Svetlana Grama by Biblioteca Municipala B.P. Hasdeu

Biblioteca Municipală B.P. Hasdeu Biblioteca Publică Ovidius

O FAMILIE DE INTELECTUALI BASARABENI Claudia Slutu‑Grama Dumitru C. Grama Steliana Grama Triptic biobibliografic

Chişinău 2008

CZU 016:[821.135.1(478).09+34+929] F 18

SUMAR

Editura Grafema Libris s.r.l. str. Bucureşti, 68, of. 313, mun. Chişinău, MD-2012, Republica Moldova Tel: 202–553, Tel/fax: 202–555 Email: grafemalibris@gmail.com Ediţie îngrijită de Lidia Kulikovski, dr. conf. univ. Alcătuitor: Ion Madan Echipa de creaţie: Elena Butucel, Margareta Cebotari, Liuba Ciobanu, Viorica Moraru Redactare bibliografică: Margareta Cebotari, Taisia Foiu Lector: Vlad Pohilă Tehnoredactare: Alexandru Bostan Prepress: Editura Grafema Libris Coperta: Alexandru Bostan Tipar: Tipografia Grafema Libris

ISBN 978-9975-52-031-7

Descrierea CIP a Camerei Naţionale a Cărţii O familie de intelectuali basarabeni : Claudia Slutu-Grama, Dumitru C. Grama, Steliana Grama : Triptic biobibliogr. / alcăt. : Ion Madan ; Bibl. Municipală „B.P. Hasdeu“, Bibl. Publică „Ovidius“. — Ch. : „Grafema Libris“ s.r.l., 2008. — 304 p. ISBN 978-9975-52-031-7 300 ex.

Notă asupra ediţiei............................................................... 5 Lidia Kulikovski. O bibliografie — conlucrare, parteneriat profesional, omagiere, evocare.................................................... 7 Cronică de familie.................................................................... 11

CLAUDIA SLUTU‑GRAMA Vlad Pohilă. Elogiu polivalenţei în muncă............................ 78 Ion Şpac. Destin............................................................................ 84 Elena Corotenco. Bibliograf, savant, poetă......................... 88 Raisa Vasilache. Claudia Slutu‑Grama — personalitate notorie a culturii naţionale................................. 91 Anatol Ciocanu. Săgetarea tardivă a „cometelor“ Claudiei Slutu‑Grama................................................................. 94 Versuri dedicate Claudiei Slutu‑Grama.........................97 Stanţe în proză de Claudia Slutu‑Grama.....................102 Publicaţii ştiinţifice şi literare Volume. ................................................................................103 Ediţii alcătuite, coordonate, redactate......................106 Studii bibliologice, cercetări şi lucrări artistice........107 Referinţe despre viaţă şi activitate. .............................121 Index de nume.............................................................................. 130 Index de seriale şi ediţii periodice............................................... 131

CZU 016:[821.135.1(478).09+34+929]

DUMITRU C. GRAMA Andrei Smochină. Rânduri despre un coleg: Dumitru C. Grama..................................................................... 134 Mihai Taşcă. Un cercetător şi profesor din domeniul dreptului — Dumitru C. Grama..................... 135 Anatol Bantuş. Profesorul Dumitru C. Grama................. 140 Alexei Potângă. Savant ce‑şi serveşte onest neamul.......... 143 Poezii dedicate părinţilor...............................................146 Publicaţii ştiinţifice şi didactice Ediţii aparte........................................................................149 Studii publicate în culegeri şi seriale...........................152 Referinţe critice. ..............................................................173 Index de nume.............................................................................. 176 Index de seriale şi ediţii periodice............................................... 177

STELIANA GRAMA Tudor Palladi. Soarele Rondeliei sau fenomenul SteliANA Grama.............................................. 181 Galina Furdui. Pasăre cu aripi de lumină........................... 185 Boris Druţă. Steliana Grama e meteorit.............................. 187 Sandu‑Aristin Cupcea. Steaua Demnităţii Noastre.......... 190 Poezii dedicate Stelianei Grama. ...................................193 Opere literare şi ştiinţifice Ediţii aparte........................................................................201 Din creaţia Stelianei Grama: pictură, versuri, studii critice, publicistică. ..............215 Referinţe critice şi literare. ..........................................256 Index de nume.............................................................................. 288 Index de seriale şi ediţii periodice............................................... 292 Viaţa unei familii integre în imagini..............................295 Zamfira Mihail. S-a dăruit Cărţii, Culturii, Spiritualităţii naţional până în ultimele sale zile........................................256 4

Notă asupra ediţiei

Prezenta biobibliografie este o mărturie a activităţii multi‑ laterale a unei distinse familii de intelectuali basarabeni — isto‑ ricul literar, bibliologul şi bibliograful dr. în filologie, poeta Cla‑ udia Slutu‑Grama; dr. în drept, conf. univ. Dumitru C. Grama şi poeta, prozatoarea, criticul teatral Steliana Grama. Selectarea informaţiilor a fost realizată în baza arhivei per‑ sonale a familiei Grama, colecţiilor şi catalogelor Bibliotecii Na‑ ţionale ale Republicii Moldova, Bibliotecii Ştiinţifice Centrale a Academiei de Ştiinţe a Republicii Moldova, Bibliotecii Munici‑ pale „B.P. Hasdeu“, bibliografiilor Cronica presei (1965—1998) şi Bibliografia Naţională a Republicii Moldova pe anii 1999—2007, Calendarul Naţional (anii 2000—2007), alte surse bibliografice. Descrierile bibliografice sunt efectuate conform STAS‑ului interstatal 7.1‑2003 Descrierea bibliografică a documentelor. Abrevierile cuvintelor corespund STAS‑ului 8256‑82 Prescurtă‑ rile cuvintelor şi expresiilor tipice româneşti şi străine din referin‑ ţele bibliografice. Lucrările apărute până în anul 1991, cu carac‑ tere ruseşti, au fost transcrise cu caractere latine. Lucrările edita‑ te în limba rusă au fost transliterate conform STAS‑ului 5309‑1 Transliterarea caracterelor chirilice slave în caractere latine. Structura lucrării, care este, de fapt, un triptic biobiblio‑ grafic, reflectă activitatea ştiinţifică, didactică, literară şi publi‑ cistică a fiecărui membru al acestei familii. Criteriul de aranjare a materialului este direct cronologic, iar în cadrul fiecărui an de‑ scrierile bibliografice sunt date în ordine alfabetică. Vor facilita 5

utilizarea biobibliografiei şi regăsirea informaţiilor următoarele indexuri auxiliare: Index de nume, Index de seriale şi ediţii perio‑ dice, alcătuite pentru fiecare protagonist aparte. Limitele cronologice ale biobibliogafiei au cuprins anii: Claudia Slutu‑Grama 1965—2008, Dumitru C. Grama 1973— 2008, Steliana Grama 1982—2008. Selectarea materialului a fost încheiată la 01.07.2008. Lucrarea, fiind o prezentare completă a unei dinastiii de intelectuali chişinăuieni, va suscita, sperăm, interesul diverselor segmente de beneficiari. Extras din STAS‑ul 5309‑1 „Transliterarea caracterelor chirilice slave în caractere latine“ intrat în vigoare în Republica Moldova la 01.01.1993.

Caracterul chirilic

Transliteraţia din rusă

Caracterul chirilic

Transliteraţia din rusă

А, а Б, б

A, a

Р, р

R, r

B, b

С, с

S, s

В, в

V, v

Т, т

T, t

Г, г

G, g

У, у

U, u

Д, д

D, d

Ф, ф

F, f

Е, е

E, e

Х, х

H, h

Ж, ж

Ž, ž

Ц, ц

C, c

З, з

Z, z

Ч, ч

Č, č

И, и

I, i

Ш, ш

Š, š

Й, й

J, j

Щ, щ

Ŝ, ŝ

К, к

K, k

Ъ, ъ

᾿᾿

Л, л

L, l

Ы, ы

Y, y

М, м

M, m

Ь, ь

᾿

Н, н

N, n

Э, э

É, é

О, о

O, o

Ю, ю

Û, û

П, п

P, p

Я, я

Â, â

O bibliografie — conlucrare, parteneriat profesional, omagiere, evocare

Lucrarea de faţă trebuia să fie editată din mai multe motive. Cel mai important motiv au fost oamenii, oamenii implicaţi în apariţia ei. În primul rând, ideea biobibliografiei a fost a profeso‑ rului Ion Madan, care în primăvara anului trecut a venit să–mi propună să-i facem o biobibliografie Claudiei Slutu, la frumoa‑ sa ei aniversare, de 60 de ani. Am acceptat imediat, fără să mă gândesc, fără să cântăresc că de fapt Claudia este colaboratoarea Bibliotecii Ştiinţifice Centrale a Academiei de Ştiinţe a Moldovei. Deci, al doilea motiv a fost iarăşi omul căruia îi era dedicată bio‑ bibliografia — Claudia Slutu, cercetător, specialist şi profesionist meritoriu al domeniului biblioteconomic, al domeniului cultural în ansamblu, dânsa fiind şi scriitoare, doctor în filologie. De la idee la finisare a trecut mai mult timp decât ne–am închipuit pentru că prof. Ion Madan, bolnav, nu a mai putut con‑ tinua lucrul asupra volumului, aşa că s-au implicat bibliotecarii noştri. CID Chişinău a repartizat această bibliografie bibliotecii „Ovidius“, care a demonstrat capacitate de cercetare, perseve‑ renţă, tenacitate şi dorinţă de a munci, delegându–i şi responsa‑ bilitatea pentru calitatea lucrării. Echipa, formată din Margareta Cebotari, Liuba Ciobanu, Viorica Moraru, în frunte cu Elena Butucel, a muncit mult — a descifrat materialul manuscris, al lui Ion Madan, a cules, a revizuit, a elaborat indicii auxiliari… CID Chişinău, Taisia Foiu, a redactat bibliografic, corectat, completat, elaborat conceptul lucrării; Departamentul Editorial, Vlad Pohilă, a corectat stilistic, lingvistic etc. materialul struc‑ turat. 7

De la ideea prof. Ion Madan de biobibliografie Claudia Slu‑ tu a evoluat la biobibliografia Dinastia Slutu–Grama. Spuneam într-un studiu că domeniul biblioteconomic nu e întotdeauna prietenos cu colaborarea. Exemplul acestei lucrări vine să contrazică afirmaţia de mai sus şi să confirme cuvintele dlui prof. dr. Ion Stoica — Lumea culturii este mai unită decât se crede şi decât se ştie, pentru că este mai fragilă şi mai tolerantă, mai tenace şi mai dăruită. Realizarea volumului de bibliografie este o demonstraţie de colaborare profesională a Bibliotecii Mu‑ nicipale „B. P. Hasdeu“, cu Catedra de Biblioteconomie şi Asis‑ tenţă Informaţională, prin regretatul profesor Ion Madan, cu Biblioteca Ştiinţifică Centrală a Academiei de Ştiinţe a Moldovei prin directoarea acestei instituţii, dna Elena Corotenco, care a susţinut şi participat la elaborare. Lucrarea oferă prilejul de a pune în evidenţă, printr–un efort colectiv, o familie–dinastie de cărturari — Claudia Slu‑ tu–Grama, Dumitru C. Grama, Steliana Grama, precum şi de a releva contribuţia fiecăruia dintre ei la segmentul cultural, şti‑ inţific în care s–au produs, de a evalua calitatea efortului de a sluji cauza naţională, cultura noastră, de a promova, a valorifica istoria, tradiţia, patrimoniul scris… Un volum de bibliografie include surse bibliografice, re‑ ferinţe critice, CV-uri, tabele cronologice etc., care analizate, exprimă fapte, proiecte, rezultate, crezuri. Multe din zbuciumul profesional al Claudiei Slutu–Grama le cunoaştem pentru că le-a împărtăşit cu noi. Multe, sau chiar aproape toate, din realizările Stelianei, mai ales poezia ei, „fulgerătoare“, ne sunt cunoscute pentru că le urmăream, pentru că era omniprezentă la activi‑ tăţile culturale, literare, voluntare din bibliotecile noastre, pen‑ tru că ne oferea fiecare volum, muncit cu inspiraţie şi ardoare, cu dedicaţii. Ultimul dintre ele sună astfel: Pentru Bibl. Publică Municipală „B.P. Hasdeu“! Ce-ţi doresc eu ţie, scumpă bibliotecă cu oameni inteligenţi, inimoşi şi îndrăgostiţi de frumos? Prospera‑ re…11 mai 2006, ora 15. Steliana Grama. Observaţi? Nu numai 8

inspiraţie în a scrie, dar şi o uimitoare meticulozitate, maximă precizie. Multe, însă, din destinul acestei familii le aflăm prima dată doar prin această bibliografie — familie în care tronează cultura, cartea, poezia. Ne-o dovedeşte altă dedicaţie a Stelianei: Bibliotecii „Alba Iulia“ şi cititorilor ei fideli, cu multă dragoste şi dorinţa de a supravieţui şi de a perpetua prin carte! Cu drag — Steliana. 30.XII.2001. Dacă printr–un tablou se poate privi, vorba lui Gruia No‑ vac, e sigur că se poate privi şi printr–o bibliografie, dacă o con‑ siderăm imaginea unei personalităţi, în cazul nostru — imagi‑ nea unei familii, dinastii. Privim şi vedem oameni de cultură, oameni ai culturii, ne oprim întristaţi la absenţa Stelianei, pe‑ cetea de nobleţe şi mândrie a familiei Grama. Dar o bibliografie mai are meritul de a învinge timpul, de a scurta depărtările şi de înfăţişa protagoniştii cu tot ce au făcut, şi lasă altora, cu tot ce au avut mai bun, mai frumos în viaţa lor, actualizând şi acutizând memoria. Prin finisarea şi publicarea acestei lucrări îl evocăm, cu o deosebită căldură, pe autorul ideii, profesorul Ion Madan; pe protagonista iniţială a acestei lucrări Claudia Slutu o omagiem cu respectul şi aprecierea deosebită pe care le merită cu prisosinţă; pe Steliana o celebrăm cu toată dragostea pe care i-am purtat-o; exprimăm recunoştinţă pentru sprijinul Claudiei şi Stelianei — capului acestei dinastii, dr., conf. univ. Dumitru C. Grama. Dr., conf. univ. Lidia Kulikovski, Director general, Biblioteca Municipală „B. P. Hasdeu“

Cronică de familie

21 ianuarie 1903 Se naşte în familia ţăranilor gospodari Taisia şi Ion Slutu din satul Ţe‑ pilova, judeţul Soroca, cel de‑al doilea copil al cuplului, numit Iacob, tatăl viitoarei poete şi cercetător literar. Participant la cel de‑al doilea Război Mondial de o parte şi de alta în armatele beligerante, se în‑ toarce invalid de la conflagraţia mondială şi‑şi caută de numeroasa‑i familie (nouă copii). 1912, 3 iunie Se naşte în acelaşi sat, Ţepilova, mama Claudiei — Tecla Bujor. Părinţii ei — răzeşi — aveau în posesie nişte proprietăţi agrare din localitate. 1930 Are loc căsătoria Teclei Bujor cu Iacob Slutu, care au împreună nouă co‑ pii, şase fete şi trei băieţi: primul copil al familiei Slutu a fost Ion (1932). Acestuia îi urmează: Ana (1936), Nicolae (1937), Tudor (1940), Maria (1942), Eugenia (1944), Claudia (1947), Iraida (1949), Nina (1952). 26 octombrie 1943 În familia ţăranilor gospodari Constantin şi Ana Grama din satul Râş‑ cova, judeţul Orhei, s‑a născut un băiat pe care l‑au botezat cu numele Dumitru. 1947 La 16 septembrie vede lumina zilei, conform actului de naştere, Clau‑ dia, viitoarea poetă şi cercetătoare, bibliograf, fiind al şaptelea copil al cuplului Slutu. Cronică de familie

1949 Vara, împreună cu sora Eugenia, stă la bunica Maria. Familia a scăpat, ca prin urechile acului, de deportări, deşi părinţii aveau pământ, plug, boi. Capul familiei, Iacob Slutu, participase la cel de‑al doilea Război Mondial, întorcându‑se cu o mână ciungă, deci invalid, şi autorităţi‑ le de ocupaţie sovietice n‑au îndrăznit să‑l „deschiaburească“, până la „înscrierea benevolă“ în colhoz… 1947—1953 Primii ani ai copilăriei Claudia Slutu îi petrece în familie, împreună cu fraţii şi surorile sale, unde trece „universităţile“ vieţii, învaţă de timpuriu a citi (la cinci ani), lectura producându‑i în mediul câmpenesc o plăcere deosebită în timpul când păştea vitele pe la Hârtoape, Ciobanu, Izvoare, alte locuri dragi ale copilăriei. Îi plăcea deosebit, în acest timp, să cureţe izvoarele şi să admire lanurile de floarea‑soarelui şi albastrul cerului. Întotdeauna credea, în copilărie, în peisajul rustic fiind, că de undeva (din ceruri, numaidecât la plural) nişte oameni ciudaţi vor apărea. (Cu‑ vântul extraterestru nu era în uz). Era în aşteptare şi în teamă… 1951—1958 Dumitru Grama este elev la şcoala de 7 ani din satul Râşcova, raionul Criuleni. 1954, 1 septembrie Claudia merge la şcoală în clasa I, în satul natal, prima învăţătoare i‑a fost Gheorghina Alexei. 1954—1961 În timpul şcolarizării învaţă pe notele patru şi cinci, cei din urmă fiind pe primul plan, obţinând în toţi anii premii şi Diplome de laudă. 1958—1961 Dumitru Grama învaţă la şcoala medie din comuna Peresecina, raio‑ nul Criuleni. 1961—1965 Claudia urmează şcoala medie din satul Ocolina, raionul Soroca. În această perioadă debutează cu două articole în ziarul raional Calea lui Ilici (cu părere de rău, exemplarele nu s‑au păstrat). Dragostea de carte era atât de mare, încât în fiecare zi parcurgea distanţa de trei kilometri de la Ţepilova la Ocolina într‑o direcţie şi alţi trei kilometri înapoi în 12

O familie de intelectuali basarabeni

satul natal, împreună cu sora Eugenia, iar după ce aceasta a absolvit şcoala medie — cu Iraida, sora mai mică. A descoperit în biblioteca şcolii medii din Ocolina diverse volume semnate de scriitori clasici şi contemporani — le soarbe cu ochii şi asimilează noi cunoştinţe. În familie fratele mai mare Ion şi sora Ana erau pedagogi, se abonau la toate periodicele, aşa că lectura era la loc de cinste în familia lor. Din clasa a VIII‑a datează primele versuri. Intenţiona să scrie un roman în clasa a IX‑a, pe care‑l intitulase Primăvara vine o dată cu mine, rămas în faza incipientă, nerealizată. După cum va scrie, peste ani, fiica Steliana Grama: „Cotidianul îi cerea tribut“. Este perioada lecturilor intense, a stabilizării noilor relaţii cu colegii de şcoală, adunaţi din toate satele din împrejurimi (Voloave, Hristici, Vanţina, Ţepilova, Pârliţi), perioada primei dragoste trăită cu o intensitate romantică ieşită din comun. 1961—1962 Dumitru Grama este cursant la Şcoala de mecanizare a agriculturii din or. Kurgaldjino, reg. Ţelinograd (în prezent — Astana), Kazahstan. Specialitatea: tractorist, mecanizator, lăcătuş. 1962 Dumitru Grama lucrează în calitate de tractorist în sovhozul Arşatin‑ ski din raionul Kurgaldjino, reg. Ţelinograd, Kazahstan. 1963 Dumitru Grama este tractorist în colhozul Rodina, raionul Orhei. 27 august — 21 noiembrie 1963 Este angajat în calitate de conducător superior de pionieri şi învăţător de educaţie fizică în Şcoala de opt ani din satul Işnoveţ, raionul Orhei. 22 noiembrie 1963— 24 august 1966 Dumitru Grama face serviciul militar obligatoriu în Armata sovietică. 1963—1964 Face studii la Şcoala militară nr. 5 a mecanicilor de aviaţie din or. Nij‑ neudinsk, reg. Irkutsk, Federaţia Rusă. Specialitatea: mecanic radio. 1965, 21 iunie Eleva Claudia Slutu a terminat şcoala medie cu note foarte bune, cu Di‑ plomă de laudă (generală), având doar trei note de patru. O aşteptau alte Cronică de familie

zări, alte vise o animau pe tânăra absolventă a şcolii medii Ocolina — do‑ rinţa de a‑şi urma studiile la Universitatea de Stat din Chişinău. 1965, august Susţine examenele de admitere la Facultatea de Filologie (cu specia‑ lizarea în bibliografie şi biblioteconomie) a Universităţii de Stat V. I. Lenin din Chişinău şi este înmatriculată studentă la secţia de zi a facul‑ tăţii. Continuă să scrie poezii şi proză. Octombrie 1965 — Decembrie 1967 Este corespondent la ziarul studenţesc Chişiniovski Universitet, une‑ ori semnând cu pseudonimul Claudia Bujor. 1965, 15 decembrie Debutează în ziarul Universităţii cu miniatura Dor; devine corespon‑ dent al publicaţiei universitare, semnând cronici, reportaje. 1965—1970 Audiază cu plăcere cursurile din programa de studii, lecturând supli‑ mentar literatură diversă. Frecventează concertele şi teatrele. Se îm‑ prieteneşte cu studenţii de la propria facultate: Efim Tarlapan, Serafim Belicov, Liviu Belâi, Maria Macovei ş.a. Frecventează, de asemenea, ce‑ naclul Mioriţa, organizat de către colaboratorii Bibliotecii Republicane de Stat N. K. Krupskaia, cenaclul Luceafărul etc. 1966 La Facultatea de Filologie se organizează secţia de jurnalistică. Deca‑ nul Facultăţii, docent Ion Mocreac, refuză s‑o transfere pe studenta anului II Claudia Slutu să studieze jurnalistica, un alt vis al ei. Cauza : grupa academică, din care face parte, ar putea, după transferul ei, să „se răşchire“, adică să‑şi piardă identitatea, cum zicea decanul. septembrie 1966 — iunie 1967 Dumitru Grama îndeplineşte funcţia de secretar al organizaţiei com‑ somoliste şi instructor pe sport în colhozul Rodina, raionul Orhei. 22 iunie — 31 august 1967 Dumitru lucrează ca strungar la Uzina de tractoare din Chişinău. 1967—1972 Dumitru Grama urmează studiile la Facultatea de Drept a Universităţii de Stat din Moldova. 14

O familie de intelectuali basarabeni

1969, 2 iunie Claudia îl cunoaşte în acest an, în perioada sesiunii de vară, pe Dumitru Grama, viitorul ei soţ, student la Facultatea de Drept a Universităţii. 1970, 30 iunie Încheie studiile universitare, susţinând examenele de stat (de licenţă) cu media 4,75 (contemporan — 9,50) şi obţinând Diploma Э Nr. 243778 cu calificarea „Filolog. Învăţător de limbă şi literatură moldovenească. Biblioteconom-bibliograf “. 1970, august Tânăra absolventă a Universităţii Claudia Slutu este repartizată la Şcoala Pedagogică din Lipcani (actualmente — Colegiul Pedagogic) în calitate de profesoară. Se străduie să le prezinte elevilor prelegerile în limba „moldo‑ venească“, deşi dânsa studiase aceste discipline în limba rusă. Pe parcursul anului de studiu, din lipsă de manuale în limba maternă, dicţionarele ru‑ so‑moldoveneşti şi ruso‑române îi sunt „prieteni dragi“, uneori suplineşte profesorii de limbă maternă. Continuă să scrie versuri şi proză. 1971, august Îşi ia rămas bun de la Lipcani, acest orăşel aşezat la graniţa de pe Prut, de la învăţăcei şi revine în oraşul unde îşi făcuse studiile universitare. În capitală se angajează la Biblioteca Ştiinţifică Centrală a Academiei de Ştiinţe a republicii, în calitate de bibliograf superior. 1972, 19 februarie Se căsătoreşte cu Dumitru Grama, student la Facultatea de Drept a USM. Noua familie traversează o perioadă foarte grea: spaţiul loca‑ tiv — lipsă; salariile şi bursele — mizere etc. 20 octombrie 1972 Dumitru Grama, după finalizarea cu brio a studiilor universitare, este angajat laborant superior în Sectorul de Stat şi Drept al Secţiei de Filo‑ sofie, Sociologie şi Drept a Academiei de Ştiinţe a Moldovei. 25 februarie 1973 Tinerii însurăţei Grama îşi fac nunta în satul Râşcova, raionul Criuleni. 21 februarie 1974 Dumitru Grama devine cercetător ştiinţific inferior în Secţia de Filo‑ sofie, Sociologie şi Drept a AŞM.

Cronică de familie

1974, 4 iunie La maternitatea din Chişinău se naşte fiica Steliana Grama, viitoarea poetă şi dramaturg, teatrolog şi traducătoare, prozatoare şi publicistă. S‑a născut prematur, la 7 luni. Cântărea 2 kg. şi avea în lungime 42 cm. 1976 Steliana desenează, învaţă alfabetul. Începe să scrie, să citească cărţi pentru copii. Dar şi mai mult îi plac poveştile pe care i le povestea tata şi mama, de fiecare dată tot altele sau cel puţin adăugând fragmente compuse ad‑hoc… 1976 Claudia publică în săptămânalul Cultura şi în ziarul Tinerimea Mol‑ dovei mai multe articole, unele din domeniul biblioteconomiei şi bi‑ bliografiei. 1976—77 Devine corespondent netitular la ziarele Tinerimea Moldovei şi Mol‑ dova socialistă. 1977 Debutează cu versuri în revista Femeia Moldovei (Nr. 3). Colaborează la revista de satiră şi umor Chipăruş cu rubrica Momente satirice. 1977 Steliana desenează foarte mult. Mai întâi cu creioane colorate, apoi cu vopsele, apoi cu carioca. Ianuarie 1978 În revista Scânteia leninistă (Nr. 1) (azi revista Noi) mama Stelianei a publicat poezia Steluţa, dedicată fiicei, ceea ce a marcat‑o totalmente pe viitoarea poetă. Umbla prin casă, prin curte cu revista şi le spunea tutu‑ ror că: „Mămica a scris o poezie pentru mine — Steluţa!“. De atunci, din ianuarie 1978, datează oficial primele ei încercări literare. Se apropia de mămica sa şi zicea: „Schie“. Şi ea scria — poezie lirică, civică etc. 1978 Şi zi de zi să răsădim Mii de bucurii Din albastrul inimii. Steliana Grama

O familie de intelectuali basarabeni

1 august — 12 august 1978 Pentru prima dată Steliana a văzut Marea Neagră! A fost impresiona‑ tă foarte mult de priveliştea mării. Era la Balabanovka, raionul Bel‑ gorod‑Dnestrovsk, Ucraina (până la 1940 — Cetatea Albă, pământul nostru strămoşesc). 24 august 1978 Hebdomadarul Uniunii Scriitorilor din Moldova Literatura şi arta pu‑ blică prima parodie a Claudiei Bucuria mea cea verde, parodie scrisă la un vers de Gheorghe Vodă. 1978 Publică versuri în pagina de satiră şi umor La Beciul vechi din Literatu‑ ra şi arta, pagină redactată de Alexandru Donos. 1979, 11 noiembrie Din secţia de bibliografie naţională Claudia Slutu se transferă în Sec‑ torul carte rară şi manuscrise al Bibliotecii Ştiinţifice Centrale a AŞM, în calitate de şef de sector, funcţie pe care o îndeplineşte şi astăzi cu dragoste, competenţă şi devotament. Decembrie 1979 Revista Femeia Moldovei în Nr.12 îi publică un ciclu de versuri Claudi‑ ei: De mici sugem din mamă, Trece dorul prin noi, Aşteptare. 1979—1982 Participă, alături de Lidia Ungureanu, Iulian Filip, Andrei Ţurcanu, la constituirea şi funcţionarea cenaclului literar de la Academie Cireşar, diriguit de poetul şi savantul Ion Vatamanu. 1 ianuarie 1980 Claudia Slutu‑Grama publică în ziarul Învăţământul Public nişte stanţe despre fiică, intitulate Dialog cu Steluţa. Un fragment de dialog vom expune doar, pentru a sublinia o dată în plus că viitoarea poetă utiliza frecvent încă din juna copilărie figurile de stil, caracteristice poeziei ei în întregime: „Moş Ghiduş îşi face datoria conştiincios sea‑ ră de seară. Steluţa se supără uneori când o trimitem prea devreme la culcare, iar dimineaţa o trezesc eu devreme. Totuşi se ridică din pat şi spune: — Eu mă‑mbrac, dar ochişorii mei încă dorm“. Cronică de familie

1980 Claudia semnează alte poezii în presa vremii. În săptămânalul Ştiinţa îi apare un ciclu de versuri, iar în revista Femeia Moldovei, la rubrica Tinere condeie, semnează, alături de Renata Verejanu, câteva poezii. Aprilie 1980 Steliana trimite desene la emisiunea televizată Lumea văzută de copii (numită mai târziu Lumea în viziunea copiilor). Din 15 aprilie 1980 datează scrisoarea Stelianei trimisă la televiziune, la redacţia emisiunii Expoziţia lui Prichindel, în care îşi face publică dorinţa ei de a desena în continuare (desenează de la trei anişori), cu temele ei preferate: iar‑ na, primăvara, Făt‑Frumos, Ileana Cosânzeana, crocodilul Ghena şi Ceburaşka, Capra şi Baba Hârca. Baba Hârca e o predilecţie tematică a desenelor ei: unde trăieşte, cine o educă, de ce Baba Hârca e mama tuturor Babelor Cloanţa etc. Decembrie 1980 Un prilej de bucurie a constituit‑o pentru familie publicarea în ziarul Ştiinţa a poeziei Steluţa, închinată fiicei Steliana, viitoarea scriitoare. Tot în acest număr de ziar e publicată şi poezia Mi‑am trecut toate do‑ rurile. Acesta este debutul autoarei Claudia Grama în ziarul academic. 1981—1990 Claudia participă la realizarea problemei interramurale republicane nr. 15 „Cercetarea monumentelor de istorie şi cultură din Moldova şi măsurile de protecţie ale lor“, sub preşedinţia dr. în ştiinţe Valentin Zelenciuc. 1981 Scriitorul Anatol Ciocanu, redactor la revista Moldova, îi publică Clau‑ diei Slutu‑Grama, însoţită de o poză, poezia Dor de ţară-primăvară. 2 februarie 1981 În emisiunile de la Radioul Naţional, programul II (la ora 18.00) şi de la Televiziune (la 21.30) a difuzat informaţii despre cartea rară, cartea veche şi despre manuscrise în general.

1 septembrie 1981 Steliana merge în clasa I‑a la şcoala medie ruso‑moldovenească „Ghe‑ orghi Dimitrov“ din capitală. Prima învăţătoare — Valentina Flioştor. 1981 — 1986 Steliana participă la Concursul Naţional televizat Lumea în viziunea copiilor, organizat de Televiziunea Moldovenească şi de Uniunea Ar‑ tiştilor Plastici din Moldova, avându‑i ca redactori pe Valeria Dascăl şi pe Ecaterina Teleşcu. Din 1981 până în 1985 a ocupat întotdeauna locul întîi; în 1986 a ocupat locul doi şi a abandonat concursul, consa‑ crându‑se prozei şi poeziei. 18 martie 1982 Împreună cu dr. docent Ion Madan, Claudia Slutu‑Grama participă la o întâlnire cu studenţii Facultăţii de Biblioteconomie şi Bibliografie a USM, cu genericul Cartea în viaţa mea. 18 mai 1982 La Centrul republican pentru tineret Iuri Gagarin a avut loc înregis‑ trarea emisiunii televizate Lumea în viziunea copiilor, unde Steluţei i‑a fost oferit locul I la acest concurs republican televizat de desene. Emi‑ siunea a fost difuzată la 1 iunie 1982. 1 iunie 1982 I se decernează Diploma de Onoare Stelianei Grama şi locul I la con‑ cursul republican televizat Lumea în viziunea copiilor. 1982—1983 Claudia participă la victorina televizată Plai natal, redactor Andrei Dumbrăveanu, victorină organizată de Comitetul de Stat al Radiodi‑ fuziunii şi Televiziunii din RSSM. 12 decembrie 1983 Într‑o emisiune festivă, s‑au făcut totalurile victorinei, la care protago‑ nista a luat locul II, o diplomă şi un aparat de radio VEF.

18 mai 1981 La Radio, programul II (orele 18.00), Claudia Slutu împreună cu doc‑ torul în filologie Vlad Chiriac iau în dezbatere problema cărţii rare.

25 ianuarie 1983 Într‑o emisiune televizată (ora 19.00), intitulată Feţele culturii, Claudia vorbeşte despre expoziţia de rarităţi bibliografice organizată de BŞC a Academiei de Ştiinţe a RSSM.

Cronică de familie

O familie de intelectuali basarabeni

1983 Steliana continuă să scrie versuri, cântece şi proză. 1983—1984 Colegiul Comitetului de Stat al RSSM pentru Televiziune şi Radiodi‑ fuziune al RSSM şi colegiul de redacţie al revistei Scânteia leninistă (azi — Noi) au organizat, în legătură cu centenarul apariţiei cărţii lui Carlo Collodi despre Pinocchio şi o sută de ani de la naşterea lui A. N. Tolstoi, autorul volumului Cheiţa fermecată sau Aventurile lui Burati‑ no, un concurs de desene pe tema Buratino şi prietenii lui. Steliana a fost laureată a acestui concurs de desene. 25 iunie 1983 Steliana participă în faţa blocului Institutului de Biologie al AŞ a RSSM la Festivalul de Poezie Cireşar, unde citeşte poezia Ce te legeni, codrule? de Mihai Eminescu. 16 iulie 1983 Reportaj la Radioul Moldovei despre Biblioteca Ştiinţifică Centrală a Academiei. Vorbeşte directorul instituţiei — Ion Şpac, iar despre car‑ tea rară — Claudia Slutu. 5—14 august 1983 Claudia Slutu, împreună cu Vlad Chiriac, au întreprins o expediţie ar‑ heografică în raioanele Lazo şi Glodeni, de unde au colectat cinci volu‑ me de carte rară şi câteva reviste româneşti din perioada interbelică. 25 septembrie Steliana e invitata emisiunii televizate Lumea în viziunea copiilor (este în clasa a III‑a). 25 octombrie În programul cultural de la Radio Luceafărul Claudia Slutu relatează ascultătorilor despre rarităţile bibliografice, depistate şi achiziţionate de BŞC în vara anului curent în expediţia arheografică din raioanele Lazo (Sângerei) şi Glodeni.

29 februarie În clasa a III‑a, redactorii de la Televiziune şi cei de la revista Scânteia leninistă îi înmânează Stelianei cadouri de preţ şi diploma de partici‑ pant la concursul de desene Buratino şi prietenii lui. Este în al nouălea cer de bucurie! Mai—iunie 1984 La sanatoriul din Sergheevka, Ucraina. Urmează studiile în limba rusă. 1 iunie 1984 I se decernează Diploma de Onoare şi locul I la Concursul republican televizat de desene (ediţia a III‑a) Lumea în viziunea copiilor. 1984 Claudia Slutu‑Grama participă şi e desemnată laureată a Concursului radiofonic Monumente şi locuri memorabile din Moldova (locul II pe republică), organizat de Comitetul de Stat pentru Radiodifuziune şi Televiziune al RSSM, redactor — Petru Grozavu. 15—29 octombrie 1984 Întreprinde o expediţie arheografică în raionul Teleneşti şi în or. Bălţi, achiziţionând cărţi rare şi vechi. 4 noiembrie 1984 Steliana este invitata emisiunii televizate Lumea în viziunea copiilor, unde i se solicită un interviu — primul în viaţă. 20 decembrie 1984 Ziarul academic Ştiinţa îi găzduieşte Claudiei un ciclu de versuri: Adormit de dragoste, pruncul…, Iar dorul meu, Moldovă… etc. Decembrie 1984 După o aşteptare de patru ani şi jumătate, în sfârşit, în nr. 12 al revistei Nistru, li se publică soţilor Grama studiul Statul şi dreptul Moldovei în opera lui C. Negruzzi.

4 ianuarie 1984 Stelianei i se decernează Diploma de Onoare pentru participare activă la concursul Buratino şi prietenii săi. Emoţiile, după cum nota în „Jur‑ nalul“ său, au acaparat‑o pentru un timp, dându‑i noi forţe creatoare.

1985 Credo‑ul Stelianei Grama: Aş vrea să fiu un Eminescu, Un Creangă, un Alecsandri, Aş vrea să scriu ca şi Crăsescu Despre maturi şi copilandri.

Cronică de familie

O familie de intelectuali basarabeni

Martie 1985 Fiind internată la Spitalul pentru copii nr. 2 din capitală, Steliana fi‑ nisează proza Grija pentru natură, protagoniştii căreia sunt copii de vârsta ei: Atrur, Călin, Soriana, Ciprian, Stelică ş.a.

17 octombrie 1987 Şefa Sectorului Carte rară al BŞC pleacă în delegaţie la Biblioteca Pu‑ blică M. E. Saltâkov‑Şcedrin din Leningrad (Rusia), pentru a cerceta o serie de manuscrise româneşti.

31 martie 1985 În emisiunea culturală de la ora 18.00 (programul II, Radio) redactorul emisiunii Petru Grozavu ia un interviu Claudiei Slutu, şefa Sectorului carte rară de la BŞC.

1 noiembrie 1987 Steliana Grama a debutat la cenaclul Peniţa fermecată, condus de Victor Pânzaru, de pe lângă Biblioteca Republicană pentru copii (azi — Ion Creangă). A fost „prima frecvenţă a mea la cenaclul Peniţa fermecată, unde mi‑am citit şi versurile şi m‑a îmbărbătat Nicolae Dabija“, scrie Steliana în „Jurnal“.

Iulie—august 1985 Steliana se află la sanatoriul Jemciujina Rossii din Anapa (Rusia), unde scrie şi trimite acasă mai multe poezii. 1986 Dumitru Grama este confirmat ca cercetător ştiinţific superior în Sec‑ ţia de Filosofie, Sociologie şi Drept a AŞM. Ianuarie—martie 1986 Steliana se află la sanatoriul Golubaia volna din Anapa, Rusia, unde învaţă în limba rusă. Corespondează cu toţi colegii de clasă, trimiţân‑ du‑le răvaşe cu versuri şi cu desene. 1986 Din clasa a VI‑a datează primele versuri ale poetei Steliana Grama, scrise în limba rusă; va fi scriitor aloglos şi în viitor. 1987 Steliana inventează o lume a ei proprie şi o numeşte Sec‑Sor‑Lun, pe care a descifrat‑o ca Secretul Soarelui şi al Lunii, căreia ulterior i‑a scris Imnul Sec‑Sor‑Lunei, i‑a dedicat versuri şi alcătuia, prin 1986, un alfabet speci‑ al pentru lumea din împărăţia Sec‑Sor‑Lun pe care o credea puternică şi cutezătoare. Aşa şi semna: Steliana Viteazu Grama, Sec‑Sor‑Lun. 1 ianuarie 1987 „Scrierea primului vers din perioada a doua (despre Moldi, căţelul de pluş)“, scrie protagonista în „Jurnalul din 1987—1988“. Versurile scrise până la 1987 erau considerate de Steliana Grama versuri „din prima perioadă“. 3—17 august 1987 Se află la sanatoriul din Yalta. 22

O familie de intelectuali basarabeni

6 noiembrie 1987 Debutează în ziarul Tânărul leninist (astăzi — Florile dalbe) cu ver‑ surile Plai octombrin (poeta şi‑a intitulat, însă, poezia Ţara mea, pe când redacţia, în consens cu „sărbătoarea“, i‑a modificat titlul lucră‑ rii). 1988 În acest an se împlineau 345 ani de la tipărirea Cărţii româneşti de învăţătură, zisă mai apoi Cazania lui Varlaam. Claudia Slutu‑Grama publică mai multe articole de popularizare, bunăoară, în revista Mol‑ dova — Comoara de la temelie; în ziarul academic Ştiinţa — Prin se‑ cole Cazania ş. a.; participă la emisiuni radio şi televizate. 1988 La Centrul Tineretului Iuri Gagarin şi‑a desfăşurat şedinţele organiza‑ torice Asociaţia orăşenească a tineretului de creaţie, la care au partici‑ pat Claudia Slutu‑Grama împreună cu fiica Steliana. Cei din prezidiu (Andrei Porubin, Călina Trifan, Nicolae Rusu ş.a.) şedeau imperturba‑ bili; aceasta era prima rândunică de „neoficiali“ din republică; Steliana era foarte activă, punea diverse întrebări la care cei din „grupul neofi‑ cial“ căutau a da un răspuns plauzibil. 1988—1989 Şi mai târziu Steliana se include plenar în mişcarea de renaştere naţi‑ onală. Citeşte versuri la cenacluri (îndeosebi la cenaclul Alexe Matee‑ vici, condus de Anatol Şalaru), publică versuri în presa periodică şi ia frecvent cuvântul în cadrul emisiunilor radiofonice, citind versuri în apărarea limbii române, a naturii, a istoriei neamului. Cronică de familie

31 martie 1988 „Pentru prima oară am luat cuvântul pe scena Uniunii Scriitorilor, recitând Ciocârlia şi boul (fabulă) — pentru 1 aprilie — Ziua Umoru‑ lui“, scrie Steliana în „Jurnalul“ său. 21 aprilie 1988 Credo‑ul Stelianei Grama: Şi cândva, într‑o înstelată seară, Dintr‑un preafericit viitor, Plaiurile noastre vor fi o singură ţară, Popoarele noastre — un singur popor! Mai 1988—1989 Aproape la fiecare şedinţă a cenaclului Alexe Mateevici, cenaclu condus de Anatol Şalaru, Steliana citeşte propriile versuri, versuri care ridicau pe cei prezenţi în picioare, contribuind astfel la trezirea conştiinţei naţionale: Un tânăr dac cu spadă, Limba mea, Dalmatică, Noi, tinerii, Păsări călătoare, Închide gura!, Voievod, Deplasare, Şar‑ pele, Lui Eminescu etc. 16 iunie 1988 Steliana ocupă locul II la concursul tinerilor poeţi la Festivalul Naţi‑ onal de carte şi poezie Eminesciana. 30 iulie 1988 Steliana Grama: (notă de jurnal): „Omul fără Patrie e ca frunza fără copac; frunza fără pom piere şi viceversa“. 28 august 1988 „M‑am urcat pentru prima dată pe estrada Lumina [la o şedinţă a cenaclului Alexe Mateevici, ascuns de ochii lumii în Valea Morilor] şi am recitat versul cu nr. 149 Hoţii de cuvinte. Primul sărut al lui Şala‑ ru“, scrie Steliana în „Jurnalul“ său. 26 septembrie 1988 În caietul nr. 139 Steliana are o proză intitulată Planeta Zeilor, unde un personaj, tatăl, adresându‑i‑se altui personaj, fiului său Ştefan, spune: „Să ştii, Ştefane — rosti în sfârşit tatăl — Steliana Grama îşi doarme somnul etern în peşteră. Dar iatacul ei e şi mai vrăjit. Parola iatacului a plecat în mormânt odată cu Legenda […]“. 24

O familie de intelectuali basarabeni

16 octombrie 1988 Ziua Poeziei (sărbătoare anuală): „Am luat cuvântul cu versurile nr. 186 Poetul şi nr. 187 Alarma“ (pagină din „Jurnal“). Fiecare poezie pe care o scria, o trecea într‑un caiet gros şi o numerota, indicând, la sfârşitul ei, data când „a fost comisă“. 30 octombrie 1988 Steliana ia parte, împreună cu Nătăliţa Zagoreanu, Lilia Braga, Dorina Andreev, Dorina Bohanţov, Nadejda Lachi şi alţi copii‑condeieri, la şe‑ dinţa cenaclului Peniţa fermecată. A citit propriile versuri: Închide gura! şi Noi, tinerii. „Lumea a aplaudat frenetic“, scrie protagonista în „Jur‑ nalul“ său din 1988. Apoi a mers împreună cu părinţii la Cenaclul Ale‑ xe Mateevici, unde au ascultat cutremurătoarea fonogramă a lui Adri‑ an Păunescu dedicată oamenilor politici. În faţa cenacliştilor au luat cuvântul Oleg Maximov, poet, Ion Hadârcă, poet, Gheorghe Ciolpan (pantomimă şi anecdote), Gheorghe Grâu, actor. A fost prezentă şi Te‑ leviziunea, care „a filmat aproape totul! Şedinţa a fost foarte interesantă, dar a lipsit Ion Conţescu cu lecţia de istorie despre daci“ (din „Jurnal“). 28 noiembrie 1988—1 decembrie 1988 În caietul nr. 147 Steluţa are o proză Zimbrul Stelar, nefinisată. În acea proză autoarea se identifică cu personajul principal, Constanţa: „Con‑ stanţa trăia la un pas de moarte. De când se ştie. Din cauza aparatului respirator. Şi când obţinu, în sfârşit, foaia aceasta la sanatoriu, nu putu să se scalde. „Medicii nu‑mi permit […]“. 13 decembrie 1988 Se stinge din viaţă mama Tecla. 1989 Dumitru Grama este membru al Comisiei de experţi a Prezidiului So‑ vietului Suprem al RSSM referitor la problema autonomiei găgăuzilor. Ianuarie 1989 Steliana devine tânără corespondentă a ziarului Tânărul leninist. 8 ianuarie 1989 Steliana Grama: Ascute‑ţi pana, Frâu pentru Pegas, Să ne re‑ntâlnim Cu bine pe Parnas. Cronică de familie

15 ianuarie 1989 La Radioul Moldovenesc, în cadrul emisiunii Informaţii, comentarii, muzică, Steliana citeşte propriile versuri: Poetul şi Închide gura!, urmat de un dialog în direct. 1989—1994 Locul I pentru Steliana la Festivalul Naţional de carte şi poezie Emi‑ nesciana. Recitaluri la TV Moldovenească, la postul Catalan TV, Radioul Naţio‑ nal, la cenaclurile bibliotecilor chişinăuiene. 1989 Din 1989 Steliana începe să‑şi publice creaţia proprie, semnând cu diverse pseudonime. De exemplu, poezia Elegie din Tânărul leninist din 20 octombrie 1989 e semnată cu pseudonimul Cornelia Bujorescu (bunica ei dinspre mamă era Bujor), iar nuvela Susai, Susai… din ace‑ laşi ziar, din 23 iunie, e semnată cu pseudonimul Sorina Moldoveanu. 1 martie 1989 Steliana: „La Mărţişorul şcolii am recitat în cadrul jocului naţional „Fân‑ tâna“ — poezia Noi, tinerii. Un mare succes!“ (pagini din „Jurnal“). Martie 1989 O bucurie deosebită a cuprins‑o pe Steliana la publicarea câtorva ver‑ suri, însoţite de poza autoarei, de către scriitorul Anatol Ciocanu, în revista Moldova, la rubrica Dintre sute da catarge… (Nr. 3, p. 13). 23 martie 1989 Steliana Grama: „La serata Mihai Eminescu — Pe mine mie redă‑mă, am citit Poetul şi, cu un mare succes, Şi dacă (lui Grigore Vieru). Şalaru m‑a sărutat pentru a doua oară. Sora lui Fioghen Calistru mi‑a donat cartea Leonidei Lari cu un autograf. L. Lari tot mi‑a oferit un exemplar. A treia sărbătoare (după Eminesciana şi Alexe Mateevici )“. (Din „Jurnal“). Mai 1989 Claudia Slutu: „De la 1944 încoace nu s‑a găsit nici o minte luminată ca să descopere Adevărul pentru poporul meu? De ce, mă întreb eu? Cum de s‑a întâmplat acest lucru? Poporul acesta cuminte şi munci‑ tor, a ştiut să aplece capul, să pună ochii în pământ, ca acolo, lucrând ţarinile, să‑şi găsească aleanul. Şi când te gândeşti că este un popor dintr‑o viţă vitează şi îndrăzneaţă, cu eroi înscrişi în analele timpului, 26

O familie de intelectuali basarabeni

care eroi se cer a fi revalorificaţi şi înălţaţi pe Columna Spiritualităţii noastre“. 1989, Iunie În revista Limba şi literatura moldovenească în şcoală apar două poezii ale Stelianei: Dalmatică şi …Cine‑a îndrăznit să‑mi schimbe Graiul?. Apoi iată că s‑au găsit oameni la redacţie care au îndrăznit să‑i schi‑ monosească versurile şi în loc de „Limba maternă, limbă moartă?“ (din Dalmatică) ei au scris: „Limba moldovenească — limbă moartă???“, lucru ce le‑a căzut tronc la inimă celor de la Moldovanul, ei publicând frecvent acest vers al Stelianei în redacţia „omănaşilor“ de teapa lor… 17 iunie 1989 Interviu cu Steliana la Radio Moldova, la emisiunea pentru copii, des‑ pre Eminesciana (era elevă în cl. a VIII‑a, şcoala nr. 23 din capitală). Despre creaţia proprie şi despre imboldul de a scrie versuri: „Scriu ver‑ suri de la trei ani, ca o replică la versurile pe care mi le citea mămica“. În cadrul emisiunii a citit din creaţia proprie o poezie inspirată din Iulian Filip — Închide gura! şi alta despre Mihai Eminescu — Poetul. Iulie 1989 Claudia scrie, împreună cu Valeriu Popovschi, cercetător ştiinţific la Institutul de Istorie, articolul Iarăşi discuţie, despre proiectul de lege Cu privire la trecerea scrisului limbii moldoveneşti la grafia latină. Re‑ dacţia ziarului Tinerimea Moldovei refuză să‑l publice. 1989 Steliana s‑a dedat plenar cauzei naţionale. Drept exemplu ar servi şi articolul Greul cel mare e înainte, publicat în ziarul Tânărul leninist din 20 octombrie 1989, în care pleda pentru iniţierea unei mişcări întru susţinerea limbii de stat. 1989 Steliana pune începutul unui roman fantastic, Dezideriu. Cu regret, a reuşit să aştearnă pe hârtie doar câteva file din acest roman. Octombrie 1989 La şcoala nr. 23, unde învaţă Steliana, profesoara de matematică Ta‑ mara Curtescu a organizat un cenaclu — Florile dalbe, care promova foarte activ poezia Stelianei. Cronică de familie

28 ianuarie 1990 Florile dalbe au fost invitate la cenaclul Peniţa fermecată, unde Steliana a citit din creaţia sa. 6 octombrie 1989 La emisiunea televizată Lumea în viziunea copiilor Steliana a dat un interviu. Toţi cenacliştii de la Peniţa fermecată s‑au dus să vizioneze emisiunea unde participa colega lor, scria Steliana în „Jurnalul“ său. 12 octombrie 1989 La o emisiune radio pentru copii, la care a participat şi Steliana, re‑ dactorul emisiunii Ludmila Ciolan, a întrebat‑o: „Cum priveşti la cei ce scriu versuri la comandă?“. I‑am răspuns: „Dacă mi‑o atribuiţi mie, eu scriu la comanda sufletului şi nicidecum a vremii sau a altcuiva. Iar celor ce scriu la comanda cuiva, le‑aş spune prin versurile lui Gr. Vieru din 13 strofe pentru mancurţi: „Huideo, potaie!“ (din „Jurnal“). 16 octombrie 1989 Pagină de jurnal: Steliana Grama „Ziceţi că religia e forţa de supunere a maselor, dar comunismul ce e ?“. 18 octombrie 1989 Ziua Poeziei. Participă şi cenacliştii de la Peniţa fermecată; Steliana Grama a citit versurile Fi‑va! şi Şarpele; apoi s‑a înregistrat la radio, pentru emisiunea Ecoul zilei de la ora 21, cu versurile Dacă nu mă‑nşel şi Tu eşti, Mircea?. 1989—1990 Locul I la Olimpiada Republicană televizată la literatura moldoveneas‑ că şi locul I la concursul Condeie tinere din cadrul acestei Olimpiade. Decembrie 1989 Din caietele de versuri ale Stelianei Grama: Vine Crăciunul, Pleacă decembre, Plin de tristeţe, Dar şi de bucurii. Totuşi e bine Că nu am uitat Că suntem liberi, Că suntem vii. 28

Noi ne‑am născut Liberi sub soare Întru Credinţă Şi Adevăr.

