Raport de cercetare by tiberiu Stavarus

UNIUNEA EUROPEANĂ

GUVERNUL ROMÂNIEI MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI ŞI PROTECŢIEI SOCIALE AMPOSDRU

Fondul Social European POSDRU 2007-2013

Instrumente Structurale 2007-2013

ORGANISMUL INTERMEDIAR REGIONAL PENTRU POS DRU REGIUNEA BUCUREŞTI ILFOV

Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013 “Investește în oameni!” POSDRU/97/6.3/S/50247

O șansă pentru dezvoltarea carierei pentru femeile din domeniul sanitar

Segregarea de gen în sectorul medical românesc Rezumat raport de cercetare

ASOCIAȚIA „CENTRUL ROMÂN DE INIȚIATIVE” 021.310.08.90 TEL | 021.313.09.66 FAX STR. CEASORNICULUI NR.8, SECTOR 1, BUCUREȘTI

WWW.ASCRI.RO

Proiect: O şansă pentru dezvoltarea carierei pentru femeile din domeniul sanitar

Segregarea de gen în sectorul medical românesc Rezumat raport de cercetare

MOTIVAŢIE Segregarea şi concentrarea ocupaţională de gen sunt fenomene strâns legate de discriminarea de gen, de aceea cunoaşterea lor poate duce la găsirea unor soluţii de prevenire şi combatere a discriminărilor între femei şi bărbaţi şi implicit de promovare a egalităţii de şanse. În România aceste fenomene sunt mai puţin cercetate. Sectorul sănătăţii este la acest moment un sector aflat în plină criză - slab bugetat, confruntat cu o puternică lipsă de cadre calificate şi cu o imagine publică negativă. Este de asemenea un domeniu feminizat, cel mai feminizat conform statisticilor, proporţia angajaţilor femei fiind preponderentă. Din acest punct de vedere, criza din sistem este una care afectează profund şi direct mai ales femeile. În aceste condiţii cunoaşterea fenomenelor de segregare şi discriminare de gen poate contribui la creionarea unei reforme sistemice sensibile la gen, care să ţină cont de nevoile specifice ale femeilor Deşi feminizat din punct de vedere numeric sectorul medical reproduce pe de altă parte deseori o distribuţie piramidală masculinizată către vârfurile ierarhiilor, puţinii bărbaţi din sistem fiind în proporţie mare în poziţii de conducere. Înţelegerea prejudecăţilor şi mecanismelor de dezvoltare profesională şi de promovare ce stau la baza unor asemenea realităţi poate duce la găsirea unor soluţii eficiente de reechilibrare a poziţiilor de putere şi management între femeile şi bărbaţii competenţi din sistemul sanitar românesc. Cauzele manifestărilor segregaţioniste de gen sunt multiple şi nu există un consens teoretic asupra acestora, dar indiscutabil preconcepţiile sociale şi culturale despre ce sunt şi pot să fie sau să facă femeile şi bărbaţii într-o anume societate contribuie la aceste fenomene de segregare, motiv pentru care acestea trebuie identificate şi înţelese. Cât de evidentă este segregarea între femei şi bărbaţi în sistemul de sănătate? De ce se menţin în sistemul de sănătate domenii feminizate şi masculinizate? De ce nu avem mai mulţi asistenţi medicali bărbaţi şi mai multe femei chirurg? De ce sunt specializări considerate feminine şi astfel feminizate şi reciproc, specializări considerate masculine şi astfel masculinizate? De ce în ciuda faptului că sunt majoritare în sistem femeile sunt conduse (se lasă conduse) de către bărbaţi? De ce exact aceste sectoare feminizate sunt cele plătite mai prost ? De ce femeile reprezintă peste 80% din personalul medical şi cu toate acestea sunt conduse de cele multe ori la nivel de sindicate sau alte organisme care le apără interesele de către bărbaţi? Care este legătura între fenomenele de segregare de gen şi cele de discriminare? Pentru a răspunde fie şi parţial la astfel de întrebări a fost concepută şi cercetarea de faţă.

INFORMAŢII DESPRE CERCETARE Cercetarea “Segregarea de gen în sectorul medical românesc” a fost realizată în cadrul proiectului “O şansă pentru dezvoltarea carierei pentru femeile din domeniul sanitar”, proiect cofinantat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 – 2013 - “Investeşte în oameni!”, POSDRU/97/6.3/S/50247 implementat de către Asociaţia „Centrul Român de Iniţiative în parteneriat cu Federaţia SANITAS din România, Ordinul Asistenţilor Medicali Generalişti, Moaşelor şi Asistenţilor Medicali din România şi Societatea de Analize Feministe AnA (cea care a şi realizat această cercetare). Cercetarea şi-a propus o analiză a percepţiei fenomenelor de segregare orizontală şi verticală în sistemul sanitar, analiză care a fost efectuată pornind de la un chestionar autoadministrat unui număr de 1002 persoane din sistem repartizate în toate macroregiunile de dezvoltare. Cercetarea a beneficiat complementar şi de o documentare şi analiză statistică tematică legată de segregarea profesională şi ocupaţională de gen în sistemul sanitar.

Studiul încercat să ofere răspunsuri la o serie de întrebări punctuale: • În ce măsură angajaţii din sistemul medical percep fenomenul segregării de gen ? • Ce importanţă are genul, ca un criteriu diferenţiator, în activitatea profesională ? • Care sunt, în opinia angajaţilor din sistem, cauzele şi efectele segregării de gen ? • Care este, în opinia angajaţilor, relaţia dintre segregare şi discriminare de gen ? • Care este corespondenţa între cadrul instituţional dedicat problematicii egalităţii de şanse din sistemului medical şi nevoile resimţite de angajaţi? • Care este legătura între percepţia angajaţilor privind segregarea de gen din sistem şi realitatea oferită de datele statistice. Studiul a operaţionalizat şi lucrat cu următoarele noţiuni: •

•

Segregarea ocupaţională de gen se referă în sens larg la orice diferenţiere semnificativă între bărbaţi şi femei sub aspectul laturii ocupaţionale şi/sau poziţionării în cadrul unui anumit domeniu de activitate. Concentrarea ocupaţională se referă la compoziţia forţei de muncă într-un anumit domeniu. Segregarea se referă deci la separarea femeilor şi bărbaţilor de-a lungul ocupaţiilor în timp ce concentrarea se referă la reprezentarea unuia sau altuia dintre sexe în cadrul unei ocupaţii. Segregarea ocupaţionala de gen orizontală apare când segregarea Putem aborda problema inegalităţii printr-o distincţie între dimensiunile verticale şi orizontale de segregare.Aici este necesar să se clarifice unele confuzii în continuare în abordările actuale. ocupaţională orizontală apare atunci când femeile şi bărbaţii tind să îşi aleagă domenii de activitate/cariere diferite (de exemplu femeile aleg să devină asistente medicale, iar bărbaţii ingineri sau pompieri; femeile se poziţionează frecvent în slujbe mai instabile, cu prestigiu mai mic, cu posibilităţi de carieră mai reduse decât cele ale bărbaţilor). Segregarea ocupaţională de gen verticală apare atunci când, în interiorul aceluiaşi domeniu, femeile (de obicei) sunt angajate pe pozitii inferioare, iar bărbaţii (de cele mai multe ori) ocupă poziţii superioare, fac munci care necesită mai multe responsabilităţi, sunt mai bine plătite, etc. Segregarea verticală se referă deci la aspecte ce ţin de stratificări sociale, putere, venituri, competenţe, indicatori ai unui posibil avantaj social ai unuia din sexe.

Rezultatele cercetării reflectă preponderent percepţia femeilor despre fenomenele de segregare şi discriminare din sistem şi mai ales ale femeilor din domeniul asistenţei medicale. Astfel concluziile şi comentariile din acest raport nu reflectă o situaţie obiectivă ce poate fi generalizată la nivelul înteregului sector, trebuie luate cu precauţie, încadrate în context şi corelate cu alte studii şi cercetări pentru a putea fi generalizate. Datele exprimă pe de altă parte anumite tendinţe şi se pot constitui într-un suport valoros pentru abordarea la nivel de politici sociale a problematicii egalităţii de şanse în sistemul medical.

CONCLUZII În urma prelucrării şi analizei chestionarelor precum şi a datelor statistice, cercetarea a formulat o serie de concluzii cu caracter general şi particular. La modul general se poate afirma faptul că: • •

Segregarea ocupaţională de gen este un fenomen vizibil în sistemul de sănătate atât la nivel de percepţie cât şi la nivel de date statistice. Predomină în general o percepţie egalitaristă, angajaţii (majoritar femei) considerând că atât femeile, cât şi bărbaţii ca potriviţi pentru a lucra în sectorul medical; Atitudini generale referitoare la ocuparea posturilor în sectorul medical

• •

• • • • •

Explicaţiile biologizante privind segregarea ocupaţională de gen orizontală predomină. Femeile sunt în mod natural considerate mai potrivite, datorită calităţilor lor înnăscute pentru anumite profesii (idem pentru bărbaţi). Vârsta, gradul de educaţie, macroregiunea în combinaţie cu genul nuanţează percepţiile despre segregare astfel încât, de exemplu, gradul de conştientizare a problematicii segregării şi discriminării creşte proporţional cu gradul de educaţie şi invers proporţional cu vârsta. Există un grad redus de cunoaştere a instituţiilor guvernamentale şi neguvernamentale abilitate cu abordarea problemelor de discriminare. Legătura între segregarea şi discriminarea de gen este percepută la un nivel destul de redus. La nivel statistic există o lipsă majoră de informaţii privind fenomenul segregării de gen. Nu există o cultură a evidenţei, o nevoie de a fonda strategiile în domeniu, atât de necesare, pe date cât mai

rafinate. În schimb există proiecte (ca cel de faţă) care ar trebui să se bazeze, să fie fundamentate tocmai pe aceste dovezi statistice. Este aici un paradox care arată că trebuie o racordare rapidă între interesul faţă de cercetarea sensibilă la gen, eforturile şi posibilităţile instituţionale de oferire a informaţiilor necesare pentru susţinerea unor asemenea eforturi. Printe concluziile cu caracter punctual se pot enumera: Factori favorizanţi ai segregării de gen • • • • •

