Banatul Montan GHID TURISTIC Autor :Prof.univ.dr. GHEORGHE POPOVICI
ăra 8. Mănăstirea Călug lugă
Hram: Acoperământul Maicii Domnului (1 octombrie)
Anul întemeierii: 1859 Stare Stareţţ: Casian Oniţa ţă de ob şte: 7 călugări Via Viaţă obş Cazare: 10 persoane
Izvorul tămăduitor este
Mănăstirea
Călugăra
cea
veche
mai
(1859)
mănăstire
ortodoxă românească din Banatul Montan cu un trecut neîntrerupt al vieţii monahale. Aici, călătorul îşi regăseşte
liniştea
slujbei
al
şi
prin
murmurul
rugăciunii
în
inima
muntelui, vegheat mereu de crucea de la porţile cerului.
Măna mângâietoare
Glasul îngerilor
Biserica mănăstirii, scăldată într-o lumină divină
Veni Veniţţi în Banatul Montan, De dragul experien experienţţei ! www.banatul-montan.ro FACEBOOK: BANATUL MONTAN - Ghidul tau turistic!
Banatul Montan GHID TURISTIC Autor :Prof.univ.dr. GHEORGHE POPOVICI
ăra Din Oraviţa, drumul poartă paşii pelerinilor spre Mănăstirea Călug lugă ra, care se află la 2 km spre răsărit de Ciclova Montană, în inima codrilor seculari ai Banatului Montan, la poalele unui abrupt înalt de aproape 1000 m şi numit „Stânca Rolului”. La „Călugăra”, sufletul omului de astăzi regăseşte liniştea unei lumi de legendă. Se spune că, şi-n aceste vremuri agitate ale începutului de mileniu trei, cei cu credinţă ărului. încă aud îngerii cântând pe Valea Călug lugă Istoria mănăstirii este legată de descoperirea celor patru „semne” pentru care locul este considerat sfânt: glasul îngerilor, moaştele pustnicului din peşteră, izvorul
tămăduitor şi icoana Maicii Domnului cu Pruncul în braţe făcătoare de minuni. Tradiţia spune că, în urmă cu aproape 200 de ani, la 8 iunie 1830, un păstor de capre, Iancu Cârşovanul, a auzit corul îngerilor venind dinspre pădurea pe unde astăzi şerpuieşte drumul spre mănăstire. Glasul „de sus” s-a auzit atunci întâia oară. Întorcându-se în sat, păstorul a povestit întâmplarea consătenilor săi. De atunci, din evlavie, oamenii simpli au început să atârne icoane în copacii din apropierea stâncii de unde răsunau cântările dumnezeieşti. În zilele de duminică şi de sărbători, credincioşii aprindeau candele deasupra icoanelor şi ascultau în genunchi glasul îngerilor. Şi astăzi, înainte de mănăstire, se vede încrustată într-un fag bătrân de peste 100 de ani, icoana Sfântului Prooroc Ilie.
Mai uimitor este faptul că icoana, după atâţia ani, nu a fost
acoperită de scoarţă. Tot din tradiţia locală se află cum au fost descoperite osemintele pustnicului în peştera din Stânca Rolului. Din familia sa de preoţi, tânărul teolog Alexie Nedici ştia şi povestea tinerilor din Ciclova Montană că „doi călugări de la Mănăstirea Ciobeni
veneau în părţile Ciclovei Montane, în fiecare an, la Duminica lăsatului sec de brânză. Unul se adăpostea în peştera din stânca ce desparte Ciclova Română de Ciclova Montană. Mai târziu, în 1727, pe stâncă s-a clădit biserica romano-catolică „Maria Stâncii”,
de unde pustnicul citea rugăciuni pentru românii băştinaşi şi pentru nemţii
colonişti. Celălalt pustnic şi-a găsit adăpost într-una din peşterile de pe coastele Rolului, ş C., 2011] în locul de unde s-au auzit cântările dumnezeieşti.” [ Timi Timiş Se păstrează astfel mărturia despre practica sihaştrilor care, venind în Valea Călugărului din munţi, preţuiau liniştea şi rugăciunea. De aceea, deşi se nevoiau în aceeaşi vatră, ei aveau mici paraclise chiar în chiliile lor, unde se rugau singuri toată săptămâna. Numai în sărbători se adunau
mai mulţi, în chilia duhovnicului.