14 decembrie 1989 La rubrica „Creaţia cititorilor noştri“ din ziarul Ştiinţa, Claudia Slutu pu‑ blică un ciclu de versuri: …Avem undeva o prispă, Funcţia‑i o treabă mare, …Funcţia l‑a‑nsărcinat, …Ai dormit la soţ în braţe, …Socoţi că visu‑n tine‑ reţe, în care ciclu, exceptând primul vers, sunt incluse versuri satirice. 1990—1993 Dumitru Grama — membru al grupului de experţi al Parlamentului Republicii Moldova. 1 februarie 1990 Hebdomadarul Literatura şi arta publică un ciclu de versuri de Steli‑ ana Grama însoţit de poza autoarei, la rubrica „Tineri scriitori“. Încă în 1990 unii îşi dădeau seama ce valoare stilistică şi artistică vine în poezia română! Steliana e în al nouălea cer de bucurie! În sfârşit, Lite‑ ratura şi arta îi publică versurile! „Meritul e numai al lui Vlad Zbâr‑ ciog“ — scrie Steliana în „Jurnal“. 1990 Honoré de Balzac citea cu o viteză de 4000 de cuvinte pe minut. Napo‑ leon citea 2000 de cuvinte pe minut. Viteza obişnuită de citire este de 200—300 de cuvinte pe minut, dar, prin însuşirea unor metode de citire rapidă, un om poate citi până la 1200—1500 de cuvinte pe minut. Steli‑ ana însuşise acea metodă şi citea 1250—1350 de cuvinte pe minut. Aprilie 1990 Este fondată Asociaţia de creaţie TOCONO (Totul Copiilor Noştri), condusă de scriitorul dr. Aurelian Silvestru, cu scopul de a‑i depista şi de a‑i promova pe cei mai talentaţi copii care fac literatură. Steliana este cap de afiş la TOCONO. 20 mai 1990 Steliana participă la Cahul la ediţia a IX‑a a Sărbătorii Republicane a Cărţii pentru Copii, unde îşi citeşte versurile şi se împrieteneşte cu mai mulţi copii de vârsta sa din toate colţurile Moldovei. I se decernează o Diplomă şi un set de cărţi.

O familie de intelectuali basarabeni

Cronică de familie

16 iunie 1990 I se eliberează o „Adeverinţă“, care stabileşte că Steliana Grama e de‑ ţinătoarea locului I la concursul tinerilor poeţi şi i se conferă titlul de laureat al Festivalului Naţional de carte şi poezie Eminesciana, semnată de Mihai Cimpoi, preşedintele societăţii Vasile Alecsandri, şi de Ion C. Ciobanu, prim‑secretar al Comitetului de conducere al Uniunii Scrii‑ torilor din Moldova. 2 iulie 1990 La baza de odihnă a Academiei de Ştiinţe a Moldovei de la Balabanovka, Bielgorod‑Dnestrovsk, regiunea Odesa (pământul nostru strămoşesc), un grup de savanţi de la instituţia ştiinţifică (printre care familiile Bo‑ bână, Grama, Andrievschi, Barbăneagră ş.a.) au organizat o serată de comemorare a Nemuririi lui Ştefan cel Mare. Moderatoare — Claudia Slutu‑Grama. Dumitru Grama şi Gheorghe Bobână au vorbit despre măreaţa figură a domnitorului, au cântat cântece, iar Steliana a recitat câteva versuri proprii: Fi‑va!, Aborigen, Voievodul. Deasupra capului participanţilor fâlfâia, în bernă, tricolorul bazei de odihnă a AŞM… august 1990 la Tabăra de Creaţie de la Condriţa s‑au întâlnit pentru două săptă‑ mâni membrii TOCONO‑ului din Moldova şi cei ai cenaclului literar al elevilor din Bucureşti Săgetătorul, sub conducerea prof. doctor Tu‑ dor Opriş, care are meritul de a lansa foarte mulţi basarabeni în marea literatură română, printre ei fiind şi Steliana Grama. August 1990 Din unul din caietele de versuri ale Stelianei Grama: Româncă sunt şi ce‑ai să‑mi faci? Şi limba mi‑o vorbesc curat. S‑alegem grâul de neghină Ştefan cel Mare ne‑a învăţat. 18 august 1990 Inedit, Steliana Grama: Viaţa buciumă în toate, Viaţa buciumă în toţi. Nu‑mi mai aminti de moarte, Nu‑mi mai aminti de morţi. Da, vom fi ca ei, odată, 30

Totul este trecător, Dar acum păşesc pe drumul Ce mă poartă‑n viitor.

1990 Apare primul volum al catalogului general Cartea Moldovei, în calitate de autori avându‑le pe colegele de la Biblioteca Naţională Nina Matei şi Valentina Farmagiu, iar de la BŞC a AŞM pe Claudia Slutu. Octombrie 1990 Claudia Slutu participă împreună cu soţul, Dumitru C. Grama, cola‑ borator ştiinţific superior la Institutul de Filosofie, Sociologie şi Drept al Academiei, la Conferinţa Ştiinţifică internaţională de la Lvov Biblio‑ teca — Patrimoniu de valori, unde li se propune să emigreze în Canada sau SUA, la care ambii refuză categoric. Locul lor e în Patrie… 1990, 26 octombrie Steliana Grama: „Fără poezie m‑aş simţi ca o frunză desprinsă de copac, ca o pasăre fără de cer, ca un om fără pământ…“ (Pagină de „Jurnal“). 1991 Prin hotărârea Prezidiului Academiei de Ştiinţe a RSSM (nr. 30 din 1991) Claudiei Slutu i s‑a decernat Premiul Prezidiului AŞ a RSSM pentru pu‑ blicaţia ştiinţifică documentară Cartea Moldovei (Ch., Ştiinţa, 1990). 6—11 ianuarie 1991 Nouă tineri condeieri din Basarabia, sub conducerea dlui Dumitru Grama, cercetător ştiinţific superior la Academia de Ştiinţe din Chişi‑ nău, au participat în tabăra de creaţie Lotru din Buşteni, judeţul Pra‑ hova, împreună cu cenacliştii de la Săgetătorul din Bucureşti, conduşi de dr. Tudor Opriş. 24 ianuarie 1991 La concursul radiofonic Eclipse în amiezi (red. Paul Strutzescu) din ca‑ drul emisiunii Modern‑Club 805 Steliana a prezentat 12 poezii — din‑ tre care şapte în stil clasic şi cinci — moderniste. Din cele clasice au răsunat Balada calului, Deplasare, E un ceva… ş. a. 30 ianuarie 1991 Steliana s‑a produs în emisiunea televizată a lui Mircea Surdu Bună seara — a citit versuri (apropo, într‑un copac plin de promoroacă, au

O familie de intelectuali basarabeni

Cronică de familie

cocoţat‑o acolo doi lucrători de la Televiziune) şi a dat un interviu des‑ pre tânăra generaţie de poeţi ce bate insistent la porţile poeziei. 16 februarie 1991 Participă la cenaclul Burebista, moderat de Nicoleta Slabu, cenaclu de pe lângă Palatul Sindicatelor din Moldova, unde Steliana citeşte ver‑ suri: Pajişte, Balada nebunului, Pe când nu era moarte ş. a. 18 februarie 1991 A scris pentru hebdomadarul Făclia articolul‑pamflet Tizâcul — sal‑ vare naţională. 24 februarie 1991 „Fiecare Om se naşte sub semnul magic al unui cuvânt şi cum cuvin‑ tele împreună fac o limbă, un grai, tot aşa şi oamenii împreună fac o ţară, o Patrie. Iar limba nu e altceva decât fişa personală a unei Naţiuni, a unui popor“, scria Steluţa în lucrarea sa la Olimpiada televizată de la Postul TV Chişinău. Din cinci teme, propuse pentru concurs, ea a ales tema a doua: „Limba Română este Patria mea“ (N. Stănescu). 1991 Colecţionarul şi scriitorul ieşean Dumitru Grumăzescu a adunat firicel cu firicel versuri despre limbă scrise de condeierii români, publicând la Chişinău, în tiraj de 10 000 de exemplare, antologia Sântem o limbă (Ch., Universul, 1991). Steliana e prezentă cu poezia Românca. 1991 La editura Hyperion din Chişinău a ieşit de sub tipar culegerea În Moldova noastră dragă cu specificarea: „din creaţia copiilor“. Prota‑ gonista noastră e prezentă cu versuri (Păsări migratoare, Înainte de termen!, Închide gura!) şi cu proză (Pasărea Măiastră, Copilul foa‑ mei). Recenzentul, dr. prof. Tudor Opriş remarca vis‑à‑vis de creaţia Stelianei Grama: „Cutremurătoare este poezia Păsări migratoare a Stelianei Grama, poate cea mai matură semnatară din antologie [În Moldova noastră dragă], pe care am avut plăcerea s‑o cunosc şi s‑o îndrum (…)“.

1 martie 1991 Stelianei îi apare în ziarul Făclia articolul despre Tabăra de Creaţie de la Buşteni, sub conducerea scriitorului şi profesorului universitar Tu‑ dor Opriş. 2 martie 1991 Steliana scrie în jurnalul său: „Azi ziua întreagă am scris la Cetăţile subpământene, nefăcându‑mi lecţiile. De fapt, am dormit şi am scris, pentru că‑mi era rău, aveam febră. În fond, o zi palidă, cu patul nefă‑ cut, cu televizorul închis. Plictis. Vreau să scap de toate, dar nu ştiu cum. Trăiesc. Încă“. Martie 1991 Galina Chiciuc, poetă, îi scrie pe o filă cu versuri de‑ale Stelianei: „Eşti talent! Fii sigură, Steliana, încă o dată fii sigură! Te rog. Martie 1991“. 28 martie 1991 Elevei clasei a XI‑a a şcolii medii nr. 23 din Chişinău, Steliana Grama, i se decernează Diploma de gradul I „Pentru obţinerea locului I (sec‑ ţia ziaristică) la Conferinţa a XI‑a Republicană practico‑ştiinţifică a elevilor Tineri cutezători“, unde, conform notelor din „Jurnal“, a citit poezii, apoi două proze: Riana şi Tizâcul — bogăţia noastră naţiona‑ lă. Din filele de jurnal desprindem reacţia celor prezenţi vis‑ à‑vis de lecturi: „Copiii au râs şi au zis că scriu mult mai bine decât Sergiu Afa‑ nasiu. De ce?“. Iar prezenţi, pe lângă membrii juriului, erau colegii ei de la diverse licee din Chişinău: Angela Olaru, Irina Ladaniuc, Sergiu Afanasiu, Ana Josan ş. a. 30 martie 1991 Premiul I acordat elevei clasei a XI‑a Steliana Grama pentru poezie la Olimpiada Republicană televizată de limbă şi literatură română a Televiziunii Naţionale (Chişinău).

1991 Premiul III a fost acordat Stelianei, la ediţia din 1991, a Festivalului Internaţional de creaţie pentru liceeni Pana de aur din Dej (pentru proză).

3 aprilie 1991 Steliana Grama: Nu ştiu ce eşti — un înger, un demon, un om, Ştiu că mă vrei: prin sânge, prin crez, prin atom. Ştiu că veghezi: unde mă duc şi ce gândesc — Totul — în viaţă şi moarte — e omenesc. Eu nu te văd, nu te aud, nu te miros —

Cronică de familie

O familie de intelectuali basarabeni

Totul e bine, totu‑i ferice, totu‑i frumos. Ca‑ntr‑o poveste, unde Esenţa ne mai desparte. Eu sunt un om. Eu sunt un om. Tu — a mea Moarte. Tristă iubire, trist e sfârşitul, totul e trist. Încă mă zbucium. Încă mai tremur. Încă exist!

4 aprilie 1991 Steliana Grama: „Am un credou‑laitmotiv în viaţă — acesta e crezul Dreptăţii“. 8 aprilie 1991 E a doua zi de Paşti. În piaţa Catedralei din Chişinău a avut loc un con‑ cert festiv, unde, în concurs, tinerii poeţi au declamat versuri proprii. Steliana a citit poezia sa Nu împlântaţi tractoarele‑n biserici!. Cadoul a fost o Icoană a Sfintei Fecioare Maria cu Pruncul Isus în braţe. 28 mai 1991 Duplexul Chişinău — Bucureşti Podul de flori. Bucurie! 21 iunie 1991 Absolveşte cu excelenţă clasa a XI‑a a şcolii medii nr. 23 din Chişi‑ nău. 20 august 1991 Este prezentă în Piaţa Marii Adunări Naţionale, alături de consângenii săi, spunând un „NU“ hotărât dictaturii! Poza Stelianei din această zi apare în hebdomadarul Literatura şi arta şi în Curierul de seară. 1 septembrie 1991 Steliana este înmatriculată, după rezultatele concursului şi ale exame‑ nelor de înscriere, la Facultatea de Jurnalistică a Universităţii de Stat din Moldova, grupa a II‑a, secţia de zi. 3 octombrie La Radio Moldova, la emisiunea literară, Steliana a înregistrat şi a difu‑ zat un interviu cu Alexandru Gromov, scriitor, traducător şi jurnalist. 17 octombrie 1991 Studenţii Facultăţii de Jurnalistică a USM îşi întâmpină primii oas‑ peţi — dr. profesor Tudor Opriş din Bucureşti, care i‑a supravegheat paşii Stelianei Grama şi altor tineri literaţi din Basarabia, şi poeta Ga‑ lina Furdui. 34

O familie de intelectuali basarabeni

6 noiembrie 1991 Fiind deja studentă la Facultatea de Jurnalistică a USM, participă pen‑ tru ultima dată la şedinţa cenaclului Florile dalbe (ex‑Peniţa fermecată, unde a debutat în 1987), citind versuri proprii. 1992 Dumitru Grama — membru al Comisiei de experţi a Secţiei de Filoso‑ fie, Sociologie şi Drept, constituită pentru avizarea proiectului Consti‑ tuţiei Republicii Moldova. 1992 Steliana participă la şedinţele cenaclului Luceafărul, întrunit la redac‑ ţia ziarului Tinerimea Moldovei, alături de Anatol Adam, Viorica Te‑ rinte, Viorica Puşcaş, Rodica Ciorănică, Sergiu Afanasiu, Angela Ola‑ ru, Luminiţa Dumbrăveanu, Ecaterina Negară, unde îşi citeşte creaţiile literare. Cenaclul era, după cum scria Andrei Burac, „o confirmare a unei tradiţii frumoase. Sunt speranţa rezistenţei noastre. Nu ştim cine dintre ei va străbate acest drum anevoios de nisipuri mişcătoare. Vom găsi însă justificate aceste pagini de poezie oferite cenaclului, dacă cel puţin unul dintre membrii lui va rămâne fidel stării de poezie“. 1992—1994 Dumitru Grama îndeplineşte funcţia de lector prin cumul la Cursurile de reciclare a pedagogilor. 1992—1998 Steliana colaborează activ cu Radioul Naţional (redacţiile Teatru şi Modern-Club 805 ş.a.). 1992 Claudiei Slutu‑Grama i se decernează Premiul I în cadrul concursului organizat de bibliotecile academice Pentru cea mai bună lucrare în do‑ meniul bibliologiei şi bibliografiei. 1992 Vede lumina tiparului cel de‑al doilea volum al catalogului general Cartea Moldovei, autorii fiind ca şi la primul volum: Claudia Slu‑ tu‑Grama, Nina Matei, Valentina Farmagiu. 1992 Steliana scrie, pe lângă publicistică şi versuri, proză, încercând şi reu‑ Cronică de familie

şind uneori s‑o publice. De exemplu, ziarul Tineretul Moldovei îi găzdu‑ ieşte prozele Intruşii sau câte ceva despre moartea unui jurnalist (1 mai), Angelique şi emanciparea (8 martie), Oul încondeiat (24 aprilie) ş.a. 1992 Scriitorul Alexandru Vizitiu Dumasca din Iaşi scria pe povestirea sa Vânătoarea Carpodoră următoarea dedicaţie: „Domnişoarei Steliana Grama, cu multă prietenie şi urări de succes în activitatea literară. Al. Vizitiu Dumaxa“. 1992 Steliana Grama: Din bezna cea neagră, Din veşnicul nimic Şi din eternul totul Noi am apărut pe lume. Ianuarie 1992 Steliana lucra la un volum de versuri pe care intenţiona să‑l intitu‑ leze Castelul cel roz, unde urmau să fie incluse 35 de poezii: Balada toamnei, Balada zeului, Deplasare, Balada calului, Pajişte, Poarta de foc, Păsări migratoare etc. 15 ianuarie 1992 Participă la Sala cu Orgă din urbea natală la spectacolul literar‑muzical Închinare la Luceafăr. A citit versuri, alături de personalităţile artistice, Maria Bieşu, Mihail Munteanu, Dumitru Matcovschi, Nicolae Dabija. Februarie 1992 Steliana intenţiona să scrie un roman Nunta monştrilor (s‑a păstrat planul pânzei epice). 1992, 26 februarie Steliana se întreba: „De ce nu ar exista o unitate de măsură pentru optimism, vitejie, curaj, libertate, pesimism, frică?“. Aprilie 1992 Hebdomadarul Ştiinţa (nr. 2) îi publică Claudiei Slutu‑Grama un ciclu de versuri: Soţul i‑i la Moscova de doi ani, S‑a îndrăgostit un poet, Ne uitam unul la altul, Numai umbra plăcerii, La geamul meu stă o floa‑ re etc., unele ironico‑umoristice, altele — de dragoste. 36

O familie de intelectuali basarabeni

12 martie 1992 Steliana Grama: Vă propun un tratament urgent Şi s‑aveţi încredere, vă rog, Când nu e un alt medicament Luaţi singurătatea ca pe‑un drog. 18 martie 1992 Susţine fondarea, de către Traian Vasilcău şi Ion Lupan, Societăţii lite‑ rare Leonard Tuchilatu, fiind membră activă a acestei Societăţi şi citin‑ du‑şi propriile lucrări poetice. 1992 Steliana Grama. Inedit: Eşti calul năzdrăvan, Pe care‑l caut an de an, Dar nu‑l găsesc în burgul meu Cu iz patriarhal. 7 mai 1992 Steliana „trece Prutul“ prin creaţia sa, publicând un ciclu de versuri în cotidianul din Bucureşti Azi, la rubrica Generaţia nouăzecistă (O noapte la Zoo, Românca, Destin, Semeţie etc.). 15 mai 1992 Steliana Grama. Inedit: Din ce în ce mai rar gândesc la tine, La vara‑n care‑am fost nedespărţiţi. Îţi aminteşti de nopţile senine? Iubirea pur şi simplu ne‑a orbit. 15—17 mai 1992 Laureată a Festivalului de creaţie literară a copiilor Pana de aur (Dej, 1992), acordându‑i‑se Diploma şi Premiul III al Festivalului. 15 august 1992 La Dărmăneşti, România, în Tabăra de creaţie, Steliana scria piesa Eu‑ nucul Modern (act. I, scena a II‑a). 1 octombrie 1992 Premiul Academiei de Ştiinţe a Moldovei este acordat Claudiei Slutu, Cronică de familie

Lidiei Guţul şi lui D. Grama pentru un ciclu de lucrări privind istoria cărţii în Moldova, menţionat la Concursul bibliotecilor academice din CSI pentru cea mai bună lucrare ştiinţifică (Alma Ata, oct. 1992).

1993 În acest an semna cu pseudonimele: Alfa Romanescu, Stelariana Mag, Cezara Ionescu.

12 octombrie 1992 Steliana duce la editura Hyperion, condusă de Constantin Dragomir, prima sa plachetă de versuri, pentru a fi publicată, purtând titlul Tele‑ rană. Placheta e însoţită de două recenzii foarte favorabile şi binevo‑ itoare, semnate de Nicolae Dabija şi Iulian Filip. Pe mapa manuscri‑ sului de o mână necunoscută nouă e notat: „D. Constantin Dragomir 1994!“. Dar cartea n‑a mai văzut lumina tiparului!

1993 Steliana realizează un şir de interviuri cu personalităţi ale spiritualităţii noastre: Ion Niculiţă, decan la Facultatea de Istorie, USM, Ion Ciubo‑ taru, regizor la Teatrul Naţional V. Alecsandri din Bălţi, Sandu Aristin Cupcea, actor la Teatrul Luceafărul etc.

13 octombrie 1992 Participă, fiind în an. II la jurnalistică, la greva studenţească generală, apărând limba şi istoria românilor, scriind cu această ocazie un ma‑ terial satiric la Tineretul Moldovei (Serie nouă): Greva studenţească, bursa şi comoara craniului. 15 octombrie 1992 În suplimentul cotidianului Azi din Bucureşti, intitulat Feţele culturii, apare un eseu semnat de Steliana despre poeta Natalia Zagoreanu din Chişinău. 3 noiembrie 1992 Zguduită de moartea celor doi barzi naţionali, Doina şi Ion Aldea‑Te‑ odorovici, Steliana scrie poezia In memoriam: Balada stelei duble, pe care o va publica mai întâi în ziarul Făclia (1992, 11 dec.), apoi în car‑ tea Doina şi Ion, Ion şi Doina (Ch., 1993) cu titlul niţel modificat A căzut o dublă stea… 30 noiembrie 1992 Steliana Grama. Inedit: Şi iarăşi mor copiii Într‑un basm, Şi iarăşi hohotesc, barbar, Maturii. Decembrie 1992 Vizitează Iaşul, leagă prietenii cu Dumitru Grumăzescu, cu Gloria Lă‑ cătuşu, cu dr. Ernestina Ungurean; e prezentă la spectacolele Teatrului Naţional din Iaşi etc. 38

O familie de intelectuali basarabeni

1993 Premiul III pentru poezie se decernează Stelianei Grama la Festiva‑ lul Naţional de Ştiinţă şi Poezie Costache Conachi din Tecuci (ediţia I‑a). 1993 Steliana Grama: „Nu, viaţa nu poate fi nicidecum banală! Viaţa e sin‑ gura avere posibilă a omului… Restul — aurul, banii, puterea — nu‑s decât… Nu vreau să repet nişte adevăruri fundamentale — în gura mea ar putea deveni kitsch‑uri. Dar viaţa e cel mai bun lucru pe care Domnul ni‑l dă pe Pământ“. 15 ianuarie 1993 Direcţia unită a Filarmonicii de Stat din Moldova şi a Palatului Naţio‑ nal a organizat în incinta Sălii cu Orgă concertul Închinare la Luceafăr, în care Steliana a recitat propria‑i poezie Vis cu Eminescu. A fost prima evoluare publică de asemenea anvergură. Februarie 1993 În hebdomadarul Lanterna Magică Steliana Grama susţine un inter‑ viu cu mama ei — Claudia Slutu, interviu intitulat Sursă documentară de interes naţional, luând în dezbatere importanţa catalogului general Cartea Moldovei, vol. II (Ch., 1992), pentru cultura şi spiritualitatea neamului. 17 februarie 1993 Steliana înaintează o cerere către decanul Facultăţii de Jurnalistică a USM, dl Victor Moraru, ca să fie „inclusă în cadrul disciplinei de specializare a jurnalisticii audio‑vizuale“, domeniu în care activa încă din 1991, deşi nici presa scrisă nu‑i era străină, ba din con‑ tra…

Cronică de familie

2—3 martie 1993 La simpozionul Anul bibliologic 1992 organizat la BNRM de către Aso‑ ciaţia Bibliotecarilor din Republica Moldova Claudia Slutu prezintă comunicarea Opera istorică a lui Mihail Kogălniceanu [cu referire la exemplarele păstrate în BŞC a AŞM]. 10 aprilie Steliana este invitata Festivalului copiilor handicapaţi, recitând versuri proprii. Un fragment din Balada zeului degenerat, notat şi pe o poză din acea zi, îi plăcea îndeosebi: Sfârşit de veac, de viaţă şi erori. Ce monstru‑mi zace‑n creier şi în sânge? Ce zeu degenerat în muritori Prin ochii mei Eternitatea‑şi plânge? 13 aprilie Steliana Grama. Inedit. Soare verde, Stele negre Din abisul unui vis, care‑a fost demult ucis... 1993 În culegerea de studii Valori şi tradiţii culturale, editată sub îngrijirea dr. Andrei Eşanu, se publică studiul Carte românească de învăţătură: note şi marginalii de Claudia Slutu şi un altul de D. C. Grama. 11 iunie 1993 Premiul I — pentru poezie şi Diplomă de participant la Concursul lite‑ rar Pagini de jurnal, ediţia a IV‑a — Bârlad, se acordă Stelianei Grama. 12—16 iulie 1993 Steliana este acreditată de publicaţiile Literatura şi arta şi Tineretul Moldovei la Congresul al XVIII‑lea al Academiei Româno‑Americane de Ştiinţe şi Arte de la Chişinău. 26 iulie 1993 Steliana şi‑a citit la Radioul Naţional un discurs despre poetul Adrian Păunescu, care împlinea frumoasa vârstă de 50 ani. Tot atunci i‑a în‑ chinat o poezie: Pentru mine Păunescu este un poet total.

O familie de intelectuali basarabeni

5 august 1993 Despre impactul ce l‑a avut volumul lui Gheorghe Păun Sfera paralelă (povestiri din seria Fantastic Club, Bucureşti, editura Albatros, 1984): „Credeam că mi‑a dispărut gustul de a citi, pentru eternitate. Şi re‑ spectiv, şi gustul de a scrie. Credeam că orice literatură e plictisitoare. Credeam… Şi deodată, ca o minune, a apărut pe masa mea această carte. Abia după ce am citit‑o, mi‑am dat seama în ce criză extraordi‑ nară eram şi dacă n‑aş fi citit‑o pe ea (sau orice altă carte captivantă), la sigur, ar fi murit Steliana Grama — poeta, romanciera, dramaturga…, poate şi jurnalista. Şi aşa ea poate să dea ortul popii, dar nu din vina cărţilor …“ (File de „Jurnal“). 12—24 august 1993 12 tineri literaţi din Basarabia, sub conducerea Claudiei şi a lui Dumi‑ tru Grama, participă la Tabăra Naţională de Creaţie din Dărmăneşti, jud. Bacău, împreună cu cenacliştii de la Săgetătorul din Bucureşti, di‑ riguiţi de dr. prof. Tudor Opriş. 17 august 1993 Steliana Grama: „Geniul de obicei se arată după moarte. Or, eu nu vreau să mor chiar acum, pentru a mă descoperi Posteritatea. Vreau să mai fac câte ceva în viaţa asta. Genii morţi nu‑şi pot apăra niciodată locul în Istoria Civilizaţiei; cei vii, însă, mai au dreptul să lupte pentru ei“. (Dintr‑un interviu scris la Dărmăneşti, România). Septembrie 1993 Revista Uniunii Scriitorilor din Moldova Basarabia îi publică Stelianei, după o aşteptare de doi ani, un ciclu de versuri la rubrica Tineri autori. (Versurile Murea o pasăre, Nunta Strigoilor, Fişa personală). 24—25 septembrie 1993 Claudia Slutu este invitată, împreună cu fiica Steliana şi cu soţul Du‑ mitru C. Grama, să participe la Festivalul Naţional de Ştiinţă şi Poezie Costache Conachi de la Tecuci (ediţia I), organizat de Inspectoratul pentru Cultură al judeţului Galaţi, România, în cadrul cărui Festival a avut loc Sesiunea de comunicări ştiinţifice Costache Conachi — nume emblematic pe nisipul mişcător al istoriei, devenind, împreună cu soţul ei, cercetătorul Dumitru Grama, şi cu fiica Steliana Grama, laureaţi ai Festivalului. Cronică de familie

Octombrie 1993 Steliana este aleasă în Colegiul de redacţie al săptămânalului Gazeta Tineretului, director Olga Coman. 16 octombrie 1993 La redacţia literară Radio Steliana vorbeşte despre viaţa şi creaţia Larei Cezara, poetă din generaţia ei, nouăzecistă. 1994 Adoptă un nou pseudonim: Dina Spăsita. 1994 Steliana participă la Bienala Teatrului Eugene Ionesco (BITEI). 1994 Menţiune acordată Stelianei pentru poezie şi proză la Festivalul Inter‑ naţional de SF Quasar, Iaşi. 1994 A fost fondat primul post de radio independent din Moldova — Unda liberă (informaţie diversă, muzică non‑stop etc.). Activa pe lungimea de undă cu frecvenţa 72,71 MHz. Steliana a activat la acest post de ra‑ dio pe parcursul a doi ani: 1994—1995, cu diverse materiale. 1994 Steliana începe să scrie romanul Blugii roşii. Începutul romanului era promiţător: „Regele Blestem domnea deja al 130‑lea an peste Regatul Lacrimii. Un labirint de catacombe antinucleare cu suprafaţa de 10 km pătraţi, era un ascunziş ideal pentru o populaţie de 26 de handicapaţi. Totuşi această naţiune de infirmi uitase completamente semnificaţia denumirii Regatului. Lacrimă? Ce o mai fi şi asta? Picături incolore de apă… Ochii transpiră? Nu, era imposibil de înţeles acest arhaism al unei civilizaţii demult uitate?!“. Intenţia atunci n‑a fost materializată, decât parţial, doar câteva pagini. Va reveni la roman mai târziu. 1994 Tânăra poetă participă la câteva ediţii ale emisiunii televizate de diver‑ tisment şi ingeniozitate Ora surprizelor, redactor — Violeta Grigore, luând Marele Premiu şi dansând, după scenariu, pe butoiul din studio.

ticipat şi Steliana. La 15 ianuarie, la ora 17.00, are loc Serata televizată de inaugurare a sediului reconstruit al Teatrului Naţional Mihai Emi‑ nescu, în cadrul spectacolului televizat Steliana şi‑a citit Balada Pele‑ rinului modern. iunie 1994 Steliana devine laureată a Concursului recitatorilor Eminesciana‑94, organizat de Casa Actorului a Uniunii Teatrale din Moldova şi de So‑ cietatea Limba noastră cea Română, avându‑l drept preşedinte pe regi‑ zorul şi actorul Petru Vutcărău. 26—28 iunie 1994 Cei mai buni bibliotecari ai Basarabiei, inclusiv Claudia Slutu‑Grama, întreprind o excursie în România, sunt invitaţii preotului profesor Te‑ octist Caia la Serbarea Creangă şi vizitarea Inelului de Aur al or. Târgu Neamţ. 4 iulie 1994 Fiind studentă la Facultatea de Jurnalistică a USM (anul III), Steliana înaintează documentele la Institutul de Stat al Artelor, Facultatea Artă teatrală, specializarea Teatrologie şi este înmatriculată la anul I. 1 august 1994 Se bucură când în Feţele culturii, supliment săptămânal la ziarul bucu‑ reştean Azi, îi apare un ciclu de versuri, însoţite de o poză a autoarei şi de un cuvânt de încurajare al scriitorului‑mentor Tudor Opriş. 5 august 1994 Inedit. Steliana Grama: Ce dor mi‑este de tine, Dar tu eşti acum în concediu, Eu — în secolul XX, Iar tu — în evul mediu. Eu sunt exilată‑n povestea Uitărilor predestinate, Dar nu simt, cu toate acestea, Că viaţa mi‑e dată în rate.

15—22 ianuarie 1994 Săptămâna Teatrului Naţional Mihai Eminescu (Chişinău), unde a par‑

August 1994 De rând cu materialele publicate în hebdomadarul Literatura şi arta, Glasul Naţiunii, Gazeta Tineretului etc., Steliana începe colaborarea cu

Cronică de familie

O familie de intelectuali basarabeni

redacţia ziarului Patria tânără, unde va publica versuri şi materiale din domeniul culturii. 5 august 1994 Inedit. Steliana Grama: În urma zeilor ce pleacă, Îmbătrâniţi de‑atâta soare, Să plângeţi n‑aveţi nici un drept.

9 decembrie 1994 Adoptă un nou pseudonim — Dina Sângereanu.

18 august Conform ordinului nr. 183 al USM Steliana este înmatriculată la Fa‑ cultatea de Istorie (secţia fără frecvenţă) a USM (a treia facultate). 1 septembrie 1994 Este studentă, concomitent, la trei facultăţi: Facultatea de Jurnalism şi Ştiinţe ale Comunicării a USM (în anul IV), Facultatea Arte Dramatice a Institutului de Stat al Artelor (anul I) şi Facultatea de Istorie a USM (anul I). Octombrie 1994 Steliana moderează prima şedinţă a cenaclului literar inaugurat la bi‑ blioteca Ovidius din Chişinău (mai târziu moderator al cenaclului este desemnat poetul Ianoş Ţurcanu). 26 octombrie 1994 Studenta anului IV Steliana Grama îşi expune reflecţiile despre noua Lege a presei la Radioul Naţional, arătând părţile pozitive, dar şi carac‑ terul ei imperfect, pe alocuri. 5—7 noiembrie 1994 Premiul II la Festivalul Naţional de creaţie Mihail Sadoveanu din Paş‑ cani (ediţia I, 1994). Steliana a luat premiul Baltagul (pentru proză); (60000 lei, plus o bibliotecă serioasă). 11—15 noiembrie 1994 Participă la Tabăra de creaţie literară Poesis‑94, desfăşurată la Chişinău în cadrul manifestărilor culturale cu prilejul Săptămânii tineretului. În revista de literatură Viitorul prezent, lansată de Fundaţia Soros, Traian Vasilcău face o trecere în revistă a tinerei poezii basarabene, inclusiv cea semnată de Steliana Grama.

1 decembrie 1994 Premiul special al juriului şi al ziarului Graiul Maramureşului din Baia Mare la Festivalul de poezie, proză şi folclor Vasile Lucaciu din Cicâr‑ lău, jud. Baia Mare (100 000 lei româneşti).

O familie de intelectuali basarabeni

1995 Semnează, din acest an, cu preponderenţă în Curierul de seară, cu pseudonimul Daniela Hârzob, în Literatura şi arta — cu pseudonimul Cornelia Bujorescu, iar în Patria tânără — cu pseudonimul Nicky Ci‑ reşaru. Vis‑à‑vis de pseudonimele utilizate, Steliana nota în teza de an, anul IV, jurnalistică, teză intitulată Actualitatea culturală în paginile unor publicaţii basarabene. 1994—1995 (Ch., 1995) următoarele: „Pen‑ tru a respecta etica jurnalistului, precum se ştie, redacţiile nu practică publicarea a două articole, bunăoară, semnate de acelaşi autor, pe una şi aceeaşi pagină. Iată încă un motiv pentru care am scos‑o din arhivele memoriei pe Cornelia Bujorescu“. 1995 Ia naştere o „constelaţie“ de cenacluri, la care Steluţa participă cu plă‑ cere. 28 ianuarie 1995: La cenaclul Bibliotecii Ovidius, condus de poetul Ianoş Ţurcanu. 22 februarie 1995: La Biblioteca Naţională Andrei Vartic inaugurează clubul istori‑ co‑filosofico‑literar Dacia‑Zamolxis. 24 februarie 1995: La cenaclul Patrimoniu de la Facultatea de Jurnalism şi Ştiinţe ale Comunicării, moderator Ion Madan, prof. universitar. 16 martie 1995: E fondat clubul Mass‑media, moderator Sergiu Orlov, care ia în dez‑ batere problemele cinematografiei naţionale şi mondiale etc., etc.

1995 Împreună cu colegii Maria Poştarencu, Ana Grabazei, Ion Şpac ş. a., Claudia Slutu‑Grama susţine greva generală a studenţilor, scriind în‑ Cronică de familie

tr‑un memoriu: „Suntem solidari cu voi, tinerii care revendicaţi Ade‑ vărul ştiinţific. Limba noastră este limba română, istoria românilor trebuie s‑o studiem toţi acei care trăim pe această palmă de pământ dintre interfluviul Nistru — Prut, de la opincă până la vlădică. Protes‑ tăm împotriva tendinţelor şi încercărilor de a fi manipulaţi, de a ni se impune o istorie falsă, o limbă inventată de politicieni. Susţinem întru totul cerinţele Comitetului republican de grevă!“. 1995 Pentru poemul Bibliotecarul: portret de grup Claudiei Slutu‑Grama i se decernează premiul III la Concursul Republican pentru cea mai reuşi‑ tă lucrare bibliografică. 1995 Menţiune pentru Steliana Grama la Festivalul Naţional de SF Quasar din Iaşi (pentru proză). 1995 Steliana devine laureată a Concursului de creaţie literară Lucian Blaga din Sebeş. 30 iunie — 1 iulie 1995 Claudia Slutu‑Grama împreună cu Dumitru C. Grama participă la Sim‑ pozionul ştiinţific internaţional, organizat în cadrul Primului Congres Mondial al Refugiaţilor din teritoriile româneşti ocupate de ex‑URSS. Iulie 1995 În hebdomadarul Ştiinţa sunt publicate poeziile Claudiei Slutu‑Gra‑ ma: Fără un ban în buzunar, Norocul umblă cu mintea nebună, Boierii din cele două Ţări Româneşti, A plecat demult luna Mai ş.a. 1995 Steliana Grama. Inedit. Moarte. Şi eu, decât aş putrezi pe ramuri, Mai bine ard în flacără şi vânt. Sunt astăzi doar o frunză încă verde Pe un cireş de veacuri muribund. 1995 Steliana participă la concursul închis bianual de dramaturgie, orga‑ nizat de Ministerul Culturii, cu piesa Eunucul modern, o piesă „auto‑ 46

O familie de intelectuali basarabeni

utopie, în care se conturează tabloul unui eventual sfârşit al lumii, o catastrofă ecologică“, scrie autoarea în „Pagini de jurnal“. 25 ianuarie 1995 A avut loc premiera spectacolului de studiu Nora de Ibsen, a studen‑ ţilor de la Facultatea de Artă Teatrală, specializarea Teatrologie, unde Steliana a interpretat rolul judecătorului. 9 februarie 1995 Steliana participă, împreună cu poeta Galina Furdui şi cu folckistul Boris Gârlea, la inaugurarea cenaclului La Steaua de la Liceul nr. 3 Mi‑ hai Eminescu din capitală unde, în faţa tinerilor ascultători, citeşte mai multe poezii proprii, printre care Lui Eminescu, Dacii, Odă în metru studenţesc etc. 8 aprilie 1995 „După ce voi termina Eunucul modern (piesă) — inclusiv varianta în proză‑scenariu, vreau să scriu ceva despre Caloian, — respectiv stu‑ diind datinile populare autohtone şi mitologia lumii, îndeosebi pe Mitthra asirianul şi să fac un fel de remember contemporan SF“ (din „Jurnal“). 18 aprilie 1995 Steliana Grama. Inedit: Credeam că e banal să cânţi copacii, Când înfloresc sub cerul înstelat Şi‑ngenunchind, toată suflarea tace, Privind cum mugurii spre ceruri bat. Hai, Cerule, deschide‑te odată, Cu fulgere şi tunete, şi ploi. Să ştim că ne‑am născut în astă lume Şi o copilărie avem noi! 29—30 aprilie 1995 Cotidianul Opinia din Iaşi publică în prima pagină poezia Stelianei — Rugă, laitmotivul fiind: Dă, Doamne, să fim un popor! Dă, Doamne, să fim o credinţă! 5 mai 1995 Steliana Grama. Inedit: Cronică de familie

26 octombrie 1995 Toată familia Grama participă, la televiziune, la insistenţa Stelianei, la emisiunea‑concurs Roata Norocului, ghidată de Andrei Porubin. Lo‑ cul trei le‑a revenit „meritoriu“.

Rezervaţie. Delirăm! În nebunia noastră Facem declaraţii de dragoste, mângâiem, sărutăm şi iubim totul!

9 iunie 1995 Steliana a pregătit pentru concursul de creaţie, organizat de Fundaţia Soros, un manuscris de versuri intitulat Enuma enlish, ce cuprindea 55 de versuri şi era compartimentat în cinci cicluri: Horus, Liliecii, Ta‑ lisman, Vişinată şi Enuma enlish. Manuscrisul n‑a trecut „exigenţele“ juriului (cine era oare în acel juriu?). Iulie 1995 Ziarul Timpul din Iaşi, la care a trudit un timp Mihai Eminescu în secolul al XIX‑lea, publică un ciclu de versuri ale Stelianei, însoţit de poza autoarei (Rattus… Sapiens, Cioara albă, Luntrea, Mileniul III). Vara 1995 Anatol Rudei a interpretat în public, la Uniunea Scriitorilor, primul cântec scris pe versurile Stelianei — Troleibuzul. 4—7 octombrie 1995 Merge la Iaşi, împreună cu tatăl ei, la Zilele Academiei Ieşene, ridicând, ca şi în 1994, un onorariu de 5000 de lei româneşti de la Radio‑Iaşi. În anul anterior află de la Gloria Lăcătuşu, redactor în secţia cultură Radio Iaşi, că poetul Alex Vizitiu Dumasca, după cum nota Steliana în „Jurnalul“ său, „fusese prădat — absolut tot — nu avea nici de pâi‑ ne — şi i‑am dat aceşti 5000 să şi‑o cumpere, să nu moară de foame. Păi acum, când am venit iar la Iaşi, Alex mi‑a reîntors banii pe care eu refuzam să‑i iau“. Generozitatea ei era prea mare… 7 octombrie 1995 Steliana susţine un recital de versuri, urmat de un dialog, la Radio Iaşi (redactor Gloria Lăcătuşu). Citeşte poeziile ei îndrăgite: Voievod, Lu‑ poaica, Un tânăr dac cu spadă, Deplasare, Rugă ş.a. Participă la Casa Pogor din Iaşi (Muzeul de Literatură) la cenaclul Junimea, unde a citit versuri, iar a doua zi la Radio Iaşi Gloria Lăcătuşu i‑a luat un interviu. 48

O familie de intelectuali basarabeni

Noiembrie 1995 Scriitorul Mihai Grămescu din Bucureşti o invită pe Steliana să co‑ laboreze la revista condusă de el, intitulată Jurnal SF (săptămânal de cultură, 16 p.). 16 noiembrie 1995 Steliana Grama, în calitate de moderator, fiind susţinută de decanul Facultăţii Artă Teatrală de la Institutul de Stat al Artelor Valeriu Ţurca‑ nu şi de rectorul instituţiei Veniamin Apostol, înfiinţează cenaclul Za‑ greus (Zagreus este numele tracic al zeului vinului Dionysos, în cinstea căruia grecii antici organizau primele manifestaţii teatralizate). Scopul cenaclului a fost de a omagia personalităţile din domeniul Melpome‑ nei (Sandri Ion Şcurea, Veniamin Apostol), de a se întâlni cu tinerii compozitori şi interpreţi (Vlad Mircos, Ricky Ardezianu) ş.a. Cenaclul a fiinţat timp de doi ani. 17—19 noiembrie 1995 Participă la Festivalul SF In memoriam Dan Merişca, de unde ia şi un premiu pentru proza fantastică Strigolion. Decembrie 1995 Steliana devine laureată a Concursului de Creaţie Literară Lucian Bla‑ ga din Sebeş. 1996 Semnează cu pseudonimele mai „vechi“: Daniela Hârzob şi Nicky Ci‑ reşaru, adoptând un altul, nou — Danny Clopoţel. 1996 Colegii de generaţie se întâlnesc în paginile almanahului de poezie La Steaua, editat şi îngrijit de scriitorul Traianus. Steliana are în volumul doi al almanahului un ciclu de versuri inedite, scrise în „dulcele stil clasic“. 1996 Debutează în volum cu Tratat de tanatofobie, carte de versuri editată la Bucureşti, la editura Univers Enciclopedic, cu o prefaţă semnată de dr. Cronică de familie

profesor Tudor Opriş. Volumul s‑a bucurat de multiple recenzii elogi‑ oase în presă şi la radio. 1996 Locul I la Festivalul Naţional de Creaţie din Oraviţa. Motto‑ul pe care şi l‑a ales protagonista era următorul: „Ubi solitudinem faciunt, pacem appelant“. Şi încheia scrisoarea (din 15 martie 1996) către onoratul ju‑ riu cu următorul distih: „Fie ca scrisoarea mea să servească drept un pod‑curcubeu — între Oraviţa şi oraşul meu Chişinău“. 1996 „V‑am adus pâine de la un iepure preistoric“ — o frază scrisă de Steli‑ ana pe o fişă. 1996—1998 Dumitru Grama lucrează lector prin cumul la catedra Discipline stata‑ le, Universitatea Liberă Internaţională din Moldova. 1996—1999 În perioada studiilor la Universitatea de Stat a Artelor a făcut parte din Consiliul de Administraţie al instituţiei (din partea studenţilor). 1996 Steliana Grama. Inedit. Tu vei pleca în ţara unde cenuşiu e cerul Şi oamenii de gheaţă îşi ning scrumul din priviri. Cum vei trăi acolo tu, cea care Veşnic e doar Zâmbet? Tristeţea cum ai s‑o respiri? (Soartă de Arlechin) 1996 Claudia Slutu‑Grama este aleasă în Comitetul Naţional al Programului Memoria Moldovei. 1996 Prin decret prezidenţial (publicat în Monitorul Oficial al Republicii Mol‑ dova la 9 ianuarie 1997) munca dnei Claudia Slutu‑Grama este înalt apreciată, i se conferă titlul onorific Om Emerit al Republicii Moldova. 50

O familie de intelectuali basarabeni

19 ianuarie 1996 Steliana devine laureat al Concursului lui Glebus Sainciuc Vaca‑96, oferindu‑i‑se, în dar, portretul în carioca. 19 ianuarie 1996 La Radioul Naţional, în emisiunea culturală, vorbeşte despre cenaclul Zagreus de la Institutul de Stat al Artelor, moderat de ea, despre noile lansări de carte etc. 22 februarie 1996 La Radioul Naţional Steliana Grama realizează un interviu cu Mihail Munteanu, directorul Festivalului Crizantema de argint—96. 22 mai 1996 Debutează cu un ciclu de versuri, ce poartă genericul Microbul dragos‑ tei a pătruns peste tot, la Moldova Literară, supliment al ziarului Mol‑ dova Suverană. 25 mai 1996 Steliana devine laureată a Concursului republican de recital „Valeriu Cupcea“ din cadrul Festivalului Tinere talente (Chişinău, 20—26 mai 1996). Iunie 1996 Teza de licenţă a Stelianei Grama la Facultatea de Jurnalism şi Ştiinţe ale Comunicării Teatrul în paginile presei basarabene interbelice a fost înalt apreciată de comisia de examinare şi recomandată de unii specia‑ lişti în domeniu (L. Turea, E. Rusnac) pentru a fi publicată. 25 iulie 1996 Claudia Slutu‑Grama pregăteşte pentru tipar cartea de debut Est mo‑ dus in rebus (Este o măsură în toate), versuri, dar sponsorul nu şi‑a onorat promisiunea. 16—22 august 1996 Steliana participă la Tabăra de literatură de la Oraviţa, România. Septembrie 1996 Participă la Bienala TEI şi la colocviul Teatrul românesc în context eu‑ ropean de la Sala cu Orgă.

Cronică de familie

13—16 octombrie 1996 Claudia Slutu‑Grama a participat, la Iaşi, la Zilele Academiei ieşene, cu comunicarea Regionalismul în paginile revistei „Viaţa Basarabiei“.

1997 Angajată la Teatrul Republican Luceafărul în calitate de coordonator al Departamentului proiecte.

17 octombrie 1996 Steliana face un interviu la emisiunea Redacţiei Teatru cu scriitorul, pictorul şi actorul Gheorghe Dimitriu.

1997 La Postul de radio al Facultăţii de Jurnalism şi Ştiinţe ale Comunicării Steliana în fiecare seară era prezentă cu diverse ştiri şi materiale, pre‑ ponderent din domeniul literaturii şi culturii.

1 noiembrie 1996 Fiind studentă în an. III Teatrologie, Steliana susţine examenele la doc‑ torantură, la Institutul de Istorie şi Teoria Artei a AŞM, la specialitatea Teatrologie. 22—24 noiembrie 1996 Convenţia Naţională de Science Fiction RomCon’96 o invită pe Ste‑ liana la Zilele In memoriam: Dan Merişca, Iaşi, România, în cadrul cenaclului Quasar. Participă în concurs cu proză SF. Decembrie 1996 I‑a fost decernat premiul III la concursul teatrologilor pentru anii 1995—1996 al Ligii criticilor de teatru din Moldova (locul I nu a fost decernat). 3—10 decembrie 1996 Festivalul de Teatru Vasile Alecsandri, Chişinău, în cadrul căruia îşi desfăşoară activitatea Atelierul de Dramaturgie, unde Steliana îşi expu‑ ne opiniile vis‑à‑vis de piesele dramaturgilor tineri. 1997 Activitatea multilaterală a Claudiei Slutu‑Grama este apreciată cu Diploma de Recunoştinţă a Prezidiului Academiei de Ştiinţe a Mol‑ dovei. 1997—1998 În ziarul Flux. Ediţia de vineri Steliana publică un ciclu de 18 „poveşti adevărate de dragoste“, protagoniştii cărora sunt colegii, prietenii şi unele rude ale autoarei.

