Banatul Montan GHID TURISTIC Autor :Prof.univ.dr. GHEORGHE POPOVICI
ă pe Dun ăre Traseul turistic nr. 10: Croazier Croazieră Dună Cum orice călătorie în Banatul Montan e o mică aventură, vă propunem un ultim traseu turistic, o croazieră pe Dunăre în care, timp de 8-10 ore, veţi trăi relaxarea totală printr-o stare de visare pe care fluviul o dăruieşte celor care vin să-l vadă cum curge liniştit „cu netezime de oglindă.” Când vei veni pe Clisură pentru prima oară, îţi va fi greu să crezi că există o asemenea frumuseţe, unică în întreaga Europă. De-a lungul ei se înşiră locuri încântătoare de care îţi vei aminti mai târziu ca de o trecere printr-o „Arcadie ă M., 1912]. Odată ce ai văzut acest ţinut, nu-l vei mai uita niciodată şi bănăţeană.” [Meil [Meilă vei avea mereu nostalgia bucuriei de odinioară. ării Pentru o croazieră cu vaporul pe Clisura Dun Dună rii, este necesar să se ajungă în ă, în partea sudică a oraşului, trecând prin zona urbană numită oraşul Moldova Nou Nouă
Oraşul Nou. Apoi se intră în portul „Moldova Veche”, construit pe locul unde a fost vechea Mudava dacică. Aici, pe timpul romanilor s-a ridicat un castru, iar în evul mediu, o cetate. Primul teritoriu ocupat de romani şi ultimul părăsit de ei a fost Clisura. ă a fost înfiinţată în secolul al XVII-lea de către tăietorii de păduri şi Moldova Nou Nouă minerii veniţi din Oltenia, care şi-au ridicat casele în lungul văii Boşneagului, până la ieşirea în lunca Dunării. Dar nu mai departe, căci începea pământul arabil, aflat în proprietatea stăpânilor exploatării miniere, care în timp au fost: mai întâi, StEG-ul şi UDR-ul
împăratul de la Viena
mai târziu. Până în anul 1989, Moldova Nouă
a fost un
important centru minier de neferoase, iar astăzi este un oraş - port la Dunăre. În portul din Moldova Veche se ajunge din Culmea Pojejenei coborând în ă. De localitatea Pojejena, unde s-a deschis cel mai nou Complex Turistic de pe Clisur Clisură şti, aici, prin Măce ceş
se ajunge în Moldova Veche Veche, sat cu aspect mediteranean, cu
străzi înguste şi case cu frontul spre stradă, lipite una de alta şi cu viţa de vie care creşte pe zidurile caselor, fără să fie nevoie de a o îngropa în timpul iernii. La Moldova Veche este cel mai vestit vin din Clisură, numit de localnici „Frunza de tei” şi anual se organizează sărbătoarea locală Ceaunul de aur.
Ceaunul de aur Veni Veniţţi în Banatul Montan, De dragul experien experienţţei ! www.banatul-montan.ro FACEBOOK: BANATUL MONTAN - Ghidul tau turistic!
Banatul Montan GHID TURISTIC Autor :Prof.univ.dr. GHEORGHE POPOVICI
Este o manifestare culinar-cultural-sportivă, a cărei primă ediţie datează din anul 2002. Ea este organizată la începutul lunii august de sârbii din Clisura Dunării, în localitatea Moldova Veche, fiind finanţată de Uniunea Sârbilor din România. Manifestarea are trei momente: Concursul de pescuit sportiv în Dunăre, întregit şi cu alte jocuri 1. 1.Concursul sportive, cum sunt: fotbal, şah, tenis de masă ş.a. Momentul culinar prin care se poate vedea măiestria concurenţilor în 2. 2.Momentul prepararea ciorbei de peşte în cazane mari, după reţete proprii. Pentru toţi turiştii se oferă un castron de ciorbă de peşte, un peşte prăjit şi un pahar de vin roşu; Momentul cultural încheie 3. 3.Momentul
manifestarea şi cuprinde un spectacol de
folclor al formaţiilor cultural-artistice ale etniilor din Banat şi din Serbia, un concurs de Miss Clisura Dunării şi o tombolă care are ca premiu principal un peşte mare de 10 kg. La manifestare, turiştii vor putea să cunoască oamenii, portul şi folclorul din Clisura Dunării, să deguste preparatele din peşte specifice zonei şi chiar să participe mod direct, în calitate de concurenţi, la concursurile organizate. La aproape 3 km de Moldova Veche, pe Valea Mare, se poate vizita o nouă ă „Valea Mare ”. rezervaţie din Parcul Natural Porţile de Fier: Rezerva Rezervaţţia Natural Naturală Mare” Este o rezervaţie botanică şi forestieră cu păduri de frasin, stejar şi fag în amestec cu carpen. La adăpost de masele de aer reci, ea este o oază de vegetaţie ă mediteraneană şi singurul loc din România unde creşte în aer liber iedera alb albă
(Daphne laureola), un arbust de până la un metru, cu frunzele tari şi mari. Caracteristice iederii albe sunt frunzele ei grase, acoperite cu un strat de ceară, dispuse în buchete pe ramuri, care rămân verzi şi în timpul iernii. Ea face fructe de forma unor „bobiţe” negre. Pe lângă iedera albă, în rezervaţie se găsesc şi alte plante rare ca: ghimpele sau măciuca ciobanului, mojdeanul, paltinul de munte, scumpia, liliacul sălbatic, teiul alb, cărpiniţa şi bujorul bănăţean. Odată ajunşi în portul Moldova Veche (km 1048 fluvial), veţi auzi cea mai frumoasă creaţie populară a satelor sârbeşti, Dunave, Dunave (Dunăre, Dunăre), ca un dialog imaginar cu fluviul al clisurenilor:
Veni Veniţţi în Banatul Montan, De dragul experien experienţţei ! www.banatul-montan.ro FACEBOOK: BANATUL MONTAN - Ghidul tau turistic!
