MODALITĂŢI ALE CUNOAŞTERII UMANE Conf. univ. dr. Doina Usaci
Obiectivele cursului
La sfârşitul acestei secvenţe de curs studenţii trebuie să fie capabili:
• • • • •
Să identifice principalele modalităţi ale cunoaşterii umane Să argumenteze avantajele cunoaşterii ştiinţifice în raport cu celelalte modalităţi Să identifice obiectivele metodei ştiinţifice Să analizeze specificul aplicării metodei ştiinţifice în psihologie Să identifice obiectivele cercetării experimentale în psihologie
Modalităţi de cunoaştere empirică
• Tradiţii şi obiceiuri • Opinia experţilor • Experienţa personală • Intuiţia • Logica • Inductivă • Deductivă
• Cercetarea ştiinţifică
Tradiţia
a face lucrurile aşa cum au fost făcute şi până acum
cunoaştere bazată pe superstiţii sau obişnuinte
principiul longevităţii se poate exprima prin expresia „nu poţi învăţa un câine bătrân noi trucuri” –
cu cât suntem mai des expuşi la anumite idei, cu atât mai mult suntem tentaţi să credem în ele
Limite:
• • •
Se bazează pe idealizarea trecutului informaţia poate fi falsă; nu dispune de mijloace pentru corectarea informaţiilor false în faţa evidenţei.
Principiul autorităţii
Opinia experţilor sau autorităţii constă în acceptarea necritică a unor informaţii furnizate de o persoană (autoritate) considerată ca o sursă respectabilă.
Ex. religia -
Limite
• Experţii pot greşi • Experţii pot fi în dezacord în legătură cu anumite probleme
Cunoaşterea empirică • •
Cunoaşterea se bazează pe experienţa personală Limite:
1. Perceptia noastra poate fi afectată de un numar de variabile: 2. 3.
•
cunoaşterea anterioara, motivaţia. Memoria noastra asupra evenimentelor produse nu rămâne constantă. Suntem nevoiţi adesea să cunoaştem lucruri care nu pot fi învăţate prin experienţă directă (ex. efectul drogurilor)
Valoare:
1. Cunoaşterea empirică este un element vital în cunoaştere, dar în stiinţă se referă la culegerea datelor prin intermediul unor metode ştiintifice, nu la experienţa personală asupra unui eveniment.
Intuiţia
•
accesul direct la cunoaştere în afara unui raţionament sau inferenţă logică
•
Este rezultatul activităţii emisferei drepte.
•
Limită:
•
nu furnizează un mecanism pentru a separa informaţia falsă de cea reală – dificultatea verificării rezultatelor
Raţionalismul
cunoaşterea exclusiv pe bază de raţionamente logice Raţionamentul inductiv - de la particular la general
•
Limite
•
Pentru a formula o concluzie certă trebuie analizate toate cazurile particulare
Raţionamentul deductiv - de la general la particular
•
Limite
• •
Trebuie să fii sigur că ai pornit de la premise corecte pentru a ajunge la o concluzie corectă Organizează doar ceea ce este deja cunoscut
Cunoaşterea ştiinţifică
Cercetarea
• • • •
Studierea sistematică a unei probleme folosind metode ştiinţifice Informaţia culeasă pe cale ştiinţifică se bazează pe cât posibil pe realitate. Prin metode ştiiţifice este de aşteptat să ne detaşăm de credinţe percepţii, deformări, valori, atitudini şi emoţii. Limitations
• •
Dificultatea de a preveni toate erorile ce derivă din complexitatea comportamentului uman şi a contextelor sociale în care se produce Dificultatea de a controla bias-urile introduse de cercetător
Etapele cercetării ştiinţifice
Cunoaşteres ştiinţifică presupune parcurgerea a 5 paşi:
• identificarea unei probleme şi formularea unei • • • •
ipoteze elaborarea unui model experimental desfăşurarea experimentului testarea ipotezei comunicarea rezultatelor cercetării
Caracteristicile cunoaşterii ştiinţifice
Controlul se referă la eliminarea influenţelor oricăror influenţe externe, care poate afecta observaţia Definiţia operaţională – definirea unor termeni prin paşii sau operaţiile necesare măsurării acestora (prin indicatori observabili şi măsurabili Reliabilitatea – obţinerea aceloraşi rezultate la o reproducere a experimentului
Ştiinţă experimentală
Exigentele unei ştiinţe experimentale (A. Compte)
• Obiect propriu observabil şi măsurabil • Metode proprii de măsurare • Legi deterministe • Posibilitatea de a face predicţii
Psihologia ca stiinţă experimentală
Se va analiza psihologia ca ştiinţă experimentală pentru fiecare din cele 4 criterii prezentate anterior şi se vor formula concluzii Pot fi evaluate obiectiv toate aspectele experienţei umane?
Argumente contra
Pot fi evaluate obiectic trăirile care au generat Simfonia a IX a a lui Beethoven? Pot fi evaluate obiectiv sentimentele disperarea unei mame al cărui copil este bolnav sau analizate raţionamentele sale după criterii logice? Etc.
Psihologii umanişti connsideră că nu pot fi evaluate şi testate obiectiv, cu metode ştiinţifice tradiţionale multe din aspectele experienţei umane
Umaniştii nu neagă posibilitatea cunoaşterii naturii umane, dar cu alte instrumente şi mijloace
Argumente pro
Cercetătorii consideră că analiza ştiinţifică a domeniului are implicaţii pragmatice în diverse arii ale activităţii umane Perfecţionarea instrumentelor permite o abordare de profunzime; Unii cercetărori consideră că virtual toate faţetele experienţei umane pot fi supuse analizei ştiinţifice
Obiectivele generale ale cercetării în psihologie
Stabilirea unor relaţii între anumite circumstanţe şi anumite comportamente
Integrarea acestor relaţii într-un corp coerent de cunoaştere ştiinţifică (posibilitatea explicării prin raportare la legi)
Obiectivele specifice ale cunoaşterii ştiinţifice în psihologie şi educaţie
descrierea – portretizarea cu acurateţe a unui fenomen (ex. teoria lui Piaget) explicaţia – determinarea cauzelor unui fenomen – creşte posibilitatea predicţiei şi a controlului predicţia – posibilitatea de a anticipa impactul, efectele unui fenomen controlul – manipularea condiţiilor care determină un fenomen – se poate realiza pe baza cunoaşterii condiţiilor şi antecedentelor