1997 „Noi suntem neiniţiaţi în legile implacabile ale destinului uman“, scria Steluţa în necrologul „In memoriam“ despre criticul de teatru, poetul şi publicistul Valentin Silvestru. 1997 „Zâmbetul veşnic al meu a însemnat protestul contra lumii ce persi‑ flează valoarea intelectului. Inima mea e, totuşi, tristă. Acest lucru e evident prin vocaţia tragicului, prezentă în majoritatea lucrărilor mele. Sunt ca un Ianus modern: zâmbet plus durere ascunsă după şapte lă‑ căţi“, scrie Steliana (File de jurnal). Ianuarie—februarie 1997 Cântecul Ultimul Romantic, muzică — Vlad Mircos, text — Steliana Grama, interpretă — Cezara, a ocupat locul I în Top Atelier Hit, la Ra‑ dio Moldova; red. — Ion Chiorpec. 21 ianuarie 1997 Consiliul Ştiinţific al Institutului de Istorie şi Teoria Artei al AŞM în şedinţa sa a aprobat tema şi conducătorul ştiinţific al doctorandei Ste‑ liana Grama: Dramaturgia naţională contemporană şi spectacolul în teatrul moldovenesc din anii ’60—’70 — conducător ştiinţific dl Leonid Cemortan, doctor habilitat în studiul artelor, profesor, membru‑cores‑ pondent al AŞM. 4 martie 1997 La Radio Iaşi, într‑o emisiune despre teatru, Steliana vorbeşte despre Teatrul Naţional Mihai Eminescu din Chişinău.

1997—1998 Steliana a activat în calitate de cercetător ştiinţific inferior al Institutu‑ lui de Istorie şi Teoria Artelor a AŞM.

17 aprilie 1997 Emisiunea Logos, Studioul Orpheus, programul I, Radio. Emisiune de Ludmila Şcarebnea despre volumul de versuri al Stelianei Grama Tra‑

Cronică de familie

O familie de intelectuali basarabeni

tat de tanatofobie. Intervievaţi — Steliana Grama şi Iulian Filip. Ver‑ suri de‑ale Stelianei sunt citite de Valeriu Mârza. 18 aprilie 1997 În Autobiografie pentru Fundaţia Soros, Steliana motivează de ce a semnat cu pseudonimul „Hârzob“: „Ţin minte cum aşteptam, vrăji‑ tă, ridicarea cortinei şi începerea Marelui Miracol oficiat de sacerdo‑ ţii Melpomenei. Visam să evadez din această lume prin hârzobul din Farmazonul din Hârlău de Vasile Alecsandri (ulterior, colaborând cu ziarul Curierul de seară, îmi voi lua, în calitate de pseudonim, acest atribut, publicându‑mi materialele sub numele de Daniela Hârzob). Un alt sens al acestui cuvânt, cel legat exclusiv de teatru, e o ladă în care saltimbancii noştri din evul mediu ţineau păpuşile pentru repre‑ zentaţiile teatrale. Îmi imaginam cum aş urca cu acel hârzob spre alte universuri necunoscute, dar respectând tabu‑ul de a nu păşi pe scenă, care e hotarul unui Paradis unde accesul este interzis, reveneam acasă şi reciteam — la doar şapte ani — Schiller şi — doar la nouă — Ce dra‑ goste veche actorii de P. Pelin…“. Mai 1997 „Steliana dă dovadă de profesionalism şi de o bună cunoaştere a obiectului de studiu şi sunt ferm convins că merită toată susţinerea în vederea acordării bursei Fundaţiei Soros, pe care o merită pe deplin. Sperăm că această şansă îi va întări aripile şi în timpul cel mai apropi‑ at Steliana ne va aduce încă multe surprize frumoase“, scria în scrisoa‑ rea de recomandare dr. în studiul artelor Eugen Rusnac. Fiind în anul III la Institutul de Stat al Artelor şi având media 9,72, Steliana a luat bursa de merit pentru studenţii instituţiilor de învăţământ superior din Moldova, oferită de Fundaţia Soros Moldova (mai 1997). 24—30 mai Participă la Bienala Teatrului Eugen Ionescu; publică în presa vremii mai multe materiale şi interviuri cu personalităţi din lumea teatru‑ lui. 10—19 octombrie 1997 Participă în calitate de teatrolog la Festivalul Internaţional de Teatru de la Galaţi, fiind invitată de Adrian Lupu, directorul Teatrului Dramatic Galaţi. 54

O familie de intelectuali basarabeni

12 noiembrie 1997 la Radio Naţional, într‑o emisiune muzical‑culturală, Steliana vorbeşte despre colaborarea cu compozitorul Liviu Ştirbu şi cu interpreta de muzică uşoară Nelly Ciobanu. 1998 Dna Claudia Slutu‑Grama participă, împreună cu fiica Steliana, la un concurs de creaţie poetică, organizat de revista Limba Română din Chişinău. Cu această ocazie publică în paginile revistei (Nr. 3) un ci‑ clu de versuri: Unsul Graiului Românesc, Caniculară, Umbra trecutu‑ lui ş.a. 1998 Steliana frecventează şi îşi citeşte producţia literară la Salonul literar Mioriţa, condus de Arcadie Suceveanu. 1998 Premiul Uniunii Scriitorilor din Moldova şi al Formaţiei „Jas‑Group“ pentru cartea de versuri a Stelianei Grama Rezervaţia de meteoriţi (Ch., 1998). 1998 Steliana scrie piesa Fulgii negri (un alt titlu — Cenotaful lui Don Juan), cu care participă la Concursul Naţional de Dramaturgie. 7 aprilie 1998 Împreună cu Aliona Baroncea, Steliana a completat rândurile Secţiei Moldoveneşti a Asociaţiei Internaţionale a Criticilor de Teatru (SM a AICT). 2—8 mai 1998 Participă la Festivalul Naţional de Dramaturgie Contemporană unde, în cadrul şedinţelor Atelierului de dramaturgie, îşi expune, alături de teatrologii din republică şi de pe mapamond, opiniile despre procesul teatral din republică, executând totodată funcţia de corespondent spe‑ cial al hebdomadarului Flux. Ediţia de vineri. 26 mai 1998 Doctoranda Steliana Grama participă la cea de‑a şasea Sesiune de Co‑ municări Ştiinţifice a Institutului de Istorie şi Teoria Artei a AŞM cu comunicarea: Dramaturgia lui Aureliu Busuioc în contextul epocii.

Cronică de familie

Mai 1998 La sfârşitul lunii participă la masa rotundă, organizată de revista Lan‑ terna Magică, unde se abordează rezultatele Festivalului Naţional de Dramaturgie Contemporană. Iunie 1998 Scrie, fiind studentă în anul IV la Institutul de Stat al Artelor, teza de an cu tema: Dramaturgia istorică a lui Vasile Alecsandri, inspirată din viaţa Romei Antice, lucrare care a fost foarte mult apreciată de prof. dr. Boris Zavatin. Tematica istorică o acaparase … 16 iulie 1998 La ora 9.30—10.00 Ludmila Scarebnea‑Alexei întreţine, în cadrul emisiunii literare, un dialog cu tânăra poetă. Despre Steliana Gra‑ ma se pronunţă şi redutabilul critic literar Eliza Botezatu. Mariana Bahnaru citeşte două poezii de‑ale invitatei — Buburuza albastră şi Fantomahia. 18 iulie 1998 La Radio Nit‑pop se vorbeşte, într‑o emisiune muzicală, despre textele pentru cântece scrise de Steliana. Igor Ţurcanu, cant‑autor, interpre‑ tează cântecul Bine mai trăim! 1 august 1998 La emisiunea Modern‑club 805 redactorul Aurica Leporda vorbeşte despre creaţia Stelianei Grama în general şi despre noul volum de ver‑ suri Rezervaţia de meteoriţi, în curs de pregătire. Octombrie, 1998 La editura Civitas din Chişinău, într‑un tiraj de 1000 de exemplare, iese de sub tipar a doua carte de versuri a Stelianei Grama, Rezervaţia de meteoriţi, care s‑a bucurat de atenţia criticii literare. 13 octombrie, 1998 A decedat Nicolae, fratele Claudiei Slutu‑Grama, fiind lovit mişeleşte de mâna unui alienat mintal.

10 noiembrie 1998 Participă cu poezia Tineri hoinărind prin veacul vagabond la concursul televizat de poezie, organizat cu ocazia sărbătoririi Zilei Tineretului. Mesajul versurilor este următorul: Teribilişti şi plini de importanţă, Cu vântul fluierând prin buzunare, Purtăm pe noi, excentrici, câte‑o zdreanţă Şi aripile‑n rucsacul din spinare.

Un ev de intrigi crude şi obscene Ne‑absoarbe în mocirla lui dement. Deşi engleza circulă prin vene, Mai mirosim niţel a Orient.

Sătui de interdicţii şi abţineri, Mai hoinărim prin veacul vagabond. Noi suntem cei mai tineri dintre tineri Cu o şuviţă‑ncărunţită‑n părul blond.

17 noiembrie 1998 La Salonul literar al Uniunii Scriitorilor din Moldova este lansat vo‑ lumul de versuri al Stelianei — Rezervaţia de meteoriţi, modera‑ tori — Mihai Cimpoi şi Ion Vieru. 1998—1999 Dumitru Grama activează ca lector prin cumul la Colegiul de Econo‑ mie şi Drept Socrate din Chişinău. 1998—2003 Lector prin cumul la Academia Internaţională de Drept Economic. 1998—2004 Lector prin cumul la Universitatea Real‑Umanistică din Cahul.

7 noiembrie 1998 Ziarul Tineretul Moldovei o desemnează pe Steliana Grama în Top‑ul tinerilor poeţi basarabeni (locul X).

1999 Claudia Slutu‑Grama semnează alte poezii în presa vremii. Bunăoară, în Glasul Naţiunii îi apar poeziile: Unsul Graiului Românesc, Încopă‑ cire, Doar tragici, Cometele din sânge; iar în cotidianul Moldova Su‑ verană (9 noiembrie) — un alt ciclu de versuri: Generozitate, Agonia singurătăţii, Încopăcire etc.

Cronică de familie

O familie de intelectuali basarabeni

1999 Ca şi în anii precedenţi, ziarul Glasul Moldovei îi publică de două ori poezia Stelianei Dalmatică, falsificându‑i mesajul. Steliana scria pe exemplarul Glasul Moldovei din 26 august 1999, unde, la pagina doi, era plasată poezia, următoarele: „Rândul 16 — modificat — fal‑ sificat. Corect e: „Limba maternă — limbă moartă“ (aşa e în manus‑ cris!), dar Valeriu Senic l‑a schimbat şi l‑a publicat în 1989 cum a vrut el!“. 1999 Inedit. Credo‑ul Stelianei: Chiar de‑oi dispărea‑n Scrumul anonim Ultimul meu drum nu e ultim, nu!

1999 A tradus din limba rusă, pentru Teatrul Republican Luceafărul, piesa lui Al. Ostrovski Înţeleptul, dându‑se însă preferinţă altei variante, în versiunea altei persoane, pentru a fi montată. 2 februarie 1999 Steliana este primită (unanim! 16 din 16!) în rândurile membrilor Uni‑ unii Scriitorilor din Moldova. 1999—2002 Membră în comisia de cenzori a Uniunii Scriitorilor din Moldova. 14 februarie 1999 Donează volumul său de versuri Rezervaţia de meteoriţi cu următo‑ rul autograf: „Pentru biblioteca „O. Ghibu“ de la autoare; 14 februarie 1999. Succese, succese!“.

13 mai 1999 În cadrul Universităţii din Bucureşti Dumitru Grama susţine teza de doctor în drept cu tema Tendinţele evoluţiei doctrinelor juridice în Mol‑ dova (1774—1859).

20 martie 1999 — 10 mai 1999 Practica de stat, anul V, la Universitatea de Stat a Artelor, Facultatea Arte Dramatice, o petrece la Teatrul Naţional Mihai Eminescu, scriind diferite materiale pe care le difuzează la radio.

1999 Colega Otilia Bocancea (n. 17.VI.1979) îi scria Stelianei: „Nu spun că a fost un noroc că ne‑am cunoscut, spun numai că a fost o minune“.

Mai—iunie 1999 Susţine examenele de stat şi teza de licenţă la Universitatea de Stat a Ar‑ telor: la 14 mai, estetica — nota 10; la 20 mai, istoria teatrului — nota 10; la 22 iunie, teza de licenţă — nota 10.

1 iulie 1999 Prin ordinul Ministrului Educaţiei Naţionale din România Dumitru Grama este confirmat în gradul de doctor în drept.

25 mai — 2 iunie 1999 Participă, în calitate de corespondent, la Festivalul‑Bienală al Teatrului Eugen Ionescu, festival cu genericul Întâlniri la sfârşit de secol.

1999—2003 Dumitru Grama este şef al Catedrei Drept la Universitatea Real‑Uma‑ nistică din Cahul. 1999 „Fiind o personalitate multilateral dezvoltată, Steliana Grama, ce pare a fi mai mult o fire poetică, are, însă, stofă de cercetător, e aptă de a face o analiză serioasă a procesului teatral, căci cunoaşte subtilităţile acestuia. […] Serioasă, descurcăreaţă, autoare a multor articole despre teatru, Steliana Grama este de pe acum un adevărat Om de Teatru“. Victoria Drumi, secretar literar la Teatrul Naţional Mihai Eminescu. 58

O familie de intelectuali basarabeni

26 mai 1999 Viaţa i‑a fost pusă în pericol, Steliana a avut o cumpănă. Pe strada Puşkin, colţ cu 31 August 1989, o maşină condusă de o blondă (ce hohotea!), din viteză a atins‑o la mâna stângă (în două locuri) şi la piciorul stâng… 31 mai 1999 Devine membră a Asociaţiei Drepturi de autor şi conexe (AsDAC). August — octombrie 1999 Lucrează o perioadă scurtă la Teatrul Satiricus în calitate de secretar literar. Cronică de familie

17 august 1999 Steliana Grama: Credeţi că simulez că sunt bolnavă? Citi‑veţi mâine despre moartea mea După bronhoscopia cea mai grea Si după‑acutizarea cea mai gravă…

credinciosul, Rană de stea, interpretate de Cezara, Ion Suruceanu, Nelly Ciobanu, Stela Mitriuc, Igor Ţurcanu ş.a.

septembrie 1999 — august 2000 A beneficiat de o bursă a Federaţiei Universale a Savanţilor, organizaţie condusă de Antonio Zichichi, fondată la Geneva, cu sediul la Lausanne. 26 septembrie 1999 La Festivalul One man show de la Chişinău Steliana face cunoştinţă cu cant‑autorul, regizorul şi poetul ucrainean Kiril Bulkin, din versurile căruia a efectuat traduceri. 26 octombrie 1999 Donează bibliotecii Ovidius volumul de versuri Rezervaţia de meteoriţi cu următorul autograf: „Bibliotecii Ovidius un car de noroc, de cărţi şi de cititori, fericire şi prosperitate. Cu drag, Steliana“. 31 octombrie 1999 „Nu voi abdica!“, scria Steliana. Voia să termine, pentru Concursul de Dramaturgie anunţat de Ministerul Culturii, piesa Fulgii negri, căci „nu e mult până la epilog“. Şi tot în acel timp lucra de zor la un nou volum de rondeluri: „Fierb în mustul Surogatului de iluzii“, scria Ste‑ liana. 5 ianuarie 2000 Steliana Grama: Insist ca să mă editaţi antum — Nu‑mi pasă de o glorie post‑mortem. 14 august 2000 Ora 15.15—16.00 la Radioul Naţional, programul I, la emisiunea Do‑ meniile Euterpei, redactorul Nina Jovmir întreţine un dialog cu poe‑ ta‑textieră Steliana Grama. Pe parcursul emisiunii au răsunat urmă‑ toarele cântece scrise pe versurile protagonistei: Ultimul Romantic, Cine oare?, Zburătorul, Noaptea inocenţei, Bine mai trăim, Toma Ne‑ 60

O familie de intelectuali basarabeni

9—10 noiembrie 2000 La Festivalul Maluri de Prut, închinat memoriei Doinei şi lui Ion Al‑ dea‑Teodorovici, ediţia a şasea, pe locul II (secţiunea creaţie) s‑a plasat melodia Înger decăzut, muzică — Liviu Ştirbu; versuri — Steliana Gra‑ ma (locul I n‑a fost decernat). 6—7 decembrie 2000 Claudia Slutu‑Grama participă la Congresul IV al bibliotecarilor din Republica Moldova. În cadrul Secţiunii Biblioteci Specializate a prezentat comunicarea: Conservarea şi securitatea fondurilor bi‑ bliotecare. 2000—2004 Dumitru C. Grama — membru al Senatului Universităţii Real‑Uma‑ nistice din Cahul. 24 februarie 2000 Diploma de Doctor în Drept a lui D. C. Grama este nostrificată şi echiva‑ lată prin decizia Comisiei Superioare de Atestare a Republicii Moldova. 2000—2005 Dumitru C. Grama lucrează lector prin cumul la filiala din Chişinău a Universităţii Real‑Umanistice. 2000—2005 Timp de cinci ani, începând cu 17 mai 2000, Claudia Slutu‑Grama a făcut parte din juriul Conferinţei ştiinţifice anuale a studenţilor de la Facultatea de Jurnalism şi Ştiinţe ale comunicării de la USM, conferin‑ ţă axată pe problemele presei interbelice din Basarabia. 2000—2006 Dumitru C. Grama — membru al Consiliului Ştiinţific al Institutului de Filosofie, Sociologie şi Drept al AŞM. 2001 Dumitru C. Grama — preşedinte al comisiei examenelor de licenţă pentru absolvenţii Universităţii de Stat din Moldova, specialitatea Po‑ litologie şi instruire juridică. Cronică de familie

2001 Societatea Culturală Pasărea Phoenix îi oferă poetei‑textiere Steliana Grama Premiul II, decernat de Comisia Naţională pentru UNESCO, obţinut la secţiunea Creaţie a Festivalului‑Concurs de muzică uşoară Maluri de Prut, ediţia a VII‑a, In memoriam Doina şi Ion Aldea‑Teo‑ dorovici. 2001 La Firma Music Master, condusă de Nichifor Bânzaru, apare albumul de autor al poetei‑textiere Steliana Grama Fulgerul Iubirii, ce include cântece interpretate de Ion Suruceanu, Stela Mitriuc, Indiana, Alexan‑ dru Lozanciuc, Inesa Stratulat, Victor Buruiană, Cezara ş. a. 2001—2002 În calitate de teatrolog, în revista Destin Românesc, Steliana publică pentru teza de doctorat studiul de proporţii Radu Ştefan Întâiul şi Ulti‑ mul de Aureliu Busuioc — pamflet incendiar la adresa regimului sovie‑ tic (Nr 3 din 2001 şi Nr 1 din 2002). Aprilie 2001 La editura Augusta din Timişoara vede lumina tiparului volumul de rondeluri al Stelianei Pubela din Calea Lactee în tiraj de 500 de exem‑ plare. Volumul s‑a bucurat de atenţia criticii de specialitate. 24—31 mai 2001 Steliana participă, fiind delegată de Liga Criticilor de teatru, la Festiva‑ lul Internaţional Bienala Teatrului Eugen Ionescu; ia cuvântul în cadrul atelierelor, conferinţelor, lansărilor de carte. 21 iunie 2001 Comisia Superioară de Atestare îl confirmă pe Dumitru C. Grama în calitate de cercetător ştiinţific superior. 1 septembrie 2001 La Salonul Naţional de Carte, ediţia a X‑a, este lansată (împreună cu alte volume editate de editura Augusta din Timişoara), cartea de ver‑ suri a Stelianei Pubela din Calea Lactee.

2001—2003 Dumitru C. Grama este membru în Consiliul Ştiinţific Specializat de pe lângă Institutul de Filosofie, Sociologie şi Drept al AŞM pentru sus‑ ţinerea tezelor de doctor în drept. În 2003 a exercitat şi funcţia de se‑ cretar ştiinţific al consiliului respectiv. 2001—2003 Dumitru C. Grama este membru al Senatului Academiei Internaţiona‑ le de Drept Economic. 2002 Vede lumina tiparului, sub auspiciile BNRM, în colecţia Clio şi Biblon, iniţiată de Alexei Rău, volumul de studii istorico‑literare semnat de Claudia Slutu‑Grama şi intitulat Prin Galaxia Byblos. 2002 Claudiei Slutu‑Grama i se decernează Diploma Ministerului Culturii al Republicii Moldova pentru succese remarcabile în activitatea pro‑ fesională. 2003 Claudia Slutu‑Grama desfăşoară în acest an o laborioasă activitate cre‑ atoare. Publică în exegeze şi creaţii semnate de bibliologi: Peste secole‑ le toate (Ch., Pontos) studiul Modelul eminescian în poezia lui Sergiu Cujbă; în Tyragetia, anuar 12, editat de Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei, articolul Sergiu Cujbă — student al Facultăţii de Drept la Universitatea din Bucureşti; o recenzie la studiul Mariei Vieru‑Işaev Alexandru Cristea: viaţa şi activitatea în revista Viaţa Basarabiei; pu‑ blică şi versuri în presa periodică. 2002 Revista Uniunii Scriitorilor Viaţa Basarabiei publică un „imens“ ciclu de versuri ale Stelianei [în nr. 3 (serie nouă), p. 144‑152]: De la Face‑ rea Lumii, Erezie, Iubirile ca lotuşii în noapte, Calif pentru o noapte, A giorno etc.

8—9 decembrie 2001 Participă cu texte pentru cântece la Festivalul de muzică uşoară Maluri de Prut — 2001, ed. a VII‑a.

2002 Dumitru C. Grama — membru al Comisiei examenelor de licenţă pentru absolvenţii Universităţii Real‑Umanistice din Cahul, speciali‑ tatea Drept.

Cronică de familie

O familie de intelectuali basarabeni

2002—2003 Membru în colegiul redacţional al revistei Arta educaţiei. 2002—2004 Membru în Comisia de expertizare a tezelor de doctor în drept de pe lângă Comisia Superioară de Atestare a Republicii Moldova. 2002—2006 Activează în calitate de cercetător ştiinţific coordonator la Institutul de Filosofie, Sociologie şi Drept al AŞM. 2002—2006 Membru în colegiul redacţional al Revistei de Filosofie şi Drept. 2002—2004 Tânăra scriitoare Steliana Grama desfăşoară o activitate rodnică şi în domeniul traducerii artistice. Tălmăceşte pentru cititorii de limba ro‑ mână versuri de Kiril Kovalgi, Kiril Bulkin, drama lui Al. Ostrovski Na vsiakogo mudreţa dovol’no prostotî = Şi cei mai înţelepţi cad în laţ etc. şi versuri de Adrian Păunescu, proză SF de Laurenţiu Turcu — în rusă. 7 mai 2002 Steliana Grama. Inedit: Deşi bolnavi şi‑adesea incurabili, Nu vrem să fim mereu indezirabili — O, când veţi înţelege, oameni, voi, Că, totuşi, nu suntem de sortul doi?. August 2002 Familia îşi întremează sănătatea la Slănic‑Moldova, împreună cu Ste‑ liana. La biblioteca din Slănic se organizează, la 16 august, o serată de poezie a Stelianei Grama. 2002 Steliana Grama. Inedit: Из этих уст амброзию я пил И был тогда счастливей всех на свете. Любое безрассудство б совершил, Лишь вновь поцеловать бы губы эти! 64

2003 Revista Limba Română (Nr 11) publică un ciclu „desfăşurat“ de ron‑ deluri ale Stelianei: Un singur Dumnezeu — Iubirea; Şi‑aş încălţa opinci de fier; Iubirea ta e ca un analgetic; În ochii tăi ca floarea cea de in; Mi‑i inima castel medieval etc. 2003 Revista literară de limbă rusă Codrî (redactor‑şef Iuri Grekov), nr. 3/4, publică un ciclu de versuri de dragoste în limba rusă ale Stelianei. Martie 2003 La editura Augusta din Timişoara vede lumina tiparului un nou volum de rondeluri — Surogat de iluzii. 7 iulie 2003 Inedit, Steliana Grama. Mi‑i inima castel medieval De‑o mie de fantome bântuit Şi nu mai ştiu deja, paradoxal, Pe cine cât de tare l‑am iubit. 9 iulie Inedit, Steliana Grama. Sub platoşa cuvintelor Mă simt la adăpost Ca într‑un buncăr Antinuclear. 13 iulie 2003 Emisiunea literară de la Radioul Naţional, redactor — Nina Parfentie, este închinată creaţiei Stelianei Grama, care dă citire unui ciclu de ver‑ suri din volumul Surogat de iluzii (Timişoara, Augusta, 2003). Inter‑ viul ce a răsunat în eter a scos în evidenţă unele planuri de creaţie ale tinerei scriitoare. 19 august 2003 Participă şi ia cuvântul în cadrul lansării la Chişinău, la Uniunea Scriito‑ rilor, a revistei românilor din SUA Lumină Lină (Gracions Light), unde face cunoştinţă cu scriitoarea din Bucureşti Elena Călugăru‑Baciu, ca‑ re‑i propune Stelianei Grama să‑i postfaţeze romanul Iarăşi Cain.

O familie de intelectuali basarabeni

Cronică de familie

20 august 2003 La recitalul susţinut la Teatrul Ginta Latină Steliana recită versuri cu Florin Cârlan, Alexandru Corduneanu, Elena Călugăru‑Baciu şi alţii. 29 octombrie 2003 Dna Claudia Slutu‑Grama susţine teza de doctor în filologie cu tema: Sergiu Victor Cujbă. Activitatea literară şi publicistică. 29 noiembrie 2003 În cadrul manifestărilor de omagiere a zilei de 1 Decembrie, Sărbă‑ toarea Naţională a tuturor românilor, la Casa Limbii Române din Chişinău a avut loc lansarea volumelor de poezie Surogat de iluzii de Steliana Grama şi Dans cu pumnalul în inimă de Clara Mărgineanu. Pe marginea acestor două apariţii editoriale au vorbit scriitorii Ana Bantoş (moderator), Arcadie Suceveanu şi Anatol Ciocanu. La finalul întâlnirii cele două scriitoare au citit din creaţia lor. Noiembrie 2003 Biblioteca Ştiinţifică Centrală a AŞM serbează 75 de ani de la fonda‑ re. Cu această ocazie Claudia Slutu‑Grama, împreună cu directoarea instituţiei Elena Corotenco, îngrijesc şi redactează volumul jubiliar Biblioteca Academică 1928—2003: (Istoric, evoluţie, personalităţi, evo‑ cări), tipărit la editura Civitas din Chişinău, volum lansat la jubileul bibliotecii. Decembrie 2003 Revista Limba Română publică un ciclu de versuri, însoţit de un stu‑ diu despre creaţia poetică a Stelianei Grama, semnatară fiind criticul literar, dr. Ana Bantoş. 10 decembrie 2003 La postul municipal de radio Antena C dna Claudia Slutu‑Grama în‑ treţine timp de o oră, cu redactorul emisiunii culturale Emilia Gheţu, un dialog despre activitatea Sectorului carte rară şi veche al BŞC, des‑ pre cele mai vechi ediţii, despre revuistica interbelică, despre marile personalităţi ale românilor etc.

2003—2004 Lector prin cumul la Institutul de Studii Aplicative Integrate. 2003—2004 Lector prin cumul la Universitatea de Studii Moderne Aplicate FORM. 2004—2005 Conferenţiar universitar la catedra Drept public a Universităţii de Stu‑ dii Moderne Aplicate FORM. 2005—prezent Conferenţiar universitar la catedra Drept public, ULIM. 2003—2004 Membru în colegiul redacţional al revistei Zakon i jizn’. 2004 În dialog cu Andrei Viziru, Claudia Slutu‑Grama „dezghioacă“ tema: cum se naşte o poetă? E vorba despre fiica dumneaei, poeta şi prozatoa‑ rea Steliana Grama. Ideea este că şi familia a contribuit, prin cei şapte ani de acasă, pe lângă ce a pus bunul Dumnezeu, să se nască o poetă… 6 februarie 2004 Revista Viaţa Basarabiei i‑a decernat Stelianei Grama premiul special pentru colaborare rodnică în anul 2003. 24 februarie 2004 Claudia Slutu‑Grama: „Eu întotdeauna am certitudinea valorilor de lângă mine — Steliana şi Dumitru, conştiinţa valorilor pe care încerc să le ocrotesc; mai mult ca atât, educaţia şi propriile înclinaţii poetice şi ştiinţifice mă îndrumează spre sesizarea dimensiunilor celor de lângă mine — Steliana şi Dumitru“. Martie 2004 Muzeul Literaturii Române Mihail Kogălniceanu al Uniunii Scriitori‑ lor din Moldova a organizat o serată de comemorare (150 de ani) a lui Alexandru Macedonski; din versurile poetului au citit Galina Furdui şi Steliana Grama.

2003—2004 Dumitru C. Grama este vicepreşedinte al comisiei examenelor de li‑ cenţă pentru absolvenţii Universităţii Real‑Umanistice, Cahul, speci‑ alitatea Drept.

12 martie 2004 Serată de comemorare a lui Valeriu Cupcea, organizată la Teatrul Na‑ ţional Mihai Eminescu. Steliana a participat cu o comunicare despre rectorul şi regizorul Veniamin Apostol.

Cronică de familie

O familie de intelectuali basarabeni

1 aprilie — 15 octombrie 2004 La Paris, Société des Poètes Français, Etablissement reconnu d’utilité pu‑ blique a organizat Marele Concurs al acestei Societăţi. Steliana şi‑a pre‑ gătit minuţios traducerile, dar, din cauza bolii, a rămas numai la nivel de intenţie, deşi versurile au fost trimise prin poştă. 5 mai 2004 La Colegiul Naţional de Comerţ al ASEM a avut loc serata de creaţie a poetelor Steliana Grama şi Claudia Slutu‑Grama, unde au participat studenţi şi profesori de la instituţia de resort. 2005 În revista lui Traianus Phoenix, la paginile 22 şi 23, s‑au întâlnit ver‑ surile fiicei Steliana cu ale mamei, Claudia Slutu‑Grama. Fiecare po‑ etă este prezentă cu câte un ciclu: fiica şi‑a intitulat versurile Eu sunt o simplă sală de‑aşteptare, iar mama — Cădea pădurea peste noi… Şi pozele s‑au întâlnit… 27 mai 2004 La Uniunea Scriitorilor din Moldova au avut loc Zilele literaturii su‑ edeze în Moldova. Steliana a avut şansa să facă cunoştinţă cu celebra poetă română Gabriela Melinescu, care ulterior i‑a tradus Stelianei versuri în limba suedeză. 26 august 2004 La rubrica Rondeluri de dragoste, hebdomadarul Uniunii Scriitorilor din Moldova Literatura şi arta îi publică un ciclu de versuri cu gene‑ ricul Alfabetul iubirii: De‑ar fi Iubirea alfabet, Şi‑mi era frică de Iubire, Cetatea de Scaun a Dragostei etc. Octombrie 2004 Steliana participă, ca în fiece an, la Ziua Poeziei. Moderatorul [Arcadie Suceveanu], prezentând‑o pe poeta Steliana Grama, care scrie poezii în formă fixă, a subliniat: „În timp ce poezia a evoluat foarte mult, este un curaj să scrii poezii în formă fixă, să scrii un sonet, să scrii un ron‑ del, să scrii poezie‑poezie, cum o numea Tudor Arghezi undeva, şi iată că Steliana Grama, autoarea virtuoaselor rondeluri, face acest lucru cu mult succes. Felicitările noastre!“.

O familie de intelectuali basarabeni

Noiembrie 2004 La spectacolul Teatrului Liric Piatră, piatră… de Anatol Codru, Stelia‑ na a subliniat în jurnal următorul enunţ din piesă: „Crezi că e o glumă moartea continuă a învierii noastre?“. 17 decembrie 2004 American Biographical Institut solicită datele biografice ale Stelianei pentru a fi incluse în Professional Women’s Advisory Board pentru 2005. Decembrie 2005 Apare de sub tipar culegerea de articole Страницы истории государства и права Молдовы ale soţilor Dumitru C. Grama şi Cla‑ udia Slutu‑Grama, la editura Pontos din Chişinău, cu un tiraj de 300 de exemplare. 2005 Revista Codrî, redactată de scriitorul Iuri Grekov, publică un ciclu de versuri de dragoste ale Stelianei în limba rusă: Все на любовь обрече‑ ны…, Я жду отчаянной любви…, Вся жизнь моя помечена курси‑ вом… ş.a. 28 mai 2005 Steliana este delegată de Fondul Literar al Uniunii Scriitorilor din Mol‑ dova la Conferinţa a III‑a a Asociaţiei Drepturi de Autor şi Conexe (AsDAC). 14 iulie 2005 Scriitorul Alexei Marinat (n. 1924), supranumit „Soljeniţân al Basara‑ biei“, o consideră pe Steliana Grama, într‑un articol publicat în Litera‑ tura şi arta (din 14 iulie), — „talentată nepământeşte“. 12 august—26 august 2005 Steliana este internată la Centrul de Pulmonologie din Chişinău într‑o stare gravă: febră, tuse etc. 13 august Fiind în spital, schiţează conceptul viitoarei piese de teatru, care urma să poarte titlul Fidel şi Iolanta (Fidel era „tabagist“, o temă majoră pentru realitatea noastră), dar care aşa a şi rămas — la nivel de schiţă (plan).

Cronică de familie

4 octombrie 2005 Steliana Grama: Împrumută‑mi ceva din Iubire: Un secret, un surâs, un sărut.

2005 Membru al comisiei examenelor de licenţă pentru absolvenţii Institu‑ tului de Relaţii Internaţionale Perspectiva, specialitatea Drept.

14 octombrie 2005 Ultima dată Steliana a participat pe Aleea Clasicilor din capitală la Ziua Poeziei (de Hramul Oraşului), citind din versurile de ultimă oră. 18—25 octombrie 2005 Face parte din juriul pentru Concursul Republican de Dramaturgie, organizat de către Ministerul Culturii, împreună cu Mihai Ştefan (Po‑ iată), Dina Ghimpu, Nicolae Gelescu ş.a., sub preşedinţia acad. Dumi‑ tru Matcovschi. 25 octombrie 2005 Merge la Uniunea Scriitorilor, la redacţia revistei Codrî, şi discută cu Iuri Grekov, redactorul‑şef al publicaţiei de limba rusă, ca să includă la compartimentul Антология одного стиха versurile lui Arcadie Suce‑ veanu traduse de dânsa — Secunda care sunt eu. Decembrie 2005 Este laureată a săptămânalului Literatura şi arta — 2005, pentru po‑ ezie. 2005 Nina Parfentie: „Poezia Stelianei se naşte sub îndemnul Divinului, adi‑ că al Iubirii şi al Speranţei de viaţă. Opreşte, Doamne, trecerea, — roa‑ gă poeta, — nu pentru sine, ci pentru binele şi pentru fericirea altora. Durerile şi rănile lumii trec prin inima ei supersensibilă, supergene‑ roasă. Deschizi un volum de versuri şi îi vezi inima, curată ca un înger. Începi să citeşti şi simţi bătăile acestei inimi. Inima poetei bate zi şi noapte după: La început a fost Cuvântul şi Cuvântul era de la Dum‑ nezeu şi Dumnezeu era Cuvântul. El nu a fost dăruit oricui, ci numai poeţilor de talia Ei“. 2005—2008 Dumitru C. Grama — membru al comisiei de expertizare a tezelor de doctor în drept de pe lângă Consiliul Naţional pentru Acreditare şi Atestare a Republicii Moldova.

O familie de intelectuali basarabeni

2006 Culegerea de versuri Moment poetic‑34 găzduieşte un ciclu de versuri de dragoste ale Stelianei. 2006 E un an al tălmăcirilor: din limba rusă Steliana îl traduce pe Kiril Ko‑ valgi (versuri publicate în Phoenix), din română în rusă — pe Adrian Păunescu şi pe Arcadie Suceveanu etc. 2006—prezent Dumitru C. Grama — cercetător ştiinţific coordonator la Institutul de Istorie, Stat şi Drept al AŞM. 2006—2008 Membru al Consiliului Ştiinţific Specializat de pe lângă Institutul de Istorie, Stat şi Drept pentru susţinerea tezelor de doctor în drept. 2006—2007 Membru al colegiului redacţional al revistei Destin Românesc. Serie nouă. 3 ianuarie 2006 Steliana Grama. Inedit. Fii cu Iubirea darnică, de n‑ai Un vis şi pentru Ea, tu inventează‑l! Martie 2006 Fiind în spital, la Sfânta Treime, redactează împreună cu mama ei edi‑ ţia a doua, adăugită, a volumului Surogat de iluzii, care vede în aceeaşi lună lumina tiparului la editura chişinăuiană Phoenix. 24 iunie 2006 Citeşte în premieră versuri din volumul Perfuzie de vise la emisiunea Al cincilea anotimp (redactor Nina Parfentie), la Radio Moldova. Emi‑ siunea este dedicată în întregime poetei Steliana Grama. August 2006 La editura Phoenix din Chişinău vede lumina tiparului studiul mono‑ grafic al Claudiei Slutu‑Grama Un nume la templul adevărului. Scriito‑ rul Sergiu Victor Cujbă (1875—1937). Cronică de familie

August 2006 Steliana Grama: Îmi mai rămâne Cerul. Înspre El Îmi voi retrage aripa plăpândă.

volumul intitulat Cetatea de scaun a Dragostei (Ch., Pontos, 2006, în ti‑ raj de 500 de exemplare), pe care îndoliaţii şi îndureraţii părinţi Claudia şi Dumitru o dau de pomană în aceeaşi zi, la praznicul de 40 de zile…

Septembrie 2006 În revista lui Traianus Phoenix Steliana publică un cutremurător ciclu de versuri cu genericul Îmi daţi un alt motiv să mai exist?, filonul idea‑ tic, pe lângă Iubire, fiind următorul: Când Moartea mă strigă pe nume. 21 septembrie 2006 Când se afla în spital, la Sfânta Treime, scrie şi publică în hebdomada‑ rul Literatura şi arta o poezie închinată maestrului Grigore Vieru, care în acel timp era încolţit de răuvoitori — Suflet de poezie. Aceasta a fost ultima poezie publicată antum în presă. 25 septembrie 2006 Iese de sub tipar, într‑un tiraj de 1000 de exemplare, la editura Cartea Moldovei, volumul ei de versuri Perfuzie de vise, care a fost scris timp de şase ani şi pe care l‑a redactat în martie, tot la Sfânta Treime aflându‑se. 27 septembrie 2006 O vizitează la spital, contrar prescripţiilor medicilor, prietena şi poeta Mara Vlădiceanu din Oneşti, Edineţ. 8—9 octombrie 2006 Ultimul vers al Stelianei, notat pe o fişă, scrisă în noaptea de opt spre nouă octombrie, suna astfel: Aş mai vrea, zănatică şi jună, Să mai fug în nopţile cu lună Pe cărări ştiute doar de stele, Coapte, poate, şi de visurile mele… 11 octombrie 2006 Miercuri îi face o vizită la spital, aducându‑i şi un cadou, poeta şi prie‑ tena ei de studenţie (jurnalistică) Mariana Jioară (Donică). 19 noiembrie 2006 Vede lumina tiparului ultima carte pe care Steliana a pregătit‑o pentru tipar (a cules textul la computer, l‑a redactat şi l‑a trecut pe dischetă), 72

O familie de intelectuali basarabeni

2006 Nina Slutu‑Soroceanu: „Din fragedă copilărie era clar că vocaţia ei e arta. A prins a desena de timpuriu, fiind invitata şi participanta multor emisiuni televizate Lu‑ mea în viziunea copiilor (redactori — Valeria Dascăl şi Ecaterina Teleş‑ cu). […] A lucrat, a meditat, a cizelat, a cântat, a şlefuit mereu cuvinte, reuşind să creeze un univers liric pregnant. În vâltoarea războiului generaţionist, declanşat în literatura moldavă de narcisiştii postmo‑ dernişti, Steliana Grama a rămas monumental de calmă, urmându‑şi calea — unica adevărată, importantă — cea a creaţiei“. 2007 „Cu cât talentul artistului e mai mare, cu atât mai ferm el trebuie să renunţe la anecdotic şi personal“ (Cimpoi, M. Cred în victoria valori‑ lor : în dialog M. Cimpoi — G. Furdui // Femeia Moldovei. 1992. Nr 8. P. 10). 11 ianuarie 2007 Unica poezie publicată în acest an este Eclipsa Eminescu (Literatura şi arta, 11 ianuarie). 25 februarie 2007 Claudia Slutu‑Grama: „Steliana Grama a fost mai mult decât un Sisif exemplar al literaturii şi al teatrului în Basarabia noastră şi nu numai. Un Sisif literar atins de geniu…“. Aprilie 2007 Într‑un tiraj de 550 de exemplare este editat volumul de versuri al po‑ etei Claudia Slutu‑Grama intitulat Cometele din sânge (editura Phoe‑ nix), prefaţat de scriitorul şi criticul literar Tudor Palladi şi postfaţat de poetul Anatol Ciocanu. 9 aprilie 2007 De Sf. Paşti la Radio Moldova, în emisiunea literară Ctitori de cuvinte (redactor Nina Parfentie), este evocată scriitoarea Steliana Grama, des‑ pre creaţia căreia au vorbit Galina Furdui, Andrei Burac, Tudor Palladi şi Mara Vlădiceanu. Versurile Stelianei au fost citite de Valeriu Mârza.

Cronică de familie

17 aprilie 2007 La postul municipal de televiziune Euro‑TV se difuzează emisiunea Steliana Grama. In memoriam (redactor — Anişoara Iacub).

Decembrie 2007 Doamna dr. Ludmila Cebotarencu traduce câteva versuri de‑ale Steli‑ anei Grama în limba lui Voltaire.

20 aprilie 2007 În cadrul emisiunii matinale de la postul de televiziune DTV (prezen‑ tator — Andrei Porubin, redactor — Luminiţa Popa) se difuzează sec‑ venţe despre poeta Steliana Grama. În studiou sunt invitaţi cu această ocazie scriitorul şi criticul literar Tudor Palladi şi scriitoarea Nina Slu‑ tu‑Soroceanu.

22 ianuarie 2008 La Radio Naţional Andrei Viziru a pus pe post emisiunea Poeta din stele. In memoriam. Steliana Grama.

2007 — prezent Dumitru C. Grama — membru al colegiului redacţional al revistei Studii şi cercetări juridice.

2 martie 2008 Recital de poezie Steliana Grama — poeta din stele la sanatoriul Nufă‑ rul Alb din Cahul. Moderator — Svetlana Panciuc, profesoară de limba şi literatura româna din Feteşti, Edineţ. Au citit din versurile Stelianei profesorii: Nina Ghereg din Tighina, Raisa Popescu din Chişinău, Gri‑ gore Filipovici din Corneşti ş.a.

2007 Claudia Slutu‑Grama: „Cum n‑ai da, nu se poate de confundat bio‑ grafia autorului cu acţiunile unor personaje fictive, chiar dacă există virtuale asemănări. Tot aşa e şi în cazul Stelianei Grama“.

31 mai 2008 Dna Nina Parfentie, redactor al emisiunii radio Al cincilea anotimp a invitat în studio poeţi care au citit din versurile dedicate Stelianei: Ga‑ lina Furdui, Claudia Slutu‑Grama, Marieta Ruso, Tudor Palladi etc.

23 mai 2007 În consens cu starea sentimentală a familiei Grama la acea vreme: Uitările sunt răni adânci şi mute Ce zac în noi să nască amintiri Aureliu Busuioc (Zicem şi noi).

3 iunie 2008 Emisiunea radio Portrete literare (redactor — Andrei Viziru) e închi‑ nată integral poetei Steliana Grama.

26 septembrie 2007 Claudia Slutu‑Grama a fost primită în Uniunea Scriitorilor din Mol‑ dova.

Ianuarie — iulie 2008 Este în curs de pregătire volumul de versuri pentru copii al Stelianei Grama Curcubeul viselor (redactori: Claudia Slutu‑Grama şi Tudor Palladi, selecţia şi îngrijirea textului — dr. Claudia Slutu‑Grama).

10 octombrie 2007 La Uniunea Scriitorilor din Moldova a avut loc o serată de comemora‑ re Steliana Grama, un an de trecere în Eternitate. În aceeaşi zi, într‑un tiraj de 500 de exemplare, vede lumina tiparului la editura Pontos volumul Stelianei Speranţa moare ultima. Poveşti ade‑ vărate de dragoste. Octombrie—decembrie 2007 Televiziunea din Moldova realizează un film documentar despre Steliana Grama (scenariu — Victoria Mocreac, regizor — Nelly Co‑ dreanu).

