Banatul Montan GHID TURISTIC Autor :Prof.univ.dr. GHEORGHE POPOVICI
Ă 4. ADA KALEH, INSULA SCUFUNDAT SCUFUNDATĂ
Locul insulei scufundate
Geamina Spre răsărit de Orşova, în dreptul viaductului numit „Ada – Kaleh”, la distanţă de 3,5 km de Golful Orşova, a fost cea mai vestită insulă a României, care din 1971 se află sub apele Dunării, la 40 m adâncime.
Veni Veniţţi în Banatul Montan, De dragul experien experienţţei ! www.banatul-montan.ro FACEBOOK: BANATUL MONTAN - Ghidul tau turistic!
Banatul Montan GHID TURISTIC Autor :Prof.univ.dr. GHEORGHE POPOVICI
Veni Veniţţi în Banatul Montan, De dragul experien experienţţei ! www.banatul-montan.ro FACEBOOK: BANATUL MONTAN - Ghidul tau turistic!
Banatul Montan GHID TURISTIC Autor :Prof.univ.dr. GHEORGHE POPOVICI
A fost odată ca niciodată, dar nu chiar foarte de demult, pe Dunăre în jos, la 3,5 km distanţă de Orşova, cea mai vestită insulă a Banatului şi a României, care din 1969-1971 se află sub apele Dunării, la 40 de metri adâncime:
Insula Ada-Kaleh
). (Insula cetate, în limba turcă). Insula se zărea în mijlocul Dunării, ca un petic de pământ ce ieşea în dreptul kilometrului fluvial 950-952 (faţă de Sulina !) de 1780 m lungime, 450
m lăţime şi o
suprafaţă de 890 000 mp, de pe care „se înălţa misticul minaret al geamiei, în vârful
căruia se observa semiluna arătând ochilor ce se îndreaptă spre ea o mulţime de frumuseţi care au caracter oriental” [Ahmet A., 1937] . Aflată multă vreme la hotarul a trei ţări, România, Austro-Ungaria şi Serbia, insula Ada-Kaleh era un „amestec” al farmecului parfumat al Orientului cu încruntarea zidurilor sub formă de stea a fortăreţei dispuse strategic „ca să joace întocmai ca şi
Gibraltarul, un rol strategic, controlând şi împiedicând, la nevoie,
circulaţia pe apă şi
uscat, separând Orientul de Occident” [Ahmet A., 1937]. Până în ziua nu prea îndepărtată când turiştii vor putea face „scufundări” pe „mica Atlantidă scufundată”, la 40 m adâncime în apele fluviului, din Golful Orşovei privind în aval de pe vapor sau de pe punctul de belvedere al Mănăstirii „Sfânta Ana” se poate privi spre locul unde a fost insula pe Dunăre şi, totodată, se poate visa cum arăta insula şi cum era viaţa pe
singura cetate stelată austriacă de pe pământ românesc şi
locuită de turci. Dacă se circulă cu maşina pe drumul european E70, între Orşova şi Drobeta Turnu-Severin, în dreptul dealului Afilon, de unde Dunărea îşi schimbă direcţia de curgere spre sud-est, se poate opri la viaductul Ada-Kaleh, lângă salcia plângătoare, de unde se poate intui că în urmă cu 40 de ani, în mijlocul Dunării, putea fi admirată insula în toată splendoarea ei: o cetate în formă de stea, pe zidurile căreia răsăriseră copaci, viţă de vie şi case. Insula apare pentru prima dată menţionată într-un document oficial pe 22 februarie 1430, într-un raport al Cavalerilor teutoni către regele Sigismund al Ungariei, ]. în care se menţionează că „pe insula Saan erau 216 oameni” [Ţugui M., 2010 2010].
În timp, insula a fost cunoscută sub mai multe nume. În mitologia greacă, insula
Veni Veniţţi în Banatul Montan, De dragul experien experienţţei ! www.banatul-montan.ro FACEBOOK: BANATUL MONTAN - Ghidul tau turistic!
Banatul Montan GHID TURISTIC Autor :Prof.univ.dr. GHEORGHE POPOVICI
era numită Yernis şi Erythia Erythia, apoi vechii greci i-au spus Continusa Continusa, adică insula măslinilor sălbatici.
