Literatia dintr o privire no3

În acest număr:

Gândurile profesorilor Finding An Agent That’s Right For You despre „Reading to Learn” “Acest curs mi-a schimbat percepţia

“Un curs interesant, care ne arată o altă

“Programul ne-a oferit materiale şi

despre elev, despre capacităţile sale şi

cale de urmat pentru predarea unui text, de

metode destinate sprijinirii eforturilor

mai mult despre nevoile sale de

înţelegere a textului, a cuvintelor noi şi de

noastre de a schimba sustenabil

învățare. Am descoperit noi strategii

folosire a acestora în noi contexte, ţinând

practica

de descifrare a textului pe care le voi

cont de nivelul de cunoştinţe şi de

instrumente ce pot fi aplicate imediat

folosi la lecţiile mele”.

inteligenţă a elevilor, de interesul acestora

în

pentru texte (cuvinte), pentru disciplină.”

aplicarea de metode de cercetare în

prof. Andreea Daniela Nicoară

prof. Lucian Harnagea

la

clasă.

predare,

Am

intrumente

depistat pentru

literaţiei. Am avut discuţii în perechi

să-mi

sau pe grupuri, în timpul cursului,

posibilitatea

reaminteasc

anumite noţiuni (a trecut ceva vreme

“În urma acestui curs am reuşit să înţeleg

perfecţionare, din

importanţa elementelor de literaţie în

păcate). În acelaşi timp, consider că

predarea tuturor disciplinelor, dar şi

achiziţia cea mai importantă constă în

importanța comprehensiunii în învățare.

“Cursul de literaţie presupune un

provocarea de a găsi răspunsuri, de a

Prin intermediul acestui curs voi fi mult

barometru care ne indică nivelul de

ţine cont de anumite sugestii care, cu

mai flexibilă pe viitor în ceea ce priveşte

cunoştinţe ale elevilor, ce au învăţat şi

siguranţă, mă vor ajuta pe viitor la o

metodologia didactică, stilul de predare şi

înţeles, ce nu au înţeles bine şi ce mai

mai bună înţelegere a elevilor mei

modul de abordare a noilor cunoştinţe.”

au de recuperat.”

de

la

ultima

astfel încât să îi pot ajuta mai mult.”

care au fost constructive.” prof. Chiriţoiu Georgeta

prof. Tătaru Daniela

prof. Petronela Obreja

prof. Şuşnea Gheorghe

PARTENERI MEDIA

PARTENERI

www.arlromania.ro Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziţia oficială a Romanian-American Foundation.

3



Sistemul educațional românesc: ineficient, nerelevant,

 

inechitabil Au fost formaţi primii mentori în domeniul literaţiei ARL a participat la cea de-a doua conferinţă din proiectul ELINET – European Literacy Network

Newsletter trimestrial realizat în cadrul proiectului Reading to Learn

Literația

dintr-o privire

clasă şi fişe de evaluare în domeniul

“Apreciez faptul că mi s-a oferit

Numărul

ARL a format primii mentori în domeniul literaţiei Un grup minunat (20 de profesori) au finalizat primul program de formare a mentorilor în domeniul literației. La sfârșitul sesiunilor de formare au fost exprimate gânduri, idei și reflecții legate despre ce vom face în viitor.

continuare pag. 3 >>>

Sistemul educațional românesc: ineficient, nerelevant, inechitabil Privite din perspectiva rezultatelor evaluărilor naționale recente, testele internaționale, la care România a participat, nu fac decât să confirme realitatea tristă din sistemul românesc de educație.

Sistemul educațional românesc trece, de ani buni, prin încercări disperate de reformare rămase, din păcate, doar la un nivel profund declarativ, fără relevanță în tot ceea ce înseamnă educația pentru viața reală. În anul 2007 am avut primul raport profesionist, – România Educației, România Cercetării, bazat pe date și informații riguros analizate, cu privire la problemele cu care se confruntă sistemul educațional românesc.

Diagnoza realizată a scos în evidență faptul că „menținerea actualului sistem de învăţământ din România pune în pericol competitivitatea şi prosperitatea ţării. Acest sistem are

patru mari probleme: este ineficient, nerelevant, inechitabil şi de slabă calitate“.

