Banatul Montan GHID TURISTIC Autor :Prof.univ.dr. GHEORGHE POPOVICI
3. APELE TERMALE ALE LUI HERCULES Băile de la Mehadia - cum multă vreme au fost numite – au primit numele de Băile lui Hercules: „Ad aquas ”. Herculi sacras sacras” Heracle
(Heracles)
este
considerat cel mai mare erou al Greciei. A devenit un simbol al forţei şi al vitejiei. În latină,
numele său este
Hercules (Hercule). La
români,
legendarului
numele erou
este
Iovan Iorgovan şi derivă de la Ercule Erculean.
ean –stânca Sfinxul bănăţ ăţean al cărei profil se aseamănă cu celebrul sfinx egiptean. El se află pe malul stâng al Cernei,
între
Băile
Herculane şi Topleţ. Statuia în stâncă poate fi văzută şi de pe şosea
Veni Veniţţi în Banatul Montan, De dragul experien experienţţei ! www.banatul-montan.ro FACEBOOK: BANATUL MONTAN - Ghidul tau turistic!
Banatul Montan GHID TURISTIC Autor :Prof.univ.dr. GHEORGHE POPOVICI
De peste două milenii, staţiunea Băile Herculane de pe râul Cerna duce lumii faima izvoarelor sale termale şi a eroului Hercules. Legendele Cernei s-au născut odată cu oamenii şi dorinţa lor de a avea un erou ale cărui fapte de vitejie să fie în strânsă legătură cu înfăţişarea locurilor şi cu însuşirile tămăduitoare ale izvoarelor de ape termominerale. Cea mai cunoscută este legenda lui Hercules, semizeul ce şi-a câştigat nemurirea în urma
faptelor sale eroice şi căruia, în antichitate, atât la greci, cât şi la
romani, se obişnuia ca izvoarele calde venind din adâncurile pământului să-i fie dedicate. Băile de la Mehadia - cum multă vreme au fost numite – au primit numele de ”. Băile lui Hercules: „AD AQUAS HERCULI SACRAS AD MEDIAM MEDIAM” Heracle (Heracles) este considerat cel mai mare erou al Greciei. A devenit un simbol al forţei şi al vitejiei. În latină,
numele său este Hercules (Hercule). Pentru
romani, era omul şi zeul ideal spre care tindea fiecare bărbat al acelor vremuri, Hercules oferind imaginea deplinei armonii între forţa fizică şi energia spirituală. La români, numele legendarului erou Iovan Iorgovan derivă de la numele sub care era cunoscut Hercules în lumea greacă sau latină: Ercule Erculean, Herculi Iovia, Iovis proles, Hercules invictus, Hercules sanctus ş.a. În mitologia greacă, Hercules se bucură de cea mai „înstărită” genealogie, fiind fiul marelui Zeus. Mama sa era Alcmena, regina Tebei. Mai marele zeilor din Olimp s-a îndrăgostit
de prea frumoasa Alcmena, fiica lui Electrion şi soţia viteazului Amfitrion şi,
luând pentru un timp înfăţişarea soţului ei, a pătruns în „iatacul Electrionidei cu glezne lungi”. În aceeaşi tainică noapte, soţul se întoarce „cu dor” din război. Astfel, Alcmena, „de un zeu iubită şi de un om mult prea vrednic – cum spune Hesiod – a născut gemeni
feciori în Teba”: Heracles şi Ificles, acesta fiind „cu o noapte mai mic”. Hera, soţia lui Zeus, cuprinsă de gelozie şi ură, nu a pierdut nicio clipă de a se răzbuna pe fructul acestui adulter şi a urmărit pas cu pas să-l ucidă pe Hercules. Când Hercules era copil în leagăn, zeiţa a trimis doi şerpi ca să-l omoare însă acesta, dovedind puteri neobişnuite, i-a sugrumat cu mâinile goale. Fiul Alcmenei creşte „ca un pom în grădină” şi ajunge un flăcău frumos şi voinic, ager şi înzestrat cu toate harurile. Era de-o vitejie nemaiîntâlnită. Au rămas în legendă cele douăsprezece munci ale lui Hercules săvârşite din porunca lui Euristeu, regele Argolidei. Dintre acestea, omorârea leului din Nemeea şi
Veni Veniţţi în Banatul Montan, De dragul experien experienţţei ! www.banatul-montan.ro FACEBOOK: BANATUL MONTAN - Ghidul tau turistic!
Banatul Montan GHID TURISTIC Autor :Prof.univ.dr. GHEORGHE POPOVICI
lupta cu hidra din Lerna sunt cele mai strâns legate de Băile Herculane şi Valea Cernei. Statuia lui Hercules din centrul istoric al staţiunii îl prezintă pe erou cu ghioaga (măciuca) de luptă şi blana vrăjită a leului din Nemeea. Din lupta cu hidra s-a născut balada-legendă a lui „Iovan Iorgovan şi Sierpele” şi trecerea de la Hercules la Ercule Erculean şi la Iovan Iorgovan, echivalentul românesc al lui Hercules. Moartea lui Hercules, povestită de Ovidiu, este o trecere de la Hercules omul la Hercules zeul, prin iubire şi pentru iubire, în lupta cu ura maşterii Hera.
