PREASFÂNTA TREIME Solemnitate Invitatoriul V. Doamne, deschide-mi buzele. R. ªi gura mea va vesti lauda ta.
Ant. Veniþi sã-l adorãm pe Dumnezeul cel adevãrat, unul în Treime ºi întreit în Unitate! Psalmul 94 (95) Chemare la preamãrirea lui Dumnezeu Îndemnaþi-vã unii pe alþii în fiecare zi, pânã când putem zice: „Astãzi!” (Evr 3,13). 1 Veniþi sã cântãm cu veselie Domnului, sã strigãm cu bucurie cãtre stânca mântuirii noastre! 2 Sã mergem înaintea lui cu cântece de laudã ºi în cântãri de psalmi sã-l preamãrim! 3 Cãci mare Dumnezeu este Domnul ºi mare împãrat peste toþi zeii; 4 în mâna lui sunt adâncurile pãmântului ºi ale lui sunt înãlþimile munþilor; 5 a lui este marea, cãci el a fãcut-o, ºi mâinile lui au plãsmuit uscatul. 6 Veniþi sã ne închinãm ºi sã ne plecãm în faþa lui ºi sã îngenunchem înaintea Domnului, creatorul nostru, 7 cãci el este Dumnezeul nostru, iar noi suntem poporul pe care el îl pãstoreºte, turma pe care mâna lui o cãlãuzeºte. 8 O, de aþi asculta astãzi glasul lui: „Nu vã împietriþi inimile ca la Meriba, ca în ziua de la Massa, în pustiu; 9 acolo m-au ispitit pãrinþii voºtri, m-au pus la încercare, deºi au vãzut lucrãrile mele.
2
Preasfânta Treime
10
Patruzeci de ani m-a dezgustat neamul acesta; de aceea am zis: Este un popor cu inima rãtãcitã, 11 nu au cunoscut cãile mele; de aceea am jurat în mânia mea: Nu vor intra în odihna mea!” Slavã Tatãlui, ºi Fiului, ºi Sfântului Duh. Precum era la început, ºi acum, ºi pururea, ºi în vecii vecilor. Amin. Ant. Veniþi sã-l adorãm pe Dumnezeul cel adevãrat, unul în Treime ºi întreit în Unitate! Psalmul cu antifona sa se poate eventual omite, dacã Invitatoriul se spune înainte de Laude.
Oficiul lecturilor V. Dumnezeule, vino în ajutorul meu. R. Doamne, grãbeºte-te sã mã ajuþi.
Slavã Tatãlui, ºi Fiului, ºi Sfântului Duh. Precum era la început, ºi acum, ºi pururea, ºi în vecii vecilor. Amin. Aleluia. IMNUL Tatãlui, ce-a scos din haos marea, cerul ºi pãmântul, Fiului, nãscut din Tatãl, care-i Logosul-Cuvântul, Duhului, ce-i pentru lume foc, cãldurã ºi luminã, Dumnezeului Treimic paradisul i se-nchinã. Dumnezeu în trei persoane; taina tainelor cea mare S-o-nþeleagã, s-o pãtrundã, nici o minte nu-i în stare, Cel ascuns acuma însã înþelegerii ºi minþii E vãzut de cãtre îngeri, îl contemplã-n ceruri sfinþii. Toatã firea preamãreºte marea-i forþã creatoare, Ce-a aprins ºi-a pus pe boltã minunatul, mândrul soare ªi adorã mintea care depãºeºte orice minte, Ce-a aprins iubirea-n inimi ºi cãldura ei fierbinte.
Oficiul lecturilor
3
Cãtre cetele de îngeri ne-ndreptãm acuma gândul, Ne unim cu dânºii glasul, pe Stãpânul lãudându-l, Cu speranþa cã în ceruri vom intra ºi noi odatã ªi vederea faþã-n faþã va fi unica rãsplatã. Amin. PSALMODIA Ant. 1 Vino ºi rãmâi cu noi, unicule Dumnezeu atotputernic, Tatãl ºi Fiul ºi Duhul Sfânt! Psalmul 8 2
Doamne, Dumnezeul nostru, * cât de minunat este numele tãu pe tot pãmântul! Slava ta se înalþã * mai presus de ceruri. 3 Din gura copiilor ºi a pruncilor † þi-ai pregãtit laudã împotriva vrãjmaºilor tãi, * ca sã nimiceºti pe cel rãzvrãtit ºi pe duºman. 4 Când privesc cerurile, lucrãrile mâinilor tale, * luna ºi stelele pe care le-ai fãcut, 5 mã întreb: „Ce este omul cã te gândeºti la el, * sau fiul omului cã-l iei în seamã?” 6 L-ai fãcut cu puþin mai mic decât pe îngeri, † l-ai încununat cu cinste ºi mãreþie. * 7 I-ai dat în stãpânire lucrãrile mâinilor tale, toate le-ai pus la picioarele lui: † 8 oile ºi boii laolaltã, * precum ºi fiarele câmpului, 9 pãsãrile cerului ºi peºtii mãrii, * tot ce strãbate cãile apelor. 10 Doamne, Dumnezeul nostru, * cât de minunat este numele tãu pe tot pãmântul! Ant. Vino ºi rãmâi cu noi, unicule Dumnezeu atotputernic, Tatãl ºi Fiul ºi Duhul Sfânt!
4
Preasfânta Treime
Ant. 2 O, fericitã Treime: Tatãl este iubire, har este Fiul, Duhul Sfânt, comuniune! Psalmul 32 (33) I Bucuraþi-vã, drepþilor, în Domnul; * cei fãrã de prihanã se cuvine sã-i înalþe cântare de laudã. 2 Lãudaþi-l pe Domnul cu harpa; * cântaþi-i cu alãuta cu zece coarde. 3 Cântaþi-i o cântare nouã, * cântaþi cu mãiestrie ºi cu strigãte de veselie. 4 Cãci drept este cuvântul Domnului * ºi toate lucrãrile sale sunt vrednice de crezare. 5 El iubeºte dreptatea ºi adevãrul, * pãmântul este plin de bunãtatea Domnului. 6 Prin cuvântul Domnului au fost fãcute cerurile * ºi prin suflarea gurii lui, toate oºtirile sale. 7 El þine ca într-un burduf apele mãrii * ºi pune în vistierii abisurile. 8 Sã se teamã de Domnul tot pãmântul, * în faþa lui sã tremure toþi locuitorii lumii. 9 Cãci el a spus ºi toate s-au fãcut, * el a poruncit ºi toate au fost create. 10 Domnul destramã planurile naþiunilor, * el zãdãrniceºte hotãrârile popoarelor; 11 dar planul Domnului rãmâne în veci * ºi gândurile inimii sale din neam în neam. Ant. O, fericitã Treime: Tatãl este iubire, har este Fiul, Duhul Sfânt, comuniune! 1
Ant. 3 O, Treime preasfântã: Tatãl, Fiul ºi Duhul Sfânt, începutul, strãlucirea, darul adevãrului! 12
II Fericit este poporul al cãrui Dumnezeu este Domnul, * poporul pe care el ºi l-a ales ca moºtenire.
