Banatul Montan GHID TURISTIC Autor :Prof.univ.dr. GHEORGHE POPOVICI
1. CALEA FERAT Ă ORAVI ŢA –ANINA (1863) FERATĂ ORAVIŢ Ă DE MUNTE DIN ROM ÂNIA PRIMA CALE FERAT FERATĂ ROMÂ
Gara Oraviţa (1847-1849) – prima staţie de cale ferată din România
Veni Veniţţi în Banatul Montan, De dragul experien experienţţei ! www.banatul-montan.ro FACEBOOK: BANATUL MONTAN - Ghidul tau turistic!
Banatul Montan GHID TURISTIC Autor :Prof.univ.dr. GHEORGHE POPOVICI
ÂNĂ…” (Ionel Bota) „DRUM DE FIER, CALE BĂTR TRÂ
Calea ferată Oraviţa - Anina are 14 tunele săpate în stânca muntelui care
măsoară la un loc 2048 m şi 10 viaducte
peste
văi
adânci
care
totalizează 843 m,
Gara Anina (1864)
Veni Veniţţi în Banatul Montan, De dragul experien experienţţei ! www.banatul-montan.ro FACEBOOK: BANATUL MONTAN - Ghidul tau turistic!
Banatul Montan GHID TURISTIC Autor :Prof.univ.dr. GHEORGHE POPOVICI
EAN SEMERINGUL BĂNĂŢ ĂŢEAN
Arhitectură industrială şi bijuterii tehnice: staţii, viaducte şi tunele
Veni Veniţţi în Banatul Montan, De dragul experien experienţţei ! www.banatul-montan.ro FACEBOOK: BANATUL MONTAN - Ghidul tau turistic!
Banatul Montan GHID TURISTIC Autor :Prof.univ.dr. GHEORGHE POPOVICI
CEA MAI FRUMOAS Ă LINIE FERAT Ă DE MUNTE DIN EUROPA FRUMOASĂ FERATĂ
Calea ferată Oraviţa - Anina are ânc ă ce însumează tăieri în st stâ ncă 21 km şi ziduri de sprijin pe o lungime de 10 km.
Calea ferată de la Oraviţa spre Anina urcă de la 218 m la 556 m, cu o ţă de nivel de 338 m şi o pant ă diferen diferenţă pantă de înclinare de 20 la mie. Raza unor curbe este de numai 114 m, faţă de 150 m, cât este în mod normal.
Pădurea de brazi după Viaductul Jitin, un loc de popas pentru călători
Veni Veniţţi în Banatul Montan, De dragul experien experienţţei ! www.banatul-montan.ro FACEBOOK: BANATUL MONTAN - Ghidul tau turistic!
Banatul Montan GHID TURISTIC Autor :Prof.univ.dr. GHEORGHE POPOVICI
Pentru orice turist îndrăgostit de frumuseţile naturii, o călătorie cu trenul pe prima şi cea mai frumoasă şi spectaculoasă cale ferată de munte din România, linia Oravi Oraviţţa – Anina Anina, se poate transforma într-o adevărată revelaţie. O locomotivă cu aburi, care trage după ea două vagoane de epocă, se strecoară prin văile ieşite în cale pe drumul de fier de 33,4 km, parcurs în două ore şi jumătate. Calea ferată Oraviţa-Anina reprezintă o lucrare inginerească unică în România şi în sud-estul Europei, fiind denumită de către localnici „Semeringul ean bănăţ ăţean ean”” prin comparaţie cu vestita cale Semmering din Austria. ş, considerată a fi Cea dintâi cale ferată de şes din România, Oravi Oraviţţa–Bazia Baziaş cea mai veche din sud-estul Europei,
a fost inaugurată pentru transportul de cărbune
la 20 august 1854, iar pentru călători la 1 noiembrie 1856. Traseul trecea prin România şi Serbia de azi pe linia Oraviţa - Răcăşdia –Iam –
Iassenova –Biserica Albă – Baziaş şi avea o lungime de 62,5 km, primind numele de „Calea cărbunelui” pentru că a servit
transportului de cărbune până la Dunăre şi de
aici până în Austria. Se spune că la Anina cărbunele a fost descoperit de tăietorul de lemne Mathias Hammer în 1790. De atunci a început extracţia şi a apărut necesitatea construirii unei linii de cale ferată care să lege direct Anina de portul dunărean Baziaş. Aşa a început, în primăvara anului 1861, construcţia finală a căii ferate Oravi Oraviţţa –
Anina Anina.
