Banatul Montan GHID TURISTIC Autor :Prof.univ.dr. GHEORGHE POPOVICI
7. MUNTELE SEMENIC ŞI SALBA DE LACURI UN MUNTE CU NUME DE FLOARE
Vârful Gozna (1447 m)
Floarea Semenic
Harta staţiunilor de pe Muntele Semenic
Pârtia Goznuţa
Veni Veniţţi în Banatul Montan, De dragul experien experienţţei ! www.banatul-montan.ro FACEBOOK: BANATUL MONTAN - Ghidul tau turistic!
Banatul Montan GHID TURISTIC Autor :Prof.univ.dr. GHEORGHE POPOVICI
Ă AL BANATULUI CASTELUL DE AP APĂ
Vârful Semenic (1446 m)
Feeria iernii pe Semenic
Izvoarele de apă de pe Semenic
Crucea de brazi şi releul de pe Semenic
Veni Veniţţi în Banatul Montan, De dragul experien experienţţei ! www.banatul-montan.ro FACEBOOK: BANATUL MONTAN - Ghidul tau turistic!
Banatul Montan GHID TURISTIC Autor :Prof.univ.dr. GHEORGHE POPOVICI
BELVEDERE DEASUPRA NORILOR
Veni Veniţţi în Banatul Montan, De dragul experien experienţţei ! www.banatul-montan.ro FACEBOOK: BANATUL MONTAN - Ghidul tau turistic!
Banatul Montan GHID TURISTIC Autor :Prof.univ.dr. GHEORGHE POPOVICI
LACUL CRIONIVAL BAIA VULTURILOR
Lacul crionival Baia Vulturilor este
Apele lacului, fie vară, fie iarnă,
sunt
situat la 1,5 km depărtare de Staţiunea mereu la aceeaşi temperatură de 6 0C, Semenic, între Gozna şi Piatra Nedeii.
fiind considerate ape tămăduitoare.
Lacul crionival Baia Vulturilor de pe Muntele Semenic
Veni Veniţţi în Banatul Montan, De dragul experien experienţţei ! www.banatul-montan.ro FACEBOOK: BANATUL MONTAN - Ghidul tau turistic!
Banatul Montan GHID TURISTIC Autor :Prof.univ.dr. GHEORGHE POPOVICI
ĂLIUG LACURILE GOZNA-CRIVAIA ŞI BREAZOVA -V -VĂ
Lacul Gozna - Crivaia
Oglinda apei
Lacul Breazova-Văliug
Veni Veniţţi în Banatul Montan, De dragul experien experienţţei ! www.banatul-montan.ro FACEBOOK: BANATUL MONTAN - Ghidul tau turistic!
Banatul Montan GHID TURISTIC Autor :Prof.univ.dr. GHEORGHE POPOVICI
ŢIUNEA VĂLIUG - CASA BARAJ STA STAŢ
Veni Veniţţi în Banatul Montan, De dragul experien experienţţei ! www.banatul-montan.ro FACEBOOK: BANATUL MONTAN - Ghidul tau turistic!
Banatul Montan GHID TURISTIC Autor :Prof.univ.dr. GHEORGHE POPOVICI
ŢIUNEA VĂLIUG - CRIVAIA STA STAŢ
Pensiunea Gasthof Tirol
Baza de agrement Hidroconstrucţia
Hotel Aquaris
Staţiunea Crivaia – Hotel Claris şi Hotel Rândunica
Veni Veniţţi în Banatul Montan, De dragul experien experienţţei ! www.banatul-montan.ro FACEBOOK: BANATUL MONTAN - Ghidul tau turistic!
Banatul Montan GHID TURISTIC Autor :Prof.univ.dr. GHEORGHE POPOVICI
ŢIUNEA TREI APE LACUL ŞI STA STAŢ
Veni Veniţţi în Banatul Montan, De dragul experien experienţţei ! www.banatul-montan.ro FACEBOOK: BANATUL MONTAN - Ghidul tau turistic!
Banatul Montan GHID TURISTIC Autor :Prof.univ.dr. GHEORGHE POPOVICI
ŢIUNEA SECU LACUL ŞI STA STAŢ
Veni Veniţţi în Banatul Montan, De dragul experien experienţţei ! www.banatul-montan.ro FACEBOOK: BANATUL MONTAN - Ghidul tau turistic!
Banatul Montan GHID TURISTIC Autor :Prof.univ.dr. GHEORGHE POPOVICI
Ţ DE RAI LACUL CU NUFERI DOGNECEA - COL COLŢ
Banatul Montan, între creste de munţi şi vaduri de apă, oferă turiştilor adevărate splendori ale naturii, cu care Dumnezeu a dăruit aceste meleaguri.
Veni Veniţţi în Banatul Montan, De dragul experien experienţţei ! www.banatul-montan.ro FACEBOOK: BANATUL MONTAN - Ghidul tau turistic!
Banatul Montan GHID TURISTIC Autor :Prof.univ.dr. GHEORGHE POPOVICI
Perla Munţilor Banatului este Semenicul Semenicul, munte cu nume de floare şi de legendă. Floarea Semenicului, soră bună cu floarea de colţ, însă mai puţin arătoasă, „este albă
sau roză, pufoasă, formată dintr-o alăturare de mai multe floricele. Se poate vedea şi culege vara, în luna august.” [Peia L., 1995]. Legenda muntelui spune că, în trecut, pe platoul muntelui, aveau loc nedeile, tradiţionalele serbări populare ale păstorilor din Banatul de munte, pe „drumul transhumanţei”.
„La istro-români, cuvântul „sămeni meni”” înseamnă târg şi sărbătoare
religioasă, ceva asemănător nedeii de pe vremea dacilor. Sub influenţă slavă el s-a transformat în Semenic. (…) Nedeile îşi au originea în trecutul îndepărtat al neamului ă M., 2011]. nostru de agricultori şi oieri.” [Meil [Meilă De aici şi numele de Piatra Nedeii (1437), cel mai mic vârf al Muntelui Semenic. La nedeile de pe Muntele Semenic se schimbau mărfuri şi veşti, iar cântecul şi jocul chemau la bucurie. Aşa s-a născut, poate din uşoară invidie, dar şi din fascinaţia faţă de măreţia muntelui, cântecul (doina) de dragoste al bănăţeanului:
„Munte, munte Semenic, Tu n-ai grijă de nimic, Nici de vânturi, nici de ploi, Nici de dor de buze moi.” Ascultaţi şi frumoasa melodie „Valsul Semenicului” la postul local „Radio România Reşiţa” ale cărui unde radio le puteţi „prinde” din orice loc al Banatului Montan pe frecvenţa de 105,6 Mhz. Muntele Semenic este denumit metaforic „Castelul de apă” al Banatului, pentru că „izvoare şi râuri cu apă cristalină pornesc în toate părţile şi curg radial la vale ca nişte
spiţe ale unei roţi”. [Bizerea M., 1971]. Cele mai importante râuri (Nera, Timiş şi Bârzava) izvorăsc de aici. Tot de pe Muntele Semenic pornesc afluenţii de pe dreapta ai râului Belareca, râu care se întâlneşte cu Cerna la gara staţiunii construită în stil baroc. Numai Caraşul izvorăşte din Munţii Aninei. Muntele Semenic „îşi oglindeşte fruntea înaltă a crestelor sale în luciul vadurilor
de ape care brăzdează aceste tărâmuri de legendă.” [Fabian F.V., 2007]. Frumuseţea peisajelor cu iz de sălbăticie, salba de lacuri artificiale şi apele limpezi ale râurilor cu izvoare reci fac din Muntele Semenic o oază minunată pentru practicarea turismului în orice anotimp al anului.
Veni Veniţţi în Banatul Montan, De dragul experien experienţţei ! www.banatul-montan.ro FACEBOOK: BANATUL MONTAN - Ghidul tau turistic!
