnului, * înaintea stãpânului a tot pãmântul. 6 Cerurile vestesc dreptatea lui * ºi toate popoarele îi vãd mãrirea. 7 Sã fie fãcuþi de ruºine toþi cei care slujesc la chipuri cioplite, † cei care se laudã cu idolii. * Sã cadã în genunchi în faþa lui toþi zeii. 8 Sionul aude ºi se bucurã † ºi fiicele lui Iuda tresaltã de bucurie * pentru judecãþile tale, Doamne. 9 Cãci tu, Doamne, eºti Cel Preaînalt peste tot pãmântul * ºi tu eºti cu mult mai presus decât toþi zeii. 10 Voi, care-l iubiþi pe Domnul, urâþi rãul! † El pãzeºte sufletele credincioºilor sãi, * îi va elibera din mâna pãcãtoºilor. 11 Pentru cel drept a rãsãrit lumina, * ºi pentru cei cu inima curatã, bucuria. 12 Bucuraþi-vã, voi drepþilor, în Domnul * ºi preamãriþi memoria sfinþeniei sale. Ant. Au vestit dreptatea lui ºi toate popoarele i-au vãzut mãrirea. 1
6
29 iunie, sfântul Toma, apostol
V. Au vestit laudele Domnului ºi mãrirea lui. R. ªi faptele minunate pe care el le-a fãcut.
LECTURA ÎNTÂI Din Scrisoarea întâi a sfântului apostol Paul cãtre Corinteni
4,1-16
Sã fim imitatori ai Apostolului dupã cum Apostolul este imitatorul lui Cristos Fraþilor, 1 orice om sã ne considere în felul acesta: ca pe niºte slujitori ai lui Cristos, administratori ai tainelor lui Dumnezeu, 2 iar ceea ce se cere de la administratori este ca fiecare sã fie gãsit credincios. 3 Pentru mine conteazã prea puþin dacã sunt judecat de voi sau de vreun tribunal omenesc. Ba, mai mult, nici eu nu mã judec pe mine. 4 De fapt, conºtiinþa nu mã acuzã cu nimic, dar nu sunt justificat prin aceasta. Cel care mã judecã este Domnul. 5 Aºadar, sã nu judecaþi nimic înainte de vreme, pânã când va veni Domnul. El va lumina cele ascunse de întuneric ºi va descoperi planurile inimilor ºi atunci fiecare va primi de la Dumnezeu lauda cuvenitã. 6 Acestea, fraþilor, le-am dat ca un exemplu despre mine ºi Apolo spre binele vostru ca sã învãþaþi de la noi: sã nu treceþi peste cele scrise ca nu cumva vreunul dintre voi sã se laude cu unul împotriva celuilalt. 7 Cãci cine te face mai deosebit de alþii? Ce ai ce nu ai primit? Dar dacã ai primit, de ce te mândreºti ca ºi cum nu ai fi primit? 8 V-aþi sãturat deja! V-aþi ºi îmbogãþit de-acum? Aþi ajuns regi fãrã de noi! Într-adevãr, ar fi fost bine sã ajungeþi regi, ca sã domnim ºi noi împreunã cu voi! 9 Cãci ni se pare cã Dumnezeu ne-a fãcut pe noi, apostolii, cei din urmã, ca niºte condamnaþi la moarte, fiindcã am devenit ca un spectacol pentru lume, pentru îngeri ºi pentru oameni. 10 Noi suntem nebuni pentru Cristos, voi sunteþi înþelepþi în Cristos; noi suntem slabi, voi sunteþi tari; voi vã bucuraþi de cinste, iar noi, de dispreþ. 11 Pânã în ceasul de acum, suntem flãmânzi ºi însetaþi, suntem goi ºi chinuiþi ºi pribegim. 12 Ne trudim, muncind
Oficiul lecturilor
7
cu mâinile noastre. Când suntem batjocoriþi, binecuvântãm; când suntem persecutaþi, rãbdãm; 13 când suntem insultaþi, rãspundem cu blândeþe. Am ajuns gunoiul lumii, murdãria tuturor pânã acum. 14 Vã scriu acestea, nu ca sã vã fac de ruºine, ci ca sã vã mustru ca pe niºte copii iubiþi ai mei. 15 Cãci chiar dacã aþi avea zeci de mii de învãþãtori în Cristos, nu aveþi mai mulþi pãrinþi: eu v-am nãscut în Cristos Isus prin evanghelie. 16 Aºadar, vã îndemn: fiþi imitatorii mei. RESPONSORIUL In 15,15; Mt 13,11.16 R. De acum nu vã mai numesc servitori, ci vã numesc prieteni, * pentru cã toate câte le-am auzit de la Tatãl meu vi le-am fãcut cunoscute. V. Vouã v-a fost dat sã cunoaºteþi misterele împãrãþiei cerurilor; fericiþi sunt ochii voºtri pentru cã vãd ºi urechile voastre pentru cã aud! * Pentru cã toate. LECTURA A DOUA Din Omiliile asupra Evangheliilor de sfântul Grigore cel Mare, papã (Omil. 26, 7-9: PL 76, 1201-1202)
Domnul meu ºi Dumnezeul meu Toma, unul dintre cei doisprezece, numit ºi Geamãnul, nu era cu ei când a venit Isus (In 20,24). Numai acest ucenic era absent. Atunci când s-a întors, a auzit relatarea faptelor întâmplate, dar a refuzat sã creadã în ceea ce a auzit. Domnul a venit din nou ºi i-a dat ucenicului necredincios sã atingã coasta, i-a arãtat mâinile ºi, indicând cicatricele rãnilor sale, a vindecat rana necredinþei lui. Fraþilor preaiubiþi, ce anume vedeþi în toate acestea? Oare credeþi cã este o simplã întâmplare faptul cã acel ucenic ales de Domnul a fost absent, cã, venind, a auzit faptul petrecut, cã, auzind, el s-a îndoit, cã, îndoindu-se, el a atins ºi cã, atingând, el a crezut? Nu, acestea nu au fost o simplã întâmplare, ci s-au
8
29 iunie, sfântul Toma, apostol
