Catalog BD Europa 100 în benzi desenate

100

ÎN BENZI DESENATE

FESTIVALUL DE BENZI DESENATE ISTORICE BRAªOV 2019

FESTIVALUL DE BENZI DESENATE ISTORICE BRAȘOV 2019 ISBN 978-973-0-30478-7 Grafic design: Irinel Merlușcă Ilustrație poster „Europa 100 în benzi desenate istorice”: Șerban Anghel Documentație istorică și autor texte prezentare istorică: Nicolae Pepene Tipar: Libris Editorial

Copyright © 2019 Asociaţia Forums Toate drepturile rezervate. Reproducerea parţială sau integrală a textului şi stocarea sa într-o bază de date, fără acordul prealabil înscris al Asociaţiei, sunt interzise şi se pedepsesc conform legii.

Proiectul nu reprezintă în mod necesar poziția Administrației Fondului Cultural Național. AFCN nu este responsabilă de conținutul proiectului sau de modul în care rezultatele proiectului pot fi folosite. Acestea sunt în întregime responsabilitatea beneficiarului finanțării.

Povestea merge mai departe

DE LA „ROMÂNIA 100” LA „EUROPA 100” Nicolae Pepene autor concept Festivalul de Benzi Desenate Istorice Brașov manager Muzeul Județean de Istorie Brașov

Î

n prefața primului nostru catalog, anul trecut, am scris că ne-am străduit să facem din salonul național de benzi desenate istorice de la Brașov locul de întâlnire preferat al tuturor artiștilor care prin talentul și pasiunea lor dau „viață” istoriei.

A fost mai mult decât atât. Salonul „România 100 în benzi desenate” Brașov 2018 a fost declarat Proiectul Cultural al Anului 2018 în Brașov și a fost nominalizat de către Administrația Fondului Cultural Național pentru premiul acordat celui mai bun proiect finanțat la categoria aniversării Centenarului României Mari. Prin urmare, atât la nivel național, cât și pentru Brașov, prezentarea neconvențională a istoriei în benzi desenate a fost în anul 100 al sărbătorii României Unite o alegere inspirată, o aniversare istorică altfel, așa cum am promis în vara anului 2018 când salonul nostru lansa primul apel către artiștii români de B.D. Încă de la titrarea sa ca „salon”, evenimentul nostru a avut ambiția să fie mai mult decât atât. Pe lângă salonul artiștilor B.D., programul ediției 2018 a cuprins expoziții, prezentări de filme de animație, o conferință și, mai ales, concursul, atelierele și salonul B.D. pentru copii.

Anul acesta, cu un program îmbogățit, trecerea de la Salon BD la Festival BD este o realitate asumată de acum și în denumire.

Dorit, necesar, recunoscut, prețuit, Festivalul de Benzi Desenate Istorice Brașov 2019 a ales să rămână fidel istoriei recente și recunoscând meritul tematicii salonului de anul trecut a întors foaia de calendar de la „România 100” la „Europa 100”.

Astfel prin Festivalul de Benzi Desenate Istorice Brașov, singurul festival de benzi desenate cu tematică istorică din România și unul dintre puținele din Europa, istoria recentă a Europei devine pentru prima oară tematică de festival B.D.

Povestea merge mai departe Abordarea istoriei Europei din perioada 1919 – 2019 a fost o alegere normală care a respectat importanța Centenarului Europei interbelice – Centenarul deschiderii Conferinței de Pace de la Paris (18 ianuarie 1919), moment istoric care a consfințit, prin tratatele de pace semnate la finalul conferinței, frontierele noii Europe după terminarea Primului Război Mondial. Dar tematica salonului trebuie înțeleasă și prin nevoia noastră de poziționare față de istoria care se „desenează” azi fără grija greșelilor făcute în ultimul secol. „Europa 100” este și despre criza actuală a Uniunii Europene, confruntată cu ascensiunea populismelor și a tendințelor de încălcare a principiilor democratice. Și artiștii salonului nostru nu se poate spune că au fost prea blânzi cu „lecțiile de istorie”: asasinat politic, lagăr de exterminare, „târgul” popoarelor din Est, zidul care a separat un popor, Cernobîl.

Orice recurs la istoria Europei, chiar și B.D., trebuie să cuprindă în mod obligatoriu și anul 1989. Mai ales când aniversăm căderea comunismului. Însă până când istoricii, procurorii și judecătorii vor decide ce s-a întâmplat cu noi acum 30 de ani, festivalul nostru a adunat cu ajutorul copiilor câteva din adevărurile personale ale românilor despre „revoluție” sau „lovitura de stat”. Până acum pentru banda desenată exista, conform expoziției prezentate în orașul-martir Brașov, vis-a-vis de Piața Revoluției, aproape doar „Revoluția română în direct”, de acum, datorită copiilor pasionați de B.D., există și „istorii din ‘89”.

O mare bucurie a festivalului este sărbătorirea maestrului benzii desenate istorice a cărui vârstă este aproape egală cu centenarele alese să ne fie tematici istorice, un autor respectat și iubit atât înainte cât și după 1989. Istoria maestrului Puiu Manu este cea mai frumoasă poveste pe care o poți spune la un festival de bandă desenată și am spus-o în decorul cel mai potrivit, un muzeu. Dar prima expoziție muzeală dedicată unui artist B.D. din România nu este „păcatul” mândriei festivalului care deja a adunat multe premiere, ci este un altfel de „Mulțumesc!” adresat maestrului Puiu Manu din partea tuturor celor care și-au dorit să fie mai aproape de planșa sa de lucru.

La început de octombrie, Casa Sfatului devine „Casa benzii desenate istorice” și la Olimpia sunt acordați laurii salonului național. Locuri istorice care spun o bună parte din poveștile frumoase ale Brașovului devin și locurile în care povestea festivalului nostru merge mai departe.

Din 2018 în inima României, banda desenată istorică are de acum un festival! Ce mai urmează? Cel mai greu lucru: cât mai multe inimi să bată pentru el. Prin urmare, dragă festival îți dorim La mulți ani inimoși!

CÂȘTIGĂTORII CONCURSULUI „EUROPA 100 ÎN BENZI DESENATE” Cristiana Elena Călin

„1938, 17 decembrie: Otto Hahn, «fondatorul erei atomice», a descoperit fisiunea nucleară”

Alexandra Gold

„1940, 27 aprilie: Himmler ordonă înființarea lagărului de concentrare de la Auschwitz”

Ionuț Popescu – „Sputnik, Laika, Gagarin”

„1957, 4 octombrie: U.R.S.S. lansează Sputnik I, primul satelit artificial al Pământului”, „1961, 12 aprilie: Cosmonautul rus Yuri Gagarin devine primul om care ajunge pe orbita Pământului”

Vlad Forsea – „Zidul”

„1961, 13 august: A fost construit „Zidul Berlinului”, simbol al Războiului Rece”

Daniel Danil – „Campionul”

„1980, 19 iulie – 3 august: Jocurile Olimpice de la Moscova, U.R.S.S.”

FEST IVALUL DE BENZI DESENAT E ISTORICE | BR A Ș OV 2019 | EUROPA 100

5

PARTICIPANȚII LA CONCURSUL „EUROPA 100 ÎN BENZI DESENATE” Andreea-Cristina Tătărășanu este absolventă a Colegiului de Artă „Carmen Sylva” Ploiești și studentă la Universitatea Națională de Arte din București. În anii de liceu a colaborat cu diverse muzee din Ploiești. pag. 9 - 11 Cristiana Elena Călin este ilustratoare, animatoare și designer grafic, cu pasiune pentru domeniul benzii desenate încă din timpul liceului. A absolvit Facultatea de Arhitectură din cadrul Universității de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu” din București, oraș în care locuiește și în prezent. În paralel cu formarea ca arhitect, a continuat să participe în antologii de ilustrații sau bandă desenată, atât în România cât și în străinătate, în țări precum Japonia, Serbia, Statele Unite ale Americii etc. O mare parte a artei sale este bazată pe materialitatea muzicii sau narațiunii, lucru ce a dus la multe colaborări de-a lungul timpului cu producători de muzică și compozitori. pag. 14 - 17 Alexandra Gold (n. 1986 în Brașov) este autoare de bandă desenată și ilustratoare de carte.

Absolventă la UNARTE București, are Master în grafic design și lucrează în domeniul artistic. În 2018 a publicat romanul grafic Ora 12 pentru care a luat premiul Asociației Bedefililor din Romania (ADBR). Alte publicații includ: antologia Selected Works care cuprinde toate creațiile apărute în numerele revistei COMICS și UNION dar și Focurile Lumii Noi, o poveste adaptată în bandă desenată după scenariul scriitorului Alexandru Lamba. Tot în aceeași formulă, cei doi au participat la prima ediție a Salonului BD din Brașov cu bd-ul Transfugii iar în antologia Ficțiuni Centenare (ed. Pavcon 2018) au publicat Moș Ion Roată și Cuza Vodă. pag. 19 - 22 Maria Bucurenciu a absolvit Colegiul de Artă „Carmen Sylva”, din Ploiești, în anul 2017, urmând apoi cursurile Universității Naționale de Artă din București, la secția grafică. În prezent, în paralel cu facultatea, colaborează cu Asociația pentru Dezvoltare Urbană, din București, unde realizează ilustrații tactile pentru nevăzători. Din punct de vedere tehnic, creează lucrări atât digitale, cât și tradiționale, prezentă fiind o preferință pentru utilizarea tușului și a peniței. pag. 25 - 26 Valentin Ionescu, născut și crescut în București. În generală și-a tocit coatele pe băncile Liceului de Arte Plastice Nicolae Tonitza, unde a învățat să deseneze la ora de mate. A absolvit Liceul de Construcții Elie Radu, unde nu a învățat absolut nimic. Desenează din prima zi de la facerea lumii. pag. 29 - 31 Dan Smarandache a început să deseneze încă de mic, în școala primară, apoi în liceu.

De profesie tehnician dentar, vrea să se reorienteze 100% spre desen, pentru a-și valorifica talentul. pag. 34 - 37

6

EUROPA 100 | FEST IVALUL DE BENZI DESENAT E ISTORICE | BR A Ș OV 2019

Gabriel Zăbavă s-a născut în anul 1969 în orașul Câmpulung Muscel. Este un desenator autodidact, desenul fiind principala sa pasiune. Este pasionat de banda desenată datorită serialelor b.d. ale maestrului Valentin Tănase care apăreau săptămânal în revista „Cutezătorii”. În anul 1983 câștigă concursul de bandă desenată „Oștenii lui Mihai Viteazul” organizat de revista Cutezătorii. Cinci ani mai târziu, în 1988, împarte primul loc cu doi desenatori în cadrul concursului de bandă desenată „Cuibul de foc” organizat tot de revista Cutezătorii.

După 1990 publică în revista MINI AZI banda desenată „Little Big Horn”. pag. 40 - 42 Octav Ungureanu - Autor de comics și benzi desenate, cunoscut pentru blogul său www. smokingcoolcat.blogspot.com, redactor Revista COMICS.ro, organizator București Comics Fest. A debutat în 2007 cu serialul de benzi desenate Iepurașul Urban în ziarul „Compact”, apoi timp de 4 ani a publicat săptămânal în revista „Șapte Seri” 186 de episoade care mai târziu au fost prinse în albumul Zobb, un extraterestru în București. Următorul serial a fost Harap Alb se întoarce în revista „Harap Alb continuă...”, unde a lucrat și ca redactor și storyboard artist.

Acum publică jocuri și benzi desenate în revista pentru copii „Amintiri din copilărie” cât și webcomicul „Auzite în RATB”. pag. 46 Ana Calistru este un artist care dorește să pună în valoare puterea poveștilor în educație și dezvoltare socială. S-a născut în anul 1993 la Piatra Neamț și a absolvit Grafică în cadrul Universității Naționale de Arte de la Iași. În prezent urmează cursurile doctorale în domeniul Arte Vizuale și este membru în Clubul Ilustratorilor și Uniunea Artiștilor Plastici. În general, ilustrază literatura pentru copii, iar romanul grafic „În Gura Marelui URS” este prima carte pentru care este autor. pag. 49 - 50 Ioan-Alex Merlici este un student la Psihologie în Iași, „Eisernes Kreuz”, fiind prima sa bandă desenată publicată. În trecut, autorul a mai participat la expoziții și evenimente artistice din județul Bacău, însă acestea nu expuneau benzi desenate. pag. 52 - 55 Doru Aparaschivei este absolvent al Facultății de Arte din cadrul Universității „Dunărea de Jos” Galați, unde a urmat specializarea de Arte plastice, decorative și design. În timpul facultății a organizat expoziția „Galațiul în perioada interbelică”, cu o tematică de asemenea reprezentativă afinității sale asupra secolului XX. pag. 58 - 60 Ionuț Popescu este un artist care creează ilustrații, benzi desenate, grafică, storyboarduri, picturi și, în funcție de proiect, și graffiti. A publicat în diferite reviste de profil ilustrații și comics - „Universul copiilor”, „Mini-Azi”, „Jurnalul S.F.”, „Pop-rock & show”, „Abracadabra”, „Super-Kid”, „Comics” s.a. Folosește în lucrările sale tehnici de abordare clasică (peniță/ pensulă/ acuarelă/ cărbune-desen), dar și digital - de multe ori, mixând ambele tehnici. A absolvit secția grafică la Liceul de artă „Nicolae Tonitza”, dar și la Academia de Arte „Nicolae Grigorescu” din București - și de asemenea, este membru al Uniunii Artiștilor Plastici din România. pag. 63 -64 Vlad Forsea s-a născut în București, în 1991. A copilărit la Brașov, unde a urmat liceul Honterus. S-a întors la București ca să studieze Design la Facultatea de Arhitectură, și pentru moment trăiește în Capitală. Pentru moment. Desenul a fost prima sa pasiune și i-a rămas fidel în continuare, încercând să trăiască de pe urma talentului său. Desenele lui au apărut în Revista COMICS, albumul comun Următorul Cadru sau albumul publicat independent Mesaje din Cluj. Numele de scenă e Nilu Crocodilu. pag. 69 - 72

FEST IVALUL DE BENZI DESENAT E ISTORICE | BR A Ș OV 2019 | EUROPA 100

7

Mihai Alexandru Bălăiță, 34 de ani, născut pe 4 decembrie 1984, în Caracal, Județul Olt, a absolvit Facultatea de Științe Juridice și Administrative „Dimitrie Cantemir” din București. Este desenator ilustrator. A mai participat la expoziții organizate la Caracal și Brașov, la „Festivalul Science Fiction Antares Fest 2017-2018”. Este pasionat de desen simplu şi digital. pag. 75 - 77 Daniel Danil, născut pe 30.11.1964, în Sf. Gheorghe, jud. Covasna. În prezent locuiește în Buzău. Studii: Facultatea de Educație Fizică și Sport – Iași, Școala Populară de Artă din Buzău - secția pictură, Școala de pictură bisericească din cadrul Patriarhiei Române. Profesia actuală: pictor bisericesc. În paralel cu toate acestea, de-a lungul timpului, a studiat ca autodidact și grafica de bandă desenată. A luat mai în serios această frumoasă artă, abia de acum doi ani, când a obținut și un premiu de debut, cu un episod inspirat din istorie, intitulat „Copilăria lui Mihai Viteazul”, adaptat după o poveste de Dumitru Almaș. În afară de subiecte istorice, a abordat și subiecte religioase. Astfel, a creat două episoade din Vechiul Testament. Unul dintre aceste episoade, „Jertfa lui Avraam”, a fost publicat în revista belgiană, „Gabriel”. Un alt domeniu pe care îi place să-l abordeze, este cel al artelor marțiale, realizând două episoade, adaptări după romanul „Musashi”, scris de Eiji Ioshikawa și câteva planșe cu lecții de autoapărare, sub formă de bandă desenată. Anul acesta a finalizat și un prim album cu tentă SF, intitulat „1944”, poveste scrisă de Florin Purluca. pag. 81 - 83 Pitica Izabela are 20 de ani și este studentă la secția de animație în cadrul facultății de film și teatru „I. L. Caragiale”. În timpul liber când nu animează, ilustrează. Cu timpul arta ei a început să devină mai cunoscută și apreciată (conturi de social media sub numele de „Piggysart”). În prezent lucrează la ilustrarea unei cărți pentru copii împreună cu sora sa, Pitica Adelina. În anul 2020 își va lansa primul scurtmetraj de animație. pag. 86 - 87 Mihaela Larisa Toma s-a născut în anul 1998 în București. În urma absolvirii Liceului de Arte Plastice „Nicolae Tonitza” în anul 2016 cu atestat de Grafician, a decis să-și continue studiile la Universitatea Națională de Arte din București (2016-2019), secția Design Grafic.