Insula a primit şi numele de Poarta de Fier Fier, denumire sub care
este cunoscută porţiunea
Dunării între Orşova şi Drobeta Turnu Severin.
În anul 1716, când austriecii încep zidirea cetăţii în formă de stea, insula apare şova Nou ă. sub numele Carolina Carolina, la care s-a adăugat şi numele Or Orş Nouă În 1885, insula este donată sultanului, iar turcii îi schimbă denumirea în Ada-Kaleh Ada-Kaleh, ceea ce înseamnă „insula cetăţii”, denumire păstrată şi după 1919, când a revenit României. În 1932, insula Ada-Kaleh a devenit
staţiune turistică.
Insula era locuită de o populaţie turcă, în marea ei majoritate, care îşi păstra tradiţiile, limba şi modul oriental de viaţă. Sursa principală de venit era turismul. Bărcile conduse de bărbaţi purtând fesuri roşii transportau vizitatorii de pe malul stâng al Dunării până la debarcaderul construit pe insulă. De la debarcader la poarta principală a cetăţii, era o frumoasă alee de platani. Pe insulă erau trei străzi: una principală, pietruită, care venea de la debarcader până la geamie. Era cea mai mare geamie din România. Celelalte două străzi erau: una spre malul sârbesc, iar cealaltă spre malul românesc. Dincolo de străzi se întindea digul umbrit de castani sălbatici şi prevăzut cu numeroase bănci de lemn. Era locul de promenadă al insularilor, în timpul verii, de la asfinţit până noaptea târziu. Turiştii vizitau câteva ore insula, luau masa la restaurantul de la debarcader şi, pentru că nu erau locuri de cazare, plecau spre seară. Locuitorii de la Ada-Kaleh se conduceau după un statut propriu, cu unele interdicţii pentru turişti, dintre care se poate aminti doar aceea că pe insulă niciun străin nu avea dreptul să poposească peste noapte. Îţi era răpit astfel dreptul de a prinde farmecul
„nopţilor albe de la
Ada-Kaleh”. Pentru a întări afirmaţia este de ajuns să amintim frumoasa legendă a celor doi tineri Ada şi Kaleh, el creştin, ea musulmană,
a căror dragoste, pe care ei o
considerau nemuritoare, le-a fost oprită de literele Coranului şi de prejudecăţile sfatului bătrânilor turci de pe insulă. Legenda spune că tinerii au fost ucişi când doreau să fugă într-o noapte de pe insulă şi să-şi unească viaţa în focul dragostei pe care o credeau veşnică şi de neînvins.
Veni Veniţţi în Banatul Montan, De dragul experien experienţţei ! www.banatul-montan.ro FACEBOOK: BANATUL MONTAN - Ghidul tau turistic!
Banatul Montan GHID TURISTIC Autor :Prof.univ.dr. GHEORGHE POPOVICI
Ca mărturie a iubirii fără margini a celor doi tineri, numele Ada-Kaleh, unit din cele două nume, a fost dăruit insulei:
„Ada-Kaleh, Ada-Kaleh Pe-al tău pământ vrăjit Ce minunat a-nflorit iubirea Floare de cais Ada-Kaleh, Ada-Kaleh Tu creşti iubirea mea din vis.” Ştefan T., 1965 [Ş 1965] În cetate, vechiul stabiliment al administraţiei militare austriece a devenit moschee cu minaret zvelt. La intrarea în moschee se găsea specificul vas cu apă pentru spălarea picioarelor. În interior, oricărui turist îi atrăgea atenţia contrastul izbitor dintre simplitatea pereţilor, ornaţi cu texte din Coran şi frumuseţea ameţitoare a covorului persan, care te impresiona atât prin mărime (480 kg la dimensiunile 15x9 m), cât şi prin colorit, în întregime cusut cu mâna. Covorul a fost
dăruit de Abdul Hamid al
II-lea pentru turcii de pe insulă şi a ajuns după inundarea insulei la moscheea din Constanţa. Alături de clădirea în care s-a amenajat moscheea s-a construit, asemenea unei suliţe ce se înalţă spre cer, geamina, în care muezinul se urca şi, cu un strigăt specific, chema credincioşii la rugăciune:
„Mare e Alah ! Veniţi, grăbiţi la darul lui, la
mântuire !” Se mai spune că Miskin Baba, sfântul de pe insula Ada-Kaleh care avea darul să vindece toate bolile, predica mereu: „În Raiu nu poate fi altfel decât ca pe
Ada-Kaleh paradisu’ !” Pe strada principală, de-o parte şi de alta, erau prăvăliile
„Musulmana”,
cu tot felul de dulceţuri şi bunătăţi: dulceaţă de smochine şi de trandafiri, şerbet de trandafiri, baclavale, halviţă cu nuci, marmeladă de fructe şi plăcinte de casă,
precum
şi rahatul turcesc „Lokum” de la duceanul (mic magazin) „Favorita sultanului”. În centru erau cafenele unde se putea bea mirifica şi aromata cafea la nisip, preparată în ibric de aramă. Mergând prin insulă se simţea mirosul de tutun al ţigărilor de foi de la fabrica de ţigări „Ada-Kaleh”. Toţi fumau cu narghileaua. Niciunde nu era mai bună lipia ruptă-n patru cu brânză telemea şi ceaiul dulce de lămâie ca pe insula Ada-Kaleh. Nu lipsea nici braga, o băutură răcoritoare uşor acidulată şi dulceagă preparată
Veni Veniţţi în Banatul Montan, De dragul experien experienţţei ! www.banatul-montan.ro FACEBOOK: BANATUL MONTAN - Ghidul tau turistic!