Domeniul generic de „medic” este perceput ca fiind potrivit şi destinat ambelor sexe spre deosebire de profesii specifice din sector (pediatrie, chirurgie) care sunt percepute segregaţionist (unele potrivite femeilor altele bărbaţilor). Stereotipurile favorizante feminizării sau masculinizării unor profesii se regăsesc mai degrabă în rândul persoanelor de peste 50 de ani şi mai puţin în rândul celor tinere (sub 29 de ani). Persoanele fără studii superioare sunt în general mai conservatoare considerând normală feminizarea/masculinizarea anumitor profesii din sistem spre desosebire de cele cu studii superioare, cu vederi mai liberale în această privinţă. Stereotipurile ce se constituie ca factor determinant al segregării de gen apar a fi orientate în favoarea persoanelor de acelaşi sex. În Regiunea Bucureşti-Ilfov se regăseşte cea mai redusă frecvenţă a atitudinilor ce favorizează segregarea de gen.

a) Segregarea orizontală şi verticală (pe criterii de gen) •

Pediatria şi Ginecologia/ Obstetrica sunt considerate de respondenţi ca a fi domenii mai potrivite pentru femei, iar Chirurgia este considerat a fi un tip de activitate destinat bărbaţilor; Percepţii privind domeniul pediatriei în funcţie de regiuni

• • • • • • • •

Mai multe domenii de specializare sunt considerate specific feminine (17 domenii de specializare cu tendinţă de feminizare şi doar 6 cu tendinţă de masculinizare). Bărbaţii sunt consideraţi în mai mare măsură ca ocupând posturi cu caracter aplicativ (brancardier, dentist, etc)sau de conducere (şef secţie/ laborator, director general). Femeile sunt considerate în mai mare măsură ca ocupând posturi de asistenţă medicală (moaşă, asistent medical, psiholog) şi auxiliare (statistician, telefonist). Un nivel redus al segregării de gen se observă în cazul posturilor cu caracter ştiinţific (medic, cercetătot, biolog, profesor CFM, bioinginer, chimist, fizician). Lipsa femeilor în funcţii de conducere este atribuită în proporţie mare constrângerilor instituţionale. Intervenţiile medicale complexe sunt percepute şi considerate ca fiind în mod natural apanajul bărbaţilor. Bărbaţii se consideră că îndeplinesc mai mult sarcini ce presupun muncă fizică, iar femeile mai degrabă sarcini ce presupun efort intelectual. Cel mai ridicat nivel perceput al segregării de gen verticale se regăseşte în zona central-vestică (Regiunea Centru, Vest şi Nord-Vest), iar cel mai redus nivel apare prezent în zona sud-estică unde ponderea femeilor în funcţii de conducere apare ca cea mai mare.

b) Nivelul perceput de segregare •

Jumătate dintre respondenţi consideră că nu există segregare de gen în sectorul medical. Nivelul perceput al segregării de gen

• • • • • •

Femeile, comparativ cu bărbaţii, percep un nivel mai ridicat al segregării de gen; Respondenţii cu studii superioare, comparativ cu cei cu studii medii, percep un nivel mai ridicat al segregării de gen; Segregarea de gen este resimţită mai degrabă de respondenţii care au peste 30 de ani; Medicii manifestă o predispoziţie mai redusă spre segregarea sectorului medical în comparaţie cu asistenţii medicali, dar percep un nivel mai ridicat al segregării de gen în comparaţie cu asistenţii medicali; În zona sudică (reprezentată de regiunile Sud-Vest, Bucureşti-Ilfov, Sud şi Sud-Est) percepţia existenţei segregării de gen este cea mai redusă. Angajaţii din regiunea Centru, Nord-Vest, Vest dar, mai ales, Nord-Est declară în proporţie mai mare faptul că în sistemul medical se poate vorbi despre segregare de gen;

•

În Regiunea Sud se constată cel mai mare nivel al discriminării observate pe criterii de gen;

c) Cauze şi efecte ale segregării de gen • • • •

Majoritatea respondenţilor consideră diferenţele de abilităţi dintre bărbaţi şi femei ca fiind principala sursă a segregării; Feminizarea posturilor de conducere are ca efect negativ asociat la nivel de percepţie crearea unor situaţii conflictuale sau amplificarea tensiunilor între colegii de muncă; Principalul efect asociat, la nivel de percepţie, masculinizării funcţiilor de conducere îl reprezintă dificultăţile în organizarea şi distribuirea sarcinilor în rândul personalului medical; Bărbaţii tind să atribuie într-o mai mare măsură efecte negative situaţiei de feminizare a funcţiilor de conducere, iar respondenţii de sex feminin tind să atribuie într-o mai mare măsură efecte negative masculinizării acestor posturi;

d) Segregarea de gen în diferite contexte profesionale • • • • • • • • • • •

Competenţele atribuite mai degrabă femeilor sunt atenţie la detalii şi aspect fizic plăcut; Competenţele atribuite mai degrabă bărbaţilor sunt rezistenţă la stres, stăpânire de sine şi asumare a riscurilor; Activitatea bărbaţilor în vârstă este mai valorizată decât cea a femeilor în vârsta, iar activitatea femeilor tinere este mai valorizată decât cea a bărbaţilor tineri; Nu se constată existenţa segregării de gen în acordarea beneficiilor profesionale şi în stabilirea condiţiilor de lucru; Competenţele sociale se consideră a fi, în contextul promovării, mai importante pentru o femeie decât pentru un bărbat; Un procent considerabil dintre respondenţi consideră că atât bărbaţii, cât şi femeile avantajează persoanele de acelaşi sex, element ce amplifică segregarea de gen; Se consideră că femeile sunt puse mai des în situaţii de inferioritate (izolate, ironizate, hărţuite sexual) comparativ cu bărbaţii; Nu sunt percepute diferenţieri de gen în accesul la resurse (prin îngrădirea posibilităţii de exprimare, (ne)recunoaşterea meritelor profesionale) sau în practica medicală (condiţii de lucru, situaţii de malpraxis); Se consideră că femeile cu studii medii decid să lucreze în afara ţării într-o măsură mai mare decât bărbaţii cu acelaşi nivel de studii; Cauzele migraţiei în străinătate nu apar a fi diferite între bărbaţi şi femei; În majoritatea zonelor ţării, practicile de corupţie sunt atribuite cadrelor medicale cu studii superioare bărbaţi;

e) Discriminarea în contextul segregării de gen • • •

Un procent destul de ridicat dintre respondenţi s-au simţit discriminaţi la locul de muncă şi un sfert dintre aceştia declară că au fost discriminaţi pe criterii de gen; Un procent destul de ridicat dintre respondenţi au constatat o situaţie în care unul dintre angajaţi a fost discriminat la locul de muncă; Vârsta reprezintă principala cauză a discriminării enunţată de respondenţi, fiind urmată de sex şi situaţie materială;

Cauze ale discriminării observate

• • • • • • • •

Bărbaţii declară într-o proporţie mai mare decât femeile că în sistemul medical au fost supuşi unei situaţii de discriminare bazate pe criterii de gen; Persoanele de peste 50 de ani declară într-o proprţie mai mare faptul că sexul a reprezentat o cauză a discriminării bazate pe criterii de gen (procentul acestora este de două ori mai mare decât al persoanelor de până în 30 de ani); Discriminarea la acordarea beneficiilor salariale şi la promovare sunt principale contexte în care a fost sesizat un comportament dicriminator; O frecvenţă redusă a discriminării pe criterii de gen (trăite sau observate) apare prezentă în rândul personalului auxiliar; În zona sudică a ţării se poate constata următoarea tendinţă: cu cât creşte numărul menţionărilor situaţiilor observate de discriminare, cu atât creşte şi nivelul perceput de segregare; În partea central-vestică a ţării se poate constata ca tendinţă relaţia direct proporţională între creşterea nivelului segregării de gen şi scăderea frecvenţei situaţiilor de discriminare observate; În Regiunea Sud se constată ponderea cea mai ridicată a persoanelor care au declarat faptul că au observat situaţii de discrimianre de gen la locul de muncă; Discriminarea de gen nu apare a fi percepută ca un factor favorizant segregării;

f) Măsuri de reducere a segregării/discriminării de gen •

Problema discriminării este percepută în mică măsură ca fiind una ce impune adoptarea de măsuri sau crearea de forme instituţionalizate specifice de tratare.

Necesitatea introducerii măsurilor de prevenire a discriminării

• • • • • •

Acolo unde există percepţia existenţei segregării şi discriminării de gen aceasta este corelată cu perceperea necesităţii creeării unor departamente dedicate problemelor legate de discriminare; Existenţa unor forme instituţionalizate de tratare a problemelor legate de discriminare este corelată cu un nivel declarat mai redus al segregării de gen; Legislaţia în vigoare este considerată adecvată de către un procent semnificativ de respondenţi; Majoritatea respondenţilor nu cunosc instituţii care se ocupă cu problema discriminării de gen şi egalităţii de şanse între femei şi bărbaţi; Femeile percep într-o proporţie mai mare decât bărbaţii necesitatea introducerii unor măsuri de reduce a discriminării la locul de muncă; În Regiunea Sud există procentul cel mai mare de respondenţi care sesizează necesitatea introducerii unor măsuri de reducere a discriminării de gen.

g) Realitatea statistică • • • • • • •

• •

Domeniul sanitar este din punct de vedere numeric hiperfeminizat, atât în rândul medicilor, cât şi în rândul personalului sanitar mediu şi al asistenţei medicale. Nu există preocupare instituţională (la nivel de Minister al Sănătăţii, de unităţi locale sau de organisme în subordonare) pentru colectarea de date şi informaţii sensibile la gen. Datele statistice oficiale sunt extrem de limitate şi insensibile la gen mai ales în privinţa nivelului de ocupare al funcţiilor de conducere de către femeile din sectorul sanitar; Concentrarea ocupaţională, atât a femeilor medici, cât şi a asistentelor medicale, este în proporţie de aproape 80% în dispensare medicale, cabinete medicale de familie, cabinete de medicină generală. Cele mai multe femei medic sunt grupate în regiunile de dezvoltare Bucureşti-Ilfov, Nord-Vest şi Nord-Est în timp ce asistentele medicale se grupează cu predilecţie în zonele Nord-Est, Bucureşti-Ilfov şi Nord-Vest. Se observă o segregare ocupaţională de gen orizontală, intra-profesională datorită predominării femeilor în profesia de medic de familie urmată ca opţiune profesională de alte specialităţi: medicina generală, obstetrica-ginecologia, pediatria, anestezia şi terapia intensivă. Segregarea verticală este prezentă. Analiza statistică, chiar cu puţinele date de care a dispus, confirmă ipoteza de lucru conform căreia, deşi feminizat, sectorul sanitar reproduce o structură piramidală cu multe femei la bază şi mult mai puţine la vârf, în pozitii de leader, de putere şi „prestigiu” profesional (comparativ cu proporţia de bărbaţi). Prezenţa femeilor în structurile de conducere este mai accentuată în funcţiile de rang 2, tendinţă care se regăseşte şi în alte domenii. La acest moment (toamna anului 2011) Ministerul Sănătăţii, Federaţia SANITAS din România, Ordinul Asistenţilor Medicali Generalişti, Moaşelor şi Asistenţilor Medicali din România, CNAS sunt conduse de bărbaţi.