Astfel, pasiunea ei cea mai mare, ilustrația, s-a împletit cu designul, încercând mereu să țină cont atât de formă, cât și de utilitate în realizarea unui proiect. Participarea la expoziții a început în liceu, cea mai semnificativă pentru ea fiind proiectul în parteneriat cu UNESCO Blue Danube River Project din 2016, în Aiterhofen, Germania. Începând cu anul 2017 a început să lucreze pe diverse proiecte ca designer vizual. În prezent a început un master la Universitatea Națională de Arte din București, secția Comunicații Vizuale. pag. 88 Medeea Maria Păpușoi

8

pag. 92 - 95

EUROPA 100 | FEST IVALUL DE BENZI DESENAT E ISTORICE | BR A Ș OV 2019

1934, 9 OCTOMBRIE: ASASINAREA LA MARSILIA A REGELUI IUGOSLAVIEI, ALEXANDRU I, ȘI A MINISTRULUI DE EXTERNE AL FRANȚEI, L. BARTHOU.

FEST IVALUL DE BENZI DESENAT E ISTORICE | BR A Ș OV 2019 | EUROPA 100

| ANDREEA TÃTÃRUªANU |

9

10

EUROPA 100 | FEST IVALUL DE BENZI DESENAT E ISTORICE | BR A Ș OV 2019

FEST IVALUL DE BENZI DESENAT E ISTORICE | BR A Ș OV 2019 | EUROPA 100

11

1934, 9 octombrie: Asasinarea la Marsilia a regelui Iugoslaviei, Alexandru I, și a ministrului de externe al Franței, L. Barthou.

Î

n anul 1934, Familia Regală a Iugoslaviei a fost invitată în Franța. Vizita regală avea menirea să consolideze prietenia dintre Franța și Iugoslavia în fața creșterii agresivității Germaniei hitleriste și a Italiei lui Mussolini.

Regele Alexandru I Karageorgevici (1888 – 1934) a decis să facă drumul spre Franța la bordul vaporului „Dubvrovnik”, mândria flotei iugoslave.

Soția sa, regina Maria a Iugoslaviei, Principesă de România1, trebuia să îl însoțească, însă, din cauza unor probleme de sănătate, a pornit spre Paris cu trenul.

Francezii aveau informații despre pregătirea unui atentat la Marsilia împotriva regelui Iugoslaviei. Generalul Bethouart, consilierul militar francez la Belgrad, era convins că în Franța

12

Serbările semicentenarului Castelului Peleș, 25 septembrie 1933: Regele Alexandru I al Iugoslaviei și soția sa, Regina Maria (Marioara, Mignon), în mijlocul rudelor din România. În imagine, de la stânga la dreapta : Principesa Ileana, Arhiducesă de Habsburg, Regina Maria, Principele Nicolae, Regele Carol al II-lea, Regele Alexandru I, Regina Maria a Iugoslaviei, Principesă de România, Principele Mihai, Mare Voievod de Alba Iulia, Arhiducele Anton de Habsburg, Regina Elisabeta a Greciei, Principesă de România.

se pregătea un atac împotriva lui Alexandru I și a alertat autoritățile pe această temă.

Pentru a asigura protecția suveranului, 1.500 de paznici, mai multe companii de jandarmi pe jos și 200 de inspectori în haine civile au fost trimise la Marsilia.

Pe 9 octombrie 1934, „Dubrovnik” a acostat la Marsilia, unde Alexandru I a fost întâmpinat de ministrul francez de Externe, Louis Barthou. În timpul paradei prin oraș, ministrul și oaspetele său regal, aflați într-o mașină decapotabilă, au fost atacați de către un terorist bulgar. Suveranul, împușcat în piept, nu a murit imediat. A fost evacuat în clădirea prefecturii unde a agonizat pe o canapea. Decesul a fost înregistrat la mai puțin de o oră după sosirea triumfală pe Quai des Belges. Generalul Alphonse Georges care se afla lângă rege a fost rănit grav dar a supraviețuit. Louis Barthou a fost rănit grav din greșeală de către un polițist francez și a murit

EUROPA 100 | FEST IVALUL DE BENZI DESENAT E ISTORICE | BR A Ș OV 2019

Secvențe din filmul vizitei Regelui Alexandru I la Marsilia, 9 octombrie 1934

la scurt timp după atac. Împușcăturile asasinului au provocat confuzie în rândul polițiștilor care au deschis focul în toate direcțiile, în modul cel mai dezorganizat posibil, provocând victime, morți și răniți.

Rănit de poliție și atacat de mulțimea furioasă, asasinul a murit după câteva ore. El acționase în numele unei organizații care milita pentru alipirea Macedoniei la Bulgaria și la îndemnul teroriștilor croați ai lui Ante Pavelić. De altfel, în ultimele luni anterioare atacului, regicidul fusese cerut de propaganda ustașilor. Pe 16 august 1934, apare o listă neagră, pe care pe lângă Regele Alexandru I apăreau Louis Barthou, Nicolae Titulescu și Edvard Beneš.

Tragedia a fost surprinsă de camerele de filmat.

A fost primul asasinat filmat din istorie.

Pe 9 octombrie 1934, Regina Maria a României se afla la Londra. Regina şi-a descris astfel șocul provocat de moartea ginerelui său: „Am simțit ca şi cum cineva mi-ar da o groaznică lovitură

în inimă şi am simțit că cer îndurare. Nu! Nu! Nu asta, nu lăsa să fie așa! Nu-mi cere să accept această oroare, această nouă, prea mare, prea distrugătoare tristețe”. În urma asasinării Regelui Alexandru I, fiul său de 11 ani, Petru, a fost proclamat Rege al Iugoslaviei, cu numele de Petru al II-lea. În momentul atentatului, principele se afla în Anglia la studii. După ce s-a întâlnit la Paris cu mama sa și cu Regina Maria a României, bunica sa, noul rege s-a întors la Belgrad, însoțit de cele două regine.

Petru al II-lea a domnit sub regența unchiului său, Principele Paul, până în anul 1941. În primăvara anului 1941, Petru al II-lea a fost nevoit să plece în exil, după ce Germania și Italia au invadat Iugoslavia. La sfârșitul războiului a fost detronat de comuniștii conduși de Iosip Broz Tito.

FEST IVALUL DE BENZI DESENAT E ISTORICE | BR A Ș OV 2019 | EUROPA 100

13

1938, 17 DECEMBRIE: OTTO HAHN, „FONDATORUL EREI ATOMICE”, A DESCOPERIT FISIUNEA NUCLEARĂ.

14

| CRISTIANA CÃLIN |

EUROPA 100 | FEST IVALUL DE BENZI DESENAT E ISTORICE | BR A Ș OV 2019

FEST IVALUL DE BENZI DESENAT E ISTORICE | BR A Ș OV 2019 | EUROPA 100

15

16

EUROPA 100 | FEST IVALUL DE BENZI DESENAT E ISTORICE | BR A Ș OV 2019

FEST IVALUL DE BENZI DESENAT E ISTORICE | BR A Ș OV 2019 | EUROPA 100

17

1938, 17 decembrie: Otto Hahn, „fondatorul erei atomice”, a descoperit fisiunea nucleară.

P

e 17 decembrie 1938, Otto Hahn şi Fritz Strassmann de la Institutul de Chimie „Kaizer Wilhelm” din Berlin au demonstrat că un izotop de bariu a fost produs prin bombardarea uraniului. Procesul spontan sau indus (sub acțiunea neutronilor) de scindare a unui nucleu atomic greu (uraniu) în două părți aproximativ egale, de energii cinetice enorme, și emisiune de neutroni, a fost botezat „fisiune nucleară” (asemănător fisiunii celulelor vii din biologie).

„Ciuperca” bombei atomice deasupra orașului japonez Nagasaki, 9 august 1945. Imagine luată de pe unul dintre bombardierele B-29 utilizate în atac. (foto Charles Levy, sursa: U.S. National Archives and Records Administration)

18

Otto Hahn la aniversarea vârstei de 75 de ani, 8 martie 1954 (sursa foto: Deutsches Bundesarchiv)

Datorită acestei descoperirii epocale, Otto Hahn a devenit fondatorul erei atomice cu aproape un an înainte de începutul celui de Al Doilea Război Mondial. Înainte de descoperirea din 1938, Otto Hahn (1879 – 1968), fizician dar și chimist, lucrând împreună cu Lise Meitner, fiziciană austriacă de origine evreiască, a descoperit izotopii radioactivi ai actiniului (1917, Berlin).

Hahn nu a aderat la nazism și a luptat împotriva persecuției evreilor de către al III-lea Reich. Albert Einstein a scris că Otto Hahn a fost „unul dintre puținii care a stat în picioare și a făcut tot ce a putut în acești ani întunecați”.

La sfârșitul războiului, Hahn a fost suspectat de către Aliați că lucra la proiectul nuclear german, care avea drept obiectiv dezvoltarea unui reactor nuclear sau al armei nucleare și în aprilie 1945 a fost capturat și internat împreună cu alți nouă fizicieni germani la Farm Hall (lângă Cambridge/ Anglia). Pe 3 ianuarie 1946, grupul a fost lăsat să se întoarcă în Germania.

Pe 15 noiembrie 1945, Academia Regală Suedeză de Științe a anunțat că Hahn a primit Premiul Nobel pentru Chimie pe anul 1944, „pentru descoperirea fisiunii nucleelor atomice grele”. Când a fost făcut anunțul, Hahn era încă deținut în Anglia și a aflat despre premiu prin intermediul ziarului Daily Telegraph.

Până la sfârșitul vieții (1968) a fost un militant împotriva utilizării energiei nucleare drept armă. În anul 1965, Hahn a fost ales membru de onoare al Academiei Române.

EUROPA 100 | FEST IVALUL DE BENZI DESENAT E ISTORICE | BR A Ș OV 2019

1940, 27 APRILIE: HIMMLER ORDONĂ ÎNFIINȚAREA LAGĂRULUI DE CONCENTRARE DE LA AUSCHWITZ.

FEST IVALUL DE BENZI DESENAT E ISTORICE | BR A Ș OV 2019 | EUROPA 100

| ALEXANDRA GOLD |

19

20

EUROPA 100 | FEST IVALUL DE BENZI DESENAT E ISTORICE | BR A Ș OV 2019

FEST IVALUL DE BENZI DESENAT E ISTORICE | BR A Ș OV 2019 | EUROPA 100

21

22

EUROPA 100 | FEST IVALUL DE BENZI DESENAT E ISTORICE | BR A Ș OV 2019

1940, 27 aprilie: Himmler ordonă înființarea lagărului de concentrare de la Auschwitz

B

azele rețelei centrelor de detenție din Germania nazistă au fost puse de Heinrich Himmler, comandantul forței paramilitare SS. El a înființat primul lagăr de concentrare la Dachau, lângă München, imediat după venirea la putere a naziștilor, pe 22 martie 1933, pentru disidenții politici.

Cel mai mare dintre lagărele de exterminare naziste, în care au fost deportați și uciși evrei din întreaga Europă, a fost înființat pe 27 aprilie 1940, la ordinul lui Himmler, în fostele clădiri ale cazărmii armatei poloneze din suburbiile orașului Oświęcim (Auschwitz). Ca toate lagărele de concentrare naziste, lagărele de la Auschwitz au fost operate de trupele SS. „Lagărul principal” („Auschwitz I”), de la fondare până în primele luni ale anului 1942, a funcționat exclusiv ca un lagăr de concentrare, unde munca îi elibera pe deținuți – conform dictonului macabru ce străjuia intrarea în lagăr.

După prima inspecție a lui Himmler (1 martie 1941), centrul de detenție a fost extins prin construcția lagărului de la Birkenau („Auschwitz II”), pe amplasamentul satului Brzezinka, la 3 km de Oświęcim.

În 1941 a început și exterminarea. Primele victime ale gazării cu Zyklon B în lagărul de la Brzezinka au fost 600 de prizonieri de război sovietici și 250 de polonezi și alți prizonieri din celulele de detenție ale blocului 11.

La 20 ianuarie 1942, în timpul Conferinței de la Wannsee, convocată de Reinhard Heydrich, secondat de Adolf Eichmann, 15 oficiali naziști reprezentând partidul nazist, ofițeri SS și principalele instituții ale statului, au schițat planul de acțiune pentru „Soluția Finală a Problemei evreiești”, mai exact, exterminarea în masă a evreilor din întreaga Europă.

Construcția marelui complex de exterminare de la Auschwitz, format din patru camere de gazare şi crematorii, a început la mijlocul anului 1942. De acum, Himmler a ordonat transportarea tuturor evreilor din lagărele de concentrare la Auschwitz.

Astfel, începând cu mijlocul anului 1942, lagărul a fost ocupat în principal de evrei, polonezi şi romi.

Cele mai multe victime ale lagărului Auschwitz – aproximativ un milion de oameni – au murit la Birkenau. Peste 90 % din cei uciși au fost evrei.