petrecut din dispoziþie divinã. Blândeþea Domnului a acþionat în mod minunat, deoarece acel ucenic, cu îndoielile sale, în timp ce atingea rãnile trupului învãþãtorului el vindeca în noi rãnile necredinþei. Necredinþa lui Toma a folosit mai mult pentru credinþa noastrã decât pentru credinþa celorlalþi ucenici. De fapt, în timp ce el este condus din nou la credinþã prin atingere, sufletul nostru este consolidat în credinþã prin depãºirea oricãrei îndoieli. Astfel, ucenicul care s-a îndoit ºi a atins a devenit martor al adevãrului învierii. El a atins ºi a exclamat: Domnul meu ºi Dumnezeul meu! Isus i-a zis: Pentru cã m-ai vãzut, Toma, ai crezut (In 20,28-29). ªi cum apostolul Paul a spus: Credinþa este garanþia realitãþilor sperate, dovada realitãþilor care nu se vãd (Evr 11,1), este clar cã credinþa este dovada acelor lucruri care nu se pot vedea. Lucrurile care se vãd nu mai cer credinþa, dar sunt obiect al cunoaºterii. Dar dacã Toma a vãzut ºi a atins, cum de se spune: Pentru cã m-ai vãzut, ai crezut? De fapt, el a vãzut ceva ºi a crezut altceva. Divinitatea nu poate fi vãzutã de omul muritor. Aºadar, el a vãzut un om ºi l-a mãrturisit pe Dumnezeu, spunând: Domnul meu ºi Dumnezeul meu! El a crezut vãzând. A vãzut un om adevãrat ºi a spus cã era acel Dumnezeu pe care nu-l putea vedea. Ne provoacã mare bucurie ceea ce urmeazã: Fericiþi sunt cei care cred fãrã sã fi vãzut (In 20,28). Fãrã îndoialã, cu aceste cuvinte suntem indicaþi în special noi, cei care credem în cel pe care nu l-am vãzut cu simþurile noastre. Am fost desemnaþi noi, cu condiþia însã ca sã facem ca faptele noastre sã urmeze credinþei. Crede cu adevãrat cel care pune în practicã, prin viaþa sa, adevãrul în care crede. Sfântul Paul spune despre cei care zic doar, prin vorbe, cã au credinþã: Ei declarã cã îl cunosc pe Dumnezeu, dar îl tãgãduiesc prin fapte (Tit 1,16). Iar Iacob scrie: Credinþa fãrã fapte este moartã (Iac 2,26).
Oficiul lecturilor
9
RESPONSORIUL 1In 1,2.1.3a R. Viaþa s-a arãtat: noi am vãzut ºi dãm mãrturie ºi vã vestim * viaþa cea veºnicã ce era la Tatãl ºi care ni s-a arãtat. V. Ceea ce am vãzut cu ochii noºtri ºi mâinile noastre au pipãit cu privire la Cuvântul vieþii, ce am vãzut ºi auzit, vã vestim ºi vouã: * viaþa. IMNUL TE DEUM Pe tine, Dumnezeule, te lãudãm, Pe tine, Doamne, te mãrturisim. Pe tine, veºnicul Pãrinte, Tot pãmântul te cinsteºte. Þie toþi îngerii, cerurile ºi toate puterile, Heruvimii ºi serafimii îþi cântã fãrã încetare: Sfânt, sfânt, sfânt e Domnul, Dumnezeul Sabaot! Plin e cerul ºi pãmântul de mãrirea slavei tale! Pe tine te mãreºte corul preaslãvit al apostolilor; Pe tine te slãveºte Numãrul vrednic de laudã al profeþilor; Pe tine te laudã ceata strãlucitã a martirilor; Pe tine te mãrturiseºte sfânta Bisericã Pe toatã faþa pãmântului: Pe tine, Tatãl, a cãrui slavã este fãrã de sfârºit, ªi pe Fiul tãu, unic, adevãrat ºi vrednic de închinare, ªi pe Duhul Sfânt, Mângâietorul. Tu eºti regele mãririi, Cristoase, Tu eºti Fiul cel veºnic al Tatãlui. Pentru mântuirea noastrã Tu nu te-ai sfiit sã te cobori în sânul Fecioarei. Tu ai biruit ghimpele morþii ªi ai deschis celor ce cred împãrãþia cerurilor. Tu stai de-a dreapta lui Dumnezeu Întru mãrirea Tatãlui. Noi credem cã vei veni ca judecãtor, Deci, pe tine te rugãm sã vii în ajutorul slugilor tale Pe care le-ai rãscumpãrat cu sângele tãu scump. Învredniceºte-ne sã fim numãraþi printre sfinþii tãi În slava ta cereascã.
10
29 iunie, sfântul Toma, apostol
¶ Mântuieºte, Doamne, poporul tãu ªi binecuvânteazã moºtenirea ta. Cãlãuzeºte-i ºi înalþã-i pe ei pânã în veac. În toate zilele te binecuvântãm ªi lãudãm numele tãu în veci ºi în vecii vecilor. Binevoieºte, Doamne, în ziua aceasta Sã ne fereºti de pãcat. Miluieºte-ne, Doamne, miluieºte-ne. Fie, Doamne, mila ta asupra noastrã Precum am nãdãjduit ºi noi în tine. În tine, Doamne, am nãdãjduit ªi nu voi regreta în veci. ¶ Aceastã ultimã parte a imnului se poate omite, la alegere.
Rugãciunea de încheiere Dã-ne harul, te rugãm, Dumnezeule atotputernic, sã celebrãm cu bucurie sãrbãtoarea sfântului apostol Toma, ca sã fim alinaþi ºi întãriþi necontenit de ocrotirea lui ºi, crezând, sã avem viaþã în numele aceluia pe care el l-a recunoscut drept Domn ºi Stãpân, Isus Cristos, Fiul tãu, care, fiind Dumnezeu, împreunã cu tine vieþuieºte ºi domneºte, în unire cu Duhul Sfânt, în toþi vecii vecilor. R. Amin. Se încheie, cel puþin când se recitã comun, cu aclamaþia:
Sã-l binecuvântãm pe Domnul. R. Mulþumim lui Dumnezeu. Laudele V. Dumnezeule, vino în ajutorul meu. R. Doamne, grãbeºte-te sã mã ajuþi.