Oficiul lecturilor
5
13
Domnul priveºte din ceruri, * el îi vede pe toþi fiii oamenilor. 14 Din locuinþa lui sfântã * îi cerceteazã pe toþi locuitorii pãmântului. 15 El singur a plãsmuit inimile lor * ºi le cunoaºte toate faptele. 16 Regele nu se salveazã prin mulþimea armatei, * nici cel viteaz nu scapã prin marea lui putere. 17 Nu ajunge calul pentru a da mântuire * ºi, cu toatã puterea lui, nu poate izbãvi. 18 Iatã, ochii Domnului sunt îndreptaþi spre cei care se tem de el, * spre cei care nãdãjduiesc în mila lui, 19 ca sã scape de la moarte sufletele lor * ºi sã-i hrãneascã în timp de foamete. 20 Sufletul nostru îl aºteaptã pe Domnul; * pentru cã el este ajutorul ºi apãrãtorul nostru, 21 pentru cã în el se va bucura inima noastrã * ºi în numele lui cel sfânt ne-am pus nãdejdea. 22 Fie, Doamne, mila ta asupra noastrã, * precum ºi speranþa noastrã este în tine. Ant. O, Treime preasfântã: Tatãl, Fiul ºi Duhul Sfânt, începutul, strãlucirea, darul adevãrului! V. Cuvântul Domnului a fãcut cerurile. R. ªi suflarea gurii sale, universul.
LECTURA ÎNTÂI Din Scrisoarea întâi a sfântului apostol Paul cãtre Corinteni
2,1-16
Marele mister al voinþei sale Eu, fraþilor, când am venit la voi, am venit sã vã vestesc misterul lui Dumnezeu nu prin mãiestria cuvântului sau prin înþelepciune. 2 Într-adevãr, n-am voit sã ºtiu nimic altceva decât pe Isus Cristos, ºi pe acesta rãstignit. 3 Eu însumi am venit la voi în slãbiciune, cu fricã ºi cuprins de neliniºte, 4 iar cuvântul meu ºi predica mea n-au constat în discursuri convingãtoare ale înþelep1
6
Preasfânta Treime
ciunii omeneºti, ci în adeverirea Duhului ºi a puterii, 5 astfel încât credinþa voastrã sã fie bazatã nu pe înþelepciunea oamenilor, ci pe puterea lui Dumnezeu. 6 Totuºi, noi vorbim de înþelepciune printre cei desãvârºiþi, dar nu de înþelepciunea lumii acesteia, nici a stãpânitorilor acestui veac, care sunt pieritori. 7 Însã noi vorbim de înþelepciunea tainicã a lui Dumnezeu, care a fost þinutã ascunsã, ºi pe care Dumnezeu o hotãrâse înaintea veacurilor spre mãrirea noastrã, 8 pe care nici unul dintre stãpânitorii lumii acesteia n-a cunoscut-o, cãci dacã ar fi cunoscut-o, nu l-ar fi rãstignit pe Domnul gloriei. 9 Însã, dupã cum este scris: Lucruri pe care ochiul nu le-a vãzut ºi urechea nu le-a auzit ºi la inima omului nu s-au suit, pe acestea le-a pregãtit Dumnezeu celor care îl iubesc pe el. 10 Dar nouã ni le-a descoperit Dumnezeu prin Duhul, cãci Duhul cerceteazã toate, chiar ºi profunzimile lui Dumnezeu. 11 De fapt, cine dintre oameni cunoaºte ceea ce este în om, în afarã de duhul omului care este în om? Tot la fel, nimeni nu a cunoscut cele ale lui Dumnezeu în afarã de Duhul lui Dumnezeu. 12 Iar noi nu am primit duhul lumii, ci am primit Duhul care este din Dumnezeu, ca sã cunoaºtem darurile care ne-au fost date de Dumnezeu. 13 Despre acestea vorbim, nu în cuvinte învãþate de la înþelepciunea omeneascã, ci în cuvinte învãþate de la Duh, demonstrând prin cuvintele spirituale realitãþile spirituale. 14 Omul numai cu firea lui nu acceptã cele ale Duhului lui Dumnezeu, cãci pentru el sunt o nebunie, ºi nu le poate cunoaºte, pentru cã acestea trebuie sã fie judecate în mod spiritual. 15 Dimpotrivã, omul spiritual judecã toate, iar el nu este judecat de nimeni. 16 Într-adevãr, cine a cunoscut gândirea Domnului, ca sã-i poatã da învãþãturã? Însã noi avem gândirea lui Cristos. RESPONSORIUL Cf. Ef 1,17.18; 1Cor 2,12a R. Dumnezeul Domnului nostru Isus Cristos, Tatãl gloriei, sã ne dea Duhul înþelepciunii ºi al descoperirii, ca
Oficiul lecturilor
7
sã-l cunoaºtem pe deplin, luminându-ne ochii inimii noastre, * ca sã cunoaºtem care este speranþa chemãrii lui ºi care este bogãþia gloriei moºtenirii sale între cei sfinþi. V. Noi nu am primit duhul lumii, ci l-am primit pe Duhul care este din Dumnezeu. * Ca sã cunoaºtem. LECTURA A DOUA Din Scrisorile sfântului Atanasiu, episcop (Scris. 1, cãtre Serapion, 28-30: PG 26, 594-595. 599)
Lumina, strãlucirea ºi harul în Sfânta Treime ºi din Sfânta Treime Nu ar fi zadarnic dacã am cerceta tradiþia veche, doctrina ºi credinþa Bisericii catolice, adicã cea pe care Domnul ne-a învãþat-o, pe care apostolii au predicat-o ºi pe care sfinþii pãrinþi au pãstrat-o. Cãci pe ea a fost întemeiatã Biserica ºi, dacã cineva se îndepãrteazã de ea, nu mai poate fi creºtin ºi nici nu mai poate sã poarte acest nume. Existã, aºadar, o Treime sfântã ºi perfectã, cunoscutã ca Tatãl ºi Fiul ºi Sfântul Duh; ea nu are nimic strãin sau adãugat din afarã; ea nu este constituitã din Creator ºi realitãþi create, ci este în întregime putere creatoare ºi eficientã. Ea este asemenea sieºi ºi indivizibilã prin natura ei, iar lucrarea ei este unicã. Într-adevãr, Tatãl le face toate prin Cuvânt, în Duhul Sfânt, ºi astfel, unitatea Sfintei Treimi este pãstratã. De aceea, în Bisericã este vestit un singur Dumnezeu care este peste toate, prin toþi ºi în toþi (cf. Ef 4,6). Desigur, el este peste toate ca Tatã, ca principiu ºi ca origine; prin toþi, adicã prin Cuvânt; în sfârºit, în toþi, în Duhul Sfânt. Sfântul Paul, când le scrie corintenilor despre realitãþile spirituale, conduce toate lucrurile la un singur Dumnezeu, Tatãl, ca la capul lor: Existã diferite daruri, dar este acelaºi Duh. Sunt diferite slujiri, dar este acelaºi Domn. Sunt diferite lucrãri, dar este acelaºi Dumnezeu care lucreazã toate în toþi (1Cor 12,4-6). Cãci darurile pe care Duhul le împarte fiecãruia sunt date de Tatãl prin Cuvânt. Într-adevãr, tot ce este al