Ultimele victime ale fabricii morții, cum a fost numită Birkenau, au fost cele câteva sute de mii

FEST IVALUL DE BENZI DESENAT E ISTORICE | BR A Ș OV 2019 | EUROPA 100

23

Evrei maghiari în curs de selecție pe rampă, la Auschwitz-II-Birkenau. Unii deținuți veterani îi ajută pe noii veniți. În fundal este vizibilă celebra intrare în lagăr. Foto mai / iunie 1944, în ultima fază a Holocaustului (sursa: Auschwitz Album / Yad Vashem)

de evrei din ghetoul Lodz, din Slovacia și evreii din Ungaria, care includea la acea dată și Transilvania de Nord. În ultimele două luni ale existenței sale, după închiderea camerelor de gazare în octombrie 1944, înaintea atacului Armatei Roșii, pentru a acoperi urmele crimelor comise la Auschwitz, SSul a detonat camerele de gazare şi a început să mute supraviețuitorii în alte lagăre. Între 17 și 21 ianuarie 1945, 56.000 de deținuți, incluzând și prizonierii polonezi, ruși și cehi rămași în lagăr, au fost încolonați şi obligați să pornească la drum, zi şi noapte, într-un „marș al morții”. Pentru aproape 15.000 a fost ultimul drum.

Soldații Armatei a 60-a a Frontului I Ucrainean au deschis porțile lagărului de concentrare de la Auschwitz la 27 ianuarie 1945. Au fost salvați doar 7.500 de deținuți care păreau mai mult morți decât vii.

Fondatorul și comandantul lagărelor de concentrare naziste și al unităților SS operative Einsatzgruppen înființate pentru a lichida victimele Reichului în teritoriile ocupate, Heinrich Himmler a fost arestat de britanici la două săptămâni după capitularea Germaniei, și, la 23 mai 1945, s-a sinucis în timpul unei examinări medicale, strivind între dinți o capsulă cu cianură de potasiu.

Copii supraviețuitori ai lagărului Auschwitz. Fotografia a fost făcută de echipa de filmare a Frontului I Ucrainean, după eliberarea lagărului, 27 ianuarie 1945 (sursa foto: USHMM/ Arhivele de Film Documentar și Fotografie ale Belarus)

24

EUROPA 100 | FEST IVALUL DE BENZI DESENAT E ISTORICE | BR A Ș OV 2019

1941, 12 MAI: KONRAD ZUSE PREZINTĂ LA BERLIN „Z3”, MODELUL PRIMULUI CALCULATOR DIN LUME, PROGRAMABIL ȘI COMPLET AUTOMAT.

FEST IVALUL DE BENZI DESENAT E ISTORICE | BR A Ș OV 2019 | EUROPA 100

| MARIA BUCURENCIU |

25

26

EUROPA 100 | FEST IVALUL DE BENZI DESENAT E ISTORICE | BR A Ș OV 2019

1941, 12 mai: Konrad Zuse prezintă la Berlin „Z3”, modelul primului calculator din lume, programabil și complet automat

P

rimul computer a apărut din necesitatea rezolvării unui volum mare de calcule de rutină. Confruntat cu această sarcină prin natura muncii sale de inginer proiectant la fabrica de avioane Henschel din Berlin, Konrad Zuse a făcut prima încercare, denumită Z1, în 1936. Era un calculator mecanic cu unitate binară în virgulă mobilă, cu o programabilitate limitată, care își citea instrucțiunile de pe un film de 35 mm perforat. Z1 a fost terminat în 1938 și conținea circa 30.000 de piese metalice. Proiectul inițial al lui Zuse a fost distrus în timpul celui de al Doilea Război Mondial.

Imagine cu Konrad Zuse pictată pe Bundesallee din Berlin, cu menționarea locului de naștere al inventatorului, Strada Tübinger 2. (sursa foto: Mellebga, 2015)

În 1939, Zuse a fost chemat în serviciul militar, unde a primit resursele pentru a construi Z2, o versiune revizuită a lui Z1, cu relee telefonice. În același an, inventatorul a înființat compania „Zuse Apparatebau”, pentru a-și fabrica mașinile. În 1941, prin îmbunătățirea proiectului mașinii Z2, Zuse a construit Z3. Acesta era primul computer electromecanic cu programe stocate complet din lume: un calculator în virgulă mobilă binar pe 22 de biți, cu o programabilitate bazată pe bucle dar fără salturi condiționate, cu memorie și unitate de calcul bazate pe relee telefonice. În 1940, guvernul german începuse să-l finanțeze pe Zuse prin Institutul de Cercetări în Aerodinamică, care se ocupa cu producerea rachetelor de bombardament controlate prin radio. Zuse a construit două mașini de calcul pentru calculul corecțiilor aerodinamice ale aripilor bombelor zburătoare.

Compania lui Zuse (Z1, Z2 și Z3) a fost distrusă în 1945 de un atac aerian al Aliaților.

Z4, parțial terminat, început în 1942, a fost salvat fiind mutat anterior într-un loc mai sigur. În 1949 a fost înființată Zuse KG și Z4, singurul computer care funcționa în Europa continentală în vremea respectivă, a fost vândut Institutului Federal Elvețian de Tehnologie (ETH-Zurich).

FEST IVALUL DE BENZI DESENAT E ISTORICE | BR A Ș OV 2019 | EUROPA 100

27

Replică după Z1, la Muzeul German al Tehnologiei, Berlin (sursa foto: Mike Peel, 2017)

Reputația lui Zuse a crescut și firma sa a construit și alte calculatoare, până la Z43. Între acestea, se remarcă Z11, vândut în industria optică și în universități, și Z22, primul calculator cu memorii pe bază de dispozitive magnetice.

În 1967, Zuse KG ajunsese la o producție de 251 de calculatoare. Însă, creșterea rapidă și condițiile grele impuse de bănci pentru finanțarea unui domeniu necunoscut au copleșit compania informatică. La începutul lui 1967, firma lui Konrad Zuse a fost cumpărată de Siemens.

Moneda de 10 Euro dedicată în anul 2010 lui Konrad Zuse

28

EUROPA 100 | FEST IVALUL DE BENZI DESENAT E ISTORICE | BR A Ș OV 2019

1941, 22 IUNIE: GERMANIA NAZISTĂ ȘI ALIAȚII SĂI INVADEAZĂ UNIUNEA SOVIETICĂ. ÎNCEPE OPERAȚIUNEA„BARBAROSSA”, CEA MAI MARE OPERAȚIUNE MILITARĂ DIN ISTORIA OMENIRII.

FEST IVALUL DE BENZI DESENAT E ISTORICE | BR A Ș OV 2019 | EUROPA 100

| VALENTIN IONESCU |

29

30

EUROPA 100 | FEST IVALUL DE BENZI DESENAT E ISTORICE | BR A Ș OV 2019

FEST IVALUL DE BENZI DESENAT E ISTORICE | BR A Ș OV 2019 | EUROPA 100

31

1941, 22 iunie: Germania nazistă și aliații săi invadează Uniunea Sovietică. Începe operațiunea „Barbarossa”, cea mai mare operațiune militară din istoria omenirii Soldații români studiază o hartă lângă un indicator rutier care arată calea spre Odessa, august 1941 (foto Mondadori/Getty Images/ ASTRA)

A

rmata română a luat parte, din primul moment, alături de Wehrmachtul german la operațiunea „Barbarossa”, participarea sa la Campania din Răsărit urmărind în primul rând redobândirea teritoriilor pierdute în vara anului 1940, în favoarea U.R.S.S. După eliberarea Basarabiei şi a Bucovinei de Nord, în iulie 1941, Armata Română a continuat campania dincolo de granițele României Mari. La 27 iulie 1941, Adolf Hitler a solicitat Conducătorului statului român, generalul Antonescu, continuarea acțiunilor militare și dincolo de Nistru. Acesta a răspuns, la 31 iulie, declarând că „va merge până la capăt”, având „deplină încredere în justiția pe care Führer-ul cancelar Adolf Hitler o va face poporului român”. Începută la 21 iulie, ofensiva la est de Nistru s-a încadrat planurilor Înaltului Comandament german, Armata a 3-a atingând Bugul la 10 august 1941.

32

În acest context, „spinul” frontului de sud era Odessa, baza sovietică de operații terestre, navale și aeriene situată la doar 150 km de Delta Dunării, la 300 km de podul de la Cernavodă şi la 400 km de București și de petrolul din Valea Prahovei.

Asediul Odessei a început la 4 august 1941.

Apărarea sovietică era foarte bine camuflată întrun teren fortificat (circa 250 km de șanțuri anticar, tranșee întărite cu cazemate și cupole metalice) și dotată cu mult armament de infanterie, artilerie și mortiere. În aceste condiții, operațiile ofensive ale Armatei Române împotriva Odessei au scos în evidență deficiențele sale de organizare, instruire și echipare. Operațiunea s-a încheiat abia la 16 octombrie 1941, când românii au ocupat Odessa evacuată în prealabil de sovietici. Armata Română a angajat în asediu aproximativ 340 000 de militari și a înregistrat pierderi grele, cifrate la 106.561 morți, răniți și prizonieri. Cu toate

EUROPA 100 | FEST IVALUL DE BENZI DESENAT E ISTORICE | BR A Ș OV 2019

Căderea Odessei. Trupele române intră în oraș, octombrie 1941 (Foto Collection Gamma-Keystone, Getty Images / ASTRA)

Palatul Majestic, Cartierul General al armatei române din Odessa, octombrie 1941 (Foto Mondadori/ Getty Images / ASTRA)

acestea, victoria în bătălia Odessei a constituit cel mai mare succes militar românesc din cel de-al Doilea Război Mondial.

Hitler a recunoscut importanța tactică a bătăliei Odessei în campania din Est. Imobilizarea unor importante forțe terestre sovietice (peste 100.000 de militari), de aviație, precum și a majorității flotei de război și comerciale sovietice din Marea Neagră, datorită angajării în luptă a românilor, a permis trupelor germane să câștige bătălia Kievului fără riscul unui contraatac sovietic dinspre Odessa și să ajungă rapid în apropierea Donului. Într-un oraș distrus de bombardamente, cu o populație ostilă, autoritățile române de ocupație aveau să se confrunte încă din primele zile cu activitatea partizanilor sovietici care își aveau baza operațională în rețeaua de 1000 km de galerii subterane situate pe întreaga suprafață a orașului Odessa și împrejurimi.

Pe 22 octombrie, ora 17.35, clădirea fostului sediu al N.K.V.D. a sărit în aer. Comandamentul militar al orașului primise informații că locul fusese minat, în retragere, de către sovietici, dar geniștii români şi germani nu au identificat nimic suspect. În urma exploziei și-au pierdut viața sau au fost grav răniți 135 de militari români şi germani (79 morți, 43 răniți şi 13 dispăruți), printre cei uciși aflându-se și comandantul Diviziei a 10-a Infanterie, generalul Ion Glogojeanu.

Atentatul avea să pecetluiască practic soarta multor civili din Odessa, mai ales evrei, întrucât, pentru a-și răzbuna camarazii, comandamentul militar local a ordonat drept represalii împușcarea şi spânzurarea unui mare număr de evrei și comuniști. Răzbunarea s-a transformat în masacru după ce mareșalul Ion Antonescu a ordonat continuarea execuțiilor.

FEST IVALUL DE BENZI DESENAT E ISTORICE | BR A Ș OV 2019 | EUROPA 100

33

12 APRILIE – 13 MAI 1944: EVACUAREA CRIMEEI.

34

| DAN SMARANDACHE |

EUROPA 100 | FEST IVALUL DE BENZI DESENAT E ISTORICE | BR A Ș OV 2019

FEST IVALUL DE BENZI DESENAT E ISTORICE | BR A Ș OV 2019 | EUROPA 100

35

36

EUROPA 100 | FEST IVALUL DE BENZI DESENAT E ISTORICE | BR A Ș OV 2019

FEST IVALUL DE BENZI DESENAT E ISTORICE | BR A Ș OV 2019 | EUROPA 100

37

12 aprilie - 13 mai 1944: Evacuarea Crimeei Distrugătoare românești („Signal”, nr. 9, mai 1943)

L

a sfârșitul anului 1943 și începutul lui 1944, Wehrmachtul era în retragere de-a lungul întregului front de răsărit. În octombrie 1943, Armata a 17-a germană a fost forțată să se retragă de pe capul de pod din Kuban și să traverseze strâmtoarea Kerci în Crimeea. Legătura sa cu restul trupelor a fost tăiată în noiembrie 1943. Înaintarea rapidă a sovieticilor a făcut imposibilă rezistența de durată în Crimeea. Pe 9 mai 1944, Armata Roșie a ocupat Sevastopolul. În primăvara anului 1944 singura opțiune pentru armata germană din Crimeea era evacuarea pe mare și pe calea aerului (Planul „Adler”).

Evacuarea Crimeei a fost denumită operațiunea „60.000” de către Marina Regală Română, deoarece în aprilie 1944, în peninsulă erau aproximativ 62.000-65.000 de soldați români.

Distanța între Constanța și Sevastopol era de 220 de mile și traversarea pe mare dura în medie 24 ore. Sprijinul aerian a fost slab, iar după pierderea ultimului aerodrom de la Chersones, a devenit inexistent, facilitând succesul aviației sovietice.

Operațiunea a fost executată în două faze: 12 aprilie – 5 mai și 6 – 13 mai 1944.

38

În prima fază au plecat pe mare în 25 de convoaie escortate maritim și aerian, 73.058 de oameni: 20.779 români, din care 2.296 răniți, 28.394 germani, din care 4.995 răniți, 723 slovaci, 15.055 voluntari ruși, 2.559 prizonieri și 3.748 civili. Pe cale aerului, cu avioane de transport

EUROPA 100 | FEST IVALUL DE BENZI DESENAT E ISTORICE | BR A Ș OV 2019

Mine... („Signal”, nr. 9, mai 1943)

Camuflaj în Marea Neagră („Signal”, nr. 23-24, decembrie 1942)

românești şi germane, au fost evacuați 6.365 de oameni, dintre care 1.199 români. În a doua fază au fost evacuați pe mare 120.853 de oameni: 36.557 români, din care 4.262 răniți, 58.486 germani, din care 12.027 răniți, 723 slovaci, 15.391 voluntari ruși, 2.581 prizonieri și 7.115 civili.

Se poate aprecia că misiunea evacuării Crimeei, una dintre cele mai mari operațiuni de retragere a unor armate pe calea mării, din cursul celui de-al Doilea Război Mondial, a fost îndeplinită cu succes.

Coordonatorul evacuării a fost Contraamiralul Horia Măcellariu.

Marina Română a primit felicitări din partea amiralului Karl Dönitz, comandantul Kriegsmarine, pentru modul în care a operat în timpul evacuării.

A doua fază a operațiunii „60.000” a fost cea mai periculoasă. Cel mai dramatic eveniment a fost scufundarea transportoarelor germane Teja și Totila. Au murit circa 10.000 de soldați, dintre care 4.000 erau români. Scufundarea Tejei și a Totilei a produs majoritatea victimelor din întreaga evacuare.

FEST IVALUL DE BENZI DESENAT E ISTORICE | BR A Ș OV 2019 | EUROPA 100

39

| GABRIEL ZÃBAVÃ |

1944, 6 IUNIE: ÎNCEPE DEBARCAREA ALIAȚILOR ÎN NORMANDIA.