Slavã Tatãlui, ºi Fiului, ºi Sfântului Duh. Precum era la început, ºi acum, ºi pururea, ºi în vecii vecilor. Amin. Aleluia.
Laudele
11
IMNUL Strãluceºti, o, sfinte Toma, de luminã diafanã, Tu, ce þii un loc de cinste cu apostolii în stranã. Azi Biserica îmbracã strai ales de sãrbãtoare, Ca sã cânte, sã înalþe slava ta nepieritoare. Alipit de-nvãþãtorul, îl iubeºti cu pasiune; Într-o bunã zi, când Domnul ucenicilor le spune Cã duºmanii-l vor ucide, nu te-apucã frica, plânsul, Ci exclami cu tot curajul: „Sã murim ºi noi cu dânsul!” Iar la Paºti, când ucenicii se grãbesc sã-þi deie vestea Învierii, nu poþi crede în poveºtile acestea. Încercând sã te convingã, încercarea lor risipã-i ªi de timp, ºi de cuvinte; vrei sã vezi, s-atingi, sã pipãi. Te frãmânþi în îndoialã ºi-n dureri nespuse pânã Sã-þi gãseºti din nou credinþa. Tocmai peste-o sãptãmânã, La apostoli Domnul iarãºi în prezenþa ta apare; ªi vãzându-l, adorându-l, bucuria ta e mare. Noi, ce nu putem atinge coasta, rãnile divine, Alergãm, o, sfinte Toma, cu încredere la tine. Izgoneºte îndoiala, dã luminã pentru minte, Întãreºte-ne credinþa, dã-ne dragoste fierbinte. Slavã, cinste ºi mãrire lui Cristos de-a pururi fie-i Pe pãmânt, precum în ceruri, în lãcaºul veºniciei. El pe noi, care strãbatem prin credinþã-a vieþii cale, Într-o zi sã ne primeascã la vederea feþei sale. Amin. PSALMODIA Ant. 1 Toma a zis: „Doamne, nu ºtim unde te duci ºi cum putem ºti calea?” Isus i-a spus: „Eu sunt calea, adevãrul ºi viaþa”. Psalmul 62 (63),2-9 Sufletul însetat de Dumnezeu Cel care pãrãseºte lucrãrile întunericului vegheazã pentru Dumnezeu.
12
29 iunie, sfântul Toma, apostol
2
Dumnezeule, tu eºti Dumnezeul meu, * pe tine te caut dis-de-dimineaþã. Sufletul meu e însetat de tine, † pe tine te doreºte trupul meu, * ca un pãmânt pustiu, uscat ºi fãrã apã. 3 Astfel te-am cãutat în sanctuarul tãu, * ca sã contemplu puterea ºi mãreþia ta. 4 Îndurarea ta preþuieºte mai mult decât viaþa, * de aceea buzele mele te laudã. 5 Te voi binecuvânta toatã viaþa mea * ºi voi ridica mâinile mele invocând numele tãu. 6 Ca ºi cum m-aº sãtura cu mãduvã ºi grãsime, * aºa se desfatã buzele mele când gura mea te laudã, 7 când îmi amintesc de tine în aºternutul meu * ºi mã gândesc la tine în ceasurile de veghe, noaptea. 8 Pentru cã ai fost ajutorul meu, * la umbra aripilor tale tresalt de bucurie. 9 Mã ataºez de tine cu tot sufletul * ºi dreapta ta mã ocroteºte. Ant. Toma a zis: „Doamne, nu ºtim unde te duci ºi cum putem ºti calea?” Isus i-a spus: „Eu sunt calea, adevãrul ºi viaþa”. Ant. 2 Toma, numit Geamãnul, nu era cu ei când a venit Isus. Ceilalþi ucenici i-au spus: „L-am vãzut pe Domnul”, aleluia! Cântarea
Dan 3,57-88.56
Toatã creatura sã-l laude pe Domnul Aduceþi laudã Dumnezeului nostru, voi, toþi slujitorii lui! (Ap 19,5). 57
Binecuvântaþi-l, toate lucrãrile Domnului, pe Domnul, * lãudaþi-l ºi preamãriþi-l în veci! 58 Binecuvântaþi-l, ceruri, pe Domnul, * 59 binecuvântaþi-l, îngeri ai Domnului, pe Domnul!
Laudele 60
13
Binecuvântaþi-l, toate apele care sunteþi deasupra cerului, pe Domnul, * 61 sã-l binecuvânteze orice putere pe Domnul! 62 Binecuvântaþi-l, soare ºi lunã, pe Domnul, * 63 binecuvântaþi-l, stele ale cerului, pe Domnul! 64 Binecuvântaþi-l, ploi ºi rouã, pe Domnul, * 65 binecuvântaþi-l, toate vânturile, pe Domnul! 66 Binecuvântaþi-l, foc ºi cãldurã, pe Domnul, * 67 binecuvântaþi-l, frig ºi arºiþã, pe Domnul! 68 Binecuvântaþi-l, rouã ºi chiciurã, pe Domnul, * 69 binecuvântaþi-l, ger ºi îngheþ, pe Domnul! 70 Binecuvântaþi-l, gheþuri ºi zãpezi, pe Domnul, * 71 binecuvântaþi-l, nopþi ºi zile, pe Domnul! 72 Binecuvântaþi-l, luminã ºi întuneric, pe Domnul, * 73 binecuvântaþi-l, fulgere ºi nori, pe Domnul! 74 Sã-l binecuvânteze pãmântul pe Domnul, * sã-l laude ºi sã-l preamãreascã în veci! 75 Binecuvântaþi-l, munþi ºi dealuri, pe Domnul, * 76 binecuvântaþi-l, tot ce rãsare pe pãmânt, pe Domnul! 77 Binecuvântaþi-l, mãri ºi râuri, pe Domnul, * 78 binecuvântaþi-l, izvoare, pe Domnul! 79 Binecuvântaþi-l, balene ºi tot ce miºcã în ape, pe Domnul, * 80 binecuvântaþi-l, toate pãsãrile cerului, pe Domnul! 81 Binecuvântaþi-l, fiare ºi dobitoace, pe Domnul, * 82 binecuvântaþi-l, voi, fii ai oamenilor, pe Domnul! 83 Binecuvânteazã-l, Israele, pe Domnul, * lãudaþi-l ºi preamãriþi-l în veci! 84 Binecuvântaþi-l, preoþi ai Domnului, pe Domnul, * 85 binecuvântaþi-l, slujitori ai Domnului, pe Domnul! 86 Binecuvântaþi-l, duhuri ºi suflete ale drepþilor, pe Domnul, * 87 binecuvântaþi-l, sfinþi ºi smeriþi cu inima, pe Domnul!