Banatul Montan GHID TURISTIC Autor :Prof.univ.dr. GHEORGHE POPOVICI
Dunave, Dunave,
Dunăre, Dunăre,
u tebe telo moje ostade.
în tine trupul meu s-a scăldat.
Dunave, Dunave,
Dunăre, Dunăre,
kraj tebe mi srce ostade.
la tine inima mea a rămas.
Vaporul îşi începe drumul prin Clisura Dunării, ocolind insula de smarald ării „Ostrovul Dun Dună rii”” din mijlocul fluviului, încărcată din belşug cu sălcii, dar îngrijită ca o breb grădină suspendată. Este rezervaţia naturală unde a trăit ultimul exemplar de „breb breb”, un animal înrudit cu castorul, având însă o coadă lată, puternică şi dinţi ascuţiţi, proeminenţi. Aceste animale trăiau în adăposturi din crengi construite în albia fluviului. Chiar în mijlocul insulei se poate vedea un deal (o „huncă”) ce se ridică cu
50 m
deasupra de nivelul Dunării şi din vârful căruia se deschid privelişti de neuitat atât în sus, cât şi-n jos, pe fluviu.
În sus, spre nord-vest,
se vede intrarea Dunării în ţară, iar în
jos, spre sud-est, se iveşte Clisura Dunării, având de strajă cele două cetăţi care stau faţă în faţă, cetatea Golubać, pe malul sârbesc, şi Sf. Ladislau, pe malul românesc. În acest loc, Dunărea are lăţimea de 5 km, cea mai mare de pe defileu şi tot aici, în dreptul Varadului, vânturile bat cel mai tare. Dovadă sunt eolienele de pe dealurile din apropiere. Doar praful de „steril” din apropiere poluează uneori zona. La câteva sute de metri mai la vale, pe malul stâng, este localitatea Coronini Coronini, care, în perioada 1965-1995, s-a numit Pescari, după îndeletnicirea principală a locuitorilor, pescuitul, prin care peştele de Dunăre ajungea ca dar pe masa bogaţilor. Satul s-a reînnoit în vremea „embargoului”, însă, după perioada de glorie din anii ‘90, localnicii s-au văzut nevoiţi să revină la muncile tradiţionale pentru câştigarea existenţei: cultivarea pământului şi pescuitul. Denumirea localităţii aminteşte de contele de Coronini-Cronberg, fost guvernator al Banatului Timişan şi al Voivodinei sârbeşti, în perioada 1851-1859. După Coronini, la km 1040 fluvial,
răsare din apele Dunării
stânca Babacaia
cu „frumuseţea ei de piatră” şi legendele sale. St ânca Babacaia – înainte de construirea lacului de acumulare „Porţile de Fier” – Stâ Babacaia– era „un sol trimis” al numeroaselor stânci care
sfâşiau de aici în aval pânza liniştită a
Dunării în mii de valuri ale căror creste spumoase şi dantelate te înfricoşau. Aici erau vămuite vasele care treceau prin defileu şi tot aici, când bate cu putere vântul Coşava,
Veni Veniţţi în Banatul Montan, De dragul experien experienţţei ! www.banatul-montan.ro FACEBOOK: BANATUL MONTAN - Ghidul tau turistic!