SAINTE-MERE-EGLISE, KM 0 AL DRUMULUI CĂTRE LIBERTATE

Anglia, 6 iunie 1944

Text și desene: Gabriel Zăbavă

Primele trupe ale invaziei din Normandia sunt cei 20.000 de parașutiști aliați dintre care14.000 sunt americani care fac parte din diviziile 82 și 101 aeropurtate.

Avioanele de transport C 47 Dakota decoleaza de la bazele din Anglia pentru a lansa primul val de parașutiști în Normandia. Planificatorii americani plasează satul Sainte-Mere-Eglise în centrul zonelor de asalt americane Capturarea satului este vitală pentru asigurarea flancului drept aliat.

Sarcina de a captura satul Sainte-Mere-Eglise și de a asigura drumul, calea ferată și podurile de pe râul Merderet a fost acordată uneia dintre cele mai bune unități ale armatei americane, divizia a 82-a aeropurtată.

40

EUROPA 100 | FEST IVALUL DE BENZI DESENAT E ISTORICE | BR A Ș OV 2019

Sainte-Mere-Eglise, ora 1:50 6 iunie 1944

În centrul localitații , cu câteva ore înainte de sosirea parașutiștilor, a izbucnit un incendiu în casa doamnei Pommier. Piața era plină cu localnici care încercau să stingă focul sub supravegherea soldaților germani.

Din cauza artileriei antiaeriene germane , 20 de parașutiști americani din regimentul 505 au fost lansați în mod eronat în centrul localității Sainte-Mere-Eglise.

FEST IVALUL DE BENZI DESENAT E ISTORICE | BR A Ș OV 2019 | EUROPA 100

Cel puțin un parașutist american și-a găsit sfârșitul în incendiul care lumina piața și cerul din jurul bisericii.

Parașutiștii care pluteau deasupra pieței au fost observați de soldații germani...

41

Unii parașutiști au rămas agățați de copaci și de stâlpii de iluminat din piață. Ei au fost împușcați înainte să se poată elibera din chingile parașutelor.

Alți parașutiști au reușit să lupte în jurul bisericii din Sainte-Mere-Eglise . În timp ce cobora spre piață, parașuta soldatului John Steele se agăță de turnul clopotniței.

În jurul satului parașutiștii americani se regrupează pentru a lua cu asalt mica localitate franceză În urma atacului soldații germani se predau. La ora 6 locotentcolonelul Eduard Krause raportează ca satul este sub controlul parașutiștilor americani.

Sainte-Mere-Eglise este prima localitate eliberată de aliați în cadrul operațiilor militare din 6 iunie 1944.

În fiecare an, în ziua de 6 iunie, în Sainte-MereEglise au loc ceremonii de comemorare a parașutiștilor americani.

La 75 de ani de la D-DAY un detașament compus din 41 de militari parașutiști ai Armatei României au participat alături de alți 1000 de luptători aliați ,inclusiv divizia a 82-a aeropurtată, la reconstituirea operațiunilor de parașutare din zona Sainte-Mere-Eglise.

42

EUROPA 100 | FEST IVALUL DE BENZI DESENAT E ISTORICE | BR A Ș OV 2019

1944, 6 iunie: Începe debarcarea Aliaților în Normandia

P

roiectul debarcării Aliaților în Normandia, denumit operațiunea „Overlord”, a fost aprobat la conferința ținută în august 1943 la Quebec, cu participarea premierului W. Churchill și a președintelui Roosevelt. În decembrie 1943 a fost desemnat și comandantul Forței Expediționare Aliate, generalul american Dwight Eisenhower, care condusese cu succes debarcările din nordul Africii și Italia.

Debarcarea a rămas invazia marină de cea mai mare amploare din istorie, a marcat începutul eliberării Franței de sub ocupația germană și a

Debarcarea trupelor Companiei E din Regimentul 16 Infanterie, Divizia 1 Infanterie, pe plaja Omaha, în dimineața zilei de 6 iunie 1944. În timpul debarcării, două treimi din compania E au devenit victime. Fotografie realizată în dimineața Zilei Z, la ora 8:30, de Robert F. Sargent (sursa foto: U.S. National Archives and Records Administration / Franklin D. Roosevelt Library)

pus bazele victoriei Aliaților pe Frontul de Vest.

Forța de debarcare a fost formată din 39 de divizii (20 americane, 14 britanice, 3 canadiene, una poloneză şi una a Forțelor Franceze Libere), sprijinite de 6.939 de vase (1.213 vase militare, 4.126 vase de desant și 1.600 de vase de sprijin, inclusiv un număr de vase comerciale). Peste 3.400 de bombardiere și 5.400 de avioane de vânătoare asigurau o superioritate aeriană copleșitoare. În vestul Europei, Axa era apărată, conform propagandei germanilor, de „Zidul Atlanticului”, o linie fortificată sofisticată instalată în porturi dar și pe plaje de armata germană, datorită mareșalului Erwin Rommel, care fusese desemnat de Hitler în noiembrie 1943 la comanda Grupului de armate B din Franța.

FEST IVALUL DE BENZI DESENAT E ISTORICE | BR A Ș OV 2019 | EUROPA 100

43

Din Olanda până la granița Franței cu Spania, apărarea Wehrmacht-ului era formată din 38 de divizii de infanterie, trei divizii din rezervă fiind concentrate în Normandia. Luftwaffe avea disponibile, teoretic, în jur de 400 de avioane, dar la momentul atacului nu a reușit să ridice în aer mai mult de 50.

D-Day (Ziua Z) a fost 6 iunie 1944. Debarcarea a fost precedată de bombardamente intense atât de pe mare, cât şi din aer. Apoi, primii care au atins pământul Franței au fost parașutiștii. 24.000 de parașutiști americani, britanici şi canadieni au fost transportați spre coasta europeană imediat după miezul nopții.

Diviziile americane a 82-a și a 101-a, cu peste 13.000 de parașutiști, s-au lansat asupra obiectivelor din 12 grupuri de avioane. Americanii au fost mult mai puțin norocoși decât camarazii lor britanici, îndeplinindu-și cu greu și cu pierderi mari obiectivele

Stema orașului Sainte-Mère-Église

stabilite. După 24 de ore de la atac, doar 2.500 de parașutiști erau concentrați și capabili de acțiuni ofensive. Ceilalți parașutiști au continuat să cutreiere și să lupte în spatele liniilor germane pentru mai multe zile. Treptat, americanii au reușit să se reunească în mici grupuri. Divizia a 82-a a cucerit orașul SainteMère-Église în dimineața zilei de 6 iunie, aceasta fiind considerată prima localitate eliberată în timpul debarcării în Normandia.

Cucerirea plajei Omaha: trupele și echipamentele Diviziei 2 Infanterie se deplasează spre Saint-Laurent-sur-Mer, 7 iunie 1944 (sursa foto: US Army Signal Corps).

44

EUROPA 100 | FEST IVALUL DE BENZI DESENAT E ISTORICE | BR A Ș OV 2019

În Ziua Z, la ora locală 6.30, peste 160.000 de militari din Forța Expediționară Aliată au atacat coasta Franței, de-a lungul golfului râului Seine din Normandia, pe un front de 105 kilometri de coastă împărțită în cinci sectoare: Utah, Omaha, Gold, Juno și Sword.

Omaha era plaja cel mai puternic fortificată, cu falezele înalte apărate de mortiere, mitraliere și artilerie. În plus, bombardamentele aeriene și navale aliate nu reușiseră să distrugă bunkerele deservite de infanteriști veterani ai războiului. Pe Omaha au fost înregistrate cele mai mari pierderi ale Aliaților. Pierderile americanilor pe plaja Omaha în prima zi de invazie au fost de aproximativ 3.000 de oameni dintr-un total de 34.000 de militari debarcați.

Prima zi a debarcării, decisivă pentru desfășurarea întregii acțiuni, s-a încheiat cu succes. Cele cinci divizii debarcate în primul eșalon (în afara celor trei divizii parașutate) au ocupat fiecare câte un cap de pod cu o adâncime de peste 10 km.

Germanii nu au contra-atacat imediat cu armatele blindate din rezervă, considerând că debarcările din Normandia erau doar o stratagemă, menită să atragă atenția de la atacul principal care credeau că se va desfășura în zona Pas-de-Calais. Când și-au dat seama de eroarea tactică era prea târziu și Rommel nu a mai reușit să arunce în mare trupele aliate. În cursul lunii iunie 1944 au fost aduse noi forțe aliate, astfel că la 1 iulie 1944 efectivele debarcate totalizau aproape un milion de oameni. Debarcarea din Normandia a fost urmată de două luni de lupte teribile, în urma cărora Franța va fi eliberată.

Make-up cu militari din Armata 101-a aeriană, iunie 1944 (sursa foto: U.S. National Archives and Records Administration).

Armata 101-a aeriană la două zile după aterizarea în Normandia (sursa foto: US-Army history images).

FEST IVALUL DE BENZI DESENAT E ISTORICE | BR A Ș OV 2019 | EUROPA 100

45

9 OCTOMBRIE 1944: CONFERINȚA DE LA MOSCOVA. CHURCHILL ȘI STALIN ÎMPART EUROPA DE SUD-EST ÎN SFERE DE INFLUENȚĂ.

46

| OCTAV UNGUREANU |

EUROPA 100 | FEST IVALUL DE BENZI DESENAT E ISTORICE | BR A Ș OV 2019

9 octombrie 1944: Conferința de la Moscova. Churchill și Stalin împart Europa de sud-est în sfere de influență

Î

n toamna anului 1944, Armata Roșie înainta rapid în Europa de Est, ajutată foarte mult și de capitularea României. Interesat de restabilirea influenței britanicilor în zona de răsărit a Mării Mediterane, premierul Wiston Churchill a căutat să ajungă la un acord cu Stalin privind viitorul regiunii.

La 9 octombrie 1944, Churchill și Stalin s-au întâlnit la Conferința de la Moscova. Acum, primministrul britanic a propus o înțelegere cinică, un acord de procentaj privind împărțirea Europei de sud-est în sfere de influență.

Winston Churchill în presa nazistă de propagandă („Signal”, nr. 8, aprilie 1943)

Churchill a povestit că a scris propunerea cu mărimea influenței în procente pe o bucată de hârtie, după cum urmează: România: Uniunea Sovietică 90%, Marea Britanie 10%; Grecia: Uniunea Sovietică 10%, Marea Britanie 90%; Ungaria și Iugoslavia: Uniunea Sovietică 50% și Marea Britanie 50%; Bulgaria: Uniunea Sovietică 75%, Marea Britanie 25%. El a împins hârtia spre Stalin, care a bifat-o și a dat-o înapoi lui Churchill. „Oare nu este cinic să dispunem în această manieră de soarta a milioane de oameni? Hai să ardem hârtia” ar fi spus conducătorul perfidului Albion. „Nu, păstrați-o” ar fi răspuns dictatorul comunist.

Summit-ul de la Yalta din februarie 1945: Winston Churchill, Franklin Roosevelt și Iosif Visarionovici Stalin în curtea palatului Livadia. În spatele lor, Ministrul de Externe al URSS, V. Molotov; General Alan Brooke, Amiral Sir Andrew Cunningham și General RAF Sir Charles Portal (în spatele lui Churchill); General George Marshall și Amiral US Navy William D. Leahy (în spatele lui Roosevelt). (Sursa foto: Army Signal Corps Collection / U.S. National Archives).

FEST IVALUL DE BENZI DESENAT E ISTORICE | BR A Ș OV 2019 | EUROPA 100

47

Churchill și Stalin la Moscova în octombrie 1944

Documentul scris de mâna lui Churchill la Moscova în 9 octombrie 1944, păstrat la Arhivele Naționale ale Marii Britanii.

Documentul scris de mâna lui Churchill este păstrat la Arhivele Naționale ale Marii Britanii.

Curatorul șef al expoziției dedicate anul acesta Războiului Rece, Mark Dunton, a declarat pentru „Daily Telegraph” că „acesta a fost rezultatul discuțiilor care au durat până noaptea târziu între Churchill și Stalin, ambii consumând o cantitate bună de whisky. Cred că este important ca acest document să fie prezentat publicului deoarece micul pătrat de hârtie are o mare semnificație. Este de o importanță incredibilă – soarta a milioane de oameni fiind decisă cu o lovitură de stilou.” În cursul negocierilor din zilele următoare, la 10 și 11 octombrie 1944, dintre Anthony Eden, ministrul de Externe al Marii Britanii, și Viaceslav Molotov, comisarul poporului pentru Afacerile Străine al URSS, procentele propuse de Churchill au fost modificate în cazul Bulgariei și al Ungariei, Uniunea Sovietică obținând, în cele două țări, o influență de 80%. În afara acestor două țări nu au fost menționate altele.

Foștii aliați din război nu au respectat „târgul” de la Moscova. Uniunea Sovietică a controlat total România, Bulgaria și Ungaria, iar Marea Britanie nu a permis influența sovieticilor în Grecia. Și cum memoria politicienilor este scurtă și tupeul foarte mare, pe 5 martie 1946, la

48

Universitatea Westminster din Fulton (Missouri, S.U.A.), Winston Churchill a ținut un discurs istoric despre „cele două mari pericole care amenință căminele oamenilor: Războiul și Tirania”: „De la Stettin, în Baltica, la Trieste, în Adriatica, o CORTINĂ DE FIER s-a lăsat peste continent. În spatele acestei linii se află toate capitalele vechilor state din Europa Centrală şi Răsăriteană.

Varșovia, Berlin, Praga, Viena, Budapesta, Belgrad, București şi Sofia, toate aceste orașe faimoase şi populațiile din jurul lor se află în ceea ce eu trebuie să numesc sfera sovietică; şi toate se află, într-o formă sau alta, nu numai sub influență sovietică, ci și sub un control foarte strict de la Moscova şi, în multe cazuri, în creștere. Atena singură – Grecia, cu splendorile sale nemuritoare – este liberă să-și decidă viitorul în cadrul unor alegeri aflate sub observație britanică, americană și franceză. Guvernul polonez, dominat de ruși, a fost încurajat să comită abuzuri enorme şi greșite asupra Germaniei, iar acum are loc expulzarea în masă a milioane de germani, la o scară dureroasă și de neimaginat. Partidele comuniste, care erau extrem de modeste în toate aceste state răsăritene ale Europei, au fost aduse la putere în ciuda numărului redus al membrilor lor și încearcă, prin orice mijloace, să obțină un control totalitar (...)

Eu nu cred că Rusia sovietică dorește război.

Ceea ce ei doresc sunt fructele războiului și extinderea puterii și a influenței doctrinei lor.

Din ceea ce am văzut la prietenii noștri ruși, foștii aliați din timpul războiului, sunt convins că ei nu admiră nimic mai mult decât puterea și că nu există ceva față de care să aibă mai puțin respect decât slăbiciunea, în special slăbiciunea militară”

EUROPA 100 | FEST IVALUL DE BENZI DESENAT E ISTORICE | BR A Ș OV 2019

1945: INSTAURAREA COMUNISMULUI ÎN EUROPA DE EST.