Ea
a
fost
dată
în
folosinţă
pentru
traficul
de
mărfuri
la
15 noiembrie1863, iar pentru transportul de persoane la 4 aprilie 1869. Calea ferată Oraviţa - Anina este de un pitoresc deosebit, datorită numeroaselor lucrări de artă care au fost făcute spre a deschide drum trenului în stânca dură de calcar a Munţilor Aninei. Ea a fost construită de către meşteri şi lucrători italieni, dintre care mulţi s-au stabilit în cele două oraşe de la capătul liniei. Deşi distanţa aeriană între Oraviţa şi Anina nu depăşeşte 15 km, calea ferată măsoară mai mult decât dublu, linia având o lungime de 33,4 km km, cu o diferenţă de nivel de 338 m, de la Oraviţa, situată la 218 m deasupra nivelului mării, şi până la Anina, aşezată la 556 m altitudine. Calea este formată din 14 tunele săpate în bună parte în stâncă şi 10 viaducte peste văi adânci, fiind o capodoperă în materie de construcţii de căi ferate.
Veni Veniţţi în Banatul Montan, De dragul experien experienţţei ! www.banatul-montan.ro FACEBOOK: BANATUL MONTAN - Ghidul tau turistic!
Banatul Montan GHID TURISTIC Autor :Prof.univ.dr. GHEORGHE POPOVICI
Între Oraviţa şi Anina este cea mai frumoasă linie ferată din sud-estul Europei. Totodată „bătrâna cale ferată” din România constituie cea mai mare realizare tehnică din construcţia căilor ferate în Banat din acea perioadă. Marea artă a construcţiei acestei căi ferate constă în faptul că are o înclinare de 20 la mie mie, faţă de celelalte căi ferate normale care au o înclinare de 14 la mie. ă de numai 114 O altă izbândă tehnică a acestei linii sunt curbele care au o raz rază m, faţă de 150 m cât este de obicei limita minimă. Construcţia ei a costat 5 milioane de guldeni. Traseul liniei, cu 160 de curbe, este compus din trei tronsoane distincte: 1. Tronsonul Oravi Oraviţţa – Maidan Maidan, de 8,8 km km, pe care există 6 poduri, cel mai mare fiind Viaductul Racoviţă cu 11 deschideri, lungimea de 115 m şi înălţimea maximă de 26,5 m. Viteza maximă de circulaţie este de 40 km/h. şte, între km 8,8 2. Tronsonul Maidan – Gârli rliş
şi 25 (16,2 km) este cea
mai grea porţiune de pe traseu cu două declivităţi mari de 20 la mie. Pe el se află 3 poduri, unul înainte de staţia Lişava, celelalte două între Lişava şi Gârlişte. Cel mai mare viaduct de pe linie este Viaductul Jitin, cu 5 deschideri, din care cea din mijloc este un tablier metalic cu lungimea de 34 m, înălţimea pilonilor centrali fiind de 35 m. Viaductul este construit în curbă cu raza de 114 m şi are o lungime de 130 m. De la staţia Lişava până la Viaductul Jitin trenul trece prin 3 tuneluri: Lişava,
Maniel şi Dollhoff. După viaduct se intră în tunelul Jitin (Seiler) şi apoi trenul trece prin încă 6 tuneluri până la Gârlişte. Viteza maximă de circulaţie pe tronson: 20 km/h. şte-Anina, de la km 25 la 34 (9 km). Pe acest tronson 3. Tronsonul Gârli rliş există un singur viaduct, cu 3 deschideri, în apropiere de Anina.
Viaductul Anina (95 m) este tot în curbă, cu o rază de 114 m, deschiderea centrală de 30 m şi înălţimea maximă de 29,6 m, având un tablier metalic montat în 1973. Tunelul de la Gârlişte este cel mai lung (660 m) şi singurul
în linie dreaptă. El este urmat de cele mai scurte 3
tuneluri ale liniei. Ultimul tunel este Slucht (60 m), în apropierea
Viaductului Anina. Viteza maximă de circulaţie: 20 km/h.
