Gândurile profesorilor Acest proiect reprezintă pentru mine
aflat rezolvarea multor situații ce păreau
Cursul de literație, desfășurat în
și colegii din şcoală oportunitatea de
fără ieșire.
școala noastră, a fost o provocare și
a fi printre primii profesori din
(Niculina Carabăţ – profesor de limba
un schimb de experiență eficient.
România care parcurg un curs de
şi literatura română)
literație, precum și o șansă de a ne îmbogăți și perfecționa metodele de
Învăţarea reciprocă este metoda preferată
lucru la clasă cu cele învățate prin
însuşită de mine, la acest curs. Amândouă
acest proiect, pe care, personal, îl
variantele le-am încercat la ora de ştiinţă,
consider inovator.
unde am împărţit clasa în atătea echipe câte idei principale sunt în text. În fiecare a
existat
un rezumator, un
La acest curs am învățat că putem
echipă
aborda metode noi de lucru, atât în
întrebător, un clarificator şi un prevăzător.
procesul de predare, cât și în cel de
În aceste echipe fiecare elev a avut un rol
evaluare,
la
important, a lucrat şi şi-a exprimat ideea.
eficientizarea procesului de învăţare,
Învăţarea elev-elev a fost productivă şi a
să aducă o nouă dimensiune în relația
creat impresia că fiecare mic şcolărel e o
profesor – elev și să facă mult mai
piesă importantă din puzzle.
atractiv
(Loredana Gălățeanu – profesor
care
să
demersul
conducă
didactic,
prin
plasarea elevului în centrul atenției,
Metodele aplicate la clasă, realizarea jurnalelor
de
lectură,
învățarea
De ce fetele citesc mai mult decât băieții Proiectul „Reading to Learn” a fost prezentat cadrelor
didactice de la Școala „Emil Brăescu” Măgura Definițiile PISA ale alfabetizării funcţionale
Newsletter trimestrial realizat în cadrul proiectului Reading to Learn
Literația
centrată pe elev prin metacogniție oferă
profesorului
posibilitatea
cunoașterii în amănunt a capacității de învățare specifică fiecărui elev, Conform testării din 2006, din grupul cititorilor slab performanţi fac parte adolescente de
prin lectura unui text, conștientizarea
cincisprezece ani în proporţie de 17,65%, iar băieţi de aceeaşi vârstă, 30,4%.
informațiilor desprinse din textul citit, utilizarea exactă a unor termeni literari sau a unor noțiuni specifice disciplinei predate. (Arteni Liliana – profesor educație muzicală)
învățământ primar)
făcând să pară că el este cel care a
PARTENERI MEDIA
PARTENERI
www.arlromania.ro Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziţia oficială a Romanian-American Foundation.
Într-o atmosferă destinsă şi prietenoasă, profesorii Şcolii Gimnaziale “Emil Brăescu” Măgura au participat la lansarea activităţilor proiectului Reading to Learn (Citesc pentru a învăţa), primul proiect de literaţie din România, ce se va implementa în Regiunea de Nord Est în 30 de unităţi şcolare, pe parcursul a 3 ani şi jumătate.
Proiectul internaţional ADORE a demarat în anul 2006 şi a avut ca participante unsprezece ţări europene, printre care şi România. A fost propus de o echipă de cercetători din Germania (Luneburg University), ca urmare a rezultatelor slabe obţinute de adolescenţii din multe ţări din Europa, în domeniul abilităţilor de lectură. Studiul realizat în cadrul proiectului ADORE a identificat trei factori de risc ai creşterii numărului de cititori slab performanţi:
Până şi în Finlanda, unde scorul performanţelor în domeniul lecturii este foarte ridicat, fetele depăşesc băieţii cu 51 puncte procentuale. Aceste diferenţe între băieţi şi fete sunt alarmante deoarece 40 de puncte pe scara evaluării PISA echivalează cu un an de instruire în sistemul de învăţământ!
