40\J:O
NI I NI
A I^ Q .'\\,/-\.rJlAl\
?ffi
'
'
:E\'-.-.--,/ ,/'' e.
I
lL.USTRA|
l,
l: LlclA MACOVEI
I a
Dragii mei copii, ad dau Gartea pringulai Miorlu. Daai-n ea o sd gdigi Mulgi apii nemferigi, Ajutayi pe sriitor Ca-n ztolwml ttiitm Sd se-ocape ru de prinyi, Ci de ooi., copii anningi.
PRINTUL MIORLAU
Intr-o impir[qie cam ploioasi, trliau un impirat ;i-o-mpiriteasi ce-aveau, cum se cuvine, gi un prin!, singur la perinli. Prinqul era de ;ase anigori gi miorllia din noapce pini-n zori.
ln loc de << vreau !>> sDunea <{ miorlau $i tot
(
miorlau !>> pentru
<<
l>>
nu vreau !>>
(-
N-am inqeles! vegi spune voi. Ce-i ista, prin! ? Sau e pisoi I Te rugim se nu-!i urmezi povestea pini nu ne l6m.ure;ti acestea.
Ribdare, dragii mei copir, gi singuri vi ve!i lemuri).
-
Deci, cum spuneam, cu pringul miorliit de loc nu era lesne de treit.
Cind
i
se aduceau bomboane. el miorliia ci vrea baloane; gi-n loc de baloane voia tromboane gi-n loc de trom boane voia bomboane dar nigte bomboane cu gusr de baloane si-n care sd sufle ca-n ni;te tromboane !
Astfel de dulciuri - vai !- nu se giseau... $i pringul miorliia: Miorlau ! Miorlau ! Miorlau ! - ctr ploui-afari; Miorlau ! - ci-afari-i soare I Miorlau ! - c5-i zi de lucru; Miorlau ! - cd-i sirbtrtoare...
Piringii nu ltiau ce si-i mai facl
ii
si taci.. . aduceau in fiecare zi numai
o mie-o suti
I
una jucirii:
ciigori de lemn, pu$ti de tras la
semn,
Sume 9i creioane, rage dolofane de celuloid,
ti cilei, qi mige, ii piputi semele
cu ochi ce
se-nc
h
id
Si iar se deschid. . . Ah, dar prinqul nostru nu tScea de fel. El voia ceva gtiut numai de el:
ceva rotund, dar gi pitrat, mai mult sublire, dar fi lat,
bun;i la spart $i la mincat, de o
loare, (nu;tiu care) dar nu acea pe care-o are... Miorlau ! - de ce e luna lunl ? Miorlau ! - friptura nu e buni! Miorlau ! vreau si mlninc compot cu
-
I
Nu vreau compot ci nu mai pot! Miorlau ! - ci nu m[ plac de loc ! De ce am nas si nu am cioc I (Ei, ;i pe urmi, line-te:) ' De ce-s coco;i, cocogii I De ce sint rogiile ro;ii gi vinetele vinete I
...Albi ;i implratul, albl ;i-mplriteasa.
De-atita miorlliali, se-mboln lvise casa. Can arii asurzire, ctrleii leginarl, iar caii se mutarl cu totu-n alti tar5. Bostanii $i verzele pirisirtr gridinile. Fugiri giin ile.
Tburari
;i
berzele. $i se f[cu - pe cite gtiu in jurul pringului - pustiu. . .. Doar miqele sosiri toate cu cozile incirlig ate, torcind de zor.
la p rintigor.
Sfirr... sfirr... Ce pisici cu ochi mici !
Ce motani izd riv an i ! Si-nranrrri < i-l :tite n
motan i $i mite: (< M iau-m iorlau ! Hai cu noi !
miorliind,
Nu eiti p rin!.
E;ti
pisoi. Nu mai sta ! Vino-ncoa I De-acu m, ioareci vei minca.
Col!ii rAi vor sti sI roadi ti-o s 5-!i creasca-o coadi-coadd, I heare
-
g he
are
la p icio are, blani moale, Pe sPrn areJ
trr. . . sItrr... ochi ciaciri, sl
li
musteti
-
fi-o si te feregti de big si de cei cu coltii rii, de dulii si de
potai
.>
Atunci prinligorul, de frici sA nu se prefaci-n pisici, uiti de miorleitul lui, firegte, si prinse s; vorbeasci omenegte. Pisicile-au plecat tiptil, tiptil: ( Acesta nu-i pisoi, ci e copil !>> $i foarte bosumflate furd ele ci au putut astfel se se intele...
r*,
,\..t,t
Dragi cooii, povestea-i g ata.