•

Majoritare în zona asistenţei medicale, moaşelor şi în eşantionul 2 al structurilor ierarhice este de la sine înţeles că femeile din sectorul medical sunt, în medie, mai prost plătite decât bărbaţii putându-se vorbi şi de o diferenţiere-segregare salarială.

RECOMANDĂRI Pentru a putea avea o imagine clară a fenomenului segregării ocupaţionale de gen şi concentrării ocupaţionale de gen în sistem este nevoie de mecanisme instituţionale de colectare sistematică a datelor sensibile de gen (nu doar de strângerea aleatorie a unor statistici pe sexe sau doar despre femei). Pentru asta, la nivelul Ministerului Sănătăţii şi organismelor din subordine trebuie să existe departamente specializate cu profesionişti care să fie pregătiţi corespunzător pentru un astfel de demers şi care să colaboreze constant şi pe acest subiect. Institutul Naţional de Statistică este de dorit să strângă informaţii mai variate şi mai rafinate privind fenomenul segregării ocupaţionale orizontale şi verticale de gen în sistem şi să pregătească în mod sistematic specialişti din Ministerul Sănătăţii şi din unităţile din subordine în domeniul colectării şi raportării de date statistice sensibile la gen. În cadrul organismelor din sistemul sanitar este recomandat să fie recrutaţi şi experţi de gen -absolvenţi de mastere şi doctorate de profil care să poată contura şi implementa politici sensibile de gen. Problematica segregării şi discriminării de gen e de dorit să se regăsească în cadrul programelor institutelor de învăţământ superior de profil pentru a sensibiliza viitori angajaţi din sistem la această tematică. Este necesar să se investească resursele necesare (financiare şi umane) pentru continuarea cercetărilor tematice privind studierea caracteristicile fenomenelor de segregare şi concentrare ocupaţională de gen în sectorul sanitar, cauzelor şi efectelor acestora aupra întregului sistem. Este nevoie de o armonizare mai bună a iniţiativelor în domeniu astfel încât să nu fie multiplicate la nivel guvernamental şi neguvernamental programe şi cercetări relativ similare. Eforturile ar trebuie să fie complementare şi sinergetice astfel încât să ducă la o înţelegere din ce în ce mai detaliată a fenomenelor de segregare şi discriminare şi la formularea de propuneri concrete pentru prevenirea lor.

ANEXE 1. Metodologia cercetării Obiectivul general al cercetării Obiectivul general al cercetării îl reprezintă identificarea modului de problematizare a tematicii segregării de gen de către angajații din sistemul sanitar românesc. Astfel fenomenul supus studiului nu este observat în mod direct, pe baza unor date factuale, care ar putea constitui reflectarea unei situaţii obiective, ci informaţiile ce stau la baza rezultatelor urmărite vizează opinii, fiind asimilate planului subiectiv. Însă acestea pot fi considerate drept principalele puncte de reper în direcţia identificării tendinţelor caracteristice respectivului domeniu ocupaţional. Obiective specifice Prin realizarea acestui studiu se urmăreşte oferirea unor răspunsuri la o serie de întrebări punctuale: • În ce măsură segregarea de gen din sectorul medical este descrisă de angajaţi ca un fenomen caracteristic domeniului în care îşi desfăşoară activitatea? • Sub ce aspecte genul devine un criteriu diferenţiator în activitatea profesională defăşurată în sectorul sanitar? • Care sunt, în opinia angajaţilor, cauzele şi efectele segregării de gen percepute ca fiind caracteristice domeniul medical? • Care este în opinia angajaţilor relaţia dintre segregare şi discriminare? • Care este corespondenţa dintre cadrul instituţional caracteristic sistemului medical în raport cu aspectul sgregării de gen şi nevoile resimţite de angajaţi în raport cu tematica segregării de gen?

Definirea principalelor concepte Segregarea de gen reprezintă ansamblul de diferenţieri între bărbaţi şi femei sub aspectul laturii ocupaţionale şi poziţionării ierarhice. Discriminarea de gen reprezintă o situaţie prin care unei persoane îi este îngrădit accesul la anumite resurse sau îi este aplicat un comportament diferenţiator ca urmare a încadrării într-o categorie socială pe criterii de masculinitate şi feminitate.

Metoda de cercetare Cercetarea se bazează pe realizarea unui sondaj în rândul angajaţilor din sectorul medical pentru a stabili opinia, atitudinile şi poziţionarea acestora în raport cu tematica segregării de gen. Mai exact, metoda utilizată pentru realizarea acestui studiu este chestionarul autoadministrat. Printre avantajele utilizării acestei tehnici pentru studiul percepţiei angajaţilor se numără: • posibilitatea de a obţine un număr cât mai mare de răspunsuri prin reducerea costurilor necesare defăşurării cercetării; • posibilitatea acordată respondenţilor de a reflecta pe baza întrebărilor şi de a evalua retrospectiv situaţia fără constrângeri de timp; • reducerea efectului inhibator pe care un operator de chestionar l-ar fi putut avea în construirea răspunsurilor la întrebările ce vizează subiecte sensibile; Printre limitele utilizării unui chestionar autoadministrat pentru studiul percepţiei angajaţilor se numără: • un nivel redus de control asupra introducerii aleatoare a răspunsurilor la chestionar de către angajaţi; • imposibilitatea identificării numărului de refuzuri de a răspunde la chestionar. Chestionarul conţine, în cea mai mare parte, întrebări de percepţie construite astfel încât răspunsurile aferente acestora să poată fi evaluate prin raportare la o dimensiune de gen. Prima parte a chestionarului este destinată investigării situaţiei existente în întregul sistem medical prin raportare la domenii de specializareşi trepte profesionale.Cea de-a doua conţine întrebări privind situaţia existentă strict în cadrul corespunzător locului de muncă al angajatului, în acest sens avându-se în considerare şi aspecte legate de angajare, promovare şi distribuire a sarcinilor. În plus, chestionarul cuprinde o serie de întrebări tematice referitoare la migraţie şi corupţie, două fenomene incluse frecvent pe agenda publică ce caracterizează sistemul medical şi care s-ar putea constitui ca subiect al segregării de gen. De asemenea, în conţinutul chestionarului sunt incluse aspecte prin care să poată fi identificate eventualele practici de discriminare întâlnite de angajaţi, alături de posibilitatea evaluării măsurilor legislative aflate în vigoare. Prin apelul la întrebările factuale (se urmăreşte stabilirea profilului demografic al respondentului, aspecte necesare unei abordări comparative în prezentarea rezultatelor.Distribuţia răspunsurilor la întrebările din chestionar sunt tratate în funcţie de o serie de variabile care au în vedere identificarea profilul respondentului sub aspect demografic (sex, vârstă, stare civilă, venit) şi profesional (educaţie, motivaţia alegerii domeniului, tipul postului deţinut şi interesul pentru calificarea profesională continuă). Secţiunile aferente sunt delimitate grafic şi organizate urmărindu-se menţinerea unei coerenţe interne, succesiunea itemilor fiind aleasă astfel încât să poată fi evitată inducerea unui anumit tip de răspuns. În formularea întrebărilor s-a încercat utilizarea termenilor în accepţiunea cu care sunt utilizaţi în mod curent,aducându-se explicaţii suplimentare în cazul referirii la un fenomen cu un grad mai sport de complexitate.