Banatul Montan GHID TURISTIC Autor :Prof.univ.dr. GHEORGHE POPOVICI
În ajutorul celor ce doresc să admire muntele Semenic şi salba de lacuri a venit natura care „nu a presărat cu râpe adânci căile drumeţilor şi nu a opus adversitatea
prăpăstiilor celor ce vor să urce culmile. (…) Oricine poate să ajungă oriunde.” [Birou V., 1982]. De aceea, vom încerca să înfăţişăm staţiunile de pe Semenic din perspectiva turistului care le va privi cu ochi noi, deşi ştie că Semenicul şi Băile Herculane au fost „externalizate”
către oameni privaţi care nu sunt din partea locului şi „nu simt nimic
pentru Banat”, chiar şi cu preţul de a nu fi mai bine decât înainte de 1989. Se propune un traseu turistic pe care la câţiva paşi de cărare eşti în mijlocul naturii sălbatice şi un parc tematic în care natura se oferă omului din plin. În Banat „omul şi-a
ales locurile, iar locurile l-au legat pe om.” [Birou V., 1982]. Traseul nr. 1. Drumul lacurilor 1. Reşiţa – Văliug – Prislop / Muntele Semenic – Gărâna – Trei Ape – Slatina Timiş – Caransebeş – Reşiţa. Punctul de plecare este centrul Reşiţei, de unde se pot face excursii plăcute şi destul de uşoare în drumul spre Semenic, pe drumul judeţean Reşiţa – Semenic -Slatina Timiş (DJ 582). Din centrul municipiului Reşiţa se urcă pe drumul spre Semenic care, după un şiţa şi peste râul Bârzava. Ca majoritatea kilometru, trece pe sub Funicularul din Re Reş râurilor bănăţene, Bârzava izvorăşte de sub coasta de apus a Muntelui Semenic (izvorul de sub vârful Cracul Lung). Pe traseul său de 157 km dintre izvoare şi vărsarea în râul Timiş (pe teritoriul Serbiei), râul Bârzava parcurge toate treptele reliefului bănăţean în succesiunea munte – deal – câmpie. Fiecare treaptă are pitorescul ei. În cursul ei până la Reşiţa, Bârzava e zăgăzuită de trei ori, formând salba de lacuri de acumulare: Gozna-Crivaia, Văliug-Breazova şi Secu. Reşiţa este aşezată de-a lungul râului, pe cursul mijlociu, de unde şi denumirea cotidiană „Reşiţa, oraşul de pe Bârzava”. Şoseaua continuă pe malul drept al Bârzavei şi, după trecerea pe sub pasajul CSR-TMK, la doi kilometri de mers, se pot vedea Furnalul nr. 2 din Reşiţa şi impunătoarea arhitectură a
Bisericii creştin-ortodoxe „Adormirea Maicii Domnului”,
Veni Veniţţi în Banatul Montan, De dragul experien experienţţei ! www.banatul-montan.ro FACEBOOK: BANATUL MONTAN - Ghidul tau turistic!
Banatul Montan GHID TURISTIC Autor :Prof.univ.dr. GHEORGHE POPOVICI
care domină prin înălţime şi frumuseţe. Toţi reşiţenii îi spun „catedrală” deşi acest termen defineşte un lăcaş de rugăciune cu rang episcopal. Din turlele biserici răzbat până departe sunetele celor patru clopote armonizate de Sabin Drăgoi, remarcabilul dirijor şi cunoscut compozitor de origine bănăţeană. După 4,5 km prin Reşiţa Montană, se ajunge la intersecţia celor două drumuri, spre Semenic, drept înainte, şi spre Staţiunea Secu, la stânga. ă Secu. Pornind spre Secu, se trece prin cartierul Lend, a Sta Staţţiunea turistic turistică cărui denumire provine din limba germană („anlaenden”) şi înseamnă scoaterea la uscat a lemnelor aduse pe Bârzava, cu ajutorul „greblelor”. Lemnele reţinute erau stivuite pentru uscare până la arderea lor în bocşe. Pe locul unde a fost una din greble se poate vedea acum silueta crenelată cu frumoasa arhitectură industrială a primei ”, dată în folosinţă în anul 1905. Apa hidrocentrale din România, centrala „Grebla Grebla” purtată pe Canalul Principal, al ingeniosului sistem hidrotehnic, lung de 14 km, dintre Breazova şi Lend, ajunge la Castelul de apă (camera de încărcare) şi, de aici, prin trei conducte forţate, pune în funcţiune grupul de turbine Peltton, care produc şi astăzi energie electrică. În apropiere este ştrandul şi complexul de recreere „Atlantic”. De la marginea oraşului, şoseaua duce prin serpentine strânse, paralel cu râul, printr-o vale îngustă şi adâncă, până la Lacul Secu (6 km).
Staţiunea Secu este pe malul stâng al lacului de acumulare, între km 8,5 (Pensiunea Brânduşa) şi km 12 (Hotel Turist) de la intersecţie, fiind locul preferat al reşiţenilor pentru turismul de agrement şi de sfârşit de săptămână (turismul de week-end). Lacul de acumulare a fost construit în 1963, în spatele unui baraj de tip „pilă-ciupercă”, model cunoscut printre specialişti sub denumirea de Noetzli. „Ciuperca” are rolul să închidă valea, iar „pila” este elementul de rezistenţă şi stabilitate. Lacul se întinde pe o lungime de 6 km, cu cea mai mare lăţime, de 800 m, în faţa văii Râului Alb. După umplere are o suprafaţă de 105 ha şi atinge 25 m adâncime la capătul dinspre zid. Desigur, aceşti parametri se modifică în funcţie de gradul de umplere. Dintre cele trei baraje de pe Bârzava, este cel mai recent construit, se află la cea mai joasă altitudine şi are doar rol de alimentare cu apă şi de agrement. Staţiunea Secu, aflată la o altitudine de 320 m,
a fost declarată staţiune
turistică de interes local la 1 mai 1971, pentru peisajul din apropierea lacului şi condiţiile de recreere prin practicarea înotului şi a pescuitului şi, nu în ultimul rând, plimbări în aer liber, pe jos sau cu bicicleta. Totodată, din staţiune spre localitatea Secu, se pot face
Veni Veniţţi în Banatul Montan, De dragul experien experienţţei ! www.banatul-montan.ro FACEBOOK: BANATUL MONTAN - Ghidul tau turistic!
Banatul Montan GHID TURISTIC Autor :Prof.univ.dr. GHEORGHE POPOVICI
excursii pe Valea Bârzavei, pe urmele liniei ferate înguste
Reşiţa – Secu, pe
care au circulat primele locomotive reşiţene: Szekul nr.1 (adusă din Viena), Resicza nr. 2, Bogsan nr. 3 şi Hungaria nr.4 (primele trei locomotive fabricate la Reşiţa). Pe această cale ferată de 12 km lungime se transportau cărbuni şi lemne. Mulţumirea poate fi cu atât mai mare când totul se petrece într-un decor plăcut privirii. Şi pentru că una din cele mai atractive pensiuni turistice
din staţiune poartă
numele de „Brânduşa”, toamna, căutaţi să călcaţi cu grijă pe covorul arămiu al „ploii de frunze”, pentru a ocoli un fir plăpând ce îşi face loc printre frunzele căzute:
„Din el se deschide o cupă albastră de floare. Alături mai răsare o floare la fel de albastră, apoi încă una căreia îi urmează altele, din ce în ce mai multe. Răsar singuratice sau grupate în hore fantastice. Dansul tăcut al florilor albastre conferă un ă M., 2012 ]. aspect sărbătoresc zilelor de toamnă. Au înflorit brânduşele !” [Meil [Meilă Nu rupeţi brânduşele ! Ar fi păcat să le culegem, mai ales că se ofilesc repede după aceea. În mediul lor natural, ele vor trăi mai multe zile, păstrându-şi graţia şi frumuseţea. Pentru pescarii amatori, în cotul lacului din dreptul fostei vile „Petricica”, la vărsarea Râului Alb în lac, se formează un golf. Este locul potrivit pentru „marile capturi”, lacul având aici cea mai mare lăţime. Atunci când este secetă, apa scade şi golful devine o mică mlaştină cu stufăriş şi sălcii tinere. În Lacul Secu sunt şanse mari pentru a prinde „monştri ai apelor” care se plimbă pe fundul apei: somn, şalău, crap, ştiucă, clean, caras, plătică
ş.a
Pentru copii şi tineri, cu 500 m înainte de intrarea în staţiune (km 8), se ăra pentru Tineret Râul Alb. Tabăra este situată desprinde drumul neasfaltat spre Tab Tabă într-o frumoasă pădure de foioase şi conifere, având 136 de locuri de cazare în 6 cabane
de cărămidă şi piatră, cu două sau opt locuri în camere. În căutarea unei vacanţe de vis, tabăra oferă terenuri de sport, săli de
conferinţe, locuri de joacă şi de plajă pe iarbă, precum şi discotecă în aer liber. Se poate petrece câte un sejur de şase zile, care cuprinde cazare şi pensiune completă. Din tabără, se pot face drumeţii pe trasee montane, ciclism montan, sporturi nautice pe lacul Secu şi excursii de o zi în împrejurimi, pe Muntele Semenic şi în Cheile Caraşului. Satul turistic Văliug. De la intersecţia cu Staţiunea Secu, din Reşiţa se urcă pe drumul
spre Semenic, care trece pe lângă localitatea Cuptoare (4 km de la
Veni Veniţţi în Banatul Montan, De dragul experien experienţţei ! www.banatul-montan.ro FACEBOOK: BANATUL MONTAN - Ghidul tau turistic!
Banatul Montan GHID TURISTIC Autor :Prof.univ.dr. GHEORGHE POPOVICI
intersecţie). După mai multe serpentine ameţitoare se coboară apoi în valea tăiată de Bârzava, între masivul cristalin al Semenicului şi munceii calcaroşi ai Domanului, până la Văliug. După parcurgerea a 22 km se ajunge la Văliug, frumoasă aşezare de munte, situată în valea Bârzavei, la poalele Semenicului, într-o poziţie minunată. Satul este aşezat pe o lungime de 2 km între cele două lacuri de acumulare: Gozna în amonte şi Breazova în aval. La sensul giratoriu, drumul „se răsuceşte”, în jos, spre Lacul vechi Breazova, iar în sus, spre Semenic şi Crivaia. Urmând drumul în sensul curgerii Bârzavei se ajunge, după 3,5 km, la barajul lacului de acumulare Breazova. Trecând pe lângă cele două centrale Crăinicel, de la capătul satului, pe un drum neasfaltat, se ajunge la „lacul vechi”.