Si v[
ducegi imediat gi la mama, gi la tata, str Ie spunegi rlspicat:
< lubilii mei pirinli, nu vreau sl fiu 9i eu un pring Miorlau !>j
EU $r TATA
Tata ia o carte-n mini.
'
In aceasti septimin6, E intiiul ceas tihnit Cind .se-aFaz; la citit.
Asta nu-i purtare perinteasci ! Cind sint eu de fagi - si citeascS!
Deci, socot ci a venit momentul Ca sI-mi string, pe loc, tot regimentul: Opt osta$i de plumb pe-acelagi rind, Of igerul, mindru defilind, lari eu, in fru nte a-arm atei, Mi prezint in fa_t a tatei. lau in miini o tobi mare $i-o trompeti s u bgiricl. Suflu-n ea cit pot de tare. Bat in tobi pin' se strici.
r.cy
t1t,-. --1\ \\
#
t
;ri' ; to
:::ii:i&
e
;';
...<< Nicugor,
imi spune tata, blind.
Vid: egti tobogar gi esti trompet. Dar citesc ;i nu pricep un rind. N-ai vrea si te joci, dar mai incet
? >>
Stau o clipi, stau chiar doui $i glsesc o joacl nou6; Din dulap iau mingea mea de gumi fi-o arunc in tata. Buni glumi!
Tata insl nu ride de loc. Parci nici n-ar fi pirtas la ioc, Ci se uite lung la mine-ncoace, Dar de ce, eu nu PriceP $i Pace'
Negisind alt ioc de fel, Stau pe-un scaun, cu ribdare. Niscocesc un cintecel $i il cint in gura mare: << Un papuc gi-nci-un papuc, Doi papuci cu trei papuci Se-ntilnirtr la u lucr. Ce faci tu, papucule Merg la pogte, cucule ! Cucu, cucu, un' te duci I Trei papuci cu opt papuci. Patruzeci ;i cinci de nuci. Cucu gi papucu ! Nucu gi cu cucu !>> ?
Tata cartea-n mini-o ia
$i se
d
uce-al5tu rea.
Ei, acum sint sinSur cuc. < Un papuc gi-nci-un papuc... >
Poate-acum si cinte Nicu. Nu-i in camere taticu'.
...Da, dar daci nu-i tAticu' N-are rost se cinte Nicu.
Toba-i insa altceva. Ea se- aude het, departe, Dar mite alStu rea Unde tata st6 cu-o cartel
Stragnic md mai joc acum Poc gi bum ! Bunicuga poarte coc ! Bum 9i poc !
!
,..Ziu cl nu mi suoiri
de loc Cind cite$te tata llngi sobi. Atuncl el de ce se face foc Daci bat $i eu nilel in tobi ? .Trosc ! $i pam!.$i buf! $i bum!$i poc!
VISUL LUI FANET
Sti
FSnel
in pat gi face-un plan:
Vreau se fiu st;pin pe ocean ! Marinar mi fac - si-o si m5-ncumet
<<
Si mi lupt cu vintul riu;i umed. Vreau si-nfrunt talazul cit un munre. Stropi siragi sA-mi picure pe frunte! Ha-ha-ha! Viteaz sint ca un reui Marea face sluj la glasul meu. E destul sI spun odati: << Hel !>> Ci s-a si culcat pe locul ei. Marinar mi fac: o aspri viag6,
Plini de primejdii, dar
mireaqS l Printre ghequrr vesnice voi trece.
Focile, de spaime,-o
si
se-necel>>
Mama:
-
Treci, FInel, qi spald-te. ci-i
-
Nu vreau, mame... Apa e prea receee.
zece
I
Flnel:
L
Y
@
LIZUCA UIIUCA Pe un scaun gade. Lizuca uituca. Unghiile-gi roade Lizuca uituca: << Unde mi-s ciorapii
I Am uitat.
(Parci-aseari i-am zvirlit sub pat). $i cordonul unde mi-i acu'? L-oi fi pus cumva-n dulap sau nu ? Unde mi-i penarul ? N-am habar.