O familie de intelectuali basarabeni

Cronică de familie

Fişă biografică

Claudia Slutu-Grama

Istoric literar, bibliolog şi bibliograf. Poetă. Doctor în filo‑ logie. Născută la 16 septembrie 1947 în satul Ţepilova, judeţul Soroca, într‑o familie de răzeşi. A absolvit Universitatea de Stat din Moldova, Facultatea Litere, specialitatea Biblioteconomie şi Bibliografie. Din 1971 angajată la Biblioteca Ştiinţifică Centrală a Academiei de Ştiinţe a Moldovei, din 1979 — deţine funcţia de şefă a Sectorului Carte rară şi manuscrise. Participă cu referate şi comunicări la prestigioase simpozi‑ oane şi conferinţe ştiinţifice desfăşurate la Chişinău, Bucureşti, Sankt Petersburg, Moscova, Iaşi, Lvov, Novosibirsk, Tecuci etc. Publică versuri în periodicele: Femeia Moldovei, Moldova, Lite‑ ratura şi arta, Limba Română, Glasul Naţiunii, Moldova Suvera‑ nă, Ştiinţa ş. a., precum şi în antologii şi culegeri. Autoare a cărţilor: Prin Galaxia Byblos: Investigaţii istori‑ co‑literare (2002), Страницы истории государствa и правa Молдовы (2005, în colaborare cu Dumitru C. Grama), Un nume la templul adevărului. Scriitorul Sergiu Victor Cujbă: studiu mo‑ nografic (2006), Cometele din sânge (2007). Coautor al Catalo‑ gului general Cartea Moldovei (1643—1945), vol. 1 şi 2 (1990, 1992). Om Emerit al Republicii Moldova (1996). Membră a Uniunii Scriitorilor din Moldova (2007).

biobibliografie

Cronică de familie

Ne vine greu, aproape imposibil, să nu începem acest ar‑ ticol cu nişte cuvinte de o manieră cvasi‑druţiană: „Eh, Cîmpia Sorocii!… Mulţi vrednici gospodari, mulţi patrioţi ai Neamului, multe talente de seamă şi alte figuri proeminente îşi trag rădăci‑ nile din seva acestei cîmpii din Nordul Basarabiei noastre — pe cît de necăjită, pe atît cu de toate dăruită…“. Acum şase decenii, într‑un mijloc de septembrie, la Ţepilo‑ va din preajma Sorocii, într‑o casă de harnici răzeşi, s‑a născut şi Claudia Slutu. Din cei nouă copii, cîţi erau la părinţi — Iacob Slutu şi Tecla (n. Bujor), aproape toţi au fost daţi să facă studii superioare. Două fiice au ales filologia, la Universitatea din Chi‑ şinău, dar la specializări diferite: Claudia — la bibliografie şi bi‑ blioteconomie, iar Nina — la jurnalistică, devenind o redutabilă publicistă şi poetă, cunoscută ca Nina Slutu‑Soroceanu (după soţ — Postolache). O dată cu absolvirea facultăţii, Claudia se încadrează, din 1971, la Biblioteca Ştiinţifică Centrală (BŞC) a Academiei de Ştiinţe a Moldovei (AŞM), unde activează, neîntrerupt, pînă în prezent. Din 1979 conduce Sectorul carte rară şi veche, astfel concretizîndu‑şi şi mai mult preocupările profesionale, nestinsa ei pasiune pentru carte şi pentru tot ce ţine de carte. De fapt, a vorbi cu toată certitudinea despre preocupările şi pasiunile profesionale ale dnei C. Slutu‑Grama este o sarcină dificilă, riscantă, dumneaei prezentînd un tip mai puţin obiş‑ nuit, dar şi admirabil, totodată, poate şi jinduit — de manifesta‑ re polivalentă în munca de bibliotecar. Totuşi, riscăm să punem în evidenţă o caracteristică de bază în munca, activitatea, viaţa printre cărţi şi pentru cărţi a Claudiei Slutu‑Grama: dînsa este, prin excelenţă, genul de bibliotecar care nu numai cercetează, dar şi scrie. Scrie mereu, mult şi bine, se vede — şi cu plăce‑ re, vădind cunoştinţe temeinice în materia abordată, o dragoste

vibrîndă pentru carte, pentru literatură, pentru limba română, pentru valorile noastre naţionale. Trei linii, trei direcţii am evidenţia în scrisul dnei Claudia Slutu‑Grama: a) lucrări de specialitate — şi ne referim, aici, fi‑ reşte, în primul rînd, primordial — la bibliologie, dar şi la ştiin‑ ţa dreptului, de care, avem impresia, dînsa „s‑a molipsit“ de la soţ, dl conf. univ. dr. în drept Dumitru C. Grama; b) cercetări şi studii de literatură veche şi clasică românească; c) creaţia lirică, fascinaţia poeziei. La primul compartiment, trecut de noi la poziţia a) şi nu‑ mit/descifrat pe cît de aproximativ, pe atît de convenţional, vom menţiona cîteva realizări, nişte volume bine cunoscute şi apre‑ ciate nu numai în cercurile bibliotecare: Cartea Moldovei. Sec. XVII — începutul sec. XX. Catalog general: vol. 1 (1990), vol. 2 (1992). La această lucrare bibliografică fundamentală dna C. Slutu‑Grama a muncit alături de colegele de breaslă V. Farma‑ giu şi N. Matei, rodul muncii lor fiind pus în evidenţă, adeseori elogiat, în numeroase recenzii şi consemnări în presa de spe‑ cialitate şi de cultură din Chişinău, Moscova, Bucureşti, Iaşi. În anul 2003, la aniversarea BŞC, vede lumina tiparului studiul monografic Biblioteca Academică: 1928—2003: (Istoric, evoluţie, personalităţi, evocări). Redactorii acestei frumoase şi solide cărţi sunt dnele Claudia Slutu‑Grama şi Elena Corotenco. Volumele menţionate mai sus, ca şi altele, la care ne vom referi în continuare, au fost pregătite de o lungă serie de artico‑ le, studii, cronici, consemnări, risipite de C. Slutu‑Grama, de‑a lungul a aproape patru decenii, în numeroase reviste şi culegeri de specialitate de la Chişinău, Kiev, Moscova, alte oraşe din Ru‑ sia, în majoritatea publicaţiilor periodice din Chişinău, iar mai recent — şi din unele centre culturale ale României. Ni se pare semnificativ faptul că în aceste scrieri autoarea lor are ca lait‑ motiv calificativele „Cartea ca o necesitate“ şi / sau „Cartea, în‑ soţitor fidel pe o viaţă“ (am recurs la doar două titluri de articole semnate de C. Slutu‑Grama, dar care ilustrează foarte bine ve‑

Claudia Slutu-Grama

Elogiu polivalenţei în muncă

O familie de intelectuali basarabeni

ridicitatea aserţiunii noastre). Nu este neglijabil nici faptul că a publicat articole despre unii învăţători în ale meseriei sale şi des‑ pre colegii de breaslă, precum şi recenzii despre roadele muncii lor: Tamara Isac, Ion Şpac, Ion Madan, Elena Corotenco, Alexe Rău, Maria Vieru‑Işaev, Lidia Kulikovski… Profitînd de ocazie, amintim şi îi mulţumim frumos dnei C. Slutu‑Grama că a scris pentru revista noastră, BiblioPolis, un excelent articol despre ex‑ celentul om şi cercetător literar, bibliologul academician Gabriel Ştrempel, fostul director al Bibliotecii Academiei Române. Şti‑ am atunci că dna Claudia scrisese acel eseu stînd de veghe lîngă patul de suferinţă al fiicei dragi, Steluţa… Nu vom face o statistică — oricît de aproximativă! — a acestor publicaţii; persoanele interesate pot vedea Bibliografia (selectivă!) din Calendar Naţional‑2007, întocmită de labori‑ osul veteran al bibliografiei basarabene, dl Ion Şpac. De altfel, tot dumnealui este şi semnatarul unei amănunţite şi călduroase schiţe biografice, care precedă lista bibliografică a dnei C. Slu‑ tu‑Grama, despre care, cineva a spus, mai în glumă, mai în seri‑ os: „O biobibliografie de academician!“ (Pentru conformitate, a se vedea pag. 284‑287 ale amintitului CN‑2007). Drept dovadă a interesului sporit al dnei C. Slutu‑Grama pentru ştiinţa juridică ne stă un şir de articole „cu temă mixtă“ (drept, plus bibliografie, plus diverse probleme de istorie, lim‑ bă etc.), precum şi cîteva volume, de Dumitru C. Grama, la care dna Claudia compare în calitate de redactor şi / sau coautor: Grama, Dumitru C. Aspecte ale evoluţiei statului şi dreptului în Roma Antică (2005), Stranicy istorii gosudarstva i prava Moldovy (2005; versiunea originală, în română, se află în curs de apari‑ ţie), Tematica seminarelor la Istoria statului şi dreptului Republi‑ cii Moldova şi extrase din actele legislative vechi (2005). Cît priveşte cercetările şi studiile de literatură veche şi cla‑ sică românească ale dnei C. Slutu‑Grama vom remarca, mai înt‑ îi, că ele sunt vechi şi variate. A scris, cu diferite ocazii, despre ceea ce a numit atît de plastic — „comoara noastră de la teme‑

lie“: Cartea românească de învăţătură sau Cazania lui Varlaam, şi despre luminoasa personalitate a mitropolitului moldovean (canonizat, cu totul recent, de Biserica Ortodoxă Română). Cititorul interesat a reţinut articolele dumneaei despre Paisie Velicikovski, Costache Conachi, Aron Pumnul, Constantin Ne‑ gruzzi, fabulistul basarabean Ion Sîrbu, savantul patriot Ştefan Ciobanu etc. Cele mai multe din aceste scrieri le‑a adunat în volumul de autor Prin Galaxia Byblos: Investigaţii istorico‑lite‑ rare (2002). Urmărind activitatea de cercetătoare a dnei C. Slu‑ tu‑Grama, nu e greu să observăm, mai ales din anii ’90 ai seco‑ lului trecut, o clară predilecţie pentru opera şi viaţa lui Sergiu Victor Cujbă, un scriitor cumva neglijat de specialiştii de la noi, dar şi din alte centre ştiinţifice din România. Nu vom comenta aici motivele acestei neglijări, nedrepte, credem noi. Vom amin‑ ti doar cîteva argumente în favoarea ideii că S.V. Cujbă merită atenţia noastră. Fiu al lui Victor Crăsescu — personalitate remarcabilă a prozei realiste româneşti de la finele secolului XIX (cu regret, nici tatălui nu i se acordă atenţia cuvenită), S.V. Cujbă a debutat cu o plachetă de versuri prefaţată de marele George Coşbuc… A scris pentru copii în nişte timpuri cînd literatura română nu era prea bogată în cărţi pentru micuţi. Şi‑a încercat puterile în dramaturgie şi în lucrări cu conţinut fantastic. A avut o publicis‑ tică militantă, pusă în serviciul apărării drepturilor omului ne‑ căjit, inclusiv a basarabeanului de două ori mai necăjit — avînd în vedere greutatea jugului pus pe umerii lui de ocupanţii ruşi. Deşi era trăitor de mai mulţi ani la Bucureşti, după Unirea Ba‑ sarabiei cu Ţara, mai exact, în 1929, S.V. Cujbă apără, în condiţii deosebit de vitrege, cauza Basarabiei la Pacea de la Paris. A fost un adept înflăcărat al cooperaţiei, în care vedea o şansă de îm‑ bunătăţire a vieţii ţăranilor români — atît din Vechiul Regat, cît şi din Basarabia. Pentru merite deosebite pe tărîmul cultural şi civic, în 1937 i s‑a acordat Ordinul Regele Ferdinand I, în grad de cavaler…

Claudia Slutu-Grama

O familie de intelectuali basarabeni

Aceste momente vizînd personalitatea şi opera lui S.V. Cuj‑ bă — şi încă multe, multe altele! — au fost puse în evidenţă de către dna C. Slutu‑Grama în numeroase articole şi comunicări, pe care le‑a sintetizat într‑o teză de doctor în filologie: Sergiu Vic‑ tor Cujbă. Activitatea literară şi publicistică (2003), apoi în studiul monografic Un nume la templul adevărului: Scriitorul Sergiu Vic‑ tor Cujbă (1875—1937), tipărit la ed. Phoenix‑Linadi, în 2006. Despre valoarea acestei lucrări ştiinţifice a Claudiei Slu‑ tu‑Grama vorbeşte poate cel mai bine un cercetător onest şi competent, dl doctor habilitat în filologie Sava Pânzaru, care i‑a fost şi conducătorul de teză. Astfel, în prefaţa la studiul mono‑ grafic amintit mai sus, S. Pânzaru menţionează: “ […] Nu pot să nu subliniez în mod special hărnicia autoarei, acurateţea ei deosebită în munca de selectare a informaţiei istorico‑literare, ştiinţifice, bibliografice, tăinuită prin arhive, cărţi, reviste, ziare, devenite astăzi rarităţi inaccesibile, pentru a propune cititorului o imagine cît mai veridică […], prin prezentarea autorului inves‑ tigat în diverse faţete ale activităţii sale de poet, prozator, autor de piese cooperatiste, traducător, activist al muncii de luminare a maselor ţărăneşti […]“. Iar în consecinţă, graţie acestui efort, „[…] monografia propusă cititorului de către dna Claudia Slu‑ tu‑Grama îi ajută scriitorului basarabean S.V. Cujbă să evadeze din anonimat […]“. La ora unui bilanţ prealabil, dna C. Slutu‑Grama este au‑ toare, coautoare sau redactor a zece cărţi, autoare a peste 100 de articole şi studii; a prezentat la diferite manifestări ştiinţifice circa 50 de comunicări. Roadele muncii de investigaţie biblio‑ grafică, ştiinţifică şi literar‑istorică au fost remarcate şi apreciate prin mai multe premii şi diplome, inclusiv Premiul Prezidiului AŞM (1991) şi Diploma de recunoştinţă a AŞM (1997), Premiul I în cadrul concursului bibliotecilor academice pentru cea mai bună carte bibliografică (1992), Premiul I pentru ştiinţă la Festi‑ valul Naţional Costache Conachi, de la Tecuci, România (1995), Diploma Ministerului Culturii al R. Moldova (2002) ş.a. Din

1996 Claudia Slutu‑Grama deţine titlul onorific de Om Emerit al Republicii Moldova. … Mugurii fascinaţiei pentru poezie au răsărit în sufletul Claudiei Slutu‑Grama încă în anii de şcoală. Au prins a îmbobo‑ ci în anii de studenţie şi în primii ani de muncă, pe cînd publică deja în Tinerimea Moldovei şi în alte publicaţii chişinăuiene. În acest context — al elanului literar — se înscrie şi mini‑poemul (calificat de autoare ca „un imn, sau o odă, sau un cîntec“), inti‑ tulat Bibliotecarul: Portret de grup. A lucrat la desăvîrşirea aces‑ tei scrieri de‑a lungul mai multor ani şi publicarea ei a trezit vii comentarii în cercurile profesionale — lucru firesc, măcar şi de aceea că autoarea a găsit pentru colegii săi de breaslă un califica‑ tiv pe cît de rar, pe atît de adevărat: „martiri ai culturii“. Se pare însă că pasiunea pentru cercetare a luat‑o în sus, căci ei i s‑a consacrat mai mult decît poeziei; în orice caz, „roa‑ dele editoriale“ ale investigaţiilor bibliografice şi istorico‑literare sunt mai evidente. O fi fiind la mijloc şi perceperea deosebită, de către Claudia Slutu‑Grama, a poeziei — ca „un ţipăt de pasăre rănită“… Unii din apropiaţii familiei Grama susţin — şi se pare că nu fără temei — că dna Claudia ar fi acceptat să se afle timp îndelungat în umbra coroanei, extrem de luxuriantă, a salciei poetice care a fost fiica iubită, mult regretata, neuitata Stelia‑ na Grama (4 iun. 1974 — 11 oct. 2006). Personalitate cu totul aparte a poeziei basarabene de la răspîntia sec. XX‑XXI, Steliana mai este, neîndoios, şi opera cea mai valoroasă, cea mai scumpă a soţilor Claudia şi Dumitru C. Grama. Dăruită de Cel‑de‑Sus, luminată de dragostea părintească, Steliana a debutat în poezie la 12 ani, tipărind, în următorii 22 de ani, pînă la tragicul sfîrşit ce i l‑a pecetluit soarta neîndurătoare, circa zece volume, lăsînd sute şi sute de foi de manuscris, care se cer valorificate. Durerea pierderii, atît de cumplită, a unicei fiice, i‑a marcat profund, poate pentru totdeauna, pe soţii Claudia şi Dumitru C. Grama. Dar amintirea, atît de duioasă, atît de luminoasă, a Stelianei — pentru toţi cei care au cunoscut‑o — le‑a dat părin‑

Claudia Slutu-Grama

O familie de intelectuali basarabeni

Ca mai ieri, la sfârşitul anilor ’60, un grup de studente de la Facultatea de Filologie, specialităţile literatură română, bibli‑ oteconomie şi bibliologie, a Universităţii de Stat din Chişinău, îşi făceau practica la Biblioteca Ştiinţifică Centrală a Academi‑ ei de Ştiinţe din Moldova. Erau tinere, frumoase şi îndrăgostite de carte. Dintre toate se evidenţia, prin îndrăzneală şi iniţiativă, Claudia Slutu (azi Grama). O tânără puţintică la trup, vioaie şi iute în mişcări. Şi mare la suflet. Mereu se grăbea, mereu avea ceva de făcut. Ce anume? Nu ştiu dacă cineva cunoştea pe atunci secretul. Vom afla mai târziu că domnişoara Claudia este o fire meditativă, visătoare, cu aptitudini de creaţie, ba chiar poetă, dacă vreţi. Este născută la 16 septembrie 1947 în satul Ţepilova,

Soroca… Au rămas în urmă zilele stagiului. Veni şi ora absolvi‑ rii facultăţii (1970). Luându‑se în consederaţie, probabil, setea de cunoştinţe şi caracterul ei sociabil, tânăra absolventă a fost repartizată la Şcoala Pedagogică din Lipcani. Peste un timp o întâlnim pe străzile Chişinăului. Îmi povestea cu pasiune despre munca pedagogică, despre tineretul studios din Lipcani, despre viaţa de acolo. Dar… Urmase o tăcere, apoi, cu o doză de melan‑ colie, continuă: „Mi‑i dor de bibliotecă… şi mai am un dor, pe care‑l port aici, în suflet“. Era vorba de Dumitru Grama, student pe atunci. Din august 1971 activează în biblioteca unde‑şi făcuse prac‑ tica, mai întâi în calitate de bibliograf superior, şef de sector, bi‑ bliograf principal. Din 1979 conduce sectorul Carte rară şi veche al Bibliotecii Ştiinţifice Centrale a Academiei de Ştiinţe din Mol‑ dova. Sector care constitue o bibliotecă în bibliotecă, cu multe funcţii legate de organizarea fondului, de întocmirea diverselor fişiere, de deservirea cititorilor etc., lucru de rutină care pentru mulţi devine o piedică inevitabilă în calea noului, în calea crea‑ ţiei. Claudia Slutu‑Grama a ştiut să ocolească acest obstacol. Ea permanent îşi găseşte timp pentru a scrie un articol ori un studiu, pentru a organiza o emisiune la radio sau televiziune, pentru a efectua o lucrare bibliografică sau a compune o poezie. Trec anii. Vai, ce mai fug anii… Zeci de ani au rămas în urmă. Şi practicanta de mai deunăzi deveni un specialist remar‑ cabil. Veni ziua primelor totalizări. Este un prag în preajma că‑ ruia dna Claudia Slutu‑Grama a sosit cu „turbinca“ plină: circa 70 de publicaţii. Interesele ei de creaţie, în linii mari, fiind legate de carte, de bibliotecă, într‑un cuvânt — de serviciul pe care‑l are deja mai bine de un sfert de secol. (Ce mai fug anii!…). O preocupă îndeosebi istoria cărţii, cartea rară, biblioteca cu toa‑ te aspectele ei informative. Doar Cartea românească de învăţă‑ tură a lui Varlaam i‑a servit drept sursă pentru un ciclu întreg de articole: Monument păstrat prin veacuri (1983), Comoara de la temelie (1986), Prin secole trecând (1989), Carte românească

Claudia Slutu-Grama

ţilor îndureraţi puteri să meargă mai departe pe drumul vieţii, chiar dacă acesta a devenit mai pustiu şi mai greu de străbătut. În 2007, Claudia Slutu‑Grama scoate prima sa carte de poezie: Cometele din sînge, cu o prefaţă de criticul Tudor Palladi şi o postfaţă de poetul Anatol Ciocanu. „…Soarele apune…, dar soarele neapărat şi răsare“ — ca să parafrazăm un vers din Claudia Slutu‑Grama. La frumoasa aniversare ce bate la uşa vieţii dnei Claudia Slutu‑Grama, îi urăm multă sănătate şi tărie, noi împliniri în muncă, în cercetare, în creaţie. Fie ca soarele răsărind să‑i aducă în suflet şi în casă cît mai multă lumină şi căldură. 16 septembrie 2007. P. S. — La 26 septembrie a.c. dna Claudia Slutu‑Grama a fost primită în Uniunea Scriitorilor din Moldova. Sincere felici‑ tări şi din partea noastră!… Vlad POHILĂ (BiblioPolis, 2007, Vol. 23, Nr 3)

Destin

O familie de intelectuali basarabeni

de învăţătură etc. În ultimul studiu autoarea mai întâi constată că vechile noastre cărţi constituie importante izvoare de isto‑ rie naţională atât prin valoarea lor intrinsecă, cât şi prin valoa‑ rea elementelor auxiliare: ex‑libris‑uri, scoarţe, note marginale sau însemnări care, prin conţinutul lor, sunt importante surse documentare în plan social, istoric sau economic (Valori şi tra‑ diţii culturale în Moldova, Chişinău: Ştiinţa. — 1993. — P.119), ca mai apoi să efectueze o analiză minuţioasă a notelor mar‑ ginale şi a însemnărilor descifrate de pe filele exemplarului ce se păstrează la Biblioteca Academiei. Alte Note marginale făcu‑ te pe două cărţi româneşti din secolul al XVII‑lea, cu esenţiale comentarii, găsim în studiul Cartea românească din secolul al XVII‑lea: timp şi spaţiu (1993), care poate servi ca o întregire a primului. Detalii interesante cu valoare de document depistăm în articolul Biblioteca academicianului Ştefan Ciobanu (1995). De data aceasta, pornind de la o schiţă bibliografică a deţinăto‑ rului unei importante colecţii de cărţi şi de reviste din diferite domenii (multe din ele conţinând dedicaţii, autografe) şi de la istorioara cum a ajuns această colecţie la Biblioteca Ştiinţifică Centrală a Academiei de Ştiinţe din Moldova, dna C. Slutu‑Gra‑ ma cercetează colecţia în întregime, ţinând în mână fiece volum, caracterizându‑le pe multe dintre ele şi reproducând notele şi dedicaţiile mai semnificative de pe paginile de gardă. În felul acesta autoarea demonstrează individualitatea, stilul şi modul de gândire ale celor ce le‑au scris şi, concomitent, plăsmuieşte, modelează chipul „conaţionalului nostru, marelui patriot şi lup‑ tător înflăcărat pentru Unirea Basarabiei cu România“ — Şte‑ fan Ciobanu (Magazin bibliologic. — 1995. — Nr 1/2. — P. 46). Lista studiilor şi articolelor bibliografice şi de specialitate poate fi completată cu noi titluri: Statul şi dreptul Moldovei în opera lui C. Negruzzi (1984), Petru Manega — codificator al dreptului moldovenesc din Basarabia (1996) ş.a. De observat că lucrările menţionate, precum şi cele omise, sunt scrise la un susţinut nivel ştiinţific. Tezele formulate sunt bine documentate şi argumenta‑

te, de fiecare dată fiind puse în circulaţie materiale (documente) puţin cunoscute, ca să nu spunem completamente uitate. Paralel cu activitatea pur ştiinţifică, pe parcursul anilor ’80—’90, împreună cu colegele sale de la Biblioteca Naţională Nina Matei şi Valentina Farmagiu, Claudia Slutu‑Grama între‑ prinde serioase investigaţii în vederea depistării, descrierii bi‑ bliografice şi adnotării documentelor, sistematizării şi pregătirii pentru tipar a catalogului general Cartea Moldovei. O lucrare fundamentală în trei volume, care constituie o sursă incontesta‑ bilă de informaţie pentru desfăşurarea cercetărilor ştiinţifice în domeniul respectiv. Primele două volume au apărut deja (1990, 1992) şi s‑au bucurat de atenţia binemeritată a beneficiarilor, fi‑ ind recenzate atât la noi, în R. Moldova, cât şi în România. În viaţa cotidiană cercetătoarea sistematic ia parte, cu co‑ municări şi luări de cuvânt, la simpozioanele şi conferinţele şti‑ inţifice de profil din ţară şi de peste hotare. În 1993 a ocupat locul I cu o comunicare la prima ediţie a Festivalului Costache Conachi, organizat la Tecuci. Dna Claudia este mereu prezentă în paginile periodicelor chişinăuiene (Literatura şi arta, Tinerimea Moldovei, Învăţă‑ mântul public, Viaţa satului, Vocea poporului, Moldova Suvera‑ nă, Moldova, Magazin bibliologic, Cugetul, Ştiinţa ş.a.) cu diver‑ se materiale din viaţa culturală a republicii. Acestea sunt de cele mai multe ori scurte prezentări sau recenzii la noutăţile editori‑ ale, cronici sau profiluri de creaţie, interviuri cu privire la rostul cărţii şi al bibliotecii în societatea contemporană, alteori apare cu unele meditaţii publicistice cu privire la anumite evenimente din viaţa cotidiană, iar uneori şi cu versuri. Pentru exemplificare reproducem doar câteva titluri: Un indice despre carte, Pe ogo‑ rul cărţii, Un fabulist basarabean, O bibliotecă cuprinsă într‑un catalog, Sursă documentară de interes naţional, Un ghid printre cărţile rare (interviu), Reflecţii la un nume de bibliotecă, Pionierii facultăţii, Ce cuvânt sublim — emanciparea, Două lumi — două copilării, Dor de primăvară, Versuri etc.

Claudia Slutu-Grama

O familie de intelectuali basarabeni

Meleagurile sorocene au dat ţării personalităţi din toate domeniile de activitate. Printre acestea se numără şi distinsa noastră colegă Claudia Slutu‑Grama, şefa sectorului Carte rară

şi veche la Biblioteca Ştiinţifică Centrală „Andrei Lupan“ a Aca‑ demiei de Ştiinţe a Moldovei, şi care la acest început de toamnă rotunjeşte o frumoasă vârstă. A moştenit de la părinţi puterea de muncă, onestitatea, se‑ veritatea faţă de sine, simţul dreptăţii, corectitudinea în relaţiile cu cei din jur. Natura a fost darnică, înzestrând‑o cu o minte ageră şi analitică, cu har poetic, calităţi care se îmbină cu o enor‑ mă capacitate de muncă. A înţeles la timp un adevăr: viaţa tre‑ buie trăită cât mai intens pentru a valorifica cât mai mult acest dar dat de Dumnezeu. O cunosc de mai bine de 35 de ani, dumneaei fiind printre cei care m‑au îndrumat în primii ani de activitate la biblioteca academică. Inteligentă, frumoasă şi elegantă, se evidenţia prin firea‑i comunicabilă şi spiritul critic. S‑a impus colegilor prin ambiţia lăudabilă de a se realiza cât mai deplin. O direcţie de ac‑ tivitate în care calităţile sale au fost valorificate cu succes a coin‑ cis cu numirea dânsei în anul 1979 în funcţia de şefă a sectorului Carte rară şi veche, unde munceşte şi în prezent. A stat aceşti ani în acelaşi loc? N‑a stat, a evoluat. Numeroasele lucrări publicate sunt trepte ale cunoaşterii, aceste lucrări fiind axate pe istoria cărţii şi tiparului în Moldova, readucerea în memoria colectivă a unor personalităţi marcante din istoria culturii cum ar fi: Varla‑ am, D. Cantemir, P. Movilă, M. Kogălniceanu, A. Pumnul, Gurie Grosu, P. Velicikovski, P. Manega ş.a. Un interviu cu colega noastră este intitulat Un ghid printre cărţile rare… (Curierul de seară, 1993, 8 febr.). Este binemeritat acest calificativ, Claudia Slutu‑Grama fiind unul dintre alcătu‑ itorii celor două volume editate ale catalogului general Cartea Moldovei. Sec. XVII — înc. sec. XX (Chişinău, 1990, 1992), vo‑ lumul trei aflându‑se în proces de redactare. Chiar de la apariţia sa această lucrare a fost menţionată cu premiul Prezidiului Aca‑ demiei de Ştiinţe a Moldovei, ocupând şi locul I la un concurs în cadrul bibliotecilor academice din fosta Uniune, astfel fiind recunoscută valoarea ştiinţifică a muncii colectivului de autori.

Claudia Slutu-Grama

Titlurile de mai sus, cred eu, demonstrează cât se poate de convingător devotamentul autoarei faţă de problemele abordate, faţă de cauza ce i s‑a încredinţat, reflectând concomitent fiorul palpitant al sufletului ei, emoţiile cu care‑şi face datoria. Într‑un interviu dânsa menţiona: „Îmi place mult lucrul meu. Probabil, aş fi putut deveni şi o bună profesoară — după absolvirea facul‑ tăţii un an am lucrat la Şcoala Pedagogică, dar între cărţi şi între cititori cred că m‑am găsit pe mine cu adevărat“ (1993). De altfel, aceste frumoase sentimente şi‑au găsit reflectare şi în poemul Bibliotecarul, cu care autoarea a participat la concursul repu‑ blican pentru cea mai reuşită lucrare în domeniul bibliologiei, ocupând locul trei (1995). Constatăm cu satisfacţie că aceste calităţi ale colegei noas‑ tre au fost observate şi de organele respective şi în anul 1996 dnei Claudia Slutu‑Grama, pruntr‑un decret special, i s‑a conferit ti‑ tlul onorific de Om Emerit. Iar peste câţiva ani, deja după apa‑ riţia acestui articol în Magazin bibliologic (1997, Nr 4), doamna îşi manifestă încă o dată caracterul şi calităţile sale de cercetă‑ tor, editând volumul de studii Prin Galaxia Byblos: Investigaţii istorico‑literare (Ch., 2002) şi… ne vine să strigăm URA!, susţi‑ nând pe data de 29 octombrie 2003 teza de doctor în filologie cu tema: Sergiu Victor Cujbă. Activitatea literară şi publicistică. Să‑i urăm cu acest prilej ani mulţi înainte, sănătate, succese în toate. La mai mult şi la mai mare! Ion ŞPAC (Reflecţii biblioteconomice şi bibliografice, 2005, p. 209–212)

Bibliograf, savant, poetă

O familie de intelectuali basarabeni

În culegerea Prin Galaxia Byblos: Investigaţii istorico‑litera‑ re (Chişinău, 2002) Claudia Slutu‑Grama a înmănuncheat câte‑ va studii care adeveresc spusele lui Th. Carlyle: „Locul unde ne ducem să căpătăm cunoştinţe sunt înseşi cărţile“. Preocupările ştiinţifice din ultimii ani au fost consacrate activităţii literare şi publicistice ale scriitorului Sergiu Victor Cujbă, cercetări care s‑au încununat cu susţinerea cu brio în anul 2003 a tezei de doctor în filologie şi editarea monografiei Un nume la templul adevărului: scriitorul Sergiu Victor Cujbă (1875—1937) (Chişinău, 2006). Activitatea‑i prodigioasă a fost apreciată la cel mai înalt nivel, fiindu‑i conferit titlul onorific „Om Emerit“ (1996), deţinând Di‑ plomele Ministerului Culturii şi Turismului, Consiliului Suprem pentru Ştiinţă şi Dezvoltare Tehnologică al Academiei de Ştiinţe. „Pentru muncă trebuiesc braţe şi mâini. Pentru creaţie trebuiesc aripi“ — spunea poetul Lucian Blaga. Aceste aripi îi menţin colegei noastre talentul poetic care bucură cititorul ver‑ surilor sale, versuri uneori duioase şi melancolice, alteori ironice şi tăioase (Slutu‑Grama, Claudia. Cometele din sânge: versuri. — Chişinău, 2007). Este autoarea Imnului bibliotecii academice şi a poemului Bibliotecarul din care desprindem destăinuirea: „Şi astăzi cu devotament în lumea cărţii câmpul ar…“. Toate acestea şi multe altele care nu pot fi cuprinse în acest spaţiu ne fac să apreciem că, la această dată, Domnia sa este una dintre cele mai importante personalităţi ale biblioteconomiei naţionale. Anii trăiţi pot fi mulţi, pot fi puţini, pot fi trăiţi cu multe sacrificii, dar şi cu multe satisfacţii. Revenind la momentul ani‑ versar, exprimăm întreaga noastră stimă, respect şi admiraţie, îi dorim multă sănătate, forţe creative pentru continuarea cercetă‑ rilor, belşug, prosperitate şi la mulţi ani. 16.09.2007 Elena COROTENCO, directorul BŞC „Andrei Lupan“ a AŞM

La mijlocul lunii septembrie a anului 1947, în satul Ţepilo‑ va din judeţul Soroca, s‑a născut în familia răzeşilor Tecla Bujor şi Iacob Slutu un bujorel de fată, pe care au numit‑o cu drag Cla‑ udia. Dânsa este al şaptelea copil dintre cei nouă la părinţi. Deşi erau timpuri grele, cu lipsuri după război, secetă şi foamete, pă‑ rinţii s‑au străduit să‑şi crească copiii sănătoşi şi să le dea o edu‑ caţie destoinică, cultivându‑le dragostea de Dumnezeu, muncă, ţară, neam şi un simţ estetic deosebit. De acasă, de la părinţi, se trag rădăcinile hărniciei, modestiei, bunătăţii sufleteşti, tandre‑ ţei şi talentul incontestabil al doamnei Claudia Slutu‑Grama, al cărui nume ocupă un loc aparte în istoria culturii noastre naţi‑ onale, fiind cunoscută ca bibliograf şi bibliolog, istoric literar şi publicist, doctor în filologie, poetă. După absolvirea Universităţii de Stat din Moldova, Faculta‑ tea de Filologie cu specializarea în biblioteconomie şi bibliogra‑ fie (1970), Claudia Slutu‑Grama îşi începe activitatea, lucrând profesoară la Şcoala Pedagogică din Lipcani (1970—1971). În‑ cepând cu anul 1971, activează în cadrul Bibliotecii Ştiinţifice Centrale a Academiei de Ştiinţe a Moldovei în calitate de bibli‑ ogaf superior, iar din 1979 se află în fruntea sectorului Carte rară şi veche, ,,funcţie responsabilă şi captivantă de custode şi de cercetător al preţiosului fond al cărţilor vechi şi foarte vechi, dar toate rare“, după cum menţiona doctorul habilitat în filolo‑ gie Sava Pânzaru. A manifestat permanent erudiţie, competenţă, devotament profesional în deservirea beneficiarilor şi în studie‑ rea diverselor probleme culturale ale ţării noastre. Este autoare a câtorva lucrări valoroase, apreciate mult în mediul savant şi cel al bibliotecarilor. Printre ele se numără şi următoarele volume publicate în republică: Prin Galaxia Byblos: (Investigaţii istori‑ co‑literare), Chişinău, 2002; Страницы истории государства

Claudia Slutu-Grama

O familie de intelectuali basarabeni

Claudia Slutu‑Grama —  personalitate notorie a culturii naţionale

и права Молдовы (coautor — D. C. Grama), Chişinău, 2005; Un nume la templul adevărului: scriitorul Sergiu Victor Cujbă. Stu‑ diu monografic, Chişinău, 2006 şi peste 100 de articole şi studii; a participat şi participă cu diverse comunicări la conferinţe şi simpozioane ştiinţifice, naţionale şi internaţionale; găseşte timp pentru a participa la emisiuni radio şi televizate etc. Având un suflet rafinat, dna Claudia Slutu‑Grama bate la porţile Măriei sale Poezia din fragedă copilărie, fiind ,,deschiză‑ toarea de noroc a dinastiei poetice sorocene Slutu‑Grama“, prin‑ tre care este fiica Claudiei — Steliana Grama, ,,cea mai originală şi mai expresivă poetă, de azi şi din totdeauna a lui Eros“. Temati‑ ca versurilor Claudiei Slutu‑Grama este foarte variată. Versurile de dragoste ale Domniei sale, după cum scrie criticul literar Tu‑ dor Palladi, ,,au o sclipire elegiacă feminină de o rară profunzime interiorizată, şoptită, miruită de roua suspinului tandru, cu mi‑ ros de pelin, dramatic şi oniric şi nu numai ludic sau metaforic“. A cântat în versurile sale şi profesia de bibliotecar. Este autoarea Imnului Bibliotecii Academice, a poemului Bibliotecarul: Portret de grup şi a unor versuri dedicate şi colegilor de breaslă. Publică versuri în ziarele şi revistele din Moldova: Femeia Moldovei, Mol‑ dova, Literatura şi arta, Limba Română, Glasul Naţiunii, Phoenix, Moldova Suverană, Ştiinţa, Scânteia leninistă (actualmente Noi) ş. a., precum şi în antologii. În 2007 a văzut lumina tiparului la editura Phoenix volumul de versuri Cometele din sânge. Este coautor al catalogului general Cartea Moldovei 1643— 1945, volumele I şi II (Chişinău, 1990, 1992). De asemenea este membru al comitetului Memoria Moldovei în cadrul proiectului UNESCO Memoria lumii; responsabilă de prezentarea informa‑ ţiei pentru elaborarea catalogului colectiv Memoria Moldovei. În anul 2003 dna Claudia Slutu‑Grama a susţinut cu brio teza de doctor în filologie cu tema de cercetare Sergiu Victor Cujbă. Activitatea literară şi publicistică, avându‑l în calitate de conducător ştiinţific pe dl Sava Pânzaru, doctor habilitat în filo‑ logie, profesor.

A participat activ la acţiunile de pregătire şi desfăşurare a manifestărilor organizate cu prilejul jubileului de 75 de ani de la fondarea Bibliotecii Comitetului Ştiinţific Moldovenesc şi de 40 de ani de la organizarea Bibliotecii Ştiinţifice Centrale a AŞM. Este unul dintre redactorii culegerii Biblioteca academică: 1928 — 2003. Istoric, evoluţie, personalităţi, evocări, editată cu prilejul jubileului BŞC. Deţine titlul onorific de Om Emerit al Republicii Mol‑ dova (1996). Pentru lucrarea documentară Cartea Moldo‑ vei. Sec. XVII — înc. sec. XIX: Catalog general. Vol. I (Chişi‑ nău, 1990) i s‑a decernat Premiul I al Prezidiului AŞM, iar în 1992 — Premiul I în cadrul concursului între bibliotecile aca‑ demice pentru cea mai bună lucrare bibliografică. Alte distinc‑ ţii şi premii au urmat pe parcursul anilor — Premiul I pentru ştiinţă la Festivalul Naţional Costache Conachi din Tecuci (Ro‑ mânia, 1993); Premiul III la Concursul republican pentru cea mai reuşită lucrare bibliologică — poemul Bibliotecarul: Portret de grup; Diploma de Recunoştinţă a Prezidiului AŞM (1997); Diploma Ministerului Culturii al Republicii Moldova (2002); Diploma BŞC a AŞM (2003); Diploma de merit a Academiei de Ştiinţe a Moldovei (2007). Profesionalismul înalt şi calităţile umane i‑au adus dnei Claudia Slutu‑Grama respectul binemeritat din partea cititori‑ lor şi a colegilor, a oamenilor de cultură şi ştiinţă. Despre activi‑ tatea Dumneaei s‑au scris zeci de articole, publicate în culegeri, ediţii periodice. O schiţă biografică despre Claudia Slutu‑Grama a fost inclusă în suita personalităţilor feminine remarcabile, care au contribuit la prosperarea culturală, spirituală şi materială a poporului nostru, inserată în enciclopedia Femei din Moldova (Chişinău, 2000). Succesele pe care le‑a repurtat pe câmpul muncii de cerce‑ tare şi culturale sunt impresionante şi, probabil, nu puţini dintre colegii noştri de breaslă ar vrea să‑i semene, prin tenacitate, hăr‑ nicie, acribie şi erudiţie.

Claudia Slutu-Grama

O familie de intelectuali basarabeni

O paralelă, o comparaţie, o asemuire între două faţete spi‑ rituale este, din start, dintr‑un anumit criteriu — o încercare riscantă unde, adeseori, poate fi eclipsat un elementar principiu de etică. În cazul nostru, ocolind hotarul etic, vom îndrăzni să ne apropiem de cel … genetic şi, fără multe îndoieli de conştiin‑ ţă, să facem totuşi o paralelă… de familie: poeta‑mamă Claudia Slutu‑Grama debutează prin acest prim volum de versuri cu o întârziere considerabilă, cu mult după prima tinereţe, iar poe‑ ta‑fiică, Steliana Grama, autoare a patru (sau cinci) splendide culegeri de versuri, debutează prematur, publicându‑şi prime‑ le încercări în poezie încă de pe la 12—13 ani! (Regretul ple‑ cării ei în eternitate este enorm, inimile noastre, ale celor care

au cunoscut‑o şi i‑au admirat superbele poeme, mai sângeră şi vor mai sângera, consfinţindu‑i, de neuitat, memoria). Deci am putea, firesc, să ne întrebăm: în ce măsură a influenţat versul mamei‑poete (Claudia Slutu‑Grama a publicat poezie cu mult înainte, în presă, poate înainte de a se naşte fiica‑poetă…), adică în ce măsură au putut versurile mamei influenţa strălucitorul ta‑ lent de mai târziu al fiicei‑poete, Steliana Grama? Am impresia că — nicicum! Fiica‑poetă a moştenit de la mama‑poetă imen‑ sitatea iubirii pentru lectură, insaţietatea de cunoştinţe, de carte, de poezie încă din fragedă tinereţe, poate chiar din copilărie, rotunjindu‑şi excepţionalul talent de la o vârstă precoce, conti‑ nuând pe parcursul anilor de studii, însoţiţi de incomensurabila dragoste de scris întru desăvârşirea eleganţei silabelor atât de ar‑ monios suferite. Modernitatea, spontaneitatea gândirii poetice a fiicei‑poete este indiscutabilă. Euforia după lectura versurilor ei este categorică… Mama‑poetă (colaboratoare de‑o viaţă la sec‑ torul Carte rară şi veche al bibliotecii Academiei, „şterge colbul de pe cronice bătrâne“, vorba poetului) ne convinge prin această carte că posedă un real simţ al silabei, un meşteşug neîndoielnic al cuvântului. Versul său este cult, elevat, convingându‑ne de ta‑ lentul cu care este aşijderea înzestrată autoarea. Deşi aleargă „pe pista de granit a istoriei“, cum ne mărturiseşte într‑un vers, Cla‑ udia Slutu‑Grama vine dintr‑un univers rustic sau bucolic, unde regretul unor sentimente este paralel cu sentimentul regretelor: calamburul nostru subliniază doar că autoarea nu‑şi poate uita copilăria trăită la Ţepilova, cu vaci, cu capre (mai puţin poeti‑ ce, totuşi…). Aceste câteva reminiscenţe din anii fragezi nu vor umbri pe parcurs respiraţia patriotică a poetei, ea confirmân‑ du‑ne că este un destoinic cetăţean al neamului: Ţara asta este doar a ta, băiete, Chiar şi traşi pe roată, chiar sacrificaţi, Vom renaşte, clone‑n mii de eprubete De la Marea Neagră până la Carpaţi!

Claudia Slutu-Grama

Dar, cel mai important merit al familiei Grama — cuplul Du‑ mitru şi Claudia — este de a fi adus pe lume, în opinia multora, pe fiica lor Steliana — cea mai talentată şi lirică poetă din generaţia nouăzecistă din Basarabia şi nu numai. Deşi a trecut în Eternitate, lăsând văduviţi de o fire enciclopedică şi artistică de excepţie atât părinţii, cât şi pe noi toţi, cei care i‑am urmărit primele încercări literare şi am cunoscut‑o în manifestările ei artistice, sperăm că de acolo, de Sus, ea ne va ghida spre fapte bune şi spre o viaţă plină de sens, aşa cum, indubitabil, i‑a fost şi ei Viaţa. Noi, colegii de la biblioteca academică, suntem bucuroşi şi mândri că lucrăm alături de distinsa doamnă doctor Claudia Slutu‑Grama. Cu prilejul frumosului jubileu îi dorim multă să‑ nătate, linişte în suflet şi‑i urăm mulţi ani şi toţi prosperi, încu‑ nunaţi de noi succese în domeniul creaţiei. Raisa VASILACHE, director‑adjunct al BŞC „Andrei Lupan“ a AŞM

Săgetarea tardivă a „cometelor“ Claudiei Slutu‑Grama

O familie de intelectuali basarabeni

Deşi „băiete“ şi „clone‑n mii de eprubete“ par a fi noţiuni rostite mai puţin firesc decât s‑ar cere în contextul acestui su‑ blim Testament. Superbe mi s‑au părut Unsul Graiului Româ‑ nesc, Marelui Eminescu şi încă multe altele. Originale, neobiş‑ nuite, departe de comunul multor poeme care se compun la noi (şi aceste două poeme sunt poate cele mai reuşite din volumul de debut al Claudiei Slutu‑Grama ), sunt intitulate dublu: Când soarele apune (cu subgenericul Monologul lui Adam) şi Când soarele răsare (cu subgenericul Monologul Evei): Mi‑i dor de pri‑ măvara / În care mă chemai / Să învăţăm păcatul / La margine de rai. // … Nu mai contează locul / În care te zăresc, / Desprins din alte veacuri / Cu izul păgânesc. // Nu mai contează lumea / Ce mişună prin părţi / Când pari descins din sacre / Şi legendare cărţi… — se mărturiseşte Eva bravului Adam! Excelente, deci, aceste două poeme pe care le‑ar fi putut concepe, suferi şi scrie doar o femeie‑poet. Se desprind, pe parcurs, numeroase şi incitante metafore şi imagini, memorabile pentru firescul şi prospeţimea lor: „Mi‑am prins în păr o floare de cireş / Să‑ţi amintesc că sunt încă frumoa‑ să…“, „Şi iar ne înfioară cometele din sânge / Ori vişinul ce‑şi lasă petalele şi plânge…“. Sau, caustică, poeta dă o replică dură „in‑ vincibililor“ postmodernişti: „Metaforele au fugit care şi încotro / speriate de postmoderniştii / care nu se mai satură să inventeze bicicleta…“. Pare simplistă această ripostă dată colegilor noştri, dar e justificată oricum: mulţi dintre postmodernişti par a trăi pe lună, nici mai mult, nici mai puţin, pe‑o altă planetă, inexis‑ tentă, într‑un univers abstract (absurd?), înstrăinaţi de societate şi de orice firicel de durere naţională, orientaţi după cele mai stupide modele de pe‑aiurea… Poemul Bibliotecarul (o confesiune a profesiunii, deci) mi s‑a părut paradoxal, mai îndepărtat de duioasele sau mai durele trăiri lirice ale poetei noastre, fie acestea mai din tinereţe, fie mai dincoace. Nu ştiu dacă putem apropia vibraţia măiastră şi sonoră a celor magnifice două monologuri — al lui Adam şi cel al Evei!

Ce‑am mai putea să‑i mai „reproşăm“ Dnei noastre poe‑ te Claudia Slutu‑Grama? Ba chiar foarte sumare reproşuri! Şi‑i înţelegem perfect propriile rânduri care însumă toată filozofia existenţei noastre pe acest miluit de Dumnezeu Pământ: Şi în lumea efemeră, Tot aşa, din întâmplare, Se mai zboară, se mai speră Şi, din când în când, se moare! — splendid, eminescian, cu‑adevăratelea! Îndrăzneţ, deşi tardiv, volum de debut! AVE! cometelor Claudiei Slutu‑Grama! Anatol CIOCANU (Lit. şi arta, 19 iulie 2007)

Claudia Slutu-Grama

O familie de intelectuali basarabeni

Versuri dedicate Claudiei Slutu‑Grama Dar chiar şi‑aşa…

Mamei

Dar chiar şi‑aşa, cu fruntea numai rid, Îmi placi şi încă te mai cred frumoasă Cu vorba ta, cu firea ta retrasă Şi — mai ales — cu spiritu‑ţi lucid. Ce griji, ce amintire te apasă, Când Toamna‑şi cântă jalnicul ei lied Şi‑ar vrea să facă‑n jurul tău un vid, Să uiţi că eşti ca Dânsa de frumoasă? Că Toamna de invidie e roasă Şi — ca orice femeie — e geloasă, Şi ţi‑ar fura şi lacrimă, şi rid, Şi zâmbetu‑ţi angelic şi timid, Şi aurul din sufletu‑ţi candid, De nu ar fi şi Ea neputincioasă… Steliana GRAMA 27 septembrie 2005 (vol. Perfuzie de vise) 97

În vara ceea mierlele cântau…

Ochii mamei

Satului mămicei mele — Ţepilova

În vara ceea mierlele cântau Cum n‑au cântat în nici o altă vară Şi stelele‑n extaz se prăbuşeau, Şi n‑avea capăt lanul de secară! Şi luna se grăbea ca să răsară Pentru acei ce se îmbrăţişau — În vara ceea mierlele cântau Cum n‑au cântat în nici o altă vară! Şi degetele noastre tremurau, Şi nu‑ndrăzneau atingerea uşoară, Şi inima în piept ardea ca para, Şi aripile‑n iarbă ne cădeau… În vara ceea mierlele cântau Cum n‑au cântat în nici o altă vară!!! Steliana GRAMA

Mamei mele Claudia Slutu‑Grama Ochi senini şi visători, Lacrima când sloboziţi Mintea mea, ochi gânditori, Vrea ca numai să zâmbiţi, Să zâmbiţi. Vrea s‑alunge din privire Orice nor, orice blestem Şi oricum — nemulţumirea — Ochii mei de ea se tem, Cum se tem… Se apleacă ochii mei Ca şi cerul de curaţi Şi se roagă către zei — Zei sunteţi — ca să iertaţi, Să‑i iertaţi. Azi, la zi de naştere — Dar dumnezeiesc, Vă doresc bine în toate Şi o pace vă doresc, Vă doresc.

Iarba fecioarei

Steliana GRAMA 16 septembrie 1990

Mămicăi

Rană de stea

Iarba se transferă‑n paie, Paiele — în lumânare, Care arde‑n depărtare Ca preludiul ce taie Vara‑n inimă şi‑apoi Vine toamna cu şiroaie, Care‑s lacrimile verii De durere, de durere.

Mamei mele Claudia Slutu‑Grama

Steliana GRAMA

O familie de intelectuali basarabeni

Recitativ:

Claudia Slutu-Grama

Muzică — Leonid Gorceac Interpretă — Stela Mitriuc

Secundele trec iar ca nişte melci — Li‑s cochiliile deja cărunte… Dintr‑un instinct, te‑apucă‑un dor să pleci, Dar te reţin nevoi şi griji mărunte.

100

Ce viitor frumos îmi proroceai, Dar n‑am ajuns milionar, nici geniu… Scrisorile îţi vin o dată‑n secol, Iar noi, prea poate, o dată în mileniu…

Strofa I:

Prizonieri Stingheri Sub Vechiul Cer, Ne mistuim, Grăbim Spre Nicăieri.

Iar undeva, La geam, Va tremura Rană de Stea, Singurea Şi a mea…

Refrenul I:

Vom evada Cândva În Suburbia Care‑mi părea Un Regat Fermecat…

Eşti Zâna Cea De Nea Ce îmi păzea Legendele De pe Altă Stea…

Strofa II:

Aripa mea E grea De Praf de Stea — Nu voi putea Zbura Prea sus deja…

Te voi găsi Spre zi La geamul tău… Din orice Hău Voi reveni Mereu…

Refrenul II: Aura Ta Ce‑abia Pâlpâie‑n beznă Mă fascina, Mă striga, Mă durea…

Mă voi ruga La Cer Să nu Te ia, Mămica Mea, Rana Mea De stea!!!

06.04.1999 Steliana GRAMA

Ce muzică

Claudiei Slutu

Ce muzică! Ce muzică stelară, E‑n ochii tăi! În ochii tăi, iubite… O muzică, cu note izbucnite Din coardele uimite de vioară! Ce muzică! Ce muzică distinsă, Dar o aud eu singură în lume — Reală e! Există‑acea minune, Sau sunt numai de farmec eu cuprinsă? Ce muzică! Ce muzică zglobie, Ea pâlpâie, ca flacăra, pe strune… O familie de intelectuali basarabeni

Claudia Slutu-Grama

101

Cu limbile de flacără îmi spune, Ce dragă‑ţi sunt, ce scump îmi eşti tu mie! Adela VASILOI 15 octombrie 1989

Publicaţii ştiinţifice şi literare

Volume

Doamnă Claudia Gramă, Îţi ofer o epigramă Pe Scara dragostei aş vrea Să urci întruna Dumneata Şi‑n vârful ei să nimereşti! Păzea! Să nu te fâsticeşti. Cu respectul cel mai mare Grigore DRĂGAN

Stanţe în proză Claudia SLUTU‑GRAMA Spune cine ţi‑i şeful şi ţi‑oi spune ce fel de subaltern eşti. Şi‑a aprins paiele modei în cap. În vis — romantic, în viaţă / realitate — flăcău calculat. Lectorul era socotit prietenul studenţilor… în restaurant. Ştia ce vrea, dar nu putea spune de ce vrea anume aceasta… Chinurile unei dragoste mari îl încărunţise la 30 de ani, pe când la 50 de ani întinerise din nou. Aceeaşi diagnoză: dragostea. Caracterul femeii e o enciclopedie, pe care se fixează un îndrep‑ tar — caracterul bărbatului. Moda se apropie de natură. Confirmare: femeile cu păr roşu. Torbele şi sacoşele femeilor se lărgesc o dată cu emanciparea lor în familie. Soţii le acordă drepturi suplimentare — asigurarea. Cel mai greu unui chel e să‑i determini graniţa frunţii. Perioada a doua adolescentină: femeia cu breton, trecută de 40… Nu‑ţi băga nasul, unde nu‑ţi fierbe… oaia. La lucru toţi îl socoteau infantil: întârzia zilnic. 26.XII.1980 102

O familie de intelectuali basarabeni

1990 1. Cartea Moldovei : Catalog general. Sec. XVII — înc. sec. XX.[Vol. I]. Ediţii vechi sec. XVII — înc. sec. XIX = Книга Молдовы : Сводный каталог. XVII — нач. XX в. [Т.I]. Старопечатные издания XVII — нач. XIX в. / Nina Ma‑ tei, Claudia Slutu, Valentina Farmagiu ; coleg. red. : Andrei Eşanu (red. şt.) [ş.a.] ; Acad. de Şt. a RSS Moldova, Bibl. Şt. Centrală, Bibl. Naţ. a Republicii Moldova. — Ch. : Ştiinţa, 1990. — 252 p. : il. 2. Rec. : Moscovici, Liviu. Un eveniment editorial: Cartea Mol‑ dovei. Catalog general / Liviu Moscovici // Biblioteca (Bucu‑ reşti). — 1991. — Nr 7/9. — P. 69. 3. Rec. : Trifan, Călina. Vechi monumente scrise / Călina Trifan // Lit. şi arta. — 1992. — 27 aug. — P. 5. 1992 4. Cartea Moldovei : Catalog general : (Sec. XVII — înc. sec. XX). [Vol. II]. Ediţii cu caractere chirilice (sec. XIX — înc. sec. XX) = Книга Молдавии : Сводный каталог XVII — нач. XX в. [Т. II]. Издания, напечатнные кириллицей (XIX — нач. XX в.) / Valentina Farmagiu, Nina Matei, Claudia Slu‑ tu ; coleg. red. : Andrei Eşanu (red. şt.) [ş.a.] ; Acad. de Şt. a Republicii Moldova, Bibl. Şt. Centrală, Bibl. Naţ. a Republi‑ cii Moldova. — Ch. : Ştiinţa, 1992. — 266 p. : il. 5. Rec. : Barbu, Violeta. [Recenzie] / Violeta Barbu // Rev. isto‑ rică. — 1994. — Nr 1/2. — P. 109. 6. Rec. : Şpac, Ion. Sursă informativă de valoare / Ion Şpac // Rev. de istorie a Moldovei. — 1993. — Nr 4. — P. 78–80. Claudia Slutu-Grama

103

2002 7. Prin Galaxia Byblos : Investigaţii istorico‑literare / Claudia Slutu‑Grama ; pref. de Sava Pânzaru ; Bibl. Naţ. a Republicii Moldova. — Ch., 2002. — 151 p. — (Colecţia Clio şi Biblon).