Dimensiuni ale cercetării Dimensiunea 1: Factori favorizanţi ai segregării de gen Accepţiune

Variabile incluse în chestionar

- reprezintă setul de atitudini şi orintări valorice ce se constituie S1/ S2.1 - S2.23 ca o predispoziţie spre apariţia segregării de gen în sectorul medical Dimensiunea 2: Percepţii asupra segregării orizontale (de gen) Accepţiune

Variabile incluse în chestionar

-reprezintă ansamblul de diferenţieri existente între bărbaţii şi S3.1 - S3.25 (pe categorii de femeile aflate pe o poziţie ierarhică similară posturi: posturi de conducere, de îngrijire, de asistenţă, ştiinţifice, auxiliare), D8.2 – D8.4 Dimensiunea 3: Percepţii asupra segregării verticale (pe gen) Accepţiune

Variabile incluse în chestionar

- reprezintă ansamblul de diferenţieri existente între bărbaţii şi D8.1 / S3.24 / S3.25 / B1 femeile aflate pe o poziţie ierarhică diferită Dimensiunea 4: Nivelul perceput de segregare Accepţiune

Variabile incluse în chestionar

-reprezintă măsura în care diferenţele profesionale între bărbaţi S4 şi femei sunt sesizate de respondenţi Dimensiunea 5: Cauzele segregării de gen Accepţiune

Variabile incluse în chestionar

- reprezintă elementele care au condus la producerea unor S5 – S7 diferenţieri profesionale între bărbaţi şi femei Dimensiunea 6: Efecte ale segregării de gen Accepţiune

Variabile incluse în chestionar

- reprezintă ansamblul de consecinţe atribuite apriţiei unor E1 / E2 diferenţieri profesionale între bărbaţi şi femei Dimensiunea 7: Segregarea de gen în diferite contexte ocupaţionale - identificarea unor diferenţieri profesionale între bărbaţi şi femei în circumstanţe specific Contextul

Variabile incluse în chestionar

a) la angajare

D4.1 – D4.18

b) în interacţiunea cu pacienţii

D5 / D6.1 - D6.6 / D7

c) în stabilirea condiţiilor de lucru

D9.1 – D9.7

d) în promovarea profesională

D10.1 – D10.6 / D11

e) în relaţiile colegiale

D12.1 – D12.8

f) migraţia personalului sanitar

M1.1 / M1.2 / M21 – M2.8

g) practicile de corupţie

C1.1 / C1.2 / C1.3

Dimensiunea 8: Discriminarea în contextul segregării Accepţiune

Variabile incluse în chestionar

- reprezintă identificarea locului ocupat de comportamentele I1 / I2 / I3 / I4 / N1 / N2 discriminatorii în contextul diferenţierilor profesionale între bărbaţi şi femei Dimensiunea 9. Măsuri de reducere a segregării/discriminării de gen Accepţiune

Variabile incluse în chestionar

- reprezintă modul de raportare a angajaţilor la cadrul instituţional F1 / L1/ L2 / L3 / Q3

Etape ale cercetării 1. 2. 3. 4. 5. 6.

Selecţia respondenţilor de către SANITAS şi OAMGMAMRR Distribuirea chestionarelor de către SANITAS şi OAMGMAMRR Culegerea datelor de către SANITAS şi OAMGMAMRR Realizarea bazei de date cu răspunsurile la chestionar Analiza şi centralizarea datelor Redactarea raportului final

Selecţia respondenţilor Selecţia respondenţilor a fost realizată pe baza unei eşantionări de convenienţă astfel încât să poată fi acoperite o mare parte din judeţele ţăriişi să se asigure o cât mai mare eterogenitate a respondenţilor sub aspectul caracteristicilor legate de sex, vârstă, ocupaţie, educaţie; Principalul criteriu în funcţie de care s-a realizat distribuirea chestionarelor a fost nivelul de sindicalizare a judeţului pornind de la premisa că proporţia membrilor de sindicat este raportabilă la numărul total al angajaţilor din sistemul sanitar regional. Distribuirea chestionarelor a fost influenţată de disponibilitatea preşedinţilor filialelor partenere de a se se implica în această activitate şi de dorinţa de cooperare a angajaţilor. Respondenţii au fost împărţiţi după cum urmează: Judeţul

Chestionare transmise

Judeţul

Chestionare transmise

Alba

Ialomiţa

Arad

Iaşi

Argeş

Ilfov

Bacău

Maramureş

Bihor

Mehedinţi

Bistriţa

Mureş

Botoşani

Neamţ

Braşov

Olt

Brăila

Prahova

Buzău

Satu -Mare

Caraş-Severin

Sălaj

Calaraşi

Sibiu

Cluj

Suceava

Constanţa

Teleorman

Covasna

Timiş

Dâmboviţa

Tulcea

Dolj

Vaslui

Galaţi

Vâlcea

Giurgiu

Vrancea

Gorj

Bucureşti

374

Harghita

Hunedoara

Total

922

Confidenţialitatea informaţiilor Dat fiind faptul că, din considerente administrative, respondenţii au fost nevoiţi să funizeze date de identificareşi documente care să ateste angajarea acestora în sistemul sanitar, păstrarea anonimităţii răspunsurilor este esenţială. Informaţiile persoanele şi datele furnizate în cercetare sunt confidenţiale. Aceastea sunt prezentate public făra a se face apel la informaţii şi cazuri particulare, fiind utilizate exlusiv pentru prelucrarea datelor în scopuri statistice.

Stabilirea indicatorilor de cercetare A. Percepţia privind segregarea de gen la nivelul întregului sistem medical

1.1. Segregarea de gen la nivel de domeniu de 1.2. specializare 2.1.

Segregarea de gen la nivel 2.1. de treaptă profesională 3.1.

Particularităţile segregării 3.2. de gen 3.3.

identificarea profesiilor masculinizate;

puternic

feminizate

identificarea rolurilor de gen atribuite posturilor din sectorul medical; identificarea treptelor profesionale puternic feminizate sau masculinizate; identificarea diferenţierilor dintre bărbaţi şi femei în funcţie de pregătirea profesională necesară exercitării unei profesii. identificarea nivelul perceput al segregării de gen; identificarea cauzelor percepute ale segregării de gen; identificarea efectelor percepute ale segregării de gen.

B. Percepţia privind segregarea de gen la nivelul departamentului/locului de muncă

1.1.

identificarea diferenţierilor între bărbaţi şi femei la angajare;

1.2.

identificarea cauzelor diferenţierilor între bărbaţi şi femei la angajare;

Segregarea de gen în 1.3. alocarea posturilor

identificarea diferenţierilor între bărbaţi şi femei la promovare;

1.4.

identificarea cauzelor diferenţierilor între bărbaţi şi femei la promovare;

2.1.

identificarea diferenţierilor între bărbaţi şi femei în lucrul cu pacienţii;

2.2.

identificarea diferenţierilor între bărbaţi şi femei în alocarea posturilor de conducere;

2.3

identificarea diferenţierilor între bărbaţi şi femei în alocarea posturilor de cercetare;

2.4.

identificarea diferenţierilor între bărbaţi şi femei în alocarea posturilor ce presupun realizarea de intervenţii medicale complexe;

Segregarea de gen în 2.5. distribuirea sarcinilor de lucru 2.6.

identificarea diferenţierilor între bărbaţi şi femei în alocarea posturilor ce presupun realizarea de intervenţii medicale de rutină;

2.7.

identificarea diferenţierilor între bărbaţi şi femei sub aspectul avantajelor acordate la locul de muncă.

identificarea diferenţierilor de gen în stabilirea condiţiilor de lucru;

C. Segregarea de gen sub aspectul tematicilor aflate pe agenda public

1.1.

identificarea diferenţierilor între bărbaţi şi femei ţinându-se cont de criteriul vârstei persoanelor care migrează;

1.2.

identificarea diferenţierilor între bărbaţi şi femei ţinându-se cont de criteriul pregătirii profesionale a persoanelor care migrează;

1.3.

identificarea diferenţierilor între bărbaţi şi femei în ceea ce priveşte motivaţia plecării în străinătate.

2.1.

identificarea diferenţierilor între bărbaţi şi femei prin raportare la practica de a accepta primirea unei recompense suplimentare după oferirea unor servicii medicale;

2.2.

identificarea diferenţierilor între bărbaţi şi femei prin raportare la practica de a oferi servicii medicale exclusiv în schimbul unei recompense financiare sau de alt tip;

2.3.

identificarea diferenţierilor între bărbaţi şi femei prin raportare la practica de a acorda servicii medicale de proastă calitate pacienţilor săraci, neinformaţi sau în vârstă.

Migraţia personalului din sectorul medical

Corupţia existentă sectorul medical

în

D. Discriminarea de gen ca formă a segregării

Situaţii persoanele discriminare

Situaţii observate discriminare

1.1.

identificarea gradului de experimentare a unor situaţii personale de discriminare;

1.2.

identificarea cauzelor experimentate;

1.3.

identificarea contextelor în care au survenit situaţiile de discriminare;

1.4.

identificarea modalităţilor şi strategiilor de a face faţă şi soluţiona situaţiile de discriminare.

2.1.

identificarea gradului de experimentare a unor situaţii de discriminare a colegilor de lucru;

de 2.2

identificarea cauzelor situaţiilor de discriminare observate în rândul colegilor de lucru;

2.3.

identificarea contextelor în care au survenit situaţiile de discriminare observate.

situaţiilor

discriminare

E. Relaţia dintre segregarea de gen şi cadrul instituţional existent 1.

Cadrul organizaţional

1.1.

identificarea eficienţei, respectiv a necesităţii unor forme instituţionalizate de tratare a formelor de discriminare.

2.1

identificarea măsurii în care, în percepţia angajaţilor, legislaţia actuală favorizează segregarea de gen/ discriminarea pe criterii de gen;

2.2.

identificarea prevederilor legislative care amplifică segregarea de gen în sectorul medical şi favorizează existenţa unor practici discriminatorii;

2.3.

identificarea gradului de cunoaştere a instituţiilor cărora persoanele li se pot adresa în cazul sesizării unei situaţii de discriminare.