Dar creionul ? Poate-i in oenar. lar compasul, ia-l de unde nu-i. L-oi fi pus cumva-n cutia lui ? Unde-i Geografia ? Vai de mine, Ci mi fac la gcoali de ruline. Am uitat atlasul undeva. Vai de mine, unde-i guma mea ? Nu mai $tiu ce leclii-am de flcut Pentru miine. - Orarul l-am pierdut. Vai, gi-acuma-s tezele in toi ! Nu gtiu: miine-i miercuri sau e loi Unde mi-o fi tocul Ci nu-i aflu locul I
?
k^.-- '-...
'.'tw' " .f \rpy .- a'
*ol Jo,,"'"
/t/)'. '',r'F""* 'r -lI I tf&\t I ./wtr/ i."
;?7,ry =<,:
^ry
Nici pantofii nu-s. Unde i-oi fi pus ?
Unde-i catarama ? S-o intreb pe mama. Unde mi-e cravata ? Sd-l intreb pe tata >). Eu m-am siturat! rosti deodat' Un caiet, - $i eu m-am siturat! Un papuc i-a dat rispuns. $i-apoi, Togi, in cor: - Ne-am strturat ti noi
-
(fi si
vezi pe urml tiriboi Un pantof zburl pe pliti Val-virtej, n ici vorbi, Iqi lui vint intr-o clipiti $i
!)
- siri in ciorbi!
Se poate-aga ceva, of, of, ln loc de-o ciorbi de cartofi. Una de pantofi ?
$i-n loc de-o ciorbi de liptuci, Una de p apuci ? Da, se poace, la uituci
lar
com p asu
!
I
Face pasul
Mare,
cit poate de tare,
$i-o zbughegte-n
lu
mea mare.
Trece peste Caraiman Ca peste-o movili,
!
Giure;te un tip$ Fdri nici o mili.
an
lar cravata E
nervat;
S-a lipit de raft - gi gara! Sus, pe lampi, un ciorap. Lucrurile.gi fac de cap.
Nistureii joaci-o sirbi Prin unghere gi sub masi. Bluza zice ce e cirpe $i deretici prin casi. Neagri s-a ficut de praf. Dtr pantofilor perd af.
Zice
;i
perdeaua:
Am uitat
ci sint
Nu cumva oi
fi
A! perdea.
vintrea
Unde mi-e corabia
lar pe-un scaun
<<
?
? >>
gade
Lizuca
uituca; Ung hiile-9i roade Lizuca uituca.
..$l-o sl stea aga, de bunS seami, ffni o s[ uite cum o cheami. .
MINCIUNA
- leri mergeam pe stradl, cind, deodat6,
Ce se vezi ? Un crocodil se-ar'atd. Vine citre mine, verde, mare. Cu opt sute treizeci de picioare. la te rog, - i-am spus, sE nu-mi cali price Ci pe dati te striyesc, amice! El s-a speriat lngrczitor $i-;i aduse-un lup intr-ajutor, Nu era un lup cum vezi oriunde. Avea gase cozi si-un corn in frunte. Poli s; ai si sapte cozi Si. zece, - i-am strigat, - :i,tot mi lasi rece! $i-am ricnit odati: ohoho ! De-au tulit-o care lncotro.
-
Nu-i nimica. Spune cite-i vrea,
...Cd tot nu te crede nimenea,
Dar cind iei un 2 atuncea-mi Das: Daci spui ci-ai luat un 8, acasi. Aia e minciuna cea mai mare
Ci o
poate crede flecare.
(}
ll
.i? {*-
-h
!
*!
4.n
T'
L
'ii
'^\i
f;; t;
fft
i1
-€'
-ag-
DOMNISOARA DE SMINTINA Domnigoara de smintini
Nu e chiar aga bdtrini.
Noui ani si aibi. Poate, Noui ani ti ju m etate,
$i-i un fel de neam, pe scurr, Cu.Pringesa de iaurt.
O zorea cu fusti-albastr[, Cea mai 'nalti floare-n glastri, Bag[ capul pe fereastri: Unde-i domnigoara noastrl?
Un' si fie ? Doar se gtie. Cu oglinda, nas ln nas, StE de vorbi de vreun ceas:
<<
Nu-i aga ci sint frumoasi,
Oglinjoara mea
?