Banatul Montan GHID TURISTIC Autor :Prof.univ.dr. GHEORGHE POPOVICI
din tărâţele de cereale, care se servea obligatoriu răcită. Insula avea o climă dulce: vara era răcoare şi iarna cald. Copacii şi plantele de pe Ada-Kaleh erau de origine mediteraneană aduse de om, dar rezistente de minune pe insulă: smochini, castani buni, nuci, caişi, migdali, tufe de trandafiri, de dalii, de liliac, de măceşi şi de leandri, mai rar chiparoşi. Pe zidurile cetăţii erau ramuri dese de curpeni şi viţă de vie. Locuitorii insulei erau pescari, comercianţi sau barcagii. Casele lor aveau băi cu cazane de aramă şi un cerdac în faţă, unde aceştia stăteau vara în jurul unei măsuţe rotunde cu trei picioare. Femeile purtau tradiţionalele veşminte de culoare neagră, iar bărbaţii aveau pe cap turbane sau fesuri roşii. Era o bună prietenie între toţi locuitorii insulei şi nu se încuiau uşile la case. Printre insulari era o anecdotă prin care îşi ziceau în glumă că sunt din „colţul
de rai în care cântă cocoşul de se aude în patru ţări”. Insula a fost vizitată de regii României,
Carol al II-lea şi Mihai I. Tot aici, Maria
Rosetti i-a eliberat pe conducătorii Revoluţiei Române de la 1848, iar în 1849 şi-a găsit scăparea Lajos Kossuth, conducătorul Revoluţiei Maghiare. În 1931, Regele Carol al II-lea le-a acordat insularilor anumite facilităţi comerciale privind scutirea de taxe unice în România. De aceste privilegii regale a profitat Ali Kadri, acţionarul principal al societăţii „Musulmana”, care a devenit cel mai bogat om de pe insula Ada-Kaleh. Destinul insulei Ada-Kaleh este unul al sacrificiului locuitorilor în numele progresului tehnic şi industrial. Între 1964 şi 1971, România în colaborare cu fosta Yugoslavie (astăzi, Serbia) a construit hidrocentrala Porţile de Fier. Din 1969, barajul hidrocentralei a fost închis, iar insula a dispărut treptat sub apele lacului de acumulare Porţile de Fier. Locuitorii turci au fost strămutaţi la Drobeta Turnu-Severin, alţii au plecat la Orşova, Timişoara, Constanţa sau chiar în Turcia. În total, erau 168 de case şi 680 de locuitori înainte de strămutare. Fiecare şi-a ales noul loc unde să trăiască, însă toţi au spus şi spun că nicăieri nu au mai întâlnit tihna de pe insulă. Insula Ada-Kaleh a fost un dar al Dunării către oamenii acestor locuri. Odată cu plecarea locuitorilor turci a dispărut şi aşezarea orientală cu farmecul ei aparte.
Veni Veniţţi în Banatul Montan, De dragul experien experienţţei ! www.banatul-montan.ro FACEBOOK: BANATUL MONTAN - Ghidul tau turistic!