FEST IVALUL DE BENZI DESENAT E ISTORICE | BR A Ș OV 2019 | EUROPA 100

| ANA CALISTRU |

49

50

EUROPA 100 | FEST IVALUL DE BENZI DESENAT E ISTORICE | BR A Ș OV 2019

1945: Instaurarea comunismului în Europa de Est Ana Calistru

„Î

n Gura Marelui URS” este un exemplu pentru felul în care formele creative pot valorifica memoria, contribuind astfel la transmiterea emoției colective și a unui spirit călător marcat de trecut. Este un roman grafic cu o poveste documentar-ficțională inspirată după evenimentele petrecute într-o închisoare a copiilor și a adolescenților considerați nedemni de dictatura comunistă, instaurată după anul 1945 în România.

Fosta mânăstire ridicată în anul 1857, din apropierea Ploieștiului, a devenit închisoare destinată copiilor și adolescenților care au fost considerați vinovați de anumite delicte politice de către dictatura comunistă instaurată după anul 1945 în Romania.

Ei îndrăzneau să se împotrivească sistemului: împărțeau manifeste, organizau acțiuni de sabotaj sau făceau parte din Frățiile de Cruce, organizația pentru tineret a Mișcării Legionare.

Mulți dintre ei formau elita liceelor din întreaga țară, adolescenți premiați și capabili care au înțeles pericolul comunist, atunci în perioada de început în România, și au reacționat prin mișcări de stradă.

Ion, personajul principal al poveștii este inspirat după personajul real Ion Ladea, un băiețel de 12 ani, cel mai tânăr deținut de la Târgșor.

Numărul tinerilor întemnițați s-a ridicat la 700800, iar vârstele lor variau între 12-20 ani. În primul rând, povestea se încadrează într-un documentar ficțional – este documentată istoric și este prezentată din perspectiva unui personaj inspirat din realitate.

Secvențe reportaj „Închisoarea copiilor din perioada comunistă” (Camelia Csiki, TVR, 2011)

În al doilea rând, ea prezintă simultan realitatea dureroasă și profundă a existenței unei închisori pentru copii, cât și simplitatea și gingășia unei povești în care două grupuri de copii aflate în conflict, reușesc să se împrietenească. În al treilea rând, ea transmite un mesaj pe care cu toții îl simțim, conștient sau nu: acela că noi, oamenii, doar împreună putem să trecem cu bine peste obstacolele vieții, că ceea ce contează este dragostea, spiritul, conștiința.

FEST IVALUL DE BENZI DESENAT E ISTORICE | BR A Ș OV 2019 | EUROPA 100

51

1945, 16 APRILIE - 2 MAI: CĂDEREA BERLINULUI, ULTIMA MARE OFENSIVĂ A TEATRULUI EUROPEAN AL CELUI DE-AL DOILEA RĂZBOI MONDIAL. ARMATA ROȘIE A OCUPAT CAPITALA GERMANIEI. | IOAN ALEX MERLICI |

52

EUROPA 100 | FEST IVALUL DE BENZI DESENAT E ISTORICE | BR A Ș OV 2019

FEST IVALUL DE BENZI DESENAT E ISTORICE | BR A Ș OV 2019 | EUROPA 100

53

54

EUROPA 100 | FEST IVALUL DE BENZI DESENAT E ISTORICE | BR A Ș OV 2019

FEST IVALUL DE BENZI DESENAT E ISTORICE | BR A Ș OV 2019 | EUROPA 100

55

1945, 16 aprilie - 2 mai: Căderea Berlinului, ultima mare ofensivă a teatrului european al celui De-Al Doilea Război Mondial.

Armata Roșie a ocupat capitala Germaniei

B

ătălia Berlinului a reprezentat ultima ofensivă strategică din anul 1945 care a dus la cucerirea capitalei celui de al III-lea Reich de către Armata Roșie. Operațiunea militară a durat din 25 aprilie până pe 2 mai. Înainte de încheierea bătăliei, Adolf Hitler și alți conducători ai regimului nazist s-au sinucis. Apărătorii orașului s-au predat pe 2 mai 1945. Au mai existat câteva centre izolate de rezistență, care au încetat luptă până la predarea necondiționată a Germaniei pe 9 mai 1945.

20 de armate, 6300 de tancuri și 8500 de avioane au țintit capitala Germaniei naziste.

Respectând înțelegerea încheiată înainte de atacarea Berlinului, aliații anglo-americani, aflați la circa 100 km vest, și-au oprit înaintarea spre capitala germană, oferindu-le rușilor mână liberă

56

Reichstagul după ocuparea sa de către Armata Roșie, 3 iunie 1945 (foto sergent Hewitt C. H., echipa de film și fotografie a Armatei nr. 5, War Office Second World War Official collection / Imperial War Museums)

și spulberând speranța berlinezilor că Aliații vor ocupa orașul înaintea rușilor, de a căror răzbunare se temeau.

Comandatul apărării Berlinului, generalul Helmuth Weidling, avea la dispoziție aproximativ 45.000 de soldați în mai multe divizii ale armatei germane și Waffen-SS, completate de poliție, băieții din Tineretul Hitlerist și Volkssturm.

Miliție a Reichului compusă din bărbați și femei de toate vârstele, înființată de naziști în octombrie 1944, Volkssturm a fost sacrificată cu cruzime în ultima etapă a războiului. Cu excepția veteranilor din Primul Război Mondial și a soldaților retrași de pe front din motive medicale, majoritatea membrilor armatei „poporului” nu avea experiență militară. La radio, propaganda mincinoasă prezenta un Hitler care ieșise din

EUROPA 100 | FEST IVALUL DE BENZI DESENAT E ISTORICE | BR A Ș OV 2019

Soldați din Volkssturm înarmați cu Panzerfaust, Berlin, martie 1945 (Bundesarchiv).

Willi Hübner, în vârstă de 16 ani, este distins cu „Crucea de Fier” pentru „fapte eroice”, martie 1945 (Bundesarchiv).

buncărul său pentru a sta de vorbă cu un grup de tineri băieți – de 14-16 ani – care se oferiseră „voluntar” pentru „onoarea” de a fi acceptați în SS și de a muri pentru comandantul lor în apărarea Berlinului. În realitate, toți băieții de la 13 ani în sus trebuiau să meargă la recrutare, SS executând pe cei descoperiți în ascunzători ca trădători: „Cel care nu a fost suficient de curajos pentru a lupta trebuie să moară!” De fapt, naziștii fanatici terorizau populația spânzurând peste tot, militari și civili, bărbați și femei, cetățeni obișnuiți care căutau să se salveze în fața deznodământului inevitabil al războiului.

Orașul era deja în ruine după nenumăratele bombardamente Aliate. Forțele germane, deși epuizate, au apărat eroic orașul. Au luptat pentru fiecare stradă, pentru fiecare casă. Pas cu pas, sovieticii s-au apropiat de centrul orașului, căutând punctul de comandă al Führerului Adolf Hitler. În primele ore ale zilei de 30 aprilie, Weidling l-a informat pe Hitler personal că apărătorii își vor epuiza probabil muniția în timpul nopții. În după-amiaza aceea, Hitler și soția sa, Eva Braun, s-au sinucis, iar corpurile lor au fost incinerate.

Au fost urmați în suicid de un număr semnificativ de ofițeri SS și Wehrmacht, dar și de membri ai Tineretului Hitlerist. În noaptea de 1/2 mai, rămășițele garnizoanei din Berlin au încercat fără succes să iasă din centrul orașului. În dimineața zilei de 2 mai, sovieticii

au capturat Cancelaria Reich-ului. Weidling s-a predat la orele 6:00 și după două ore și jumătate a ordonat soldaților săi predarea.

Bătălia Berlinului a însemnat moartea a aproximativ 81.000 de soldați sovietici, 125.000 de civili germani și peste 100.000 de soldați germani (după unele surse, germanii au pierdut aproximativ 450.000 de oameni – militari și civili, uciși, răniți sau dispăruți).

FEST IVALUL DE BENZI DESENAT E ISTORICE | BR A Ș OV 2019 | EUROPA 100

Afiș american de propagandă pentru „aliatul” sovietic, 1942.

57

1950, 13 MAI: PRIMA CURSĂ A CAMPIONATULUI MONDIAL DE MAȘINI DE FORMULA 1.

58

| DORU APARASCHIVEI |

EUROPA 100 | FEST IVALUL DE BENZI DESENAT E ISTORICE | BR A Ș OV 2019

FEST IVALUL DE BENZI DESENAT E ISTORICE | BR A Ș OV 2019 | EUROPA 100

59

60

EUROPA 100 | FEST IVALUL DE BENZI DESENAT E ISTORICE | BR A Ș OV 2019

1950, 13 mai: Prima cursă a Campionatului Mondial de mașini de Formula 1 British Grand Prix Silverstone, 13 mai 1950: Guiseppe Farina (Alfa Romeo 158) pe prima poziție și Luigi Fagioli (Alfa Romeo 158), pe poziția a 2-a, în acțiune (sursa foto: LAT Photographic, www.formula1.com)

F

ormula 1 (F1) este clasa superioară în cursele auto cu monoposturi, definită de Federația Internațională de Automobilism (FIA), organul conducător al sporturilor cu motor. „Formula” se referă la un set de reguli cărora toți participanții și vehiculele trebuie să se conformeze.

1. Juan Manuel Fangio (Alfa Romeo 158) în „pitstop” 2. Publicul primului circuit de Formula 1, Silverstone 3. Johnny Claes (Lago-Talbot T26C), locul 11.

4. Giuseppe Farina câștigă prima etapă a Campionatului Mondial (sursa foto: LAT Photographic, www.formula1.com)

Formula 1 a fost introdusă după Formula 2 (1947) și Formula 3 (1950). Primul eveniment derulat sub eticheta de cursă internațională de Formula 1 a fost Grand Prix-ul de la Pau (Belgia), organizat pe 10 aprilie 1950, cu Juan Manuel Fangio trecând primul linia de sosire.

2.

1.

3.

4.

FEST IVALUL DE BENZI DESENAT E ISTORICE | BR A Ș OV 2019 | EUROPA 100

61

Familia Regală britanică privește cursa din „the royal box”

Giuseppe Farina și Luigi Fagioli pe podium (sursa foto: LAT Photographic, www.formula1.com)

Giuseppe Farina după ce a câștigat Marele Premiu al Italiei la Monza și a devenit primul campion mondial de Formula 1. (sursa foto: LAT Photographic, www.formula1.com)

Însă, nașterea oficială a Campionatului Mondial de automobilism Formula 1 a avut loc o lună mai târziu (13 mai), când Silverstone (Anglia) a găzduit prima etapă a Campionatului Mondial. Primul „circuit” de Formula 1 a fost improvizat pe un fost aeroport militar folosit în timpul războiului.

Victoria a revenit italianului Giuseppe „Nino” Farina pe o mașină Alfa Romeo 158.

Primul campionat mondial a avut șapte etape: Marele Premiu al Marii Britanii, Marele Premiu de la Monaco, Marele Premiu al Statelor Unite ale Americii, Marele Premiu al Elveției, Marele Premiu al Belgiei, Marele Premiu al Franței și Marele Premiu al Italiei.

Beneficiind de o veritabilă bijuterie tehnică în monopostul 158 și de celebra echipă a celor „3 F”: Fangio - Farina - Fagioli, Alfa Romeo a dominat categoric sezonul, impunându-se în toate cele șase curse la care a luat startul (au lipsit de la Indianapolis).

62

Giuseppe Farina a câștigat și marea finală a primului campionat mondial de mașini de Formula 1, organizată la Monza (Italia), pe 3 Septembrie 1950. După ce a condus cursa timp de 16 ture, Farina a fost depășit de un Ferrari, condus de Alberto Ascari. După două ture, „Nino” a revenit în frunte profitând de o defecțiune la motorul mașinii rivalului. Însă, cursa a rămas palpitantă până la final, după ce Ascari a reușit să îl ajungă pe Farina. Însă marele învins al primei ediții a fost Fangio, liderul campionatului înainte de ultima cursă, nevoit să abandoneze la Monza. Argentinianul avea să câștige în anii 1951, 1954, 1955, 1956 și 1957, stabilind un record de 5 titluri mondiale, care a rezistat timp de 45 de ani, până când Michael Schumacher a devenit campion mondial pentru a șasea oară, în 2003.

EUROPA 100 | FEST IVALUL DE BENZI DESENAT E ISTORICE | BR A Ș OV 2019

1957, 4 OCTOMBRIE: U.R.S.S. LANSEAZĂ SPUTNIK I, PRIMUL SATELIT ARTIFICIAL AL PĂMÂNTULUI.

FEST IVALUL DE BENZI DESENAT E ISTORICE | BR A Ș OV 2019 | EUROPA 100

| IONUÞ POPESCU |

63

64

EUROPA 100 | FEST IVALUL DE BENZI DESENAT E ISTORICE | BR A Ș OV 2019

1961, 12 APRILIE: COSMONAUTUL RUS YURI GAGARIN DEVINE PRIMUL OM CARE AJUNGE PE ORBITA PĂMÂNTULUI

FEST IVALUL DE BENZI DESENAT E ISTORICE | BR A Ș OV 2019 | EUROPA 100

| IONUÞ POPESCU |

65

66

EUROPA 100 | FEST IVALUL DE BENZI DESENAT E ISTORICE | BR A Ș OV 2019

1957, 4 octombrie: U.R.S.S. lansează Sputnik I, primul satelit artificial al Pământului 1961, 12 aprilie: Cosmonautul rus Yuri Gagarin devine primul om care ajunge pe orbita Pământului

Pământului (1,3 atmosfere). Interiorul satelitului conținea bateriile cu zinc-argint, captorii de presiune și temperatură, un emițător radio și un ventilator pentru răcirea echipamentelor. După ce a făcut 1.400 de orbite în jurul Pământului și a parcurs circa 70 de milioane de kilometri, „Sputnik 1” a intrat în atmosfera terestră unde s-a consumat la 4 ianuarie 1958.

Lansarea surprinzătoare a satelitului sovietic, în contextul eșecului primelor două tentative americane în domeniul lansării de sateliți artificiali, a șocat Statele Unite ale Americii și i-a făcut pe americani să creeze NASA și să mărească cheltuielile guvernamentale în domeniile cercetării științifice.

După numai o lună de la prima lansare reușită, pe 3 noiembrie 1957, la ordinul lui Nikita Hrușciov, în cinstea aniversării a 40 de ani de la Revoluția bolșevică, sovieticii au lansat „Sputnik 2”, care a avut la bord prima ființă vie, cățelușa Laika. Animalul nu a fost crescut special pentru o astfel de misiune și nici nu era un exemplar ales datorită unor calități. Cățelușa cu trăsăturile mai multor specii siberiene a fost luată de către angajații Institutului Biomedical din Moscova de la un adăpost pentru animale părăsite. Din păcate, misiunea nu a prevăzut și reîntoarcerea în siguranță a capsulei spațiale și a pasagerului, ceea ce a făcut ca Laika să fie prima victimă a cursei pentru cucerirea spațiului cosmic.