Aplecând
urechea la zvonul provocat de Hera cum că Hercules s-ar fi îndrăgostit de altcineva şi pentru a-şi păstra iubirea, Denianeira - neştiutoarea soţie a lui Hercules eroului o cămaşă otrăvită
i-a trimis
dăruită de Nessus „veşmânt ce jale avea să-i aducă” şi
moartea lui Hercules în vălvătaia rugului. A urmat apoi o minunată apoteoză. În Olimp, eroul a dobândit iertarea Herei şi s-a căsătorit cu fiica acesteia Hebe, zeiţa tinereţii. Balada Iovanu Iorgovanu şi Valea Cernei este o vale de dor şi de legendă. „Balada sierpele sierpele”” spune că aici s-a luptat voinicul Iovan Iorgovan cu balaurul fioros care a răpit-o pe frumoasa Ana, o Cosânzeană din Banat. Şarpele uriaş cu mai multe capete constituie Hidra de pe Cerna în imaginaţia populară pornind de la realitatea că pe coastele pietroase şi însorite ale muntelui Domogled a trăit şarpele Elaphe Longissima, care atingea lungimea de 2 m. Era o specie de „şerpi mari ai lui Esculap” adusă pe locurile ocupate de romani cu scopul de a-i elibera în timpul epidemiilor (cum este ciuma), crezând în capacitatea lor de a le stinge. Ca şi eroul grec, Iovan Iorgovan al nostru a fost puternic, viteaz şi pus mereu să facă fapte bune; aşa a sărit în ajutorul preafrumoasei fete: Lupta cu balaurul a fost îndelungată şi a lăsat urme pe toată Valea Cernei. ă a început deasupra Cernei, unde balaurul cu şapte capete a Prima lupt luptă Atunci Iovan Iorgovan a aruncat buzduganul peste Ponoare şi
încercat să fugă.
stânca desprinsă i-a tăiat primul cap. Cel de-al doilea cap i l-a tăiat cu sabia peste Retezat Retezat. Sfredelind stânca muntelui, balaurul a căutat să fugă pe Valea Cernei. Urmărindu-l, voinicul
taie cu sabia muntele în două şi odată cu aceasta îi seceră încă
unul din capete. Din această primă luptă s-au născut Cheile Corcoaiei, atât de spectaculoase şi interesante, numite şi cheile lui Hercules. ă s-a dat la „Şapte Izvoare Calde” unde balaurul s-a refugiat pentru a A doua lupt luptă
Veni Veniţţi în Banatul Montan, De dragul experien experienţţei ! www.banatul-montan.ro FACEBOOK: BANATUL MONTAN - Ghidul tau turistic!
Banatul Montan GHID TURISTIC Autor :Prof.univ.dr. GHEORGHE POPOVICI
se scălda în apele termominerale şi a prinde puteri. Aici oamenii locului l-au întâmpinat cu bolovani şi nu l-au lăsat să intre în apele termale, iar voinicul l-a ajuns şi i-a tăiat cel de-al patrulea cap. La rugămintea oamenilor, Iovan Iorgovan (Hercules) s-a îmbăiat în apele termale pentru a prinde puteri mai mari, după care a pornit pe urmele balaurului. Ca mărturie a luptei dintre Iovan Iorgovan şi balaur este statuia eroului pe versantul drept al Cernei, la 200 m înainte de a ajunge la izvoare venind dinspre staţiune. ă a avut loc în dreptul hotelului Roman, unde balaurul (Hidra de pe A treia lupt luptă Cerna) a încercat să se scalde în apele care izvorau din belşug. Nici aici oamenii nu l-au lăsat pe balaur să intre în apă, iar în lupta ce a urmat, Iovan Iorgovan i-a tăiat cel de-al cincilea cap. Balaurul abia a scăpat fugind spre vale. Din nou oamenii îl rugară pe Iovan Iorgovan să se îmbăieze în apele termale ca să prindă puteri şi totodată îi săpară în stâncă un basorelief, care poate fi văzut şi astăzi în interiorul băilor romane, iar izvorul cu cel mai mare debit se numeşte Izvorul Hercules. ă s-a dat lângă Topleţ. În lupta purtată între două stânci spălate de A patra lupt luptă ape, Iovan Iorgovan
izbuteşte să-i taie cel de-al şaselea cap al balaurului. Prima
Sfinxul bănăţ ean stâncă a luat în timp chip de om numit „Sfinxul ăţean ean” şi se află pe malul stâng al ânca lui Cernei, între Băile Herculane şi Topleţ. Cea de-a doua stâncă este numită „St Stâ Iorgovan Iorgovan”” şi poate fi văzută de pe şosea. ă are loc pe Clisura Dunării, la Cazane, unde Iovan Iorgovan îl ucide, Ultima lupt luptă tăindu-i
cel de-al şaptelea cap şi ultimul. Înainte de a fi ucis, balaurul îi cere eroului
să-i cruţe viaţa, altfel va trimite asupra oamenilor şi animalelor „musca columbacă”. Acest blestem rămas în urma balaurului ucis a făcut cu adevărat multe necazuri pe Clisura Dunării, mai ales asupra animalelor oamenilor, provocând „strechea” şi chiar moartea vitelor. Singurul remediu era să se facă fum în jurul vitelor. Musca columbacă are denumirea ştiinţifică Simulium Columbacensi. Pe malul românesc al Dunării, după Gaura cu musc ă” Coronini, se găseşte „Gaura muscă” ă”, peştera din legenda lui Iovan Iorgovan unde a intrat capul balaurului, după ce a fost tăiat de voinic şi s-a rostogolit pe Clisura Dunării în sus.
Veni Veniţţi în Banatul Montan, De dragul experien experienţţei ! www.banatul-montan.ro FACEBOOK: BANATUL MONTAN - Ghidul tau turistic!