Barajul şi lacul
Breazova fac parte din ineditul sistem hidrotehnic construit perioada 1901-1904, dar nu sunt „contemporane” cu acesta. Lacul de acumulare Breazova-Văliug a fost construit între anii 1907 şi 1909, fiind cel mai vechi (peste 100 ani!) din cele trei existente pe Bârzava. Atunci când este plin, Lacul Breazova se întinde, în spatele a două baraje, pe 12 ha şi o lungime de 2 km. Construite din piatră, fier şi beton, cele două baraje uşor curbate (rază 120 m) au următoarele dimensiuni: cel mic, de lângă drum, are 31 m lungime şi 12 m înălţime, iar cel mare este lung de 91 m şi are 27 m înălţime. Comparativ cu lacul Gozna, lacul Breazova este mai puţin vizitat, deşi se distinge printr-o frumuseţe tăcută. „O mantie de tăcere ţesută din văzduh invizibil se
lasă greu pe umerii dealurilor ce cuprind în căuşul lor apa lacului.(...) Ca o boare delicat ă M., 2012 ]. parfumată peste valea aţipită adie duhul liniştii.” [Meil [Meilă Pe cele două baraje se pot face plimbări pe un coronament lat de 3 m şi prevăzut cu balustradă metalică pe ambele laturi.
Totodată, între cele două baraje se află o peninsulă stâncoasă şi împădurită, străbătută de o cărare aproape circulară, cu aspect de alee umbroasă. De aici, priveliştea spre vale este încântătoare. Frumos este şi lacul din spatele barajului, o întindere ostoită de apă prin care alunecă umbrele peştilor. Din motive greu de înţeles, peştii din lacul Breazova nu prea se dau la undiţă, indiferent de momelile care li se oferă.
Veni Veniţţi în Banatul Montan, De dragul experien experienţţei ! www.banatul-montan.ro FACEBOOK: BANATUL MONTAN - Ghidul tau turistic!
Banatul Montan GHID TURISTIC Autor :Prof.univ.dr. GHEORGHE POPOVICI
O singură dată construcţia hidrotehnică a lacului Breazova - Văliug de lângă „Cleanţu Sârbului” a fost primejduită, în timpul celui de Al Doilea Război Mondial. Era în 1941, când în organizaţia comuniştilor din Banat condusă de Leontin Sălăjan s-a discutat (fără concretizare !) ruperea barajului pentru „sabotarea producţiei de arme a ]. uzinelor reşiţene furnizoare ale armatei germane.” [Hromadka G., 1993 1993]. După lac, de la centrala Breazova, urmând cursul râului Bârzava, iubitorii de mers pe jos sau cu bicicleta pot ajunge pe o cărare pietruită în Staţiunea Secu. În Văliug, turismul este tradiţie. Încă din perioada interbelică, Văliugul avea faima unei staţiuni climaterice de interes local, când pe malul lacului de acumulare au apărut la iarbă verde, pentru sfârşitul de săptămână, primii turişti. Întemeietorii satului Văliug sunt cele 70 de familii austriece care, la 29 iunie 1793, au ajuns la poalele Semenicului, la confluenţa pâraielor Gozna şi Văliugel cu râul Bârzava. În cinstea împăratului de atunci, el s-a numit Franzdorf. Germanii alături de „bufenii”
originari din Oltenia erau specializaţi pentru munca la pădure şi la
producerea cărbunelui. La început, transportul mangalului produs în codru, de la Văliug la Reşiţa, s-a făcut cu ajutorul cailor de povară. Mai târziu, s-a trecut la transportul prin „plutire” pe Bârzava şi prin „flotare” pe canalele sistemului hidrotehnic. ţă Astăzi, Văliugul, aflat la altitudinea de 560 m, a devenit un sat de vacan vacanţă pentru turiştii din vestul României, mai ales timişoreni. ă Văliug-Crivaia. Cotind la dreapta la sensul giratoriu din Sta Staţţiunea turistic turistică centrul Văliugului, după un kilometru se ajunge la răscrucea cu drumul spre Prislop –Semenic unde din nou se face la dreapta şi după 500 m se ajunge la barajul Lacului Gozna. Pe porţiunea de la răscruce la lac, drumul este însoţit de un fir de apă care curge la deal, sfidând legile gravitaţiei. Înclinarea opusă a pantelor drumului pe dealul „Drăguţei” faţă de albia pârâului creează iluzia „râului care urcă”, spre uimirea trecătorilor. Lacul de acumulare Gozna-Crivaia se întinde pe o suprafaţă de 60 ha, având o lungime de 3 km. Barajul s-a construit între anii 1948 şi 1952 şi are o înălţime de
48
m pornind de la baza mică de 113 m şi până la baza mare de 184 m a stăvilarului. Lacul a fost umplut cu apă în anul 1953, înmagazinându-se 10 milioane de metrii cubi. Construirea barajului dintre dealurile Drăguţei (dreapta) şi Stupina (stânga) este una din lucrările de pe şantierele tineretului din acea perioadă mai puţin mediatizată, spre deosebire de căile ferate Bumbeşti-Livezeni şi Salva-Vişeu.
S-au strâns atunci la
Veni Veniţţi în Banatul Montan, De dragul experien experienţţei ! www.banatul-montan.ro FACEBOOK: BANATUL MONTAN - Ghidul tau turistic!
Banatul Montan GHID TURISTIC Autor :Prof.univ.dr. GHEORGHE POPOVICI
poalele Semenicului oameni din toată ţara, iar totul era „o fierbere uriaşă care a clocotit
răsturnând lumea şi liniştea codrilor.” [Birou V., 1982]. A fost prima construcţie de acest fel din România, proiectată şi executată exclusiv de către specialişti români, lacul având şi rol energetic pentru alimentarea cu apă a centralelor
hidroelectrice Crăinicel şi Grebla.
Lacul se întinde în sus pe valea Bârzavei, bifurcându-se pe văile afluente. Pe toată lungimea lacului, drumul de pe malul drept „se îndoaie” în curbe succesive până la capătul lacului unde „dintr-o dată Bârzava până atunci sprintenă şi şopotitoare se
pierde în apele lacului. Pare că a împietrit la porunca omului de a-şi aduna şi odihni ă M., 2012 ]. apele în căuşul muntelui.” [Meil [Meilă Omul şi natura au realizat aici un loc de odihnă şi agrement cum puţine se găsesc în munţii din România. De la stăvilar şi până la poiana largă, pe la marginea căreia curge Bârzava, se întinde pe 5 km staţiunea turistică Văliug – Crivaia. Staţiunea situată la 650 m altitudine îşi schimbă imaginea de la un an la altul. Altitudinea potrivită, climatul plăcut, aerul ozonat şi pur oferă condiţii bune de odihnă şi reconfortare celor care preferă răcoarea muntelui, umbra pădurii şi liniştea lacului. Pontonul de la Casa Baraj asigură confortul aşteptat de a avea în acelaşi timp „munte şi mare” prin plajă, baie şi … distracţie. Pentru iubitorii de canotaj, oglinda apei lacului, ocrotită de vânt, dă şansă tuturor de a se lua la întrecere cu „timpii” campionilor români. Locul preferat pentru pescari este poiana „Gând(r)eşti” de pe malul stâng al lacului. Brâul de verdeaţă de pe maluri oglindindu-se în apă împrumută culoarea smaraldului şi constituie „sursă de inspiraţie” pentru pictori. Priviţi vara de pe podul suspendat umbra dealului Stupina în apa lacului şi veţi „prinde” tabloul pictat de natură. Lângă drum, pe toată lungimea lacului, în locurile mai deschise spre lumină, au răsărit „ca ciupercile după ploaie” o mulţime de case de vacanţă, pensiuni şi hoteluri care au îmbrăcat în „haine noi” staţiunea şi au întinerit cele 4 foste debarcadere: Hidroconstrucţia, Semenic, CSR-TMK, UCMR (acum bijuteria Aquaris). Cum la munte pofta de mâncare creşte, pe dealul Drăguţei, la marginea pădurii, vă invită la
odihnă şi mâncăruri cu gust natural alte noi pensiuni şi cele două hoteluri:
Claris şi Rândunica. De pe deal se aude în ecouri multiple dangătul clopotului din mica şi frumoasa capelă romano-catolică (1862) din cotul
Bârzavei înainte de a intra apa în lac. Dacă la
Veni Veniţţi în Banatul Montan, De dragul experien experienţţei ! www.banatul-montan.ro FACEBOOK: BANATUL MONTAN - Ghidul tau turistic!