1. Ineficiența sistemului este relevată de rezultatele elevilor români la testele internaționale PISA, PIRLS și TIMSS. Astfel, începând cu anul 2000, când România a participat la prima testare PISA, și până în prezent, în mod constant, țara noastră s-a aflat pe ultimele locuri din Europa în ceea ce privește capacitatea elevilor de 15 ani de a înțelege textele pe care le citesc. Procentul copiilor care nu reușesc să atingă nivelul de competență 2 este cel mai mic la nivel european (47% la lectură, în 2009, 37% la matematică, în 2012).

Nivelul de competență 2 înseamnă că elevii cunosc literele, pot citi cuvinte și înțeleg doar propoziții extrem de simple. (continuare în pagina 2)

continuarea din pag. 1 >>> Sistemul educațional românesc: ineficient, nerelevant, inechitabil

și urban sunt de 15–20 puncte procentuale la toate evaluările la care aceștia participă

Testele PIRLS verifică competențele de lectură ale elevilor de clasa a IV-a și s-au aplicat din cinci în cinci ani (2001, 2006, 2011). România ocupa, în 2011, locul 36 din 45 de state participante, față de locul 22, cât ocupa la evaluarea din 2001. În acest context, afirmațiile cu privire la calitatea educației din România sunt cel puțin îndoielnice, dacă nu chiar deplasate. În anii ’70, România se situa printre primele 10 state în ceea ce privește numărul de olimpici. Acum, procentul acestora este de 0,003% din populația școlară a țării. Așadar, nici pe departe nu putem vorbi despre sistemul educațional românesc ca fiind unul performant și eficient.

2. Sistemul educațional românesc, spune analiza, este nerelevant în raport cu economia și societatea viitorului. Mai bine de 20% dintre elevi părăsesc timpuriu școala, față de 15% la nivel european.

România este țara cu una dintre cele mai mici participări a adulților la programe de învățare pe tot parcursul vieții.

3. Sistemul educațional românesc este profund inechitabil. Copiii născuți în mediul rural sunt condamnați la sărăcie și nefericire. Numai 25% dintre elevii din mediul rural ajung să termine liceul, spune Raportul, iar 80% dintre copiii neșcolarizați sunt rromi. Diferențele dintre rezultatele elevilor din mediul rural

4. La toate acestea se adaugă slaba calitate a infrastructurii și resurselor din sistem. Școlile au aceeași arhitectură, mobilier și dotări ca în anii ’70-’80, ceea ce le face lipsite de atractivitate pentru copii și demotivante pentru cadrele didactice. Avem școli în mediul rural fără apă curentă, cu încălzire deficitară pe timpul iernii și cu toalete sub nivelul minim al civilizației europene.

La opt ani distanță de la acest Raport, dacă privim cu atenție la starea învățământului românesc, chiar și numai prin prisma recentului Raport al Ministerului Educației Naționale cu privire la evaluările din 2014, constatăm că lucrurile stau la fel sau poate chiar mai rău. Dacă, în plus, corelăm acest raport cu documentele europene în domeniul educației, putem afirma că situația este chiar una dramatică.

Testele internaționale, dar și evaluarea națională de la sfârșitul clasei a VIII-a și examenul de bacalaureat ne arată ca aproape jumătate dintre elevii români sunt analfabeți funcțional adică competențele lor de literație sunt extrem de scăzute. Acești copii nu înțeleg textul lecturat, nu fac conexiuni cu ceea ce, eventual, știau dinainte, nu pot formula un punct de vedere și nu sunt în stare să-l exprime, în scris sau oral.

Privite din perspectiva rezultatelor evaluărilor naționale recente, testele internaționale, la care România a participat, nu fac altceva decât să confirme realitatea tristă din sistemul românesc de educație. Acest lucru este subliniat și de Raportul Grupului de

Experți la Nivel Înalt al Comisiei Europene, care a realizat o analiză riguroasă a nivelului competențelor de literație ale cetățenilor europeni.

România ocupă un loc special în acest raport, tocmai prin procentul mare de copii, adolescenți și adulți analfabeți funcțional și prin lipsa de măsuri concrete pentru reducerea acestuia.

Oficialii și liderii europeni au conștientizat că o populație cu competențe de literație scăzute nu va putea asigura o economie competitivă, bazată pe inovare, în țările membre. În final, preluarea unor modele și exemple de bună practică de la nivel european, în domeniul lecturii și literației, pentru multiplicarea lor în sistemul educațional românesc poate constitui un element de legătură benefic de compatibilizare și armonizare cu tendințele internaționale din acest domeniu vital al educației. Țările nordice, Marea Britanie, Germania și Polonia au implementat programe care au contribuit la îmbunătățirea competențelor de literație ale elevilor și părinților. Acestea au contribuit major la creșterea calității procesului de predare - învățare și la îmbunătățirea rezultatelor elevilor.