8
Preasfânta Treime
Tatãlui este ºi al Fiului. Prin urmare, bunurile date de Fiul în Duhul Sfânt sunt adevãrate daruri ale Tatãlui. De asemenea, când Duhul este în noi, în noi este ºi Cuvântul de la care îl primim, iar în Cuvânt este ºi Tatãl. Astfel, se împlineºte cuvântul: Eu ºi Tatãl vom veni la el ºi ne vom face locuinþã la el (In 14,23). Cãci acolo unde este lumina, acolo este ºi strãlucirea ei; unde este strãlucirea ei, acolo este, de asemenea, ºi eficacitatea ei ºi harul ei strãlucitor. Acelaºi lucru ni-l învaþã Paul în Scrisoarea a doua cãtre Corinteni, cu aceste cuvinte: Harul Domnului nostru Isus Cristos ºi iubirea lui Dumnezeu Tatãl ºi împãrtãºirea Sfântului Duh sã fie cu voi toþi (2Cor 13,13). Într-adevãr, harul ºi darul, care sunt date în Sfânta Treime, sunt date de Tatãl prin Fiul în Duhul Sfânt. Dupã cum harul este dat de Tatãl prin Fiul, tot aºa, noi nu putem fi pãrtaºi la dar decât în Duhul Sfânt. Fiind pãrtaºi la el, avem iubirea Tatãlui, harul Fiului ºi împãrtãºirea Duhului sãu. RESPONSORIUL R. Sã-l binecuvântãm pe Tatãl, ºi pe Fiul, ºi pe Duhul Sfânt. * Sã-l lãudãm ºi sã-l preaînãlþãm în veci. V. Binecuvântat este Dumnezeu în tãria cerului ºi vrednic de laudã ºi de mãrire în veci. * Sã-l lãudãm. IMNUL TE DEUM Pe tine, Dumnezeule, te lãudãm, Pe tine, Doamne, te mãrturisim. Pe tine, veºnicul Pãrinte, Tot pãmântul te cinsteºte. Þie toþi îngerii, cerurile ºi toate puterile, Heruvimii ºi serafimii îþi cântã fãrã încetare: Sfânt, sfânt, sfânt e Domnul, Dumnezeul Sabaot! Plin e cerul ºi pãmântul de mãrirea slavei tale! Pe tine te mãreºte corul preaslãvit al apostolilor; Pe tine te slãveºte Numãrul vrednic de laudã al profeþilor;
Oficiul lecturilor
9
Pe tine te laudã ceata strãlucitã a martirilor; Pe tine te mãrturiseºte sfânta Bisericã Pe toatã faþa pãmântului: Pe tine, Tatãl, a cãrui slavã este fãrã de sfârºit, ªi pe Fiul tãu, unic, adevãrat ºi vrednic de închinare, ªi pe Duhul Sfânt, Mângâietorul. Tu eºti regele mãririi, Cristoase, Tu eºti Fiul cel veºnic al Tatãlui. Pentru mântuirea noastrã Tu nu te-ai sfiit sã te cobori în sânul Fecioarei. Tu ai biruit ghimpele morþii ªi ai deschis celor ce cred împãrãþia cerurilor. Tu stai de-a dreapta lui Dumnezeu Întru mãrirea Tatãlui. Noi credem cã vei veni ca judecãtor, Deci, pe tine te rugãm sã vii în ajutorul slugilor tale Pe care le-ai rãscumpãrat cu sângele tãu scump. Învredniceºte-ne sã fim numãraþi printre sfinþii tãi În slava ta cereascã. ¶ Mântuieºte, Doamne, poporul tãu ªi binecuvânteazã moºtenirea ta. Cãlãuzeºte-i ºi înalþã-i pe ei pânã în veac. În toate zilele te binecuvântãm ªi lãudãm numele tãu în veci ºi în vecii vecilor. Binevoieºte, Doamne, în ziua aceasta Sã ne fereºti de pãcat. Miluieºte-ne, Doamne, miluieºte-ne. Fie, Doamne, mila ta asupra noastrã Precum am nãdãjduit ºi noi în tine. În tine, Doamne, am nãdãjduit ªi nu voi regreta în veci. ¶ Aceastã ultimã parte a imnului se poate omite, la alegere.
Rugãciunea de încheiere Dumnezeule, Pãrinte ceresc, tu l-ai trimis în lume pe Fiul tãu, Cuvântul adevãrului, ºi pe Duhul tãu, izvorul sfinþeniei, pentru a descoperi oamenilor misterul minunat al vieþii dumnezeieºti. Dã-ne, te rugãm, harul ca, mãrturisind adevãrata credinþã, sã recunoaºtem slava
10
Preasfânta Treime
veºnicei Treimi ºi sã adorãm unitatea celor trei persoane în mãrirea puterii sale. Prin Domnul nostru Isus Cristos, Fiul tãu, care, fiind Dumnezeu, împreunã cu tine vieþuieºte ºi domneºte, în unire cu Duhul Sfânt, în toþi vecii vecilor. R. Amin. Se încheie, cel puþin când se recitã comun, cu aclamaþia:
Sã-l binecuvântãm pe Domnul. R. Mulþumim lui Dumnezeu. Laudele V. Dumnezeule, vino în ajutorul meu. R. Doamne, grãbeºte-te sã mã ajuþi.
Slavã Tatãlui, ºi Fiului, ºi Sfântului Duh. Precum era la început, ºi acum, ºi pururea, ºi în vecii vecilor. Amin. Aleluia. IMNUL Sfântã Treime, dintru splendoare Slava primeºte-o nepieritoare. Focul iubirii veºnic ne þine Inima noastrã strânsã de tine. Tatã, tu scos-ai sfântã ºi purã Din nefiinþã marea naturã; Drumul spre tine ea ni-l deschidã Printr-o credinþã tot mai solidã. Fiule-n tine veºnicul Tatã Toatã lumina lumii i-aratã; Fã deci ca lumea, ca-ntr-o oglindã, Razele tale sã le cuprindã. Duh al tãriei, Duhule Sfinte, Gânduri curate pune-ne-n minte. Fã sã coboare haruri în rouã, Pune-ne-n piepturi inimã nouã. Mila ta, Doamne, nu ne refuze, Ruga ce iese azi de pe buze.
