Banatul Montan GHID TURISTIC Autor :Prof.univ.dr. GHEORGHE POPOVICI
ânta Ana 4. Mănăstirea Sf Sfâ
Hram: Adormirea Sfintei Ana (25 iulie) Anul întemeierii: 1939 ţă Stare Stareţă ţă:: Justina Popovici ţă de ob şte: mănăstire de maici (27) Via Viaţă obş Cazare: 10 persoane
La Mănăstirea Sfânta Ana din Orşova a reînviat credinţa prin muncă şi rugăciune, aşa cum a fost voinţa ctitorului
ei,
cunoscutul
ziarist
interbelic şi scriitor Pamfil Şeicaru (1894– 1980).
Biserica mănăstirii – vedere panoramică spre Golful Orşovei
Veni Veniţţi în Banatul Montan, De dragul experien experienţţei ! www.banatul-montan.ro FACEBOOK: BANATUL MONTAN - Ghidul tau turistic!
Banatul Montan GHID TURISTIC Autor :Prof.univ.dr. GHEORGHE POPOVICI
După prima zi de pelerinaj se caută binemeritata odihnă de peste noapte în Băile Herculane, fie la hotelurile sau pensiunile din staţiune, fie la aşezământul monahal din Vila Doboşanu de pe strada Nicolae Stoica de Haţeg. Noul aşezământ monahal cu hramul „Naşterea Maicii Domnului” (8 septembrie) are camere pentru cazarea a 20 de persoane în staţiunea balneoclimaterică de pe Valea Cernei.
A doua zi de pelerinaj: ânta Ana – Mănăstirea Mraconia – Mănăstirea Gornea-Sichevi Mănăstirea Sf Sfâ Gornea-Sicheviţţa
ânta Ana de la Orşova este unică prin încărcătura istorică a locului Mănăstirea Sf Sfâ unde este aşezată şi a legăturii cu viaţa ctitorului ei, cunoscutul ziarist din anii interbelici, Pamfil Şeicaru (1894-1980). Pentru a ajunge la mănăstire, sus pe „Dealul Moşului”, călătorul trebuie să urce din centrul vechi al Orşovei pe „Drumul Eroilor”, lung de 1,5 km, tăiat şerpuit pe coline în anul 1935. În trecut, de-a lungul drumului străjuiau şapte troiţe cu bănci de popas sculptate în lemn de stejar. Fiecare troiţă era dedicată unui regiment din cele care, în lunile august-noiembrie 1916, au luptat la Alion, Cerna şi Orşova, în războiul pentru Reîntregirea Neamului. Odată ajuns pe „coama dealului”, de pe pridvorul bisericii mănăstirii, el poate admira pitorescul golf al Cernei de la Dunăre, cu potcoava noului oraş Orşova, având casele aşezate în amfiteatru pe maluri, şi
marea de apă a lacului
de acumulare Porţile de Fier, care a scufundat în adâncuri insula Ada Kaleh. Căutaţi din priviri locul unde a fost sub formă de stea vestita insulă a Orientului. Trecând pragul mănăstirii, într-o atmosferă de reculegere şi-n dangătul clopotelor, veţi simţi cum a reînviat aici viaţa monahală prin îndemnul „ora et labora” (rugăciune şi muncă) şi vă veţi întreba: Ce l-a făcut pe cunoscutul ziarist să ridice o mănăstire ?
O
întâmplare petrecută de Pamfil Şeicaru în acest loc, în anii Primului Război Mondial. Era în toamna anului 1916 când, luptând ca tânăr sublocotenent pe Dealul Moşului, a fost acoperit cu pământ de explozia unui obuz. Pentru că a scăpat cu viaţă, el a făgăduit să ridice în acest loc o mănăstire, atunci când va avea posibilităţi materiale, drept mulţumire lui Dumnezeu. În aceeaşi măsură, mănăstirea a fost ridicată şi în memoria eroilor care au căzut pentru o Românie Mare, după cum e notificat în actul de donaţie a lui Pamfil Şeicaru, semnat la
München în anul
1975.
Veni Veniţţi în Banatul Montan, De dragul experien experienţţei ! www.banatul-montan.ro FACEBOOK: BANATUL MONTAN - Ghidul tau turistic!
Banatul Montan GHID TURISTIC Autor :Prof.univ.dr. GHEORGHE POPOVICI
ânta Ana a fost construită între anii 1936-1939 Mănăstirea Sf Sfâ 1936-1939, după un proiect al arhitectului bucureştean Ştefan Peterneli. Este perioada în care Pamfil Şeicaru era director al ziarului Curentul şi deputat în Parlamentul României. Din „neştiute” pricini, mănăstirea nu a fost sfinţită imediat după încheierea lucrărilor conduse de inginerul Gheorghe Betelevici şi dirigintele de şantier Grigore Sârbu, ultimul devenind ulterior primarul oraşului Orşova. Episcopul Vasile Lăzărescu a refuzat să facă târnosirea pe motiv că episcopia nu şi-a dat acordul şi nu a avut loc îndătinata sfinţire a locul de amplasare a mănăstirii. Aşa a fost întârziată sfinţirea mănăstirii peste 50 de ani, deoarece în anii comunismului a fost transformată în bază turistică de agrement. După revoluţia din decembrie 1989, mănăstirea a revenit în proprietatea familiei ctitorului, dându-i-se şi menirea pentru care a fost făcută. Odiseea mănăstirii se va încheia la data de 2 decembrie 1990 1990, când ea a fost sfinţită de episcopul Damaschin Severineanul. Mănăstirea Sfânta Ana este aşezată sub forma literei „U”, cu biserica de lemn în centru, iar pe cele două laturi, chiliile. La fiecare capăt al mănăstirii s-a construit Adormirea ulterior clopotni clopotniţţa cu altar de vară având pe frontispiciu icoana în mozaic „Adormirea Pamfil Şeicaru Sfintei Ana Ana” (1996) şi muzeul memorial „Pamfil eicaru” (1995). Arhitectura mănăstirii este în stilul bisericilor de lemn din România.