Banatul Montan GHID TURISTIC Autor :Prof.univ.dr. GHEORGHE POPOVICI
se aude ca un vaiet plânsul fetei cadâne la braţele prinţului creştin, sculptaţi de natură în „stânca tatălui”. De-o parte şi de alta a Dunării se văd două cetăţi, pe malul românesc sunt ruinele cetăţii Sf. Ladislau, cu turnul său numit Cula de la Coronini, iar pe cel ć (Cetatea Porumbeilor), al cărei profil dantelat se înalţă zvelt sârbesc Cetatea Goluba Golubać în vârful stâncii de calcar. Astăzi, porumbelul a devenit simbolul oraşului sârbesc ć de lângă cetate..Legendele locului şi atât de frumoasele imagini dunărene din Goluba Golubać jurul stâncii Babacaia îi vor inspira nu numai pe artişti şi scriitori, ci şi pe călători, pentru a simţi şi a trăi ca şi prozatorul bănăţean, Mircea Cavadia, mereu „cu Dunărea în inimă”. Chiar şi în zilele ceţoase, când Stânca Babacai apare şi dispare printre norii alungaţi de vânt în lungul Dunării, veţi avea senzaţia că totul pare înconjurat de o atmosferă nepământeană. şiţa, Iar în miez de vară, în nopţile fără nori, aici, de la Casa de Turism UEM Re Reş puteţi privi stele căzătoare, care cad de pe bolta înstelată spre sora ei geamănă oglindită în apă, asemenea unor „aripi frânte” în amintirea tinerilor care şi-au pierdut viaţa pe Clisura Dunării cu gândul la libertate. După credinţa populară a clisurenilor, odată cu steaua care cade se stinge un om. De aceea, când se arată luna, priviţi
spre
calea magică de lumină ce se aşterne pe luciul apei până sub astrul nopţii. Veţi vedea că lumina coborâtă din cer se înfrăţeşte cu cea reflectată de ape şi, în noaptea tăcută, va fi lumină ca ziua. Este clipa în care veţi căuta răspunsul la întrebarea:
De ce când mor oamenii, cad stele căzătoare, şi apar stele căzătoare, ca să moară oameni ? Spre zori, pe firele de iarbă de la marginea apei, apar mărgăritare de rouă, lacrimile nopţii ce se sfârşeşte şi ale mamelor după copiii lor plecaţi în lume.
„De la Coronini în jos, în dreapta şi în stânga, munţii se îngrămădesc tot mai mult asupra Dunării, o silesc să-şi îngusteze albia, iar când ploile sau dezgheţul îi umflă undele, fluviul se năpusteşte asupra malului stâncos, să-l sape şi să-l dărâme mereu şi mereu.” [Bizerea M., 1971]. Este îngustarea Coronini-Alibeg, unde malurile Dunării se apropie la mai puţin de 500 m, pereţii sunt abrupţi şi înalţi de peste 100 m, alcătuiţi de calcare jurasice şi cretacice, iar adâncimea apei este de peste 35 m deasupra marmitelor de pe fund.
Veni Veniţţi în Banatul Montan, De dragul experien experienţţei ! www.banatul-montan.ro FACEBOOK: BANATUL MONTAN - Ghidul tau turistic!
Banatul Montan GHID TURISTIC Autor :Prof.univ.dr. GHEORGHE POPOVICI
ÂNCA BABACAIA 6. ST STÂ Ă MĂRTURIE ŞI LEGEND LEGENDĂ
Simbolul turismului din Clisura Dunării
Veni Veniţţi în Banatul Montan, De dragul experien experienţţei ! www.banatul-montan.ro FACEBOOK: BANATUL MONTAN - Ghidul tau turistic!
Banatul Montan GHID TURISTIC Autor :Prof.univ.dr. GHEORGHE POPOVICI
ÂNCA TAT ĂLUI „ST STÂ TATĂ LUI””
„Degetul uriaşului” ridicat deasupra apei la 7 metri
Pinten de calcar, bărci pe apă şi apus de soare
Veni Veniţţi în Banatul Montan, De dragul experien experienţţei ! www.banatul-montan.ro FACEBOOK: BANATUL MONTAN - Ghidul tau turistic!
Banatul Montan GHID TURISTIC Autor :Prof.univ.dr. GHEORGHE POPOVICI
CETATEA GOLUBA Ć GOLUBAĆ
Cetatea porumbeilor cu 8 turnuri crenelate legate prin ziduri
Privirea de la distanţă a cetăţii „cu Dunărea în inimă”
Veni Veniţţi în Banatul Montan, De dragul experien experienţţei ! www.banatul-montan.ro FACEBOOK: BANATUL MONTAN - Ghidul tau turistic!
Banatul Montan GHID TURISTIC Autor :Prof.univ.dr. GHEORGHE POPOVICI
CETATEA SF. LADISLAU
Cula cetăţii medievale de la Coronini
Veni Veniţţi în Banatul Montan, De dragul experien experienţţei ! www.banatul-montan.ro FACEBOOK: BANATUL MONTAN - Ghidul tau turistic!