Banatul Montan GHID TURISTIC Autor :Prof.univ.dr. GHEORGHE POPOVICI
şes sunetele se pierd spre depărtări fără întoarcere, la munte glasul clopotului lovindu-se de versant se întoarce ca un ecou în locul de unde a venit. ăvăria Excursii plăcute şi uşoare se pot face la Vila Klaus şi apoi la Păstr stră Semenic Semenic, care se găseşte la o oră de mers în amonte pe drumul forestier de lângă apa Bârzavei. Vila Klaus. Tabăra de agrement pentru tineret Vila Klaus este situată la o altitudine de 730 m, în mijlocul naturii, înconjurată de brazi, pe valea Bîrzavei, la poalele Muntelui Semenic, la o distanţă de 5 km de lacul Gozna. Tabăra oferă 52 de locuri pe serie, dintre care 40 locuri în vila centrală, în camere cu două până la opt paturi, şi 12 locuri în 4 căsuţe de lemn, fiecare cu câte trei paturi. Frumoasa clădire a Vilei Klaus a fost ridicată în anul 1853 şi reconstruită în stilul montan elveţian de astăzi în anii 1902-1903 de către StEG, proprietara uzinelor reşiţene şi a domeniilor din apropiere. În faţa clădirii, între şosea şi râu este amenajat un frumos parc cu brazi argintii şi bănci care îmbie trecătorii la odihnă. Denumirea vilei provine de la cuvântul german „klause” cu semnificaţia în limba română de „stăvilar” (baraj), amintind tuturor că în dreptul ei s-a construit primul baraj pe apa Bârzavei, în 1865. Construcţia a fost realizată din piatră şi bârne cioplite din lemn de brad cu o lăţime de 76 m şi înălţime de 11,5 m. Când lacul format era plin, apa se întindea pe o lungime de 500 m şi acumula aproape 150 de mii m3. Lacul Klaus a fost folosit pentru plutirea „lemnelor” de dimensiuni mici de 1 m din pădurile Semenicului spre uzinele din Reşiţa, unde era nevoie de mult mangal. Când se aduna apă suficientă în lac, se debloca deversorul cu o deschidere largă de 8,5 m, formându-se brusc un „val artificial” (hait) care purta lemnele pregătite din timp. Cei 38 km dintre barajul Klaus şi Reşiţa erau parcurşi de valul cu lemne în 6-7 ore. De pe mal lucrătorii cu ţapine şi căngi manevrau lemnele pentru a evita blocarea căii de apă. La capătul drumului apa era strecurată prin aşa numitele „greble” în care se opreau „ţăpligele” care, după uscare, prin ardere în „bocşe”, se transformau în mangal, cărbunele din lemn. După crearea sistemului de canale Semenic-Grebla, în anul 1904, s-a renunţat la transportul cu valul creat de om care a fost folosit, cu intermitenţe, în perioada 1865-1905. Devenind cu timpul inutil, barajul a fost desfiinţat, iar astăzi nimic nu mai aminteşte de el, cu excepţia vilei din apropiere, care îi poartă numele. ăvăria Semenic. Păstr stră
După încă un kilometru de la Vila Klaus se ajunge la
Veni Veniţţi în Banatul Montan, De dragul experien experienţţei ! www.banatul-montan.ro FACEBOOK: BANATUL MONTAN - Ghidul tau turistic!
Banatul Montan GHID TURISTIC Autor :Prof.univ.dr. GHEORGHE POPOVICI
Păstrăvăria Semenic ale cărei „eleşteie” sunt alimentate direct cu apa Bârzavei. Păstrăvăria de pe Bârzava există încă din anul 1877, când avea 7 bazine şi o „clocitoare”. Pentru cei care nu sunt familiarizaţi cu „salmonicultura” sunt de folos câteva informaţii de specialitate: „Păstrăvii se află în fruntea neamurilor peştilor trăitori
în apele carpatine. Salmonicultura se ocupă cu înmulţirea şi creşterea păstrăvilor în scopul consumului alimentar sau al repopulării apelor în vederea pescuitului sportiv. Apele trebuie să aibă un debit constant şi o temperatură între 1 şi 20 grade Celsius şi să ă M., 2012 ]. fie oxigenate.” [Meil [Meilă Când ajungeţi la Păstrăvăria Semenic, căutaţi să identificaţi în bazinele de beton sau de pământ numite „eleşteie” speciile de păstrăvi de la noi, cunoscute sub denumirile de „indigen”, „curcubeu” şi „fântânel”. Veţi vedea câteva bazine mai mici numite „topliţe” pentru puiet. Pe lângă bazine nu uitaţi să le întrebaţi pe „gazde” de incubatoarele de icre numite „clocitoare” şi de scobiturile în mal pentru adăpost numite „cuptoare”. Urmăriţi cu privirea micile cascade amenajate care oxigenează apa, împrăştiind-o sub formă de curcubeu. Prindeţi şi „momentul” hrănirii păstrăvilor, care vă oferă un spectacol de neuitat când, după aruncarea nutrimentului în bazine, apa prinde viaţă, iar agitaţia peştilor o face să pară că fierbe. Nu plecaţi fără să serviţi un păstrăv la grătar şi să cumpăraţi măcar câteva exemplare pentru gătit după pofta inimii. Peste munte, după 2 ore de mers, se ajunge la peştera Comarnic Comarnic, iar spre răsărit, dacă se va pune în funcţiune noul teleferic, se poate urca pe Semenic Semenic.
În trecut, puţin mai sus de marginea satului Văliug, din drumul principal
spre
Semenic, se desprindea un drum pietruit, de-a lungul pârâului Gozna ce-şi sclipeşte şi astăzi apele argintii printre bolovani şi stânci în repezişuri, cascade şi bulboane, care după un kilometru ajungea la staţia de urcare pe Semenic a primului teleferic din România. Telefericul a fost pus în funcţiune în anul 1941 şi urca 658 m, pe o distanţă de aproape 3 km peste văi adânci, prin mijlocul pădurilor de fag şi molid, la marginea cărora tufe bogate de zmeură te îmbiau cu fructele lor parfumate, rubinii. Drumul până la staţia de sub vârful Piatra Goznei (1447 m) dura aproape 30 minute, iar pe oră erau transportate 120 de persoane. Fiecare scaun avea două locuri şi era protejat doar cu un mic acoperiş de tablă. Scaunele funicularului neavând cabine, pe timpul iernii, pasagerii se protejau cu pături puse la dispoziţie, însă disconfortul se compensa prin spectacolul
Veni Veniţţi în Banatul Montan, De dragul experien experienţţei ! www.banatul-montan.ro FACEBOOK: BANATUL MONTAN - Ghidul tau turistic!
Banatul Montan GHID TURISTIC Autor :Prof.univ.dr. GHEORGHE POPOVICI
naturii îmbrăcată în mantie albă. Telefericul era deosebit de util mai ales iarna, când drumul de acces DJ 582 E, de la Prislop spre Semenic, era blocat din cauza condiţiilor meteorologice de viscol şi polei. Din 1987, de aproape 25 de ani, telefericul nu mai funcţionează. Iubitorii muntelui aşteaptă încă ziua când telefericul va porni din nou. Până atunci, pe timp de vară, de la răscrucea din Văliug se poate urca pe Muntele Semenic cu maşina, motocicleta sau bicicleta, pe drumul DJ 582 până la pasul Prislop (9 km). De la Prislop se poate urca spre staţiunea turistică Semenic sau se coboară în depresiunea în care se află satul turistic Gărâna şi staţiunea turistică Trei Ape. Pe timp de iarnă, turiştii pot schia pe noua pârtie Casa Baraj – Văliug, inaugurată în anul 2011. Pârtia de schi are o lungime de 800 m, cu o diferenţă de nivel de 110 m, fiind prevăzută cu telescaun, nocturnă şi tun de zăpadă: Pârtie Văliug
Casa Baraj
Caracteristici pârtie L
Aplec
Asos
(m)
(m)
(m)
800
720
610
h (m) 110
Instalaţie transport p
Tip
D
% 18%
Q/p/h
635
Noc-tu
de
rnă
zăp.
(m) Telescaun 2
Tun
1200
DA
DA
loc
Mai mult, s-au unit pârtiile de pe Semenic cu cea de la Văliug prin noua pârtie ăliug, având o lungime de 5800 m, pe care turiştii care vor să coboare de Semenic-V Semenic-Vă pe Muntele Semenic, din zona cabanei Asociaţiei „Prietenii Munţilor”, până pe malul lacului de la Văliug, o pot face fără nicio grijă. Până la montarea unei instalaţii de transport pe cablu care să lege cele două staţiuni, administratorii pârtiilor au introdus o linie de autobuz, unde accesul se face doar cu schi-pass-ul de la teleschi. Pe tot traseul pârtiei, de la o altitudine de 1430 m (la plecare de pe Semenic) până la 610 m (la sosire lângă Casa Baraj), iubitorii turismului alb sunt răsplătiţi cu ă M., 2012 ]: imagini mirifice în care „culoarea albă are superlativ.” [Meil [Meilă Pârtie Văliug
Caracteristici pârtie L
Aplec
Asos
(m)
(m)
(m)
h (m)
Instalaţie transport p %
Tip
D
Q/p/h
(m)
Tun
Noc-tu
de
rnă
zăp.
Veni Veniţţi în Banatul Montan, De dragul experien experienţţei ! www.banatul-montan.ro FACEBOOK: BANATUL MONTAN - Ghidul tau turistic!