Biserica
este ridicată din „cunună” de bârne încheiate pe o temelie solidă de beton şi piatră, pardosită cu cărămidă arsă. Forma exterioară este una în stilul rustic tradiţional românesc. Din jur-împrejurul bisericii şi a chiliilor este o tindă continuă pusă pe piloni de susţinere şi mărginită de o prismă care are din loc în loc stâlpi sculptaţi ce susţin acoperişul. Forma interioară a bisericii este în „cruce dreaptă”, cu turla centrală hexagonală şi
zveltă. Naosul şi pronaosul se contopesc, zonele fiind delimitate doar
de stâlpii de susţinere care marchează axul central al bisericii. Altarul bisericii are catapeteasma actuală sculptată în lemn de platin, cu frumoase motive ornamental-florale, bogat reliefate de sculptorul Costel Moroiu din Bucureşti. Catapeteasma originală sculptată în lemn de tei a fost
strămutată încă din
1947 la Mănăstirea Timişeni - Şag din judeţul Timiş. La intrarea în biserică veţi vedea mormântul lui Pamfil Şeicaru, ale cărui rămăşiţe pământeşti au fost reînhumate în pridvorul mănăstirii, în anul 2005, după ce au fost aduse în ţară din Germania.
Veni Veniţţi în Banatul Montan, De dragul experien experienţţei ! www.banatul-montan.ro FACEBOOK: BANATUL MONTAN - Ghidul tau turistic!
Banatul Montan GHID TURISTIC Autor :Prof.univ.dr. GHEORGHE POPOVICI
Priviţi şi admiraţi pictura murală a bisericii, refăcută de pictorul Grigore Popescu împreună cu soţia sa, Maria. Din nefericire, pictura originală realizată în stil bizantin de pictorul Ion Ivănescu a fost acoperită în anii ’70 cu var alb. S-a mai păstrat forma originală doar în turla bisericii, unde este pictat Mântuitorul înconjurat pe fiecare latură a turnului hexagonal de apostolii săi. Căutaţi şi tabloul votiv al ctitorului Pamfil Şeicaru în uniformă de Cavaler al Ordinului „Mihai Viteazu”
oferit prin decret regal de Regele
Ferdinand I al României pentru merite deosebite în război. Mănăstirea Sfânta Ana este un aşezământ de călugăriţe, având ca stareţă pe maica Justina Popovici. Hramul mănăstirii este „Adormirea Sfintei Ana” (25 iulie), după numele mamei lui Pamfil Şeicaru.
„În alegerea hramului mănăstirii, ctitorul a fost <<întărit>> de marele sculptor român Constantin Brâncuşi, care găsea potrivit ca mănăstirea de la Orşova să poarte hramul Sfinţilor Ioachim şi Ana, părinţii Maicii Domnului. Poziţia mănăstirii pe Dealul Moşului, ce domină bătrâna Dunăre, îi sugera marelui Brâncuşi faptul că mănăstirea se găseşte la întrepătrunderea celor două civilizaţii: dacă şi romană. Civilizaţia romană a adus cu ea, prin intermediul acestor locuri, <<vestea cea bună>> în lumea strămoşilor daco-geţi, aidoma Sfinţilor Ioachim şi Ana, care se regăsesc în iconomia mântuirii la întrepătrunderea dintre cele două Sfinte Testamente. Părinţii Maicii Domnului sunt cei care, deşi aparţin „lumii vechi”, devin părtaşi ai pregătirii şi apariţiei „lumii noi”, cea întru Hristos.” [Popovici J., 2008]. Când sunteţi în faţa Altarului de vară al mănăstirii, priviţi minunata icoană în mozaic „Adormirea Sfintei Ana”
şi intraţi apoi în Muzeul „Pamfil Şeicaru” pentru a vedea
colecţia permanentă ce-l prezintă pe ctitorul mănăstirii. Aranjate cronologic şi tematic, exponatele redau: •
Fotografii cu Pamfil Şeicaru şi familia sa, inclusiv locurile unde a studiat;
•
Participarea pe fronturile Războiului Reîntregirii Neamului (1916-1918);
•
Activitatea sa de ziarist în perioada interbelică la cotidianul „Curentul” şi de ctitor al Monumentului Eroilor de la Mărăşeşti şi al mănăstirii Orşova;
•
Exilul său în Spania şi Germania, după condamnarea la moarte;
•
Reabilitarea sa postumă din 6 martie 1995 şi scrierile apărute în exil.
La Mănăstirea Sfânta Ana, călătorii îşi pot mângâia sufletele cu limpezimea priveliştilor, spre toate punctele cardinale ale ctitoriei zămislite de Pamfil Şeicaru.
Veni Veniţţi în Banatul Montan, De dragul experien experienţţei ! www.banatul-montan.ro FACEBOOK: BANATUL MONTAN - Ghidul tau turistic!
Banatul Montan GHID TURISTIC Autor :Prof.univ.dr. GHEORGHE POPOVICI
Veni Veniţţi în Banatul Montan, De dragul experien experienţţei ! www.banatul-montan.ro FACEBOOK: BANATUL MONTAN - Ghidul tau turistic!