Laudele
11
Inima noastrã gazdã sã-þi fie, Tu fi-ne gazdã în veºnicie. Amin. PSALMODIA Ant. 1 Þie sã-þi fie cinste ºi stãpânire, þie mãrire ºi putere, þie laudã ºi preamãrire în vecii vecilor, o, Treime preafericitã! Psalmul 62 (63),2-9 Sufletul însetat de Dumnezeu Cel care pãrãseºte lucrãrile întunericului vegheazã pentru Dumnezeu. 2 Dumnezeule, tu eºti Dumnezeul meu, * pe tine te caut dis-de-dimineaþã. Sufletul meu e însetat de tine, † pe tine te doreºte trupul meu, * ca un pãmânt pustiu, uscat ºi fãrã apã. 3 Astfel te-am cãutat în sanctuarul tãu, * ca sã contemplu puterea ºi mãreþia ta. 4 Îndurarea ta preþuieºte mai mult decât viaþa, * de aceea buzele mele te laudã. 5 Te voi binecuvânta toatã viaþa mea * ºi voi ridica mâinile mele invocând numele tãu. 6 Ca ºi cum m-aº sãtura cu mãduvã ºi grãsime, * aºa se desfatã buzele mele când gura mea te laudã, 7 când îmi amintesc de tine în aºternutul meu * ºi mã gândesc la tine în ceasurile de veghe, noaptea. 8 Pentru cã ai fost ajutorul meu, * la umbra aripilor tale tresalt de bucurie. 9 Mã ataºez de tine cu tot sufletul * ºi dreapta ta mã ocroteºte. Ant. Þie sã-þi fie cinste ºi stãpânire, þie mãrire ºi putere, þie laudã ºi preamãrire în vecii vecilor, o, Treime preafericitã! Ant. 2 Pe bunã dreptate te laudã, te adorã ºi te preamãresc toate fãpturile tale, o, Treime preafericitã!
12
Preasfânta Treime
Cântarea Dan 3,57-88.56 Toatã creatura sã-l laude pe Domnul Aduceþi laudã Dumnezeului nostru, voi, toþi slujitorii lui! (Ap 19,5). 57 Binecuvântaþi-l, toate lucrãrile Domnului, pe Domnul, * lãudaþi-l ºi preamãriþi-l în veci! 58 Binecuvântaþi-l, ceruri, pe Domnul, * 59 binecuvântaþi-l, îngeri ai Domnului, pe Domnul! 60 Binecuvântaþi-l, toate apele care sunteþi deasupra cerului, pe Domnul, * 61 sã-l binecuvânteze orice putere pe Domnul! 62 Binecuvântaþi-l, soare ºi lunã, pe Domnul, * 63 binecuvântaþi-l, stele ale cerului, pe Domnul! 64 Binecuvântaþi-l, ploi ºi rouã, pe Domnul, * 65 binecuvântaþi-l, toate vânturile, pe Domnul! 66 Binecuvântaþi-l, foc ºi cãldurã, pe Domnul, * 67 binecuvântaþi-l, frig ºi arºiþã, pe Domnul! 68 Binecuvântaþi-l, rouã ºi chiciurã, pe Domnul, * 69 binecuvântaþi-l, ger ºi îngheþ, pe Domnul! 70 Binecuvântaþi-l, gheþuri ºi zãpezi, pe Domnul, * 71 binecuvântaþi-l, nopþi ºi zile, pe Domnul! 72 Binecuvântaþi-l, luminã ºi întuneric, pe Domnul, * 73 binecuvântaþi-l, fulgere ºi nori, pe Domnul! 74 Sã-l binecuvânteze pãmântul pe Domnul, * sã-l laude ºi sã-l preamãreascã în veci! 75 Binecuvântaþi-l, munþi ºi dealuri, pe Domnul, * 76 binecuvântaþi-l, tot ce rãsare pe pãmânt, pe Domnul! 77 Binecuvântaþi-l, mãri ºi râuri, pe Domnul, * 78 binecuvântaþi-l, izvoare, pe Domnul! 79 Binecuvântaþi-l, balene ºi tot ce miºcã în ape, pe Domnul, * 80 binecuvântaþi-l, toate pãsãrile cerului, pe Domnul! 81 Binecuvântaþi-l, fiare ºi dobitoace, pe Domnul, * 82 binecuvântaþi-l, voi, fii ai oamenilor, pe Domnul! 83 Binecuvânteazã-l, Israele, pe Domnul, * lãudaþi-l ºi preamãriþi-l în veci!
Laudele
13
84
Binecuvântaþi-l, preoþi ai Domnului, pe Domnul, * binecuvântaþi-l, slujitori ai Domnului, pe Domnul! 86 Binecuvântaþi-l, duhuri ºi suflete ale drepþilor, pe Domnul, * 87 binecuvântaþi-l, sfinþi ºi smeriþi cu inima, pe Domnul! 88 Binecuvântaþi-l, voi, Anania, Azaria ºi Misael, pe Domnul, * lãudaþi-l ºi preamãriþi-l în veci! Sã binecuvântãm pe Tatãl ºi pe Fiul ºi pe Duhul Sfânt, * sã-l lãudãm ºi sã-l preamãrim în veci! 56 Binecuvântat eºti în tãria cerului, * vrednic de laudã ºi preamãrit în veci! 85
La sfârºitul acestei cântãri nu se spune Slavã Tatãlui.
Ant. Pe bunã dreptate te laudã, te adorã ºi te preamãresc toate fãpturile tale, o, Treime preafericitã! Ant. 3 De la el sunt toate, prin el sunt toate, în el sunt toate: lui sã-i fie mãrire în veci. Psalmul 149 Noua cântare a sfinþilor Fiii Bisericii, fiii noului popor, vor tresãlta de bucurie pentru regele lor: pentru Cristos (Hesychius). 1 Cântaþi Domnului un cântec nou, * lauda lui în adunarea credincioºilor sãi. 2 Sã se bucure Israel de creatorul sãu, * sã tresalte de bucurie fiii Sionului pentru regele lor. 3 Sã laude numele lui în dansuri, * sã-i cânte psalmi cu harpa ºi cu cetera. 4 Cãci Domnul îl iubeºte pe poporul sãu * ºi-i încoroneazã pe cei smeriþi cu mântuire. 5 Sã tresalte de bucurie în mãrire, credincioºii lui, * sã scoatã strigãte de bucurie în aºternutul lor.
14
Preasfânta Treime
6
Gura sã le fie plinã de laudele Domnului; * ºi sãbii cu douã tãiºuri sã fie în mâinile lor, 7 ca sã arunce rãzbunare asupra neamurilor * ºi pedeapsã asupra popoarelor; 8 ca sã-i lege pe regii lor în lanþuri * ºi pe mai-marii lor în cãtuºe de fier, 9 ca sã facã cu ei judecata care a fost scrisã; * aceasta este o cinste pentru toþi credincioºii lui. Ant. De la el sunt toate, prin el sunt toate, în el sunt toate: lui sã-i fie mãrire în veci. LECTURA SCURTà 1Cor 12,4-6 Existã diferite daruri, dar este acelaºi Duh. Sunt diferite slujiri, dar este acelaºi Domn. Sunt diferite lucrãri, dar este acelaºi Dumnezeu care lucreazã toate în toþi. RESPONSORIUL SCURT R. Þie sã-þi fie laudã, þie mãrire, * Treime preafericitã! Þie. V. Þie aducere de mulþumire în vecii vecilor, * Treime preafericitã! Slavã Tatãlui. Þie. Ant. la Benedictus: Binecuvântatã sã fie Treimea sfântã ºi nedespãrþitã, care creeazã ºi cãlãuzeºte toate, ºi acum ºi pururea ºi în veacul fãrã de sfârºit. CÂNTAREA DIN EVANGHELIE – BENEDICTUS Lc 1,68-79 Despre Mesia ºi Înaintemergãtorul sãu 68 Binecuvântat este Domnul, Dumnezeul lui Israel, * pentru cã a vizitat ºi a rãscumpãrat poporul sãu, 69 ºi ne-a înãlþat o putere de mântuire * în casa lui David, slujitorul sãu, 70 precum a promis prin gura sfinþilor sãi profeþi * care au fost în vechime, 71 sã ne mântuiascã de vrãjmaºii noºtri * ºi de mâna tuturor acelora care ne urãsc. 72 Astfel îºi aratã îndurarea faþã de pãrinþii noºtri * ºi îºi aduce aminte de legãmântul sãu cel sfânt.