14
29 iunie, sfântul Toma, apostol
88
Binecuvântaþi-l, voi, Anania, Azaria ºi Misael, pe Domnul, * lãudaþi-l ºi preamãriþi-l în veci! Sã binecuvântãm pe Tatãl ºi pe Fiul ºi pe Duhul Sfânt, * sã-l lãudãm ºi sã-l preamãrim în veci! 56 Binecuvântat eºti în tãria cerului, * vrednic de laudã ºi preamãrit în veci! La sfârºitul acestei cântãri nu se spune Slavã Tatãlui.
Ant. Toma, numit Geamãnul, nu era cu ei când a venit Isus. Ceilalþi ucenici i-au spus: „L-am vãzut pe Domnul”, aleluia! Ant. 3 Pune mâna ºi cunoaºte locul cuielor ºi nu fi necredincios, ci credincios, aleluia! Psalmul 149 Noua cântare a sfinþilor Fiii Bisericii, fiii noului popor, vor tresãlta de bucurie pentru regele lor: pentru Cristos (Hesychius). 1
Cântaþi Domnului un cântec nou, * lauda lui în adunarea credincioºilor sãi. 2 Sã se bucure Israel de creatorul sãu, * sã tresalte de bucurie fiii Sionului pentru regele lor. 3 Sã laude numele lui în dansuri, * sã-i cânte psalmi cu harpa ºi cu cetera. 4 Cãci Domnul îl iubeºte pe poporul sãu * ºi-i încoroneazã pe cei smeriþi cu mântuire. 5 Sã tresalte de bucurie în mãrire, credincioºii lui, * sã scoatã strigãte de bucurie în aºternutul lor. 6 Gura sã le fie plinã de laudele Domnului; * ºi sãbii cu douã tãiºuri sã fie în mâinile lor, 7 ca sã arunce rãzbunare asupra neamurilor * ºi pedeapsã asupra popoarelor;
Laudele
15
8
ca sã-i lege pe regii lor în lanþuri * ºi pe mai-marii lor în cãtuºe de fier, 9 ca sã facã cu ei judecata care a fost scrisã; * aceasta este o cinste pentru toþi credincioºii lui. Ant. Pune mâna ºi cunoaºte locul cuielor ºi nu fi necredincios, ci credincios, aleluia! LECTURA SCURTà Ef 2,19-22 Aºadar, voi nu mai sunteþi strãini ºi nici oaspeþi, ci sunteþi concetãþeni ai sfinþilor ºi oameni de casã ai lui Dumnezeu, zidiþi pe temelia apostolilor ºi a profeþilor, piatra unghiularã fiind Cristos Isus. În el, toatã construcþia, ca un ansamblu armonios, se înalþã ca un templu sfânt în Domnul, în care ºi voi sunteþi zidiþi ca sã deveniþi o locuinþã a lui Dumnezeu prin Duhul. RESPONSORIUL SCURT R. Îi vei pune pe ei conducãtori * peste tot pãmântul. Îi vei pune. V. Vor aminti numele tãu, Doamne, * peste tot pãmântul. Slavã Tatãlui. Îi vei pune. Ant. la Benedictus: Pentru cã m-ai vãzut, Toma, ai crezut. Fericiþi aceia care n-au vãzut ºi au crezut, aleluia! CÂNTAREA DIN EVANGHELIE – BENEDICTUS Lc 1,68-79 Despre Mesia ºi Înaintemergãtorul sãu 68 Binecuvântat este Domnul, Dumnezeul lui Israel, * pentru cã a vizitat ºi a rãscumpãrat poporul sãu, 69 ºi ne-a înãlþat o putere de mântuire * în casa lui David, slujitorul sãu, 70 precum a promis prin gura sfinþilor sãi profeþi * care au fost în vechime, 71 sã ne mântuiascã de vrãjmaºii noºtri * ºi de mâna tuturor acelora care ne urãsc. 72 Astfel îºi aratã îndurarea faþã de pãrinþii noºtri * ºi îºi aduce aminte de legãmântul sãu cel sfânt.