Banatul Montan GHID TURISTIC Autor :Prof.univ.dr. GHEORGHE POPOVICI
Semenic
5800
1430
610
820
23%
NU
-
-
NU
NU
–Văliug
Rămâne ca pe lângă sporturile de iarnă şi serviciile de cazare/masă oferite „jos la Văliug” să apară iniţiative privind posibilităţile de agrement în orice anotimp, aşa cum este vara Festivalul lacurilor de pe Bârzava, pe pontonul de la Casa Baraj, de pe malul lacului Gozna. Pe tot parcursul celor trei zile de festival, ziua se desfăşoară concursuri de tricouri ude, fotografie, hidrobiciclete, înot, dotate cu numeroase premii, iar seara spectacol, dans şi surprize. ă Semenic. Pornind din Văliug spre Semenic, după 2,5 km, Sta Staţţiunea turistic turistică se ajunge la primul loc de belvedere (în parcarea de deasupra Văliugului), de unde se vede ochiul albastru al Lacului Gozna înconjurat de pădurile de fag. Din loc în loc, pădurile de fag lasă locul unor poieni cu pajişti, iar la marginea drumului sunt tufişuri de afine şi izvoare limpezi cu apă rece ca gheaţa, ce te îmbie la un popas sub poale de cedru verde. După 9 km de mers se ajunge la pasul Prislop, unde „fiii pădurii” te îmbie la cele mai proaspete fructe de pădure. Numai pe Semenic poţi culege şi mânca cele mai gustoase afine şi mure. Iar zmeura are aroma unei delicatese ce nu-ţi vine să o ştergi de pe buze. Din pasul Prislop (1000 m altitudine), spre dreapta, după 5 km se ajunge la „eoliene”, intrarea în Staţiunea turistică Semenic, aşezată la altitudinea de 1400 m. Este „poarta de trecere” spre platoul Semenic, cea mai dificilă pe timpul iernii, atunci când viscolul aruncă zăpada pe drum formându-se troiene mari cât casa. Staţiunea este amplasată pe platoul ondulat al muntelui pe o suprafaţă de 4 000 ha, unde se găsesc: Hotelul Gozna, Hotelul Duşan şi Fiul, Cabana Centrală, Cabana Andra şi Vilele Birta. Dacă în anii ’70 staţiunea putea găzdui simultan peste 750 de vizitatori, acum,
numărul locurilor s-a redus la jumătate. Pe motivul că astăzi este
modern şi eficient ca structurile de cazare să fie la baza muntelui, şi nu în vârf, o parte din vechile clădiri sunt lăsate în „bătaia vântului şi a privatizării sălbatice”. Privindu-le, îţi induc o tristă nostalgie şi un dram de speranţă că „secunda care tocmai s-a scurs
aparţine deja trecutului, iar cea care va urma clipei prezente va fi prima în viitor. Timpul fiind infinit în ambele direcţii, cea mai mare parte din el nu este accesibilă puterii noastre ă M., 2012 ]. de înţelegere.” [Meil [Meilă
Veni Veniţţi în Banatul Montan, De dragul experien experienţţei ! www.banatul-montan.ro FACEBOOK: BANATUL MONTAN - Ghidul tau turistic!
Banatul Montan GHID TURISTIC Autor :Prof.univ.dr. GHEORGHE POPOVICI
şiţa Alpin ă” O cale de viitor este proiectul „Re Reş Alpină” ă”,, promovat de Consiliul Judeţean Caraş-Severin, prin care, în următorii ani, se vor face conexiunile de transport şi cazare între staţiunile Văliug-Crivaia, Semenic şi Trei Ape cu Reşiţa, ca punct de plecare spre aventura turistică. Cum orice loc „lăsat în urmă” poate avea nevăzute „oportunităţi” de în viitor,
relansare
Muntele Semenic este „o gură de rai” pentru împătimiţii de natură atâta timp
cât intervenţia omului nu a lăsat urme şi încă există locuri de o frumuseţe sălbatică. Platoul Semenic este sub forma unui val de pământ înconjurat de păduri şi străbătut de un drum arcuit care îţi creează senzaţia de zbor spre cele trei vârfuri renumite: Piatra Goznei (1447m), Semenic (1446m) şi Piatra Nedeii (1437m). Vârfurile se ridică sub formă de aglomerări de stânci colţuroase şi cenuşii care se ivesc din covorul verde al ierburilor alpine. Din loc în loc pajiştea este presărată cu pâlcuri de fagi şi brazi aranjate după o geometrie ştiută numai de enigmatica natură. Aşa este şi Crucea de brazi „Crucea brazi” de lângă Antenă, în apropierea vârfului Gozna. Este „reperul” de pe Pământ al aviatorilor în timpul zborului deasupra Banatului. Crucea care „se vede din avion” este într-o armonie celestă cu Schitul ortodox ântul Ilie „Sf Sfâ Ilie””, unde se poate vedea cea mai frumoasă icoană „pe fier” a Sfântului Proroc Ilie. Pe munte este şi staţia meteo, în care „se monitorizează” evoluţia capriciilor vremii. Aşa s-a constatat că pe Semenic plouă în medie 150 de zile pe an, mai ales vara, în lunile iulie şi august. Lunile mai uscate sunt septembrie şi octombrie când sunt condiţii numai bune de drumeţie. Tot pe Semenic, zăpada ţine de la sfârşitul lunii noiembrie până la începutul lunii aprilie, permiţând practicarea sporturilor de iarnă aproape o jumătate de an. Muntele Semenic este mereu alintat ca fiind „castelul de apă” al Munţilor Banatului. Izvoare şi râuri cu apă cristalină pornesc în toate părţile. Chiar de sub Vârful şul Semenic izvorăsc două din pâraiele care formează Timi Timiş ul: pârâul Grădişte şi pârâul Semenic. Cele două pâraie se întâlnesc cu pârâul Brebu, la lacul de acumulare Trei Ape. Dintre Piatra Nedeii şi Gozna izvorăşte Nera. Spre vest, curge Bârzava rzava, iar spre sud-est curge Mehadica, ce duce o parte din apele Semenicului în râul Cerna, iar pe drumul cel mai scurt, spre Dunăre. ăni şul. Dinspre nord, de sub Nemanu Mare, izvorăşte Pog Pogă niş Între Piatra Goznei şi Piatra Nedeii, sub Piatra Vulturilor, la 1,5 km depărtare de
Veni Veniţţi în Banatul Montan, De dragul experien experienţţei ! www.banatul-montan.ro FACEBOOK: BANATUL MONTAN - Ghidul tau turistic!
Banatul Montan GHID TURISTIC Autor :Prof.univ.dr. GHEORGHE POPOVICI
Staţiunea Semenic, se găseşte un mic lac format într-una din adâncimile săpate de zăpezile trecutelor ere geologice, numit Baia Vulturilor, ale cărui ape sunt considerate ca tămăduitoare. Baia Vulturilor oglindeşte cerul apropiindu-ni-l. Pentru această apropiere, oamenii au căutat să-i mulţumească Bunului Dumnezeu prin ridicarea, în anul 1935, a unei cruci metalice înalte de 12 m şi a unei clopotniţe.
Apa lacului crionival are
limpezimea cristalului şi, fie vara, fie iarna, este mereu la aceeaşi temperatură de
60C.
Din ea sorb putere păsările înaltului, vulturii, de la care îşi trage şi numele. De unde vine această putere, din ceruri sau adâncuri, nu se cunoaşte, dar ceea ce a devenit tradiţie este pelerinajul pe Semenic, în fiecare an la 20 iulie, cu loc de popas şi rugăciune la Baia Vulturilor. Aici a fost construită, în 1935, prima biserică a Schitului, lăcaş de cult care a ars însă până la temelii. Pentru a nu se stinge amintirea lăcaşului, credincioşii au construit mai apoi o altă biserică, actualul Schit „Sfântul Ilie”, chiar pe vârful Muntelui Semenic. Turistul care urcă pe vârful Semenic sau pe Piatra Goznei, are deschise în cele 4 puncte ale zării privelişti măreţe. De pe Vârful Semenic se vede în jos, înspre nord-est, panorama Satului turistic Gărâna, depresiunea fiind mărginită în depărtare, spre est, de lacul de acumulare Trei Ape. Spre nord-vest se vede Văliugul cuprins între strălucirile albastre ale celor două lacuri Gozna şi Văliug, iar la orizont, pe timp de noapte, se văd luminile Reşiţei. Spre răsărit, orizontul se deschide peste Valea Timişului, spre înşiruirea ca într-o defilare de la nord la sud: Muntele Mic, Ţarcu, Gugu şi Godeanu. De pe Piatra Goznei se văd spre apus munceii Domanului şi Valea Caraşului, iar de pe Piatra Nedeii se vede Valea Nerei, până departe spre Almăj şi culmile înalte care coboară înspre Valea Cernei. Vara, platoul este acoperit cu pajişti bogate în flori, dintre care atrage atenţia ânc ă cu petale albăstrui-violete şi mănunchiul de flori gingaşul clopo clopoţţel de st stâ ncă albe-roz de Semenic. Pe iarba grasă şi proaspătă veţi vedea turme de oi care primăvara urcă de la şes la munte, iar toamna coboară de pe munte la şes într-un ritual din veac. Doar la apropierea unui turist de stână liniştea este tulburată de câinii ciobăneşti, fideli păzitori ai turmelor şi înrăiţi de sălbăticia în care îşi duc traiul. Pentru amatorii de drumeţie Muntele Semenic cuprinde un număr mare de trasee turistice, marcate sau nu, pe versanţii împăduriţi şi pe platoul golaş şi descrise cu multă
Veni Veniţţi în Banatul Montan, De dragul experien experienţţei ! www.banatul-montan.ro FACEBOOK: BANATUL MONTAN - Ghidul tau turistic!