Banatul Montan GHID TURISTIC Autor :Prof.univ.dr. GHEORGHE POPOVICI
Pe malul drept al Dunării, drumul sârbesc urmează vechiul drum roman, mărturie fiind cariera de la malul fluviului. Pe malul stâng al Dunării, noul drum Moldova Nouă – Orşova se suprapune în mare peste drumul „Széchenyi” dintre Orşova – Baziaş, început de la Orşova în anul 1834, fiind terminat în 1837 până la Cazane; după alţi doi ani (1839) s-a ajuns la Coronini-Alibeg şi s-a finalizat până la Baziaş în anul 1848. Lângă drum se vede şi astăzi o placă fixată pe vremea împăratului Franz Josef, amintind de drumul lui Stefan Széchenyi şi Gabor Baross. Până nu demult, drumul de pe malul românesc avea o altă înfăţişare. El şerpuia de-a lungul Dunării pe sub pereţii înalţi de calcar, în curbe strânse şi primejdioase. În curbele îndoite în ac de păr, trăsurile şi apoi maşinile se vedeau numai în oglindă, iar balustrada era construită din mici arcade în succesiune, care separau drumul de malul abrupt. Stau mărturie şi astăzi fotografiile cu oameni în trăsuri care se plimbau prin aceste locuri fermecate. În stâncile de calcar se deschid numeroase peşteri. Una dintre cele mai pitoreşti ă” e peştera „Gaura cu musc muscă” ă”,, aflată lângă şosea, la 20 m deasupra
şi uşor accesibile
unui izvor de la km 1039 fluvial. Legenda spune că aici au sălăşuit roiurile de „muscă golumbacă” născută din capul balaurului omorât pe valea Cernei de Iovan Iorgovan, care s-a rostogolit până aici aproape de strâmtoarea Alibeg-Coronini. Peştera are o lungime de 254 m şi la intrare este luminată de către o mare fereastră naturală orientată către Dunăre. Tot în apropiere, la 3 km în aval de peştera „Gaura cu muscă”, pe versantul ”, declarată dunărean, la 80 m deasupra apei, se află peştera „Gaura Chindiei Chindiei” rezervaţie arheologică, aici fiind descoperite 425 de desene de artă rupestră din preistorie, dar şi urme de locuire din perioada dacică. Pe pereţii din stâncă, artişti necunoscuţi au pictat păsări, flori şi alte însemne folosind pigmenţi naturali şi argile colorate din împrejurimi. „Soarele de argilă” colorat în roşu este unul din desenele cele mai vechi, fiind realizat cu 6500 de ani înainte de naşterea lui Iisus Hristos. Este o dovadă a unui început de estetică primitivă, într-un anumit ritual în care cele mai multe picturi sunt pe pereţii de est şi de nord ai peşterii, care către seară
sunt luminaţi de ultimele raze ale
soarelui dinainte de a apune, la „chindie”, cum se spune în grai popular, de unde vine şi denumirea peşterii.
Veni Veniţţi în Banatul Montan, De dragul experien experienţţei ! www.banatul-montan.ro FACEBOOK: BANATUL MONTAN - Ghidul tau turistic!
Banatul Montan GHID TURISTIC Autor :Prof.univ.dr. GHEORGHE POPOVICI
ării „Fe Feţţele Dun Dună rii”” este o altă rezervaţie naturală din strâmtoare, unde pe abruptul ânc ă (campanula crassipes), o adevărată calcaros cresc în tufe bogate clopo clopoţţeii de st stâ ncă desfătare pentru ochi prin coloritul albastru-violaceu al florilor lor.
cataracta Stenca După ce se iese din „chinga” de calcar de la „cataracta Stenca”, Dunărea se lăţeşte şi apare urma primul „cazan” în care pânza apei ia o formă rotundă, iar valurile se rotesc şi dau senzaţia că clocotesc întocmai ca apa într-un cazan.
Croaziera continuă şi, de pe vapor, pe malul românesc se vede pensiunea „Şumiţa” de la Liborajdea Liborajdea, iar pe malul sârbesc se vede localitatea Brnijica Brnijica. Curgând aproape paralel cu râul Liborajdea, la un kilometru în aval ajunge la Dunăre râul Cru şovi Cruş oviţţa. Se ajunge în Depresiunea Sichevi Sicheviţţa - Liubcova Liubcova, unde pe dreapta sunt urmele Villei rustica romane din secolul al III-lea,, lângă pensiunea „Căuniţa”.
În drept
şte se poate vedea cum se desprinde din şoseaua principală DN57 cu podul Păzări riş drumul DJ 571A care trece prin satul Gornea, unde se poate vizita
Muzeul sătesc
„Ion Dragomir Dragomir”” de arheologie şi etnografie, cu piese unicat, şi prin comuna ă şi Sichevi Sicheviţţa formată din 19 de sate şi cunoscută prin Ansamblul de mori cu ciutur ciutură butoni butoni. Apoi drumul continuă pe Valea Cameniţei spre Gârnic şi Padina Matei Matei.
Privind în depărtare, de pe vapor se poate vedea hotarul care desparte Mun Munţţii ăjului, de-a lungul răului Cameniţa, care măsoară 13 km de la Locvei de Mun Munţţii Alm Almă izvoare până la vărsarea în Dunăre, la podul Păzărişte. Lăsând în stânga localitatea Liubcova Liubcova, iar pe dreapta localitatea Dobra Dobra, se trece prin dreptul
localităţii Berzasca Berzasca, aşezată la km 1018 fluvial şi unde se va
construi cel mai nou şi inedit Sat lacustru de pe Clisura Dunării. De la Berzasca în aval, pe o lungime de 18 km, până la Greben Greben, valea Dunării are o nouă îngustare. În Drencova ăţ ii Drencova, la km 1015, se pot vedea răsărind din apele fluviului ruinele cet cetăţ ăţii cataracta Cozla Drencova, după care apare „cataracta Cozla”. De la hotarul judeţului Caraş-Severin ării cu judeţul Mehedinţi, convenţional, începe Clisura de Jos a Dun Dună rii.