2. Statutul social al familiilor din care provin cititorii. Studiul PISA a arătat că originea socială şi capitalul cultural al unei familii poate fi corelat adesea cu 1. Diferenţa abilităţilor de lectură performanţele de cititor ale înregistrată între sexe. Deşi sunt copilului. diferenţe notabile între ţările Uniunii Europene, în general, fetele au un 3. Statutul de emigrant. Testarea scor superior la toate testările PISA. PISA a scos în evidenţă că există Conform testării din 2006, în grupul un al treilea factor de risc, şi cititorilor slab performanţi putem anume, „trecutul de emigrant”. identifica adolescente de Această expresie se referă la elevul cincisprezece ani în proporţie de cu cel 17,65%, iar băieţi de aceeaşi vârstă, puţin un părinte care nu s-a născut în ţara unde a avut loc testarea. 30,4%. (continuare în pagina 2)
Activitatea este asistată de către prof. dr. Bill Brozo de la George Masson University, SUA.
Doamna profesor Liliana Romaniuc, managerul proiectului, a iniţiat discuţii privind problemele cu care se confruntă profesorii şi elevii, rezultatele acestora la clasă, la examenele naţionale şi la testele internaţionale, încercând să identifice soluţii uşor de aplicat, la nivelul şcolii, menite să ducă la îmbunătăţirea performanţelor. Deoarece literaţia înseamnă, printre altele: lectura textului, înţelegerea
mesajului, realizarea conexiunilor, formularea unui punct de vedere şi exprimarea acestuia în scris sau oral, prof. Romaniuc consideră că lipsa competenţelor de literaţie ale elevilor este principala cauză a rezultatelor lor slabe la testele naţionale şi internaţionale, drept pentru care, acest proiect urmăreşte îmbunătăţirea competenţelor de învăţare ale elevilor prin folosirea strategiilor şi
a metodelor de literaţie în procesul de predare de către toţi profesorii şcolii, sub motto-ul : “Dacă un copil nu poate învăţa după modul în care predăm, poate ar trebui să predăm după cum poate el învăţa“.
În studiul prof. Christine Garbe de la Universitatea din Koln (Germania), pot fi urmărite cinci domenii stabile în care se creează diferenţe ale performanţelor de lectură:
cantitatea şi frecvenţa cititului – fetele citesc mai des şi mai mult decât băieţii;
materialele oferite spre lectură şi preferinţele – fetele citesc alte cărţi, reviste şi texte electronice decât băieţii;
modalităţi de lectură – fetele citesc în mod diferit faţă de băieţi;
plăcerea de a citi şi implicarea afectivă – fetelor le place mai mult să citească şi găsesc o mai mare satisfacţie în lectură decât băieţii;
realizarea performanţelor în domeniul cititului – fetele au performanţe mai bune la citit decât băieţii, mai ales când li se cer sarcini specifice de lucru.
Fetele preferă
Băieţii preferă
Naraţiuni despre relaţii, animale şi poveşti de dragoste, în care destinul uman este în centrul atenţiei: în sens larg sau psihologic, ceea ce se cheamă „povestiri de interes generaluman”. Subiecte care trimit la: vieţile personale ale eroilor; situaţii particulare în care se află aceştia; experienţe legate de mediul social.
Suspans şi acţiune: eroi care trebuie să dovedească anumite trăsături de caracter în aventuri, în bătălii şi care trebuie să întâlnească provocările.
Povestiri care se referă la relaţii şi au implicaţii psihologice. Fetele sunt pasionate de lectură și se implică emotional.
Fetele preferă să citească texte realiste şi subiecte cu care se pot identifica.
Subiecte care trimit la: ţinuturi exotice, timpuri îndepărtate din punct de vedere istoric (de exemplu, epoca medievală) naraţiuni cu scenarii spectaculoase, neaşteptate; Acest lucru s-ar putea traduce în felul următor: băieţilor le plac povestirile despre ţinuturi şi timpuri îndepărtate, cărţile fantasy sau science-fiction. Povestiri cu un conflict exterior, puternic evidenţiat (învingerea unor obstacole, a unor duşmani, situaţii în care faci faţă provocărilor). Băieţii sunt pasionaţi de lectură când se raportează la fapte. Le place să păstreze o anumită distanţă faţă de materialul pe care- l citesc sau le place „să plonjeze” în lumi stranii, fantastice şi exotice Băieţilor le place umorul, le plac glumele, parodia şi toate formele de umor exagerat; acestea sunt, totodată, şi modalităţi prin care ei menţin distanţa faţă de lumea ficţională.