Timbru sovietic din 1957 dedicat satelitului „Sputnik 1” Replică a satelitului „Sputnik 1” (sursa foto: NSSDC, NASA)

„S

putnik 1”, primul satelit artificial din lume, a fost lansat de Uniunea Sovietică de pe Cosmodromul Baikonur, pe 4 octombrie 1957. „Sputnik” (Спутник) înseamnă în limba rusă „tovarăș de călătorie”. Primul satelit a fost o mică sferă de aluminiu cu diametrul de 58 cm, cântărind 83,6 kg, dotat cu patru antene. Sfera a fost umplută cu azot la o presiune ușor mai mare decât presiunea atmosferică la suprafața

FEST IVALUL DE BENZI DESENAT E ISTORICE | BR A Ș OV 2019 | EUROPA 100

67

Timbru românesc din 1957 înfățișând-o pe Laika

Toți sateliții „Sputnik” au fost plasați pe orbită cu ajutorul rachetelor de tip R-7, care fuseseră proiectate inițial pentru transportarea focoaselor nucleare la ținte intercontinentale.

Pe 12 aprilie 1961, Uniunea Sovietică a plasat pe orbită în jurul Pământului prima navă cosmică satelit din lume având un om la bord – nava „Vostok 1”. Primul cosmonaut al navei cosmice a fost aviatorul maior Iuri Alekseevici Gagarin, cetățean al U.R.S.S. Lansarea a avut loc la ora 09:07 a.m., pe 12 aprilie 1961, de pe cosmodromul Baikonur.

Iuri Gagarin, născut pe 9 martie 1934, era fiul unei familii de țărani ruși din satul Klușino (în prezent în Regiunea Smolensk), format ca pilot militar la Școala de Piloți din Orenburg, pilot pe MiG-15 la o bază aeriană din Regiunea Murmansk în momentul selectării pentru Programul Spațial Sovietic. Din cei douăzeci de cosmonauți selectați în 1960, pentru prima lansare au fost aleși Gagarin și Gherman Titov, datorită performanțelor excelente din timpul antrenamentelor și a capacităților lor psihice. Se speculează că alegerea finală a fost făcută de către Nikita Hruşciov care

68

Yuri Gagarin la o conferință de presă în timpul vizitei sale în Finlanda, 3 iulie 1961 (foto Arto Jousi / Suomen valokuvataiteen museo / Alma Media).

l-a preferat pe Gagarin, pentru că provenea dintr-o familie săracă, pe când Titov era fiu de profesor.

Zborul lui Gagarin, o orbită în jurul Pământului, a durat o oră și 29 de minute și a fost lipsit de probleme. Aterizarea în schimb a fost aproape să se termine cu un dezastru atunci când modulul descendent și modulul spațial nu s-au separat normal. Când a reintrat în atmosferă, cosmonautul care avea o înălțime de doar 1,57 metri a fost supus unor forțe de opt ori mai mari decât atracția gravitațională, dar, datorită pregătirii sale, a rămas conștient. Gagarin s-a catapultat înainte ca nava să ajungă pe pământ, parașutându-se în siguranță lângă fluviul Volga, în apropierea orașului Saratov.

Gagarin a murit la 27 martie 1968, în apropierea Moscovei, în timpul unui zbor de teste cu MiG-15.

Cenușa primului om ajuns în Cosmos a fost pusă într-o nișă din zidul Kremlinului.

EUROPA 100 | FEST IVALUL DE BENZI DESENAT E ISTORICE | BR A Ș OV 2019

1961, 13 AUGUST: A FOST CONSTRUIT „ZIDUL BERLINULUI”, SIMBOL AL RĂZBOIULUI RECE.

FEST IVALUL DE BENZI DESENAT E ISTORICE | BR A Ș OV 2019 | EUROPA 100

| VLAD FORSEA |

69

Prin metropola tăiată, noi forme de viată au umplut golul tiraniei înfrânte.

S-au strecurat pe toate străzile si si-au răspândit încet răul în fiecare suflet din oras.

70

EUROPA 100 | FEST IVALUL DE BENZI DESENAT E ISTORICE | BR A Ș OV 2019

FEST IVALUL DE BENZI DESENAT E ISTORICE | BR A Ș OV 2019 | EUROPA 100

71

72

EUROPA 100 | FEST IVALUL DE BENZI DESENAT E ISTORICE | BR A Ș OV 2019

1961, 13 august: A fost construit „Zidul Berlinului”, simbol al Războiului Rece Construirea Zidul Berlinului, august 1961 (Deutsches Bundesarchiv / Stöhr)

D

upă împărțirea Germaniei, peste 2,5 milioane de germani din zona comunistă au trecut în Germania de Vest. Exodul masiv a determinat autoritățile comuniste să caute soluții radicale pentru granițe, îndeosebi pentru linia de delimitare între capitala R.D.G. și Berlinul occidental.

În dimineața zilei de duminică, 13 august 1961, locuitorii din Berlin s-au trezit despărțiți cu un gard de sârmă ghimpată. Granița de beton a fost construită în următoarele luni. Autoritățile est-germane au susținut că zidul era menit să-i protejeze pe cetățeni de inamicii poporului, de

Mașină blindată cu tun pentru apă la Poarta Brandenburg, august 1961 (Deutsches Bundesarchiv / Helmut J. Wolf)

FEST IVALUL DE BENZI DESENAT E ISTORICE | BR A Ș OV 2019 | EUROPA 100

Mesaj către familia rămasă dincolo de zid..., 1961 (foto Dan Budnik / Library of Congress)

73

Vedere aeriană a Porții Brandenburg, 1961 (Deutsches Bundesarchiv)

Zidului Berlinului cu „Zona morții”, 1977 (foto George Garrigues).

fasciști și de spioni. În schimb, Primarul Berlinului de Vest, Willy Brandt, viitor cancelar al Germaniei federale, l-a denumit „Zidul rușinii”.

Bariera consta de fapt din două ziduri de beton, între care se afla o așa-zisă „zonă a morții” de aproximativ 150 m, păzită de soldați înarmați cu mitraliere. „Zidul” a fost transformat până în 1975 într-un sistem complex de baricade și capcane, cu 155 km de zid, 127,5 km de gard electric, 302 turnuri de pază, 20 de buncăre și 11.000 de soldați însărcinați cu păzirea lui.

Zidul a despărțit familii și prieteni, a împins oameni la gesturi disperate și, în 28 de ani de existență, potrivit estimărilor oficiale, 138 de

persoane au murit împușcate sau au suferit accidente fatale în încercarea de a trece zidul. Se pare că din cei aproape 10.000 de oameni care au încercat să evadeze din R.D.G., peste jumătate din ei au reușit, trecând peste sau pe sub Zid. „Zidul Berlinului” a fost unul dintre cele mai puternice simboluri ale Războiului Rece, folosit în multe declarații politice. Au intrat în istorie discursurile președinților americani J. F. Kennedy („Ich bin ein Berliner”) și Ronald Reagan („Mr. Gorbachev, tear down this wall!”).

Data oficială a căderii Zidului Berlinului este 9 noiembrie 1989, însă demolarea oficială a început pe 13 iunie 1990.

Zidului Berlinului cu „Zona morții”, văzut din clădirea companiei Axel Springer în 1984 (foto George Garrigues).

Ronald Reagan vorbind în Berlinul de vest, în fața Porții Brandenburg, 12 iunie 1987 (sursa foto: White House Photographic Office / Ronald Reagan Presidential Library).

74

EUROPA 100 | FEST IVALUL DE BENZI DESENAT E ISTORICE | BR A Ș OV 2019

1969, 21 IULIE: PRIMUL OM A PĂȘIT PE LUNĂ

FEST IVALUL DE BENZI DESENAT E ISTORICE | BR A Ș OV 2019 | EUROPA 100

| MIHAI BÃLÃIÞÃ |

75

76

EUROPA 100 | FEST IVALUL DE BENZI DESENAT E ISTORICE | BR A Ș OV 2019

FEST IVALUL DE BENZI DESENAT E ISTORICE | BR A Ș OV 2019 | EUROPA 100

77

1969, 21 iulie: Primul om a pășit pe Lună Modulul lunar „Apollo 11”, Luna și Pământul. (sursa foto: United States National Aeronautics and Space Administration – NASA)

P

e data de 25 mai 1961, președintele John F. Kennedy a ținut un discurs în fața Congresului anunțând că SUA aveau un nou țel măreț: trimiterea unui american pe Lună până la finalul deceniului. Proiectul încerca să răspundă presiunii pe care Uniunea Sovietică o punea asupra americanilor, prin cele două victorii imense în „cursa spațială”: lansarea primului satelit artificial în spațiu (1957, Sputnik 1), și mai cu seamă, primul om în spațiu (12 aprilie 1961, Iuri Gagarin).

Programul „Apollo” a rămas până astăzi cea mai mare mobilizare de resurse pe timp de pace din istoria omenirii. SUA a investit 24 de miliarde de dolari de-a lungul întregului program. În perioada sa de vârf, în program erau implicați 400.000 de oameni.

78

Prima misiune a programului în care omul a pășit pe suprafața satelitului natural al Pământului a fost „Apollo 11”. Echipajul misiunii istorice a fost format din foștii piloți militari Neil Armstrong (comandant, în vârstă de 39 de ani), Edwin Buzz Aldrin (pilotul modulului lunar „Eagle”, inginer cu doctoratul la MIT, în vârstă de 39 de ani) şi Michael Collins (pilotul modulului de serviciu, în vârstă de 38 de ani).

Naveta „Apollo 11” a fost purtată spre spațiul cosmic de racheta Saturn V, lansată de pe Centrul Spațial Kennedy din Florida, pe 16 iulie 1969, la ora 13:32 UTC/GMT (9:32 a.m. timp local SUA). După ce a parcurs o dată și jumătate orbita Pământului, motorul „a împins” echipajul spre adâncul spațiului, pe traiectoria spre Lună, apoi modulul de comandă s-a despărțit de ultimele

EUROPA 100 | FEST IVALUL DE BENZI DESENAT E ISTORICE | BR A Ș OV 2019

Astronautul Buzz Aldrin pe Lună, fotografiat de comandantul Neil Armstrong, 21 iulie 1969 (sursa foto: NASA)

elemente ale rachetei Saturn V. Pe 19 iulie, „Apollo 11” a trecut pentru prima dată prin spatele Lunii, intrând pe orbita lunară. Au urmat 30 de orbitări, timp în care echipajul a văzut locul de aselenizare, în sudul „Mării Liniștii”. A doua zi, modulul lunar „Eagle” (Vulturul) s-a separat de modulul de comandă „Columbia” și a început coborârea.

Aselenizarea a avut loc pe 20 iulie, la ora 20:17 UTC. La doar câteva minute după ce a ajuns pe Lună, Buzz Aldrin s-a rugat la Dumnezeu! După ce a spus pasaje din Scriptură, a luat pâine și vin sfințite.

El a spus ulterior că a dorit ca prima sa hrană pe Lună să fie Sfânta Împărtășanie!

Pe 21 iulie, la ora 02:51 UTC, Neil Armstrong a ieșit din modul lunar pe o scară care s-a dovedit... prea scurtă! El a trebuit să sară pentru a ajunge pe solul lunar, pe care l-a atins la ora 02:56 UTC. Când a făcut primul pas pe Lună, Neil a spus fraza pregătită dinaintea plecării în Spațiu: „Un pas mic pentru om, un salt uriaș pentru omenire”.

Peste șase sute de milioane de oameni au auzit la televizor cuvintele primului om ajuns pe Lună.

FEST IVALUL DE BENZI DESENAT E ISTORICE | BR A Ș OV 2019 | EUROPA 100

79

Timpul petrecut pe Lună de Neil Armstrong și Buzz Aldrin a fost de 2 ore, 36 de minute și 21 de secunde. În toată această perioadă ei au reușit să strângă și să aducă pe Pământ peste 22 de kilograme de rocă selenară care au ajuns în laboratoarele științifice.

După întoarcerea în modulul lunar, exploratorii s-au odihnit șapte ore. Au fost treziți de Houston pentru pregătirea procedurilor de întoarcere în spațiul cosmic. Două ore și jumătate mai târziu, la ora 17:54 UTC, a început ascensiunea în direcția modulului de comandă aflat pe orbita lunară.

Echipajul a revenit cu bine pe Pământ, pe 24 iulie.

Aterizarea a avut loc în Oceanul Pacific.

După „Apollo 11” au urmat alte cinci misiuni care au dus cu succes oameni pe Lună, ultima dintre ele având loc în decembrie 1972. Aceste 6 zboruri spațiale desfășurate într-o perioadă de doar patru ani reprezintă singurele momente în care omenirea, prin 12 reprezentanți, a ajuns pe un alt corp ceresc.

Saturn V SA-506, racheta care a transportat nava spațială Apollo 11, 20 mai 1969 (sursa foto: NASA)

Modulul de comandă și service „Apollo 11” pe orbita lunară, fotografiat din modulul lunar în timpul misiunii de aselenizare, 20 iulie 1969 (sursa foto: NASA)

Misiunea „Apollo 11”, de la stânga la dreapta, Neil A. Armstrong, Michael Collins și Edwin E. Aldrin Jr., mai 1969 (sursa foto: NASA)

80

EUROPA 100 | FEST IVALUL DE BENZI DESENAT E ISTORICE | BR A Ș OV 2019

1980, 19 IULIE – 3 AUGUST: JOCURILE OLIMPICE DE LA MOSCOVA, U.R.S.S.

FEST IVALUL DE BENZI DESENAT E ISTORICE | BR A Ș OV 2019 | EUROPA 100

| DANIEL DANIL |

81

82

EUROPA 100 | FEST IVALUL DE BENZI DESENAT E ISTORICE | BR A Ș OV 2019

FEST IVALUL DE BENZI DESENAT E ISTORICE | BR A Ș OV 2019 | EUROPA 100

83

1980, 19 iulie – 3 august: Jocurile Olimpice de la Moscova, U.R.S.S.

A

Mascota „Misha” formată în tribune într-un mozaic în timpul ceremoniei de închidere, 3 August 1980 (sursa foto: Sergey Guneev/ RIA Novosti)

XXII-a ediție a Jocurilor Olimpice de Vară s-a desfășurat la Moscova, în perioada 19 iulie - 3 august 1980. În semn de protest față de invazia Afganistanului de către armata sovietică (1979), S.U.A. a decis boicotarea Olimpiadei organizate de U.R.S.S. Decizia americanilor a fost urmată de 65 de țări, printre care Albania, Canada, China, R.F. Germania, Israel, Japonia și Turcia, reducând competiția olimpică la 80 de țări (cel mai mic număr din 1956) și 5.179 de sportivi.

România s-a prezentat la Moscova cu o delegație numeroasă, care a cuprins 239 de sportivi. Cu 25 de medalii din care 6 de aur, România a ocupat locul 7 în clasamentul pe medalii, având în față U.R.S.S., R.D.G., Bulgaria, Cuba, Italia și Ungaria, dar întrecând Franța, Marea Britanie sau Polonia.