Banatul Montan GHID TURISTIC Autor :Prof.univ.dr. GHEORGHE POPOVICI
], [Sencu V., 1976], pasiune de oameni ai locului. [Mihai G., 1990], [Negrea Şt., 2004 2004], ă M., 2009 ]. [Terchil [Terchilă 2009]. Iarna, pantele nu prea abrupte ale muntelui devin pârtii de schi între culmile Gozna şi Semenic, numărul lor crescând an de an, ajungând în anul 2011 la 6 pârtii: Pârtie Semenic
Caracteristici pârtie L (m)
Aplec
Asos
h
Instalaţie transport p
(m)
(m)
1.Idioţilor
350
1370
1331
(m) 39
17%
2.Goznuţa
700
1430
1300
130
23%
3.Crucea
700
1435
1305
130
21%
Tip
%
D
Q/p/h
Noc-tu
de
rnă
zăp.
(m) Teleschi
Tun
300
30
NU
NU
513
800
NU
DA
700
500
DA
NU
700
500
DA
NU
900
1200
NU
NU
500
800
NU
NU
monopost Teleschi monopost
de Brazi 1 4.Crucea
monopost 530
1435
1305
130
21%
de Brazi 2 5.Slalom
Teleschi monopost
1250
1435
1169
266
17%
Uriaş 6.Slalom
Teleschi
Teleschi monopost
800
1364
1246
118
Special
34%
Teleschi monopost
Pe lângă schi se mai pot practica şi alte sporturi de iarnă: săniuţă şi bob pe zăpadă. Ultimul sport la modă este snowbroading-ul, alunecarea pe zăpadă cu placa. Asociaţia „Prietenii Munţilor”, înfiinţată în anul 1977 de un grup de iubitori reşiţeni ai turismului, organizează anual tabere pentru copii, pentru a desluşi tainele mersului pe schi şi frumoase „Serbări ale zăpezii”. Pe Semenic, toţi iubitorii muntelui sunt îndemnaţi să prindă cu ochii şi cu aparatele de
fotografiat sau filmat privelişti de neuitat. Iarna, în zilele senine, imaginea
îndepărtată a munţilor Ţarcului este încântătoare. Când zăpada aşternută prinde luciu de gheaţă, dificultăţile transportului sunt uitate în faţa peisajului mirific. Brazii acoperiţi de nea întrec în frumuseţe orice pom de iarnă împodobit la sărbători de mâna omului. După cum se învârteşte roata anotimpurilor, aşa se schimbă şi aspectul pădurii Muntelui Semenic: „E frumoasă în toamnă când simţind apropierea frigului îmbracă
culori calde. Frunzişul îngălbenit sau auriu, brun sau roşiatic, face ca pădurea să pară poleită. Apoi apele se răcesc şi frunzele plouă şi se răspândeşte frigul iernii. După ce
Veni Veniţţi în Banatul Montan, De dragul experien experienţţei ! www.banatul-montan.ro FACEBOOK: BANATUL MONTAN - Ghidul tau turistic!
Banatul Montan GHID TURISTIC Autor :Prof.univ.dr. GHEORGHE POPOVICI
şi-au pierdut podoaba de frunze copacii despuiaţi contrastează negru-cenuşiu cu albul covorului de zăpadă. Pâcla norilor coboară de pe munte umplând văile cu draperii vătoase. Spre amiază se iscă vântul, ceaţa se risipeşte lăsând locul limpezimii aerului de munte. Când odată cu sosirea primăverii zăpezile se topesc, în pădure totul pare că şiroieşte. Frunza nouă apare timid, mai târziu decât în pădurile de pe deal. Primenindu-se, pădurea se acoperă cu un verde crud. Verde de mai. Natura îmbracă veşminte noi. Vremea se încălzeşte anunţând vara ce se apropie. Soarele estival ă M., 2012 ]. risipeşte căldură şi lumină care se strecoară zăbrelită printre copaci.” [Meil [Meilă Apoi fiecare parte a zilei se însoţeşte cu câte o altă imagine a muntelui: „Spectacolul naturii începe în zori, când ziua vine ca o dreptate făcută
pământului şi peisajul montan îşi etalează frumuseţea pură. Uneori dimineţile Semenicului sunt învăluite în ceaţă, dar spre amiază limpezimea aerului îngăduie privirii să alerge până departe. Privit de pe Semenic la ceasul apusului, soarele pare că se aşază pe umerii munţilor Aninei. Apusul soarelui se desfăşoară într-un cadru cu ă M., 2012 ]. adevărat cosmic. Înserarea pare doar a coborî.” [Meil [Meilă
„Cuprinderea muntelui în umbra amurgului se întâmplă invers. Amurgul în realitate urcă muntele, văile întunecându-se mai întâi şi ultimele luminate rămânând ă M., 2012 ]. crestele, ca o prelungire repede stinsă a zilei trecute.” [Meil [Meilă Câteva
fenomene meteo „fenomene meteo” sunt întâlnite numai pe Muntele Semenic.
Vara, pe Semenic, vremea se poate schimba pe neaşteptate. Nori cenuşii se adună tot mai jos şi alergând pe cer scapără fulgere şi strigă cu glas de tunet. Pădurea devine „o catedrală în care bubuie orga vântului” [Barbu E., 1984]. Ploaia intră în pământ, făcându-l să mustească de apă, iar curenţii de aer umplu „ulcioarele” izvoarelor. Din preaplinul lor se adapă pâraiele care umflă râurile din vale. Fenomenul
descris nu
este rar, deoarece Semenicul are reputaţia de a fi unul din cele mai ploioase ţinuturi din România. marea de nori Un alt fenomen impresionant este „marea nori”, când muntele rămâne în seninul de deasupra unui covor alb de nori şi poate fi privit „din cer”. Aceeaşi zi, întunecată şi noroasă la poalele muntelui, poate fi senină şi luminată de soare pe platoul înalt de pe vârful Gozna. Covorul de nori văzut de sus pare ireal, iar
privitorul
fascinat trăieşte pentru o vreme într-o lume de vis. Turiştii „norocoşi” care vor trăi o astfel de zi nu o vor uita niciodată. În pădurile Semenicului „fiecare arbore are un nume şi pe fiecare creangă e o
Veni Veniţţi în Banatul Montan, De dragul experien experienţţei ! www.banatul-montan.ro FACEBOOK: BANATUL MONTAN - Ghidul tau turistic!
Banatul Montan GHID TURISTIC Autor :Prof.univ.dr. GHEORGHE POPOVICI
pasăre cântătoare” [Toma George Maiorescu, 1980]. De aceea, pentru drumeţii cu o bună pregătire fizică o surpriză încântătoare este mersul pe jos prin Pădurea de făgete neatacată de om, o raritate europeană, aflată nu departe de izbucul Nerei. Pădurea „virgină” este cuprinsă în rezervaţia numită „Izvoarele Nerei”, unde sunt ocrotiţi arbori bătrâni de sute de ani. Dacă drumeţia prin pădurile Semenicului o veţi face toamna, înainte de îngheţ, căutaţi să însoţiţi un culegător de bureţi de fag. Îl veţi recunoaşte prin prăjina
pe care o
poartă pe umeri având la capăt o lamă metalică cu ajutorul căreia se răzuiesc copacii pentru a desprinde râvnitele delicatese. Veţi constata că munca nu este prea uşoară, deoarece bureţii cresc adeseori la înălţime, sub coroana fagului. Din loc în loc, în coroanele desfrunzite,
veţi descoperi unde au fost ascunse cuiburile de păsări.
De pe Muntele Semenic, în zilele însorite şi senine, turiştii pot vedea panglica „galben-verzuie”
şi şerpuitoare a Dunării, ce scaldă partea de sud-vest a Banatului.