„Preferinţele în domeniul lecturii ale fetelor şi băieţilor” (Garbe, 2007 în Garbe, Holle, Weinhold, 2010)
Asociația Română de Literație a început testările pentru verificarea competențelor de literație ale elevilor în cadrul proiectului Reading to Learn, finanţat de Romanian American Foundation (RAF).
Activitatea este asistată de către prof. dr. Bill Brozo de la George Masson University, SUA. Acesta a răspuns invitației făcută de prof. drd. Liliana Romaniuc, în calitate de manager al proiectului și de implementator al conceptului de literație in Romania. Prof. Dr. Bill Brozo a fost prezent timp de 5 zile la Iași și s-a deplasat la 2 școli din Regiunea de Nord Est incluse în proiect. Obiectivul principal al proiectului Reading to Learn este îmbunătăţirea competenţelor de învăţare ale elevilor prin folosirea strategiilor si metodelor de literaţie în predare de către toţi profesorii. scolii.
Printre lucrurile de bază pe care trebuie să le cunoască un cadru didactic, cu abilități în domeniul literației, se află și tipurile de texte pe care le folosește atunci când dorește să transmită conținutul disciplinei sale. Textele Narative – sunt orientate spre evenimente, pe care le prezintă într-o succesiune logică; apar în domeniul studiului limbii materne sau a științelor sociale, cum ar fi istoria, filosofia, psihologia. Textele descriptive – sunt orientate spre evenimente/fenomene (matematica și științele); descriu rezolvarea sarcinilor unor probleme; fixează obiectul descrierii, după care detaliază aspectele pe care autorul textului respectiv dorește să le evidențieze. Textele argumentative – sunt orientate pentru a dezvolta un anumit subiect, conform unei scheme logice care să construiască edificiul argumentării, prin diverse tehnici (comparația, contrastul, enumerarea). Acest tip de text e folosit în toate materiile curriculare. Textele expozitive – au rolul de a explica un anumit subiect, folosind un vocabular tehnic; apar mai ales la obiectele de la profilul real (matematică, fizică, bilogie, chimie) Texte construite pe structura – Sarcini și întrebări – acestea sunt tipuri speciale de texte, modele didactice create pentru sprijinirea, monitorizarea și controlul înțelegerii textului și a conținutului materiei respective.
Testarea PISA urmăreşte nivelul competenţelor elevilor în trei domenii ale alfabetizării: lectură, matematică şi ştiinţe, domenii definte după cum urmează: Alfabetizarea în domeniul citirii/lecturii se referă la înţelegerea, utilizarea şi reflecţia unei persoane asupra textelor scrise, pentru a-şi atinge scopurile, pentru a-şi dezvolta cunoştinţele şi potenţialul şi pentru a participa la viaţa socială. Alfabetizarea matematică este capacitatea individului de a identifica şi de a înţelege rolul pe care îl joacă matematica în lume, de a face judecăţi bine fundamentate, de a utiliza şi de a angaja matematica în moduri care răspund nevoilor vieţii individului, în calitatea sa de cetăţean constructiv, implicat şi reflexiv. Rezolvarea de probleme este capacitatea individului de a utiliza procesele cognitive pentru a face faţă şi pentru a rezolva situaţii reale, transdisciplinare, în care soluţia nu este evidentă imediat şi în care domeniile alfabetizării sau ariile curriculare care ar putea fi aplicate nu pot fi încadrate în domeniul matematicii, al ştiinţelor sau al citirii/lecturii. Alfabetizarea ştiinţifică este capacitatea unei persoane de a utiliza cunoştinţele ştiinţifice, de a identifica întrebările şi de a formula concluzii pe baza datelor existente, cu scopul de a înţelege şi de a sprijini luarea unor decizii, care să conducă la schimbări pozitive ale activităţilor omeneşti.