Conţ. : I. Odor sfânt: „Carte românească de învăţătură“ sau Cazania lui Varlaam ; Note şi marginalii pe un exemplar al „Cărţii româneşti de învăţătură“ (1643) ; Ediţia chişinăuiană a „Cărţii ro‑ mâneşti de învăţătură“ ; II. „Op unic în felul său“: Din „Predoslo‑ viile“ unor cărţi rare ; Cantemiriana de la Biblioteca Academiei de Ştiinţe a Republicii Moldova ; Tipărituri din Transilvania (se‑ colele XVIII—XIX) ; Petru Manega — ctitor de bibliotecă ; „Un op unic în felul său“ — „Lepturariul“ lui Aron Pumnul ; „Maga‑ zin istoric pentru Dacia“ — revista lui N. Bălcescu şi A. Tr. Lau‑ rian ; Din opera istorică a lui Mihail Kogălniceanu ; Caietul ma‑ nuscris al lui Gheorghe Păun ; „Păcate originale“ de George Sion ; Repere biografice ale lui Sergiu Cujbă în cotidianul „Sfatul Ţării“ (1918—1919) ; Platforma regionalistă a unor reviste basarabene interbelice ; Gurie Grosu şi Dionisie Erhan — prelaţi ortodocşi, promotori ai românismului în Basarabia ; Biblioteca lui Ştefan Ciobanu (Încercare de reconstituire) ; Biblioteca plasticianului Andrei Ostap; O bibliotecă cuprinsă într‑un catalog.

2003 8. Sergiu Victor Cujbă. Activitatea literară şi publicistică : autoref. tz. dr. în filologie / Claudia Slutu‑Grama. — Ch., 2003. — 18 p. 2005 9. Stranicy istorii gosudarstva i prava Moldovy : sb. statej / Dumitru C. Grama, Claudia Slutu‑Grama ; red. : Steliana Grama ; In‑t Filosofii, Sociologii i Prava Akad. Nauk Mol‑ dovy, Meždunar. Nezavisimyj Un‑t Moldovy. — Ch. : Pon‑ tos, 2005. — 180 p. — În lb. ru. Conţ. : Vvedenie ; Ûridičeskaâ kniga (zakonodatel’nye akty) v Moldove ; Vozzreniâ myslitelej èpohi Srednevekov’â na gosu‑ darstvo i pravo Moldovy ; Nekotorye voprosy sudoustroitel’stva

104

O familie de intelectuali basarabeni

i sudoproizvodstva Moldovy načala XVIII v. (po rabotam D. Cantemira) ; „Nakaz“ Ekateriny II i politiko‑pravovaâ mysl’ Moldovy v konce XVIII‑načale XIX v. ; Sobornaâ gramota 1785 goda: sostavlenie, izdanie i perevody ; Iz istorii prava Moldovy (O „Kratkom sobranii zakonov…“ Andronakia Donici) ; Petru Manega — kodifikator moldavskogo prava ; Anneksiâ Bessarabii v 1940 g. — sledstvie rasčleneniâ Gosudarstva Moldova v 1812 g. ; Skol’ko nacij proživaût v Moldove? ; Iz istorii èvolûcii ponâ‑ tiâ „nacional’noe men’šinstvo“ ; Pravo na samoopredelenie ; Et‑ nos — osnovnoj gosudarstvoobrazuûŝij élement stran mira ; Iz istorii pravovogo statusa Transnistrii ; Problemy realizacii gosu‑ darstvennogo suvereniteta Moldovy v ee vostočnom regione ; Fe‑ deralizaciâ — šag k četvertomy rasčleneniû Moldovy ; Nekotorye zakonomernosti obrazovaniâ federativnyh gosudarstv ; Gosudar‑ stvennyj suverenitet — osnova optimal’nogo razvitiâ ékonomiki Respubliki Moldova.

10. Rec. : Smochină, Andrei. File din istoria statului şi dreptului Moldovei / Andrei Smochină // Rev. de st. şi cercet. juridi‑ ce. — 2007. — Nr 1/2. — P. 117–119.

2006 11. Un nume la templul adevărului: Scriitorul Sergiu Victor Cujbă (1875—1937) : st. monogr. / Claudia Slutu‑Grama ; pref. de Sava Pânzaru. — Ch. : Phoenix : Linadi, 2006. — 200 p. : il. 12. Rec. : Bâtcă, Veronica. Un destin împlinit postum / Veronica Bâtcă / BiblioPolis — 2007. — Vol. 22, Nr 2 (Serie nouă). — P. 89–90. 13. Rec. : Şpac, Ion. Un nume scos din anonimat: Sergiu Victor Cujbă / Ion Şpac // Destin Românesc. — 2006. — Nr 3/4. — P. 258–261 ; Lit. şi arta. — 2007. — 27 sept. — P. 5 : fotogr. aut. monogr. 2007 14. Cometele din sânge : versuri / Claudia Slutu‑Grama ; pref. de Tudor Palladi. — Ch. : Phoenix, 2007. — 127 p. Claudia Slutu-Grama

105

Conţ.: I. Libertate congenitală. Evadarea din rai ; Suflete cătrănite ; Copilărie pierdută ; Ghimpele ; Steluţa ; Santinelele copilăriei ; Pui fripţi ; Maturizare ; Depozit de vitamine ; Cani‑ culară ; Iconoclaşti ; Evadarea metaforelor ; Încopăcire ; De câţi ochi… ; Sufletul ziarului ; Gulag‑uri ; Unsul Graiului Românesc ; Marelui Eminescu ; Testament ; Recurs la viitor ; Libertate con‑ genitală ; II. Când soarele apune… Când soarele răsare… Când soarele apune… : Monologul lui Adam ; Când soarele răsare… : Monologul Evei ; III. Doar tragici. Cometele din sânge ; Dansul râmei ; Liliacul n‑a înflorit încă… ; Zarzărul dragostei ; Agonia singurătăţii ; Surori de cruce ; Generozitate ; Dragoste itinerantă ; Obsesia gardului ; Dragostea soarelui ; Te‑aştept la răspântia zări‑ lor… ; Ruinele iubirii ; A treia oară… ; Aştrii muribunzi ; Umbra trecutului ; Această clipă… ; Umbra fecioarei ; Cădea pădurea peste noi… ; Porţile inimii ; Iubire citadină ; Cireaşă albă ; Iubi‑ rea aceea în pripă… ; Debut în dragoste ; Rock’ n‑roll‑ul cucilor împăiaţi ; Efemeride ; Cicoarea ; Povestea celor două macarale ; Ochi de tigru ; Doar tragici… ; Maşala! ; Doar fapta ; Acest ţipăt de pasăre rănită — Poezia… ; IV. Bibliotecarul. Bibliotecarul : (Portret de grup).

15. Rec. : Ciocanu, Anatol. Săgetarea tardivă a „cometelor“ Claudiei Slutu‑Grama / Anatol Ciocanu // Lit. şi arta. — 2007. — 19 iul. — P. 4. 16. Rec. : Palladi, Tudor. „Ţipătul de pasăre rănită“ al Poeziei… // Glasul Naţiunii. — 2007. — 1 noiemb. — P. 7. — (Come‑ tele din sânge).

2005 18. Aspecte ale evoluţiei statului şi dreptului în Roma An‑ tică : (Prelegeri la istoria universală a statului şi dreptului) / Dumitru C. Grama ; red. : Claudia Slutu‑Grama. — Ch. : Pontos, 2005. — 90 p. 19. Tematica seminarelor la istoria statului şi dreptului Re‑ publicii Moldova şi extrase din actele legislative vechi / Du‑ mitru C. Grama ; red. : Claudia Slutu‑Grama ; Inst. de Filo‑ sofie, Sociologie şi Drept al Acad. de Şt. a Moldovei, Univ. Liberă Int. din Moldova. — Ch. : Pontos, 2005. — 64 p. 2007 20. Speranţa moare ultima : Poveşti adevărate de dragoste / Steliana Grama ; concepţie, selecţ. şi îngrijire : Claudia Slu‑ tu‑Grama ; il. de Mariana Jioară ; pref. : Claudia Slutu‑Gra‑ ma. — Ch. : Pontos, 2007. — 116 p.

Studii bibliologice, cercetări şi lucrări artistice 1965 21. Dor : miniatură / Claudia Slutu // Kišinevskij universi‑ tet. — 1965. — 14 dec.

2003 17. Biblioteca Academică 1928 — 2003 : (Istoric, evoluţie, personalităţi, evocări) / red. : Claudia Slutu‑Grama, Ele‑ na Corotenco ; Acad. de Şt. a Moldovei, Bibl. Şt. Centra‑ lă. — Ch. : Civitas, 2003. — 200 p.

1966 22. Pionierii secţiei : [de bibliografie şi biblioteconomie a Fac. de Filologie a Univ. de Stat din Chişinău] / Claudia Slutu // Kišinevskij universitet. — 1966. — 11 ian. — P. 1. 23. Primul prag : [sesiunea de iarnă 1966 la Fac. de Filolo‑ gie] / Claudia Slutu // Kišinevskij universitet. — 1966. — 11 ian. — Semnat : Claudia Bujor.

106

Claudia Slutu-Grama

Ediţii alcătuite, coordonate, redactate

O familie de intelectuali basarabeni

107

1976 24. Clasificarea zecimală universală / Claudia Slutu // Cultu‑ ra. — 1976. — 26 noiemb. — P. 4–5. 25. Lumina unei lumi eterne : [despre Elena Corotenco, bibli‑ ograf la BŞC a AŞ a RSSM] / Claudia Slutu // Tinerimea Moldovei. — 1976. — 11 febr. 26. Miri de la oraş, miri de la sat : [sugestii] / Claudia Slutu // Tinerimea Moldovei. — 1976. — 24 noiemb. 27. O necesitate: competenţa librarilor / Claudia Slutu // Tine‑ rimea Moldovei. — 1976. — 30 mai. 28. Rarităţi bibliografice : [în Sectorul Carte rară organizat la BŞC a AŞ a RSSM] / Claudia Slutu // Moldova soc. — 1976. — 8 iun. 29. Rutele ştiinţei moldoveneşti : [schimbul int. de cărţi de la Bibl. Şt. Centrală a Acad. de Şt. a Moldovei] / Claudia Slutu // Cultura. — 1976. — 3 iul. — P. 10–11. 30. Serată de comemorare : [a acad. Lev Berg la AŞ a RSS Moldoveneşti] / Claudia Slutu // Moldova soc. — 1976. — 3 apr. 31. Spravočno‑bibliografičeskij apparat po kraevedeniû v Central’noj Naûcnoj Biblioteke Moldavskoj Akademii Nauk / Claudia Slutu, Lidia Guţul // Rol’ i mesto katalogov i kar‑ totek v bibliotečno‑bibliografičeskoj rabote bibliotek Aka‑ demii Nauk SSSR i Akademij nauk soûznyh respublik. — M., 1976. — P. 63–71. — În lb. ru. 1977 32. „…Mi‑am trecut toate dorurile prin inimă“ : [versuri] / Cla‑ udia Slutu // Femeia Moldovei. — 1977. — Nr 3. — P. 11. 33. Momente : [umoristice] / Claudia Slutu // Chipăruş. — 1977. — 6 mai. — P. 4. 34. Pic cu pic : [umor] / Claudia Slutu // Chipăruş. —1977. — Noiemb. (Nr 21). — P. 5.

108

O familie de intelectuali basarabeni

1978 35. Bibliografiâ po èkonomike Moldavii / Claudia Slutu // Sov. bibliografiâ. — 1978. — Nr 2. — P. 49–51. — Rec. na kn.: Cojocari, M. N. Ukazatel’ sovetskoj literatury po narodnomu hozâjstvu Moldavii (1969—1974) / M. N. Cojocari, V. P. Ia‑ cub. — Ch. : Ştiinţa, 1977. — 348 p. — În lb. ru. 36. Bucuria mea cea verde! : [parodie la un vers de Gheorghe Vodă] / Claudia Slutu // Lit. şi arta. — 1978. — 24 aug. — P. 8. 37. Doage : [umoristice] / Claudia Slutu // Lit. şi arta. — 1978. — 3 aug. — P. 8. 38. Moldova Sovietică la o nouă treaptă a dezvoltării constitu‑ ţionale / Dumitru Grama, Claudia Slutu // Tinerimea Mol‑ dovei. — 1978. — 12 apr. 39. Prioritatea democraţiei socialiste : [în noua Constituţie a RSSM] / Dumitru Grama, Claudia Slutu // Viaţa satului. — 1978. — 13 apr. 40. Steluţa : [versuri închinate fiicei] / Claudia Slutu // Scânteia leninistă. — 1978. — Nr 1. — P. 5 — (Steluţa : supl. pentru octombrei). 1979 41. Consecinţele emancipării : [situaţii] / Claudia Grama // Lit. şi arta — 1979. — 7 noiemb. — P. 8. 42. De mici sugem din mamă ; Trece dorul prin noi ; Aşteptare : [versuri] / Claudia Slutu // Femeia Moldovei. — 1979. — Nr 12. — P. 5. 43. Două lumi — două copilării : [20 de ani de la adoptarea de către ONU a Declaraţiei drepturilor copilului] / Dumitru Grama, Claudia Slutu // Viaţa satului. — 1979. — 4 dec. 44. Seminţe de „Chipăruş“ / Claudia Slutu // Chipă‑ ruş. — 1979. — 15 aug. — P. 7. 1980 45. Ce cuvânt sublim — emanciparea! / Claudia Slutu // Tine‑ rimea Moldovei. — 1980. — 8 mart. Claudia Slutu-Grama

109

46. Descoperiri poetice / Claudia Slutu // Tinerimea Moldo‑ vei. — 1980. — 26 sept. — (Evrica!). 47. Dialog cu Steluţa / Claudia Grama // Învăţ. publ. — 1980. — 1 ian. — P. 4. 48. Însoţitor fidel pe‑o viaţă — cartea / Claudia Slutu // Tineri‑ mea Moldovei. — 1980. — 20 apr. 49. Pionierii facultăţii : [de Filologie de la USM, grupa a V‑a] / Claudia Slutu // Învăţ. publ. — 1980. — 9 iul. — P. 3. 50. Steluţa ; Mi‑am trecut toate dorurile: [versuri] / Claudia Slutu // Ştiinţa. — 1980. — 30 dec. — P. 4 : portr. 51. Un fabulist basarabean : (150 de ani de la naşterea lui Ion Sârbu) / Claudia Slutu // Tinerimea Moldovei. — 1980. — 18 ian. : il. 1981 52. Dor de ţară‑primăvară : [versuri] / Claudia Slutu // Mol‑ dova. — 1981. — Nr 6. — P. 23 : portr. — (Dintre sute de catarge). 53. Obzor personal’nyh bibliografičeskih ukazatelej Moldavii / Claudia Slutu // Èfektivnost’ informacionno‑bibliogra‑ fičeskoj raboty akademičeskih bibliotek : sb. nauč. tru‑ dov. — M., 1981. — P. 83–90. — (Ser. : Biblioteki AN SSSR i Akademij Nauk soûznyh respublik). — În lb. ru. 54. Voprosy sostavleniâ bibliografičeskih ukazatelej v Molda‑ vii / Claudia Slutu // Aktual’nye problemy bibliotekovede‑ niâ, bibliografovedeniâ i knigovedeniâ Sovetskoj Moldavii : Vtoraâ resp. nauč. teoretič. konf. : тez. dokl. — Ch., 1984. — P. 87–88. — În lb. ru. 1982 55. Moldavskie rukopisi v fondah Central’noj Naučnoj Biblio‑ teki Akademii Nauk MSSR / Lidia Guţul, Claudia Slutu // Formirovanie knižnyh fondov. — M., 1982. — P. 79–93. — În lb. ru. 56. Testament al vremilor trecute : [despre cărţile rare adu‑ nate de către colab. sectorului carte rară de la BŞC a AŞM

1983 57. Cititori ai Bibliotecii Ştiinţifice : [a AŞ a RSSM] / Clau‑ dia Grama // Învăţ. publ. — 1983. — 23 mart. ; Ştiinţa. — 1983. — 6 apr. 58. Fericirea de a fi necesar / Claudia Grama // Tinerimea Mol‑ dovei. — 1983. — 11 mart. 59. Învăţămintele „Învăţăturii“ [Ecaterinei a II‑a] / Claudia Slutu, Dumitru Grama // Moldova. — 1983. — Nr 10. — P. 28. 60. „Limba noastră‑s vechi izvoade…“ : [despre achiziţiona‑ rea, păstrarea şi studierea cărţii de patrimoniu în Moldo‑ va] / Vlad Chiriac, Claudia Slutu // Lit. şi arta. — 1983. — 3 noiemb. — P. 8. 61. Monument păstrat prin veacuri : [340 de ani de la apari‑ ţia Cazaniei lui Varlaam] / Claudia Grama // Viaţa satu‑ lui. — 1983. — 12 apr. — P. 4. 62. Revizori putem fi numai noi / Claudia Grama // Tinerimea Moldovei. — 1983. — 5 ian. — (Omenia‑i o avere). 63. Slavâno‑russkie knigi, izdannye na moldavskom âzyke v 17‑19 vv. : [po materialam fonda sektora redkoj knigi Central’noj Naučnoj Biblioteki AN MSSR] / Claudia Slutu // Russkie biblioteki i ih citateli : Iz istorii russkoj kul’tury èpohi feodalizma. — Leningrad, 1983. — P. 209–217. — În lb. ru. 1984 64. Adormit de dragoste, pruncul… ; Iar dorul meu, Moldo‑ vă… : [versuri] / Claudia Slutu // Ştiinţa. — 1984. — 20 dec. — P. 4. 65. Statul şi dreptul Moldovei în opera lui C. Negruzzi / Du‑ mitru Grama, Claudia Slutu // Nistru. — 1984. — Nr 12. — P. 120–128.

110

Claudia Slutu-Grama

O familie de intelectuali basarabeni

din expediţiile arheografice] / Claudia Grama // Învăţ. publ. — 1982. — 3 apr.

111

1985 66. Perevod na russkij âzyk, izdanie i rasprostranenie ûridičeskih knig Moldavii / Claudia Slutu // Kniga v Rossii do serediny 19 veka. — Leningrad, 1985. — P. 95–96. — În lb. ru. 67. Un indice despre carte : [despre vol. Kniga, bibliotečnoe delo, bibliografiâ Moldavii de Ion Madan] / Claudia Slutu‑Grama // Lit. şi arta. — 1985. — 1 aug. — P. 8 ; Patrimoniu : Alma‑ nahul bibliofililor din Moldova. — Ch., 1987. — Vol.1. — P. 343–344. 1987 68. Cartea în familie — o necesitate / Claudia Grama // Învăţ. publ. — 1987. — 3 dec. — P. 1. — (Să vorbim sincer) ; Idem în lb. ru. 69. Ûridičeskaâ kniga v Moldavii v pervoj polovine XIX v. / Claudia Slutu // Aktual’nye problemy bibliotekovedeniâ, bibliografovedeniâ i istorii knigi Moldavii v svete reše‑ nij XXVII s’’ezda KPSS i XVI s’’ezda Kompartii Molda‑ vii. — Ch., 1987. — P. 194–198. — În lb. ru. 70. 71. 72. 73. 74.

112

1988 Comoara de la temelie : [Cazania lui Varlaam (Iaşi, 1643)] / Claudia Slutu // Moldova. — 1988. — Nr 10. — P. 3. O călătorie cu ghinion / Claudia Grama // Viaţa satu‑ lui. — 1988. — 18 aug. Prin secole „Cazania“ : [lui Varlaam — la 345 de ani de la tipărire] / Claudia Slutu // Ştiinţa. — 1988. — 9 dec. — P. 8. Sobornaâ gramota 1785 goda : Sostavlenie, izdanie i pere‑ vody / Claudia Slutu // Bibliotekovedenie i istoriâ knigi v Moldavii. — Ch., 1988. — P. 148–156. — În lb. ru. Sočineniâ francuzskih prosvetitelej v Moldavii (konec XVIII — pervaâ polovina XIX v.) / Dumitru Grama, Cla‑ udia Slutu // Kniga v Rossii v èpohu prosveŝeniâ : sb. nauč. trudov. — Leningrad, 1988. — P. 86–107. — În lb. ru. O familie de intelectuali basarabeni

1989 75. Avem undeva o prispă ; Funcţia‑i o treabă mare ; Funcţia l‑a‑nsărcinat ; Ai dormit la soţ în braţe ; Socoţi că visu‑n tinereţe : [versuri] / Claudia Slutu // Ştiinţa. — 1989. — 14 dec. — P. 4. 76. Pe ogorul cărţii : [despre bibliograful Vera Mirgorodschi] / Claudia Slutu // Ştiinţa. — 1989. — 6 febr. — P. 2 — (Oa‑ menii noştri stimaţi). 77. Prin secole trecând : [Cartea românească de învăţătură a lui Varlaam (Iaşi, 1643)] / Claudia Slutu // Tinerimea Mol‑ dovei. — 1989. — 8 ian. 78. Şi nu mai fă din tine aşteptare ; La geamul meu stă o floare : [versuri] / Claudia Slutu // Ştiinţa. — 1989. — 2 mart. — P. 4. 79. Ûridičeskaâ kniga (zakonodatel’nye akty) v Moldavii / Cla‑ udia Slutu, Dumitru Grama // Kniga v Rossii XVII — nača‑ le XIX v. : Problemy sozdaniâ i raspostraneniâ : sb. nauč. trudov. — Leningrad, 1989. — P. 99–105. — În lb. ru. 80. Ûridičeskie knigi Moldavii konca XVIII — pervoj polo‑ viny XIX veka / Claudia Slutu, Dumitru Grama // Kniga i knižnoe delo Sibiri : Istoriâ, sovremennost’, perspektivy razvitiâ. — Novosibirsk, 1989. — P. 81–84. — În lb. ru. 1990 81. Perevodčeskaâ deâtel’nost’ Paisiâ Veličkovskogo / Li‑ dia Guţul, Claudia Slutu // Bibliotečno‑bibliografičeskaâ deâtel’nost’ i istoriâ knigi v Moldavii : sb. nauč. trudov. — Ch., 1990. — P. 35–43. — În lb. ru. 82. Reflecţii la un nume de bibliotecă… : [Biblioteca Repu‑ blicană N. K. Krupskaia] / Claudia Slutu // Vocea poporu‑ lui. — 1990. — 15 mai. — P. 8 ; Idem în lb. ru. 83. Valorificarea Patrimoniului de carte rară : [în Moldova şi alcătuirea unui catalog de carte naţională cu genericul „Cartea Moldovei. 1643—1924“] / Claudia Slutu // Moldo‑ va Suverană. — 1990. — 15 aug. Claudia Slutu-Grama

113

1991 84. O kul’turno‑prosvetitel’noj deâtel’nosti Petru Movilă / Li‑ dia Guţul, Claudia Slutu // Razvitie knižnogo dela, bibliotečno‑bibliografičeskoj deâtel’nosti v Moldavii. — Ch., 1991. — P. 3–15. — În lb. ru. 85. Petru Manega: codificator al dreptului moldovenesc în Basa‑ rabia / Dumitru Grama, Claudia Slutu // Cugetul. — 1991. — Nr 2. — P. 36–42 ; Ştiinţa. — 1992. — 31 ian. — P. 10. 86. Proèkt graždanskogo kodeksa Bessarabii Petru Manegi : Ra‑ zrabotka i izdanie / Claudia Slutu, Dumitru Grama // Razvi‑ tie knižnogo dela, bibliotečno‑bibliografičeskoj deâtel’nosti v Moldavii. — Ch., 1991. — P. 29–46. — În lb. ru. 1992 87. Soţul i‑i la Moscova de doi ani… ; S‑a îndrăgostit un poet… ; Amintire de o clipă ; Ne uitam unul la altul… ; Nu‑ mai umbra plăcerii… ; La geamul meu stă o floare… ; Func‑ ţia‑i o treabă mare… ; Funcţia l‑a‑nsărcinat… : [versuri] / Claudia Slutu // Ştiinţa. — 1992. — Apr. (Nr 2). — P. 16. 88. 89.

90.

91.

114

1993 „Cartea românească de învăţătură…“, note şi marginalii / Claudia Slutu // Valori şi tradiţii culturale în Moldova : (cu‑ leg. de st.) / Claudia Slutu. — Ch., 1993. — P. 119–126. Cartea românească din secolul al XVII‑lea: timp şi spaţiu : Note marginale făcute pe două cărţi româneşti din sec. al XVII‑lea / Claudia Slutu‑Grama // Magazin bibliolo‑ gic. — 1993. — Nr 1. — P. 11–12. Costache Conachi — promotor al ideilor iluministe în jurisprudenţa Ţării Moldovei / Dumitru Grama, Claudia Slutu // Glasul Naţiunii. — 1993. — Oct. (Nr 40). — P. 5 ; Ştiinţa. — 1995. — Nr 2. — P. 7. Opera istorică a lui Mihail Kogălniceanu / Claudia Slu‑ tu // Anul bibliologic 1992 : (Simpozion, 2–3 martie 1993) / O familie de intelectuali basarabeni

BNRM, Bibl. Municipală B. P. Hasdeu, Asoc. Bibliotecari‑ lor din Republica Moldova, Soc. Bibliofililor din Moldo‑ va. — Ch., [1993]. — P. 6. 1994 92. Magazin istoric pentru Dacia : (de Nicolae Bălcescu şi Au‑ gust Treboniu Laurian) / Claudia Slutu‑Grama // Magazin bibliologic. — 1994. — Nr 3/4. — P. 4–6. 1995 93. Biblioteca academicianului Ştefan Ciobanu / Claudia Slu‑ tu‑Grama // Magazin bibliologic. — 1995. — Nr 1/2. — P. 46–48. 94. Fără un ban în buzunar… ; Norocul umblă cu mintea nebună… ; Năduf… ; Boierii din cele două Ţări Româ‑ neşti… ; Sentimentele se subţie… ; A plecat demult luna Mai ; Poezie scrisă cu lacrimi… ; Să bem o ţuică… ; În gară la Ungheni… ; Cireşe uscate… : [versuri] / Claudia Slutu // Ştiinţa. — 1995. — Nr 7. — P. 15. 95. Limba română — limba oficială a Statului Moldova în sec. XVII / Dumitru Grama, Claudia Slutu // Ştiin‑ ţa. — 1995. — Nr 9. — P. 8–9. 1996 96. Îl mai ţii minte pe Conachi? ; August e un depozit de vitami‑ ne… ; Soţii sunt cântaţi în poezie… ; Un fir de mentă rece… : [versuri] / Claudia Slutu // Ştiinţa. — 1996. — Nr 3. — P. 16. 1997 97. Petru Manega, epitrop al Bibliotecii Publice Guberniale din Chişinău / Claudia Slutu‑Grama // Magazin bibliolo‑ gic. — 1997. — Nr 2/3. — P. 17–19 ; Lit. şi arta. — 1998. — 8 ian. — P. 7. Claudia Slutu-Grama

115

1998 98. Biblioteca plasticianului Andrei Ostap / Claudia Slutu‑Gra‑ ma // Lit. şi arta. — 1998. — 17 sept. — P. 6. 99. Unsul Graiului Românesc ; Caniculară ; Umbra trecutului ; Autoportret : [versuri] / Claudia Slutu // Limba Română. — 1998. — Nr 3 (39). — P. 24–25 : portr. — (Concurs de cre‑ aţie). 1999 100. Generozitate ; Agonia singurătăţii ; Încopăcire ; Unsul Graiului Românesc : [versuri] / Claudia Slutu // Moldova Suverană. — 1999. — 9 noiemb. — P. 3. 101. Unsul Graiului Românesc ; Încopăcire ; Doar tragici ; Co‑ metele din sânge : [versuri] / Claudia Slutu // Glasul Naţiu‑ nii. — 1999. — 19 mai. — P. 8 : portr.

2001 107. Aspecte juridice ale relaţiilor lingvistice în Republica Mol‑ dova / Claudia Slutu‑Grama, Dumitru Grama // Fundaţia Universitară Română de Ştiinţe şi Arte Gheorghe Cristea : A XI‑a ses. de comunic. şt. — Bucureşti, 2001. — P. 209– 214. — (Secţ. „Juridică“). 108. Piesele cooperatiste ale lui Sergiu Victor Cujbă / Claudia Slutu‑Grama // Arta 2001 : Arte plastice. Arhitectură. Mu‑ zică. Teatru. Cinema / Acad. de Şt. a Moldovei, Inst. Studiul Artelor. — Ch., 2001. — P. 52–56.

2000 102. A făcut din cărţi avere… : [Elena Corotenco, dir. Bibl. Şt. a AŞM, la 50 de ani] / Claudia Slutu‑Grama // Moldova Suve‑ rană. — 2000. — 21 noiemb. — P. 4. 103. O oglindă a vremii : Câteva relatări despre fondul de carte „Ştefan Ciobanu“ de la Academia de Ştiinţe a Moldovei / Claudia Slutu‑Grama // Luminătorul. — 2000. — Nr 2. — P. 50–55. 104. Sergiu V. Cujbă — apărător al cauzei Unirii Basarabiei cu România la Conferinţa de Pace de la Paris din 1919 / Cla‑ udia Slutu‑Grama // Sesiunea a X‑a, jubiliară, de comunic. şt. a Univ. Române de Şt. şi Arte Gheorghe Cristea, 1990— 2000. — Bucureşti, 2000. — P. 51–58. — (Secţ. „Juridică“). 105. Sergiu V. Cujbă în paginile cotidianului „Sfatul Ţării“ / Claudia Slutu‑Grama // Studii şi cercetări de bibliotecono‑ mie şi jurnalism. — Ch., 2000, — P. 143–150. 106. Sub zodia cărţii : [Ion Şpac la 70 de ani] / Clau‑ dia Slutu‑Grama // Moldova Suverană. — 2000. — 14 mart. — P. 3 : portr.

2002 109. Fosta mea profesoară : [Tamara Isac] / Claudia Slutu‑Grama // Madan Ion. O fiică demnă a Neamului. Tamara Isac. — Ch., 2002. — P. 32–36. 110. O mie şi una de culori de coperte… : [despre Vera Mirgo‑ rodschi] / Claudia Slutu‑Grama // Magazin bibliologic. — 2002. — Nr 1/2. — P. 91–92 ; Biblioteca Academică 1928— 2003 : (Istoric, evoluţie, personalităţi, evocări). — Ch., 2003. — P. 155–156. 111. Sergiu Cujbă — aspirant la Premiul Academiei Române (1898) / Claudia Slutu‑Grama // Conf. şt. de totalizare a ac‑ tivităţii şt. a profesorilor şi studenţilor pentru anul 2002 / Acad. Int. de Drept Economic. — Ch., 2002. — P. 150–152. 112. Sergiu Cujbă — redactor la ziarul românesc Basarabia / Claudia Slutu‑Grama // Destin Românesc. — 2002. — Nr 1. — P. 70–80. 2003 113. Biblioteca lui Ştefan Ciobanu : (Încercare de reconstituire) / Claudia Slutu‑Grama // Biblioteca Academică 1928—2003 : (Istoric, evoluţie, personalităţi, evocări). — Ch., 2003. — P. 112–119. 114. Bibliotecarul : (portret de grup) : [poem] / Claudia Slu‑ tu‑Grama // Biblioteca Academică 1928—2003 : (Istoric,

116

Claudia Slutu-Grama

O familie de intelectuali basarabeni

117

Slutu‑Grama // Biblioteca Academică 1928—2003 : (Istoric, evoluţie, personalităţi, evocări). — Ch., 2003. — P. 98–105.

evoluţie, personalităţi, evocări). — Ch., 2003 — P. 189– 198. — (Profesiune de credinţă — biblioteca). 115. Bibliotecarul : [versuri] : [fragm.] / Claudia Slutu‑Grama // Funcţionarul public. — 2003. — Dec. (Nr 22/24). — P. 13. 116. Despre „Cazania lui Varlaam“ / Claudia Slutu‑Grama // Gazeta bibliotecarului. — 2003. — Aug.‑sept. — P. 7,12. 117. Imnul Bibliotecii Academice / text de Claudia Slutu‑Gra‑ ma ; muz. de Octavian Arnăut // Biblioteca Academică 1928—2003 : (Istoric, evoluţie, personalităţi, evocări). — Ch., 2003. — P. 3–4. 118. Marelui Eminescu : [versuri] / Claudia Slutu‑Grama // Peste secolele toate : Exegeze şi creaţii semnate de biblio‑ logi / concepţie şi realizare : Dumitru Păsat ; Bibl. Mun. B.P. Hasdeu, Centrul Acad. Int. M. Eminescu. — Ch., 2003. — P. 122–123. 119. Modelul eminescian în poezia lui Sergiu Cujbă / Clau‑ dia Slutu‑Grama // Peste secolele toate : Exegeze şi creaţii semnate de bibliologi / concepţie şi realizare : Dumitru Păsat ; Bibl. Mun. B.P. Hasdeu, Centrul Acad. Int. M. Emi‑ nescu. — Ch., 2003. — P. 76–90. 120. Sergiu Cujbă — student al Facultăţii de Drept la Universi‑ tatea din Bucureşti (1895—1900) / Claudia Slutu‑Grama // Tyragetia : anuar / Muzeul Naţ. de Ist. a Moldovei. — Ch., 2003. — P. 285–294. 121. Sub zodia cărţii : [Ion Şpac — Om Emerit al Republicii Moldova] / Claudia Slutu‑Grama // Biblioteca Academică 1928—2003 : (Istoric, evoluţie, personalităţi, evocări). — Ch., 2003. — P. 136–139. 122. Un studiu inedit despre Alexandru Cristea / Claudia Slu‑ tu‑Grama // Basarabia. — 2003. — Nr 1/3. — P. 137–141. — Rec. la cartea : Vieru‑Işaev Maria. Alexandru Cristea (1850—1942) : Viaţa şi activitatea reflectate în timp. — Ch. : Civitas, 2001. — 336 p. 123. Zestre de valori — sectorul Carte Rară şi Veche / Claudia

2005 129. Iubirea aceea în pripă… ; Cădea pădurea peste noi… ; Por‑ ţile inimii ; Te‑aştept la răspântia zărilor… ; Aştrii muri‑ bunzi ; Efemeride ; Rock’n‑roll‑ul cucilor împăiaţi ; A treia oară… ; Doar tragici… ; Ruinele iubirii : [versuri] / Claudia Slutu‑Grama // Phoenix : anotimp lit.‑art. pentru tineret. — 2005. — Iun.–Sept. (Nr 1). — P. 23 : portr. 130. Suportul informaţional acordat de BŞC a AŞM cercetători‑ lor la studierea istoriei localităţilor / Claudia Slutu‑Grama // Probleme actuale ale teoriei şi practicii biblioteconomi‑ ce : Către 45 de ani de învăţământ biblioteconomic superior

118

Claudia Slutu-Grama

O familie de intelectuali basarabeni

2004 124. A treia oară : [versuri] / Claudia Slutu‑Grama / Lit. şi arta. — 2004. — 14 oct. — P. 6. 125. Din istoria dezvoltării dreptului constituţional în Ţara Moldovei (sec. XVIII — înc. sec. XIX) / Dumitru C. Gra‑ ma, Claudia Slutu‑Grama // Dezvoltarea constituţională a Republicii Moldova la etapa actuală : Materiale ale conf. teoretico‑şt. int. din 22–23 sept. 2004 (Mun. Bălţi). — Ch., 2004. — P. 404–410. 126. Este necesară protejarea limbii şi culturii noastre naţionale / Claudia Slutu‑Grama, Dumitru Grama // Limba Româ‑ nă. — 2004. — Nr 7/8. — P. 26–29. 127. Proza lui Sergiu Victor Cujbă / Claudia Slutu‑Grama // Analele Facultăţii de Filologie. Metaliteratură / Univ. Pe‑ dagogică de Stat Ion Creangă. — Ch., 2004. — Vol. 9. — P. 117–127. 128. Un Premiu Naţional pentru profesorul Ion Madan / Elena Corotenco, Ion Şpac, Claudia Slutu‑Grama // Moldova Su‑ verană. — 2004. — 22 apr. — P. 2.

119

în Republica Moldova. — Ch., 2005. — P. 170–179. 131. Viaţă trăită sub zodia cărţii : [Ion Şpac la 75 de ani] / Clau‑ dia Slutu‑Grama // Lit. şi arta. — 2005. — 17 mart. — P. 8. 2006 132. Al nostru bun dascăl, coleg şi prieten de la Bucureşti : [acad. Gabriel Ştrempel (născut la 8.09.1926 în com. Pomi, jud. Satu Mare)] / Claudia Slutu‑Grama // BiblioPolis. — 2006. — Vol. 19, Nr 3 (Serie nouă). — P. 46–47. 133. Carte scrisă de un om al cărţii / Claudia Slutu‑Grama // Lit. şi arta. — 2006. — 12 oct. — P. 8. — Rec. la cartea: Ku‑ likovski, Lidia. Cartea, modul nostru de a dăinui: contribuţii la dezvoltarea domeniului biblioteconomic. — Ch. : Muse‑ um, 2006. — 268 p. 134. Cometele din sânge ; Umbra trecutului ; Iubire citadi‑ nă ; Această clipă… : [versuri] / Claudia Slutu‑Grama // BiblioPolis. — 2006. — Vol. 19, Nr 3 (Serie nouă). — P. 106. — (Moment poetic). 135. Evadarea din anonimat : [scriitorul Sergiu V. Cujbă] / Cla‑ udia Slutu‑Grama // Glasul Naţiunii. — 2006. — 30 no‑ iemb. — P. 14 : il. — (Comemorări. Basarabia necunoscută). 2007 136. Meandrele destinului : [în loc de notă asupra ediţiei] / Cla‑ udia Slutu‑Grama // Grama Steliana. Speranţa moare ulti‑ ma : Poveşti adevărate de dragoste. — Ch., 2007. — P. 5–8. 137. Sergiu Victor Cujbă — membru al delegaţiei basarabene la Conferinţa de Pace de la Paris din 1919—1920 / Clau‑ dia Slutu‑Grama // Basarabenii în lume : [col. de materi‑ ale şi doc. prez. la Polipticul cultural‑ist. şi şt. omonim] / Bibl. Naţ. a Republicii Moldova. — Ch., 2007. — Vol. 3. — P. 85–94. — Bibliogr.: 36 tit.

120

O familie de intelectuali basarabeni

Referinţe despre viaţă şi activitate Vezi şi nr.: 2, 3, 5, 6, 10, 12, 13, 15, 16 1980 138. Dolgan, Mihail. Din creaţia cititorilor noştri : [An‑ drei Ţurcanu şi Claudia Slutu] / Mihail Dolgan // Ştiin‑ ţa. — 1980. — 30 dec. — P. 4 : portr. 139. Matcovschi, Alexandrina. „Cireşar“ — festival de poezie : [la care a participat, împreună cu alţi tineri poeţi, Claudia Slutu] / Alexandrina Matcovschi // Ştiinţa. — 1980. — 27 iun. — P. 4. 1982 140. Sidorciuc, Olga. Entuziastele cărţii : [din Bibl. Şt. Centra‑ lă a Acad. de Şt. a RSSM — Claudia Slutu şi Lidia Guţul] / Olga Sidorciuc // Chişinău. Gaz. de seară. — 1982. — 12 mart. ; Idem în lb. ru. 1983 141. Ipatii, T. Zavsektorom redkoj knigi Claudia Slutu znakomit učitelej srednih škol respubliki s raritetami CNB AN / T. Ipatii // Ştiinţa. — 1983. — 30 maâ. — P. 1. — În lb. ru. 1984 142. Malaneţchi, Vasile. Monumentele — certificat de vechime a poporului : [laureaţii concursului radiofonic Monumente şi locuri memorabile din Moldova, locul II — Claudia Slutu] / Vasile Malaneţchi // Lit. şi arta. — 1984. — 6 dec. — P. 7. 1985 143. Svidanie s prošlym : [o fonde redkoj knigi rasskazyvaet Claudia Slutu‑Grama] / interv’û vzâl L. Balţan // Sov. Mol‑ daviâ. — 1985. — 19 apr. — În lb. ru. Claudia Slutu-Grama

121

1991 144. Izvor etern : [despre cărţile rare din sectorul omonim al Bibl. Şt. Centrale a Acad. de Şt. a Moldovei, condus de Clau‑ dia Slutu] / a intervievat : Olga Tihovskaia // Noutăţile Chi‑ şinăului. — 1991. — 24 mai. — P. 3 : portr. ; Idem în lb. ru. 1992. 145. Guţul, Lidia. Biblioteca Academiei : [despre col. instituţiei, inclusiv din sectorul de carte rară condus de Claudia Slu‑ tu] / Lidia Guţul // Business Glob. — 1992. — Iul. — P. 13 : portr. — (Ed. spec.). 146. Madan, Ion. Bibliograf, cercetător, profesor : [Tamara Isac şi discipola ei Claudia Slutu] / Ion Madan // Moldova Suve‑ rană. — 1992. — 20 oct. — P. 3. 1993 147. „Când voi fi bobul de grâu nepătruns. ..“: [despre cercetă‑ torii din Chişinău Claudia Slutu şi Dumitru Grama, distinşi la Festivalul Naţ. de poezie Costache Conachi din Tecuci (24‑25 sept. 1993) cu premiul I la Secţia Ştiinţifică] // Glasul Naţiunii. — 1993. — Oct. (Nr 38). — P. 5. — (Articolul nu este semnat). 148. Sursă documentară de interes naţional : [interviu cu dna Claudia Grama, despre catalogul general Cartea Moldovei (Ch., 1992, Vol. II)] / inerlocutor : Steliana Grama // Lan‑ terna Magică. — 1993. — 15‑23 febr. (Nr 4). — P. 4. 149. Un ghid printre cărţile rare : [interviu cu dna Claudia Grama, şefa secţiei Carte rară a bibliotecii Acad. de Şt. a Moldovei] / interlocutor : Alina Tofan // Curierul de sea‑ ră. — 1993. — 8 febr. ; Idem în lb. ru.

mai reuşită lucrare în domeniul bibliologiei] / Rodica Mar‑ tin // Magazin bibliologic. — 1994. — Nr 3/4. — P. 21. 151. O bibliotecă cuprinsă într‑un catalog : [general de carte, in‑ titulat Cartea Moldovei: sec. XVII — începutul sec. XX (vol. I, tipărit la Chişinău în 1990)] / interviu realizat de Steli‑ ana Grama // Biblioteca (Bucureşti). — 1994. — Nr 2/4. — P. 80–81. — (Itinerar bibliografic). 152. Veşti academice : [ref. la Claudia Slutu, şefa sectorului Car‑ te rară al BŞC a AŞM] // Ştiinţa. — 1994. — Nr 1/2. — P. 1 : portr. 1995 153. Colos, Vladimir. Un şirag de carte rară : [despre Claudia Slutu, şefa sectorului Carte rară al BŞC a AŞM] / Vladimir Colos // Universitas. — 1995. — Febr. (Nr 1). — P. 8 : portr. — (Bibliofilie). 1996 154. Drăgan, Grigore. Dragă Claudia Grama… : [epigramă] / Grigore Drăgan // Drăgan Grigore. Scara dragostei. — Ch., 1996. — Epigrama este tip. pe f. de gardă.

1994 150. Martin, Rodica. Pe urmele concursului : [ref. despre Cla‑ udia Slutu, participantă la concursul republican pentru cea

1997 155. Comitetul Naţional al Programului Memoria Moldovei : [printre membri este desemnată Claudia Slutu] // Viaţa sa‑ tului. — 1997. — 25 ian. — P. 11. 156. Decret cu privire la conferirea titlului onorific „Om eme‑ rit“ unui grup de colaboratori ai Academiei de Ştiinţe a Moldovei : […Grama Claudia, bibliotecar principal la Bibl. Şt. Centrală] // Monitorul Oficial al Republicii Moldo‑ va. — 1997. — 9 ian. (Nr 3). — P. 11. 157. Felicitări : [cu ocazia conferirii titlului onorific „Om emerit“ — Claudiei Slutu] // Viaţa satului. — 1997. — 1 mart. — P. 11. 158. Şpac, Ion. Fug anii… : [despre bibliologul Claudia Slutu] / Ion Şpac // Curierul de seară. — 1997. — 30 aug. — P. 3 : portr. ; Več. Chişinău. — 1997. — 30 aug. — P. 3 : por‑

122

Claudia Slutu-Grama

O familie de intelectuali basarabeni

123

tr. — În lb. ru. ; Magazin bibliologic. — 1997. — Nr 4. — P. 20–21. 159. Uncu, Silvia. La Chişinău s‑au încheiat Zilele Bibliotecii Ovidius : [cu un simpoz. Mult e dulce şi frumoasă…, la care a prez. o comunic. cercet. Claudia Slutu‑Grama] / Silvia Uncu // Flux. — 1997. — 19 mai. 1998 160. Bahnaru, Vasile. Un pilon al românităţii atât de nece‑ sar nouă : [despre Casa Limbii Române de la Chişinău şi Concursul de poezie, organizat de rev. Limba Română cu participarea Claudiei Slutu] / Vasile Bahnaru // Mesage‑ rul. — 1998. — 11 dec. — P. 7. 161. Claudia Slutu : [fişier] // Limba Română. — 1998. — Nr 3. — P. 25 : portr. 162. Grosu, Vasile. Prolog : [menţiune despre col. de cărţi din bibl. prof. univ., membru al Acad. Române, ilustrul Ştefan Ciobanu, donată BŞC a AŞM, şi studierea acestui fond de către Claudia Slutu‑Grama] / Vasile Grosu // Adevărul isto‑ ric în chestiunea Basarabiei. — Bucureşti, 1998. — P. 15. 163. Grosu, Vasile. Semnal editorial : [despre biblioteca acad. Ştefan Ciobanu şi cercet. acesteia de către Claudia Slutu] / Vasile Grosu // Natura. — 1998. — Nr 12. — P. 14.

mai. — P. 8 : portr. — (Art. nesemnat). 167. Trofimov, Rodica. „L’Hungeria Spiegata“. Scriitură de la 1595 : [cercet. de Claudia Slutu, şefa Sectorului Carte rară al BŞC a AŞM] / Rodica Trofimov // Flux. — 1999. — 27 apr. — P. 4. 2000 168. Grosu, Vasile. O revenire acasă : [a acad. Ştefan Ciobanu] : ses. omagială, organizată la Muzeul Naţ. de Istorie a Moldo‑ vei : [ref. la Claudia Slutu‑Grama] / Vasile Grosu // Lumi‑ nătorul. — 2000. — Ian.–Febr. (Nr 1). — P. 42. 169. Madan, Ion. [Ref. la Claudia Slutu‑Grama] / Ion Madan // Madan Ion. Poezia muncii bibliografice : (Ion Şpac la 70 de ani) ; Bibl. Naţ. a Republicii Moldova, Bibl. Mun. B. P. Has‑ deu, Asoc. Bibliotecarilor din Republica Moldova. — Ch., 2000. — P. 30. — (Col. Bibliologica. Bibliologi basarabeni). 170. Madan, Ion. Slutu‑Grama Claudia : [Fişier] / Ion Madan // Madan Ion. Biblioteconomia şi bibliografia Moldovei : Pro‑ fesori şi discipoli. — Ch., 2000. — P. 97–99. 171. Şpac, Ion. Grama (Slutu) Claudia (16.IX.1947, s. Ţepilova, Soroca) bibliolog, bibliograf, publicistă / Ion Şpac // Femei din Moldova : encicl. — Ch., 2000. — P. 125 : portr. 172. Ziua Poeziei — 2000 : [pe Aleea Clasicilor din Chişinău, printre participanţi este menţionată şi Claudia Slutu] // Lit. şi arta. — 2000. — 19 oct. — P. 5 : il. — (Art. nu este semnat).

1999 164. „Cea mai veche carte, aflată în fondurile Bibliotecii AŞM, da‑ tează din anul 1595“ : [fapt relatat de Claudia Slutu‑Grama] // Moldova Suverană. — 1999. — 28 ian. — P. 4. — (Art. nu este semnat). 165. Grama Claudia Iacob : [biobibliogr. očerk] // Kto est’ kto v bibliotečnoj sfere Rossii i SNG : sprav. — 3‑e izd., dop. i ispr. — M., 1999. — P. 54–55. — În lb. ru. 166. Mama şi fiica trec pragul poeziei : [despre Claudia Slutu şi Steliana Grama, poete] // Glasul Naţiunii. — 1999. — 19

2002 174. Pânzaru, Sava. Invitaţie la lectură : [pref.] / Sava Pânzaru // Slutu‑Grama Claudia. Prin Galaxia Byblos : Investigaţii

124

Claudia Slutu-Grama

O familie de intelectuali basarabeni

2001 173. Balmuş, Pavel. Zilele V. Alecsandri — M. Eminescu. Valori bibliophile (14–15 iunie 2001) : [menţiune despre comunic. Claudiei Slutu‑Grama] / Pavel Balmuş // Gazeta biblioteca‑ rului. — 2001. — Nr 7/8. — P. 1.

125

ist.‑lit. / idee, coord. : Alexe Rău ; Bibl. Naţ. a Republicii Moldova. — Ch., 2002. — P. 5–6.