Laudele
15
73
De jurãmântul pe care l-a fãcut lui Abraham, pãrintele nostru, * cã ne va dãrui harul, 74 ca, eliberaþi din mâna duºmanilor noºtri, * sã-i slujim fãrã teamã, 75 în sfinþenie ºi dreptate, sub privirea lui, * în toate zilele vieþii noastre. 76 Iar tu, copile, profet al Celui Preaînalt te vei chema: * cãci vei merge înaintea Domnului sã pregãteºti cãile sale, 77 pentru a da poporului sãu cunoºtinþa mântuirii * întru iertarea pãcatelor, 78 prin iubirea îndurãtoare a Dumnezeului nostru, * cu care ne va vizita, Cel care Rãsare din înãlþime 79 ca sã lumineze pe cei care se aflã în întuneric ºi în umbra morþii * ºi sã îndrepte paºii noºtri pe calea pãcii. Slavã Tatãlui ºi Fiului * ºi Sfântului Duh. Precum era la început ºi acum ºi pururea * ºi în vecii vecilor. Amin. Ant. Binecuvântatã sã fie Treimea sfântã ºi nedespãrþitã, care creeazã ºi cãlãuzeºte toate, ºi acum ºi pururea ºi în veacul fãrã de sfârºit. RUGÃCIUNEA UNIVERSALÃ Sã adorãm ºi sã preamãrim în cântãri de bucurie pe Tatãl ºi pe Fiul ºi pe Duhul Sfânt: Slavã Tatãlui, ºi Fiului, ºi Sfântului Duh! Pãrinte Sfânt, noi nu ºtim sã ne rugãm cum se cuvine: binevoieºte a ni-l dãrui pe Duhul Sfânt, – ca sã vinã în ajutor slãbiciunii noastre ºi sã mijloceascã pentru noi dupã voinþa ta. Fiule al lui Dumnezeu, tu l-ai rugat pe Tatãl sã-l dea Bisericii tale pe Duhul Sfânt, Mângâietorul: – fã ca Duhul adevãrului sã rãmânã cu noi în veci. Vino, Duhule Sfinte, ºi dãruieºte-ne roadele tale: dragostea, bucuria, pacea, rãbdarea, bunãvoinþa, bunãtatea, – îndelunga-rãbdare, blândeþea, credinþa, modestia, înfrânarea, curãþia.
16
Preasfânta Treime
Pãrinte atotputernic, tu l-ai trimis în sufletele noastre pe Duhul Fiului tãu, care strigã: „Abba, Tatã!” – dã-ne harul sã fim cãlãuziþi de Duhul Sfânt, ca sã fim moºtenitorii tãi ºi împreunã-moºtenitori cu Cristos. (Slavã Tatãlui, ºi Fiului, ºi Sfântului Duh!) Cristoase, tu l-ai trimis pe Duhul mângâietor, care purcede de la Tatãl, ca sã dea mãrturie despre tine: – fã ca ºi noi sã dãm mãrturie despre tine în faþa oamenilor. Tatãl nostru. Rugãciunea de încheiere Dumnezeule, Pãrinte ceresc, tu l-ai trimis în lume pe Fiul tãu, Cuvântul adevãrului, ºi pe Duhul tãu, izvorul sfinþeniei, pentru a descoperi oamenilor misterul minunat al vieþii dumnezeieºti. Dã-ne, te rugãm, harul ca, mãrturisind adevãrata credinþã, sã recunoaºtem slava veºnicei Treimi ºi sã adorãm unitatea celor trei persoane în mãrirea puterii sale. Prin Domnul nostru Isus Cristos, Fiul tãu, care, fiind Dumnezeu, împreunã cu tine vieþuieºte ºi domneºte, în unire cu Duhul Sfânt, în toþi vecii vecilor. R. Amin. Dacã se recitã individual, se face încheierea astfel:
Domnul sã ne binecuvânteze, sã ne apere de orice rãu ºi sã ne ducã la viaþa veºnicã. R. Amin. Ora medie V. Dumnezeule, vino în ajutorul meu. R. Doamne, grãbeºte-te sã mã ajuþi.
Slavã Tatãlui, ºi Fiului, ºi Sfântului Duh. Precum era la început, ºi acum, ºi pururea, ºi în vecii vecilor. Amin. Aleluia. IMNUL O, Dumnezeule preasfânt, Luminã tu ne dai în zori, Iar la amiazã ne cobori, De sus, cãldurã pe pãmânt.
Ora medie
17
Al patimii nãvalnic foc Tu stinge-l, Doamne, în noi toþi; Din inimi ura sã o scoþi ªi dragoste sã pui în loc. Sã fie Tatãl lãudat, ªi Fiul cel nãscut din el, ªi Duhul dragostei, la fel, Primeascã cinste ne-ncetat. Amin. PSALMODIA Ant. Tu eºti speranþa noastrã, tu eºti mântuirea noastrã, tu eºti cinstea noastrã, Treime preafericitã! Psalmul 117 (118) Glas de bucurie ºi de mântuire Aceasta este piatra pe care aþi dispreþuit-o voi, zidarii, ºi care a ajuns în capul unghiului (Fap 4,11). I Lãudaþi-l pe Domnul pentru cã este bun: * veºnicã este îndurarea lui! 2 Sã spunã acum Israel cã este bun: * veºnicã este îndurarea lui! 3 Sã spunã acum casa lui Aron cã este bun: * veºnicã este îndurarea lui! 4 Sã spunã acum cei care se tem de Domnul: * veºnicã este îndurarea lui! 5 În strâmtorare am strigat spre Domnul: * Domnul mi-a rãspuns ºi m-a scos în larg. 6 Domnul este de partea mea * ºi nu mi-e teamã de nimic: ce poate sã-mi facã omul? 7 Domnul este de partea mea, el îmi vine în ajutor, * iar eu mã uit cu dispreþ la duºmanii mei. 8 Mai bine este sã-þi cauþi adãpost la Domnul * decât sã te încrezi în oameni. 9 Mai bine este sã-þi cauþi adãpost la Domnul * decât sã te încrezi în cei puternici. 1
18
Preasfânta Treime
II Toate neamurile m-au înconjurat: * în numele Domnului le-am nimicit. 11 M-au înconjurat, m-au împresurat: * în numele Domnului le-am nimicit. 12 M-au înconjurat ca roiurile de albine, † s-au aprins ca un foc de spini: * în numele Domnului le-am nimicit. 13 M-au îmbrâncit cu putere, ca sã cad, * dar Domnul mi-a venit în ajutor. 14 Domnul este tãria ºi lauda mea: * el este mântuirea mea. 15 Strigãte de bucurie ºi de biruinþã * se aud în corturile celor drepþi: 16 „Dreapta Domnului a fãcut lucruri minunate, † dreapta Domnului m-a înãlþat, * dreapta Domnului a fãcut lucruri minunate”. 17 Nu voi muri, ci voi trãi * ºi voi istorisi faptele Domnului. 18 Domnul m-a pedepsit, da, m-a pedepsit, * dar nu m-a lãsat pradã morþii. 10