16
29 iunie, sfântul Toma, apostol
73
De jurãmântul pe care l-a fãcut lui Abraham, pãrintele nostru, * cã ne va dãrui harul, 74 ca, eliberaþi din mâna duºmanilor noºtri, * sã-i slujim fãrã teamã, 75 în sfinþenie ºi dreptate, sub privirea lui, * în toate zilele vieþii noastre. 76 Iar tu, copile, profet al Celui Preaînalt te vei chema: * cãci vei merge înaintea Domnului sã pregãteºti cãile sale, 77 pentru a da poporului sãu cunoºtinþa mântuirii * întru iertarea pãcatelor, 78 prin iubirea îndurãtoare a Dumnezeului nostru, * cu care ne va vizita, Cel care Rãsare din înãlþime 79 ca sã lumineze pe cei care se aflã în întuneric ºi în umbra morþii * ºi sã îndrepte paºii noºtri pe calea pãcii. Slavã Tatãlui ºi Fiului * ºi Sfântului Duh. Precum era la început ºi acum ºi pururea * ºi în vecii vecilor. Amin. Ant. Pentru cã m-ai vãzut, Toma, ai crezut. Fericiþi aceia care n-au vãzut ºi au crezut, aleluia! RUGÃCIUNEA UNIVERSALÃ Fraþilor preaiubiþi, având moºtenire cereascã primitã de la apostoli, sã-i mulþumim lui Dumnezeu, Tatãl nostru, pentru toate darurile lui: Pe tine te laudã, Doamne, corul apostolilor! Fii lãudat, Doamne, pentru ospãþul trupului ºi sângelui Fiului tãu, lãsat nouã prin apostoli, – prin care primim hranã ºi viaþã. Pe tine te laudã, Doamne, corul apostolilor! Fii lãudat, Doamne, pentru ospãþul cuvântului tãu, pregãtit nouã de apostoli, – prin care primim luminã ºi bucurie. Pe tine te laudã, Doamne, corul apostolilor!
Ora medie
17
Fii lãudat, Doamne, pentru Biserica ta sfântã, ziditã pe temelia apostolilor, – prin care suntem uniþi într-un singur trup. Pe tine te laudã, Doamne, corul apostolilor! Fii lãudat, Doamne, pentru baia Botezului ºi a Penitenþei, încredinþatã apostolilor, – prin care suntem spãlaþi de toate pãcatele. Pe tine te laudã, Doamne, corul apostolilor! Tatãl nostru. Rugãciunea de încheiere Dã-ne harul, te rugãm, Dumnezeule atotputernic, sã celebrãm cu bucurie sãrbãtoarea sfântului apostol Toma, ca sã fim alinaþi ºi întãriþi necontenit de ocrotirea lui ºi, crezând, sã avem viaþã în numele aceluia pe care el l-a recunoscut drept Domn ºi Stãpân, Isus Cristos, Fiul tãu, care, fiind Dumnezeu, împreunã cu tine vieþuieºte ºi domneºte, în unire cu Duhul Sfânt, în toþi vecii vecilor. R. Amin. Dacã se recitã individual, se face încheierea astfel:
Domnul sã ne binecuvânteze, sã ne apere de orice rãu ºi sã ne ducã la viaþa veºnicã. R. Amin. Ora medie V. Dumnezeule, vino în ajutorul meu. R. Doamne, grãbeºte-te sã mã ajuþi.
Slavã Tatãlui, ºi Fiului, ºi Sfântului Duh. Precum era la început, ºi acum, ºi pururea, ºi în vecii vecilor. Amin. Aleluia. IMNUL O, Dumnezeule preasfânt, Luminã tu ne dai în zori, Iar la amiazã ne cobori, De sus, cãldurã pe pãmânt.
29 iunie, sfântul Toma, apostol
18
Al patimii nãvalnic foc Tu stinge-l, Doamne, în noi toþi; Din inimi ura sã o scoþi ªi dragoste sã pui în loc. Sã fie Tatãl lãudat, ªi Fiul cel nãscut din el, ªi Duhul dragostei, la fel, Primeascã cinste ne-ncetat. Amin. PSALMODIA Ant. Iatã, eu sunt cu voi în toate zilele pânã la sfârºitul lumii. Psalmul 122 (123) Încrederea poporului în Dumnezeu Doi orbi... au strigat: „Doamne, Fiul lui David, ai milã de noi!” (Mt 20,30). 1 Cãtre tine îmi ridic ochii, * cãtre tine, care locuieºti în ceruri. 2 Iatã, ca ochii slujitorilor spre mâna stãpânilor, * ca ochii slujitoarei spre mâna stãpânei sale, aºa sunt ochii noºtri îndreptaþi spre Domnul, Dumnezeul nostru, * pânã când ne va arãta îndurarea sa. 3 Ai milã de noi, Doamne, ai milã de noi, * cãci suntem prea sãtui de ocarã. 4 Prea sãtul ne este sufletul † de batjocurile celor care ne urãsc, * de dispreþul celor îngâmfaþi. Psalmul 123 (124) Ajutorul nostru este în numele Domnului Domnul i-a zis lui Paul: „Nu-þi fie teamã... cãci eu sunt cu tine!” (Fap 18,9-10).
Vesperele II 1
De n-ar fi fost Domnul de partea noastrã – s-o spunã Israel, – † 2 de n-ar fi fost Domnul de partea noastrã, * când oameni s-au ridicat împotriva noastrã, 3 atunci ne-ar fi înghiþit de vii * în focul mâniei lor; 4 atunci ne-ar fi înecat apele, † ar fi trecut râurile peste sufletul nostru, * 5 atunci ar fi trecut peste noi valuri nãprasnice. 6 Binecuvântat sã fie Domnul, * care nu ne-a lãsat pradã dinþilor lor! 7 Sufletul nostru a scãpat † ca o pasãre din laþul vânãtorului: * laþul s-a rupt ºi noi am scãpat. 8 Ajutorul nostru este în numele Domnului, * care a fãcut cerul ºi pãmântul. Psalmul 124 (125) Domnul este ocrotitorul poporului sãu Pacea lui Dumnezeu asupra lui Israel (Gal 6,16). 1 Cei care se încred în Domnul sunt ca Muntele Sionului: * el nu se clatinã, ci rãmâne în veac. 2 Munþii înconjoarã Ierusalimul, † ºi Domnul stã împrejurul poporului sãu * de acum ºi pânã-n veac. 3 Sceptrul celui nelegiuit nu va rãmâne peste moºtenirea celor drepþi, * ca nu cumva cei drepþi sã-ºi întindã mâinile spre nelegiuire. 4 Fã bine, Doamne, celor buni * ºi celor drepþi cu inima, 5 iar pe cei ce se abat pe cãrãri strâmbe † Domnul îi va aduna cu cei care sãvârºesc fãrãdelegea. * Pace peste Israel!