181. Vasilache, Raisa. Forme de popularizare a colecţiilor BŞC : [inclusiv de către Claudia Slutu‑Grama] / Raisa Vasilache // Biblioteca Academică 1928—2003 : (Istoric, evoluţie, per‑ sonalităţi, evocări). — Ch., 2003. — P. 105–112.

2003 175. Drăgănel, Angela. Premii meritate : [menţ. la cartea Prin Galaxia Byblos: investigaţii istorico‑literare de Claudia Slu‑ tu‑Grama, membră a juriului Concursului pentru cea mai reuşită lucrare din domeniul bibliologiei] / Angela Drăgă‑ nel // Gazeta bibliotecarului. — 2003. — Nr 3. — P. 4. 176. [Pohilă, Vlad]. Dubla sărbătoare a fondării principalei bi‑ blioteci ştiinţifice din Chişinău : [menţ. despre Elena Co‑ rotenco şi Claudia Slutu‑Grama, redactori ai ed. jubiliare Biblioteca Academică 1928—2003 (Ch., 2003)] / [Vlad Po‑ hilă] // BiblioPolis. — 2003. — Vol. 8, Nr 4. — P. 40–41. — Semnat : Cronicar. 177. Rău, Alexei. Către aniversarea a 170 de ani de la înfiinţa‑ rea Bibliotecii Naţionale se conturează un program cultural intens : [ref. la participarea Claudiei Slutu‑Grama] / Alexei Rău // Ţara. — 2003. — 1 aug. — P. 4. — (Apreciere inter‑ naţională). 178. Slutu, Nina. Cititorului îi stă bine cu cartea sau Acolo unde poposeşte sublimul : [lansarea la Centrul Eminescu a cărţii Peste secolele toate (Ch., 2003), volum în care Claudia Slu‑ tu‑Grama are publicate câteva cercet. lit.] / Nina Slutu // Lit. şi arta. — 2003. — 15 mai. — P. 4. 179. Şpac, Ion. Fug anii… : [schiţă despre Claudia Slutu‑Gra‑ ma, şefa sectorului Carte Rară şi Veche al BŞC a AŞM] / Ion Şpac // Biblioteca Academică 1928—2003 : (Istoric, evolu‑ ţie, personalităţi, evocări). — Ch., 2003. — P. 163–166. 180. Trofăilă, Vasile. Cel mai valoros tezaur naţional : [Bibl. Şt. Centrală a Acad. de Şt. a Moldovei la 75 de ani de la fonda‑ re] : [ref. la activitatea Claudiei Slutu‑Grama] / Vasile Tro‑ făilă // Funcţionarul public. — 2003. — Dec. (Nr 22/24). — P. 13–14 : fotogr. colectivului BŞC.

2006 186. Cirimpei, Victor. Ecouri la Basarabia română / Victor Ci‑ rimpei // Cirimpei Victor. Argumente Basarabene : (dovezi ref. la sigiliul românesc al dinastiei domnitorilor basarabeni în spaţiul dintre Prut şi Nistru) : [ref. la cercet. Claudia Slu‑ tu‑Grama]. — Ch., 2006. — P. 41. 187. Pânzaru, Sava. Evadarea din anonimat : [pref.] / Sava Pân‑ zaru // Slutu‑Grama Claudia. Un nume la templul adevăru‑

126

Claudia Slutu-Grama

O familie de intelectuali basarabeni

2004 182. Otdel redkih knig Naučnoj Biblioteki ždet vyborov: byt’ možet prezident pozabotitsâ o dostojnom hraniliŝe dlâ raritetiov : [o sectore redkih knig rasskazyvaet d-r filolog. nauk Claudia Slutu‑Grama, zav. sektorom Cen‑ tral. Nauč. B-ki Acad. Nauk Moldovy] / zapisal : Artem Kučenko // Novoe vremâ. — 2004. — 6 fevr. — P. 7 : por‑ tr. — În lb. ru. 183. Viziru, Andrei. Cum se naşte o poetă : [Steliana Grama] : [în dialog: Andrei Viziru — Claudia Grama] / Andrei Vi‑ ziru // Viziru Andrei. Cei şapte ani de acasă sau cele şapte miracole ale copilăriei. — Ch., 2004. — P. 120–121 : portr. 2005 184. Palladi, Tudor. Izvorâte una din alta : [versurile Claudiei Slutu‑Grama] / Tudor Palladi // Phoenix : anotimp lit.‑art. pentru tineret. — 2005. — Iun.–Sept. (Nr 1). — P. 23. 185. Şpac, Ion. Fug anii… : [despre Claudia Slutu‑Grama] / Ion Şpac // Şpac Ion. Reflecţii biblioteconomice şi bibliografi‑ ce. — Ch., 2005. — P. 209–212.

127

lui : Scriitorul Sergiu Victor Cujbă (1875—1937) : st. mo‑ nogr. — Ch., 2006. — P. 6–9. 188. [Pohilă, Vlad]. O scriitoare rară, printe cărţi rare : [despre activitatea dnei dr. Claudia Slutu‑Grama] / [Vlad Pohilă] // BiblioPolis. — 2006. — Vol. 19, Nr 3 (Serie nouă). — P. 107. — Fotogr.: O mamă — Claudia Slutu‑Grama şi o fiică — Steliana Grama, două sensibilităţi, două scriitoa‑ re… — Semnat : Vl. P. 189. Trofăilă, Vasile. Claudia Slutu‑Grama : [biogr.] / Vasile Tro‑ făilă // Trofăilă Vasile. Raionul Soroca : Cronică documen‑ tară (sec. XV — începutul sec. XX). — Ch., 2006. — P. 234– 235 : portr. 2007 190. Bulat, Larisa. Încă o bibliotecară împătimită de ştiinţă : [despre Tatiana Luchian, cu ref. la Claudia Slutu‑Grama] / Larisa Bulat, Ludmila Bulat // BiblioPolis. — 2007. — Vol. 24, Nr 4 (Serie nouă). — P. 96. 191. Corotenco, Elena. Bibliograf, savant, poetă : [Claudia Slutu‑Grama] / Elena Corotenco // Gazeta bibliotecaru‑ lui. — 2007. — Sept.–Oct. (Nr 9/10). — P. 12 : portr. 192. Palladi, Tudor. Templul se înalţă din „ruine“ : [st. introd.] / Tudor Palladi // Slutu‑Grama Caludia. Cometele din sân‑ ge : versuri. — Ch., 2007. — P. 5–12. 193. Palladi, Tudor. „Ţipătul de pasăre rănită“ al Poeziei : [Claudiei Slutu‑Grama] / Tudor Palladi // Glasul Naţiu‑ nii. — 2007. — 1 noiemb. — P. 7. — (Cometele din sânge). 194. Pohilă, Vlad. Elogiu polivalenţei în munca de bibliote‑ car : [Claudia Slutu‑Grama] / Vlad Pohilă // BiblioPo‑ lis. — 2007. — Vol. 23, Nr 3 (Serie nouă). — P. 105–108 : portr. — Semnat: Vl. Prisăcaru. 195. Pohilă, Vlad. Reflecţii aniversare : [a rev. BiblioPolis] : [ref. şi la Claudia Slutu‑Grama] / Vlad Pohilă // BiblioPo‑ lis. — 2007. — Vol. 21, Nr 1 (Serie nouă). — P. 5–7.

196. Şpac, Ion. Claudia Slutu‑Grama. 1947 : [biogr.] / Ion Şpac // Calendar Naţional–2007. — Ch., 2007. — P. 284–287 : portr.

128

Claudia Slutu-Grama

O familie de intelectuali basarabeni

2008 197. Laureaţii revistei „Glasul Naţiunii“ pentru anul 2007 : [la compartimentul Eseuri — Claudia Grama] // Glasul Naţiu‑ nii. — 2008. — Nr 2. — P. 1. 198. Vieru‑Işaev, Maria. Adevăruri bune despre regretatul Ion Madan… : [cu ref. la Claudia Slutu‑Grama] / Maria Vie‑ ru‑Işaev // Lit. şi arta. — 2008. — 20 mart. — P. 7 : fotogr.

129

Index de nume Arnăut, Octavian 117 Bahnaru, Vasile 160 Balmuş, Pavel 173 Balţan, L. 143 Barbu, Violeta 5 Bălcescu, Nicolae (7, 92) Bâtcă, Veronica 12 Berg, Lev (30) Bulat, Larisa 190 Bulat, Ludmila 190 Cantemir, Dimitrie (9) Chiriac, Vlad 60 Ciobanu, Ştefan (7, 93, 113, 162, 163, 168) Ciocanu, Anatol 15 Cirimpei, Victor 186 Cojocari, M. N. (35) Colos, Vladimir 153 Conachi, Costache (90, 96) Corotenco, Elena 17, (25,102), 128, (176), 191 Cristea, Alexandru (122) Cujbă, Sergiu Victor (7, 8, 11, 13, 104, 105, 108, 111, 112, 119, 120, 127, 135, 137, 187) Dolgan, Mihail 138 Donici, Andronache (9) Drăgan, Grigore 154 Drăgănel, Angela 175 Eminescu, Mihai (14, 118) Erhan, Dionisie (7) Eşanu, Andrei 1, 4 Farmagiu, Valentina 1, 4 Grama, Dumitru C. 9, 18, 19, 38, 39, 43, 59, 65, 74, 79, 80, 85, 86, 90, 95, 107, 125, 126, (147) Grama, Steliana 9, 20, (136), 148, 151, (166,183, 188) Grosu, Gurie (7) Grosu, Vasile 162,163,168 Guţul, Lidia 31,55, 81, 84, (140), 145 Iacub, V. P. (35) Ipatii, T. 141 Isac, Tamara (109, 146)

130

Jioară, Mariana 20 Kogălniceanu, Mihail (7, 91) Kučenko, Artem 182 Kulikovski, Lidia (133) Laurian, August Treboniu (7, 92) Luchian, Tatiana (190) Madan, Ion (67), 109, (128), 146, 169, 170, (198) Malaneţchi, Vasile 142 Manega, Petru (7, 9, 85, 86, 97) Martin, Rodica 150 Matcovschi, Alexandrina 139 Matei, Nina 1, 4 Mirgorodschi, Vera (76, 110) Moscovici, Liviu 2 Movilă, Petru 84 Negruzzi, C. (65) Ostap, Andrei (7, 98) Palladi, Tudor 14, 16, 184, 192, 193 Păsat, Dumitru 118, 119 Păun, Gheorghe (7) Pânzaru, Sava 7, 11, 174, 187 Pohilă, Vlad 176, 188, 194, 195 Pumnul, Aron (7) Sion, Gheorghe (7) Rău, Alexei 174, 177 Sârbu, Ion (51) Sidorciuc, Olga 140 Slutu, Nina 178 Smochină, Andrei 10 Şpac, Ion 6, 13, (106, 121), 128, (131), 158, (169), 171, 179, 185, 196 Ştrempel, Gabriel (132) Tihovskaia, Olga 144 Tofan, Alina 149 Trifan, Călina 3 Trofăilă, Vasile 180, 189 Trofimov, Rodica 167 Ţurcanu, Andrei (138) Uncu, Silvia 159 Varlaam (7, 61, 70, 72, 77, 116) Vasilache, Raisa 181 Vieru‑Işaev, Maria (122), 198 Viziru, Andrei 183 Vodă, Gheorghe (36)

O familie de intelectuali basarabeni

Index de seriale şi ediţii periodice Basarabia 122 BiblioPolis 12, 132, 134, 176, 188, 190, 194, 195 Biblioteca (Bucureşti) 2, 151 Business Glob 145 Chipăruş 33, 34, 44 Chişinău. Gaz. de seară 140 Cugetul 85 Cultura 24, 29 Curierul de seară 149, 158 Destin Românesc 13, 112 Femeia Moldovei 32, 42 Flux 159, 167 Funcţionarul public 115, 180 Gazeta bibliotecarului 116, 173, 175, 191 Glasul Naţiunii 16, 90, 101, 135, 147, 166, 193, 197 Învăţământul public 47, 49, 56, 57, 68 Kišinevskij universitet 21, 22, 23 Lanterna Magică 148 Limba Română 99, 126, 161 Literatura şi arta 3, 13, 15, 36, 37, 41, 60, 67, 97, 98, 124, 131, 133, 142, 172, 178, 198 Luminătorul 103, 168 Magazin bibliologic 89, 92, 93, 97, 110, 150, 158 Mesagerul 160 Moldova 52, 59, 70 Moldova socialistă 28, 30 Moldova Suverană 83, 100, 102, 106, 128, 146, 164 Monitorul Oficial al Republicii Moldova 156 Natura 163 Nistru 65 Noutăţile Chişinăului 144 Novoe vremâ 182

Claudia Slutu-Grama

Phoenix : anotimp lit.‑art. pentru tineret 129, 184 Rev. de istorie a Moldovei 6 Rev. de studii şi cercetări juridice 10 Rev. istorică 5 Sov. bibliografiâ 35 Sov. Moldaviâ 143 Steluţa (supl. la Scânteia leninistă) 40 Ştiinţa 50, 57, 64, 72, 75, 76, 78, 85, 87, 90, 94–96, 138,139, 141, 152 Tinerimea Moldovei 25, 26, 27, 38, 45, 46, 48, 51, 58, 62, 77 Ţara 177 Universitas 153 Več. Chişinău 158 Viaţa satului 39, 43, 61, 71, 155, 157 Vocea poporului 82

131

Fişă biografică

Dumitru C. Grama

biobibliografie

Jurist. Specialist în dreptul român medieval şi modern. Doctor în drept (specialitatea Teoria Dreptului), cercetător ştiin‑ ţific coordonator, conferenţiar universitar. Născut la 26 octom‑ brie 1943 în satul Râşcova, judeţul Orhei într‑o familie de ţărani gospodari. Studii: Universitatea de Stat din Moldova, Faculta‑ tea de Drept (1972), doctoratul la Universitatea din Bucureşti (1999). Autor a peste o sută patruzeci de lucrări ştiinţifice, inclusiv monografiile Concepţiile social‑politice şi juridice ale lui Andro‑ nache Donici (1983), Concepţiile politico‑juridice ale lui Constan‑ tin Negruzzi (1986), Tendinţele evoluţiei doctrinelor juridice în Moldova 1774—1859 (Bucureşti, 2000), Страницы истории государства и права Молдовы (2005, în colaborare cu Claudia Slutu‑Grama) etc. Scrierile lui Dumitru C. Grama se disting prin scrupulozitatea analizei şi prin temeinicia concluziilor, constitu‑ ind contribuţii esenţiale şi originale la istoria jurisprudenţei în Moldova. A participat la numeroase conferinţe, simpozioane şi congrese ştiinţifice naţionale şi internaţionale (Chişinău, Iaşi, Bucureşti, Moscova, Sankt Petersburg, Lvov etc.). Activează în calitate de membru al unor consilii ştiinţifi‑ ce specializate pentru susţinerea tezelor de doctorat şi doctor habiliatat în drept. Cu această ocazie Consiliul Naţional pentru Acreditare şi Atestare i‑a înmânat dr. Dumitru C. Grama la 17 aprilie 2008 Diploma instituţiei „Pentru merite deosebite în pre‑ gătirea şi atestarea cadrelor ştiinţifice şi ştiinţifico‑didactice de calificare înaltă“.

Claudia Slutu-Grama

133

Rânduri despre un coleg: Dumitru C. Grama Conferenţiar universitar, doctor în drept, slujitor de excep‑ ţie al învăţământului universitar autohton, Dumitru C. Grama, la vârsta sexagenară, face parte din pleiada profesorilor în do‑ meniul dreptului, care şi‑a lăsat amprenta personalităţii asupra generaţiilor de jurişti, ce i‑au audiat cursurile în centrele uni‑ versitare din Republica Moldova: ULIM, URU (Cahul), AIDE, USMA FORM. Personalitatea domnului Dumitru C. Grama este bine cu‑ noscută cercetătorilor ştiinţifici, opiniei publice din Republica Moldova şi, desigur, profesorilor şi studenţilor de la instituţiile de învăţământ superior din ţară, a universităţilor la statornicia cărora a contribuit enorm de mult prin lucrările semnate de condeiul său de savant: Statutul constituţional al persoanei: drep‑ turi, libertăţi, îndatoriri, mod de viaţă, Concepţiile social‑politice şi juridice ale lui Andronache Donici, Concepţiile politico‑juridice ale lui Constantin Negruzzi, Tendinţele evoluţiei doctrinelor juri‑ dice în Moldova (1774—1859), Evoluţia unor principii ale doctri‑ nei statului de drept în viziunea gânditorilor Moldovei în secolele XV‑XIX, Evoluţia suveranităţii Republicii Moldova la etapa iniţi‑ ală de edificare a statului de drept, Aspecte ale evoluţiei statului şi dreptului în Roma Antică etc. Minte pătrunzătoare, formaţie enciclopedică, îngemănate cu capacitatea de muncă uriaşă, îl recomandă şi îl impun ca pe o autoritate de necontestat în aria ştiinţelor teoriei şi istoriei statu‑ lui şi dreptului, fapt confirmat şi de conţinutul variat al prelege‑ rilor şi seminarelor Domniei Sale. Savantul onorează catedra de prestigiu, cea de Drept Pu‑ blic, a Universităţii Libere Internaţionale din Moldova şi se află în slujba cercetării ştiinţifice la Centrul de Stat şi Drept al Insti‑ tutului de Istorie, Stat şi Drept al Academiei de Ştiinţe a Moldo‑ vei. 134

O familie de intelectuali basarabeni

Profesor de vocaţie, cu har de la Dumnezeu, Domnia Sa a inoculat studenţilor săi, graţie competenţei, erudiţiei, culturii muncii, patima studiului şi cercetării ştiinţifice asidue prin bi‑ blioteci şi prin arhive, respectul faţă de orice om — indiferent de vârstă, căutând să se pătrundă şi învăţăceii de spiritul cinstei şi al dreptăţii, dragostea faţă de frumuseţea dreptăţii. Dumitru C. Grama s‑a evidenţiat şi în cadrul dialogului ştiinţific, susţinând conferinţe, comunicări ştiinţifice, alocuţi‑ uni etc., atât în Republica Moldova, cât şi peste hotarele ei. Ast‑ fel, Domnia Sa a dat dovadă de o temeinică pregătire istorică şi juridică, precum şi o deschidere în faţa studenţilor şi a comuni‑ tăţii ştiinţifice, vocea sa rămânând cu siguranţă inconfundabilă. Prezenţa Dumnealui în spaţiul universitar din Moldova, ca profesor îndrumător la cursurile de masterat şi de doctorat, ne onorează, ne face cinste. Andrei SMOCHINĂ, doctor habilitat în ştiinţe juridice, profesor universitar

Un cercetător şi profesor din domeniul dreptului — Dumitru C. Grama Doctorul în drept, conferenţiarul universitar Dumitru C. Grama se naşte la 26 octombrie 1943, în comuna Râşcova, ju‑ deţul Orhei, Regatul România, în familia gospodarilor Ana şi Constantin Grama. Urmează şcoala primară din localitatea natală, iar pentru a termina cursurile şcolii medii, în lipsa acesteia în comuna na‑ tală, părinţii îl trimit la cea din Peresecina, pe care o absolvă în anul 1961. Dornic de cunoştinţe, tânărul Dumitru C. Grama susţine, în 1967, examenele de admitere la Facultatea de Drept a Univer‑ Dumitru C. Grama

135

sităţii de Stat din Moldova, pe care o termină în anul 1972. Câtva timp, încă înainte de Facultate, alimentat de romantica valorifi‑ cării pământurilor de ţelină, lucrează, în calitate de mecanizator, în Kazahstan şi în Siberia, aflate tocmai în Asia, continent pe care avea să mai ajungă în anii aşa‑numitelor detaşamente stu‑ denţeşti. Vine în cercetare imediat de pe băncile Facultăţii, fiind angajat în 1972 la Academia de Ştiinţe din Moldova, în cadrul Secţiei de Filosofie, Sociologie şi Drept. O primă remarcă ar fi că pe timpurile celea a deveni cer‑ cetător ştiinţific la Academia de Ştiinţe din RSS Moldovenească nu i se permitea oricărui moldovean (de asemenea privilegiu se bucurau doar alolingvii veniţi de undeva), iar candidatul local la aceeaşi funcţie trebuia să întrunească, deopotrivă cu criteriile generale de erudiţie, cunoştinţe, consecvenţă etc., şi unele cri‑ terii special inventate de autorităţi (primele două dl Grama le‑a cultivat în şcoală, la facultate şi prin lecturi de sine stătător, cea de‑a treia i‑a dat‑o Dumnezeu), aşa încât el a fost printre puţi‑ nii cercetători autohtoni angajaţi la această instituţie chiar după absolvirea facultăţii. Cea de‑a doua remarcă e că Dumitru C. Grama după absolvirea Facultăţii de Drept la USM are în carne‑ tul de muncă doar o singură inscripţie — cea efectuată în anul 1972, rămânând astfel fidel cercetării academice preţ de peste 35 de ani. La Academie parcurge toate treptele unui cadru ştiinţific (frânat pe măsură în avansare, având în vedere termenele lungi de aflare într‑o funcţie): laborant superior (1972—1974), cer‑ cetător ştiinţific inferior (1974—1986), cercetător ştiinţific su‑ perior din 1986, ca să ajungă în anul 2002 cercetător ştiinţific coordonator. În pofida faptului că instituţia academică moldovenească i‑a impus să cerceteze unele subiecte specifice timpurilor de atunci ca, bunăoară: „regimul juridic al construcţiei la sate în perioada socialismului dezvoltat“, dl Grama evită cu iscusinţă

comanda „de sus“, axându‑şi cercetarea pe subiecte actuale unei ştiinţe dragi sufletului: drepturile persoanei, alegerile, principiile jurisprudenţei şi, îndeosebi, istoria statului şi dreptului Moldo‑ vei. Deşi întâlnim publicate şi unele studii din prima categorie, pe care, evident, nu le putea evita cu totul, căci „planul de sus trebuia executat“. Debutează în ştiinţa dreptului cu mai multe studii, publi‑ cate atât în revistele de specialitate, cât şi în ziarele din R. Mol‑ dova şi de peste hotare. Actualmente numărul total al cărţilor şi broşurilor semnate de cercetător este unul de invidiat — 13, cel al unor capitole din volume colective — 14, iar al articolelor ştiinţifice a ajuns cifra de circa 110. Publică atât în R. Moldova, cât şi peste hotarele ei: în România, Rusia. Mai multe studii şi articole le semnează împreună cu dna Claudia Slutu‑Grama, dr. în filologie, istoric literar, poetă, care este şi consoarta dumnealui. Remarcăm îndeosebi studiile care se referă la istoria statu‑ lui şi dreptului, în special cel românesc, în care autorul a pus şi o parte din sufletul lui. Monografia care îl afirmă în calitate de savant este cea in‑ titulată Concepţiile social‑politice şi juridice ale lui Andronache Donici, apărută la editura Ştiinţa în anul 1983. Chiar dacă ves‑ titul jurist din capitala vechii Moldove s‑a bucurat de anumite studii şi de aprecieri din partea ştiinţei istorice de dincolo de Prut, cercetătorul din stânga Prutului Dumitru C. Grama vine şi îi analizează, primul de altfel, concepţiile social‑politice şi, mai cu seamă, pe cele juridice, fapt demn de toată admiraţia, având în vedere anii în care a apărut lucrarea — apogeul promovării politicii de deznaţionalizare şi de rusificare. Succesul care i l‑a adus această monografie îl încurajează, aşa că în continuare, cu regularitate, D. C. Grama pune în circu‑ itul ştiinţific istorico‑juridic lucrări ce abordează istoria statului şi dreptului românesc, de exemplu: Concepţiile politico‑juridice ale lui Constantin Negruzzi (Chişinău, 1986); Tendinţele evolu‑

136

Dumitru C. Grama

O familie de intelectuali basarabeni

137

ţiei doctrinelor juridice în Moldova (1774—1859), (Bucureşti, 2000) ş. a. Pe parcurs a mai scris diverse studii despre Dimitrie Cantemir, Petru Manega, Costache Conachi ş. a. În pofida faptului că la elaborarea unor studii Dumitru C. Grama a fost obligat să se conformeze politicii totalitariste de tratare a unor subiecte, cum ar fi: glotonimul şi etnonimul po‑ pulaţiei băştinaşe din Basarabia, reflectarea evenimentelor cru‑ ciale pentru istoria noastră (din 1711, 1812, 1917—1918, 1940), o dată cu democratizarea societăţii din R. Moldova, cercetătorul a revenit asupra acestora, tratându‑le de pe poziţiile adevărului ştiinţific. O astfel de examinare şi de mărturisire face cinste au‑ torului, căci puţini sunt acei care‑şi recunosc greşelile, mai ales pe cele făcute la cerere de unicul partid de guvernământ. Mă grăbesc, însă, să menţionez că unele erori, despre care am amin‑ tit, nicidecum nu diminuează valoarea ştiinţifică a studiilor, căci oricum unii autori au ocolit cu iscusinţă dogmele regimului co‑ munist, strecurând ideea adevărată a mesajului, printre aceştia aliniindu‑se şi savantul, despre care scriem aceste rânduri. Încununarea unei etape în activitatea ştiinţifică a consti‑ tuit‑o anul 1999, an în care Dumitru C. Grama, avându‑l ca îndrumător pe dl dr. profesor Nicolae Popa, iar în calitate de recenzenţi pe domnii Emil Cernea, Emil Molcuţ, Cristian Io‑ nescu, susţine teza de dr. în drept la prestigioasa Universitate din Bucureşti. Reuşita teză de doctorat a fost observată, aşa încât editura Actami din Bucureşti o editează în anul 2000. Activitatea ştiinţifică a dlui profesor Grama a fost marcată şi de participarea la numeroase conferinţe ştiinţifice naţiona‑ le şi internaţionale, printre care cea de la Kiev (1974), Taşkent (1975), urmate de cele de la Kazan, Novosibirsk, Lvov, Lenin‑ grad, Iaşi, Bucureşti (în mai multe rânduri), Chişinău, Bălţi, Te‑ cuci, Cahul ş. a. Pentru a instrui cadre de jurişti, dr. D. C. Grama îmbracă şi haina de profesor la catedră, aşa încât îl găsim în calitate de con‑ ferenţiar universitar la diferite instituţii de învăţământ superior

din R. Moldova: Universitatea Liberă Internaţională din Moldo‑ va, Academia Internaţională de Drept Economic, Universitatea Real‑Umanistică din Cahul etc. Activitatea pe tărâmul pedagogic i‑a adus, în anul 2001, titlul ştiinţific de conferenţiar universitar. Este membru al Seminarului ştiinţific de profil la speci‑ alitatea 12.00.01 Teoria statului şi dreptului, istoria doctrinelor politice şi de drept, a fost membru sau referent la susţinerea te‑ zelor la circa 50 de doctori în drept, doi dintre care au susţinut teza de doctor habilitat în drept, actualmente fiind conducătorul ştiinţific a şapte doctoranzi şi competitori. A fost sau mai este membru al colegiului de redacţie al mai multor reviste: Revista de Filosofie şi Drept, Zakon i Jizni, Destin Românesc, Revista de Studii şi Cercetări Juridice. O dată cu fondarea, în anul 2006, a Institutului de Istorie, Stat şi Drept, dl D. Grama se implică plenar în activitatea acestei instituţii, participă la şedinţe, conferinţe, lucrări colective. Acest portret nu ar fi deplin, dacă nu am fi pomenit des‑ pre un alt membru al familiei Grama — poeta Steliana Grama (4.06.1974 — 11.10.2006), prezenţă notorie în poezia româneas‑ că contemporană şi nu numai, pe care, cu regret, Dumnezeu, aidoma Iuliei Hasdeu, a chemat‑o la El, în lumea celor drepţi, prea devreme. În anul în care rotunjeşte 65 de ani şi marchează apariţia acestei biobibliografii, mă simt onorat să pun aceste rânduri pe hârtie şi pentru faptul că l‑am avut pe dl Dumitru C. Grama în calitate de referent oficial la susţinerea tezei mele de doctor. Or, avizul dat de dumnealui este cea mai bună recomandare ori‑ cui, deschizând drum larg în ştiinţă celui căruia i‑a fost dat. Să ne trăiţi, dle Profesor Dumitru C. Grama, multă sănătate, noi realizări în activitatea ştiinţifică, acum şi mulţi ani înainte. Dr. Mihai TAŞCĂ, cercetător ştiinţific superior, AŞM, septembrie 2007

138

Dumitru C. Grama

O familie de intelectuali basarabeni

139

Copleşit şi mişcat de meditaţii şi de numeroase discuţii con‑ troversate în rândurile comunităţii ştiinţifice, am atestat în rându‑ rile ei un zbuciumat, dar şi un valoros destin. El semnifică par‑ curgerea unei etape importante din viaţa şi activitatea ştiinţifică a ilustrului savant Dumitru C. Grama, obiectivează acumulările şti‑ inţifice, notorii, dobândite pe parcursul itinerarului, încununează o perioadă rodnică, binecuvântează un nou început, început care se cuvine a fi semnalat, fiindcă posesorul acestui destin merită, pe deplin, omagiul tuturor celora care ştiu să preţuiască o mare valoa‑ re şi un mare înaintaş al culturii şi ştiinţei naţionale şi nu numai. Om de o vastă cultură, nu doar juridică, ci şi socio‑politică şi filosofică, cercetătorul Dumitru C. Grama slujeşte cu devota‑ ment ontologic şi cu probitate ireproşabilă Academia de Ştiinţe a Moldovei timp de 35 de ani în calitate de laborant superior, cercetător ştiinţific inferior, cercetător ştiinţific coordonator, fi‑ ind un veritabil conducător de noi mlădiţe în domeniul cercetării pentru masteranzi şi pentru doctoranzi. Opera ştiinţifică a profesorului D. C. Grama este deose‑ bit de vastă sub aspectul tematicii: relaţiile contractuale în con‑ strucţiile capitale din complexele agro‑industriale; propagarea cunoştinţelor juridice în mediul populaţiei; problemele statutu‑ lui constituţional al persoanei; teoria şi practica efectuării alege‑ rilor în organele reprezentative de stat; formarea şi dezvoltarea concepţiilor social-politice şi juridice ale unor gânditori ai Ţării Moldovei; evoluţia statutului juridic al Principatului Moldova în epoca medievală; statutul juridic al Basarabiei în anii 1812— 1917; probleme de sociolingvistică; aspectele teoriei şi practicii constituirii formaţiunilor autonome în URSS; problemele evo‑ luţiei suveranităţii de stat şi ale relaţiilor interetnice în Republica Moldova; aspectele constituirii şi evoluţiei doctrinei statului de drept în Moldova etc., etc.

A publicat monografii şi cursuri consacrate problemelor fundamentale ale istoriei statului şi dreptului, ale dreptului con‑ stituţional (unele dintre ele meritând a fi premiate de forurile ştiinţifice pentru valoarea lor intrinsecă) şi peste 140 de studii şi articole, apărute în ţară şi peste hotare, în volume colective sau în reviste de specialitate de mare rezonanţă. Acestea sunt lucrări de referinţă, de care nu poate face abstracţie nici un om de ştiin‑ ţă autentic, care doreşte să scrie o lucrare temeinică în domeniul dreptului public: Statutul constituţional al persoanei (coautor E. G. Martâncik, Ch.,1981), Obŝestvenno-političeskie i pravov‑ ye vozzreniâ Andronachiâ Donici (Ch., 1983), Politiko‑pravovye vozzreniâ Constantina Negruzzi (Ch., 1986), Tendinţele evoluţiei doctrinelor juridice în Moldova (1774—1859) (Bucureşti, 2000), Aspecte ale evoluţiei statului şi dreptului în Roma Antică (Ch., 2005), Stranicy istorii gosudarstva i prava Moldovy (coautor Cla‑ udia Slutu‑Grama, Ch., 2005). Lucrările dlui dr. D. C. Grama au adus o contribuţie esen‑ ţială nu numai în domeniul ştiinţific, dar şi în domeniul soci‑ al, influenţând benefic atingerea adevărului ştiinţific în materia sensibilă de istorie a statalităţii Ţării Moldovei şi a spaţiului ro‑ mânesc în genere, remarcându‑se prin corectitudine, sinceritate, punctualitate şi rigoare ştiinţifică, autorul având o capacitate de a se adapta uimitor de uşor la nou, dispunând de o mare putere de muncă şi dând dovadă de patriotism, pe care nimeni, nicio‑ dată nu i l‑a pus la îndoială. Fireşte, că are coloana vertebrală călită din copilărie şi din adolescenţă, părinţii şi rudele orientându‑l că oricând trebuie să fie la înălţimea imperativului timpului şi să‑şi servească neamul întotdeauna onest şi cu dăruire deplină. Cu trecerea anilor s‑a convins de acest adevăr, căci anume acestea sunt atributele omu‑ lui inteligent, a unui intelectual, fie şi din generaţia întâia… Activitatea marelui savant Dumitru C. Grama fundamen‑ tează una dintre dimensiunile concepţiei moderne privitoare la progresul social, care nu se poate concepe, expulzând elementul

140

Dumitru C. Grama

Profesorul Dumitru C. Grama

O familie de intelectuali basarabeni

141

dreptului în special sunt elocvente pentru a permite recunoaşte‑ rea locului său în cultura juridică postbelică, echivalent, în con‑ cepţia noastră, cu cel pe care l‑a avut P. Negulescu în perioada interbelică. De aceea suntem convinşi că, privind în suişul Timpului, nu se va putea scrie o lucrare temeinică, de rezonanţă în domeniul dreptului public, fără a se face referire la lucrările ştiinţifice şi la personalitatea savantului şi profesorului Dumitru C. Grama. Anatol BANTUŞ, şef al Sectorului Drept Public al Institutului de Istorie, Stat şi Drept al AŞM

educaţional, formarea celor care preiau şi dezvoltă destinele co‑ munităţii şi uneori chiar destinele istoriei. În calitate de profesor la Facultăţile de Drept ale Univer‑ sităţii Real‑Umanistice din Cahul (1998—2004), Academiei Internaţionale de Drept Economic din Chişinău (1998—2003), Universităţii de Studii Moderne Aplicative FORM din Chişinău (2003—2005) a ţinut prelegeri la Istoria universală a statului şi dreptului, iar din 2005 până în prezent ţine cursuri la Istoria statului şi dreptului Republicii Moldova la Universitatea Liberă Internaţională din Moldova cu sediul la Chişinău, fascinându‑i pe studenţi prin erudiţia şi prin modul său inconfundabil de ex‑ punere a materiei, motivat şi ştiinţific argumentat. Profesorul şi savantul Dumitru C. Grama a participat cu comunicări la numeroase conferinţe, colocvii sau simpozioane cu profil juridic, istoric, cultural, organizate în ţară şi peste ho‑ tarele ei, fiind o personalitate cunoscută şi apreciată şi pe plan internaţional. Fiind membru al Consiliilor Ştiinţifice ale mai multor instituţii, secretar ştiinţific al Consiliului Ştiinţific Specializat DH.12.00.64 de pe lângă Institutul de Filosofie, Sociologie şi Drept al AŞM pentru susţinerea tezelor de doctor şi doctor ha‑ bilitat în drept şi în calitate de membru al Comisiei de Experţi a Consiliului Naţional pentru Acreditare şi Atestare a Republicii Moldova, a demonstrat şi demonstrează profesionalism şi capa‑ cităţi organizatorice notabile, obiectivitate şi imparţialitate, înal‑ te calităţi de om al dialogului, om dintr‑o bucată sau cum se mai zice pe la noi — om de o rară omenie, cumsecădenie şi sănătate sufletească. Dânsul reuşeşte să creeze între colegi o atmosferă permanentă de inspiraţie şi de creativitate, iar profesionalismul său recunoscut şi puterea de reconsiderare a unor concepţii şi mentalităţi aduse la adevăratele sale dimensiuni, favorizează un climat benefic al cercetărilor riguroase şi oneste. Meritele incontestabile ale profesorului Dumitru C. Grama în dezvoltarea ştiinţei dreptului în general şi a istoriei statului şi

Pe Dumitru Constantin Grama îl cunosc din anul 1969, de pe timpurile când amândoi studiam la Facultatea de Drept a Universităţii de Stat din Moldova. Încă din anii de studenţie a manifestat un interes aparte pentru munca de cercetare, pregătind diverse comunicări şi ra‑ poarte la conferinţele ştiinţifice studenţeşti, care pe atunci erau organizate de Asociaţia Ştiinţifică Studenţească (AŞS). Comu‑ nicările şi rapoartele prezentate de viitorul savant, mai ales la disciplinele Istoria statului şi dreptului, Teoria statului şi dreptu‑ lui, Dreptul statal (în prezent — Dreptul constituţional), au fost calificate de multe ori ca fiind cele mai bine fundamentate şi ar‑ gumentate ştiinţific, îndeosebi cele care au abordat următoarele teme: statutul juridic al Basarabiei în conformitate cu Regula‑ mentul din 1818; aspecte ale constituirii statului federativ URSS; constituirea şi evoluţia statelor federative socialiste. Rapoartele ştiinţifice menţionate i‑au servit în calitate de suport pentru teza de licenţă Formele organizării naţional‑statale a ţărilor europene socialiste.

142

Dumitru C. Grama

O familie de intelectuali basarabeni

Savant ce‑şi serveşte onest neamul

143

Deja de pe băncile Universităţii a dat dovadă de curaj, ex‑ primându‑şi viziunile proprii referitor la unele aspecte ale ştiin‑ ţei dreptului. Consider că acest curaj şi „vâna“ de cercetător de atunci i se trag şi l‑au călăuzit mai apoi în activitatea sa ştiinţi‑ fică, pe care şi‑a ales‑o, dintr‑o mare dragoste pentru cercetare, pe toată viaţa. După anii de studenţie face primii paşi serioşi în ştiinţă, dar o porneşte, cum era pe timpuri, de la laborant, apoi cerce‑ tător ştiinţific al Sectorului Stat şi Drept al Secţiei de Filosofie, Sociologie şi Drept, devenită apoi Institut de Filosofie, Sociolo‑ gie şi Drept al AŞM. Pe parcursul anilor savantul Dumitru C. Grama publică zeci de articole, studii şi lucrări ştiinţifice de profil, care sunt considerate de comunitatea ştiinţifică ca lucrări fundamentale, dintre care voi aminti câteva: Statutul constituţional al persoanei: drepturi, libertăţi, îndatoriri, mod de viaţă (coautor — E. Mar‑ tâncik); Tendinţele evoluţiei doctrinelor juridice în Moldova (1774—1859); Aspecte ale evoluţiei statului şi dreptului în Roma Antică ş. a. În majoritatea lucrărilor colegul meu savant a elucidat as‑ pecte noi ale subiectelor investigate, le‑a tratat obiectiv, de pe poziţiile adevărului istoric. Nu s‑a sfiit să polemizeze cu cerce‑ tătorii premergători în problema statutului juridic al Ţării Mol‑ dovei în sec. XVI‑XVIII, combătând viziunile acelora care afir‑ mau că Principatul ar fi fost, vezi bine, în acea perioadă, parte integrantă a Imperiului Otoman. Deja în cartea Concepţiile po‑ litico‑juridice ale lui Constantin Negruzzi autorul a demonstrat că Moldova a fost doar dependentă de sultanii turci, existând şi dezvoltându‑se realmente în calitate de Stat distinct, cu monarh propriu, cu organe de stat, administrative, judecătoreşti proprii, cu legi, limbă şi alte însemne politico‑statale, care, evident, se deosebeau de cele ale Imperiului Otoman. Cercetătorul a susţinut, „prin pana sa“ şi „în grai viu“ ten‑ dinţele noi ce s‑au derulat mai apoi în Republica Moldova, in‑

clusiv lupta pentru decretarea limbii române în calitate de limbă de stat, pentru aprofundarea suveranităţii şi obţinerii indepen‑ denţei politice de către republica noastră. În studiile şi articolele publicate în anii 1990—2007 a scos în evidenţă pericolul ce‑l prezenta pentru suveranitatea şi integritatea teritorială a Repu‑ blicii Moldova realizarea proiectelor de federalizare a ţării noas‑ tre. Concomitent cu cercetările ştiinţifice, savantul s‑a mani‑ festat, prin elocinţa discursului academic, ca un bun şi talentat profesor, activitatea didactică desfăşurând‑o în diverse instituţii superioare de învăţământ. Pregăteşte o pleiadă de lucrători ştiin‑ ţifici calificaţi (masteranzi, doctoranzi, competitori). După 30 de ani de activitate, eu — pe tărâmul practic, la Procuratură, la Centrul pentru Drepturile Omului din Moldo‑ va, iar Dumitru — la Academia de Ştiinţe a Moldovei, drumu‑ rile noastre s‑au întâlnit din nou. Eu am devenit competitor al Institutului de Filosofie, Sociologie şi Drept al AŞM, am luat doctoratul şi lucrez în calitate de cercetător ştiinţific superior al Secţiei Stat şi Drept. Fiind colegi de lucru, am colaborat la diferite proiecte ştiinţifice instituţionale (bunăoară la Edificarea Statului de Drept etc.). Pe parcurs, lucrând cot la cot, am cunoscut mai profund activitatea acestui ilustru cercetător ştiinţific, activitate care este de folos societăţii noastre, o activitate nobilă, dar care, consider, nu este preţuită la justa valoare. Să sperăm că valoarea lucrări‑ lor sale va fi apreciată după merit, căci autorul şi‑a zidit forţele creatoare şi sufletul în cercetare, în studenţi şi în viitorii oameni de ştiinţă. Dumitru C. Grama trăieşte cu frumosul şi cu Poezia zi de zi, căci membrii familiei sale îi sunt Poeţi din naştere. Eu, de asemenea, am harul cuvântului poetic şi‑i închin multstimatu‑ lui meu prieten o poezie din inimă, cu urări de prosperitate şi succese. Alexei POTÂNGĂ, dr. în drept

144

Dumitru C. Grama

O familie de intelectuali basarabeni

145

Deplasare

Poezii dedicate părinţilor

Părinţilor: Claudia şi Dumitru

Baladă pentru Tatăl suferind

Şi dacă mâine nu mă scol Din patul meu. Din rugi deşarte Te rog să nu mă dai de gol Că mai există o nemoarte.

Tăticului meu Dumitru C. Grama Muzica — Mircea Oţel Interpret — Anatol Mârzencu Râdeam când pronunţam cuvântul „Moarte“ — El n‑avea sens, era o vorbă goală, Dar azi tresar în miezul ăst de noapte, Tot regretând amarnica‑mi greşeală. Fragilă este orice sănătate, Iar Moartea niciodată nu ia mită Şi Tata zace doborât la pat de O banală criză de apendicită.

Să spui la toţi că mai exist Şi c‑am plecat în deplasare Să iau un interviu ciudat Din lumea cea nemuritoare.

Refren: Aştept telefonul, aştept telefonul, Vreau să‑mi comunice Tata, Că Moartea a fost declarată Persoană non grata! Să iasă bolnavii, să iasă bolnavii Din spitale şi suferinţi Şi să se întoarcă acasă Sobri ca nişte Sfinţi!

Şi când voi reveni, Cuvânt, Din lumea cea nemuritoare — Eu voi renaşte din pământ, Fiind mereu în deplasare. Steliana Grama

Dar la hotarul veşniciei Din cauza umilei frici Ideea mi‑a zburat acolo, Iar corpul mi‑a rămas aici.

Părinţilor mei Eu sunt ţăran. Părinţii mei, fireşte, Când au venit aici, la învăţat, Nu bănuiau că nu s‑or reîntoarce La vatra părintească şi la sat.

Mă rog în faţa Cerului să‑i deie Răbdarea şi curajul necesar, Când bisturiul lunecă, scânteie, În piele, înscriind un nou calvar. Tu, Moarteo, ştii că Tata‑i încă tânăr, Îndură‑te şi lasă‑mi‑l în pace! Sunaţi‑mi că sfârşitul se amână… Dar telefonul tace…, încă tace…

Ei s‑au luat şi m‑au avut pe mine. Cotidianul le cerea tribut. Dar veşnicia lor le aparţine, Precum şi soarta le‑a aparţinut!

Steliana GRAMA, iunie 1995

146

O familie de intelectuali basarabeni

Dumitru C. Grama

147

Şi am rămas aici, dar cine ştie? — Mă pomenesc ades îngenuncheat Şi mângâind, duios, o păpădie Cu puful ei uşor şi regretat. Steliana GRAMA

Pentru dl Dumitru Grama Pentru dl Dumitru Grama Îmi ascut peniţa‑armă. Cu regret exprim părerea Despre marea lui durere. El ştiinţei s‑a sacrificat, Multe domenii a studiat, Succese mari a căpătat, Binemeritat i‑apreciat. Însă el e om onest Şi de firea sa modest — Nu a făcut carieră, N‑a agonisit avere, Nici „năgrade“ n‑a primit, Mereu fiind ocolit. Pentru viziune dreaptă Şi expunere deşteaptă, Este de lume stimat — Merit bun de însemnat. Şi la bine şi la rău Şi‑a propus el sfatul său; Lumii este de folos Şi asta‑i cel mai preţios. Pentru faptele lui bune, Îi dorim ca să adune Mulţi ani plini de sănătate, Să aibă succes în toate. Domnului să ne rugăm Mereu cu noi să‑l avem, Că‑i om bun, de omenie, Pază îngerii să‑i fie. Alexei POTÂNGĂ 148

O familie de intelectuali basarabeni

Publicaţii ştiinţifice şi didactice

Ediţii aparte 1981 1. Statutul constituţional al persoanei: Drepturi, libertăţi, în‑ datoriri, mod de viaţă / Dumitru Grama, Eugen Martân‑ cik. — Ch. : Cartea Moldovenească, 1981. — 158 p. 2. Rec. : Lungu, G. Modul sovietic de viaţă / G. Lungu // Viaţa satului. — 1981. — 10 noiemb. 1982 3. Vybory v sovety narodnyh deptatov i narodnye sudy — toržestvo demokratii razvitogo socializma / Eu‑ gen Martâncik, Dumitru Grama. — Ch. : O‑vo „Znanie“, 1982. — 23 p. — În lb. ru. 1983 4. Obŝestvenno‑političeskie i pravovye vozzreniâ Androna‑ chiâ Donici : [monogr.] / Dumitru Grama ; otv. red. : A. Babii ; Akad. Nauk MSSR, Otd. Filosofii, Sociologii i Pra‑ va. — Ch. : Ştiinţa, 1983. — 83 p. — În lb. ru. 5. Rec. : Galben, Andrei. Un studiu de actualitate / Andrei Gal‑ ben // Comunistul Moldovei. — 1987. — Nr 10. — P. 92–94 ; Idem în lb. ru. 6. Rec. : Nastasiu, V. Dacă ai vreo judecată… / V. Nastasiu // Învăţ. publ. — 1984. — 29 febr. — (Vitraliu editorial). 7. Rec. : Spătaru, Gheorghe. Filă din istoria gândirii juridice moldoveneşti / Gheorghe Spătaru // Lit. şi arta. — 1984. — 1 mart. — P. 8.

Dumitru C. Grama

149

1984 8. Dezvoltarea dreptului în Moldova în anii puterii sovietice / Eugen Martâncik, Dumitru Grama. — Ch. : Soc. „Ştiinţa“, 1984. — 29 p. 1986 9. Politiko‑pravovye vozzreniâ Constantina Negruzzi : [mo‑ nogr.] / Dumitru Grama ; otv. red. : A. Babii ; Akad. Nauk MSSR, Otd. Filosofii, Sociologii i Prava. — Ch. : Ştiinţa, 1986. — 142 p. — În lb. ru. 10. Rec. : Cocârlă, Pavel. „Iar Negruzzi şterge colbul de pe croni‑ ce bătrâne…“ / Pavel Cocârlă // Viaţa satului. — 1987. — 7 mai. — P. 4. 11. Rec. : Martâncik, E. G. [Recenzie] / E. G. Martâncik, P. S. Ni‑ kitiuk // Izv. Akademii Nauk MSSR. — 1988. — Nr 3. — P. 80–82. — În lb. ru. 1988 12. Process nad učastnikami Tatarbunarskogo vosstaniâ : [mo‑ nogr.] / Dumitru Grama, Eugen Martâncik ; red. : V. Tatui‑ co. — Ch. : Cartea Moldovenească, 1988. — 165 p. : il. — În lb. ru. 2000 13. Tendinţele evoluţiei doctrinelor juridice în Moldova (1774—1859) / Dumitru C. Grama. — Bucureşti : Ed. ACTAMI, 2000. — 272 p. 14. Rec. : Taşcă, Mihai. [Recenzie] / Mihai Taşcă // Rev. de drept privat. — 2001. — Nr 2. — P. 146‑147. 15. Juc, V. [Recenzie] / V. Juc, I. Mămăligă // Rev. de Filosofie şi Drept. — 2001. — Nr 3. — P. 103‑104. 2003 16. Probleme ale edificării statului de drept în Republica Mol‑ dova / Gheorghe Costachi, Dumitru C. Grama, Anatol Bantuş. — Ch., 2003. — 540 p.

150

O familie de intelectuali basarabeni

2005 17. Aspecte ale evoluţiei statului şi dreptului în Roma Antică : (Prelegeri de istorie universală a statului şi dreptului) / Dumi‑ tru C. Grama ; red. : Claudia Slutu‑Grama ; Inst. de Filosofie, Sociologie şi Drept al Acad. de Şt. a Moldovei, Univ. de Studii Moderne Aplicative FORM. — Ch. : Pontos, 2005. — 90 p. 18. Stranicy istorii gosudarstva i prava Moldovy : sb. statej / Dumitru C. Grama, Claudia Slutu‑Grama ; red. : Steliana Grama ; In‑t Filosofii, Sociologii i Prava Akad. Nauk Mol‑ dovy, Meždunar. Nezavisimyj Un‑t Moldovy. — Ch. : Pon‑ tos, 2005. — 180 p. — În lb. ru. Conţ. : Vvedenie ; Ûridičeskaâ kniga (zakonodatel’nye akty) v Moldove ; Vozzreniâ myslitelej èpohi Srednevekoviâ na gosudarst‑ vo i pravo Moldovy ; Nekotorye voprosy sudoustrojstva i sudopro‑ izvodstva Moldovy načala XVIII v. (po rabotam D. Cantemira) ; „Nakaz“ Ekateriny II i politiko‑pravovaâ mysl’ Moldovy v konce XVIII — načale XIX v. ; Sobornaâ gramota 1785 goda: sostavlenie, izdanie i perevody ; Iz istorii prava Moldovy (O „Kratkom sobra‑ nii zakonov…“ Andronachiâ Donici) ; Petru Manega — kodifi‑ kator moldavskogo prava ; Anneksiâ Bessarabii v 1940 g. — sled‑ stvie rasčleneniâ Gosudarstva Moldova v 1812 g. ; Skol’ko nacij proživaût v Moldove? ; Iz istorii èvolûcii ponâtiâ „nacional’noe men’šinstvo“ ; Pravo na samoopredelenie ; Etnos — osnovnoj gosudarstvoobrazuûŝij èlement stran mira ; Iz istorii pravovogo statusa Transnistrii ; Problemy realizacii gosudarstvennogo suvere‑ niteta Moldovy v ee vostočnom regione ; Federalizaciâ — šag k čet‑ vertomy rasčleneniû Moldovy ; Nekotorye zakonomernosti obra‑ zovaniâ federativnyh gosudarstv ; Gosudarstvennyj suverenitet — osnova optimal’nogo razvitiâ èkonomiki Respubliki Moldova.