III Deschideþi-mi porþile dreptãþii, * ca sã intru ºi sã aduc mulþumire Domnului. 20 Aceasta este poarta Domnului: * cei drepþi vor intra printr-însa. 21 Te laud pentru cã m-ai ascultat * ºi ai fost salvarea mea. 22 Piatra pe care au aruncat-o zidarii * a ajuns în capul unghiului. 23 Domnul a fãcut acest lucru * ºi este minunat în ochii noºtri. 24 Aceasta este ziua pe care a fãcut-o Domnul, * sã ne bucurãm ºi sã ne veselim într-însa. 25 Doamne, mântuieºte-mã, * Doamne, dã-mi biruinþã! 19
Vesperele II
19
26
Binecuvântat este cel care vine în numele Domnului. * Vã binecuvântãm din casa Domnului. 27 Domnul este Dumnezeu ºi ne lumineazã. * Alcãtuiþi alaiul cu ramuri înverzite pânã la treptele altarului. 28 Tu eºti Dumnezeul meu, pe tine te laud; * Dumnezeul meu, pe tine te preamãresc. 29 Lãudaþi-l pe Domnul pentru cã este bun: * veºnicã este îndurarea lui! Ant. Tu eºti speranþa noastrã, tu eºti mântuirea noastrã, tu eºti cinstea noastrã, Treime preafericitã! Cf. Gal 4,4.5-6 LECTURA SCURTÃ Dumnezeu l-a trimis pe Fiul sãu, ca sã primim înfierea. ªi pentru cã sunteþi fii, Dumnezeu l-a trimis pe Duhul Fiului sãu în inimile noastre, care strigã: Abba, Tatã! V. O, preafericitã, binecuvântatã ºi slãvitã Treime. R. Tatãl ºi Fiul ºi Duhul Sfânt! Rugãciunea de încheiere Dumnezeule, Pãrinte ceresc, tu l-ai trimis în lume pe Fiul tãu, Cuvântul adevãrului, ºi pe Duhul tãu, izvorul sfinþeniei, pentru a descoperi oamenilor misterul minunat al vieþii dumnezeieºti. Dã-ne, te rugãm, harul ca, mãrturisind adevãrata credinþã, sã recunoaºtem slava veºnicei Treimi ºi sã adorãm unitatea celor trei persoane în mãrirea puterii sale. Prin Cristos, Domnul nostru. R. Amin. Se încheie, cel puþin când se recitã comun, cu aclamaþia:
Sã-l binecuvântãm pe Domnul. R. Mulþumim lui Dumnezeu. Vesperele II V. Dumnezeule, vino în ajutorul meu. R. Doamne, grãbeºte-te sã mã ajuþi.
20
Preasfânta Treime
Slavã Tatãlui, ºi Fiului, ºi Sfântului Duh. Precum era la început, ºi acum, ºi pururea, ºi în vecii vecilor. Amin. Aleluia. IMNUL În veci adoratã Treime Preasfântã, Pãmântul ºi cerul te binecuvântã; Întreg universul cântãri îþi îngânã, Cãci tu l-ai creat cu puternica-þi mânã. Tu eºti bucuria totalã, deplinã, Nu poate nimic din afarã sã-þi vinã; Creezi totuºi lumea, dorind ca sã fie Pãrtaºã ºi ea la a ta bucurie. Fântânã de har eºti, cerescule Tatã, Iar tu eºti, Cristoase, luminã curatã. Iubirea lor caldã, sãrutul fierbinte, Pe care ºi-l schimbã, eºti, Duhule Sfinte. Ce-i nobil ºi sfânt de la tine provine ªi binele-ºi are izvorul în tine, ªi tot ce-i frumos ºi sublim în naturã În tine îºi are originea purã. O, Doamne, ce mare ne este misterul! Sã fim pentru tine ºi templul, ºi cerul! Din noi izgoneºte pãcate, cusururi, Sã-þi fim locuinþe curate de-a pururi. Când ceasul plecãrii din lume va bate, Primeºte-ne-n sfintele tale palate, Ca-n locul în care nu-i plânset, nici jale, În veci sã cântãm îndurãrile tale. Amin. PSALMODIA Ant. 1 O, Treime veºnicã, Dumnezeu preaînalt ºi adevãrat, Tatãl ºi Fiul ºi Duhul Sfânt! Psalmul 109 (110),1-5.7 Mesia – rege ºi preot
Vesperele II
21
El trebuie sã domneascã pânã ce Dumnezeu îi va pune toþi duºmanii sub picioare (1Cor 15,25). 1 Aºa vorbeºte Domnul cãtre Domnul meu: „ªezi la dreapta mea * pânã voi pune pe duºmanii tãi aºternut picioarelor tale”. 2 Domnul va întinde din Sion sceptrul puterii tale: * „Domneºte în mijlocul duºmanilor tãi!” 3 În ziua puterii tale, † tu domneºti strãlucind de sfinþenie; * din sânul aurorei, ca roua, te-am nãscut. 4 Domnul s-a jurat ºi nu-i va pãrea rãu: * „Tu eºti preot în veci dupã rânduiala lui Melchisedec!” 5 Domnul este la dreapta ta, * el va zdrobi regi în ziua mâniei sale. 7 Va bea din pârâu pe cale * ºi, de aceea, îºi va înãlþa capul. Ant. O, Treime veºnicã, Dumnezeu preaînalt ºi adevãrat, Tatãl ºi Fiul ºi Duhul Sfânt! Ant. 2 Elibereazã-ne, mântuieºte-ne, dã-ne viaþã, o, Treime preafericitã! Psalmul 113 A (114) Eliberarea lui Israel din Egipt Voi care aþi renunþat la lumea aceasta, aþi împlinit ºi voi ieºirea voastrã din Egipt (sf. Augustin). 1 Când a ieºit Israel din Egipt, * când a plecat casa lui Iacob din mijlocul unui popor barbar, 2 Iuda a devenit sanctuarul sãu * ºi Israel, stãpânirea sa. 3 Marea a vãzut ºi a fugit, * Iordanul s-a întors înapoi;
22
Preasfânta Treime
4
munþii au sãltat ca berbecii * ºi dealurile ca mieii unei turme. 5 Mare, ce ai tu de fugi? * ªi tu, Iordanule, pentru ce te întorci înapoi? 6 Munþilor, pentru ce sãltaþi ca berbecii? * ªi voi, dealurilor, ca mieii unei turme? 7 Cutremurã-te, pãmântule, în faþa Domnului, * în faþa Dumnezeului lui Iacob, 8 care preface stânca într-un lac * ºi piatra în izvoare de apã! Ant. Elibereazã-ne, mântuieºte-ne, dã-ne viaþã, o, Treime preafericitã! Ant. 3 Sfânt, sfânt, sfânt Domnul Dumnezeul atotputernic, cel care era, care este ºi care va veni! Urmãtoarea cântare se spune cu Aleluia în toate locurile unde este notat, atunci când se cântã; la recitare este suficient sã se spunã Aleluia la începutul ºi sfârºitul fiecãrei strofe.