19
20
29 iunie, sfântul Toma, apostol
Ant. Iatã, eu sunt cu voi în toate zilele pânã la sfârºitul lumii. LECTURA SCURTÃ Fap 5,12a.14 Prin mâinile apostolilor se fãceau semne ºi multe minuni în popor. Iar numãrul celor care credeau, o mulþime de bãrbaþi ºi de femei, se mãrea din ce în ce mai mult prin Domnul. V. Ei au pãzit învãþãturile Domnului. R. ªi poruncile lui. Rugãciunea de încheiere Dã-ne harul, te rugãm, Dumnezeule atotputernic, sã celebrãm cu bucurie sãrbãtoarea sfântului apostol Toma, ca sã fim alinaþi ºi întãriþi necontenit de ocrotirea lui ºi, crezând, sã avem viaþã în numele aceluia pe care el l-a recunoscut drept Domn ºi Stãpân, Isus Cristos, Fiul tãu, care, fiind Dumnezeu, vieþuieºte ºi domneºte în vecii vecilor. R. Amin. Se încheie, cel puþin când se recitã comun, cu aclamaþia:
Sã-l binecuvântãm pe Domnul. R. Mulþumim lui Dumnezeu. Vesperele V. Dumnezeule, vino în ajutorul meu. R. Doamne, grãbeºte-te sã mã ajuþi.
Slavã Tatãlui, ºi Fiului, ºi Sfântului Duh. Precum era la început, ºi acum, ºi pururea, ºi în vecii vecilor. Amin. Aleluia. IMNUL E-n cer sãrbãtoare, se-aude cântare, La fel pe pãmânt bucuria e mare; Biserica-ntreagã în imnuri îi cântã Pe marii apostoli ºi viaþa lor sfântã.
Vesperele
Voi, stâlpi de luminã, cu voi o sã vinã La urmã Cristos, judecata s-o þinã; Primiþi azi prinosul de gânduri alese ªi ruga ce-acuma din inimi ne iese. Slãvite vi-s mâinile, mâini salvatoare, Ce þin ale cerului sfinte zãvoare. Prin rugile voastre, Cristos ne dezlege De rãu, de pãcat ºi de fãrãdelege. Pustiu ne e gândul ºi inima goalã, Cumplit suferim de-a pãcatului boalã; Simþim cã n-avem pentru cer vreo arvunã, Râvnim la o viaþã, mai sfântã, mai bunã. Isus când pe nori la sfârºit va apare Cu sfinþii sãi îngeri, în glorie mare, La dreapta dorim ºi pe noi sã ne punã, Cu voi pe vecie sã fim împreunã. Cristos sã primeascã mãrire, onoare, El care-a voit pe pãmânt sã coboare. În drumul spre cer ale sale cuvinte Sunt far luminos ºi-ndreptar pentru minte. Amin. PSALMODIA Ant. 1 Voi aþi rãmas cu mine în încercãrile mele. Psalmul 115 (116 B) Eu mi-am pãstrat credinþa chiar ºi atunci când spuneam: * „Sunt foarte nefericit”. 11 Am spus în tulburarea mea: * „Tot omul este mincinos”. 12 Ce-i voi da în schimb Domnului * pentru tot binele pe care mi l-a fãcut? 13 Voi lua potirul mântuirii * ºi voi invoca numele Domnului. 14 Voi împlini fãgãduinþele fãcute Domnului * de faþã cu tot poporul sãu. 10
21
22
29 iunie, sfântul Toma, apostol
15
Lucru de preþ este în faþa Domnului * moartea credincioºilor sãi. 16 Ascultã-mã, Doamne, cãci sunt slujitorul tãu, * eu, slujitorul tãu, ºi fiul slujitoarei tale; tu ai sfãrâmat lanþurile mele. † 17 Îþi voi aduce jertfã de laudã * ºi voi invoca numele Domnului. 18 Voi împlini fãgãduinþele fãcute Domnului * de faþã cu tot poporul sãu, 19 în curþile casei Domnului, * în mijlocul tãu, Ierusalime! Ant. Voi aþi rãmas cu mine în încercãrile mele. Ant. 2 Eu sunt în mijlocul vostru ca unul care slujeºte. Psalmul 125 (126) Când Domnul i-a întors pe locuitorii Sionului din robie, * ni se pãrea cã visãm. 2 Atunci gura ni s-a umplut de strigãte de bucurie * ºi limba de cântãri de veselie. Atunci se spunea printre neamuri: * „Lucruri mari a fãcut Domnul pentru ei”. 3 Lucruri mari a fãcut Domnul pentru noi, * ºi suntem plini de bucurie. 4 Întoarce, Doamne, robii noºtri, * ca pâraiele în Negheb. 5 Cei care seamãnã cu lacrimi * vor secera cu bucurie. 6 Plecând, mergeau ºi plângeau, aruncând în pãmânt sãmânþa; * venind, se întorceau cu veselie, adunându-ºi snopii. Ant. Eu sunt în mijlocul vostru ca unul care slujeºte. 1
Ant. 3 De acum nu vã mai numesc slujitori, ci prieteni, cãci toate câte le-am auzit de la Tatãl meu vi le-am fãcut cunoscute.