Veni Veniţţi în Banatul Montan, De dragul experien experienţţei ! www.banatul-montan.ro FACEBOOK: BANATUL MONTAN - Ghidul tau turistic!
Banatul Montan GHID TURISTIC Autor :Prof.univ.dr. GHEORGHE POPOVICI
Ascultând cele povestite de teolog, doi credincioşi din Oraviţa, Mihai Nafir şi Ilie Strâmbei,
împreună cu un localnic, Ion Izverniceanu, au cercetat mai amănunţit locul
ânca Rolului, au descoperit şi, în peştera cu bolta lucrată de mână omenească, din St Stâ osemintele unui pustnic şi o icoană a Maicii Domnului cu Pruncul în braţe. După o cronică mai veche, aici a fost chilia pustnicului care a adus icoana de la Sfântul Munte Athos şi către care şi-a
ridicat zilnic rugăciunile.
„După descoperirea peşterii, un miner a lărgit-o, un tâmplar a fixat deasupra o
cruce de lemn, apoi a fost împodobită cu icoane pictate de pictorii Mihail Popovici şi Dimitrie Turcu, din Oraviţa. Peştera astfel amenajată a fost sfinţită de preotul George Petrovici, împreună cu tânărul teolog Alexie Nedici, în noaptea de 10 spre 11 iulie 1859, de faţă fiind învăţătorul Constantin Popescu şi o mulţime de credincioşi din Ciclova.” ă V., 2004] [Joant [Joantă După sfinţirea peşterii, Alexie Nedici s-a călugărit şi a pornit prin satele din împrejurimi şi de pe Valea Caraşului, să adune bani pentru zidirea unei mănăstiri, ajungând până la Viena, la baronul George Sina, de la care a primit un mare ajutor financiar. Aşa s-a construit biserica mănăstirii în anii 1860-1861, care a fost sfinţită cu mare fast la 1 octombrie 1861, de episcopul Emilian Kengelat din Vrşeć şi dăruindu-i-se hramul „Acoperământul Maicii Domnului” (1 octombrie). Biserica mănăstirii este astăzi un monument istoric, construită din piatră şi cărămidă, cu acoperiş de tablă, cu planul dreptunghiular de 17,30 m lungime şi 7 m lăţime, împărţit în altar semicircular spre răsărit, naos şi pronaos. Turla este în stil baroc, cu o înălţime de 12 m. De-a lungul anilor, la mănăstire s-au adus mai multe îmbunătăţiri. În anul 1862 s-au construit chiliile mănăstirii, iar în 1942, biserica s-a renovat după planul arhitectului Dimitrie Boitor, din Oraviţa. Pictura interioară în stil bizantin, în tehnica tempera, a fost realizată de către pictorul Nicolae Popovici, preot la Cacova (localitatea Grădinari, de astăzi). Iconostasul a fost sculptat de un sculptor talentat din Oraviţa, Aurel Cotârlă. După terminarea acestor lucrări, mănăstirea a fost târnosită la 3 octombrie 1943, de către episcopul Veniamin Nistor la Caransebeşului. Pentru că în perioada comunistă biserica a ajuns într-o stare avansată de degradare, ea a fost restaurată în anul 2000 cu binecuvântarea IPS Laurenţiu Streza. La 1 octombrie 2009, PS părinte Lucian, episcopul Caransebeşului, a săvârşit Sfânta Liturghie ce a marcat împlinirea celor
150 de ani de la întemeierea mănăstirii.