Cântarea
Cf. Ap 19,1-2.5-7
Nunta Mielului Aleluia. Mântuirea ºi gloria ºi puterea sunt ale Dumnezeului nostru, * (R. Aleluia) 2 cãci judecãþile lui sunt adevãrate ºi drepte. R. Aleluia (aleluia). Aleluia. 5 Daþi laudã Dumnezeului nostru, toþi slujitorii lui, * (R. Aleluia) voi, care vã temeþi de el, mici ºi mari. R. Aleluia (aleluia). Aleluia. 6 Cãci Domnul, Dumnezeul nostru cel atotputernic, ºi-a arãtat domnia. * (R. Aleluia). 7 Sã ne bucurãm ºi sã ne veselim ºi sã-i dãm slavã. R. Aleluia (aleluia). 1
Vesperele II
23
Aleluia. Cãci a început nunta Mielului * (R. Aleluia) ºi mireasa lui s-a pregãtit. R. Aleluia (aleluia). Ant. Sfânt, sfânt, sfânt Domnul Dumnezeul atotputernic, cel care era, care este ºi care va veni! LECTURA SCURTÃ Ef 4,3-6 Strãduiþi-vã sã menþineþi unitatea Duhului în legãtura pãcii. Este un singur trup ºi un singur Duh, dupã cum aþi ºi fost chemaþi la o singurã speranþã, aceea a chemãrii voastre. Este un singur Domn, o singurã credinþã, un singur botez, un singur Dumnezeu ºi Tatã al tuturor, care este peste toate, prin toþi ºi în toþi. RESPONSORIUL SCURT R. Sã-l binecuvântãm pe Tatãl ºi pe Fiul ºi pe Duhul Sfânt. * Sã-l lãudãm în veci! Sã-l binecuvântãm. V. Numai lui Dumnezeu sã-i fie cinste ºi mãrire. * Sã-l lãudãm în veci! Slavã Tatãlui. Sã-l binecuvântãm. Ant. la Magnificat: Pe tine, Dumnezeule, Pãrinte nenãscut, pe tine, Fiule unule-nãscut, pe tine, Duhule Sfinte, apãrãtor, Treime sfântã ºi nedespãrþitã, te preamãrim din toatã inima ºi din toate puterile te lãudãm ºi te binecuvântãm: þie sã-þi fie slavã în veci! CÂNTAREA DIN EVANGHELIE – MAGNIFICAT Lc 1,46-55 Tresãltarea de bucurie a sufletului în Domnul 46 Sufletul meu * îl preamãreºte pe Domnul 47 ºi duhul meu tresaltã de bucurie * în Dumnezeu, mântuitorul meu, 48 cãci a privit la smerenia slujitoarei sale. * Iatã, de acum toate popoarele mã vor numi fericitã, 49 cãci mi-a fãcut lucruri mari Cel Atotputernic, * ºi numele lui e sfânt.
24
Preasfânta Treime
50
Milostivirea lui rãmâne din neam în neam * peste cei ce se tem de el. 51 A arãtat puterea braþului sãu, * i-a risipit pe cei mândri în cugetul inimii lor, 52 i-a dat jos de pe tron pe cei puternici * ºi i-a înãlþat pe cei smeriþi; 53 pe cei flãmânzi i-a copleºit cu bunuri, * iar pe cei bogaþi i-a lãsat cu mâinile goale. 54 L-a sprijinit pe Israel, slujitorul sãu, * amintindu-ºi de îndurarea sa, 55 dupã cum a promis pãrinþilor noºtri, * lui Abraham ºi urmaºilor lui în veci. Slavã Tatãlui ºi Fiului * ºi Sfântului Duh. Precum era la început ºi acum ºi pururea * ºi în vecii vecilor. Amin. Ant. Pe tine, Dumnezeule, Pãrinte nenãscut, pe tine, Fiule unule-nãscut, pe tine, Duhule Sfinte, apãrãtor, Treime sfântã ºi nedespãrþitã, te preamãrim din toatã inima ºi din toate puterile te lãudãm ºi te binecuvântãm: þie sã-þi fie slavã în veci! RUGÃCIUNEA UNIVERSALÃ Tatãl, prin Duhul Sfânt, a dat viaþã trupului lui Cristos, Fiul sãu, ºi l-a fãcut izvor de viaþã pentru noi. Sã înãlþãm aceastã cântare de slavã cãtre Dumnezeul unic ºi întreit: Slavã Tatãlui, ºi Fiului, ºi Sfântului Duh! Pãrinte atotputernic, Dumnezeule veºnic, trimite-l în numele Fiului tãu pe Duhul Sfânt, Mângâietorul, asupra Bisericii, – ca sã o pãstreze în unitatea iubirii ºi a adevãrului desãvârºit. Trimite, Doamne, lucrãtori în seceriºul tãu, ca sã înveþe toate neamurile ºi sã le boteze în numele Tatãlui ºi al Fiului ºi al Sfântului Duh – ºi sã le întãreascã în credinþã. Doamne, ajutã-i pe toþi cei care îndurã prigoanã pentru numele Fiului tãu,
Vesperele II
25
– cãci el a fãgãduit cã tu îl vei trimite pe Duhul adevãrului ca sã vorbeascã în ei. Pãrinte atotputernic, fã ca toþi sã înþeleagã cã tu ºi Cuvântul ºi Duhul Sfânt sunteþi una, – ca sã creadã ºi sã spere în unicul Dumnezeu ºi sã-l iubeascã. Pãrinte al celor vii, fã-i pe cei rãposaþi pãrtaºi de mãrirea ta, – în care Fiul tãu ºi Duhul Sfânt domnesc împreunã cu tine în unire veºnicã. Tatãl nostru. Rugãciunea de încheiere Dumnezeule, Pãrinte ceresc, tu l-ai trimis în lume pe Fiul tãu, Cuvântul adevãrului, ºi pe Duhul tãu, izvorul sfinþeniei, pentru a descoperi oamenilor misterul minunat al vieþii dumnezeieºti. Dã-ne, te rugãm, harul ca, mãrturisind adevãrata credinþã, sã recunoaºtem slava veºnicei Treimi ºi sã adorãm unitatea celor trei persoane în mãrirea puterii sale. Prin Domnul nostru Isus Cristos, Fiul tãu, care, fiind Dumnezeu, împreunã cu tine vieþuieºte ºi domneºte, în unire cu Duhul Sfânt, în toþi vecii vecilor. R. Amin. Dacã se recitã individual, se face încheierea astfel:
Domnul sã ne binecuvânteze, sã ne apere de orice rãu ºi sã ne ducã la viaþa veºnicã. R. Amin. Completoriul V. Dumnezeule, vino în ajutorul meu. R. Doamne, grãbeºte-te sã mã ajuþi.