Veni Veniţţi în Banatul Montan, De dragul experien experienţţei ! www.banatul-montan.ro FACEBOOK: BANATUL MONTAN - Ghidul tau turistic!
Banatul Montan GHID TURISTIC Autor :Prof.univ.dr. GHEORGHE POPOVICI
ĂRII 10. CLISURA DE JOS A DUN DUNĂ CATARACTA GREBEN
Jurasic şi cretacic la Greben
Muzeul arheologic „Lepenscki Vir” de pe malul sârbesc
Veni Veniţţi în Banatul Montan, De dragul experien experienţţei ! www.banatul-montan.ro FACEBOOK: BANATUL MONTAN - Ghidul tau turistic!
Banatul Montan GHID TURISTIC Autor :Prof.univ.dr. GHEORGHE POPOVICI
ŢIA FOSILIFER Ă DIN DREPTUL SVINI ŢEI REZERVA REZERVAŢ FOSILIFERĂ SVINIŢ
Panorama rocilor multicolore ale pintenul Greben
Silueta elegantă a viaductelor de pe malul sârbesc
Veni Veniţţi în Banatul Montan, De dragul experien experienţţei ! www.banatul-montan.ro FACEBOOK: BANATUL MONTAN - Ghidul tau turistic!
Banatul Montan GHID TURISTIC Autor :Prof.univ.dr. GHEORGHE POPOVICI
ĂTOAREA SMOCHINULUI DE LA SVINI ŢA SĂRB RBĂ SVINIŢ
Livezi de smochini
Sviniţa nouă
Veni Veniţţi în Banatul Montan, De dragul experien experienţţei ! www.banatul-montan.ro FACEBOOK: BANATUL MONTAN - Ghidul tau turistic!
Banatul Montan GHID TURISTIC Autor :Prof.univ.dr. GHEORGHE POPOVICI
CETATEA TRICULE
Vedere de pe mal
Vedere de pe apă
Veni Veniţţi în Banatul Montan, De dragul experien experienţţei ! www.banatul-montan.ro FACEBOOK: BANATUL MONTAN - Ghidul tau turistic!
Banatul Montan GHID TURISTIC Autor :Prof.univ.dr. GHEORGHE POPOVICI
ŞEVI ŢA DEPRESIUNEA GREBEN - PLAVI PLAVIŞ EVIŢ
Pitorescul localităţilor de pe malurile Dunării
În punctul cel mai sudic al Banatului:
V-ul de la Iu Iuţţi
Veni Veniţţi în Banatul Montan, De dragul experien experienţţei ! www.banatul-montan.ro FACEBOOK: BANATUL MONTAN - Ghidul tau turistic!
Banatul Montan GHID TURISTIC Autor :Prof.univ.dr. GHEORGHE POPOVICI
Ă SPLENDOARE ÎN AP APĂ
Intrarea în Cazanele Mari
Intrarea în Cazanele Mici
Veni Veniţţi în Banatul Montan, De dragul experien experienţţei ! www.banatul-montan.ro FACEBOOK: BANATUL MONTAN - Ghidul tau turistic!
Banatul Montan GHID TURISTIC Autor :Prof.univ.dr. GHEORGHE POPOVICI
DE LA CATARACTE LA CAZANE
Umbra muntelui în Cazanele Mari
Peştera Ponicova
Veni Veniţţi în Banatul Montan, De dragul experien experienţţei ! www.banatul-montan.ro FACEBOOK: BANATUL MONTAN - Ghidul tau turistic!
Banatul Montan GHID TURISTIC Autor :Prof.univ.dr. GHEORGHE POPOVICI
FASCINA ŢIE, ISTORIE ŞI BLESTEM FASCINAŢ
Peştera Veterani
Veni Veniţţi în Banatul Montan, De dragul experien experienţţei ! www.banatul-montan.ro FACEBOOK: BANATUL MONTAN - Ghidul tau turistic!
Banatul Montan GHID TURISTIC Autor :Prof.univ.dr. GHEORGHE POPOVICI
ĂRII STEAUA DUN DUNĂ
Pensiune
Relaxare şi…
…odihnă
Veni Veniţţi în Banatul Montan, De dragul experien experienţţei ! www.banatul-montan.ro FACEBOOK: BANATUL MONTAN - Ghidul tau turistic!
Banatul Montan GHID TURISTIC Autor :Prof.univ.dr. GHEORGHE POPOVICI
DRUMUL ROMAN ŞI DRUMUL AUSTRIAC
Tabula Traiana –mărturie a drumului roman de pe malul drept al Dunării
Placheta Széchenyi – mărturie a drumului austriac de pe malul stâng al Dunării
Veni Veniţţi în Banatul Montan, De dragul experien experienţţei ! www.banatul-montan.ro FACEBOOK: BANATUL MONTAN - Ghidul tau turistic!
Banatul Montan GHID TURISTIC Autor :Prof.univ.dr. GHEORGHE POPOVICI
GOLFUL MRACONIA
Mănăstirea Mraconia – vedere de pe apă
Statuia lui Decebal – vedere de pe mal
Veni Veniţţi în Banatul Montan, De dragul experien experienţţei ! www.banatul-montan.ro FACEBOOK: BANATUL MONTAN - Ghidul tau turistic!