Vesperele
23
Cântarea Ef 1,3-10 Binecuvântat sã fie Dumnezeu ºi Tatãl Domnului nostru Isus Cristos, * care ne-a copleºit cu binecuvântarea sa spiritualã în ceruri, în Cristos. 4 În el, Dumnezeu ne-a ales înainte de întemeierea lumii, * ca sã fim sfinþi ºi fãrã prihanã în faþa lui, în dragoste. 5 El a orânduit de mai înainte † sã fim adoptaþi ca fii, prin Isus Cristos, în el, * dupã bunul plac al voinþei sale, 6 spre lauda gloriei harului sãu, * pe care ni l-a dãruit prin Fiul sãu preaiubit. 7 Prin sângele lui avem rãscumpãrarea, * iertarea pãcatelor; prin bogãþia harului sãu † 8 care a prisosit în noi, * în toatã înþelepciunea ºi înþelegerea. 9 El ne-a descoperit misterul voinþei sale * dupã bunãvoinþa sa, pe care îl hotãrâse de mai înainte în el, * 10 ca sã-l înfãptuiascã la împlinirea timpurilor, recapitulând toate în Cristos, * cele din cer ºi cele de pe pãmânt. 3
Ant. De acum nu vã mai numesc slujitori, ci prieteni, cãci toate câte le-am auzit de la Tatãl meu vi le-am fãcut cunoscute. LECTURA SCURTÃ Ef 4,11-13 Cristos i-a dat pe unii ca apostoli, pe alþii ca profeþi, pe alþii ca evangheliºti, pe alþii ca pãstori ºi învãþãtori, pentru desãvârºirea sfinþilor în vederea lucrãrii slujirii spre edificarea trupului lui Cristos, pânã când vom ajunge toþi la unitatea credinþei ºi a cunoaºterii Fiului lui Dumnezeu, la omul desãvârºit, la mãsura staturii plinãtãþii lui Cristos.
24
29 iunie, sfântul Toma, apostol
RESPONSORIUL SCURT R. Vestiþi printre neamuri * mãrirea Domnului. Vestiþi. V. La toate popoarele, faptele lui minunate, * mãrirea
Domnului. Slavã Tatãlui. Vestiþi. Ant. la Magnificat: Mi-am pus degetul în urmele cuielor ºi mâna în rana coastei lui ºi am spus: „Domnul meu ºi Dumnezeul meu!” Aleluia! CÂNTAREA DIN EVANGHELIE – MAGNIFICAT Lc 1,46-55 Tresãltarea de bucurie a sufletului în Domnul 46
Sufletul meu * îl preamãreºte pe Domnul 47 ºi duhul meu tresaltã de bucurie * în Dumnezeu, mântuitorul meu, 48 cãci a privit la smerenia slujitoarei sale. * Iatã, de acum toate popoarele mã vor numi fericitã, 49 cãci mi-a fãcut lucruri mari Cel Atotputernic, * ºi numele lui e sfânt. 50 Milostivirea lui rãmâne din neam în neam * peste cei ce se tem de el. 51
A arãtat puterea braþului sãu, * i-a risipit pe cei mândri în cugetul inimii lor, 52 i-a dat jos de pe tron pe cei puternici * ºi i-a înãlþat pe cei smeriþi; 53 pe cei flãmânzi i-a copleºit cu bunuri, * iar pe cei bogaþi i-a lãsat cu mâinile goale. 54
L-a sprijinit pe Israel, slujitorul sãu, * amintindu-ºi de îndurarea sa, 55 dupã cum a promis pãrinþilor noºtri, * lui Abraham ºi urmaºilor lui în veci. Slavã Tatãlui ºi Fiului * ºi Sfântului Duh.
Vesperele
25
Precum era la început ºi acum ºi pururea * ºi în vecii vecilor. Amin. Ant. Mi-am pus degetul în urmele cuielor ºi mâna în rana coastei lui ºi am spus: „Domnul meu ºi Dumnezeul meu!” Aleluia! RUGÃCIUNEA UNIVERSALÃ Fraþilor, zidiþi fiind pe temelia apostolilor, sã ne rugãm Tatãlui atotputernic pentru poporul sãu sfânt: Adu-þi aminte, Doamne, de Biserica ta! Tatã, care ai voit ca Fiul tãu înviat din morþi sã se arate mai întâi apostolilor, – dã-ne harul sã-i fim martori pânã la marginile pãmântului. Tu, care l-ai trimis pe Fiul tãu în lume ca sã ducã vestea cea bunã sãracilor, – fã ca evanghelia sã fie vestitã la toatã fãptura. Tu, care l-ai trimis pe Fiul tãu sã semene sãmânþa cuvântului, – dã-ne ca, semãnând cuvântul cu trudã, sã adunãm roadele cu bucurie. Tu, care l-ai trimis pe Fiul tãu sã împace lumea cu tine prin sângele sãu, – dã-ne harul sã conlucrãm cu toþii la împãcarea cu tine ºi între noi. Tu, care l-ai aºezat pe Fiul tãu în ceruri, la dreapta ta, – primeºte-i pe cei rãposaþi în împãrãþia fericitã. Tatãl nostru. Rugãciunea de încheiere Dã-ne harul, te rugãm, Dumnezeule atotputernic, sã celebrãm cu bucurie sãrbãtoarea sfântului apostol Toma, ca sã fim alinaþi ºi întãriþi necontenit de ocrotirea lui ºi, crezând, sã avem viaþã în numele aceluia pe care el l-a recunoscut drept Domn ºi Stãpân, Isus Cristos, Fiul tãu, care, fiind Dumnezeu, împreunã cu tine
29 iunie, sfântul Toma, apostol
26
vieþuieºte ºi domneºte, în unire cu Duhul Sfânt, în toþi vecii vecilor. R. Amin. Dacã se recitã individual, se face încheierea astfel:
Domnul sã ne binecuvânteze, sã ne apere de orice rãu ºi sã ne ducã la viaþa veºnicã. R. Amin. Completoriul V. Dumnezeule, vino în ajutorul meu. R. Doamne, grãbeºte-te sã mã ajuþi.