Activitatea este asistată de către prof. dr. Bill Brozo de la George Masson University, SUA.
Doamna profesor Liliana Romaniuc, managerul proiectului, a iniţiat discuţii privind problemele cu care se confruntă profesorii şi elevii, rezultatele acestora la clasă, la examenele naţionale şi la testele internaţionale, încercând să identifice soluţii uşor de aplicat, la nivelul şcolii, menite să ducă la îmbunătăţirea performanţelor. Deoarece literaţia înseamnă, printre altele: lectura textului, înţelegerea
mesajului, realizarea conexiunilor, formularea unui punct de vedere şi exprimarea acestuia în scris sau oral, prof. Romaniuc consideră că lipsa competenţelor de literaţie ale elevilor este principala cauză a rezultatelor lor slabe la testele naţionale şi internaţionale, drept pentru care, acest proiect urmăreşte îmbunătăţirea competenţelor de învăţare ale elevilor prin folosirea strategiilor şi
a metodelor de literaţie în procesul de predare de către toţi profesorii şcolii, sub motto-ul : “Dacă un copil nu poate învăţa după modul în care predăm, poate ar trebui să predăm după cum poate el învăţa“.
În studiul prof. Christine Garbe de la Universitatea din Koln (Germania), pot fi urmărite cinci domenii stabile în care se creează diferenţe ale performanţelor de lectură:
cantitatea şi frecvenţa cititului – fetele citesc mai des şi mai mult decât băieţii;
materialele oferite spre lectură şi preferinţele – fetele citesc alte cărţi, reviste şi texte electronice decât băieţii;
modalităţi de lectură – fetele citesc în mod diferit faţă de băieţi;
plăcerea de a citi şi implicarea afectivă – fetelor le place mai mult să citească şi găsesc o mai mare satisfacţie în lectură decât băieţii;
realizarea performanţelor în domeniul cititului – fetele au performanţe mai bune la citit decât băieţii, mai ales când li se cer sarcini specifice de lucru.
Fetele preferă
Băieţii preferă
Naraţiuni despre relaţii, animale şi poveşti de dragoste, în care destinul uman este în centrul atenţiei: în sens larg sau psihologic, ceea ce se cheamă „povestiri de interes generaluman”. Subiecte care trimit la: vieţile personale ale eroilor; situaţii particulare în care se află aceştia; experienţe legate de mediul social.
Suspans şi acţiune: eroi care trebuie să dovedească anumite trăsături de caracter în aventuri, în bătălii şi care trebuie să întâlnească provocările.
Povestiri care se referă la relaţii şi au implicaţii psihologice. Fetele sunt pasionate de lectură și se implică emotional.
Fetele preferă să citească texte realiste şi subiecte cu care se pot identifica.
Subiecte care trimit la: ţinuturi exotice, timpuri îndepărtate din punct de vedere istoric (de exemplu, epoca medievală) naraţiuni cu scenarii spectaculoase, neaşteptate; Acest lucru s-ar putea traduce în felul următor: băieţilor le plac povestirile despre ţinuturi şi timpuri îndepărtate, cărţile fantasy sau science-fiction. Povestiri cu un conflict exterior, puternic evidenţiat (învingerea unor obstacole, a unor duşmani, situaţii în care faci faţă provocărilor). Băieţii sunt pasionaţi de lectură când se raportează la fapte. Le place să păstreze o anumită distanţă faţă de materialul pe care- l citesc sau le place „să plonjeze” în lumi stranii, fantastice şi exotice Băieţilor le place umorul, le plac glumele, parodia şi toate formele de umor exagerat; acestea sunt, totodată, şi modalităţi prin care ei menţin distanţa faţă de lumea ficţională.
„Preferinţele în domeniul lecturii ale fetelor şi băieţilor” (Garbe, 2007 în Garbe, Holle, Weinhold, 2010)
Asociația Română de Literație a început testările pentru verificarea competențelor de literație ale elevilor în cadrul proiectului Reading to Learn, finanţat de Romanian American Foundation (RAF).
