GENEZA ARHITECTURII CIVILE SI MILITARE IN LUMINA CERCETARILOR ARHEOLOGICE DE PE TERITORIUL DACIEI. STUDIU DE CAZ – COMPLEXUL ARHEOLOGIC POLOVRAGI 1. INTRODUCERE In cadrul acestei lucrari se va discuta despre multitudinea de descoperiri de factura arhitecturala de pe teritoriul Daciei, care pot, datorita marii diversitati de exemple, sa fie introduse intr-o clasificare, atat tipologica cat si cronologica, care ar putea sa explice geneza si directiile de dezvoltare ulterioara ale arhitecturii civile (si militare, in masura in care aceasta este prezenta sau asimilata in cuprinsul altor programe de arhitectura). Incercarile de definire a unui stil arhitectural traditional, precum si a tehnicilor si a materialelor de constructie ar putea sa confirme fara nici o alta adaugire importanta si relevanta studiului, la acestea adaugandu-se dorinta de a demonstra posibilitatea folosirii mijloacelor astfel descoperite pentru crearea de obiecte arhitecturale noi, cu relevanta in exploatarea siturilor arheologice, crearea de obiecte noi care sa foloseasca tehnologii si materiale neinvazive, adaptate locului in care acestea se integreaza, precum si o continuitate a arhitecturii in spatiul cultural romanesc; astfel necesitatea aducerii in actualitate a acestei parti a istoriei arhitecturii se demonstreaza a fi esentiala. Perpetuarea acelorasi principii constructive si tipologice atestate documentar explica si sutin geneza arhitecturii civile si militare pe teritoriul Daciei.
2. CUPRINS – CLASIFICARE Se urmareeste crearea unei clasificari (atat pentru constructiile civile cat si pentru cele militare, dar si a asezarilor umane) relevante la nivelul ilustrarii atat a principiilor constructive care au stat la baza crearii unor atare obiecte de arhitectura, dar si a materialelor si tehnicilor de constructie folosite, urmand ca aceasta sa ilustreze o serie de principii, preluate si dezvoltate, capabile intr-o destul de mare masura sa indeplineasca cerinte si conditii de confort contemporane. A. ASEZARI
B. CONSTRUCTII CIVILE: -locuinte; -palate; -alte tipuri de constructii: anexe gospodaresti cu functia de bucatarii de vara, hambare si magazii, gropi pentru alimente, gropi pentru depozitarea gunoaielor, cisterne, conducte, drumuri si scari, ateliere etc. C. CONSTRUCTII MILITARE - tipuri de fortificatii-se urmareste descrierea evolutiva a unor tehnici si materiale de constructie utilizabile intr-un astfel de program de arhitectura, dar si evidentierea posibilitatilor preluarii acestora in alte tipuri de constructii; STUDIU DE CAZ – CETATILE DACICE DE LA POLOVRAGI Descrierea elementelor componente ale sitului, localizarea spatio-temporala a acestora, caracteristici definitorii. Identificarea stratului inferior de cultura dacica drept cel mai vechi atestat/demonstrat, una dintre cele mai vechi cetati cu zid de piatra din spatiul de existenta dacica, precum si folosirea ulterioara a acelorasi principii de constructie si alcatuie, plaseaza geneza arhitecturii civile si militare in cadrul acestei zone de mare importanta, locuita din cele mai vechi timpuri. Existenta unor modalitati unice de rezolvare a problemelor generate de cadrul natural in sine, ce nu se regasesc la alte constructii din spatiul locuit, demonstreaza preocuparea inca din acele timpuri asupra solutionarilor nejudicioase a problemelor ivite, astfel o reala preocupare ce nu poate fi tradusa decat prin ceea ce astazi se numeste studiu de arhitectura. Urmarirea modului de utilizare a materialelor si conformarea generala a elementelor componente ale spatiului.
3. INCHEIERE/CONCLUZII Incercarea de solutionare a problemelor privind geneza arhitecturii civile si militare in spatiul de locuire dacic, poate servi drept punct de plecare a unui studiu mai amplu, ce ar avea drept scop descoperirea unei arhitecturi traditionale romanesti, precum si asupra eventualei creari a unor norme de stilistica aplicabile in cazuri speciale pentru arhitectura cu un profund caracter cultural, din cadrul unor situri cu valente traditionale, de restaurareconservare si/sau educative. In aceeasi masura, un studiu mai aprofundat care sa puna in paralel o tipologie arhitecturala, cu o succesiune logica de materiale si tehnici de constructie traditionale, se poate dovedi utila si la nivelul obiectelor arhitecturale contemporane.