Cadrul legislativ

Datele cantitative rezultate în urma aplicării chestionarului au fost interpretate folosind metode şi proceduri statistice de analiză. Dat fiind modul de selecţie a respondenţilor pe baza unei eşantionări de convenienţă şi caracterul exploratoriu al cercetării, concluziile cercetării corespund lotului selectat de respondenţi şi nu pot fi generalizate la nivelul întregului sistem medical. Însă ca urmare a numărului considerabil de respondenţi, datele se pot constitui ca măsură a unei tendinţe, reprezentând un punct de reper valoros în conceperea unor studii ulterioare realizate pe criterii probabilistice de selectare a respondenţilor. Profilul respondenţilor • sex: 910 femei şi 92 bărbaţi; • vârsta medie: 42 de ani (până în 29 de ani - 65, între 20 şi 49 de ani - 716, peste 50 de ani - 209, vârstă neidentificată - 12); • stare civilă: necăsătorit/ă - 120, căsătorit/ă - 741, divorţat/ă – 87, văduv/ă - 29, concubinaj -16, stare civilă nedeclarată - 9; • număr de copii: niciun copil - 219, un copil - 483, doi copii - 279, mai mult de doi copii - 17, nedeclarat - 4); • ultima formă de învăţământ absolvită: fără liceu - 38, cel puţin liceu - 30, şcoală postliceală - 503, învăţământ universitar - 344, învăţământ postunivesitar – 70, nedeclarat - 17); • câştig salarial net: sub 800 RON - 88, între 800 şi1599 RON - 590, între 1600 şi 2499 RON - 281, peste 2500 RON - 30, nedeclarat - 13); • ocupaţia: asistent medical - 860, medic - 32, profesii tipice sectorul medical - 86, personal auxiliar – 23; • tipul de unitate sanitară: 984 - Sistem public de sănătate; 12-Sistem privat; 6 -Nespecificat Distribuţia pe regiuni de dezvoltare:

Regiunea Regiunea Vest Regiunea Nord-Vest Regiunea Centru Regiunea Nord-Est Regiunea Sud-Est Regiunea Sud Regiunea Sud-Vest Bucureşti-Ilfov

Respondenţi 93 81 93 90 111 102 58 374

Metodologia pentru analiza statistică Datele statistice de care s-a dispus au fost prelucrate după metode cantitative, calitative şi elemente de „data mining”, aplicâdu-se, acolo unde nu existau alte resurse, metodologii statistice clasice. S-au utilizat următoarele metode de analiză a datelor : • prelucrarea numerică şi constituirea datelor în variabile statistice • tabelul combinat • tabelul cu dublă intrare • tabelul de asociere • sistematizarea datelor după clase de valori • serii statistice de spaţiu ( teritoriale) • serii statistice de distribuţie (repartiţie) • reprezentarea datelor cu ajutorul graficelor • diagrame de structură • grafice prin benzi • diagramele de distribuţie • histograme • interpretarea şi analiza variabilelor statistice şi graficelor rezultate

2. Chestionarul administrat Chestionar – Segregarea de gen în sectorul de sănătate

„Asociaţia Centrul Român de Iniţiative” (CRI) în colaborare cu „Federaţia Sanitas”, „Ordinul Asistenţilor Medicali Generalişti, Moaşelor şi Asistenţilor Medicali” şi „Societatea de Analize Feministe AnA” organizează cercetarea Segregarea profesională bazată pe gen în sectorul de sănătate ca parte a proiectului „Şansă pentru dezvoltarea carierei pentru femeile din domeniul sanitar” (POSDRU/97/6.3/50247). Avem nevoie de ajutorul dumneavoastră pentru a răspunde la o serie de întrebări ce urmăresc cunoaşterea opiniei despre unele aspecte referitoare la sistemul medical românesc. La acest chestionar nu există răspunsuri bune sau rele, corecte sau incorecte. Colaborarea dumneavoastră ne este de un real folos în vederea obţinerii unei imagini complexe asupra fenomenului supus studiului: diferenţierile profesionale şi de poziţionare ierarhică între bărbaţi şi femei în sectorul sanitar din România. Vă asigurăm că vom păstra anonimitatea răspunsurilor, iar informaţiile pe care le furnizaţi nu vor fi utilizate în alt scop decât cel ştiinţific. Vă mulţumim pentru amabilitatea, timpul şi sprijinul pe care ni le acordaţi în acest demers.

P1. Care este criteriul principal de care aţi ţinut cont atunci când aţi decis să lucraţi în sectorul medical? (o singură variantă de răspuns) 1. 2. 3. 4.

Tradiţia de familie Remuneraţia satisfăcătoare Cererea continuă pe piaţa forţei de muncă Prestigiul profesiei

5. Dorinţa de a ajuta oamenii 6. Interesul ştiinţific faţă de domeniu 7. Lipsa unei alte alternative privind un loc de muncă 8. Alt criteriu. Care?.............................

S1. Există concepţia conform căreia unele ocupaţii sunt mai potrivite pentru bărbaţi, iar altele pentru femei. Raportându-vă la sectorul medical, care dintre următoarele afirmaţii corespunde cel mai bine opiniei dumneavoastră? (o singură variantă de răspuns) Bărbaţii sunt mai potriviţi pentru a lucra în sectorul medical Femeile sunt mai potrivite pentru a lucra în sectorul medical Bărbaţii şi femeile sunt potriviţi în egală măsură pentru a lucra în sectorul medical Nu ştiu/ Nu pot să mă pronunţ

Bărbaţii sunt mai potriviţi pentru acest domeniu

Femeile sunt mai potrivite pentru a lucra în acest domeniu

Acest domeniu este potrivit în egală măsură atât pentru bărbați, cât şi pentru femei

Nu ştiu/ Nu pot să mă pronunţ

S2. În cele ce urmează sunt prezentate o serie de domenii de specialitate din sistemul sanitar românesc. Având în vedere particularităţile profesionale ale fiecărei categorii indicate, încercuiţi în următorul tabel, varianta de răspuns care corespunde cel mai bine opiniei dumneavoastră.

S2.1

Medicină generală

S2.2

Medicină paliativă

S2.3

Dermatologie

S2.4

Stomatologie

S2.5

Psihiatrie

S2.6

Chirurgie

S2.7

Geriatrie

S2.8

Pediatrie

S2.9

Cardiologie

S2.10 Oftalmologie

S2.11 Gastroenterologie

S2.12 Boli infecţioase

S2.13 Neurologie

S2.14 Oncologie

S2.15 Endocrinologie/Nutriţie

S2.16 Imunologie/Alergie

S2.17 Hematologie

S2.18 Ginecologie / Obstetrică

S2.19 Medicină audio-vestibulară

S2.20 Medicină genito-urinară

S2.21 Medicină fizică şi reabilitare

S2.22 Genetică

Aceste posturi sunt ocupate preponderent de bărbaţi

Aceste posturi sunt ocupate preponderent de femei

Aceste posturi sunt ocupate în egală măsură atât de bărbaţi, cât şi de femei

Nu ştiu/ Nu pot să mă pronunţ

S2.23 Medicină de familie 1 2 3 4 S3. Prin raportare la experienţa pe care aţi dobândit-o în sistemul sanitar şi pe baza cunoştinţelor pe care le aveţi despre angajaţii ce ocupă diferite posturi în domeniu, încercuiţi în următorul tabel, pentru fiecare treaptă profesională indicată, varianta de răspuns care corespunde cel mai bine opiniei dumneavoastră.

S3.1

Medic primar/specialist/rezident

S3.2

Farmacist primar/specialist/rezident

S3.3

Fiziokinetoterapeut

S3.4

Bioinginer medical

S3.5

Dentist/ Stomatolog

S3.6

Biolog/ Chimist/ Fizician

S3.7

Logoped/Asistent social

S3.8

Psiholog

S3.9

Profesor CFM

S3.10

Cercetător ştiinţific

S3.11

Asistent medical/ Asistent farmacie

S3.12

Moaşă

S3.13

Educator-puericultor

S3.14

Tehnician dentar

S3.15

Oficiant medical/ Laborant

S3.16

Statistician medical

S3.17

Gipsar/ Autopsier

S3.18

Operator registrator/ Telefonist

S3.19

Infirmier/Agent DDD

S3.20

Brancardier

S3.21

Îngrijitor/ Băieş

S3.22

Ambulanţier/ Şofer autosanitară

S3.23

Personal auxiliar

S3.24

Director general/ adjunct

S3.25

Şef secţie/ laborator/ unitate/ atelier

S4. În ce măsură consideraţi că există segregare de gen în sistemul medical românesc? (prin segregare de gen înţelegându-se orice tip de diferenţiere profesională şi/sau ierarhică între bărbaţi şi femei) 1. Nu există segregare de gen (treceţi la întrebarea S6) 2. Într-o foarte mică măsură (treceţi la întrebarea S5) 3. Într-o mică măsură (treceţi la întrebarea S5) 4. Într-o oarecare măsură (treceţi la întrebarea S5) 5. Într-o mare măsură (treceţi la întrebarea S5) 6. Într-o foarte mare măsură (treceţi la întrebarea S5) S5. Care consideraţi că ar fi cauzele segregării de gen existente în sectorul medical? (sunt posibile mai multe variante de răspuns) 1. Preferinţele individuale în alegerea unei profesii 2. Stereotipurile culturale referitoare la bărbaţi şi femei 3. Diferenţele de abilităţi dintre bărbaţi şi femei prin raportare la specificul profesiei 4. Lipsa legislaţiei şi a măsurilor de sancţionare a unor comportamente discriminatorii 5. Preferinţele pacienţilor privind interacţiunea cu bărbaţi sau femei 6. O distribuţie dezechilibrată între bărbaţi şi femei a atribuţiilor şi responsabilităţilor din cadrul familiei 7. Segregarea de gen care apare pe parcursul pregătirii medicale universitare/ post-liceale 8. Altă cauză. Care? …………………………………………………………………. S6. Alegeţi varianta de răspuns care, în opinia dumneavoastră, se potriveşte cel mai bine pentru a fi adăugată în continuarea următoarei fraze: Posturile de moaşă sunt preponderent ocupate de femei pentru că... (o singură variantă de răspuns) (1) ... este normal ca o femeie să practice această meserie (2) ... femeile sunt mai capabile să practice această meserie (3) ... bărbaţii nu vor să practice această meserie (4) ... bărbaţilor nu li se oferă şansa de a practica această meserie (5) Dintr-un alt motiv. Care? ............................................................................... (6) Nu ştiu/ Nu pot să mă pronunţ S7. Alegeţi varianta de răspuns care, în opinia dumneavoastră, se potriveşte cel mai bine pentru a fi adăugată în continuarea următoarei fraze. Posturile de neurochirurg sunt preponderent ocupate de bărbaţi pentru că... (o singură variantă de răspuns) (1) ... este normal ca un bărbat să practice această meserie (2) ... bărbaţii sunt mai capabili să practice această meserie (3) ... femeile nu vor să practice această meserie (4) ... femeilor nu li se oferă şansa de a practica această meserie (5) Dintr-un alt motiv. Care? ............................................................................... (6) Nu ştiu/ Nu pot să mă pronunţ D1. În ce sector lucraţi?

(1) Sector public

(2) Sector privat

D2. Care este tipul unităţii sanitare în care lucraţi? 1. 2. 3. 4. 5.