Satul turistic Gărâna. De la Reşiţa, prin Văliug şi până la Prislop se parcurg cei 33 km, după care se coboară în Valea Lupului. După 5 km se ajunge în Gărâna, apoi la Brebu Nou, trecând prin staţiunea turistică Trei Ape. Gărâna este astăzi un sat turistic din Banatul Montan „cu nume” pentru iubitorii de jazz, folk şi rock. El a devenit cunoscut îndeosebi prin Festivalul Internaţional de Jazz care are loc din 1997, în fiecare vară, în luna iulie. Prin acest eveniment cultural Gărâna a ajuns de la un sat tradiţional părăsit la o staţiune turistică montană deosebit de pitorească. Gărâna este o „vatră de istorie, oază de sănătate şi de recreere” [Fabian F.V., 2002]. Satul turistic Gărâna
este aşezat pe panta de lângă Valea Lupului, casele
înşirându-se de la cota de 800 m la intrare, la 1000 m în dreptul bisericii romanocatolice „Sf. Therezia de Avilla” (1971) şi 1100 m la limita de sus a localităţii. Gărâna, situată la nord-est de masivul Semenic, este înfrăţită cu Brebu Nou aşezat pe Coasta Brebului, lângă Lacul Trei Ape. Satele Brebu Nou şi Gărâna au luat fiinţă aproape în acelaşi timp, în 1827, respectiv 1828, prin aşezarea în aceste locuri a primilor colonişti germani (67 familii în Gărâna şi 72 familii în Brebu Nou). Numele de „pemi” germani li se trage de la Boemia, ţinut din partea de nord-vest a imperiului austro-ungar. Parte din ei au venit din părţile deluroase şi muntoase ale Tirolului sau din zona Alpilor Germani.
Veni Veniţţi în Banatul Montan, De dragul experien experienţţei ! www.banatul-montan.ro FACEBOOK: BANATUL MONTAN - Ghidul tau turistic!
Banatul Montan GHID TURISTIC Autor :Prof.univ.dr. GHEORGHE POPOVICI
Numele satului turistic Gărâna are semnificaţia de „tăietură în pădure”, iar în limba germană este denumit Wolfsberg Wolfsberg. Pentru turiştii care nu au mai fost în zonă, comuna din care face parte satul Gărâna are denumirea celuilalt sat, „frate geamăn”, Brebu Nou. Acestui sat i se spune în limba germană Weidenthal. Cele două sate sunt considerate „gemene” deoarece au o istorie comună asupra vieţii locuitorilor. Sunt 185 ani de când pemii germani au fost „aşezaţi” aici de către administraţia habsburgică a vremii. După numai cinci ani însă de la venire, la 14 septembrie 1833, din cauza condiţiilor neobişnuit de grele de trai şi muncă, li s-a aprobat să se „răspândească prin ţară”: „Ca urmare, 268 de familii, socotindu-le şi pe
cele din Lindenfeld şi Sadova, s-au dispersat în localităţile din vestul Banatului, majoritatea aşezându-se în Măureni, satele lor rămânând pustii, iar din coşurile caselor părăsite nu a mai ieşit nici un fir de fum.” [Fabian F.V., 2002]. După numai doi ani de „pribegie prin pusta bănăţeană”, unde viaţa n-a fost cu nimic mai uşoară, o parte a pemilor plecaţi s-a reîntors
la vetrele lăsate la poalele
Semenicului pentru a-şi continua viaţa aici. „La Gărâna s-au întors, atunci, 53 de familii,
iar la Brebu Nou alte 46 familii care şi-au reluat traiul şi obiceiurile, au început să reanime locul şi împrejurimile sale.” [Fabian F.V., 2002]. În perioada care a urmat, cea a St.E.G-ului, munca pemilor germani la pădure nu a fost deloc uşoară, pentru a se asigura lemnul necesar în producerea mangalului. Peste săptămână lucrau la tăiatul şi plutăritul lemnelor, iar sâmbăta reveneau acasă osteniţi şi lucrau în grădinile proprii. Dovedindu-se agricultori la fel de pricepuţi, pemii germani au aplicat cu mult timp înainte de a deveni o modă „rotirea culturilor”, pentru a obţine recolte cât mai bune de cartofi şi „brozbe”, iar în câmp, ovăz şi secară. Femeile pemilor erau tare harnice şi, cât timp bărbaţii erau plecaţi la pădure, duceau greul la sapă şi la „tras” cu coasa. Tot ele erau cele care pregăteau inul, separau smântâna, preparau brânza dulce de vacă şi băteau untul, după care făceau zeci de kilometri pe jos, cu „brenta în spinare” până la Reşiţa, pentru a-şi vinde produsele şi a aduna un ban în plus, necesar traiului şi gospodăriei lor. Având gospodăriile într-o ordine şi curăţenie de invidiat, excursioniştii au căutat găzduire în locuinţele personale ale pemilor. Începutul l-a făcut un bătrân localnic, prin 1900, care fiind un om cu iniţiativă şi-a pus la dispoziţie locuinţa vizitatorilor ocazionali veniţi la Gărâna să vadă frumoasa localitate montană.
Veni Veniţţi în Banatul Montan, De dragul experien experienţţei ! www.banatul-montan.ro FACEBOOK: BANATUL MONTAN - Ghidul tau turistic!
Banatul Montan GHID TURISTIC Autor :Prof.univ.dr. GHEORGHE POPOVICI
La „Jacob Bacsi” îşi petreceau vacanţele chiar şi mai marii UDR-ului (Auschnit şi Pop) care, asemenea celorlalţi turişti, făceau lungi plimbări cu săniile sau schiurile trase de cai. Tot aici se serveau specialităţile locului şi se satisfăceau cele mai rafinate preferinţe. Al Doilea Război Mondial a dus la un regres al populaţiei, mulţi bărbaţi au căzut pe front. Al doilea calvar a fost cel al deportărilor nemţilor în URSS pentru aşa zisa „muncă de reconstrucţie”, care de fapt a fost o muncă de exterminare. Din cei 250 de pemi (118 bărbaţi şi 132 femei) s-au mai întors după 2-6 ani doar 228. Din 1975 au plecat tot mai mulţi în Germania, culminând cu plecările celor 1448 de persoane între 1989 şi 1991.
Acum, prin Frontul Democrat German, se reînvie vechile tradiţii,
printre care şi
cea a Kirchweihului din luna octombrie, veche sărbătoare religioasă şi culturală care adună anual pe foştii fii ai satului plecaţi pe alte meleaguri, dar şi mulţi români. Ei revin „acasă” ori de câte ori au prilejul; cei care nu şi le-au vândut,
îşi rânduiesc
gospodăriile şi petrec la baluri şi sărbători, simţindu-se în continuare ai locului care îi atrage ca un magnet. Pentru a ajunge la Gărâna, drumul principal de acces îl reprezintă traseul Reşiţa – Văliug – Gărâna, în lungime de 38 km. Din drumul principal Prislop – Trei Ape porneşte drumul comunal care străbate aşezarea, urcând coasta dealului, dar, pe măsură ce urcă spre centrul satului Gărâna, panta devine mai domoală. Trecând prin sat se pot vedea vechile case simple, dar îngrijite, cu frontul la stradă, curate şi văruite în cele două culori alb şi verde care le-au dat mereu un aspect plăcut şi stil unitar. Printre ele sunt integrate casele renovate sau nou construite. Aici, ca şi la Brebu Nou, casele şi-au schimbat proprietarii şi, în locul celor emigranţi, trăiesc, mai ales sezonier, timişoreni şi reşiţeni îndrăgostiţi de
aceste locuri montane.
În plimbarea prin sat căutaţi casele care au în geam flori de muşcată, vara, şi
borcane de castraveţi puse la soare, toamna. Aici veţi gusta produse tradiţionale proaspete. Iar la casa de la „Moara cu roată” (1832) veţi găsi smântână, brânză dulce şi unt ca pe vremurile bunicii sau „ca la mama acasă”. Zona impresionează din primele momente. Dacă se prinde un răsărit de soare pe drumul de la Prislop la Trei Ape, se va observa că aerul de deasupra văii pârâului Grădişte ce curge în dreapta drumului are o culoare de o nuanţă albăstruie şi un parfum
Veni Veniţţi în Banatul Montan, De dragul experien experienţţei ! www.banatul-montan.ro FACEBOOK: BANATUL MONTAN - Ghidul tau turistic!
Banatul Montan GHID TURISTIC Autor :Prof.univ.dr. GHEORGHE POPOVICI
aparte dat de mugurii şi de răşina brazilor ce împânzesc versantul ce coboară de pe culmea Semenicului. Acest aer este de fapt ozonul eliberat de oxigenul din atmosferă. Este cunoscut faptul că oxigenul obţinut în anumite condiţii de temperatură şi presiune atmosferică, sub acţiunea razelor solare ultraviolete, poate forma molecule compuse din trei atomi de oxigen, adică ozonul. Acest ozon este un oxidant puternic al sângelui, de unde şi miraculoasele sale calităţi terapeutice. Deşi Gărâna este situată în plină zonă montană la 900 m altitudine, satul turistic este ocrotit de înălţimile din jur astfel că verile sunt plăcute, răcoroase şi umede, temperatura fiind
între 180C şi 250C, una confortabilă pentru turişti.