Am
igi de m itase, \Jglnloara mea. roc
h
Pir bilai, alba;tri
ochi,
Oglinjoara mea. Si nu-mi fie de deochi! Oglinjoara mea !>>
de smintini Nu e chiar aga bitrind, Dar se teme Dom nisoara
De-orice vreme. Foarte rar o vezi pe-afari. Cind e timp de primivari. Nu mai iese c-o imbati Adierea-nmiresmati. Vara, iar, ci e prea cald, Tocu-i intri in asfalt.
loamna, rarall, ca Pe Proare, Bucle le si nu se-nmoaie. larna - brrr: sa nu-r Inghele Nasul cirn, o frumusete ! Ploaie, soare, nea sau vint, Toate-s rele-ntr-un cuvint !
de smintine Plinge-ntreaga s iptimin i: << Nu mai pot de oboseali ! Toatl ziua merg la;coalI. Dom n isoara
Nu-i
c5-arit cam prost, Oglin joara mea Parci nu sint cum am fost, aga
?
Oglinjoara mea. Buclele mi s-au lisat, Oglinjoara mea. Prea am mult de ?nve!at, Oglinjoara mea !
Ah, ah, ah,.vileu, vileu, Of
-
9i alte interjeclii
!
Totul e atlt de greu $i-am atit de multe leclii!>>
Domnigoara de smintini
Orice treabi o am?ni. Nu poate sl faci treabi: Ctnd sI ia mitura-n mini,
Mitura din minl-i scapi. De firaE nu vrea si gtie .$l nici de buctrtirie
Ci
miroase tare-a ceapi i lar de teami ci se-nleapi, Acul nu poate se-l !ie.
Ah, ah, ah;i vai, vai, vai ! Ah, ml-n1ep ! )r var, ma tal Nu mai vreau I Prea e greu Of gi au! Aoleu !
!
\.
-:i 4 -, ")
{
i ,i
&-l Ale
,,
i
,'
Da-ntr-o zi s-a intimplat Un lucru neagteptat. Tot zoreaua cea alb astri, Cea mai 'nalti floare-n glastri, Vir? capul pe fereastri: Unde-i domnisoara noastr.i ?
Un' sI fie Nu se stie.
?
in odaie, iaca n u-i. Nici in baie iaca nu-i. Nici oglinda nu-i in cui. Unde-i ? laca-am
si vI
spu i.
leri, cam pe la noui - poate Pe la noui ju m etare, Domnisoara de s mintin i, Ne-am apropiat, pe scurt, Cu Pringesa de iaurt, A lu at oglinda-n m?n[ $i s-a strecurat fru mos lntr-un vas de sticld, gros, fi-a mai afezat pe el
$i un
fel
De fervelel, Fir de praf se n-o atinge, Si n-o ploui, sl n-o ningi, $i si nu-i ceari ceva Niciod
at[,
nimenea:
Nici la gcoaltr si nu mearge, Nici tabla si nu o $tearga,
Nici sI cinte-n cor !i nici Si n-ajute celor mici ; Mamei, nici atit. Si-gi cruge Mult gingagele-i minuge, S[-gi priveascl in oglind tr Mutriqoara suferind I, Vorba ceea, si rlmlni DomniEoara de smlntln i.
uar s-a InflmPrar
a$a:
Miga moale $i tircati A dat buzna Deste ea $i-a mincat-o - toatl, toar6!
Nu mi credegi ? Nu-i Intrebali-l pe pisic. ..
.
n
im ic.
MASCARICIUL Nu ;tiu cin' !i-a zis gi nic' Cin' te puse mlscirici. Cred ci singur gi-ai g5sit Felul lsta z[picit De a ride fdrl .rost. De-a siri pe blnci in clasl. De-a strica tot rostu-acase, Ca un prost, da, ca un prost. Ce-gi mai trebuie$te lie I Poate-atita: o scu fie Cu pompoane de arn ici, Ca la orice mdscirici. Eu gi-o spun.
$i nu-s mai mare Dec?t tine. lnsi gtiu Foarte bine, mi se pare, Ce se cade, cum s[ fiu.
Nu fac tumbe tam-nesam, Nu nechez ;i nici nu fac Ca gdina:
<<
cotcodac
!
\-
Y.