Slavã Tatãlui, ºi Fiului, ºi Sfântului Duh. Precum era la început, ºi acum, ºi pururea, ºi în vecii vecilor. Amin. Aleluia. IMNUL Acum, când e timpul de mers la culcare, În rugã mai cerem o datã-ndurare: Privirile tale ce pururi sunt treze Asuprã-ne, Doamne, mereu sã vegheze. În vis mintea noastrã te aibã pe tine Iar inima noastrã de doru-þi suspine, Te cânte pe tine, te simtã aproape, Sã nu laºi ca bezna de tot sã ne-ngroape. Ne fie odihna ºi somnul în pace; Cât timp trupul nostru puterea-ºi reface, ªi-i noapte adâncã, ºi bezna dominã, Ne fii tu, Cristoase, în beznã luminã. Rugãmu-ne þie cu fruntea plecatã, Ascultã-ne ruga, cerescule Tatã, Cu Fiul cel care-i cu tine de-o fire ªi Duhul cel Sfânt cel ce-i Duh de iubire. Amin. PSALMODIA Ant. Trupul meu se va odihni în speranþã. Psalmul 15 (16) Domnul e partea mea de moºtenire
Completoriul
27
Dumnezeu l-a înviat pe Isus, eliberându-l de durerile morþii (Fap 2,24). 1 Pãzeºte-mã, Dumnezeule, * pentru cã mã încred în tine. 2 I-am spus Domnului: „Tu eºti Dumnezeul meu, * fericirea mea e numai la tine”. 3 În sfinþii care sunt pe pãmânt, în cei puternici, * în ei era toatã plãcerea mea. 4 κi înmulþesc durerile cei care umblã dupã zei strãini, † dar eu nu le voi aduce nici o jertfã cu vãrsare de sânge, * nici nu voi rosti numele lor cu buzele mele. 5 Domnul este partea mea de moºtenire ºi cupa mea cu sorþi, * tu eºti acela care ai în mânã soarta mea. 6 Sorþii mei au cãzut pe terenul cel mai bun, * într-adevãr, moºtenirea mea e minunatã. 7 Îl binecuvântez pe Domnul care mi-a dat înþelepciune, * la aceasta pânã ºi noaptea mã îndeamnã inima. 8 Îl am mereu în faþa ochilor pe Domnul; * dacã el este la dreapta mea, nu mã clatin. 9 De aceea inima mea se bucurã † ºi sufletul meu tresaltã de bucurie; * ba chiar ºi trupul meu se va odihni în speranþã, 10 deoarece nu vei lãsa sufletul meu în locuinþa morþilor, * nici nu vei îngãdui ca sfântul tãu sã vadã putrezirea. 11 Tu îmi vei arãta cãrarea vieþii; † în faþa ta sunt bucurii nespuse * ºi desfãtãri veºnice la dreapta ta. Ant. Trupul meu se va odihni în speranþã. 1Tes 5,23 LECTURA SCURTà Însuºi Dumnezeul pãcii sã vã sfinþeascã în mod desãvârºit ºi fiinþa voastrã întreagã: duhul, sufletul ºi
28
29 iunie, sfântul Toma, apostol
trupul sã se pãstreze fãrã prihanã pentru venirea Domnului nostru Isus Cristos. RESPONSORIUL SCURT R. În mâinile tale, Doamne, * încredinþez sufletul meu. În mâinile tale. V. Ne-ai rãscumpãrat, Doamne, Dumnezeul adevãrului, * îþi încredinþez sufletul meu. Slavã Tatãlui. În mâinile tale. Ant. Mântuieºte-ne, Doamne, când veghem, ocroteºte-ne când dormim, ca sã veghem cu Cristos ºi sã ne odihnim în pace. CÂNTAREA DIN EVANGHELIE – NUNC DIMITTIS Lc 2,29-32 Cristos - lumina neamurilor ºi slava lui Israel 29 Acum slobozeºte pe slujitorul tãu, Stãpâne, * dupã cuvântul tãu, în pace, 30 cãci au vãzut ochii mei * mântuirea ta, 31 pe care ai pregãtit-o * înaintea tuturor popoarelor, 32 luminã spre luminarea neamurilor * ºi slava poporului tãu, Israel. Ant. Mântuieºte-ne, Doamne, când veghem, ocroteºte-ne când dormim, ca sã veghem cu Cristos ºi sã ne odihnim în pace. Rugãciunea de încheiere Doamne, Dumnezeul nostru, te rugãm sã ne dãruieºti un somn liniºtit spre a ne odihni de truda zilei pentru ca, reînnoiþi pururi prin ajutorul tãu, sã-þi putem sluji cu trupul ºi cu sufletul. Prin Cristos, Domnul nostru. R. Amin. Apoi se spune binecuvântarea, chiar ºi atunci când se recitã în particular:
Noapte liniºtitã ºi sfârºit bun sã ne dea nouã atotputernicul Dumnezeu. R. Amin.
Antifone finale cãtre sfânta Fecioarã Maria
29
Antifone finale cãtre sfânta Fecioarã Maria Apoi se spune una dintre urmãtoarele antifone:
Bucurã-te, Regina cerului, aleluia, cãci acela pe care ai fost vrednicã sã-l porþi, aleluia a înviat precum a zis, aleluia! Roagã-te pentru noi lui Dumnezeu, aleluia! Sau:
Te bucurã, a cerului Reginã, A îngerilor Doamnã ºi Stãpânã. Tu-ai odrãslit mlãdiþa mântuirii ªi poartã eºti luminii nemuririi! Te bucurã, Fecioarã preaslãvitã, Decât fãptura toatã mai mãritã! Te salutãm, a cerului minune; Du la Cristos a noastrã rugãciune! Sau:
Bucurã-te, Reginã, Maica milei, viaþa, mângâierea ºi speranþa noastrã, bucurã-te! Cãtre tine strigãm, surghiuniþii fii ai Evei; cãtre tine suspinãm, gemând ºi plângând în aceastã vale de lacrimi. Aºadar, Mijlocitoarea noastrã, întoarce spre noi ochii tãi cei milostivi ºi, dupã surghiunul acesta, aratã-ni-l nouã pe Isus, binecuvântatul rod al trupului tãu. O milostivã, o blândã, o dulce Fecioarã Marie! Sau:
Sub ocrotirea ta alergãm, sfântã Nãscãtoare de Dumnezeu. Nu ne dispreþui rugãciunile în nevoile noastre, ci ne mântuieºte pururea de toate primejdiile, Fecioarã slãvitã ºi binecuvântatã. Amin.