Veni Veniţţi în Banatul Montan, De dragul experien experienţţei ! www.banatul-montan.ro FACEBOOK: BANATUL MONTAN - Ghidul tau turistic!
Banatul Montan GHID TURISTIC Autor :Prof.univ.dr. GHEORGHE POPOVICI
ânzile tehnice ale căii ferate Oravi Izb Izbâ Oraviţţa - Anina impresionează atât prin spectaculozitatea traseului, cât şi prin povestea construcţiei liniei. Astfel, unul din tunele poartă numele arhitectului
Johann Ludwig Dier Dollhoff care, considerându-se
vinovat de un prim eşec al perforării tunelului Gârlişte, unde cele două galerii nu s-au întâlnit din cauza unei devieri verticale de aproape trei metri, s-a sinucis aruncându-se într-o prăpastie de pe unul din viaductele liniei. Aproape fiecare tunel şi fiecare viaduct are un nume şi o poveste: TUNELE Nr.tunel
Denumire tunel
Lungime (m)
1
Lişava
91
2
Maniel
296
3
Dollhorff
122
4
Jitin (Seiler)
230
5
Sf. Maria
76
6
Bran
72
7
Sf. Ilie
47
8
Vânt
57
9
Polomb
290
10
Gârlişte I
660
11
Gârlişte II
26
12
Gârlişte III
34
13
Gârlişte IV
31
14
Schlucht
60
Sta Staţţia
Altitudinea (m)
Diferen Diferenţţa de nivel (m)
Oraviţa
218,7
0
Maidan
225,2
6,5
Lişava
332,4
107,2
Gârlişte
543,3
214,9
Anina
556,3
ţă total ă de nivel Anina – Oravi Diferen Diferenţă totală Oraviţţa:
9,1 337,7 m
Veni Veniţţi în Banatul Montan, De dragul experien experienţţei ! www.banatul-montan.ro FACEBOOK: BANATUL MONTAN - Ghidul tau turistic!
Banatul Montan GHID TURISTIC Autor :Prof.univ.dr. GHEORGHE POPOVICI
VIADUCTE
Viaductul Racoviţă
Viaductul Jitin
Viaductul Anina
Viaductul Racovi ţă (115 m cu 11 deschideri) Racoviţă
Viaductul Jitin (130 m cu 5 deschideri)
Viaductul Anina ( 95 m cu 3 deschideri)
Veni Veniţţi în Banatul Montan, De dragul experien experienţţei ! www.banatul-montan.ro FACEBOOK: BANATUL MONTAN - Ghidul tau turistic!
Banatul Montan GHID TURISTIC Autor :Prof.univ.dr. GHEORGHE POPOVICI
Orice călător prin Banatul Montan trebuie să meargă cu trenul pe calea ferată Oravi Oraviţţa – Anina măcar o dată în viaţă. Va fi pentru prima oară când îşi va dori cu adevărat ca această călătorie cu trenul să nu se mai sfârşească. Pe întreg drumul frumuseţea peisajului se completează cu emoţia dată de nebănuitul ce apare la fiecare kilometru parcurs: tunele săpate în stânca muntelui, viaducte peste văi adânci şi străpungeri fără bolţi, deschise spre cer. Totul făcut în „piatră cioplită” cu iscusinţa minţii şi cu mâna lucrătorilor pricepuţi în tăierea calcarului, deoarece pe atunci nu se inventase încă dinamita (Nobel A. în 1866) şi nu se foloseau macaralele. Aşa s-a născut traseul „Drumul Fierului Fierului””.
