Şi dacă la 1912
Nicolae Iorga remarca lipsa unei conştiinţe basarabene (în volumul Basarabia noastră), iată că ora stelară care a fost perioada interbelică, anii ’60-’80 şi, în special, ultimul deceniu al secolului al XX-lea, a schimbat marca ontologică a Chişinăului şi însăşi hlamida Chişinăului literar şi artistic.
El a fost repus
în matricea lui stilistică firească, devenind o cetate a culturii româneşti. „Oraşul asiat” are parte de o deschidere europeană. S-a restrâns şi acţiunea neantizatoare a noroiului. Oricum, are şansa supravieţuirii prin cultură. Acad. Mihai CIMPOI mai 2003
a n i biblioteca
municipală B.P. Hasdeu