Banatul Montan GHID TURISTIC Autor :Prof.univ.dr. GHEORGHE POPOVICI
ŞOVA GOLFUL OR ORŞ
Insula Orşovei
Amfiteatrul Orşovei
Veni Veniţţi în Banatul Montan, De dragul experien experienţţei ! www.banatul-montan.ro FACEBOOK: BANATUL MONTAN - Ghidul tau turistic!
Banatul Montan GHID TURISTIC Autor :Prof.univ.dr. GHEORGHE POPOVICI
În Clisura de Jos Jos, croaziera pe Dunăre este pe teritoriul judeţului Mehedinţi. Pe malul stâng al îngustării Berzasca –Greben (18 km), de la km 1010 fluvial şcov ăţ ului, un masiv golaş de calcar, cu coastele drepte se înalţă semeţ Piatra Tre Treş covăţ ăţului, tăiate adânc de ape, asemănător ca aspect Detunatelor. Din muntele Treşcovăţ, care domină peisajul cu cei 800 m ai săi,
ă, se desprind trei spinări de stâncă:: Piatra lung lungă
ă şi Piatra neagr ă. Popular ele se numesc „Bivolii ”, deoarece seamănă cu Piatra alb albă neagră Bivolii” nişte spinări de bivoli care se odihnesc în apă. Cele trei stânci se pot vedea doar când apele Dunării sunt scăzute. Pe malul opus se remarcă silueta elegantă a unui
viaduct. Peste pod trece
drumul în stâncă din Serbia într-o anumită simetrie cu cel din România. Lângă Dunăre, tot în Serbia, la km 1005 fluvial, se află un cunoscut muzeu de arheologie unde, printre Lepenski Vir ” (Vârtejul lui altele, sunt statuete vechi de 8000 de ani. În acest loc numit „Lepenski Vir” Lepen) sunt dăltuite în stâncă cele două tabule, Tabula lui Tiberiu (33-34 d. Hr.), care a construit drumul roman de la Belgrad până la râul Porec, şi Tabula lui Domi Domiţţian (75-80 d.Hr.), în timpul căruia drumul roman s-a consolidat. Continuând drumul cu vaporul, la km 1001 fluvial, pe malul drept, se poate Cataracta Greben vedea ridicându-se în faţă „Cataracta Greben”, care aproape că se aşază în calea Dunării şi îngustează albia fluviului până la 400-500 m. Aici, adâncimea apei este de peste 50m. Stânca Greben impresionează prin panorama rocilor jurasice şi cretacice într-o stratificare multicoloră: roşu, cenuşiu, negru, galben, roz, albăstrui. Pe impresionantul pinten de stâncă se văd încreţiturile care în urma frământărilor scoarţei ă din apropierea au dat naştere Munţilor Carpaţi. Tot aici, este Rezerva Rezervaţţia fosilifer fosiliferă localităţii Sviniţa pentru jurasicul românesc. Înainte de construirea barajului Porţile de Fier, în dreptul cataractei Greben era cel mai periculos loc pentru navigaţie din tot defileul. Din cauza pragurilor de stâncă, în anul 1890, au început lucrările de regularizare a cursului apei. În amonte s-a construit un dig de 3,5 km, iar în aval a fost necesar să se construiască
un canal săpat în stânci şi un dig de 6,2 km prin mijlocul
albiei, care mergea paralel cu ţărmul drept al Dunării. Pe canal, navele erau trase de pe mal cu animale de tracţiune şi apoi cu vase cu abur prin operaţiunea numită „halaj” care astăzi nu se mai practică. Inaugurarea canalului Šip s-a făcut cu mare fast în 1896. La vale de Greben, când apa scapă dintre stânci, albia se lăţeşte deodată la
Veni Veniţţi în Banatul Montan, De dragul experien experienţţei ! www.banatul-montan.ro FACEBOOK: BANATUL MONTAN - Ghidul tau turistic!
Banatul Montan GHID TURISTIC Autor :Prof.univ.dr. GHEORGHE POPOVICI
aproape 2,5 km, având aspectul unui lac liniştit. Pe malul românesc e localitatea Svini Sviniţţa, după care se văd ruinele vechii cetăţii ć şi „Tricule Tricule”” (Tri-kule = Trei turnuri), iar pe malul sârbesc se văd ruinele cetăţii Pore Poreć ăć oraşul Milanov Milanovăć ăć. În Munţii Almăjului apare printre cleanţuri Pinul Negru de Banat Banat, arbolele simbol al pădurilor bănăţene întâlnit îndeosebi pe Domogled şi Valea Cernei, lângă Băile Herculane.