19. Rec. : Smochină, Andrei. File din istoria statului şi dreptului Moldovei / Andrei Smochină // Rev. de studii şi cercet. juridi‑ ce. — 2007. — Nr 1/2. — P. 117–119. 20. Tematica seminarelor la istoria statului şi dreptului Repu‑ blicii Moldova şi extrase din actele legislative vechi / Du‑ mitru C. Grama ; red. : Claudia Slutu‑Grama ; Inst. de Filo‑ sofie, Sociologie şi Drept al Acad. de Şt. a Moldovei, Univ. Liberă Int. din Moldova. — Ch. : Pontos, 2005. — 64 p. Dumitru C. Grama

151

1977 29. Corelaţia: studii şi viaţă : [în cadrul cercurilor „Bazele cu‑ noştinţelor juridice“ din raionul Soroca] / Dumitru Grama // Tinerimea Moldovei. — 1977. — 1 iun.

30. Democratismul sistemului electoral sovietic / Dumitru Grama // Viaţa satului. — 1977. — 7 mai. 31. Garantirovano sistemoj : [vybory v mestnye sovety] / Iurie Todâka, Dumitru Grama // Molodež’ Moldavii. — 1977. — 31 maâ. — În lb. ru. 32. Maselor — cunoştinţe juridice / Dumitru Grama // Tineri‑ mea Moldovei. — 1977. — 6 iul. 33. O formă activă în educarea juridică a tineretului : [din republică] / Dumitru Grama // Tinerimea Moldovei. — 1977. — 28 sept. 34. Pravo kak nauka : [ûrid. obrazovanie trudâŝihsâ] / Dumi‑ tru Grama // Molodež’ Moldavii. — 1977. — 25 oct. — În lb. ru. 35. Promoţie de propagandişti [ai dreptului] / Dumitru Grama // Moldova soc. — 1977. — 20 apr. 36. Triumful democraţiei socialiste / Dumitru Grama // Co‑ munistul Moldovei. — 1977. — Nr 7. — P. 37‑40 ; Idem în lb. ru. 1978 37. Dogovornye otnošeniâ po kapital’nomu stroitel’stvu v agropromyšlennyh ob’’edineniâh / Dumitru Grama // Pravovoe regulirovanie deâtel’nosti agropromyšlennyh ob’’edinenij. — Ch., 1978. — P. 99–124. — (Vinodel’českaâ i plodoovoŝnaâ otrasli piŝevoj promyšlennosti MSSR). — În lb. ru. 38. Moldova sovietică pe o nouă treaptă a dezvoltării constitu‑ ţionale / Dumitru Grama, Claudia Slutu // Tinerimea Mol‑ dovei. — 1978. — 12 apr. 39. Pravovoe vospitanie molodeži / Eugen Martâncik, Dumitru Grama // Problemy kommunističeskogo vospitaniâ. — Ch., 1978. — P. 164–183. — În lb. ru. 40. Prioritatea democraţiei socialiste : [în proiectul noii Con‑ stituţii a RSSM] / Dumitru Grama, Claudia Slutu // Viaţa satului. — 1978. — 13 apr.

152

Dumitru C. Grama

Studii publicate în culegeri şi seriale 1973 21. Cunoştinţe plus măiestrie : [la „masa rotundă“ a Tine‑ rimii Moldovei] / Dumitru Grama // Tinerimea Moldo‑ vei. — 1973. — 21 mart. 1975 22. Iscusinţa de a înflăcăra : [masele] / Dumitru Grama // Ti‑ nerimea Moldovei. — 1975. — 2 febr. 23. Nekotorye voprosy sudoustrojstva i sudoproizvodstva Mol‑ dovy načala XVIII v. : (po rabotam D. Cantemira) / Dumi‑ tru Grama // Izv. AN MSSR. Ser. obŝestv. nauk. — 1975. — Nr 3. — P. 93–95. — În lb. ru. 24. Participarea tineretului la formarea sovietelor : [de depu‑ taţi] / Dumitru Grama // Tinerimea Moldovei. — 1975. — 28 mai. 1976 25. Formă eficientă : [educaţia juridică a tineretului] / Dumi‑ tru Grama, Victor Goraş // Tribuna. — 1976. — Nr 24. — P. 21–22 ; Idem în lb. ru. 26. Nume păstrat de ani : [comemorarea acad. Lev Berg, origi‑ nar din or. Tighina] / Dumitru Grama // Tinerimea Moldo‑ vei. — 1976. — 9 apr. — (Calendar). 27. Sub semnul înaltei conştiinţe : [păşeşte tineretul din ra‑ ionul Kotovski] / Dumitru Grama // Tinerimea Moldo‑ vei. — 1976. — 26 mai. 28. Tineretului — cunoştinţe de drept / Dumitru Grama // Ti‑ nerimea Moldovei. — 1976. — 12 mai.

O familie de intelectuali basarabeni

153

41. Rod al dăruirii : [Nicolae Ţurcan din satul Chetrosu, raio‑ nul Drochia şi educaţia juridică a tineretului] / Dumitru Grama // Tinerimea Moldovei. — 1978. — 2 aug. 42. Strălucită întruchipare a umanismului real şi a optimismu‑ lui social : (La aniversarea a 30‑a a Declaraţiei Universale a Drepturilor Omului) / Dumitru Grama, Eugen Martâncik // Comunistul Moldovei. — 1978. — Nr 12. — P. 20–25.

rie. Societate a adevăratei libertăţi. — Ch. : Cartea Moldove‑ nească, 1979. 51. Ûristom možeš’ ty ne byt’… / Dumitru Grama // Molodež’ Moldavii. — 1979. — 13 marta. — În lb. ru. 1980 52. Dreptul la vot / Dumitru Grama // Învăţ. publ. — 1980. — 5 ian. 53. Dreptul la vot universal / Dumitru Grama // Viaţa satu‑ lui. — 1980. — 22 ian. 54. O formă eficientă de educaţie juridică a tineretului / Dumi‑ tru Grama // Tribuna. — 1980. — Nr 10. — P. 15–19 ; Idem în lb. ru. 55. Prestigiul numelui de deputat / Dumitru Grama // Învăţ. publ. — 1980. — 1 mart.

1979 43. Competenţă şi perspicacitate : [educaţia juridică a oame‑ nilor muncii] / Dumitru Grama // Tinerimea Moldovei. — 1979. — 16 mai. 44. Două lumi — două copilării : [20 de ani de la adoptarea de către ONU a Declaraţiei drepturilor copilului] / Dumitru Grama, Claudia Slutu // Viaţa satului. — 1979. — 4 dec. 45. Două lumi — două sisteme electorale : [în procesul formă‑ rii organelor de stat] / Dumitru Grama // Viaţa satului. — 1979. — 6 ian. 46. Èffektivnost’ pravovogo vospitaniâ trudâŝihsâ sela / Eugen Martâncik, Dumitru Grama // Integracionnye processy, soveršenstvovanie obŝestvenyh otnošenij na sele. — Ch., 1979. — P. 90–107. — În lb. ru. 47. Lecţiile propagandistului Nicolae Ţurcan : [educaţia ju‑ ridică a tineretului] / Dumitru Grama // Tribuna. — 1979. — Nr 7. — P. 23–26 ; Idem în lb. ru. 48. Relaţiile contractuale în construcţiile capitale din cadrul asociaţiilor agroindustriale / Dumitru Grama // Reglemen‑ tarea juridică a activităţii asociaţiilor agroindustriale. — Ch., 1979. — P. 99–124. 49. Rod al Marelui Octombrie : [dreptul la învăţătură — drept legiferat de Constituţie] / Dumitru Grama // Tinerimea Moldovei. — 1979. — 7 oct. 50. Studiu necesar fiecăruia / Dumitru Grama // Tinerimea Moldovei. — 1979. — 20 iun. — Rec. la cartea : Todâka, Iu‑

1983 58. Învăţămintele „Învăţăturii“ : [Ecaterinei a II‑a] / Claudia Slutu, Dumitru Grama // Moldova. — 1983. — Nr 10. — P. 28. 59. Pravovoe vospitanie trudâŝihsâ v usloviâh agropromyšlen‑ noj integracii i mežhozâjstvennoj kooperacii / Eugen Mar‑ tâncik, Dumitru Grama // Pravovye voprosy funkcioni‑ rovaniâ agropromyšlennyh ob’’edinenij. — Ch., 1983. — P. 131–165. — Bibliogr. : P. 177–178. — În lb. ru.

154

Dumitru C. Grama

O familie de intelectuali basarabeni

1981 56. Confirmând idealurile umane : [33 de ani de la adoptarea Declaraţiei Universale a Drepturilor Omului] / Dumitru Grama // Viaţa satului. — 1981. — 10 dec. 1982 57. Domeniu important : [în viaţa statului — alegerile în organe‑ le locale] / Dumitru Grama // Viaţa satului. — 1982. — 6 apr.

155

1985 66. Din istoria dreptului Moldovei : (despre „Adunarea cu‑ prinzătoare în scurt din cărţile împărăteştilor pravile…“ a lui Andronache Donici) / Dumitru Grama // Probleme ale isto‑ riei, teoriei şi organizării ştiinţei. — Ch., 1985. — P. 6–23. 67. Egalitatea în drepturi: mit şi realitate / Dumitru Grama // Viaţa satului. — 1985. — 24 ian. 68. Iz istorii prava Moldavii : (O „Kratkom sobranii zakonov“ Andronachiâ Donici) / Dumitru Grama // Problemy isto‑ rii, teorii i organizacii nauki. — Ch., 1985. — P. 6–23. — În lb. ru. 69. O ruşinoasă farsă judiciară / E. Martâncik, Dumitru Gra‑ ma // Tribuna. — 1985. — Nr 14. — P. 18–20. 70. Pravovoe vospitanie v trudovom kollektive / Eugen Mar‑ tâncik, Dumitru Grama, Galina Kosenkova // Kommu‑ nističeskoe vospitanie trudâŝihsâ: opyt i problemy. — Ch., 1985. — P. 67–81. — În lb. ru.

71. Proniknovenie russkih ûridičeskih knig v Moldavii i ih rasprostranenie / Dumitru Grama // Kniga v Rossii do se‑ rediny XIX veka : 3‑â Vsesoûz. nauč. konf., Leningrad 2‑4 okt. 1985 g. : tez. dokl. / Akad. Nauk SSSR, Nauč. Sovet po kompleksnoj probleme „Istoriâ mirovoj kul’tury“. — Le‑ ningrad, 1985. — P. 97–98. — În lb. ru. 1986 72. Întruchiparea unui vis de milenii: (10 decembrie — Ziua Internaţională a Drepturilor Omului) / Dumitru Grama // Viaţa satului. — 1986. — 9 dec. 73. „Nakaz“ Ekateriny II i politiko‑pravovaâ mysl’ Moldo‑ vy v konce XVIII — načale XIX veka / Dumitru Grama // Izv. AN MSSR. Ser. obŝestv. nauk. — 1986. — Nr 1. — P. 35‑42. — În lb. ru. 1987 74. Carizm i rasprostranenie peredovoj obŝestvennopolitičeskoj literatury v Moldavii v pervoj polovine XIX veka / Dumitru Grama // Aktual’nye problemy biblioteko‑ vedeniâ, bibliografii i istorii knigi v Moldavii v svete reše‑ nij XXVII s’’ezda KPSS i XVI s’’ezda Kompartii Moldavii: (tez. vystuplenij na resp. naučno‑prakt. konf. 28 marta 1987 g.). — Ch., 1987. — P. 189–193. — În lb. ru. 75. Dreptul la locuinţă: în socialism şi capitalism / Dumitru Grama // Viaţa satului. — 1987. — 10 dec. 76. Exemplu al democraţiei populare: [40 de ani de la primele alegeri în Sovietul Suprem al RSS Moldoveneşti] / Dumitru Grama // Viaţa satului. — 1987. — 14 febr. 77. O nouă etapă în dezvoltarea sistemului electoral sovietic : [dreptul de vot universal, egal, direct şi secret] / Dumitru Grama // Viaţa satului. — 1987. — 7 mai. 78. Participarea tineretului la formarea sovietelor / Dumitru Grama // Tinerimea Moldovei. — 1987. — 17 mai. 79. Pravilistul Andronache Donici / Dumitru Grama // Ori‑ zontul. — 1987. — Nr 12. — P. 90–93.

156

Dumitru C. Grama

1984 60. Activitate multilaterală : [aspecte ale propagandei cunoş‑ tinţelor juridice] / Dumitru Grama // Tinerimea Moldo‑ vei. — 1984. — 6 iul. 61. Dreptul la vot, dreptul afirmării / Dumitru Grama // Tine‑ rimea Moldovei. — 1984. — 22 ian. 62. Radiŝev i kul’tura Moldavii / Dumitru Grama // Russkij âzyk v moldavskoj škole. — 1984. — Nr 2. — P. 63. — În lb. ru. 63. Statul şi dreptul Moldovei în opera lui C. Negruzzi / Du‑ mitru Grama, Claudia Slutu // Nistru. — 1984. — Nr 12. — P. 120–128. 64. Sudebnyj process pâtisot : [Tatarbunarskoe vosstanie 1924 goda] / Eugen Martâncik, Dumitru Grama // Soc. zakon‑ nost’. — 1984. — Nr 9. — P. 62–64. — În lb. ru. 65. Suprem exponent al năzuinţelor : [puterea reală în stat] / Dumitru Grama // Viaţa satului. — 1984. — 26 ian.

O familie de intelectuali basarabeni

157

80. Pravovoe vospitanie truženikov sela na sovremennom ètape / Eugen Martâncik, Dumitru Grama, Galina Kosen‑ kova // Kommunističeskoe vospitanie truženikov sela : opyt i problemy. — Ch., 1987. — P. 65–81. — În lb. ru. 1988 81. Komu vozdvigat’ pamâtniki ? / Dumitru Grama // Molo‑ dež’ Moldavii. — 1988. — 16 iul. — În lb. ru. 82. Mărturii de preţuire : [a înaintaşilor — proiectul monu‑ mentelor ce vor fi înălţate în republică până în 2000] / Du‑ mitru Grama // Învăţ. publ. — 1988. — 25 iun. — Autorul pledează pentru edificarea următoarelor monumente: lui Eustratie Logofătul, lui Andronache Donici, lui G. Bănules‑ cu‑Bodoni ; Idem în lb. ru. 83. Necesitate stringentă a vieţii : [decretarea limbii noastre drept limbă de stat] / Dumitru Grama // Ştiinţa. — 1988. — 3 dec. — (Limba maternă). 84. Socialismul şi drepturile omului / Eugen Martâncik, Dumi‑ tru Grama // Comunistul Moldovei. — 1988. — Nr 12. — P. 81–87 ; Idem în lb. ru. 85. Sočineniâ francuzskih prosvetitelej v Moldavii : (konec XVIII — pervaâ polovina XIX vv.) / Dumitru Grama, Cla‑ udia Slutu // Kniga v Rossii v èpohe prosveŝeniâ: sb. nauč. trudov. — Leningrad, 1988. — P. 96–107. — În lb. ru.

89.

90. 91.

92. 93.

94.

vyh učenij XVII‑XVIII vv. / otv. red. : V. S. Nersesianţ. — M., 1989. — P. 361–365. — În lb. ru. O şansă de reînviere : [îndemnul ca deputaţii Sovietului Suprem al RSS Moldoveneşti la sesiunea din 29 august să adopte proiectele de legi despre revenirea la grafia latină şi limba de stat (română) în calitate de acte normative] / Du‑ mitru Grama // Tinerimea Moldovei. — 1989. — 27 aug. Pe cine să alegem? / Dumitru Grama // Învăţ. publ. — 1989. — 22 mart. Regulamentul trebuie să devină garant… : [despre „Regu‑ lamentul cu privire la Min. Învăţământului public al RSS Moldoveneşti“, care nu prevedea, regretabil, dreptul cetă‑ ţenilor la instruirea în limba maternă] / Eugen Martâncik, Dumitru Grama // Învăţ. publ. — 1989. — 7 ian. Totul depinde de conştiinţa noastră : [ca să alegem deputaţi democraţi] / Dumitru Grama // Viaţa satului. — 1989. — 16 febr. Ûridičeskie knigi Moldavii konca XVIII — pervoj polo‑ viny XIX veka / Claudia Slutu, Dumitru Grama // Kniga i knižnoe delo Sibiri : Istoriâ, sovremennost’, perspektivy razvitiâ. — Novosibirsk, 1989. — P. 81–84. — În lb. ru. Ûridičeskaâ kniga (zakonodatel’nye akty) v Moldavii / Cla‑ udia Slutu, Dumitru Grama // Kniga v Rossii XVII — nača‑ le XIX veka. Problemy sozdaniâ i rasprostraneniâ : sb. nauč. trudov. — Leningrad, 1989. — P. 99–105. — În lb. ru.

1989 86. Cât există ceva sfânt… : [limba maternă — cea mai de preţ comoară a unei naţiuni] / Dumitru Grama // Tinerimea Moldovei. — 1989. — 8 ian. — (Clubul politic „TM“). 87. Două adevăruri nu există : [la „masa rotundă“ se discută problemele spinoase ale istoriei Moldovei, printre parti‑ cipanţi — D. Grama] / Tinerimea Moldovei. — 1989. — 8 sept. — Fotogr. în grup. 88. Moldaviâ / Dumitru Grama // Istoriâ političeskih i pravo‑

1990 95. Arma noastră este cuvântul / Gheorghe Bobână, Dumitru Grama, Gheorghe Antonovici // Moldova Suverană. — 1990. — 11 oct. — (Pe teme actuale). 96. Câte naţii trăiesc în Moldova? / Dumitru Grama // Vocea poporului. — 1990. — 8 mai. — P. 7. 97. Dreptul la autodeterminare / Dumitru Grama // Vocea po‑ porului. — 1990. — 22 mai. — P. 7.

158

Dumitru C. Grama

O familie de intelectuali basarabeni

159

107. Suveranitatea republicii unionale: mit şi realitate / Dumi‑ tru Grama // Făclia. — 1991. — 8 febr. — P. 1, 2.

98. Dreptul la dezvoltarea liberă / Dumitru Grama // Lit. şi arta. — 1990. — 24 mai. — P. 6. 99. Ishodâ iz principov ûrisprudencii : [territoriâ respu‑ bliki ne dolžna podvergat’sâ nikakim izmeneniâm] / Dumitru Grama // K voprosu o gagauzskoj avtonomii / sost. : Rodica Iuncu. — Ch., 1990. — P. 64–133. — În lb. ru. 100. Peredovaâ zarubežnaâ obŝestvenno‑političeskaâ literatura v Moldavii (konec XVIII — pervaâ polovina XIX vv.) / Du‑ mitru Grama // Bibliotečno‑bibliografičeskaâ deâtel’nost’ i istoriâ knigi v Moldavii : [sb.]. — Ch., 1990. — P. 3–14. — În lb. ru. 1991 101. Despre referendum / Dumitru Grama // Lit. şi arta. — 1991. — 14 febr. — P. 3. 102. Drama noastră istorică / Dumitru Grama // Moldova Suve‑ rană. — 1991. — 28 iun. — P. 3. 103. În fruntea institutului să vină oameni noi: Concurs la Aca‑ demie : [de Ştiinţe a Moldovei] : [întru susţinerea candida‑ turii lui Gheorghe Bobână] / N. Mihai, Dumitru Grama … // Moldova Suverană. — 1991. — 22 mart. 104. Petru Manega — codificator al dreptului moldovenesc din Basarabia / Dumitru Grama, Claudia Slutu // Cuge‑ tul. — 1991. — Nr 2. — P. 35‑41 ; Idem în lb. ru. ; Ştiinţa. — 1992. — 31 ian. — P. 10 ; 28 febr. — P. 9. 105. Proèkt graždanskogo kodeksa Bessarabii Petru Manegi: Ra‑ zrabotka i izdanie / Claudia Slutu, Dumitru Grama // Razvi‑ tie knižnogo dela, bibliotečno‑bibliografičeskoj deâtel’nosti v Moldove. — Ch., 1991. — P. 29‑46. — În lb. ru. 106. Suveranitatea de stat şi relaţiile interetnice: aspecte juridice / Dumitru Grama // Bul. Academiei de Ştiinţe a Republicii Mol‑ dova. Filosofie şi Drept. — 1991. — Nr 2. — P. 36–46 ; Nr 3. — P. 34–41 ; Rev. de Filosofie şi Drept. — 1992. — Nr 1. — P. 38– 41 ; Nr 2. — P. 34–41 ; Nr 3. — P. 36–43.

1993 116. Anul 1812: aspecte juridice / Dumitru Grama // Rev. de Filosofie şi Drept. — 1993. — Nr 2. — P. 40–44 ; Nr 3. — P. 44–52 ; 1994. — Nr 1. — P. 30–36 ; Nr 2. — P. 41–46. 117. Aviz la Proiectul Constituţiei Republicii Moldova : [printre semnatari, primul este Dumitru Grama] // Moldova Suve‑ rană. — 1993. — 2 iun. — P. 3. 118. „Cartea românească de învăţătură…“ din 1646 — mo‑

160

Dumitru C. Grama

O familie de intelectuali basarabeni

1992 108. Anexiunea Basarabiei la URSS în 1940 — consecinţă a sfârtecării Statului Moldovenesc în 1812 / Dumitru Grama // Cugetul. — 1992. — Nr 2. — P. 31–38. 109. Concilierea cu smirnoviştii e imposibilă / Dumitru Grama // Moldova Suverană. — 1992. — 2 apr. — P. 2. 110. Din istoria statutului juridic al Transnistriei / Dumitru Grama // Cugetul. — 1992. — Nr 5/6. — P. 15‑19. 111. Domnilor, nu denaturaţi istoria! / Dumitru Grama // Curi‑ erul de seară. — 1992. — 9 apr. — P. 2 ; 13 apr. — P. 2. 112. Federalizarea — pas decisiv spre cea de‑a patra sfârteca‑ re a Moldovei / Dumitru Grama // Vocea poporului. — 1992. — 16 iun. — P. 1,7 ; 23 iun. — P. 7 ; Idem în lb. ru. 113. Genocidul în Moldova: inspiratori şi executanţi / Dumi‑ tru Grama // Vocea poporului. — 1992. — 30 iun. — P. 2 ; 14 iul. — P. 6 ; Idem în lb. ru. 114. Jurisprudenţa — suport în reglementarea relaţiilor interet‑ nice / Dumitru Grama // Moldova Suverană. — 1992. — 17 iun. — P. 2 ; 20 iun. — P. 2. 115. Ne iskažajte istoriû, gospoda! / Dumitru Grama // Transnis‑ tria. — 1992. — Mai (Nr 13/15/16). — P. 3 ; Več. Kišinev. — 1992. — 9 apr., 13 apr. — În lb. ru.

161

nument de vază al culturii juridice a Moldovei / Dumitru Grama // Valori şi tradiţii culturale în Moldova : (culeg. de st.). — Ch., 1993. — P. 127–142. 119. Costache Conachi — promotor al ideilor iluministe în jurisprudenţa Ţării Moldovei / Dumitru Grama, Claudia Slutu // Glasul Naţiunii. — 1993. — Oct. (Nr 40). — P. 5 ; Ştiinţa. — 1995. — Nr 2. — P. 7. 120. Din lupta românilor de la răsărit de Prut în apărarea legilor Ţării Moldovei în prima jumătate a sec. al XIX‑lea / Dumi‑ tru Grama // Idei şi valori perene în ştiinţele socio‑umane : st. şi cercet. — Iaşi, 1993. — P. 7–11. 121. Iz istorii pravovogo statusa Transnistrii / Dumitru Grama // Cugetul. — 1993. — Nr 5/6. — P. 16–20. — În lb. ru. 122. Republica Moldova — stat naţional / Dumitru Grama // Lit. şi arta. — 1993. — 13 mai. — P. 3. 123. Termenul „moldoveni“ în viziunea legităţilor jurispru‑ denţei / Dumitru Grama // Moldova: deschideri ştiinţi‑ fice şi culturale spre Vest : Congr. XVIII al Acad. Româ‑ no‑Americane de Şt. şi Arte. — Ch., 1993. — Vol. 1. — P. 247–248. 1994 124. Evoluţia statutului juridic al Basarabiei în anii 1812—1918 / Dumitru Grama // Rev. de istorie a Moldovei. — 1994. — Nr 2. — P. 62–70. 125. Din istoria statului şi dreptului Moldovei / Dumitru Gra‑ ma // Făclia. — 1994. — 25 febr. — P. 5 ; 4 mart. — P. 5. 126. Lupta românilor de la răsărit de Prut pentru apărarea legilor Ţării Moldovei în primele decenii ale sec. al XIX‑ lea / Du‑ mitru C. Grama // Destin Românesc. — 1994. — Nr 1. — P. 86–96. 1995 127. Costache Negruzzi — promotor al doctrinei separării pu‑ terilor în stat / Dumitru Grama // Idei şi valori perene în şti‑ 162

O familie de intelectuali basarabeni

inţele socio‑umane : st. şi cercet. — Iaşi, 1995. — Tom. 2. — P. 50–57. 128. Denumirea limbii locuitorilor din Moldova în lumi‑ na documentelor istorice şi a legităţilor general‑umane / Dumitru C. Grama // Rev. de lingvistică şi şt. literară. — 1995. — Nr 5. — P. 79–87. 129. Limba locuitorilor Ţării Moldovei din punctul de vedere al jurisprudenţei / Dumitru C. Grama // Limba Română. — 1995. — Nr 4. — P. 102–106 ; Limba Română este Patria mea : Studii. Comunicări. Documente : antol. de texte publ. în rev. „Limba Română“ (Chişinău) / selecţ. şi pref. de Alexandru Bantoş. — Ed. rev. şi adăugită — Ch., 2007. — P. 223–228. 130. Limba română — limba oficială a Statului Moldova în sec. al XVII‑ lea / Claudia Slutu‑Grama, Dumitru C. Grama // Ştiinţa. — 1995. — Nr 9. — P. 8–9. 131. O moştenire pe care o deţinem de la el : (un an de la trecerea în nefiinţă a compatriotului nostru Paul Mihail) / Dumitru Grama // Luminătorul. — 1995. — Nr 5. — P. 45–48. 132. [Recenzie] : [la cartea: Mihail Paul. Acte în limba română tipărite în Basarabia (1812—1830), Bucureşti, 1993] / Du‑ mitru Grama // Revue des études sud‑est européennes. — 1995. — Nr 3/4. — P. 347–348. 1996 133. Aspecte ale evoluţiei culturii juridice în Principatul Mol‑ dovei (1646—1749) / Dumitru Grama // Un veac de aur în Moldova 1643—1743 : Contribuţii la studiul culturii şi lite‑ raturii române vechi. — Ch. ; Bucureşti, 1996. — P. 59–76. 134. Doctrina dreptului natural în viziunea gânditorilor Ţării Moldovei / Dumitru Grama // Rev. de istorie a Moldo‑ vei. — 1996. — Nr 1. — P. 78–86. 135. Evoluţia principiilor de dreptate, libertate şi egalitate în Moldova în sec. al XVIII‑lea — prima jumătate a sec. al Dumitru C. Grama

163

XIX‑lea / Dumitru Grama // Rev. de Filosofie şi Drept. — 1996. — Nr 2/3. — P. 54–58 ; 1997. — Nr 1. — P. 65–71 ; Nr 2/3. — P. 54–61. 136. Specificul abordării doctrinei contractului social în opere‑ le gânditorilor Moldovei / Dumitru Grama // Analele Şt. ale Univ. Libere Int. din Moldova. Drept. — Ch., 1996. — Vol. 1. — P. 11–15. 1997 137. Andronache Donici — promotor al ideilor iluministe în jurisprudenţa Moldovei / Dumitru Grama // Analele Şt. ale Univ. Libere Int. din Moldova. Drept. — Ch., 1997. — Vol. 2. — P. 11–16. 138. Dreptul feudal în Moldova / Dumitru Grama // Chişinău : encicl. — Ch., 1997. — P. 195. 139. Internaţionalizarea problemei Basarabiei în anii 1812— 1856 / Dumitru Grama // Conf. şt.‑didactică anuală [ULIM] : rezum. comunic. — Ch., 1997. — P. 273–274 ; 140. Legile locale ale Basarabiei / Dumitru Grama // Chişinău : encicl. — Ch., 1997. — P. 282–283. 141. Statutul juridic al Basarabiei în sec. al XIX‑lea pe baza documentelor promulgate de guvernul ţarist / Dumitru Grama // Sud‑Estul şi contextul european. Bul. VIII. Acte româneşti din Basarabia (sec. XIX) : Ses. şt. organizată de Inst. de Studii Sud‑Est Europene, sub egida Comisiei de granturi a Acad. Române (4 dec. 1996). — Bucureşti, 1997. — P. 11–24. 1998 142. Internaţionalizarea problemei Basarabiei în anii 1812— 1856 / Dumitru C. Grama // Bul. Asoc. Tinerilor Jurişti. — 1998. — Nr 2. — P. 5–19. 143. Principatul Moldovei — stat suveran sub protecţie / Dumitru C. Grama // Rev. de Filosofie şi Drept. — 1998. — Nr 2/3. — P. 42–47 ; 1999. — Nr 1. — P. 43–48 ; 1999. — Nr 2/3. — P. 56–61. 164

O familie de intelectuali basarabeni

144. Restabilirea jurisdicţiei Statului Moldova în teritoriile ane‑ xate de Imperiul Otoman / Dumitru C. Grama // Bul. Asoc. Tinerilor Jurişti. — 1998. — Nr 1. — P. 40–49. 145. Specificul evoluţiei doctrinei suveranităţii în Moldova în sec. al XIX‑lea / Dumitru C. Grama // Bul. Asoc. Tinerilor Jurişti. — 1998. — Nr 8. — P. 5–16 ; Nr 9. — P. 5–13. 1999 146. Autonomia etno‑confesională în epoca medievală şi în cea modernă / Dumitru C. Grama // Bul. Asoc. Tinerilor Ju‑ rişti. — 1999. — Nr 2. — P. 7–13. 147. Manualul juridic al lui Andronache Donici : [„Adunarea cuprinzătoare în scurt din cărţile împărăteştilor pravile…“] / Dumitru C. Grama // Bul. Asoc. Tinerilor Jurişti. — 1999. — Nr 1. — P. 5–12. 148. Principatul Moldovei — stat suveran sub protecţie / Dumi‑ tru C. Grama // Rev. de Filosofie şi Drept. — 1999. — Nr 1. — P. 43–48 ; Nr 2/3. — P. 56–61. 149. Provincia — modalitatea de dominaţie cea mai drastică asupra popoarelor anexate (sec. XV‑XIX) / Dumitru C. Grama // Bul. Asoc. Tinerilor Jurişti. — 1999. — Nr 1. — P. 5–12. 2000 150. Rolul diplomaţiei europene în revenirea Basarabiei de Sud în componenţa Principatului Moldova (1812—1857) / Du‑ mitru C. Grama // Fundaţia Universitară Română de Şt. şi Arte Gheorghe Cristea : a X-a ses. de comunic. şt. — Bucu‑ reşti, 2000. — P. 44–50. — (Secţ. „Juridică“). 151. Ţara Moldovei — stat cu suveranitatea limitată: (sec. al XVI‑lea — prima jumătate a sec. al XIX‑lea) / Dumitru C. Grama // Idei şi valori perene în ştiinţele socio‑umane : st. şi cercet. — Iaşi, 2000. — Tom. V. — P. 156–168.

Dumitru C. Grama

165

2001 152. Aspecte juridice ale relaţiilor lingvistice în Republica Mol‑ dova / Claudia Slutu‑Grama, Dumitru C. Grama // Funda‑ ţia Universitară Română de Şt. şi Arte Gheorghe Cristea : a XI‑a ses. de comunic. şt. — Bucureşti, 2001. — P. 209– 214. — (Secţ. „Juridică“). 153. Din istoria comutării pedepsei cu moartea prin închisoare pe viaţă sau alte termene de detenţiune în Moldova în sec. XVIII‑XIX / Dumitru C. Grama // Problemele detenţiunii pe viaţă : materialele Conf. şt.‑pract. int. — Ch., 2001. — P. 82–85. 154. Legităţile constituirii statelor federative / Dumitru C. Gra‑ ma // Conf. Şt. Int.: „Interferenţe cultural‑lingvistice şi ştiinţifice în Europa sud‑estică la începutul mileniului al III‑lea“. — Cahul, 2001. — P. 89–98. 155. Legitime sunt oare doleanţele de federalizare a Moldovei? / Dumitru C. Grama // Coloana infinitului : rev. de cultură (Timişoara). — 2001. — Vol. III. — Mai‑iun. (Nr 37/38). — P. 19–21. 156. Lupta românilor basarabeni pentru autonomia politico‑sta‑ tală a teritoriilor de la răsărit de Prut (1812—1917) / Dumi‑ tru C. Grama // Conf. Int.: „Ştefan Lupaşcu‑2000“. — Ch., 2001. — Vol. 2. — P. 352–355. 157. Lupta românilor basarabeni pentru renaşterea statalităţii na‑ ţionale în secolul XIX şi în primele decenii ale secolului XX / Dumitru C. Grama // Idei şi valori perene socio‑umane : st. şi cercet. — Cluj‑Napoca, 2001. — Tom. VI. — P. 252–261 ; Rev. de Filosofie şi Drept. — 2001. — Nr 3. — P. 63–65. 2002 158. Aspecte juridice ale conflictului din Transnistria / Dumitru C. Grama // Conf. şt. de totalizare a activităţii şt. a prof. şi studen‑ ţilor pentru anul 2001 / Min. Învăţăm. al Republicii Moldova, Acad. Int. de Drept Economic. — Ch., 2002. — P. 78–81. 166

O familie de intelectuali basarabeni

159. Aspecte juridice ale implementării Proiectului de Acord dintre Republica Moldova şi Transnistria din 2 iulie 2002 / Dumitru C. Grama // Cugetul. — 2002. — Nr 3/4. — P. 15–25. 160. Autonomia naţional‑culturală — calea optimă de dezvolta‑ re a grupurilor naţionale din Republica Moldova / Dumitru C. Grama // Statul de drept şi problemele minorităţilor na‑ ţionale : materiale ale Conf. teoretico‑şt. int. (Bălţi, 11–12 ian. 2002). — Ch., 2002. — P. 61–63. 161. Combaterea de către Mihai Eminescu a afirmaţiilor despre vasalitatea Principatelor Române / Dumitru C. Grama // Arta Educaţiei (Cahul). — 2002. — Nr 1. — P. 16–19. 162. Din istoria evoluţiei noţiunii „minorităţi naţionale“ / Du‑ mitru C. Grama // Statul de drept şi problemele minorită‑ ţilor naţionale : materiale ale Conf. teoretico‑şt. int. (Bălţi, 11‑12 ian. 2002). — Ch., 2002. — P. 179–183. 163. Ilegitimitatea tendinţelor de federalizare a statului unitar Republica Moldova / Dumitru C. Grama // Cugetul. — 2002. — Nr 1. — P. 26–30. 164. Însuşirea limbii etniei autohtone — premisa principală a integrării alolingvilor în societatea ţării gazdă / Dumitru C. Grama // Zilele Academice Ieşene. Ed. a XX‑a : rez. / Acad. Română. Filiala Iaşi, Inst. de Cercet. Economice şi Sociale Gheorghe Zane (Iaşi). — Iaşi, 2002. — P. 19–20. 165. Nekotorye zakonomernosti obrazovania federativnyh go‑ sudarstv / Dumitru C. Grama // Aktual’nye problemy so‑ vremennosti: naučnyj poisk i puti rešeniâ : materialy II konf. prof.‑prep. sostava i studentov Slavân. Un‑ta Respu‑ bliki Moldova po itogam nauč.‑issled. raboty za 2001—2002 učeb. god. — Ch., 2002. — P. 79–81. — În lb. ru. 2003 166. Aspecte ale încălcării egalităţii în drepturi a limbilor vorbi‑ te de locuitorii Republicii Moldova / Dumitru C. Grama // Limba Română. — 2003. — Nr 11/12. — P. 10–16. Dumitru C. Grama

167

167. Aspecte din istoria dreptului Moldovei în viziunea lui Di‑ mitrie Cantemir / Dumitru C. Grama // Dimitrie Cante‑ mir — umanist, gânditor şi om de ştiinţă : Conf. Int. (4–5 apr. 2003). — Cahul, 2003. — Vol. 1. — P. 23–27 ; Legea şi viaţa. — 2003. — Nr 4. — P. 28–30. 168. Aspecte din istoria implementării concepţiilor doctrinei statului de drept în Moldova / Dumitru C. Grama // Rev. Naţ. de Drept. — 2003. — Nr 2. — P. 39–42. 169. Dimitrie Cantemir — militant al suveranităţii de stat şi al independenţei politice a Moldovei / Dumitru C. Grama // Legea şi viaţa. — 2003. — Nr 2. — P. 21–24. 170. Dimitrie Cantemir — promotor al ideilor doctrinei suve‑ ranităţii de stat / Dumitru C. Grama // Conf. şt. de totaliza‑ re a activ. şt. a prof. şi studenţilor pe anul 2002 / Acad. Int. de Drept Economic. — Ch., 2003. — P. 9–11. 171. Egalitatea în drepturi a limbilor locuitorilor Moldovei: re‑ alizări şi probleme / Dumitru C. Grama // Edificarea sta‑ tului de drept : materialele Conf. int. şt.‑pract. (Chişinău, 26–27 sept. 2003). — Ch., 2003. — P. 247–252 ; Rev. Naţ. de Drept. — 2003. — Nr 10. — P. 41–44. 172. Ètnos — osnovnoj gosudarstvoobrazuûŝij èlement stran mira / Dumitru C. Grama, Antonina Comănici // Aspecte juridice ale societăţii civile: realităţi şi perspective : mate‑ riale ale Conf. teoretico‑şt. int. (26–27 febr. 2003). — Ch., 2003. — P. 651–656. — În lb. ru. 173. Evoluţia unor principii ale doctrinei statului de drept în viziu‑ nea gânditorilor Moldovei (în secolele XV—XIX) / Dumitru C. Grama // Probleme ale edificării statului de drept în Republica Moldova : [monogr.]. — Ch., 2003. — [Vol. I]. — P. 59–154. 174. Legităţile generale şi practica internaţională de constituire a statelor federative / Dumitru C. Grama // Legea şi via‑ ţa. — 2003. — Nr 6. — P. 35–38. 175. Noi considerente juridice referitoare la definirea categoriilor etnice „minoritate naţională“ şi „grup naţional“ / Dumitru

2004 180. Consecinţele federalizării asupra suveranităţii de stat a Re‑ publicii Moldova / Dumitru C. Grama // Idei şi valori pe‑ rene în ştiinţele socio‑umane : st. şi cercet. — Cluj‑Napo‑ ca, 2004. — Tom. IX. — P. 140–157 ; Rev. de Filosofie şi Drept. — 2004. — Nr 1/3. — P. 88–97. 181. Dilema: stat unitar sau stat federativ? / Dumitru C. Grama // Legea şi viaţa. — 2004. — Nr 1. — P. 26–29. 182. Din istoria dezvoltării dreptului constituţional în Ţara Moldovei (sec. XVIII—înc. sec. XIX) / Dumitru C. Grama, Claudia Slutu‑Grama // Dezvoltarea constituţională a Repu‑ blicii Moldova la etapa actuală : materiale ale Conf. teoreti‑ co‑şt. (Bălţi, 22–23 sept. 2004). — Ch., 2004. — P. 404–410.

168

Dumitru C. Grama

O familie de intelectuali basarabeni

C. Grama // Rev. de Filosofie şi Drept. — 2003. — Nr 1/3. — P. 68–84. 176. Probleme ale funcţionării organelor constituţionale în zona de est a Republicii Moldova în anii 1989—1991 / Dumitru C. Grama // Funcţionarea instituţiilor democratice în statul de drept : materiale ale Сonf. teoretico‑şt. Int. (Bălţi, 25–26 ian. 2003). — Ch., 2003. — P. 155–158. 177. Problemy realizacii gosudarstvennogo suvereniteta Moldo‑ vy v ee vostočnom regione / Dumitru C. Grama // Aspecte juridice ale societăţii civile: realităţi şi perspective : mate‑ riale ale Сonf. teoretico‑şt. Int., 26–27 febr. 2003. — Ch., 2003. — P. 149–156. — În lb. ru. 178. Teritoriul — element constitutiv principal al statalităţii po‑ poarelor lumii / Dumitru C. Grama, Antonina Comănici // Conf. şt. de totalizare a activ. şt. a prof. şi studenţilor pe anul 2002 / Acad. Int. de Drept Economic. — Ch., 2003. — P. 121–122. 179. Violenţa în perioada rebeliunilor armate secesioniste / Dumi‑ tru C. Grama // Violenţa în societatea de tranziţie : materiale ale Conf. şt. Int., 16–17 mai 2003. — Ch., 2003. — P. 85–91.

169

183. Este necesară protejarea limbii şi culturii noastre naţionale / Claudia Slutu‑Grama, Dumitru C. Grama // Limba Ro‑ mână. — 2004. — Nr 7/8. — P. 26–29. 184. Iz istorii proniknoveniâ i utverždeniâ v Rossii nacional’nokul’turnoj avtonomii v kačestve formy samoopredele‑ niâ nacional’nyh obŝnostej / Dumitru C. Grama, Claudia Pleşkova // Konstitucionnoe razvitie Respubliki Moldova na sovremennom ètape : materialy Meždunar. nauč.‑te‑ oretič. konf. (Bălţi, 22–23 sent. 2004 g.). — Ch., 2004. — P. 502–508. — În lb. ru. 185. Pagini din istoria evoluţiei autonomiei naţional‑culturale în Moldova / Dumitru C. Grama // Dezvoltarea constitu‑ ţională a Republicii Moldova la etapa actuală : materiale ale Conf. teoretico‑şt. int. (Bălţi, 22‑23 sept. 2004). — Ch., 2004. — P. 159–162. 186. Reflectarea unor aspecte ale suveranităţii statale a Mol‑ dovei în Tratatul dintre Dimitrie Cantemir şi Petru I din 1711 / Dumitru C. Grama // Pergament : Anuarul Arhive‑ lor Republicii Moldova. — Ch., 2004. — Vol. V–VI. 2002— 2003. — P. 134–149. 2005 187. Gosudarstvenyj suverenitet — osnova optimal’nogo raz‑ vitiâ èkonomiki Respubliki Moldova / Dumitru C. Grama, Antonina Comănici // Zakon i žizn’. — 2005. — Nr 2. — P. 8–10. — În lb. ru. 188. Integrarea alolingvilor în cultura populaţiei autohtone — calea optimală de ameliorare a contradicţiilor interetnice / Dumitru C. Grama // Ecosofia şi perspectiva umană : cu‑ leg. consacrată Zilei Mondiale a Filosofiei (18 noiembrie 2004). — Ch., 2005. — P. 95–100. 189. Reglementarea juridică consecventă a bilingvismu‑ lui — modalitatea optimală de dezvoltare a relaţiilor interetnice în satele cu populaţie mixtă din Republica Moldova / Dumitru C. Grama // Comunităţile rurale şi renaşterea sa‑

2006 191. Aspecte ale evoluţiei statutului juridic al Ţării Moldo‑ vei în secolul al XVIII‑lea — prima jumătate a secolu‑ lui al XIX‑lea / Dumitru C. Grama // Analele ULIM. Ser. Drept. — Ch., 2006. — Vol. 6. — P. 38–50. 192. Aspecte din istoria statului şi dreptului Moldovei în viziu‑ nea lui Dimitrie Cantemir / Dumitru C. Grama // Destin Românesc. — 2006. — Nr 2. — P. 132–145. 193. Evoluţia suveranităţii Republicii Moldova la etapa iniţială de edificare a statului de drept / Dumitru C. Grama // Pro‑ bleme ale edificării statului de drept în Republica Moldova : [monogr.]. — Ch., 2006. — Vol. II. — P. 195–278. 194. Însuşirea limbii de stat — premisa principală a integrării alolingvilor în societatea Republicii Moldova / Dumitru C. Grama // Probleme actuale ale ştiinţelor socio‑umane în condiţiile integrării europene : materiale ale Conf. teoreti‑ co‑şt. int. (28 ian. 2006). — Ch., 2006. — P. 154–157. 195. Însuşirea limbii de stat — premisa principală a integrării alolingvilor în societatea ţării‑gazdă / Dumitru C. Grama // Idei şi valori perene în ştiinţele socio‑umane : st. şi cercet. / Acad. Română, Inst. de Cercet. Economice şi Sociale Ghe‑ orghe Zane (Iaşi), Dep. de Şt. Socio‑Umane. — Cluj‑Napo‑ ca, 2006. — Tom. XI. — P. 353–366 ; Analele ULIM. Ser. Drept : Universitatea Liberă Internaţională din Moldova : 15 ani de ascensiune. — Ch., 2007. — Vol. 7. — P. 20– 26. — Bibliogr.: 27 tit.

170

Dumitru C. Grama

O familie de intelectuali basarabeni

tului : conf. naţ. (28 febr. 2005) : teze şi comunic. — Ch., 2005. — P. 146–148. 190. Regulamentul „Conducerea provizorie a Basarabiei“ — su‑ port juridic al autonomiei administrativ‑teritoriale a regiu‑ nii în anii 1812—1818 / Dumitru C. Grama // Pergament : Anuarul Arhivelor Republicii Moldova. — Ch., 2005. — Vol. VII–VIII. 2004—2005. — P. 54–67.

171

196. Obligaţia fundamentală a cetăţeanului de a proteja mediul / Dumitru C. Grama, Vlad Vlaicu // Probleme actuale ale ştiinţelor socio‑umane în condiţiile integrării europene : materiale ale Conf. teoretico‑şt. int. (28 ian. 2006). — Ch., 2006. — P. 329–330. 2007 197. Convieţuirea migranţilor şi a urmaşilor lor cu populaţia autohtonă: modalităţi de trai, contradicţii, conflicte, căi de aplanare [I] / Dumitru C. Grama // Rev. de studii şi cercet. juridice. — 2007. — Nr 1/2. — P. 18–31. 198. Din istoria izvoarelor dreptului Ţării Moldovei / Dumitru C. Grama // Rev. de istorie a Moldovei. — 2007. — Nr 4. — P. 38–52. 199. Evoluţia drepturilor, libertăţilor şi îndatoririlor omului în domeniul mediului / Dumitru C. Grama, Vlad Vlaicu // Rev. Naţ. de Drept. — 2007. — Nr 5. — P. 34–37. 200. Rolul ştiinţei dreptului în prognozarea evoluţiei suvera‑ nităţii statului Republica Moldova în contextul integrării europene / Dumitru C. Grama // Rev. de studii şi cercet. juridice. — 2007. — Nr 3/4. — P. 107–110. 201. Terorismul — modalitate de luptă a clicii smirnovis‑ te împotriva suveranităţii statului Republica Moldova / Dumitru C. Grama // Rev. de studii şi cercet. juridice. — 2007. — Nr 3/4. — P. 49–72. — Bibliogr.: 75 tit. 2008 202. Suveranitatea Ţării Moldovei în viziunea lui Dimitrie Can‑ temir / Dumitru C. Grama // Tradiţie şi reformă în dreptul românesc : A XVIII‑a Conf. şt. anuală cu participare in‑ ternaţională (Iaşi, 29–31 mai 2008) : anuar / Univ. „Petre Andrei“ din Iaşi, Fac. de Drept. — Iaşi, 2008. — Tom. XIV : Drept. — P. 442–453.

172

O familie de intelectuali basarabeni

Referinţe critice Vezi şi nr.: 2, 5, 6, 7, 10, 11, 14, 15, 19 1973 203. Cunoştinţe plus măiestrie : [la „Masa rotundă“ a „Tine‑ rimii“ a participat şi Dumitru Grama, colab. şt. în Sec‑ ţia de Filosofie şi Drept a AŞ a RSSM] / consemnare : D. Berladsky // Tinerimea Moldovei. — 1973. — 21 mart. : portr. 204. Sub înaltul semn al Forului Internaţional al Tineretu‑ lui : [era organizată ziua de miercuri, consacrată celui de‑al X‑lea Festival Mondial al Tineretului şi Studenţilor, de către lectorii de la Academie şi de la inst. superioare de învăţ., incl. de Dumitru Grama] // Tinerimea Moldo‑ vei. — 1973. — 13 iul. 1980 205. Serdiuc, Eugen. Ancheta noastră : [ref. la aportul lui Du‑ mitru Grama, coleg de muncă, un exemplu bun de urmat pentru tânărul savant] / Eugen Serdiuc // Chişinău. Gaz. de seară. — 1980. — 31 dec. 1983 206. Concursuri şi victorine la ora bilanţului : [la televictorina Plai Natal Dumitru Grama a ocupat locul II] // Programele radio şi televiziunii mold. — 1983. — 19–25 dec. — P. 5. 1989 207. Două adevăruri nu există: Masa rotundă a Tinerimii Mol‑ dovei în problemele spaţiilor albe din istoria neamului nos‑ tru : [printre participanţi — Dumitru Grama, colab. şt. al Inst. de Filosofie, Sociologie şi Drept al Acad. de Şt. a Mol‑ dovei] // Tineretul Moldovei. — 1989. — 8 sept.