Iernile sunt reci şi chiar geroase, fiind nevoie de o căldură în casă cu lemne uscate de fag sau „băgrin” (salcâm), care trosnesc la gura sobei. Pentru cazare şi masă sunt 10 pensiuni, una mai interesantă decât alta, cu nume bine alese şi sugestive pentru vizitatori: La Răscruce, Briza Muntelui, Gotschna, Wolfsberg, Sus în Sat, La Scena ş.a. Scena marilor festivaluri este în Valea Lupului şi creează o imagine în care
rusticul şi modernul
îmbrăcă forme care converg şi se
integrează încântător în peisaj. Lângă Gărâna, pe pârâul Grădişte se poate face baie şi se pot găsi locuri de campare. Din Gărâna sunt multiple posibilităţi de drumeţie spre cele trei vârfuri ale Muntelui Semenic, la Baia Vulturilor sau la Schitul „Sfântul Ilie”. Dacă Gărâna este locul fertil de întâlnire a artelor, de la muzică de jazz, folk şi rock până la sculptură şi pictură, Brebu Nou este punctul de start
al pasionaţilor de
motociclism care participă la concursul pe teren accidentat EnduROmania. Zilnic se pot face plimbări lungi (5 km) între Gărâna şi Trei Ape. ă Trei Ape. La o distanţă de doar 5 km de Gărâna este Sta Staţţiunea turistic turistică situată staţiunea turistică Trei Ape, aşezată pe malul lacului cu acelaşi nume. Lacul de acumulare Trei Ape, a cărui construcţie s-a terminat în 1971, este numit astfel pentru că adună apele a trei pâraie: Grădişte, Semenic şi Brebu. Pârâul Grădişte (aşezare întărită!) izvorăşte de pe faţa nordică a vârfului Semenic şi curge prin depresiunea Gărâna pe o distanţă de 10,5 km până în lac. A doua apă, Semenicul, izvorăşte din sud-estul vârfului Semenic, din locul numit „La Fântână”, coboară pe lângă „Dosul Semenicului” şi ajunge în lac prin golful din dreapta barajului. Cea de a treia apă este pârâul Brebu (5,7 km), care trece pe lângă satul Brebu Nou şi se varsă în lac formând golul din stânga barajului, pe lângă trece drumul ce duce la Slatina Timiş.
Veni Veniţţi în Banatul Montan, De dragul experien experienţţei ! www.banatul-montan.ro FACEBOOK: BANATUL MONTAN - Ghidul tau turistic!
Banatul Montan GHID TURISTIC Autor :Prof.univ.dr. GHEORGHE POPOVICI
Lacul Trei Ape are la baraj o adâncime de 30 m şi se întinde 3 km pe apa Grădiştei, 4 km pe pârâul Semenic şi 2 km pe pârâul Brebu, având o suprafaţă de 53 ha. Este barajul din Muntele Semenic, construit la cea mai mare altitudine, 850 m. ş. Înainte de Din apa lacului se înfiripează, peste deversorul barajului, râul Timi Timiş construcţia barajului, pârâul Grădişte era considerat a fi Timişul, iar pâraiele Semenic şi Brebu aveau rol de afluenţi. Între râurile Banatului, cel mai mare este Timişul. Lungimea lui de la izvor la vărsare este de 339 km, dintre care 241 km sunt pe teritoriul românesc. La gura de vărsare în Serbia are privilegiul de a fi cel dintâi râu izvorât pe teritoriul românesc care întâlneşte direct fluviul Dunărea. Până la Timiş, apele celorlalte râuri ajung în fluviu prin Tisa. Cu numele râului sunt „botezate” câmpia şi judeţul Banatului de pustă (şes). De la Trei Ape la Teregova, râul Timiş este o apă de munte înspumată care, pe măsură ce coboară, tinde să se potolească treptat „amintind de zbuciumul partizanilor
anticomunişti din Munţii Banatului care, după 1946, au acţionat în împrejurimile satelor ă M., 2009 ]. Teregova, Domaşnea şi Cornereva şi pe versanţii Semenicului. [Meil [Meilă ă Vacanţele şi excursiile în Sta Staţţiunea turistic turistică
Trei Ape sunt deosebit de
plăcute atât datorită împrejurimilor cuprinse de farmecul naturii, cât şi a amenajărilor de pe ponton pentru sporturile nautice preferate. Nimic nu este mai liniştitor decât o plimbare cu barca prin cele trei golfuri create la vărsarea celor trei ape în lac. Mai multă adrenalină o creează însă plimbarea cu hidrobicicleta, înotul şi schiul nautic. Este locul preferat de relaxare, existând din „belşug” aer curat, soare şi umbră.Tinerele fete pot sta la plajă pe ponton, iar pescarii amatori nu pot rata o partidă de pescuit în apele lacului. Amatorii de drumeţii pot merge pe Muntele Semenic, în satele turistice Gărâna şi Brebu Nou sau în cheile şi cascadele Timişului. Dacă nu se preferă cazarea la Hostelul „Trei Ape” cu 45 de locuri, restaurant şi terasă sau la cele 16 căsuţe (37 locuri) ale bungaloului „Trei Ape” 1 şi 2, atunci se poate alege camparea în corturi în poienile ce se întind
de la Gărâna la
Brebu Nou.
Semenicul cu staţiunile sale: Văliug-Crivaia, Gărâna-Brebu Nou şi Trei Ape constituie o zonă turistică de seamă a Banatului Montan. Odată cu preluarea celor patru lacuri – Secu, Breazova-Văliug, Gozna-Crivaia şi Trei Ape - de către grupul ceh CEZ, se
Veni Veniţţi în Banatul Montan, De dragul experien experienţţei ! www.banatul-montan.ro FACEBOOK: BANATUL MONTAN - Ghidul tau turistic!
Banatul Montan GHID TURISTIC Autor :Prof.univ.dr. GHEORGHE POPOVICI
deschid noi perspective de dezvoltare agrementului în staţiunile montane, iar turiştii vor profita tot mai mult de frumuseţea zonei. După finalizarea lucrărilor de asfaltare pe întreg drumul DJ 582 Reşiţa - Prislop - Slatina Timiş, călătoria se poate continua pe ruta Trei Ape – Slatina Timiş (18 km), apoi pe drumul european E70 (DN 6) între Slatina Timiş-Caransebeş (20 km) şi, în final, pe drumul judeţean DN 58 Caransebeş-Reşiţa (42 km). Până atunci, din Reşiţa luaţi calea prin Bocşa spre lacurile Dognecei (24 km). Parcul tematic nr. 1. SPECTACOLUL NATURII NATURII:: Ţ DE RAI Lacul cu nuferi din Dognecea – COL COLŢ Omul secolului al XXI-lea este tot mai mult supus unor presiuni psihice, trăind viaţa mai mult în lumea tehnologiei, cu o cafea în mână, un telefon la ureche şi ochii ţintiţi în monitorul unui calculator sau al unei tablete. De aceea se pune tot mai mult întrebarea:
Oare cât va mai rezista la greutăţile de tot felul care îi macină viaţa de zi cu zi ? … răspunsul putând fi dat tot printr-o întrebare: Mai este oare timp să ne recreăm sufletul şi mintea în parfumul atât de distinct şi atrăgător al naturii ? Este necesar ca măcar o zi pe săptămână să evadăm din cotidian şi să ne întoarcem în natură, fără telefon, fără televizor şi fără calculator, să ne tămăduim sufletul şi să ne vindecăm trupul, pentru ca apoi, fortificaţi, să pornim mai departe. În Banatul Montan „Natura a dozat totul cu grijă.” [Birou V., 1982]. Ceea ce i se potriveşte peisajului cărăşan este cuvântul „terapie”. Lacul cu Nuferi din Dognecea oferă ocazia unei relaxări în mijlocul naturii într-un loc feeric asemenea unui „colţ de rai”. Aici, urmărind Spectacolul Naturii, ca turist nu vei avea nicio clipă
sentimentul părăsirii.
Simţi permanent că toate sunt gratis, oferite de natură. Aer curat, linişte, răcoare, relaxare, frumuseţe şi farmec,
totul într-o armonie pentru a ne destinde puţin şi a uita,
măcar pentru o zi, de gândurile noastre agitate. Terapia turistică începe cu aerul curat respirat, puternic ionizat cu ioni negativi, similar cu cel al unei staţiuni balneoclimaterice. Apoi, se poate face baie în apa limpede, se poate sta la soare şi, cel mai mult, te poţi bucura de linişte.
Printr-o plimbare la pas,
într-o jumătate de oră, se poate ocoli lacul pe a cărui suprafaţă sclipesc nuferii cu florile
Veni Veniţţi în Banatul Montan, De dragul experien experienţţei ! www.banatul-montan.ro FACEBOOK: BANATUL MONTAN - Ghidul tau turistic!
Banatul Montan GHID TURISTIC Autor :Prof.univ.dr. GHEORGHE POPOVICI
albe deschise pe verdele crud al frunzelor. Veţi avea imaginea unei naturi de o frumuseţe sălbatică, nealterată de mâna omului. Dacă nu sunteţi fani ai pescuitului, căutaţi sideful scoicilor care trăiesc în paradisul nuferilor. Pentru a vă potoli setea, faceţi un drum până la izvorul de apă de la Calina, acolo unde împărătesele vieneze adorau să ajungă să bea cea mai bună apă plată după Evian. Tot la Calina, intraţi pentru o rugăciune la prima biserică de lemn construită în Banat. În final, savuraţi mâncarea preferată la pensiunea „Colţ de Rai”.
Veni Veniţţi în Banatul Montan, De dragul experien experienţţei ! www.banatul-montan.ro FACEBOOK: BANATUL MONTAN - Ghidul tau turistic!