În aval de oraşul Milanovăć se văd casele localităţii Golubinje Golubinje,
o frumoasă aşezare de la poalele munţilor Miroc. Când vaporul ajunge la Iu Iuţţi, Dunărea face un mare cot spre răsărit şi formează astfel vârful unei uriaşe litere „V”, desenată între cataracta Cozla şi Cazane. La Iuţi (km 989 fluvial) este punctul cel mai sudic al Banatului, unde se termină cataractele şi încep Cazanele, partea cea mai îngustă şi cea mai spectaculoasă a Dunării. În drumul său spre Cazane, Dunărea trece prin depresiunea Greben-Plviseviţa, unde este
maiestuoasă şi liniştită. Impresia de zbucium din porţiunea cataractelor
dispare, aducând linişte fluviului învingător în lupta cu stânca muntelui. În apropiere de pârâul Tisovi Tisoviţţa, la km 980 fluvial, trecem prin dreptul ultimei localităţi cehe de pe Clisura Dunării, Eibenthal. De la Coronini la Berzasca sunt ânta Elena, Gârnic, Ravensca şi Big ăr, unde în perioada 1823-1829 s-au localităţile Sf Sfâ Bigă aşezat cehii aduşi din Boemia de baronul Iosif Magyary, antreprenor de păduri în acele vremuri. Colonizarea cehilor în Banat s-a mai făcut
la Şumi umiţţa, în Ţara Almăjului, şi la
Ogradena Ogradena, această ultimă localitate dunăreană fiind contopită cu Eşelniţa, în urma strămutării prin construirea lacului de acumulare Porţile de Fier. La Cazanele Mari (3,8 km), între km 973,8 şi km 970, Dunărea trece măreaţă şi uriaşă prin albia îngustă mărginită de pereţii abrupţi la 900 şi adâncă până la 80 m. ânca Până nu demult, la poarta Cazanelor Mari, în mijlocul apei se ridica St Stâ ânca Babacaia, care îngreuna navigaţia, mai ales pe timp Calinic Calinic, asemănătoare cu St Stâ de iarnă. Lacul de acumulare a inundat stânca, câteva peşteri din Munţii Ciucaru Mare (318 m) şi drumul roman din Munţii Veliki Strbak (768 m) de pe malul sârbesc. Fără a vă înfiora de stâncile din adâncurile fluviului, priviţi cu bucurie la munţii din dimprejurul apei şi veţi simţi cum natura îl cucereşte pe călător cu o putere irezistibilă. Căutaţi în stânca Ciucarului Mare intrarea prin apă în Peştera Ponicova, vestită prin mulţimea liliecilor care se adăpostesc în ea, de unde şi numele Peştera Liliecilor. La peşteră se poate ajunge fie pe uscat prin munte, fie pe apă cu barca. Dinspre apă,
Veni Veniţţi în Banatul Montan, De dragul experien experienţţei ! www.banatul-montan.ro FACEBOOK: BANATUL MONTAN - Ghidul tau turistic!
Banatul Montan GHID TURISTIC Autor :Prof.univ.dr. GHEORGHE POPOVICI
intrarea apare ca o despicătură neagră oblică, înclinată spre dreapta. ştera Ponicova Pe Peş
este cea mai mare din tot defileul Dunării, lungimea totală a
galeriilor fiind de peste 1,6 km. Între cele două intrări, de pe drumul naţional DN 57 sau din apă, pârâul a săpat în calcar „Galeria Ponicova”. De aici, prin „Galeria Scării” se ajunge în „Sala Mare”, iar prin „Galeria Concreţiunilor”, în „Sala Coloanelor”. La intrarea dinspre munte în Peştera Ponicova, pârâul cu acelaşi nume a creat nişte chei scurte şi sălbatice şi un pod natural lung de 25 m şi înalt de aproape 8 m. În acest labirint subpământean veţi vedea stalactite şi stalagmite unice, domuri scânteietoare, coloane drepte ca lumânarea sau răsucite în spirală, podea de calcit alb ca neaua, movile de guano provenite de la coloniile de lilieci, fragmente de ceramică neolitică şi oase de urs şi de hienă de cavernă. Peştera poate fi vizitată numai cu un ghid speolog. ştera Veterani La o distanţă de 500 m mai jos, se află Pe Peş Veterani, căreia i se mai spune
Peştera Macovăţ
sau, sub numele din antichitate, Peştera Piscabara.