Medaliile de aur au fost cucerite de gimnasta Nadia Comăneci, la bârnă și sol, echipajul Toma Simionov – Ivan Patzaichin la canoe, 1000 m, Sanda Toma la canotaj, proba de simplu vâsle, Corneliu Ion la tir, proba de pistol viteză individual, și Ștefan Rusu la lupte greco-romane (categoria 68 kg).

Remarcabile față de ce a urmat în istoria sportului românesc sunt și medaliile de bronz obținute de echipele masculine de volei și handbal.

84

EUROPA 100 | FEST IVALUL DE BENZI DESENAT E ISTORICE | BR A Ș OV 2019

Ștefan Rusu (n. Rădăuţi, 2 februarie 1956) are în palmares un titlu de campion olimpic (1980), un titlu de vicecampion olimpic (1976) și o medalie de bronz olimpică (1984), două titluri de campion mondial (1978, 1982), cinci titluri de campion european (1978, 1979, 1980, 1981, 1985) și medalie de aur la Jocurile Mondiale Universitare (1981).

Foto: „Sport”, nr. 8, august 1980, nr. 9, septembrie 1980

FEST IVALUL DE BENZI DESENAT E ISTORICE | BR A Ș OV 2019 | EUROPA 100

85

1986, 26 APRILIE: S-A PRODUS ACCIDENTUL DE LA CENTRALA NUCLEARĂ SOVIETICĂ DIN CERNOBÎL

86

| PITICA IZABELA |

EUROPA 100 | FEST IVALUL DE BENZI DESENAT E ISTORICE | BR A Ș OV 2019

FEST IVALUL DE BENZI DESENAT E ISTORICE | BR A Ș OV 2019 | EUROPA 100

87

1986, 26 APRILIE: S-A PRODUS ACCIDENTUL DE LA CENTRALA NUCLEARĂ SOVIETICĂ DIN CERNOBÎL

88

| LARISA TOMA|

EUROPA 100 | FEST IVALUL DE BENZI DESENAT E ISTORICE | BR A Ș OV 2019

Harta cu radiații de la Cernobîl, preluată din manualul CIA (sursa: www.lib.utexas.edu/maps/belarus.html)

1986, 26 aprilie: Accidentul de la centrala nucleară sovietică din Cernobîl1

E

xplozia reactorului 4 de la Centrala Nucleară de la Cernobîl, din Ucraina, din 26 aprilie 1986, este unul dintre cele mai mari dezastre produse de om. Specialiștii susțin că efectele accidentului de la Cernobîl pot fi comparate cu cele produse în urma exploziei a 500 de bombe nucleare, de mărimea celor de la Hiroshima şi Nagasaki. Statisticile arată că peste 60.000 de oameni au murit ca urmare a radiațiilor, iar mai mult de două milioane au avut și mai au de suferit.

1 Sursa principală: Mihaela Adriana Pătrașcu, Cernobîl – Povestea dezastrului din URSS, www.historia.ro

Fotografie făcută dintr-un elicopter în ziua următoare exploziei. (sursa foto: USFCRFC)

Centrala Atomoelectrică de la Cernobîl, situată într-o zonă împădurită, cu o densitate scăzută a populației, la circa 130 km nord de Kiev și aproximativ 20 km sud de frontiera Ucrainei cu Belarus, era compusă în 1986 din patru reactoare nucleare capabile de a produce 4 GW de putere electrică. Reactoarele 1 și 2 au fost construite în perioada 1970 – 1977, iar reactoarele 3 și 4 au fost finalizate în 1983. Două reactoare se aflau în construcție la momentul accidentului.

Asemenea altor centrale electrice nucleare, proiectul sovietic avea un miez de reactor care conținea tije de combustibil radioactiv de uraniu, iar ca moderator erau folosite blocuri de grafit în interiorul cărora se aflau încastrate tije de control din bor. Căldura emanată de tijele de combustibil era înlăturată din miez de un agent de răcire (apa normală aflată sub mare presiune pompată în miez unde fierbea şi crea un jet de aburi extrem de fierbinte). După ce era separată, apa era pompată înapoi în miez, iar aburii treceau prin turbine producând energie electrică.

Cauza accidentului a fost distrugerea reactorului Cernobîl 4 prin executarea unor proceduri tehnice greșite legate de un test ce

FEST IVALUL DE BENZI DESENAT E ISTORICE | BR A Ș OV 2019 | EUROPA 100

89

Operatori de curățare care primesc rații speciale - lapte condensat și conserve cu pește. (sursa foto: USFCRFC)

S-a apelat la rezerviști, care au fost anunțați prin birourile de înregistrare și înrolare militară. În imagine, un rezervist în timpul activităților de decontaminare. (sursa foto: USFCRFC)

avea scopul de a determina cât timp turbinele ar continua alimentarea cu energie în cazul unei pierderi a aportului de energie electrică.

Explozia s-a produs în jurul orei 01:30, distrugând capsula de beton din jurul reactorului 4. Aerul a pătruns în interior interacționând cu grafitul fierbinte şi radioactiv, în urma reacției obținându-se CO gazos inflamabil care a provocat un incendiu în reactor. În total 8 tone de

substanțe radioactive au fost aruncate din reactor şi împrăștiate în jurul zonei sau luate de vânt. În primele zece ore de la producerea accidentului a fost pompată apă în miezul reactorului pentru stingerea incendiului și oprirea eliberării de materiale radioactive în atmosferă.

Următoarea încercare de stingere a flăcărilor a constat în aruncarea din 30 de elicoptere militare a circa 2400 tone de plumb și 1800 tone de nisip.

Elicopterul pulverizează un lichid de decontaminare în apropierea reactorului de la Cernobîl, 13 iunie 1986. (sursa foto: USFCRFC)

90

EUROPA 100 | FEST IVALUL DE BENZI DESENAT E ISTORICE | BR A Ș OV 2019

Vedere a centralei atomice din Cernobîl luată de pe acoperișul unei clădiri rezidențiale din Pripyat, Ucraina (foto Jason Minshull, 2005).

Toate aceste operațiuni au fost alegeri greșite care au agravat situația, temperatura din reactor şi cantitatea de radiații crescând dramatic. În final, miezul a fost răcit cu azot, iar pe 6 mai focul și emisiile radioactive au intrat sub control.

Prypiat, orașul construit special pentru muncitorii de la Cernobîl, a fost evacuat abia o zi mai târziu după accident și abia pe 23 mai 1986, când cea mai mare cantitate a elementului radioactiv fusese deja eliberată, au început pregătirile pentru distribuirea iodului către populație pentru a preveni absorbirea iodului radioactiv. Toate persoanele implicate în accidentul nuclear (600 de pompieri și echipa de operare) au fost sever iradiate. 31 de muncitori au murit la scurtă vreme după accident. Sănătatea celor aproximativ 800.000 de oameni implicați până în anul 1989 în operațiunile de curățare de la Cernobîl a fost sever afectată. Oricum, secretizarea din timpul sovietic a îngreunat numărarea victimelor. În urma estimărilor, s-a ajuns la concluzia că întreaga cantitate de xenon, jumătate din cea de cesiu şi de iod şi 5% din restul elementelor radioactive din reactor au fost aruncate în

atmosferă. Cea mai mare parte a contaminat zona învecinată centralei nucleare, în timp ce gazele cu densitate scăzută au fost purtate de vânt, în primele zile, de-a lungul Ucrainei, Belarusului, Rusiei, iar într-o măsură mai mică, în Scandinavia, Polonia, Cehoslovacia, Austria şi sudul Germaniei. În ultimele zile, direcția vântului s-a schimbat, norul de precipitații radioactive afectând mai ales țările din sudul continentului: România, Grecia, Bulgaria și Turcia. Zona cu cel mai mare grad de risc de iradiere a inclus nordul Ucrainei, sudul și estul Belarusului și zona graniței dintre Rusia şi Belarus.

Raportul Forului Cernobîl din anul 2005, condus de Agenția Internațională pentru Energie Atomică (AIEA) și Organizația Mondială a Sănătății (OMS), a atribuit 56 de decese directe (47 de lucrători și 9 copii cu cancer tiroidian) și a estimat că mai mult de 9.000 de persoane dintre cele aproximativ 6,6 de milioane foarte expuse pot muri din cauza unei forme de cancer. Raportul a citat 4.000 de cazuri de cancer tiroidian între copiii diagnosticați în 2002.

FEST IVALUL DE BENZI DESENAT E ISTORICE | BR A Ș OV 2019 | EUROPA 100

91

92

| MARIA MEDEEA POPUªOI |

EUROPA 100 | FEST IVALUL DE BENZI DESENAT E ISTORICE | BR A Ș OV 2019

La vârsta de 18 ani, Gabrielle Chanel începe să cânte la cafeneaua „Moulins La Rotunde” unde este poreclită „Coco” datorită celor două cântece cu care îi încânta: „Qui qu’a vu Coco ?” și „Ko-KoRi-Koko”. Acest prim contact cu lumea exterioară o face să realizeze modul în care sunt văzute și tratate femeile determinând-o astfel să își dorească o schimbare din acest punct de vedere.

FEST IVALUL DE BENZI DESENAT E ISTORICE | BR A Ș OV 2019 | EUROPA 100

93

După ce în 1904 îl cunoaște pe Etienne Balsan, moștenitorul unei dinastii de industrie textilă și devine amanta recunoscută a acestuia, Coco începe pe una din proprietățile lui o afacere cu pălării și mai apoi în 1910 își deschide un magazin la parterul unuia din apartamentele deținute de el în Paris. Astfel visurile lui Coco prind culoare. De asemenea, făcând parte din elita pariziană, îl întâlnește pe Arthur Capel, cu ajutorul căruia va înainta din punct de vedere al carierei dar și pe plan emoțional.

Arthur Capel, poreclit Boy, ajunge să fie marea iubire a lui Coco Chanel. Acesta o ajută să își transfere activitatea și firma pe 21 Rue Cambon din Paris în anul 1910. Mai târziu ea deschide și cel mai faimos magazin de pe 31 Rue Cambon. Moartea lui Boy din anul 1919 a avut un impact emoțional considerabil în viața lui Coco, aceasta dorind să continue ce a construit împreună cu el.

94

EUROPA 100 | FEST IVALUL DE BENZI DESENAT E ISTORICE | BR A Ș OV 2019

FEST IVALUL DE BENZI DESENAT E ISTORICE | BR A Ș OV 2019 | EUROPA 100

95

Noiembrie 1989 Căderea zidului Berlinului Do do N I ŢĂ

N

imeni dintre cei care au ordonat sau au lucrat la ridicarea zidului care va înconjura Berlinul occidental, în noaptea de 12 spre 13 august 1961, nu şi-ar fi imaginat vreodată că, nici 30 de ani mai târziu, acest zid va fi dat jos de copii lor.

Primul care a cerut public şi oficial demolarea zidului Berlinului a fost preşedintele american Ronald Reagan, pe 12 iunie 1987: „Tear down this wall!”.

Uniunea Sovietică intrase de mai mulţi ani într-o din ce în ce mai rapidă stare de dezagregare, morală, socială şi mai ales economică, pe care noul secretar general al Partidului Comunist din URSS, Mihail Gorbaciov încerca s-o oprească cu reforme paliative numite pompos „perestroica” (restructurare) şi „glasnost” (transparenţă).

Prea puţin şi prea târziu. Şi în R.D.G. s-au iniţiat diverse reforme, printre care şi liberalizarea dreptului de circulaţie a cetăţenilor est-germani, aşa încât, în noaptea de 9 spre 10 noiembrie 1989, primii est-berlinezi au trecut în Berlinul de Vest fără aprobări, vize şi paşapoarte. De a doua zi, pentru că lumea venea grămadă şi se creaseră busculade în jurul celor câteva puncte de trecere, grănicerii au spart ei înşişi porţiuni din zid pentru a decongestiona aceste locuri de pasaj.

Evident, televiziunile occidentale au simţit potenţialul de audienţă uriaşă a acestui eveniment unic şi şi-au trimis carele de reportaj şi reporterii să filmeze la faţa locului, transmiţând în direct interviuri, concertul de vioară al muzicianului disident rus Mstislav Rostropovici şi, bineînţeles, demolarea zidului, cu toate uneltele posibile, de la ciocan şi târnăcop la picamer şi buldozer.

Aceste imagini incredibile şi fascinante au fost vizionate la televizor de sute de milioane de telespectatori. Printre aceştia şi numeroşi autori de benzi desenate.

96

Unul dintre ei, francezul Pierre Christin, prestigios scenarist BD dar şi profesor de jurnalism, a luat legătura cu germanul Andreas C. Knigge, critic BD şi editor şi împreună au hotărât să editeze o antologie internaţională de benzi desenate.

Zis şi făcut. Au contactat zeci de autori de BD şi le-au propus să deseneze, într-o pagină sau în mai multe, impactul căderii zidului Berlinului asupra lor. În final, la proiect vor participa următorii autori, desenatori sau scenarişti, toţi cunoscuţi în ţările lor, iar unii chiar şi la nivel mondial: Bill Sienkiewicz din Statele Unite, Dave Gibbons, Neal Gaiman şi Dave Mckean din Marea Britanie, Victor Mora, Miguelanxo Prado şi Daniel Torres din Spania, Milo Manara din Italia, Mathiass Schultheiss (Republica Federală Germania), Lothar Drager (Republica Democrată Germană), Ilona Kiss (Ungaria), Dimitri Savitski (Uniunea Sovietică), Bane Kerac şi Zeljko Pahek din Yugoslavia, Marciej Parowski şi Boguslav Polch din Polonia.

Cei mai mulţi autori care au participat la această antologie internaţională sunt, evident, francezi: François Boucq, Max Cabanes, Jean-Louis Floch, Annie Goetzinger, André Juillard, Jean-Claude Mézieres, Moebius, Jacques Tardi, François Thomas.

Albumul va fi publicat în mai 1990 (autorii au avut doar câteva săptămâni la dispoziţie pentru a preda lucrările lor) simultan la edituri din Franţa, Statele Unite, Marea Britanie, Italia, Spania, Suedia, Danemarca, Olanda, Norvegia, Finlanda, R.F.G., R.D.G. şi Ungaria.

Titlul albumului, în limba franceză, este Après le mur, care nu se traduce, motamo, După zid ci După căderea zidului. De altfel, unii dintre autori chiar asta vor reliefa în lucrările lor, ce credeau ei că se va întâmpla după căderea zidului.