,it/
"/ 1
i
.l'j i']i -
,}Lo*
Vine uliul si mi pape !>> Nu sint nici hipopotam Ca si umblu-n patru labe Ba de-a lungul, ba de-a latul. Nu scincesc ca apucatu I se sperie tot natul: << Vai, s-a inecat bilatul!>
Si
Ai vizut cumva in clasi Pe vreunul dintre noi Ca sl intre sau si iasi
Cu atita tiriboi
?
Ba gipind ca un cocol Care-ar suferi de gilci, Ba, vopsindu-;i nasul rot Ca paiatele de bilci ?
leri ai resturnat Pe bocancii
cerne ala
tii
curati. Ai minji tu toati fcoala Dar !i-e teaml sl n-o pa!i. .
Vid ci te-ai pornit
li
azi. $i sari 9i cazi,
Tburzi { lipi Bilbii vrute si nevrute, Numai gura ta se-aude. Nu qtiu cin' !i-a zis ti nici Cin' te puse m lscirici. Poate cl-ai si vrei odati Se rostetti ceva cu rost. Lumea-n jur n-o s; te creadi $i va ride ca de-un prost. Gluma-i bunl, daci vrei, Dar cind e la locul ei.
Daci vegnic te imbie Farsele gi glumele, <<
Mlscirici > pentru vecie
fi-o rimine
numele
.
!
tr
i*l
l$''
lN IARA
rut MURA-N
GURA
ln Jara lui Mur[-n guri, Totul mi-este pe misu ri.
Cind mi scol de dimineagi, (Nu la ;apte, ci la zece) Vine-o tavi cu d u lce agi $i-un pahar cu api rece.
$i d u I ce ag a- ryr.i zice: ia-mi I 5i paharu-mi zice : bea-mi !
la-mi, bea-mi >>-ugor de zis ! Gu ra insi s-o deschizi
<<
Nu-i de loc aga ugor: Ajutooor Ajutooor
! !
Linguri!a, griiu lie, lmi deschide gura mie. Ei, aga mai merge, zic, Dac6 mi ajuli un pic. tl
Da, e timpul si fac baie. Apa intri in od aie Cu volanele-i albastre :
Ne-adreslm Domniei Voastre, Cum dorigi si fili spilat I - Uite-aga, culcat in pat. - Cu m dorigi sA fili liut I
-
Uite-aga,
in
agte rn
ut.
m, prosopul cel pufos Se-nclinl moale pini jos: - Eu si vi frec a9 vrea pe spate - Nu, vai de mine, nu se poatel intreabi-te $i intre abl-m 6: Cum pot sl ies din plapumi Afar5-i frig! In pat e cald. La urma urmei - nu ml scald ! $i-acu
?
lll in lara lui Muri-n guri, Caqti o guri cit o gurd ,i indati-li pici-n ea Tot ce vrei $i tot ce-ai vrea:
Sirm6luge-n foi de vigi,
Supi caldi, tocini{i, Cozonac, compot, halvi!5, Cirniciori $i ciulama, Murituri, etcetera. . .
Am mincat De m-am
u
mf lat,
Nu-i nimic. O
macara lati cl pe sus me ia $i m-agazl dupi plac,
Colo-n umbri-ntr-un h amac.
U1a, uga, ce sd zic ,. Bine-i cind nu faci nimic
!
IV
Lecqiile stau pe mas5. uar oe recFt nrcr ca-mr pasa.
Eu
ml legin in
Ele
-
hamac, singure se fac.
Dragi aritmeticd, Nu gtiu ce te-mpiedici, Si-mi rezolvi vreo cinci probleme. <<
Eu de fleacuri nu am vreme...
,r-K':-,3';--l -\
.9 )-,
\-\-_------'
/L
Draga mea Sramatici, Nu fii antioatici !
Nu fii, ziu,
feritl 9i transcrie-ntr-o clipiti nesu
Exercitiile mele. Vezi cI eu n-am timD de ele!
Hai, draga mea istorie, N-am chef si am memorie ! Tine minte tu, mai bine, Cine s-a luptat cu cine, ln ce an gi-n care loc Eu sl-nvtr1 n-am timp de loc.>>
Lecliile-mi fac Pe Prac. Scau $i mot6i in nam ac.
ri, pe m lsu ri.
tn tara tul Muri-n Am
prieten
i
gu
Vreli si vi-i prezint S-a ficut
!
cumva ,
Pofti-ti incoa'!