Activitatea este asistată de către prof. dr. Bill Brozo de la George Masson University, SUA. Acesta a răspuns invitației făcută de prof. drd. Liliana Romaniuc, în calitate de manager al proiectului și de implementator al conceptului de literație in Romania. Prof. Dr. Bill Brozo a fost prezent timp de 5 zile la Iași și s-a deplasat la 2 școli din Regiunea de Nord Est incluse în proiect. Obiectivul principal al proiectului Reading to Learn este îmbunătăţirea competenţelor de învăţare ale elevilor prin folosirea strategiilor si metodelor de literaţie în predare de către toţi profesorii. scolii.
Printre lucrurile de bază pe care trebuie să le cunoască un cadru didactic, cu abilități în domeniul literației, se află și tipurile de texte pe care le folosește atunci când dorește să transmită conținutul disciplinei sale. Textele Narative – sunt orientate spre evenimente, pe care le prezintă într-o succesiune logică; apar în domeniul studiului limbii materne sau a științelor sociale, cum ar fi istoria, filosofia, psihologia. Textele descriptive – sunt orientate spre evenimente/fenomene (matematica și științele); descriu rezolvarea sarcinilor unor probleme; fixează obiectul descrierii, după care detaliază aspectele pe care autorul textului respectiv dorește să le evidențieze. Textele argumentative – sunt orientate pentru a dezvolta un anumit subiect, conform unei scheme logice care să construiască edificiul argumentării, prin diverse tehnici (comparația, contrastul, enumerarea). Acest tip de text e folosit în toate materiile curriculare. Textele expozitive – au rolul de a explica un anumit subiect, folosind un vocabular tehnic; apar mai ales la obiectele de la profilul real (matematică, fizică, bilogie, chimie) Texte construite pe structura – Sarcini și întrebări – acestea sunt tipuri speciale de texte, modele didactice create pentru sprijinirea, monitorizarea și controlul înțelegerii textului și a conținutului materiei respective.
Testarea PISA urmăreşte nivelul competenţelor elevilor în trei domenii ale alfabetizării: lectură, matematică şi ştiinţe, domenii definte după cum urmează: Alfabetizarea în domeniul citirii/lecturii se referă la înţelegerea, utilizarea şi reflecţia unei persoane asupra textelor scrise, pentru a-şi atinge scopurile, pentru a-şi dezvolta cunoştinţele şi potenţialul şi pentru a participa la viaţa socială. Alfabetizarea matematică este capacitatea individului de a identifica şi de a înţelege rolul pe care îl joacă matematica în lume, de a face judecăţi bine fundamentate, de a utiliza şi de a angaja matematica în moduri care răspund nevoilor vieţii individului, în calitatea sa de cetăţean constructiv, implicat şi reflexiv. Rezolvarea de probleme este capacitatea individului de a utiliza procesele cognitive pentru a face faţă şi pentru a rezolva situaţii reale, transdisciplinare, în care soluţia nu este evidentă imediat şi în care domeniile alfabetizării sau ariile curriculare care ar putea fi aplicate nu pot fi încadrate în domeniul matematicii, al ştiinţelor sau al citirii/lecturii. Alfabetizarea ştiinţifică este capacitatea unei persoane de a utiliza cunoştinţele ştiinţifice, de a identifica întrebările şi de a formula concluzii pe baza datelor existente, cu scopul de a înţelege şi de a sprijini luarea unor decizii, care să conducă la schimbări pozitive ale activităţilor omeneşti.
Gândurile profesorilor Acest proiect reprezintă pentru mine
aflat rezolvarea multor situații ce păreau
Cursul de literație, desfășurat în
și colegii din şcoală oportunitatea de
fără ieșire.
școala noastră, a fost o provocare și
a fi printre primii profesori din
(Niculina Carabăţ – profesor de limba
un schimb de experiență eficient.