Veni Veniţţi în Banatul Montan, De dragul experien experienţţei ! www.banatul-montan.ro FACEBOOK: BANATUL MONTAN - Ghidul tau turistic!
Banatul Montan GHID TURISTIC Autor :Prof.univ.dr. GHEORGHE POPOVICI
În vremuri de restrişte, Mănăstirea Călugăra şi peşterile din apropiere au fost adăpostul haiducilor lui Adam Neamţu şi al partizanilor de rezistenţă anticomunistă. Tăcerea gânditoare a codrului şi liniştea monahală care o înconjoară nu sunt tulburate decât de murmurul izvorului tămăduitor ale cărui ape coboară limpezi şi răcoroase printre stâncile de calcar ale Rolului. Despre apa vindecătoare a izvorului ne aduce mărturie preotul şi istoricul Nicolae Tincu Velia care, în anul 1865, scria:
„credincioşi de toate naţionalităţile şi confesiunile, până şi de la Vârşeţ, alergau la acest loc spre închinare şi spre a se spăla cu acea apă de izvor care se vede a fi vindecătoare. Mănăstirea Călugăra are aceeaşi etate şi viaţă ca cele mai vechi ă V., 2004] mănăstiri româneşti … mai bine de 600 de ani.” [ Joant Joantă În naosul bisericii sunt păstrate, într-o raclă, moaştele pustnicului al cărui nume a rămas necunoscut, oseminte petrificate descoperite în peşteră, în anul 1859. Căutaţi însă „comoara nepreţuită” a mănăstirii, icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului, care ascultă neputinţele şi necazurile oamenilor, revărsând asupra celor care vin la mănăstire mângâiere şi alinare. Înnegrită de vreme, decolorată de timp şi poate de lacrimile pustnicului, icoana vrea să rămână aşa cum a fost plămădită. Monahii au încercat s-o restaureze dar, peste noapte, vopseaua a căzut. Niciodată icoana Maica Domnului cu Pruncul în braţe nu a părăsit biserica mănăstirii. Nimeni nu poate spune cum, după descoperirea ei, luată în fapt de seară de credincioşi şi dusă la „Biserica dintre sălcii” din Oraviţa, în zori icoana a fost găsită la locul ei, în biserica Mănăstirii Călugăra. În timp, măna Maicii Domnului a făcut mai multe minuni: o femeie oarbă din naştere şi-a recăpătat vederea, prin rugămintea de
a-şi vedea copilul
întâia oară; un bărbat şi-a îndreptat mâinile şi picioarele paralizate, vindecându-se prin ocolirea de trei ori a bisericii, la îndemnul din vis al Sfintei Marii. Ctitorul spiritual şi primul stareţ al mănăstirii a fost ieromonahul Alexie Nedici, iar în prezent mănăstirea este în grija părintelui stareţ Casian Oniţa, care a urmărit să înfrumuseţeze biserica, să extindă corpul de chilii şi să fie asfaltat drumul de acces spre mănăstire. Greutatea urcuşului ne duce cu gândul la Drumul Crucii, la patimile pe care Iisus Hristos le-a răbdat pentru iertarea păcatelor oamenilor. Însă, odată ajunşi la mănăstire, veţi avea senzaţia contopirii cerului cu pământul, bucuria după suferinţă cu bucuria raiului. Un peisaj mirific, de legendă, de început de lume, unde te simţi mai aproape de cer şi îţi poţi găsi liniştea pierdută în grijile şi nesiguranţa lumii.
Veni Veniţţi în Banatul Montan, De dragul experien experienţţei ! www.banatul-montan.ro FACEBOOK: BANATUL MONTAN - Ghidul tau turistic!
Banatul Montan GHID TURISTIC Autor :Prof.univ.dr. GHEORGHE POPOVICI
Veni Veniţţi în Banatul Montan, De dragul experien experienţţei ! www.banatul-montan.ro FACEBOOK: BANATUL MONTAN - Ghidul tau turistic!