Asta-i Puiu Prinde-Muqte. Asta-i Lici Vreau-Gilugte.
Asta-i Mircea Strlmbi-Nas. Asta-i Dugu Mielu-Gras. Asta-i Mila Linge- Frigci. Asta-i Tudor Nu-Se-Miqci. Asta-i Sanda Somn-ln-Gene Si-ista-s eu: Burduf-De-Lene !
VI
Toati, toati
ziu lica,
Ali vazut, nu fac nimica.
fi
programul nu se-ncarcl. Astfel, nu e de mirare Cl ceva mi-mbie oarci $i ml trage la culcare.
Ah, mi-e somn de pic ! $i-apoi, Prea mult am vorbit cu voi. Cind vorbesc mai multigor, Obosesc ingrozitor. Somnul repede
te furl
ln Jara lui Muri-n guri. Nici n-ai timp si cali la luni.
Noap...te... bu. . . ni. -.
CU NASU-N CARIE intr:o lari de foarte departe, Triia o domni!e, cu nasul in carte. Cindva,
Nimic nu vedea, n-auzea ce se-ntimple. Citea firi preget c-un deget la timpli.
in
Si cite-un mierloi Zicea: << Hai cu noi blinda pidure de cetini!> Domnila tece a,
Tifnoasi gi rea $i nu avea nici un prieten.
'
Treceau anotimpuri cu soare ;i ploaie, Cu ierburi gi flori, cu ninsori 9i piraie. Domnita cu nasul in carte intr-una, Uita cum e soarele, roua si luna.
$i n-avu-ncotro;
Uitd cum gi ce Bogati e viaqa cea vie.
Ci
Atit
soarele-i
Si luna e apucase
<<
<<
O
>>
C>>
si ;tie.
Domnila trufagi era ca piunul: << Mai multe ca mine nu ftie niciunul!)) $i, nepisitoare, cu nasul in carte, De tot ce e-n jur era foarte departe.
Venea cite-un miel,
Intra in castel, Zicind: << -Hai, domntgi, la stini.
Si vezi ciobin asi $i urdi 9i ca5
$i cea mai gustoasi smintini
!>>
Mai lasl-mi, ziu, ctr prostiile tale ! La stini-oi veni cind gisi-voi cu cale. Acuma nu-mi pase.de oameni ;i miei. $tiu una gi bun6: si iau premiu-ntii!>>
<<
(Asemeni ciudate fepturi, mi se pare, ln clasd la noi, se numesc tocilare).
CEA MAI CRUNTA DINTRE
Fug migele, fug
$i miauni
in
negtire lung 9i subgire.
Ce-avegi ? le lntreabi copacii. (Ei nu gtiu nimica, siracii).
-
Hei, unde-ali pornit-o, prostugelor Le scir!ie roata ciruqelor.
-
Abia igi rostirA cuvintele C5, iate, sosesc inainte-le
Citei, cileluge-alerglnd, Cu cozi rid icate in vint.
?
FIARE
Si
iati c;
dupe c[!ei
Aleargl un rind de
purcei
Strigind ca besmetici: Gui! ! Fugigi, dragi prieteni, fugili !
Pe-o ramurl sade-un mierloi )r lrPa mereu: Yar oe nor r
$i fluturii galbeni ca soarele, Cu spaimi-gi lipesc aripioarele.
-
Eu nu
Fognegte
.
;tiu ce-i asta, biiegi! un pilc de
scaieqi.
Pesemne, vreo fiari cu mplit[. re tolr s-a lurat sa-r Ingnr[4.
tl
lat-o
! ln sfirtit
apare
Cea mai crunt; dintre fiare.
E...
Dlnug, de nu mtr-ngel. Da, un fel de biiegel.
Fi' t '*.t
.-:'
f
!..
vi
Cea mai crunti dintre fiare $apte ani iumate are $i mai are li-obiceiu I S[ dea-n ciini cu reteveiul, $i cind n-are retevei, Sd azvirle pietre-n ei, Si cind pietre nu-s pe stradi, Cu picioru I str-i repeade Sau mai bine
Si
le-anine
Tinichelele de coad i.
<<
Coadi >>-am zis
Pii da,
I
Pis-pis
D-aia are-o coad i-ntre agi, Ca Dinug de ea si tragi.