România care parcurg un curs de
şi literatura română)
literație, precum și o șansă de a ne îmbogăți și perfecționa metodele de
Învăţarea reciprocă este metoda preferată
lucru la clasă cu cele învățate prin
însuşită de mine, la acest curs. Amândouă
acest proiect, pe care, personal, îl
variantele le-am încercat la ora de ştiinţă,
consider inovator.
unde am împărţit clasa în atătea echipe câte idei principale sunt în text. În fiecare a
existat
un rezumator, un
La acest curs am învățat că putem
echipă
aborda metode noi de lucru, atât în
întrebător, un clarificator şi un prevăzător.
procesul de predare, cât și în cel de
În aceste echipe fiecare elev a avut un rol
evaluare,
la
important, a lucrat şi şi-a exprimat ideea.
eficientizarea procesului de învăţare,
Învăţarea elev-elev a fost productivă şi a
să aducă o nouă dimensiune în relația
creat impresia că fiecare mic şcolărel e o
profesor – elev și să facă mult mai
piesă importantă din puzzle.
atractiv
(Loredana Gălățeanu – profesor
care
să
demersul
conducă
didactic,
prin
plasarea elevului în centrul atenției,
Metodele aplicate la clasă, realizarea jurnalelor
de
lectură,
învățarea
De ce fetele citesc mai mult decât băieții Proiectul „Reading to Learn” a fost prezentat cadrelor
didactice de la Școala „Emil Brăescu” Măgura Definițiile PISA ale alfabetizării funcţionale
Newsletter trimestrial realizat în cadrul proiectului Reading to Learn
Literația
centrată pe elev prin metacogniție oferă
profesorului
posibilitatea
cunoașterii în amănunt a capacității de învățare specifică fiecărui elev, Conform testării din 2006, din grupul cititorilor slab performanţi fac parte adolescente de
prin lectura unui text, conștientizarea
cincisprezece ani în proporţie de 17,65%, iar băieţi de aceeaşi vârstă, 30,4%.
informațiilor desprinse din textul citit, utilizarea exactă a unor termeni literari sau a unor noțiuni specifice disciplinei predate. (Arteni Liliana – profesor educație muzicală)
învățământ primar)
făcând să pară că el este cel care a
PARTENERI MEDIA
PARTENERI
www.arlromania.ro Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziţia oficială a Romanian-American Foundation.
Într-o atmosferă destinsă şi prietenoasă, profesorii Şcolii Gimnaziale “Emil Brăescu” Măgura au participat la lansarea activităţilor proiectului Reading to Learn (Citesc pentru a învăţa), primul proiect de literaţie din România, ce se va implementa în Regiunea de Nord Est în 30 de unităţi şcolare, pe parcursul a 3 ani şi jumătate.
Proiectul internaţional ADORE a demarat în anul 2006 şi a avut ca participante unsprezece ţări europene, printre care şi România. A fost propus de o echipă de cercetători din Germania (Luneburg University), ca urmare a rezultatelor slabe obţinute de adolescenţii din multe ţări din Europa, în domeniul abilităţilor de lectură. Studiul realizat în cadrul proiectului ADORE a identificat trei factori de risc ai creşterii numărului de cititori slab performanţi:
Până şi în Finlanda, unde scorul performanţelor în domeniul lecturii este foarte ridicat, fetele depăşesc băieţii cu 51 puncte procentuale. Aceste diferenţe între băieţi şi fete sunt alarmante deoarece 40 de puncte pe scara evaluării PISA echivalează cu un an de instruire în sistemul de învăţământ!
2. Statutul social al familiilor din care provin cititorii. Studiul PISA a arătat că originea socială şi capitalul cultural al unei familii poate fi corelat adesea cu 1. Diferenţa abilităţilor de lectură performanţele de cititor ale înregistrată între sexe. Deşi sunt copilului. diferenţe notabile între ţările Uniunii Europene, în general, fetele au un 3. Statutul de emigrant. Testarea scor superior la toate testările PISA. PISA a scos în evidenţă că există Conform testării din 2006, în grupul un al treilea factor de risc, şi cititorilor slab performanţi putem anume, „trecutul de emigrant”. identifica adolescente de Această expresie se referă la elevul cincisprezece ani în proporţie de cu cel 17,65%, iar băieţi de aceeaşi vârstă, puţin un părinte care nu s-a născut în ţara unde a avut loc testarea. 30,4%. (continuare în pagina 2)