2. Călătoria cu trenul Oravi Oraviţţa –Anina. Turistul începe fascinanta călătorie pe calea ferată Oraviţa - Anina chiar din momentul în care păşeşte pe peronul primei staţii CF din România, gara Oravi Oraviţţa (1847 -1849). De pe peronul gării aflat la „etaj” faţă de şosea, pe dreapta se poate admira panorama Văii Caraşului, iar pe stânga apar tot mai aproape Munţii Aninei, pe care linia ferată îi va înconjura. Înainte de a urca în tren şi a porni în călătorie este nevoie de un mic răgaz pentru a merge la depoul din Oraviţa, din apropierea gării, unde veţi admira locomotiva cu abur al trenului de epocă „Nostalgia”, care a circulat pe această linie în perioada interbelică. Locomotiva cu abur din seria 50 065, construită de firma StEG în anul 1921, avea 4 vagoane: un vagon de clasa I cu 42
locuri, un vagon de clasa
a doua
cu 56 locuri, un vagon restaurant şi un vagon de bagaje. Deoarece costurile de restaurare a locomotivei nu sunt mari, sunt şanse foarte mari să vedeţi această locomotivă pe traseu, cu vagoane semideschise care să refacă cu fidelitate atmosfera anilor ’30. ă Oravi Calea ferat ferată Oraviţţa – Anina a devenit cunoscută în întreaga Europă nu numai prin traseul ei dificil şi spectaculos, ci şi prin locomotivele sale cu abur de o construcţie specială. Două au fost locomotivele de tip Fink-Engerth cu 5 osii cuplate articulat prin a căror originalitate au trezit un mare interes printre specialişti: Steyerdorf (1862) şi Gerlişte (1864), ambele fabricate în Viena. Nu este întâmplător faptul că primele căi cu şine de fier au fost cele din Banat: „La Steier şi la Anina s-au găsit
Veni Veniţţi în Banatul Montan, De dragul experien experienţţei ! www.banatul-montan.ro FACEBOOK: BANATUL MONTAN - Ghidul tau turistic!
Banatul Montan GHID TURISTIC Autor :Prof.univ.dr. GHEORGHE POPOVICI
imense zăcăminte de cărbuni. La Oraviţa începe linia ferată, construită din 1847 până în 1854 care duce până la Baziaş, la Dunăre, de unde vaporul face legătură directă cu Viena. Munţii din jur sunt plini cu metale preţioase, iar pe coastele lor se pot înfiinţa exploatări de păduri, care aduc bogăţii neasemuite. Iată motivele care au dus la hotărârea ca Anina să fie legată de Oraviţa cu o linie ferată.” [Birou V., 1982]. Preluată în anul 1855, de la statul austriac, de Societatea Cezaro - Crăiască Privilegiată a Căilor Ferate Austriece (StEG), Calea Cărbunelui Oraviţa - Baziaş, în lungime de 62,5 km, a fost deschisă traficului de călători în anul 1856. Pentru transportul cărbunelui între Anina şi Oraviţa, proiectul din 1847 al inginerului Anton Rappos prevedea o linie normală în tracţiune cu abur până la Lişava, până unde cărbunele ar fi trebuit adus de la Anina printr-o foarte lungă galerie subterană numită „Regele Ştefan” în tracţiune cabalină şi apoi pe un plan înclinat. După 1852, din cauza dificultăţilor tehnice, proiectul a fost radical modificat, renunţându-se la ideea galeriilor subterane. Aşa s-a născut calea ferată Oraviţa-Anina proiectată de inginerii Antonius Rappos şi Karl Dülnig şi arhitecţii Karl Maniel şi Johann Ludwig Dier-Dollhoff. Linia ferată a fost inaugurată la 15 noiembrie 1863 cu
locomotiva „Steyerdorf”, cu
numărul de fabricaţie 500 St.E.G, care a plecat din gara Oraviţa cu 6 vagoane încărcate cu lemn la ora 9:00 şi a ajuns în gara Anina la ora 12:30, după două opriri scurte, la viaductul Jitin şi la gara Gârlişte. În locomotivă, împreună cu mecanicul Fridolin Kollman, se aflau inginerii Bach şi Maniel şi tehnicianul Seiler. După locomotivă a fost ataşată o platformă semideschisă cu alţi oficiali. Deşi la 4 aprilie 1869 a fost finalizat, traseul pentru călători abia la 18 noiembrie 1869 s-a inaugurat oficial. Cu toate că este prima cale ferată de munte din România, ea poate fi asemănată cu cele mai renumite linii de acest fel din Europa.
Calea ferată ocoleşte Munţii Aninei
traversând Valea Jitinului, urcă aproape de Caraşova, pentru ca apoi să coboare lin la Anina.
Veni Veniţţi în Banatul Montan, De dragul experien experienţţei ! www.banatul-montan.ro FACEBOOK: BANATUL MONTAN - Ghidul tau turistic!