$i cind miga doarme-n Prat (Somnul, milei mult i-e drag), Vine gi Dlnul c-un ac $i-o ingeapl (se pricepe Pini cind pisica-ncepe Pe sub mese, scaune, Alergind, si miaune.
!)
Ce-i mai vesel pe plmint Dintre toate cite sint ? Si prinzi fluturi, si prinzi fluturi Praful de pe-aripi si-l scuturi $i si-i pui ni{el in apA: Poate mor gi poate scapi.
Cintl-o pasire-n frunzig Hai cu pra;tia,
$ade-o
fu
I
ri;.
gizi pe perde a,
BuimAciti, vai de ea, Hai, strivepte-o, nu mai sta ! Trece-un purcelus pe drum Si nu-qi scape nicidecum !
I
Miqa vrea si se risfete I Prinde-o-n usi ! Si se-nveqe!
ill Deci, cea mai cumptiti din fiare Se cheami Dlnug, mi se pare.
De el se f"rur. tofi in jur, Mi-e mili de dinsul, vi.jur.
in poala lui, mi-ta tircati Nu toarce fru mos niciodatf,.
Cilelul cu-urechi clipiuge in loc si-l intimpine, fuge. Credingi nu-i poarte, nici dragoste. Se teme de el ca de-o pacoste.
h -\ft
*t
.sff/,il9l#1r, lN11\ r ,,?a,i:
:cd;r "?,;-
t tjfl.;
*j
'ha\\ i\
rt
s *
,i?
n ?rr
lt
$i pasirea, pasdrea chiar Nu-i cinti 9 dati micar. El nu poate-n iarbl si vadtr Cum gizele merg la paradi
Cu scuturi de-argint strecurat, Cu sulili de aur curat,
Cu gingage coifuri ;i zale De verzi qi albastre paftale
toli
se strecoarA tiptil Din calea acestui coDil.
Si
E slngur bAiatul prostu!.
Siracu', siracu' Dtrnu!
I
slracu'>r. . . Vorba vine ! Gine-i r6u de mic, gi cine C hinuie pisicile,
Ei,
<<
Vietiqile, micile, Cind va fi mai mtrricel, O si chinuie la fel $i pe cei cu el de-o seami. Unch'i, mitugi, tata, mamA, 5i surori, $i veri, ti frali... ...Daca. voi o se-l lisa[i
I
CU INCEIINITORUT Mu...mu...mus...ca...zboa...zboa...zboa. Ui...te-o. ..te-o. ..pe... pe.. .pe. ..re...te..
Nea...gri...e...ti...u...u...goa..ri... Cu... mi;. ..cdri...in. ..ce.. .ce.. .ce.. .te.
.
.
Fa...fa...fa...ce-un...Da...pa...pas... fi-un. ..po...pas...de.. .ci.. .te-un...ceas. ..
A...a...ri...pa...stre...ve...2i...e... 4...a...bia...se...ve...ve...ye...de...
Sti...de-o...ve-. .ve-. .vel... ni...ci.. .e.. Mu...mu...mus...ca...pe...pe...re...te. Ci voui zborul sd vi fie drag, lar nu m itcarea-m potmoliti-n prag. S-atinte!i iute gi cu-nflicirare Mireaqa culme ce se vede-n zare.
It'
CUPRINS
Pringul Hiorlau Eu ti tara Visul lui Flnel Lizuca ultuca Minciuna Domnigoara de smintini M
isciriciu
I
In Jara lui Murl-n gurtr
Cu nasu-n carte Cea mai crunti dintre fiare Cu incetinitoru I
Nr. R.d.ctor Da,
It
cult 5.
II.
,ager
232J
& crt€: I. t .|nbr I T.hnorcd.ctor:
El. C€.uru, CoEctoi: A. Bhu
tit r 1OXII.t9s?,Thaj a0.t0| btorar. to.os',rirda,.. Et il!or!r.. A d.,20 ct,a.r. Coti th x ,08 Cort. .tf,turii 6h .nii' t,A 02296 pdtru btttiot.cil nict i,.dt ir. d. ds;li@t ER.
1957. Bg,t tL
6,5. F,, 8lt1
TiFrul crccutrt Int. poligr.fict Nr. a, Bucurcrti
R.p:R-