Spital Policlinică Dispensar Sanatoriu Ambulatoriu de specialitate

6. Cabinet medical de familie 7. Cabinet medical de specialitate 8. Societate medicală civilă 9. Farmacie/ Punct farmaceutic 10. Alt tip. Care?..................................................

D3.2. Care este denumirea postului dumneavoastră?…………………………………………….. D3.3. Consideraţi postul dumneavoastră ca fiind: 1. Mai degrabă de execuţie 2. Mai degrabă de decizie 3. Şi de execuţie şi de decizie 4. Nu ştiu

Acest aspect este mai important pentru un bărbat

Acest aspect este mai important pentru o femeie

Acest aspect este la fel de important atât pentru un bărbat, cât şi pentru o femeie

Acest aspect nu este important nici pentru un bărbat, pentru o femeie

D4. Considerând că aţi fi pus/ă în situaţia de a alege între un bărbat şi o femeie pentru a ocupa postul pe care dumneavoastră lucraţi în momentul actual, încercuiţi în următorul tabel varianta de răspuns ce corespunde importanţei pe care aţi acorda-o criteriilor indicate.

D4.1

Cunoştinţe de specialitate

D4.2

Aspect fizic plăcut

D4.3

Abilităţi de comunicare

D4.4

Abilităţi de organizare

D4.5

Responsabilitate

D4.6

Experienţă în domeniu

D4.7

Lucru în echipă

D4.8

Rezistenţă la stres

D4.9

Atenţie la detalii

D4.10

Asumare a riscurilor

D4.11

Moralitate şi etică profesională

D4.12

Devotament faţă de profesie

D4.13

Conduită civilizată

D4.14

Capacitate de autoevaluare

D4.15

Stăpânire de sine

D4.16

Referinţe profesionale

D4.17

Altă competenţă (care?)………

D4.18

Altă competenţă (care?)………

4 D5. La locul dumneavoastră de muncă există posturi ce presupun lucrul direct cu pacienţii (oferirea de tratamente, consultaţii, îngrijire, realizarea de intervenţii medicale, analize etc.) 1. Da (treceţi la întrebarea D6) 2. Nu (treceţi la întrebarea D8) D6. Având în vedere tipul de interacţiuni stabilite cu pacienţii, încercuiţi în următorul tabel varianta de răspuns care corespunde cel mai bine situaţiei existente la locul dumneavoastră de muncă.

Interacţionează preponderent cu cadrele medicale bărbaţi

Interacţionează preponderent cu cadrele medicale femei

Interacţionează în egală măsură atât cu bărbaţii, cât şi femeile

D6.1

Pacienţii de sex feminin

D6.2

Pacienţii de sex masculin

D6.3

Pacienţii copii

D6.4

Pacienţii tineri

D6.5

Pacienţii maturi

D6.6

Pacienţii bătrâni

D7. Care dintre următoarele variante de răspuns corespunde cel mai bine situaţiei existente la locul dumneavoastră de muncă în ceea ce priveşte timpul petrecut cu un pacient. (o singură variantă de răspuns) 1. Cadrele medicale bărbaţi alocă mai mult timp unui pacient 2. Cadrele medicale femei alocă mai mult timp unui pacient 3. Timpul alocat unui pacient este acelaşi atât pentru cadrele medicale bărbaţi, cât şi pentru cadrele medicale femei 4. Nu ştiu/ Nu pot să mă pronunţ D8. Având în vedere următoarele domenii de activitate, alegeţi varianta de răspuns care corespunde cel mai bine situaţiei existente la locul dumneavoastră de muncă. D8.1. Care dintre următoarele tipuri de persoane ocupă posturile de conducere şi management? (posibile mai multe variante de răspuns)

(1) (2) (3) (4) (5)

Bărbaţii tineri Bărbaţii în vârstă Femeile tinere Femeile în vârstă Nu ştiu/ Nu corespunde

D8.2. Care dintre următoarele tipuri de persoane ocupă posturi de cercetare? (posibile mai multe variante de răspuns)

(1) (2) (3) (4) (5)

Bărbaţii tineri Bărbaţii în vârstă Femeile tinere Femeile în vârstă Nu ştiu/ Nu corespunde

D8.3. Care dintre următoarele tipuri de persoane realizează intervenţii medicale complexe? (posibile mai multe variante de răspuns)

(1) (2) (3) (4) (5)

Bărbaţii tineri Bărbaţii în vârstă Femeile tinere Femeile în vârstă Nu ştiu/ Nu corespunde

D8.4. Care dintre următoarele tipuri de persoane realizează intervenţii medicale de rutină? (posibile mai multe variante de răspuns)

(1) (2) (3) (4) (5)

Bărbaţii tineri Bărbaţii în vârstă Femeile tinere Femeile în vârstă Nu ştiu/ Nu corespunde

Corespunde mai degrabă angajaţilor bărbaţi

Corespunde mai degrabă angajaţilor femei

Corespunde în egală măsură atât angajaţilor bărbaţi, cât şi femei

Nu corespunde nici angajaţilor bărbaţi, nici angajatelor femei

D9. Raportându-vă la condiţiile de lucru, încercuiţi în următorul tabel, varianta de răspuns care corespunde cel mai bine situaţiei existente la locul dumneavoastră de muncă.

D9.1

Angajaţilor le sunt alocate sarcini dificile

D9.2

Angajaţii trebuie să respecte un program rigid de lucru

D9.3

Angajaţii au acces la posibilităţi de promovare

D9.4

Angajaţii au acces la posibilităţi de instruire

D9.5

Angajaţii au un nivel ridicat de salarizare

D9.6

Angajaţii întreprind sarcini ce presupun muncă fizică

D9.7

Angajaţii întreprind sarcini ce presupun muncă intelectuală

4 4 4 4 4 4

Mai degrabă ar fi promovat un bărbat

Mai degrabă ar fi promovată o femeie

Atât un bărbat, cât şi o femeie ar fi promovaţi după acest criteriu

Nu se ţine cont de acest criteriu

D10. Raportându-vă la modalitatea prin care se realizează promovarea profesională, alegeţi, pentru următoarele criterii indicate, varianta de răspuns ce corespunde cel mai bine situaţiei existente la locul dumneavoastră de muncă.

D10.1

Vechimea în domeniul medical

D10.2

Profesionalismul dovedit (competenţe, specializare etc.)

D10.3

Integritatea etică)

D10.4

Prestigiul adus instituţiei medicale

D10.5

Caracterul charismatic agreabilă, sociabilitate)

D10.6

Deţinerea unor (nepotism, şantaj)

profesională

relaţii

(moralitate,

(prezenţa în

sistem

D11. Având în vedere experienţa pe care aţi dobândit-o în sistemul medical şi observaţiile persoanele referitoare la modalitatea prin care se realizează promovarea profesională, care dintre următoarele variante de răspuns corespunde cel mai bine opiniei dumneavoastră? 1. Atât femeile, cât şi bărbaţii avantajează persoanele de acelaşi sex 2. Atât femeile, cât şi bărbaţii avantajează persoanele de sex opus 3. Femeile avantajează persoanele de acelaşi sex, pe când bărbaţii avantajează persoanele de sex opus 4. Femeile avantajează persoanele de sex opus, pe când bărbaţii avantajează persoanele de acelaşi sex 5. Nu ştiu/ Nu am observat nici o tendinţă de acest fel

Bărbaţii sunt mai des puşi într-o astfel de situaţie

Femeile sunt mai des puse într-o astfel de situaţie

Această situaţie corespunde în egală măsură pentru bărbaţi, femei

Această situaţie nu ar putea surveni în departamentul în care lucrez

D12. Având în vedere lista următoarelor situaţii ce ar putea surveni la locul dumneavoastră de muncă, marcaţi în următorul tabel varianta de răspuns care corespunde cel mai bine opiniei dumneavoastră.

D12.1

Unui angajat i se îngrădeşte posibilitatea de exprimare

D12.2

Un angajat este izolat faţă de colegii de lucru

D12.3

Un angajat este ironizat în faţa colegilor de lucru

D12.4

Un angajat este discreditat pe plan profesional

D12.5

Un angajat lucrează in condiţii care îi periclitează sănătatea (lucrul cu substanţe toxice, pacienţi cu boli contagioase etc.)

D12.6

Unui angajat nu îi sunt recunoscute meritele profesionale

D12.7

Un angajat este hărţuit sexual

D12.8

Un angajat este avantajat în situaţii de malpraxis

E1. Care dintre următoarele tipuri de efecte negative consideraţi că ar putea apărea în sistemul medical dacă posturile de conducere, şi în general cele cu responsabilitate mare, ar fi ocupate preponderent de bărbaţi? (posibile mai multe variante de răspuns) 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8.

Scăderea calităţii serviciilor de sănătate oferite Diminuarea prestigiului instituţiei medicale Crearea unor situaţii conflictuale sau amplificarea tensiunilor între colegii de lucru Dificultăţi în organizarea şi distribuirea sarcinilor în rândul personalului medical Creşterea frecvenţei erorilor şi accidentelor medicale Sporirea insatisfacţiei pacienţilor cu serviciile primite Dificultăţi în introducerea noilor tehnologii medicale în sistemul sanitar Nu ar avea niciunul dintre efectele indicate

E2. Care dintre următoarele tipuri de efecte negative consideraţi că ar putea apărea în sistemul medical dacă posturile de conducere, şi în general cele cu responsabilitate mare, ar fi ocupate preponderent de femei? (posibile mai multe variante de răspuns) 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8.