EUROPA 100 | FEST IVALUL DE BENZI DESENAT E ISTORICE | BR A Ș OV 2019

Coperta albumului a fost desenată de Enki Bilal care, aşa cum se vede, nu ezită să transgreseze tema zidului şi să ilustreze, inclusiv prin desenarea drapelului românesc cu stema decupată, căderea comunismului în general. Nu întâmplător Enki Bilal a fost ales să semneze coperta albumului: el este cetăţean francez, însă s-a născut la Belgrad, în 1951 şi a venit în Franţa în 1960, împreună cu părinţii săi, de origine bosniacă. În 1983 Enki Bilal a desenat, după un un scenariu de Pierre Christin, albumul Partie de chasse (Partida de vânătoare) care este primul din lume ce povesteşte decrepitudinea comunismului din Europa de Est şi prevesteşte, într-un anume fel, căderea sa. În cele ce urmează, am reprodus câteva dintre cele mai semnificative lucrări din albumul Après le mur (editura Les Humanoides Associés ©).

1. În lucrarea sa, fără titlu, americanul Bill Sienkiewicz a desenat... speranţa!

2. La Tete contre les Murs. Germanul Matthias Schultheiss arată, în cinci planşe BD, îngrijorarea unora dintre germanii din Vest faţă de invazia „verilor” lor din Est. 3. Les Statues mortes. Polonezii Marciej Parowski şi Boguslav Polch au ales să nareze în banda lor desenată povestea lui Felix Dzerjinski, renegat polonez şi primul şef al securităţii sovietice. În timp ce la Berlin germanii demolau zidul, la Varşovia polonezii distrugeau statuia lui Dzerjinski, unul dintre cei mai sângeroşi conducători ai Uniunii Sovietice.

4. Les images vivantes. În lucrarea sa italianul Milo Manara spune, fără niciun cuvânt, doar în imagini, povestea de dragoste dintre o tânără berlineză reală şi un bătrân violonist pictat pe Zid. Violonistul este evident inspirat de Mstislav Rostropovici.

5. Le Boss. Englezul Dave Gibbons imaginează o poveste sarcastică despre o multinaţională occidentală a cărei cifră de afaceri este în scădere şi atunci intervine... Super Dollar, care rupe barierele şi demolează zidul pentru a lărgi... piaţa de consum.

6. Moebius a fost unul dintre marii artişti ai benzii desenate internaţionale, cunoscut şi în ţara noastră (a fost invitat de onoare la Festivalul European de Science Fiction de la Timişoara, în 1995). Cu această imagine percutantă el parafrazează dictonul biblic „Din pământ m-am întrupat, în pământ m-am întors”.

FEST IVALUL DE BENZI DESENAT E ISTORICE | BR A Ș OV 2019 | EUROPA 100

97

98

EUROPA 100 | FEST IVALUL DE BENZI DESENAT E ISTORICE | BR A Ș OV 2019

FEST IVALUL DE BENZI DESENAT E ISTORICE | BR A Ș OV 2019 | EUROPA 100

99

100

EUROPA 100 | FEST IVALUL DE BENZI DESENAT E ISTORICE | BR A Ș OV 2019

FEST IVALUL DE BENZI DESENAT E ISTORICE | BR A Ș OV 2019 | EUROPA 100

101

102

EUROPA 100 | FEST IVALUL DE BENZI DESENAT E ISTORICE | BR A Ș OV 2019

FEST IVALUL DE BENZI DESENAT E ISTORICE | BR A Ș OV 2019 | EUROPA 100

103

DECEMBRIE 1989 REVOLUÞIA ÎN DIRECT!

Marsupilami: Baby Prinz, sc. Yann, des. Batem, Editura Marsu Productions, 1991.

Do do N I ŢĂ Evenimentele din decembrie 1989, numite de unii revoltă, de alții lovitură de stat și, de cei mai mulți - unii naivi, alții interesați - revoluție, au marcat definitiv imaginarul colectiv contemporan.

Botezate generic „revoluția în direct” datorită faptului că au fost difuzate de posturile de televiziune din întreaga lume aproape simultan cu desfășurarea lor (iar ulterior considerate a fi una dintre cele mai mari și grosolane manipulări mediatice), evenimentele din decembrie 1989 au constituit subiectul a numeroase cărți și filme (documentare şi de ficţiune), însă foarte puţin a benzilor desenate.

Fapt de mirare, știut fiind că a noua artă este considerată astăzi un fenomen de masă, ce reflectă cu celeritate actualitatea, la unison cu celelalte medii.

Evident, cele mai multe benzi desenate în care sunt menționate, direct sau indirect, evenimentele din România, de la sfârşitul anului 1989, au apărut în Franţa şi Belgia, cele două ţări unde banda desenată face parte din cotidianul cetăţenilor lor. Câteva au fost totuşi publicate şi la noi.

Aşa cum se va vedea în planşele prezentate, sursa aproape exclusivă de documentare a acestor benzi desenate o constituie imaginile preluate de la televizor, fapt demonstrat şi de faptul că în majoritatea dintre ele apar aceleaşi elemente vizuale, cu un puternic impact emoţional: scena balconului, steagul tricolor cu stema socialistă decupată, pancartele cu sloganuri, tancurile care bombardează clădirile civile, cuplul Ceauşescu în faţa plutonului de execuţie ...

Pe panourile următoare am grupat cronologic extrase din diversele benzi desenate care au ca subiect „revoluţia”, indiferent că sunt franţuzeşti, belgiene sau româneşti.

Sur Ies traces de Dracu/a, sc. Yves H., des. Hermann, Editura Casterman, 2009

104

EUROPA 100 | FEST IVALUL DE BENZI DESENAT E ISTORICE | BR A Ș OV 2019

FEST IVALUL DE BENZI DESENAT E ISTORICE | BR A Ș OV 2019 | EUROPA 100

105

106

EUROPA 100 | FEST IVALUL DE BENZI DESENAT E ISTORICE | BR A Ș OV 2019

FEST IVALUL DE BENZI DESENAT E ISTORICE | BR A Ș OV 2019 | EUROPA 100

107

108

EUROPA 100 | FEST IVALUL DE BENZI DESENAT E ISTORICE | BR A Ș OV 2019

FEST IVALUL DE BENZI DESENAT E ISTORICE | BR A Ș OV 2019 | EUROPA 100

109

110

EUROPA 100 | FEST IVALUL DE BENZI DESENAT E ISTORICE | BR A Ș OV 2019

FEST IVALUL DE BENZI DESENAT E ISTORICE | BR A Ș OV 2019 | EUROPA 100

111

112

EUROPA 100 | FEST IVALUL DE BENZI DESENAT E ISTORICE | BR A Ș OV 2019

FEST IVALUL DE BENZI DESENAT E ISTORICE | BR A Ș OV 2019 | EUROPA 100

113

114

EUROPA 100 | FEST IVALUL DE BENZI DESENAT E ISTORICE | BR A Ș OV 2019

FEST IVALUL DE BENZI DESENAT E ISTORICE | BR A Ș OV 2019 | EUROPA 100

115

116

EUROPA 100 | FEST IVALUL DE BENZI DESENAT E ISTORICE | BR A Ș OV 2019

FEST IVALUL DE BENZI DESENAT E ISTORICE | BR A Ș OV 2019 | EUROPA 100

117

118

EUROPA 100 | FEST IVALUL DE BENZI DESENAT E ISTORICE | BR A Ș OV 2019

FEST IVALUL DE BENZI DESENAT E ISTORICE | BR A Ș OV 2019 | EUROPA 100

119

1989 – ULTIMUL AN DE APARIÞIE AL REVISTEI „CUTEZÃTORII” Do do N I ŢĂ Revista Cutezătorii a apărut - săptămânal între 28 septembrie 1967 şi 21 decembrie 1989.

A reprezentat organul oficial de informare şi propagandă al Organizaţiei Pionierilor din România, publicând articole, informaţii, reportaje, interviuri, povestiri, poezii, pagini de jocuri şi benzi desenate.

1989, ultimul an de apariţie al revistei Cutezătorii este, probabil, şi cel mai slab din toată existenţa sa, reflectând voalat actualitatea românească. Cu cât cetăţenii români trăiau tot mai rău în propria lor ţară, îndurând din ce în ce mai multe vicisitudini (lipsa de mâncare, medicamente, apă caldă, curent electric şi mai ales speranţă) cu atât propaganda de toate felurile şi în special prin intermediul mass-media, încerca să convingă oamenii ce viaţă frumoasă trăiesc în regimul socialist, sub conducerea „înţeleaptă” a familiei de dictatori Nicolae şi Elena Ceauşescu. În acest an, propaganda politică şi cultul personalităţii maculează majoritatea paginilor revistei. A subliniat foarte bine acest fapt scriitorul Ion Manolescu, în volumul În căutarea comunismului pierdut (2002): „La numerele din «Cutezătorii» care apar în anii optzeci, pragurile de îndoctrinare glisează dinspre propaganda comunistă spre cultul personalităţii conducătorului şi dinspre divertismentul divers ilustrat (fie el şi tezist) către citarea maniacală a modelului unic (sau dual): Nicolae sau/şi Elena Ceauşescu. Schimbarea de orientare a revistei se observă nu numai în modificarea conţinutului iconic al coperţilor (pentru anul 1989, de exemplu, ele cuprind, printre altele: pe Nicolae şi Elena Ceauşescu cu mai mulţi copii întruchipînd Anul Nou; pe Ceauşescu înfăşurat în brasarda tricoloră cu stema republicii şi cu sceptrul în mână; coruri de pionieri cântând osanale Conducătorilor; pe Ceauşescu la tribună, cu decoraţii în piept; grupuri de pionieri primind cravata sub lozinca «Generaţia de pionieri a celui de-al XIV-lea Congres al Partidului Comunist Români»; pionieri privind un panou pe care scrie: «Epoca Nicolae Ceauşescu – Epoca de Glorie şi Măreţie a României Socialiste»), ci şi în distribuţia informaţiei

120

în pagină: dacă, la numărul 1 (1967), existau cîteva paragrafe dedicate Partidului (dintr-un total de 16 pagini), la numărul 48 (antepenultimul, din 30 noiembrie 1989), din cele 12 pagini ale reviste, 12 sunt dedicate lui Nicolae şi Elenei Ceauşescu.”

Totuşi, în ciuda conţinutului său propagandistic şi a mesajelor ideologice, revista Cutezătorii a fermecat copilăria a sute de mii de mici cititori, dintre care mulţi i-au păstrat vie amintirea până astăzi, după cum scrie - în volumul Nu putem evada din istoria noastră, 2016 profesorul universitar şi istoricul Adrian Cioroianu, şi el fost cititor al revistei: „Pionierii au avut propria lor revistă săptămânală: [...]

Cutezătorii. Mulţi dintre cei care au citit-o copii fiind şi-o amintesc cu plăcere şi nostalgie, mai ales pentru că nimeni nu citea primele pagini (cele mai politizate) şi de regulă atenţia era concentrată pe ultimele, care cuprindeau jocuri, documentare de popularizare, proză sau seriale de bandă desenată.

Este de la sine înţeles că o astfel de revistă cuprindea şi multe texte indigeste, de ideologie «tradusă» pentru copii, dar şi semnături ale unor oameni care au excelat în domeniile lor de creaţie, precum prozatorii Ovidiu Zotta sau Mircea Sântimbreanu, savantul matematician Solomon Marcus sau artiştii grafici Puiu Manu, Pompiliu Dumitrescu, Valentin Tănase şi mulţi alţii.”

La 30 de ani de la căderea comunismului propunem vizitatorilor această inedită expoziţie despre benzile desenate publicate în anul 1989 în paginile revistei Cutezătorii.

Ele reflectă nu actualitatea anului 1989 ci propaganda mincinoasă a regimului comunist, dar şi strădania autorilor – în ciuda indicaţiilor politice şi cenzurii – de a oferi ceva interesant şi atractiv spre lectură cititorilor revistei.

EUROPA 100 | FEST IVALUL DE BENZI DESENAT E ISTORICE | BR A Ș OV 2019

FEST IVALUL DE BENZI DESENAT E ISTORICE | BR A Ș OV 2019 | EUROPA 100

121

122

EUROPA 100 | FEST IVALUL DE BENZI DESENAT E ISTORICE | BR A Ș OV 2019

FEST IVALUL DE BENZI DESENAT E ISTORICE | BR A Ș OV 2019 | EUROPA 100

123

124

EUROPA 100 | FEST IVALUL DE BENZI DESENAT E ISTORICE | BR A Ș OV 2019

FEST IVALUL DE BENZI DESENAT E ISTORICE | BR A Ș OV 2019 | EUROPA 100

125

126

EUROPA 100 | FEST IVALUL DE BENZI DESENAT E ISTORICE | BR A Ș OV 2019

FEST IVALUL DE BENZI DESENAT E ISTORICE | BR A Ș OV 2019 | EUROPA 100

127

128

EUROPA 100 | FEST IVALUL DE BENZI DESENAT E ISTORICE | BR A Ș OV 2019

FEST IVALUL DE BENZI DESENAT E ISTORICE | BR A Ș OV 2019 | EUROPA 100

129

130

EUROPA 100 | FEST IVALUL DE BENZI DESENAT E ISTORICE | BR A Ș OV 2019

nu a i Gr ăjdea că Mih Grafi

CÂȘTIGĂTORII CONCURSULUI ȘCOLAR 2018 „ROMÂNIA 100 ÎN BENZI DESENATE” Premiul I „Puiu Manu”: Cristia Calcan Liceul Vocațional de Arte Plastice „Hans Mattis Teutsch”, clasa XI Premiul II: Ioana Prioteasa & Sabina Vatcu Liceul Vocațional de Arte Plastice „Hans Mattis Teutsch”, clasa XI Premiul III: Matteo Lungu Liceul Vocațional de Arte Plastice „Hans Mattis Teutsch”, clasa XI Mențiune I: Ahmad Jabali Liceul Vocațional de Arte Plastice „Hans Mattis Teutsch” clasa XI Mențiune II: Miruna-Ștefania Goșman Liceul „Andrei Mureșanu” Brașov, clasa a XII-a FEST IVALUL DE BENZI DESENAT E ISTORICE | BR A Ș OV 2019 | EUROPA 100

131

132

| CRISTIA CALCAN | Liceul Vocațional de Arte Plastice „Hans Mattis Teutsch”, clasa XI

EUROPA 100 | FEST IVALUL DE BENZI DESENAT E ISTORICE | BR A Ș OV 2019

| IOANA PRIOTEASA & SABINA VATCU | Liceul Vocațional de Arte Plastice„,Hans Mattis Teutsch”, clasa XI

FEST IVALUL DE BENZI DESENAT E ISTORICE | BR A Ș OV 2019 | EUROPA 100

133

134

| MATTEO LUNGU | Liceul Vocațional de Arte Plastice „Hans Mattis Teutsch”, clasa XI

EUROPA 100 | FEST IVALUL DE BENZI DESENAT E ISTORICE | BR A Ș OV 2019

| AHMAD JABALI | Liceul Vocațional de Arte Plastice „Hans Mattis Teutsch” clasa XI

FEST IVALUL DE BENZI DESENAT E ISTORICE | BR A Ș OV 2019 | EUROPA 100

135

136

| MIRUNA-ªTEFANIA GOªMAN | Liceul „Andrei Mureșanu” Brașov, clasa a XII-a

EUROPA 100 | FEST IVALUL DE BENZI DESENAT E ISTORICE | BR A Ș OV 2019