ştera Veterani este prima peşteră cartată din lume (1692), iar astăzi rămâne Pe Peş un izvor de legende, istorii ale locului şi trăiri umane. Intrarea în peşteră este numai din apă pe un ponton din lemn. Cum urcaţi şi intraţi în peşteră veţi fi atraşi de două Laleaua Cazanelor prezenţe. Chiar la gura peşterii veţi vedea „Laleaua Cazanelor”, această minunată ă „Cazanele Dun ării ”, care în fiecare primăvară îmbracă floare din Rezerva Rezervaţţia Natural Naturală Dună rii” muntele în galbenul ei pur şi gingaş. În partea dreaptă de la intrare, se văd „urmele” căutătorilor de comori, aşa cum este şi numele lui „Karol -1992”, un român stabilit în Australia care şi-a pierdut viaţa în 1994, când a revenit în peşteră şi a plonjat cu autoturismul în apele Dunării. Sala peşterii, înaltă de 40 m şi cu baza de 34 m lungime şi 30 m lăţime, a fost folosit de omul primitiv ca adăpost, în urmă cu 12 000 de ani. Apoi, dacii au venit în grotă la sanctuarul lui Zamolxe, pentru a aduce jertfă zeului lor, sacrificând păsări pe altarul dreptunghiular de piatră din centrul peşterii. Mărturie este „fereastra” naturală cu vederea spre Dunăre, la 11 m de podea, prin care în fiecare dimineaţă, aproape jumătate de ceas, altarul din centrul peşterii este luminat de razele soarelui care pătrund şi cad perpendicular. În urmă cu aproape 2000 de ani, grota a fost adâncită de soldaţii lui Traian, îndată după cucerirea Daciei. Romanii aveau o altă credinţă faţă de daci. Ei nu locuiau în peşteră. De aceea, au construit o mică cetate în faţa peşterii, pentru a observa circulaţia pe Dunăre. Mai târziu, în evul mediu, în apropiere peşterii
Veni Veniţţi în Banatul Montan, De dragul experien experienţţei ! www.banatul-montan.ro FACEBOOK: BANATUL MONTAN - Ghidul tau turistic!
Banatul Montan GHID TURISTIC Autor :Prof.univ.dr. GHEORGHE POPOVICI
s-a construit Cetatea Peć, având rolul de a apăra ţinutul. ştera Veterani De Pe Peş
sunt legate două evenimente din istoria grănicerească
bănăţeană. Denumirea peşterii aminteşte de generalul austriac Friedrico Veterani, comandantul oştirii austriece care, peste ruinele cetăţii romane, a pregătit peştera ca fortificaţie pe trei nivele. În faţa peşterii, la 70 m, s-a construit un zid de apărare înalt de 4 m şi gros de 2 m. Apoi, intrarea în grotă a fost consolidată cu pereţi groşi de piatră. Un al treilea nivel a fost amenajarea interiorului peşterii după un prim plan de cartare, cu o cameră, un jgheab de piatră, o fântână şi un punct de observare şi apărare. Grota putea adăposti 700 de ostaşi. Este probabil cel mai vechi plan de peşteră din lume. Cele două lupte crâncene între turci şi austrieci de la Peştera Veterani au avut loc în 1692 şi apoi în 1788. În anul 1692, un ofiţer al lui Veterani, căpitanul d’Arau, cu câteva sute de soldaţi a ţinut piept mai multor mii de turci.
Apoi, în luna august 1788,
pentru a zădărnici navigaţia turcilor pe Dunăre, compania de la Sviniţa, condusă de căpitanul Adam Maovăţ, cu 250 de soldaţi şi 11 tunuri, au luptat împotriva trupelor turceşti aflate sub comanda paşei Mahmed Memis. După ce au rezistat 20 de zile de asalt atât de pe fluviu, cât şi de pe uscat, grănicerii au fost nevoiţi să capituleze. Ostaşii care au fost răpuşi nu au fost aruncaţi la baza muntelui şi nici în apele fluviului. Astăzi, Peştera Veterani este vizitată de turişti, fiind vestită pentru că în ea au fost filmate scene din mai multe filme româneşti (Cum mi-am petrecut sfârşitul lumii ?). După Golful Dubova (1,4 km) se intră în Cazanele Mici (3,6 km). Imaginea Dunării în Cazanele Mici este printre cele mai impresionante din defileu. Înaintea vaporului se vede pe malul stâng Ciucaru Mic, cu înălţimea de 313 m, iar de pe malul drept se ridică muntele Mali Strbać (626 m). Acesta se apleacă deodată spre Dunăre şi strâmtează albia până la 150 m, în cel mai îngust loc al Cazanelor. Aşa a luat naştere legenda conform căreia vestitul haiduc Harambaşa, ca să scape de urmărirea poterilor, se sprijinea în bâtă şi sărea de pe un mal pe altul. Tot aici, apa este cea mai adâncă şi are peste 100 m. De pe vapor se poate privi
Mănăstirea Mraconia Mraconia, în golful cu
Statuia lui Decebal ” - cea mai mare statuie în stâncă din acelaşi nume, precum şi „Statuia Decebal” Europa (40 m). La km 964,5 fluvial, deasupra apei este Tabula lui Traian (103), mărturie în piatră a terminării drumului roman de pe malul drept al Dunării. După puţin şova timp,cursul Dunării iese din munţi, iar înaintea noastră apare oraşul Or Orş ova. În vecinătatea Orşovei a fost insula Ada-Kaleh. Se încheie o călătorie care îl va lega
Veni Veniţţi în Banatul Montan, De dragul experien experienţţei ! www.banatul-montan.ro FACEBOOK: BANATUL MONTAN - Ghidul tau turistic!
Banatul Montan GHID TURISTIC Autor :Prof.univ.dr. GHEORGHE POPOVICI
sufleteşte pe călător de Dunăre ca de o fiinţă apropiată.
Banatul Montan este
destinaţia turistică care te recheamă.
Veni Veniţţi în Banatul Montan, De dragul experien experienţţei ! www.banatul-montan.ro FACEBOOK: BANATUL MONTAN - Ghidul tau turistic!