B1. Multe studii arată faptul că, în diverse domenii de activitate, majoritatea funcţiilor de conducere sunt ocupate de bărbaţi. Presupunând că situaţia ar fi aceeaşi pentru sectorul medical, cărui fapt consideraţi că s-ar datora? (o singură variantă de răspuns) 1. Bărbaţii sunt mai buni manageri, conducători 2. Bărbaţii oferă un prestigiu sporit instituţiei medicale 3. Bărbaţii au mai multe relaţii în sistem decât femeile 4. Femeile nu îşi doresc să ocupe astfel de funcţii 5. Femeile au responsabilităţi de familie care nu le permit să ocupe asemenea posturi 6. Femeile nu sunt lăsate să promoveze/ nu sunt promovate în egală măsură ca bărbaţii 7. Alt motiv. Care? ............................................. 8. Nu ştiu/ Nu pot să mă pronunţ M1. Marcaţi în următorul tabel varianta de răspuns care corespunde cel mai bine opiniei dumneavoastră privind migraţia în străinătate a cadrelor medicale. M1.1. Care dintre următoarele categorii de angajaţi clasificaţi pe criterii de vârstă consideraţi că pleacă să lucreze în străinătate? (posibile mai multe variante de răspuns)

(1) (2) (3) (4) (5)

Bărbaţii tineri Bărbaţii în vârstă Femeile tinere Femeile în vârstă Nu ştiu/ Nu pot să mă pronunţ

M1.2. Care dintre următoarele categorii de angajaţi clasificaţi pe criterii de pregătire profesională consideraţi că pleacă să lucreze în străinătate? (posibile mai multe variante de răspuns)

(1) (2) (3) (4) (5)

Bărbaţii cu studii medii Bărbaţii cu studii superioare Femeile cu studii medii Femeile cu studii superioare Nu ştiu/ Nu pot să mă pronunţ

Acest motiv aparţine în special bărbaţilor

Acest motiv aparţine în special femeilor

Acest motiv aparține atât femeilor, cât şi bărbaţilor în egală măsură

Acest motiv nu corespunde nici pentru bărbaţi, nici pentru femei

M2. Referindu-vă la motivaţia plecării în străinătate, marcaţi în următorul tabel, pentru fiecare factor indicat, varianta de răspuns care corespunde cel mai bine opiniei dumneavoastră.

M2.1

Salariile mai mari din străinătate, comparativ cu cele din ţară

M2.2

Nevoia de a-şi întreţine familia

M2.3

Posibilitatea de a avea acces la tehnologii medicale mai avansate în străinătate

M2.4

Statutul social mai ridicat acordat profesiilor medicale în străinătate

M2.5

Dorinţa de perfecţionare şi de acumulare a noi cunoştinţe medicale

M2.6

Imposibilitatea de promovare pe un post mai bun în ţară

M2.7

Nemulţumirea faţă de corupţia existentă în sistemul medical românesc

M2.8

Nemulţumirea faţă de situaţiile de discriminare a cadrelor medicale

C1. Având în considerare practicile de corupţie observate în sistemul medical românesc, marcaţi în următorul tabel varianta de răspuns care corespunde cel mai bine opiniei dumneavoastră. C1.1. Care dintre următoarele categorii de angajaţi consideraţi că acceptă să primească o recompensă suplimentară după oferirea unor servicii medicale? (posibile mai multe variante de răspuns)

(1) (2) (3) (4) (5) (6) (7) (8) (9) (10)

Bărbaţii tineri Bărbaţii în vârstă Femeile tinere Femeile în vârstă Bărbaţii cu studii medii Bărbaţii cu studii superioare Femeile cu studii medii Femeile cu studii superioare Nu există această practică în sistemul medical Nu ştiu/ Nu pot să mă pronunţ

C1.2. Care dintre următoarele categorii de angajaţi consideraţi că acceptă să ofere servicii medicale exclusiv în schimbul unei recompense financiare sau de alt tip? (posibile mai multe variante de răspuns)

(1) (2) (3) (4) (5) (6) (7) (8) (9) (10)

C1.3. Care dintre următoarele categorii de angajaţi consideraţi că acordă servicii de proastă calitate pacienţilor săraci, neinformaţi sau în vârstă? (posibile mai multe variante de răspuns)

(1) (2) (3) (4) (5) (6) (7) (8) (9) (10)

I1. Au existat situaţii în care v-aţi simţit discriminat/ă la locul dumneavoastră actual de muncă? (o singură variantă de răspuns) 1. Da (treceţi la întrebarea I2) 2. Nu (treceţi la întrebarea N1) 3. Nu ştiu/ Nu îmi amintesc (treceţi la întrebarea N1) I2. Care dintre următoarele caracteristici au constituit cauze ale discriminării pentru dumneavoastră personal? (posibile mai multe variante de răspuns) (1) (2) (3) (4) (5)

Sexul Vârsta Etnia Situaţia materială Aspectul fizic

(6) Orientarea sexuală (7) Religia (8) Convingerile politice (9) Starea de sănătate (10) Altă cauză. Care? .............................

I3. Care au fost contextele în care v-aţi simţit discriminat/ă? (posibile mai multe variante de răspuns) 1. La angajare 2. La promovare 3. La alocarea sarcinilor 4. La stabilirea programului de lucru 5. La acordarea beneficiilor salariale 6. La relaţionarea cu colegii de lucru 7. În alt context. Care? …………………………………… I4. Cum aţi acţionat pentru a rezolva situaţiile de discriminare trăite?

N1. Au existat situaţii în care aţi constatat că un alt angajat/ o altă angajată este discriminat/ă la locul dumneavoastră actual de muncă? (o singură variantă de răspuns) 1. Da (treceţi la întrebarea N2) 2. Nu (treceţi la întrebarea F1) 3. Nu ştiu/ Nu îmi amintesc (treceţi la întrebarea F1) N2. Care dintre următoarele caracteristici au constituit cauze ale discriminării pentru alţi angajaţi? (posibile mai multe variante de răspuns) (1) (2) (3) (4) (5)

Sexul Vârsta Etnia Situaţia materială Aspectul fizic

(6) Orientarea sexuală (7) Religia (8) Convingerile politice (9) Starea de sănătate (10) Altă cauză. Care? .............................

F1. La locul dumneavoastră actual de muncă există forme instituţionalizate de tratare a problemelor legate de discriminare (birouri, departamente, regulamente, coduri, comisii etc.) (o singură variantă de răspuns) 1. Da 2. Nu există şi nici nu sunt necesare 3. Nu există, dar ar fi necesare 4. Nu ştiu/ Nu cunosc L1. În ce măsură consideraţi că legislaţia actuală favorizează discriminarea în sectorul medical? (1) Deloc (2) În foarte mică măsură (3) În mică măsură (4) Nici într-o mică, nici într-o mare măsură

(5) Într-o mare măsură (6) Într-o foarte mare măsură (7) Nu ştiu/ Nu cunosc (treceţi la întrebarea Q1)

L2. Care dintre următoarele elemente legislative referitoare la sistemul medical vă sunt cunoscute? (sunt posibile mai multe variante de răspuns) Prevederile privind condiţiile de ocupare a posturilor Prevederile privind promovarea pe trepte şi grade medicale Prevederile privind drepturile salariale ale angajaţilor Prevederile privind stabilirea perioadelor de concediu Prevederile privind sancţionarea unor erori sau accidente medicale Prevederile privind nomele de desfăşurare a activităţii Prevederile privind pensionarea personalului medical Prevederile privind condiţiile de funcţionare a unei unităţi sanitare L3. Care consideraţi că sunt prevederile ce ar trebui schimbate în domeniul legislativ pentru a se putea elimina situaţiile de discriminare din sistemul medical? În ce direcţie acestea ar trebui să fie modificate?

Q1. Care sunt instituţiile cărora vă puteţi adresa în cazul întâmpinării sau sesizării unei probleme de discriminare la locul dumneavoastră de muncă?

T1. Care este vârsta dumneavoastră în ani împliniţi? .... T2. Sexul (1) Masculin

(2) Feminin

T3. Care este starea dumneavoastră civilă? (1) Necăsătorit/ă (2) Căsătorit/ă (3) Divorţat/ă (4) Văduv/ă (5) Trăiesc cu cineva fără a fi căsătorit/ă (concubinaj) T4. Aveţi copii? Da, câţi? ........ Nu

T5. Care este ultima şcoală pe care aţi absolvit-o? (1) (2) (3) (4)

Mai puţin de 7 clase Gimnaziu (7-8 clase) Treapta I de liceu (10 clase) Şcoală profesională sau de meserii

(5) Liceu (6) Şcoală postliceală (7) Învăţământ universitar (8) Învăţământ postuniversitar

T6. La ce vârstă aţi terminat studiile? Vârsta terminării studiilor ............ (treceţi la întrebarea T7) Încă studiez (treceţi la întrebarea T8) T7. Când a avut loc ultimul curs de calificare/ recalificare/ pregătire/ formare profesională/ perfecţionare la care aţi participat ? (o singură variantă de răspuns) 1. Anul acesta 2. Cu un an în urmă 3. Cu trei ani în urmă 4. Acum mai bine de cinci ani T8. Care este intervalul în care s-a încadrat venitul net (bani în mână) al dumneavoastră în ultima lună? 1. Sub 800 RON 2. Între 800 – 1599 RON 3. Între 1600 – 2499 RON 4. Între 2500 – 3499 RON 5. Peste 3500 RON

3. Anexe adiţionale pentru documentarea statistică Anexa 1 Tabel OAMGMAMR STATISTICA F/B PROIECT ID 50247 Nr. Crt.

Filiala

Consiliul Judeţean

Biroul Consiliului Judeţean

Alba

Arad

Argeş

Bacău

Bihor

Bistriţa

Botoşani

Braşov

Brăila

Buzău

Caraş Severin

Călăraşi

Cluj

Constanţa

Covasna

Dâmboviţa

Dolj

Galaţi

Giurgiu

Gorj

Harghita

Hunedoara

Ialomiţa

Iaşi

Ilfov

Maramureş

Mehedinţi

Mureş

Neamţ

Olt

Prahova

Satu - Mare

Sălaj

Sibiu

Suceava

Teleorman

Timiş

Tulcea

Vâlcea

Vaslui

Vrancea

Bucureşti

584

168

153

27- femei

15 - bărbaţi

Preşedinţi Anexa 2

Tabel statistica FEMEI în Conducerea filialelor Judeţene SANITAS afiliate F.S.R. Înloucuitorul Președintelui FEMEIE