Slavã Tatãlui, ºi Fiului, ºi Sfântului Duh. Precum era la început, ºi acum, ºi pururea, ºi în vecii vecilor. Amin. Aleluia. IMNUL Acum, când e timpul de mers la culcare, În rugã mai cerem o datã-ndurare:
26
Preasfânta Treime
Privirile tale ce pururi sunt treze Asuprã-ne, Doamne, mereu sã vegheze. În vis mintea noastrã te aibã pe tine Iar inima noastrã de doru-þi suspine, Te cânte pe tine, te simtã aproape, Sã nu laºi ca bezna de tot sã ne-ngroape. Ne fie odihna ºi somnul în pace; Cât timp trupul nostru puterea-ºi reface, ªi-i noapte adâncã, ºi bezna dominã, Ne fii tu, Cristoase, în beznã luminã. Rugãmu-ne þie cu fruntea plecatã, Ascultã-ne ruga, cerescule Tatã, Cu Fiul cel care-i cu tine de-o fire ªi Duhul cel Sfânt cel ce-i Duh de iubire. Amin. PSALMODIA Ant. Cu aripile sale te va acoperi; nu te vei teme de spaima nopþii. Psalmul 90 (91) Sub ocrotirea Celui Preaînalt Iatã, v-am dat putere sã cãlcaþi peste ºerpi ºi peste scorpioni (Lc 10,19). 1 Cel care locuieºte sub ocrotirea Celui Preaînalt * ºi se odihneºte la umbra Celui Atotputernic 2 îi spune Domnului: † „Tu eºti locul meu de refugiu ºi fortãreaþa mea, * Dumnezeul meu în care îmi pun încrederea”. 3 Cãci el te va elibera din laþul vânãtorului * ºi de ciuma pustiitoare. 4 El te va acoperi cu aripile lui † ºi vei gãsi refugiu sub penele sale; * fidelitatea lui îþi va fi scut ºi pavãzã. 5 Nu te vei teme nici de spaima nopþii, nici de sãgeata care zboarã ziua, † 6 nici de ciuma care se rãspândeºte în întuneric, * nici de molima care bântuie în plinã zi.
Completoriul
27
7
Vor cãdea alãturi de tine o mie, † ºi zece mii la dreapta ta, * dar de tine nimic nu se va apropia. 8 E de ajuns cu ochii sã priveºti * ºi vei vedea rãsplata pãcãtoºilor. 9 Pentru cã ai spus: „Tu, Doamne, eºti locul meu de refugiu” * ºi pe Cel Preaînalt þi l-ai ales adãpost, 10 nici un rãu nu te va lovi, * nici o nenorocire nu se va apropia de locuinþa ta, 11 pentru cã el va porunci îngerilor sãi * sã te pãzeascã pe toate cãile tale. 12 Ei te vor purta pe mâini, * ca nu cumva sã-þi loveºti piciorul de piatrã; 13 vei pãºi peste lei ºi peste vipere * ºi vei cãlca în picioare pui de lei ºi balauri. 14 Pentru cã nãdãjduieºte în mine, îl voi salva, * îl voi ocroti, pentru cã îmi cunoaºte numele. 15 Când el mã va chema, eu îi voi rãspunde, † voi fi alãturi de el în necazuri. * Îl voi elibera ºi-l voi preamãri. 16 Îi voi dãrui viaþã lungã * ºi îi voi arãta mântuirea mea. Ant. Cu aripile sale te va acoperi; nu te vei teme de spaima nopþii. Ap 22,4-5 LECTURA SCURTà Ei vor vedea faþa Domnului, iar numele sãu va fi pe frunþile lor. Nu va mai fi noapte acolo ºi nu vor mai avea nevoie nici de lumina candelei, nici de lumina soarelui, pentru cã Domnul Dumnezeu îi va lumina, iar ei vor domni în vecii vecilor. RESPONSORIUL SCURT R. În mâinile tale, Doamne, * încredinþez sufletul meu. În mâinile tale. V. Ne-ai rãscumpãrat, Doamne, Dumnezeul adevãrului, * îþi încredinþez sufletul meu. Slavã Tatãlui. În mâinile tale.
28
Preasfânta Treime
Ant. Mântuieºte-ne, Doamne, când veghem, ocroteºte-ne când dormim, ca sã veghem cu Cristos ºi sã ne odihnim în pace. CÂNTAREA DIN EVANGHELIE – NUNC DIMITTIS Lc 2,29-32 Cristos - lumina neamurilor ºi slava lui Israel 29 Acum slobozeºte pe slujitorul tãu, Stãpâne, * dupã cuvântul tãu, în pace, 30 cãci au vãzut ochii mei * mântuirea ta, 31 pe care ai pregãtit-o * înaintea tuturor popoarelor, 32 luminã spre luminarea neamurilor * ºi slava poporului tãu, Israel. Ant. Mântuieºte-ne, Doamne, când veghem, ocroteºte-ne când dormim, ca sã veghem cu Cristos ºi sã ne odihnim în pace. Rugãciunea de încheiere Sã se înalþe spre tine, Doamne, glasul nostru, care te roagã cu umilinþã ca, dupã ce am celebrat astãzi taina învierii Fiului tãu, sã ne odihnim în pacea ta feriþi de toate relele ºi sã ne trezim bucuroºi de a-þi aduce laudã. Prin Cristos, Domnul nostru. R. Amin. Apoi se spune binecuvântarea, chiar ºi atunci când se recitã în particular:
Noapte liniºtitã ºi sfârºit bun sã ne dea nouã atotputernicul Dumnezeu. R. Amin. Antifone finale cãtre sfânta Fecioarã Maria Apoi se spune una dintre urmãtoarele antifone:
Maicã binecuvântatã a Rãscumpãrãtorului, Poarta cerului pururi deschisã, Steaua mãrii, vino în ajutorul poporului ce cade ºi vrea sã se ridice,
Antifone finale cãtre sfânta Fecioarã Maria
29
tu, care ai nãscut, spre uimirea fãpturii, pe Cel Preasfânt ce þi-e Pãrinte, Fecioarã de-a pururi, care ai primit din gura îngerului Gabriel vestirea, îndurã-te de noi, pãcãtoºii. Sau:
Te bucurã, a cerului Reginã, A îngerilor Doamnã ºi Stãpânã. Tu-ai odrãslit mlãdiþa mântuirii ªi poartã eºti luminii nemuririi! Te bucurã, Fecioarã preaslãvitã, Decât fãptura toatã mai mãritã! Te salutãm, a cerului minune; Du la Cristos a noastrã rugãciune! Sau:
Bucurã-te, Reginã, Maica milei, viaþa, mângâierea ºi speranþa noastrã, bucurã-te! Cãtre tine strigãm, surghiuniþii fii ai Evei; cãtre tine suspinãm, gemând ºi plângând în aceastã vale de lacrimi. Aºadar, Mijlocitoarea noastrã, întoarce spre noi ochii tãi cei milostivi ºi, dupã surghiunul acesta, aratã-ni-l nouã pe Isus, binecuvântatul rod al trupului tãu. O milostivã, o blândã, o dulce Fecioarã Marie! Sau:
Sub ocrotirea ta alergãm, sfântã Nãscãtoare de Dumnezeu, nu ne dispreþui rugãciunile în nevoile noastre, ci ne mântuieºte pururea de toate primejdiile, Fecioarã slãvitã ºi binecuvântatã. Amin.