ARL a format primii mentori în domeniul literaţiei

Astfel una dintre participante a întrebat-o pe doamna profesor Liliana Romaniuc, formatorul programului, dacă crede că se mai poate face ceva în sistemul de educaţie şi, dacă da, în cât timp? “Prin 2007 am auzit şi am început să citesc despre literaţie - în lumea în care educaţia conteaza, acest lucru era, la ordinea zilei, preocuparea fiecărui profesor! Prin 2010 lucram la primul program european de formare a profesorilor de toate disciplinele în domeniul literaţiei, iar în 2011 îl pilotam cu

cu un grup de 30 de profesori de la două şcoli din Iaşi. În 2013 am acreditat primul program de formare în domeniul literaţiei, în 2014 am început formarea în 4 şcoli, iar în 2015 în alte două. În septembrie vom demara formarea în 6 şcoli noi. Aşadar, am plecat de la nimic: fără cunoaştere, fără resurse, fără înţelegere şi am ajuns la 12 şcoli în care lucrăm.

Vor urma încă 18 școli şi un număr de peste 150 de profesori formați care, într-o măsura mai mică sau mai mare, încearcă să aplice și să schimbe practica la clasă, în sensul predării pentru înţelegere şi învăţare reală”, a explicat profesor Liliana Romaniuc, preşedintele Asociaţiei Române de Literaţie! Tot din toamnă, ARL va organiza primul program de formare a formatorilor în domeniul literaţiei.

Echipa ARL

Cartea de educaţie Leadership şi management educaţional.

Teorii şi practici actuale Editura Polirom

LILIANA ROMANIUC președinta Asociației Române de Literație Traducere de Liliana Romaniuc (coordonator) şi Irina Prodan.

Colecţia „Ştiinţele educaţiei.

Structuri, conţinuturi, tehnici”. Este disponibilă şi în ediţie digitală. Un excelent instrument de lucru pentru cei care deţin funcţii decizionale în

cadrul unităţilor de învăţămînt şi în sistemul educaţional în general. În acest volum devenit clasic, Tony Bush schiţează cadrul conceptual de orientare a activităţii decidenţilor din educaţie şi analizează şase modele de management pe care le pune în relaţie cu zece modele de leadership.

Noţiunile teoretice sunt ilustrate cu numeroase studii de caz din toate mediile educaţionale, de la şcoala primară la universitate, într-o varietate de contexte internaţionale.

Printre tematicile specifice abordate se numără centralizarea şi descentralizarea în educaţie, şcolile în sistem de management autonom, relaţia dintre teorie şi practică sau natura şi caracteristicile managementului educaţional.

ELINET – Rețeaua Europeana pentru Literaţie ARL a participat la cea de-a doua conferinţă din proiectul ELINET – European Literacy Network, cel mai important demers, la nivel European, în domeniul literaţiei.

Toate studiile și cercetările spun că lipsa competențelor de literație este cauza principală a insuccesului școlar și, apoi, a nereușitei în viață. La nivel European procentul copiilor de 15 ani cu competențe scăzute în domeniul literației este de 20%, iar ținta pentru 2020 este ca acest procent să scadă la 15%.

România se situează pe ultimul loc, cu un procent de aproape 40% copii cu competențe sub nivelul 2 (corespunzător testelor PISA), ceea ce înseamnă că aceştia recunosc literele, citesc cuvintele şi propoziţiile, dar nu înțeleg despre ce anume este vorba în text. În cadrul proiectului s-au realizat rapoarte de ţară cu privire la nivelul competenţelor de literaţie ale preşcolarilor, elevilor (din învăţământul primar, gimnaziu, liceu) şi adulţilor.

Raportul pentru România este cel mai elaborat. La el au lucrat experți recunoscuți la nivel European şi este primul document de acest fel pe care îl vom avea. De asemenea, s-au creat 8 instrumente de creştere a nivelului de conştientizare a decidenţilor, politicienilor, persoanelor aflate în poziții de conducere, dar şi a cercetătorilor şi practicienilor cu privire la importanţa competenţelor de literaţie. În Regiunea de Nord Est, vom pilota 3 instrumente: un chestionar on line de identificare a persoanelor care au competenţe scăzute de literaţie, o broşură cu date relevante despre de literaţie în România şi un instrument de provocare si stârnire a interesului unei persoane cu privire la literaţie.