Nr. Femei in alte functii in Board Director

ARAD

ARGES

BACAU

BIHOR

BISTRITA

Nu este/ Rotație

BOTOSANI

BRAILA

BRASOV

BUZAU

CALARASI

CARAS-SEVERIN

Nu este/ Rotație

Nr Crt

ORGANIZATIA JUDETEANA

ALBA

Nr. persoane Board Director

CLUJ

CONSTANTA

COVASNA

DAMBOVITA

DOLJ

Nu este/ Rotație

GALATI

GIURGIU

GORJ

Nu este/ Rotație

HARGHITA

HUNEDOARA

IALOMITA

IASI

ILFOV

MARAMURES

MEHEDINTI

MTCT

MURES

NEAMT

OLT

Nu este/ Rotație

PRAHOVA

SALAJ

Nu este/ Rotație

SATU MARE

SIBIU

SUCEAVA

Nu este/ Rotație

TELEORMAN

TIMIS

TULCEA

VALCEA

VASLUI

VRANCEA

Anexa 3 Lista SPITALELOR Macroregiunea 1 Macroregiunea 3 Nord-Vest București-Ilfov

1. Sp.clinic județean de urgență Oradea 27. Sp.județean de urgență Ilfov ”Sf.Împărați C-tin și Elena” 2.Sp. județean de urgență Bistrița-Năsăud 28. Sp.orășenesc ” Dr.Maria Burghele” Buftea 3. Sp. Clinic județean de urgență Cluj 29.Sp. clinic Filantropia -București 4. Sp. județean de urgență ”Dr.Constantin Opriș” Baia-Mare 30. Sp.clinic de urgență Floreasca-București 5. Sp.județean de urgență Satu-Mare 31. Sp.universitar de urgență Elias-București 6. Sp. județean de urgență Zalău 32. Sp.universitar de urgență - București Centru 33. Sp.”Colțea” - București 7. Sp.județen Alba 34. Sp.Institutul clinic Fundeni- București 8. Sp.clinic județean de urgență Brașov 35. Sp.clinic Colentina-București 9. Sp. de cardiologie Covasna Sud-Muntenia 10.Sp. municipal Tg.Secuiesc 36. Sp.județean de urgență Călărași 11. Sp. județean de urgență Miercurea Ciuc 37. Sp.județean de urgență Târgoviște 12. Sp.clinic județean Mureș 38. Sp.județean de urgență Slobozia 13. Sp.clinic județean Sibiu 39. Sp.municipal ”Caritas” - Roșiorii de Vede Macroregiunea 2 40. Sp.municipal Turnu-Năgurele Nord-Est 41. Sp.județean de urgență Ploiești 14. Sp. de urgență Bacău Macroregiunea 4 15. Sp. județean Botoșani Sud-Vest Oltenia 16. Sp.clinic județean de urgență ”Sf.Spiridon” Iași 42. Sp.clinic județean de urgență Craiova 17. Sp. județean de urgență Piatra Neamț 43. Sp.județean de urgență Gorj 18. Sp. județean de urgență ”Sf.Ioan cel Nou” Suceava 44. Sp.județean de urgență Slatina 19. Sp. județean de urgență Vaslui 45. Sp.județean de urgență Drobeta Tr.Severin 20. Sp.municipal Vatra Dornei 46. Sp.județean de urgență Vâlcea

Sud-Est Vest

21. Sp. județean de urgență Brăila 47. Sp.clinic județean de urgență Arad 22. Sp. județean de urgență Buzău 48. Sp. județean de urgență Reșița 23. Sp. clinic județean de urgență Constanța 49. Sp. județean de urgență Deva 24. Sp. de urgență ”Sf.Apostol Andrei” Galați 50. Sp.clinic județean de urgență Timișoara 25. Sp. județean de urgență Tulcea 51.Sp.municipal ”A.Simionescu”-Hunedoara

26. Sp. județean de urgență ”Sf. Pantelimon” Focșani

4. Referinţe bibliografice Bibliografie generală Băluţă O. (coord.), 2011, Impactul crizei economice asupra femeilor, Bucureşti: Maiko Blackburn R. and Jarman J. (1997), ‘Occupational gender segregation’, Social Research Update, University of Surrey, UK, no 16 Centru de Politici şi Servicii de Sănătate (2005), Ancheta de opinie a populaţiei asupra reformei sanitare, Bucureşti : CPSS. Comisia Prezidenţiala pentru analiza şi elaborarea politicilor din domeniul Sănătăţii (2008), Un sistem centrat pe nevoile cetăţeanului, Raportul Comisiei, Bucureşti http://www.presidency.ro/static/ordine/COMISIASANATATE/UN_SISTEM_SANITAR_CENTRAT_ PE_NEVOILE_CETATEANULUI.pdf Duncan, O. B. and Duncan, B. (1955a) ‘A methodological analysis of segregation indexes’, American Sociological Review 20:210-217. Federaţia „Solidaritatea Sanitară” din România Tendinţa de migrare a personalului din sistemul sanitar, http://www.adevarul.ro/actualitate/eveniment/Studiu Migratia_personalului_din_Sanatate_ADVFIL20100812_0011.pdf Fox, BJ şi J. Fox (1987) „segregarea de gen ocupaţional al Forţei de Muncă canadian, 1931-1981” opinie canadian de Sociologie şi Antropologie 24: 374-397.Fox, B.J. and Fox, J. (1987), ‘Occupational gender segregation of the Canadian Labour Force, 1931–1981’, Canadian Review of Sociology, 24 (3): 374-397 Franco A., Concentrarea femeilor si barbaţilor în sectoarele de activitate. Statistici Eurostat. Populaţia şi condiţiile sociale 53/2007. Biroul pt Publicaţii oficiale ale Com Eu, Luxemburg, 2007 Gender segregation in the labour market. Rootc causes, implications and policy responses in the EU, EGGE, 2009 http://ec.europa.eu/social/publications Hakim, Catherine (2011), Feminist myths and magic medicine. The flawed thinking behind calls for further equality legislation, Surrey < http:// eprints.lse.ac.uk/36488> ------- Hakim, C. (1981) “segregare de locuri de muncă: tendinţe în anii 1970”, Monitorul Oficial Ocuparea forţei de muncă (decembrie): 521-529.(1981) ‘Job segregation: trends in the 1970s’, Employment Gazette (December): 521-529. OECD Health at a Glance: Europe 2010. Paris: OECD. OCDE (1980) Femei în ocuparea forţei de muncă. OECD (1980), Women in employment. Paris: OCDE. Paris: OECD. Popescu, Alina (2006), Diferenţe de gen în leadership, Bucureşti: CPE <http://www.cpe.ro/ managementul_diferentelor/ghiduri/genleadership.pdf> Popovici S. (2011), Nursingul ieşean. Analiza activităţii OAMGMAMRR . Iaşi. <http://www.oamr-iasi. ro/STUDIU_OAMGMAMRR_IASI_2011.pdf> Plumb, Rovana (2011), Raport privind feminizarea sărăciei în UE. Bruxelles. Reskin, Reskin, BF şi PA Roos.B. F. and Roos, P. A. (1990) Cozile de locuri de muncă, Cozi de gen.

(1990), Job Queues, Gender Queues . Philadelphia: Temple University Press. Philadelphia: Temple University Press. Siltanen, J., J. Jarman şi RM Blackburn. Siltanen, J., Jarman, J. and Blackburn, R. M.. (1995) inegalităţii de gen pe piaţa muncii, Concentrare ocupaţionale şi segregarea. (1995) Gender inequality in the labour market, occupational concentration and segregation. Geneva: Biroul Internaţional al Muncii. Geneva: International Labour Office. Tzannatos, Z. (1990) “segregare Ocuparea forţei de muncă: o putem măsura şi ceea ce nu înseamnă măsura?” British Journal of Industrial Relations 28 (1): 105-111. Tzannatos, Z. (1990) ‘Employment segregation: can we measure it and what does the measure mean?’ British Journal of Industrial Relations 28 (1): 105-111. Watts, M. (1992) “Cum ar trebui să segregarea profesională se măsoară?” Locul de muncă, ocuparea forţei de muncă şi societate 6: 475-487. Watts, M. (1992) ‘How should occupational segregation be measured?’ Work, Employment and Society 6: 475-487. Documentarea pentru analiza statistica Blackburn, Robert M. (2009), Measuring occupational segregation and its dimensions of inequality and difference. http://www.ppsis.cam.ac.uk/srg/workingpapers/CS12MeasuringSegregation.pdf EC (2009), Gender segregation in the labour market, http://www.c.europa.eu/social/BlobServlet?docId=4028&langId=en Institutul Naţional de Statistică, Directia Statisticii Serviciilor Sociale (2011), Activitatea unităţilor sanitare, Bucureşti, 2011 Ministerul Sănătăţii (2009), Situaţia personalului din sistemul sanitar în România – la 31 decembrie 2008, Bucureşti: INSP - CNSISP ----- (2009), Situaţia personalului din sistemul sanitar în România – la 31 decembrie 2009, Bucureşti: INSP - CNSISP

Expert egalitate de sanse si de gen Laura Roxana GRUNBERG

UNIUNEA EUROPEANĂ

GUVERNUL ROMÂNIEI MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI ŞI PROTECŢIEI SOCIALE AMPOSDRU

Fondul Social European POSDRU 2007-2013

Instrumente Structurale 2007-2013

ORGANISMUL INTERMEDIAR REGIONAL PENTRU POS DRU REGIUNEA BUCUREŞTI ILFOV

Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013 “Investește în oameni!” POSDRU/97/6.3/S/50247

• Federaţia SANITAS din România • Ordinul Asistenţilor Medicali Generalişti, Moaşelor şi Asistenţilor Medicali din România • Societatea de Analize Feministe AnA

Titlul Programului Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013 “Investește în oameni!”

Titlul Proiectului O șansă pentru dezvoltarea carierei pentru femeile din domeniul sanitar

Editorul Materialului Asociația „Centrul Român de Inițiative”

Data publicării Martie 2012

Conținutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziția oficială a Uniunii Europene sau a Guvernului României