Dumitru C. Grama

173

1990 208. Între tratat şi dictat nu e decât un pas. .. : [masa rotundă or‑ ganizată de red. ziarului Moldova Suverană vis‑à‑vis de Tra‑ tatul asupra URSS, la care a participat şi Dumitru Grama, colab. al AŞM] // Moldova Suverană. — 1990. — 12 dec. 1991 209. Dârzu, Rodica. Extemporal în aer liber : [despre membrii ce‑ naclului „TOCONO“ (Totul Copiilor Noştri), însoţiţi de Du‑ mitru Grama, la o tabără de creaţie din Buşteni] / Rodica Dâr‑ zu // Tineretul liber (Bucureşti). — 1991. — 12 ian. — P. 3. 210. Dumitru Grama: „O pledoarie pentru unitatea spirituală a românilor“: [în toate domeniile, incl. în literatură] : [inter‑ viu cu Dumitru C. Grama, conducătorul lotului de „toco‑ nişti“ basarabeni la tabăra de creaţie de la Buşteni] / con‑ semnare : Dan Pleşa („Săgetătorul“) // Tineretul liber (Bu‑ cureşti). — 1991. — 4–10 febr. — P. 5. 211. În centrul atenţiei parlamentarilor — problemele minori‑ tăţilor naţionale : [Conf. a doua unională a reprezentanţi‑ lor comitetelor şi comisiilor parlamentare care au în vizor problemele drepturilor omului (4–6 iunie 1991); din partea Republicii Moldova au participat Gheorghe Ghimpu şi Du‑ mitru Grama] // Cuvântul. — 1991. — 15 iun. 212. Laureaţii cotidanului Moldova Suverană pentru anul 1991 : [printre laureaţi — Dumitru Grama, colab. şt. al Acad. de Şt. a Moldovei] // Moldova Suverană. — 1991. — 27 dec. : portr.

214. Conferinţa ştiinţifică privind Constituţia : [organizată în incinta Casei Scriitorilor de către Asoc. Oamenilor de Şt., Cultură şi Artă, la care a participat şi Dumitru Grama] // Lit. şi arta. — 1993. — 27 mai. — P. 1. 215. Iuncu, Rodica. În discuţie — proiectul Constituţiei : [la care a participat Dumitru Grama, colab. şt. la Inst. de Filo‑ sofie, Sociologie şi Drept al Acad. de Şt. a Moldovei] / Rodi‑ ca Iuncu // Lit. şi arta. — 1993. — 13 mai. — P. 3. 1999 216. Ghimpu, Gheorghe. …juristul Dumitru Grama / Gheor‑ ghe Ghimpu // Ghimpu Gheorghe. Conştiinţa naţională a românilor moldoveni. — Ch., 1999. — P. 446. 2003 217. Madan, Ion. Dumitru Grama (1943) : [biogr.] / Ion Madan // Calendar Naţional–2003. — Ch., 2003. — P. 245–246 : portr. 2005 218. Aport în ştiinţele juridice : [ref. la Dumitru Grama, dr. în drept, conf. cercet.] // Legea şi viaţa. — 2005. — Nr 7. — P. 19 : portr. 2007 219. Nechit, Irina. „Destin Românesc“, serie nouă : [ref. la Du‑ mitru Grama, autor ce a publ. în rev. în anul 2006] / Irina Nechit // Jurnal de Chişinău. — 2007. — 5 ian. — P. 8.

1993 213. „Când voi fi bobul de grâu nepătruns …“ : [despre cercetă‑ torii din Chişinău Dumitru Grama şi Claudia Slutu, distinşi la Festivalul Naţ. de Poezie Costache Conachi din Tecuci (24–25 sept. 1993) cu premiul I la Secţia ştiinţifică] // Glasul Naţiunii. — 1993. — Oct. (Nr 38). — P. 5. — (Numele aut. nu este indicat).

2008 220. Potângă, Alexei. Pentru dl Dumitru Grama : [versuri] / Alexei Potângă // Potângă Alexei. Toate ale lumii curg : ver‑ suri. — Ch., 2008. — P. 22.

174

Dumitru C. Grama

O familie de intelectuali basarabeni

175

Index de nume Antonovici, Gheorghe 95 Babii, A. 4, 9 Bantoş, Alexandru 129 Bantuş, Anatol 16 Bănulescu‑Bodoni, G. (82) Berg, Lev (26) Berladsky, D. 203 Bobână, Gheorghe 95, (103) Cantemir, Dimitrie (18, 23, 167,169, 170, 186, 192, 202) Cocârlă, Pavel 10 Comănici, Antonina 172, 178, 187 Conachi, Costache (119) Costachi, Gheorghe 16 Dârzu, Rodica 209 Donici, Andronache (4, 18, 66, 68, 79, 82, 137, 147) Eminescu, Mihai (161) Eustratie Logofătul (82) Galben, Andrei 5 Ghimpu, Gheorghe (211), 216 Goraş, Victor 25 Grama, Steliana 18 Iuncu, Rodica 99, 215 Juc, V. 15 Kosenkova, Galina 70, 80 Lungu, G. 2 Madan, Ion 217 Manega, Petru (18, 104, 105)

176

Index de seriale şi ediţii periodice Martâncik, Eugen 1, 3, 8, 11, 12, 39, 42, 46, 59, 64, 69, 70, 80, 84, 91 Mămăligă, I. 15 Mihai, N. 103 Mihail, Paul (131, 132) Nastasiu, V. 6 Nechit, Irina 219 Negruzzi, Constantin (9, 10, 63, 127) Nersesianţ, V. S. 88 Nikitiuk, P. S. 11 Pleşa, Dan 210 Pleşkova, Claudia 184 Potângă, Alexei 220 Radiŝev, A. (62) Serdiuc, Eugen 205 Slutu‑Grama, Claudia 17, 18, 20, 38, 40, 44, 58, 63, 85, 93, 94, 104, 105, 119, 130, 152, 182, 183, (213) Smochină, Andrei 19 Spătaru, Gheorghe 7 Taşcă, Mihai 14 Tatuico, V. 12 Todâka, Iurie 31, (50) Ţurcan, Nicolae (41, 47) Vlaicu, Vlad 196, 199

O familie de intelectuali basarabeni

Analele Şt. ale ULIM. Drept 136, 137 Analele Univ. Libere Int. din Mol‑ dova. Drept 191, 195 Arta Educaţiei (Cahul) 161 Buletinul AŞ a RM. Filosofie şi Drept 106 Buletinul Asociaţiei Tinerilor Ju‑ rişti 142, 144‑147, 149 Chişinău. Gaz. de seară 205 Coloana infinitului (Timişoara) 155 Comunistul Moldovei 5, 36, 42, 84 Cugetul 104, 108, 110, 121, 159, 163 Curierul de seară 111 Cuvântul 211 Destin Românesc 126, 192, 219 Făclia 107, 125 Glasul Naţiunii 213 Izvestiâ AN MSSR. Ser. obŝestv. nauk 11, 23, 73 Învăţământul public 6, 52, 55, 82, 90, 91 Jurnal de Chişinău 219 Legea şi viaţa 167, 169, 174, 181, 218 Limba Română 129, 166, 183 Literatura şi arta 7, 98, 101, 122, 214, 215 Luminătorul 131 Moldova 58 Moldova socialistă 35 Moldova Suverană 95, 102, 103, 109, 114, 117, 208, 212 Molodež’ Moldavii 31, 34, 51, 81 Nistru 63 Orizontul 79 Pergament : anuarul Arhivelor RM 186, 190

Dumitru C. Grama

Programele radio şi televiziunii moldoveneşti 206 Rev. de drept privat 14 Rev. de Filosofie şi Drept 15, 106, 116, 135, 143, 148, 157, 175, 180 Rev. de istorie a Moldovei 124, 134, 198 Rev. de lingvistică şi şt. literară 128 Rev. de studii şi cercet. juridice 19, 197, 200, 201 Rev. Naţ. de Drept 168, 171, 199 Revue des études sud‑est européennes 132 Russkij âzyk v moldavskoj škole 62 Soc. zakonnost’ 64 Ştiinţa 83, 104, 119, 130 Tineretul liber (Bucureşti) 209, 210 Tineretul Moldovei 207 Tinerimea Moldovei 21, 22, 24, 26–29, 32, 33, 38, 41, 43, 49, 50, 60, 61, 78, 86, 87, 89, 203, 204 Transnistria 115 Tribuna 25, 47, 54, 69 Večernij Kišinev 115 Viaţa satului 2, 10, 30, 40, 44, 45, 53, 56, 57, 65, 67, 72, 75, 76, 77, 92 Vocea poporului 96, 97, 112, 113 Zakon i žizn’ 187

177

Fişă biografică

Steliana Grama

Poetă, prozatoare, dramaturg, cercetătoare ştiinţifică. S‑a născut în oraşul Chişinău, la 4 iunie 1974, într‑o familie de inte‑ lectuali, Claudia Slutu‑Grama şi Dumitru C. Grama. A absolvit şcoala medie nr. 23 (în prezent liceul Mihai Viteazul din Chişi‑ nău); Universitatea de Stat din Moldova, Facultatea de Jurna‑ lism şi Ştiinţe ale Comunicării, specialitatea Jurnalistică (1996); Universitatea de Stat a Artelor, Facultatea Arte Dramatice, spe‑ cialitatea Teatrologie (1999). A urmat doctorantura la Academia de Ştiinţe a Moldovei. Autoare a volumelor de versuri: Tratat de tanatofobie (1996); Rezervaţia de meteoriţi (1998); Pubela din Calea Lactee (2001); Surogat de iluzii (2003); Perfuzie de vise (2006); Cetatea de scaun a Dragostei (2006); Surogat de iluzii (ediţia a 2‑a, revăzută şi com‑ pletată, 2006), a culegerii de proză Speranţa moare ultima (2007). A publicat numeroase versuri în culegeri şi în ediţii perio‑ dice, precum şi piese, texte de cântece, studii şi cercetări privitor la artă în periodicele din Republica Moldova şi România. Membră a Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova (1999), a Uniunii Jurnaliştilor din Moldova (2000) şi a Uniunii Scriitorilor din România, Filiala Chişinău (2002). A plecat în lu‑ mea celor drepţi la 11 octombrie 2006.

biobibliografie

Steliana Grama

179

Menţiuni şi premii

Soarele Rondeliei sau fenomenul SteliANA Grama

— Laureată a Festivalului Naţional de Carte şi Poezie Eminesciana (iunie 1988) — Laureată a ed. a IX‑a a Sărbătorii Republicane a Cărţii pentru Copii (1990) — Laureată la Olimpiada Republicană televizată la literatura moldo‑ venească (1991) — Laureată a Festivalului Internaţional de creaţie pentru liceeni Pana de aur din Dej (1991) — Laureată a Festivalului Naţional de Carte şi Poezie Eminesciana (1990—1994) — Laureată a Festivalului de Creaţie literară a copiilor Pana de aur din Dej (1992) — Laureată a Festivalului Naţional de Ştiinţă şi Poezie Costache Co‑ nachi din Tecuci (1993) — Laureată a Concursului literar Pagini de jurnal din Bârlad (1993) — Laureată a Festivalului Internaţional de SF Quasar din Iaşi (1994, 1995) — Laureată a Festivalului Naţional de creaţie Mihail Sadoveanu din Paşcani (1994) — Laureată a Festivalului de poezie, proză şi folclor Vasile Lucaciu din Cicârlău, judeţul Baia Mare (1994) — Laureată a Concursului de Creaţie literară Lucian Blaga din Sebeş (1995) — Laureată a Festivalului Naţional de creaţie din Oraviţa (1996) — Laureată a Concursului republican de recital Valeriu Cupcea din cadrul Festivalului Tinere talente (1996) — Premiul III la Concursul teatrologilor pentru anii 1995—1996 al Li‑ gii Criticilor de Teatru din Moldova (1996) — Premiul Uniunii Scriitorilor din Moldova şi al Asociaţiei Jas‑Group pentru volumul de poezie Rezervaţia de meteoriţi (1998) — Laureată a Concursului de creaţie al revistei Limba Română (1998) — Premiu special „pentru colaborare“ pe anul 2003 al revistei Viaţa Basarabiei — Laureată a săptămânalului Literatura şi arta pentru poezie (2005) — Laureată a revistei Glasul Naţiunii la capitolul poezie — post‑mor‑ tem (2006) — Premiul Uniunii Scriitorilor din Moldova pentru poezie (premiul juriului) pentru volumul Perfuzie de vise (2006), post‑mortem.

MercuriANA, ManoliANA şi FaustiANA SteliANA Grama a traversat aidoma cometei Halley cerul poeziei naţionale şi uni‑ versale dintr‑un capăt în altul, lăsând în urma‑i Cărţile de foc ale unei inimi iisusiace interminabile şi ilizibile pentru cel ne‑ încercat de amarul lacrimii nestinse, care, de facto şi de jure, i‑a luminat odiseea telurică şi poetică de un deceniu (de la debutul literar în volum în 1996 …). Privită printr‑o optică critică din vârful solar‑solitar al tri‑ unghiului drept al inimii şi din punctul de vedere al conştiinţei lucide, nedrepte şi echidistante, poezia erosorondelică gramiană ne oferă o şansă unică/rară de fapt, pe care e în stare să ţi‑o „pro‑ pună“ zeieşte doar o personalitate extraordinară, trecută prin teatrul deghizat al sentimentului de dor şi iubire. Este mai mult decât o deschidere spre scena figurată a imaginarului, în care se desfăşoară netăcuta tăcere de sine a inefabilului şi a celestului cu care a respirat şi spre care a aspirat mereu rezonerul ei liric. Simplă la prima vedere, construcţia edificiului poetic al ce‑ lebrei autoare se distinge prin originalitatea riguroasă a formei şi expresiei şi prin profunzimea polemică indirectă a fondului, a universului ideatic (gen Pubela din Calea Lactee, Surogat de iluzii, Perfuzie de vise). Incomparabilă cu vreo altă figură poetică de acasă sau din altă parte, atât din generaţia sa, nouăzecistă, cât şi din altele de ieri şi de oriunde (cum este cea adrianpăunesciană, care a ocrotit‑o provizoriu dinspre gravitatea profunzimii personale

180

Steliana Grama

O familie de intelectuali basarabeni

Şi ce ai fi făcut de nu găseai Cea mai frumoasă dragoste din lume? Steliana Grama

181

şi naţionale, general‑umane…), imaginea de star a creatoarei noastre este una adânc împlântată în solul sufletesc şi ceresc, cosmic şi teluric al fiinţei umane, călătorind prin cosmosul cu‑ vântului şi prin cuvântul cosmosului. Dincolo de jocul fascinant al metaforelor‑capcane şi al ideaţiei‑cifru, al simbolurilor‑cheie, participăm la un dialog nepereche cu sine şi cu lumea, pătrun‑ zându‑ne de necesitatea adevărului de ele întru împlinirea unui destin uman şi a condiţiei lui etico‑civice şi poetice, în ultimă instanţă. Or, talentul este cea mai mare bogăţie a Poetei. Opera Ei este Soarele sau însuşi fenomenul SteliANA Grama, creaţia inconfundabilă a Rondeliei. Tratat al tanatofobie şi Rezervaţia de meteoriţi sunt frag‑ mente / segmente ale aceluiaşi extraordinar tablou dinspre sine şi cuvânt, în care personajul liric gramian parcurge traiectorii metaforice şi ludice personale dintr‑o oportunitate sau alta a „fulgerului Iubirii“, vorbind în propria‑i metaforă, care ne‑o dezvăluie prin sclipirile divine ancorată în modernitate şi con‑ temporanietate (mai ales prin grila polemică a ironiei şi a sar‑ casmului acoperite artistic). Dozate cu puterea de creaţie magică a sugestiei gnostice, ele luminează de la sine prin dramatismul lor sufletesc, cristic şi euristic, prin sinceritatea deschiderii de sine în faţa cuvântului şi a tropilor „c‑un pic de geniu şi celebritate“. Revenirea la modelele clasice universale va însemna mai mult decât un reviriment în scrisul Poetei, dacă nu o descope‑ rire de sine în rondel. De aceea insistenţa cu care explorează în preocupările ei lirice, erosorondelice, un motiv sau altul (al eu‑ lui sau al mereului, al dorului sau al sinei, al sentimentului sau al deziluziei, al regretului, al bucuriei sau al durerii…) din diferite perspective, inclusiv tragico‑dramatice sau ironico‑sarcastice, ne convinge de trăirile adevărate ale artei ei poetice singulare pline de har dumnezeiesc. Orice poem stelian este în fond un ecou sui‑generis al dorurilor celeste, de care a fost purtată crea‑ toarea lor în scurta şi dramatica ei viaţă terestră.

Cetatea de scaun a Dragostei o va situa evident oricând prin‑ tre personalităţile lirice ce şi‑au depăşit hotarele spirituale secu‑ lar‑milenare prin universalitatea general‑umană a sentimentului şi prin viziunea lor poetică inedită, personală şi originară de la „A“ la „Z“. Clipa Ei erosorondelică şi criptică dintre Răsărit şi Apus atinge culmea amiezii artistice pe care a cucerit‑o din mers, dar şi dintr‑o mare şi inimaginabilă dragoste fenomenologică faţă de cuvânt şi de cânt (vezi volumul de cântece Fulgerul Iubirii …). Soarele Rondeliei (al destinului şi al romanului Ei ronde‑ lic singular…) va lumina oricând crestele / înălţimile rondelului românesc şi nu numai, căruia i‑a dăruit partea ei de zbor şi de veşnicie dacapo al fine. Prezentul continuu al scrisului gramian, dominat de clasicitate şi modernitate, e unul alimentat de suflet şi de trăire, de suferinţă şi de credinţă. De aceea Măria Sa Inspi‑ raţia n‑a fost un moft (vorba vine…) al creatoarei, ci o necesitate permanentă întru împământenirea şi împlinirea necondiţionată a eului său ardent în pânza de lumină a metaforei şi a ideii su‑ blime, a construcţiei şi tălmăcirii de sine dinspre origini până la transparenţa clipei prezente convenţionale şi personale. Contemporana noastră a servit cu tot focul inimii şi al minţii arta teatrală. Cu sânge şi cu aceeaşi tensiune a trăirii apar‑ te au fost scrise şi dramele steliene — puţin cunoscute nu numai printre cititori, dar şi printre scriitori (Un braţ de sulfină, Eu‑ nucul modern, Legenda arcaşului etc.). Apoi şi‑a probat forţele şi în dificila artă a tălmăcirii prin transpunerea în româneşte a unei piese din Al. Ostrovski (Înţeleptul) şi a câtorva poezii din Adrian Păunescu şi din Arcadie Suceveanu în ruseşte. Din limba rusă a mai tradus de asemenea poeme de Kiril Kovalgi şi cântece din M. Boiarski. Nemaivorbind de faptul că SteliANA Grama a scris poezii, inclusiv rondeluri de dragoste, în limba lui A. Puş‑ kin, parte din care le‑a publicat în revista Кодры (Молдова Литературная). Pe parcursul anilor a semnat totodată eseuri în diferite reviste despre colegii de breaslă şi de generaţie, acestea deo‑

182

Steliana Grama

O familie de intelectuali basarabeni

183

ficat fiece clipă a inimii şi fiece gură de aer a vieţii pentru a‑şi împlini condiţia tragico‑dramatică de poeta vates, rămânând în conştiinţa contemporanilor un model şi un simbol, dacă nu o constelaţie, de dăruire deplină cuvântului întru cuvânt şi legă‑ mânt cu eternitatea artei atemporale şi aspaţiale. Cinstită din plin de Cuvânt şi alimentată de talentele ei strălucitoare, această „trestie gânditoare“, supranumită în poe‑ zie Rondelia, va domina întotdeauna o generaţie şi o orientare, zisă nouăzecistă, iluminându‑i acesteia din interior calea spre sine şi spre trăirile divine, metaforice, dincolo de orice meta‑ morfoze circumstanţiale şi radicale, de grup şi rapsodice. „Gra‑ ba“ cerească şi neaşteptată cu care a plecat dintre Cuvinte a făcut din destinul ei tainic o Operă şi din Opera Ei un destin rondelic şi faustic. Oricum, însă, căldura şi generozitatea „Mai mult ca Iubirea“ cu care s‑a dăruit Cuvântului şi Cântului, Zâmbetului şi frământului fulminant (Cunosc un singur Dumnezeu — Iubirea) au logodit‑o cu lumina perenă a artei literare. Acesta i‑a fost se vede norocul, dacă nu însuşi drumul spinos al cunoaşterii. Aces‑ ta e farmecul interior continuu al operei gramiene, adică Soarele nestins al Rondeliei sau fenomenul SteliANA Grama, miracolul cuvintelor Ei neîncepute — „Cea mai frumoasă Dragoste din lume“. Tudor PALLADI August, 2007

sebindu‑se net de ale altora printr‑o ţinută stilistică şi critică a lor, steliană, întotdeauna atinse de temperatura înaltă a ha‑ rului ei personal. Ne duce gândul la cronicile cuprinzătoare, originale şi pătrunzătoare în miezul lucrurilor — caracteristi‑ că a responsabilităţii literare — pe marginea creaţiei (de ase‑ menea rondelice…) prodigioase a Galinei Furdui sau a Ninei Slutu‑Soroceanu, a Nataliei Zagoreanu‑Issa ori a Raisei Plăieşu. Tot la acest capitol — al atitudinii critice — se înscriu, dacă e să spunem franc şi cu mâna pe inimă, prezenţele parodistice ale Poetei, găzduite în coloanele revistelor Literatura şi arta şi Par‑ don. Cuvântul oricum o ţinea mereu în razele inspiraţiei cereşti şi dânsa aspira dumnezeieşte la El, la puterea lui miraculoasă şi atotveghetoare, fapt ce se lasă vădit şi în luările ei de cuvânt la „Eminesciana“, la Ziua Poeziei, la lansările de carte, care o mo‑ bilizau prin unda lor energetică intraductibilă în vocabule sau prin schimbarea criptică de zâmbete semnificative, prin gestu‑ rile largi sau de circumstanţă ce completau ca o replică finală metafora onirică şi evenimenţială a momentului sociocultural. Nu putem trece desigur nici peste emisiunile radiofonice ale Ninei Parfentie în care Poeta strălucea prin gravitatea ei interi‑ oară şi vibrantă. Punctul de vârf, însă, în activitatea teatral‑critică astrală a scriitoarei‑exegete, a cercetătoarei, îl constituie indubitabil stu‑ diul amplu şi bine fundamentat ştiinţific, documentat cu lux de amănunte (publicat de altfel fragmentar în revistele Destin Ro‑ mânesc, Arta, Cugetul, Phoenix), teza de doctorat Dramaturgia autohtonă şi spectacolul în teatrul din Moldova (1960—1970). Adunată fir cu fir în clepsidra aurifică şi nonefemeră a amintirii care e Cartea, creaţia poetică, epică, inclusiv a „poveş‑ tilor adevărate“ (vezi volumul Speranţa moare ultima), dramati‑ că şi eseistică a SteliANEI Grama, risipită deocamdată pe întin‑ sul literelor române de pretutindeni, va simboliza peste trecerea anilor o salbă dintre cele mai rare, pe care a putut s‑o meştereas‑ că pe încetul la flacăra nestinsă a inspiraţiei acea care şi‑a sacri‑

…Lumina cerească priveşte atent florile, multele flori ce‑i apără chipul atât de senin alergând printre noi — rază venită, trimisă aici întru înnobilare… Ultima oară îmi telefonase pe la 12 noaptea. Avea a‑mi citi nişte versuri, a‑mi vorbi despre bucuriile altora — cei publicaţi în presă şi cei veniţi cu noi volume dinspre editură… Gândul

184

Steliana Grama

O familie de intelectuali basarabeni

Pasăre cu aripi de lumină

185

tact cu versul ei, trebuie să‑i asculţi drama, să‑i deschizi scânte‑ ia, să‑l laşi să te ilumineze cu Iubirea pe care o emană. Şi să mai conştientiezi că nimic întâmplător nu e în aceas‑ tă lume — Ea a venit prin Cuvânt, şi pentru cauza ta. E meni‑ rea poetului, el, purtătorul de înţelepciune celestă. Trimisă a fost — raza — şi rămasă e. În acel miez de noapte, la telefon, Steliana Grama îmi citi poezia Sălbatica noapte, unde zicea: Planeta se‑nvârte nebună, Cu tine, al nopţilor crai, Iadul era în furtună Şi evadasem în rai… Le ştiu dinainte pe toate, Dar nimic nu mai pot azi schimba, În castelele vechi, ruinate, Va mai visa cineva…, versuri devenite astăzi cântec, versuri care, cântate, citite fiind de generaţii de‑a rândul de tineri îndră‑ gostiţi, vor fi să le îndemne la vis… Steliana Grama. Lumina cerească coboară atent florile, multele flori ce‑i apără chipul atât de senin, de Sus, privind către noi… Galina FURDUI (Lit. şi arta, 2007, 12 aprilie)

venea cu informaţii despre creaţia literară pe două sau chiar trei căi — precum se întâmplă când iei contact cu cei născuţi în zo‑ dia gemenilor. O ascultam şi mă întrebam, şi mă tot uimea optimismul ei, dar mai ales rara calitate de a se bucura de bucuriile altora. Îmi amintesc, elevă încă, veni cu un ciclu de versuri, îm‑ preună cu maica ei — să le citim. Am înţeles atunci, am scris mai apoi că vine în literatură un poet cu totul deosebit. Ne‑am oprit îndelung mai apoi lângă rondelurile ei — până la publicarea acestora — şi o admiram concentrând esenţele în forma fixă a acestora ca şi în tratatele poetice moderne, stufoase, cu multă încărcătură semantică, dar şi simbolică — de până la rondel. Iubea lumea, iubea soarele, iubea umbra, destrămând‑o prin însăşi prezenţa‑i scăpărătoare de mult altruism către toţi şi către toate. Nu cred să fie cineva care s‑ar fi supărat pe ea. Prea multă lumină ducea pentru fiecare. … În vers… în versul de ultima oră îi simţeam durerea as‑ cunsă, conştiinţa despărţirii de această lume, chiar dacă o ştia imperfectă. O dorinţă de anulare a propriei neîmpăcări cu sinele vulnerabil depistam în simbolurile abil mânuite. Firea‑i inteligentă argumenta delicat, dar hotărât cu privire la problemele socioumane, sarcasmul oferind temă concretă ce‑ lor ce stau să pătrundă subtextul. Iubea lumea‑ntreagă şi era atât de singură… Însingurarea vorbea cu glasul ei, prin telefon, la acea oră târzie de noapte. Părea o pasăre care dorea să convingă Cerul şi Pământul că tristeţea are aripi şi că deloc greu este să zbori printre ghimpii răstignirii. Iar dacă viaţa e drumul crucificării de la începutul ei terestru şi până la sfârşitul acestuia — să ne bucurăm, zicea Steliana, să ne bucurăm că‑l avem şi ne are, căci duce el, drumul, spre Marea Lumină. Din Lumină coboară sufletul Ei ca să rămână la loc de lu‑ mină în inimile noastre. Dar să rămână lucrând. Or, luând con‑

Aşa suplă, aşa singură, aşa vioaie cum este, pare o bucată desprinsă dintr‑un corp cosmic şi, după ce a străbătut atmosfe‑ ra, a căzut, purificată pe pământ şi a început să trăiască omeneş‑ te şi să comunice cu lumea româneşte. O noapte întreagă a fost să nu pot dormi cu o carte semnată de Steliana Grama. Întâi la masa de lucru. Apoi la bucătărie. Şi, în sfârşit, întins în pat. Stau în forma semnului de întrebare. Stau

186

Steliana Grama

O familie de intelectuali basarabeni

Steliana Grama e meteorit

187

în poziţie orizontală. Stau perpendicular cu universul şi citesc versurile înmănuncheate în placheta intitulată semnificativ Re‑ zervaţia de meteoriţi (Editura Civitas, Chişinău, 1998). A doua noapte după lectura acestei cărţi, iarăşi nu pot să dorm liniştit. Într‑un timp zbuciumat ca acel care ne‑a revenit nouă să‑l tră‑ im, constat că literatura feminină (îndeosebi în domeniul poezi‑ ei) din Basarabia face progrese evidente. Zic, stau încă o dată şi mă uit, şiret desigur, la portretul acestei domnişoare‑meteorit, a unei mame şi a unui tată şi de acum îmi amintesc rânduri şi pasaje din cele citite: Chiar nu va avea nimeni nevoie de mine? (Cometă); E adevărat că străbunica Bulevardului a fost Cărarea? (Evoluţie); Charon va mai deţine portofoliul ministrului de interne dacă Tartarul va rămâne gol? (Pleistocen). Da eu, ca netotul, stau şi mă gândesc: de ce mă întreabă pe mine? Şi tocmai când realizez că Steliana ar fi putut fi fiica mea, îi zic în minte, exact cum o aud că zicea mama : ,,Hai, nu‑ţi pare că eşti prea deşteaptă? Ai uitat cumva că ai venit pe lume, cum singură recunoşti, la spartul târgului ?“. Ea tace şi mă priveşte din fotografie oarecum ironic, ca să nu zic indiferent sau chiar zeflemitor. Deschid iar cartea şi citesc mustrarea Stelianei, parcă adre‑ sată şi mie: Laşule! Nu ţi‑i ruşine să ceri sorţii să‑ţi dea informaţii despre moartea ta cu o zi înainte de accident? (Aviz). Iar după ce se va petrece decesul meu fatal, ea zice: Peste un milion de ani nişte stegozauri, Săpând la poalele unui vulcan stins, Vor da peste cadavrul meu păstrat perfect în lava pietrificată (Viitor arhaic).

Mă fac piatră şi eu şi mă întreb: au citit miniştrii noştri vreo carte în viaţa lor? …Am glumit. Cer scuze. Ne‑am jucat. Steliana Grama e o fată de oraş, nu ca mine ori ca cei care ne conduc spre viitorul luminos. E o alintată de destin şi e chiar nedisciplinată. O geni‑ ală neruşinată. Cândva a citit cartea mea Catacomba, a zâmbit spre mine, mi‑a arătat obraznic limba… Şi atât. Nu i‑a plăcut, evident! Şi are tot dreptul ca să nu‑i placă, deoarece eu oglin‑ desc destul de stângaci realitatea, scriu lucruri banale, de nu tre‑ zesc nimănui curiozitatea. Îndeosebi criticilor literari… Iar mie îmi plac versurile ei. Sunt sincer. Mă chinui, nu‑mi dă somnul! Poate a avut dreptate un confrate de condei, care m‑a avertizat, zicându‑mi franc că sunt un agramat în literatură. Nu înţeleg pe care planetă mă aflu şi încă mai îndrăznesc să analizez cartea Stelianei… Dar ce să fac, dacă am devenit un captiv, citind şi înţelegând versurile ei potrivit gradului meu de pregătire?! Ver‑ surile ei sunt albe‑albe. Nu găseşti în ele nici iamb, nici troheu, nu respectă măsura versului. Ea nu parează, nu înfrumuseţează nici trecutul, nici viitorul. Ea ne trăsneşte în moalele capului cu purul adevăr cel mare şi sfânt. Eu, unul, recunosc, am citit‑o şi am rămas îngrozit de profunzimea ce mi s‑a servit. Această ţară în care scrii, dragă Steliana, e o adevărată rezer‑ vaţie, dar scuză‑mă, nu de meteoriţi. Meteorit eşti tu şi poporul pe care‑l reprezinţi şi căruia îi consacri ardoarea şi neastâmpărul inimii tale. Să‑ţi trimită Dumnezeu sănătate, dar şi tu păstrează‑te cum eşti. Că românii noştri vezi cum fug, cum pângăresc frumu‑ seţea limbii, cum, în maxi‑taxi, răsună numai muzică străină. Vezi cum veneticii ne fură nu numai casele şi mesele, dar şi limba din gură ? Te rog, nu plânge, Steliana, că ţi s‑au stricat ochelarii (Sa‑ profitul cu ochelari). Caută‑ţi un sponsor cu inima mare şi roagă‑l să‑ţi cumpere alţi ochelari, pentru că ai atâtea versuri de scris. Eu mai aştept o noapte să nu pot dormi alături de cartea ta şi cred că o să vină o zi când o să se trezească tot poporul ca să dărâme această rezervaţie de dinozauri.

188

Steliana Grama

O familie de intelectuali basarabeni

189

Îmi plac oamenii cu simţul umorului, veseli şi energici. Nu‑mi plac amărâţii şi‑ncruntaţii, dar mai ales răutăcioşii. Primii degajă un climat plăcut, un câmp energetic pozitiv, multă lumină. După comunicarea cu ei te simţi mai împlinit, chiar odihnit spiritual, dar şi fizic. În anumite cazuri — înari‑ pat, entuziasmat, ba chiar, de ce nu, cumva poetic, iar în cazuri rare (foarte rare) surprins plăcut să fredonezi o melodie oare‑ care. Amărâţii şi crispaţii gem permanent, oftează, sfredelesc neplăcut cu privirile şi bârfesc neîntrerupt (comentând ca pen‑ tru sine, fie mutual, dar însoţind mişcarea buzelor cu o mimică plină de‑ncruntări şi scrâşniri…). Ăştia degajă o energie nega‑ tivă, simţită de la distanţă, chiar dacă se maschează cu un zâm‑ bet mieros. Un Câmp din preajma lor te oboseşte, te epuizează, te derutează uneori pe mult timp. Am început cu acest preambul, spre a vă atrage atenţia că omul despre care vreau să vorbesc face parte din prima ca‑ tegorie şi l‑am îndrăgit chiar de la prima întâlnire, la prima vedere, din primele cuvinte, din primele sclipiri de fraze, me‑ tafore sau priviri… Avea atâta foc în tot ce spunea, în ochii

săi, care parcă ardeau încontinuu, grăbindu‑se din cale afa‑ ră din răsputeri să dea cât mai multă lumină, cât mai multă străfulgerare… Erau în ei şi atâtea întrebări, căutări, intenţii, începuturi, planuri… Aveai impresia că înainte‑ţi e un perpetuum mobile‑n tot ce făcea şi rămâneai absorbit de prezenţa‑i vulcanică, obsedat de şuvoiul de bunătate şi de sclipirea ochilor, diferită de fiece dată, la fiece frază, la fiece cuvânt spus. Steliana Grama, căci despre ea e vorba, a fost, este şi va rămâne o enigmă pentru toţi acei care am cunoscut‑o şi chiar pentru toţi acei care n‑au cunoscut‑o, căci ea a ştiut să toarne‑n zidirea fiinţei sale — poezia, îndeosebi poezia de dragoste, ur‑ când‑o la cotele superioare — această enigmă ce ne va minuna întotdeauna — Dragostea. Această dragoste faţă de oameni, de colegi, de interlocutori reflectă în fiece metaforă din creaţia sa, în fiece gând, în fiece cuvânt sau silabă, ea abundă şi‑n rotunjirea catrenelor, până şi‑n construcţia poeziilor (sonetelor) şi chiar în aranjarea cuvinte‑ lor. Parcă se cere pusă pe muzică această simfonie poetică. Această sinceritate copleşea şi te obliga să răspunzi aşij‑ derea. Bunătatea ei dezarmantă te calma şi te făcea mai puternic şi chiar mai inventiv. Simţeai cum te înalţă şi cum te face mai viguros în cugetări şi simţiri. Seninătatea ei punea stăpânire pe cei ce‑o‑nconjurau şi o aveau ca interlocutoare. Poţi înşira la nesfârşit calităţile ei sublime cu care era în‑ zestrată de la Dumnezeu, dar ar trebui de accentuat că, după o întâlnire, două, rămâneai ostatic gândurilor şi ideilor sale puse cu dărnicie pe tapet. Am îndrăgit‑o de‑ndată ce am schimbat câteva replici încă mulţi ani în urmă, după care m‑a invitat la o şezătoare poetică‑n redacţia unui ziar, unde m‑a „provocat“ la un mic recital, apoi de fiece dată eram rugat să mai recit ceva. Era entuziasmată până la refuz şi transmitea abundent celor din

190

Steliana Grama

Îţi sărut visurile tale frumoase, care sunt convins că vor veni azi‑mâine spre noi toţi. Îţi sărut mâna dreaptă, căci cu dânsa îmi pare că scrii toate visele romantice, tot adevărul, care, din păcate, deocamdată, ne lipseşte în realitate. Va veni el oare timpul când adevărul va coborî din cărţile tale? Eu unul sunt convins că aşa va fi. Mă mândresc că, în epoca mea, am alături asemenea contemporan, cu numele Steliana Gra‑ ma. Boris DRUŢĂ (Lit. şi arta, 2005, 29 septembrie)

Steaua Demnităţii Noastre

O familie de intelectuali basarabeni

191

jur sincerele sale impresii. A scris în repetate rânduri articole frumoase în presa locală şi în cea din ţară. O contactam adesea la telefon, cerându‑i sfatul, ori pur şi simplu felicitând‑o pentru vreo apariţie a versurilor în presa noastră. Se bucura ca un copil cum ştia numai ea să se bucure, dar mă bucuram şi eu, de posibilitatea de a‑i aduce o cât de mică bucurie spre a‑i înzeci forţele creative, căci muncea mult. Se grăbea, intuind, probabil inconştient, puţinul timp ce i s‑a dat. Şi‑l trăia intens cu totală dedare, cu ardere sufocantă şi cu atâta jertfire de sine. Scria mult şi adesea îmi citea la telefon unele poezii, cerându‑mi, parcă, părerea. Se străduia să publice, pe cât era posibil, cât mai mult, spre a ne delecta cu neasemuita‑i poe‑ zie, cu neasemuitu‑i dar. Trăia din plin şi după un ritm nemaivăzut de accelerat, un ritm al unui alt secol viitor, căci n‑avea timp şi anticipa această realitate. Am plâns, căci am pierdut un prieten. Am plâns, căci am pierdut un bun sfătuitor şi îndrumător. Am pierdut doi ochi sclipitori ce emanau atâta bucurie, bunătate, sinceritate. Am pierdut o soră, o speranţă zbuciumată‑n setea ei de a trăi, de a crea, de a face bine. Cred că‑şi va ocupa locul său de cinste şi binemeritat în li‑ teratura noastră, română, îndrumându‑ne prin mesajul poeziei sale de a fi mai buni, mai curaţi sufleteşte, mai prietenoşi, mai uniţi în cuget şi simţiri. Şi noi să‑i mulţumim de fiece dată în rugăciunile noastre pentru arderea şi pentru sacrificiul ei. Iartă‑ne, Steluţa noastră. Sandu‑Aristin CUPCEA (Lit. şi arta, 2007, 11 octombrie)

Poezii dedicate Stelianei Grama

192

Steliana Grama

O familie de intelectuali basarabeni

Steluţa Unu‑doi, unu‑doi, Şi Steluţa vrea cu noi, Trei‑patru, trei‑patru, Vrea să meargă azi la teatru. Patru‑cinci, patru‑cinci, O luăm sau stă aici? Cinci‑şase, cinci‑şase, Lasă să se‑nveţe a coase. Şapte‑opt, şapte‑opt, Hai să‑i dăm şi un măr copt. Opt‑nouă, opt‑nouă, Când venim e‑n rochie nouă, Nouă‑zece, nouă‑zece, Cine‑n măiestrie o‑ntrece? Mama umblă bucuroasă — Harnică‑i Steluţa‑n casă! Claudia SLUTU‑GRAMA (Ştiinţa, 1980, 30 decembrie)

Stelianei Copila mea, la naşterea ta S‑au deschis toate florile Şi mai cânta cucul, Îndrăgit de mama ta. Timpul va face Să‑ţi placă cântecul lui Şi susurul izvoarelor, Semănate prin ţarini. Şi în acea dimineaţă Timpurie a lunii florilor — Soarele a răsărit mai devreme, Salutând apariţia ta! 7.VI.1974 193

***

Să continue să iubească, Să trăiască!

Iar la plecarea Ta, — Suspendată între Cer şi Pământ, — Plânge, împreună cu noi, Poezia! Dar nu numai atât! Claudia SLUTU‑GRAMA, 21.XII.2006

Fă Poezie, copila mea! Poezia e şi ţipăt de durere, E şi bucurie, E şi veghe… Poezia e o filă de hrisov Despre noi, cei de azi, Menită să le‑amintească mereu Celor de mâine că şi strămoşii lor Au ştiut să iubească, Să sufere, Să se bucure De fiece răsărit de soare, De fiece cântec de dragoste, De fiece naştere — Multaşteptată — A unui copil… Acest ţipăt de pasăre rănită — Poezia! Claudia SLUTU‑GRAMA

Acest ţipăt de pasăre rănită — Poezia… Stelianei Fiica mea scrie versuri, Dar versurile azi nu‑s la modă — Greu de tot e să le publici undeva! Dar ea se însufleţeşte, se‑avântă mai departe, Scrijelind un nou vers, Care, cu timpul, poate deveni O revelaţie pentru cineva Sau un verdict pentru altcineva… Acest ţipăt de pasăre rănită — Poezia!

Schit cu rană

Un suflet răvăşit Va descoperi versul tău, rebel uneori, Sau mângâietor, poate, alteori…

Stelianei Din arborii galactici stele cad Şi unde cad, răsare schit cu rană. Vreau să te‑ntreb: „În ceruri ochi‑ţi ard?“, Dar telefonu‑ţi tace, Steliana!

Struna ta sufletească Va vibra la unison Cu struna sufletească a celui Ce încearcă să se spovedească Prin Poezie…

M‑am fost pierdut prin gânduri unui crin, Fluture prohodind din strană‑n strană Şi‑acum, când vreau la cerul tău să vin, Cum tace telefonul, Steliană!

Seva ei se va prelinge Prin mintea şi prin inima lui, Dându‑i putere pentru a rezista În faţa loviturilor Sorţii, Să nu se frângă,

194

O familie de intelectuali basarabeni

Steliana Grama

195

Durerea

Sunt singur ca un tril de ciocârlii, Toamna‑mi aruncă frunze reci pe rană, De unde eşti răspunde, Steliană, La telefonul mut de veşnicii.

Consacrată Stelianei Grama Ai fost un înger pe pământ, O rază de Luceafăr blând, Un Eminescu renăştea din tine Şi un vulcan de doruri şi de bine. Ţi‑ai scris iubirea numai pe hârtie, Căci Dumnezeu aşa a vrut să fie, Iar cugetul şi‑ntreaga‑ţi fire Se înălţau mereu spre nemurire. Dar azi nu pot cu gândul să mă‑mpac Că frunza ta căzut‑a din copac, Că la Ţepilova n‑o să mai vii Să ne citeşti frumoase poezii. De ce o nedorită maladie Ni te‑a răpit cu tot cu poezie, Lăsându‑ne în inimi mare gol, O mare de durere şi de dor?

Caut în catastife actuale Zădărnicia lumii ce voi fi. Eu ştiu că‑n ceruri nu‑s coduri poştale, Dar nici adresa nu ţi‑o pot găsi. Ştiu clipa doar, peste întreg stăpână, Când în sarică nouă de pământ Îngerul morţii te‑a luat de mână, Ducându‑te‑n Vecia din Cuvânt. Ştiu că din falsa lumii teorie Te‑ai fost desprins şi‑aievea spovedeşti Că moartea nu‑i decât o utopie Şi că la poarta raiului doineşti. O, tu, Rondelie, care zâmbeşti Cuvintelor ce te rostesc întruna, Cu logofeţii templelor cereşti În ochii tăi îşi dă‑ntâlnire luna.

Valeriu EFTODI (Observatorul de Nord, 2007, 19 octombrie)

În schitul rănii ieromonah E cântecul, multistelară Ană, În el ploconitoare‑ntru Alah, Chemi liniştea‑mântuitoare hrană,

Vis erotic Parodie

Visându‑te, mai eşti precum ai fost: O zburătoare fără de prihană, Aflându‑şi în mirare adăpost, — O mierlă preaferice şi sărmană,

„Încet de tot îţi desfăceam corsajul Şi mă temeam cumva să nu te sperii, Şi tu‑mi zâmbeai, şi‑n agonia serii Eu încercam să îmi adun curajul“. (Steliana Grama)

În noi migrând, rostirii să dea rost, Pe necăderea stelei suverană. TRAIANUS (Lit. şi arta, 2007, 18 octombrie)

196

O familie de intelectuali basarabeni

Încet de tot îmi desfăceai corsajul, Eu aşteptam o seară cu lirism, Dar ţie‑n pălălăi ţi‑ardea obrazul, Parcă dădeai examen la marxism. Steliana Grama

197

Tu eşti cuvântul care te‑nnoieşte

Tu te temeai cumva să nu mă sperii Şi mă luai cu vorbe dulci, suave, Eu regretam că trece vraja serii, Iar tu continuai să‑mi spui braşoave.

Stelianei Grama

Să nu te temi zadarnic de cuvinte Tu te‑ai născut din ele… Dumnezeu Ţi le‑a adus de‑a pururi să ţii minte Că doar prin ele tu vei fi mereu

Eu aşteptam o demarare‑n trombă Oricum ar fi, e‑un lucru de nimica, Dar tu parcă dezamorsai o bombă, Te‑ai tot codit până s‑a‑ntors mămica…

La început de lume‑a fost cuvântul Cum ştim din Cartea Cărţilor cea sfântă Cuvintele din viaţa‑ne iau gândul Soarele‑n cer şi Luna cât cuvântă

De‑ai vrea, cândva, să‑mi mai desfaci corsajul Şi să‑mi săruţi fierbinte‑n noapte geana, Te rog să‑ţi manifeşti mai dârz curajul, C‑o să mă pierzi, iubite. Steliana.

Iar peste lacrimi de se‑aşterne ceaţă Şi nevăzut ne mistuie frământul Spaima din fire sângele ne‑ngheaţă Şi auzim în piept cum bate vântul

Alexandru HORAŢIU‑FRIŞCU (Lit. şi arta, 2004, 25 noiembrie)

Atuncea e destul să‑nalţi o rugă Celui de Sus cuvântul ce‑l încape Şi tu renaşti din a simţirii fugă Ca Soarele din nesfârşit de ape

Singurătatea e a ta pereche… Stelianei Grama

Să nu ai grijă… Temerile tale Sunt lacrimi necitite de vreo carte Şi tu cât cerul ai numai o cale Scrisă‑n cuvinte de‑a luminii soarte

În viaţa noastră toate‑s trecătoare — Chiar dacă îţi găseşti a ta pereche Până la urmă dai de‑nsingurare Şi‑n lumea nouă ca şi‑n lumea veche.

Tu eşti cuvântul care te‑nnoieşte Cu‑al lacrimilor tăinuit izvor Şi stea cu stea ca‑n Lermontov vorbeşte De visul tău de dor nemuritor

Ca frunza legănată‑n ram de soare De‑o boare când amiaza stă de veghe În viaţa noastră toate‑s trecătoare Chiar dacă îţi găseşti a ta pereche.

Nopţile trec pe‑nvăpăieri de lună Departe şi de secole la rând În râvna lor pun zorilor cunună Să te trezeşti mereu cu ele‑n gând

Când toamna intră în a ei hotare Frunza din pieptul meu de la o leghe Se‑aude tremurând de frig… O zeghe De i‑aş găsi ar da de‑a ei scăpare… Ci‑n viaţa noastră toate‑s singulare Singurătatea e a ta pe‑re‑che.

Teamă să n‑ai că n‑or să dea de tine Cerul din cer din lună şi din stea Ca Phoenix ce renaşte din ruine Durerea lor renaşte din a ta…

Tudor PALLADI 198

O familie de intelectuali basarabeni

Steliana Grama

199

Tot mai adâncă‑i liniştea pe care Cuvintele o limpezesc mereu Să vezi pe‑a veşniciei lor cărare Cum îţi surâde‑n visu‑i Dumnezeu

Opere literare şi ştiinţifice

Să nu ai teamă… Gândurile zboară Ca păsările frunzei autumnale Când aurul le‑aşterne pe afară Şi pomii plâng cu lacrime ovale

Ediţii aparte

Să nu te temi zadarnic de cuvinte Tu te‑ai născut să le renaşti mereu Nimic mai scump ca ele să ţii minte Şi doar prin ele eşti din Dumnezeu

1996 1. Tratat de tanatofobie : [versuri] / Steliana Grama. — Bucureşti : Univers Enciclopedic, 1996. — 37 p. — (Tinere condeie).

Tudor PALLADI (Phoenix, 2006, 15 iunie —13 septembrie)

Aripi de cuvinte Stelianei Grama Prin dor răzbate o scânteie De care inima‑ţi se‑aprinde Şi nu mai poate‑n loc să steie, Îşi face aripi de cuvinte.

3. 4.

Din vis răzbate‑o rădăcină Prin care sufletu‑nfloreşte Şi‑a lui sămânţă de lumină Te‑nalţă şi te‑navuţeşte.

Mara VLĂDICEANU

6. 7. 8.

200

O familie de intelectuali basarabeni

Conţ.: Tratat de tanatofobie ; Arlechinul ; Profanare ; Vişi‑ nată ; Temenele ; Fără comentarii ; Astm planetar ; Ecologică ; Demolare ; Oameni de zăpadă ; Zeii ; Semne de punctuaţie ; Mi‑ leniul III ; Pândă ; Cenuşă ; Mortuară ; Cornul abundenţei ; Fla‑ cără ; Soliloc ; Sacrificatele ; Gelozie ; Testament pentru huligani ; Serbiuza ; Pasărea Phoenix ; Şobolanul înţelept ; Zmeu de hârtie ; Ochelarii de soare ; Telegramă.

Rec. : Cazacu, Tania. Ritmuri ale acestui secol grăbit / Ta‑ nia Cazacu // Viaţa satului. — 1997. — 18 ian. — P. 8. — (Poliţa de cărţi). Rec. : Cărăuş, Tamara. Apocalipsa zmeului de hârtie / Ta‑ mara Cărăuş // Săptămîna. — 1996. — 27 sept. — P. 19 : il.‑ (Tiparniţa). Rec. : Cimpoi, Mihai. La umbra poetelor în floare : [referinţe şi la vol. de versuri „Tratat de tanatofobie“ al Stelianei Grama] / Mihai Cimpoi // Femeia Moldovei. — 1997. — Nr 1/2 — P. 17. Rec. : Constantin, Dan. „Nu plângeţi, sâmbătă venim acasă!“ / Dan Constantin // Moldova Suverană. — 1997. — 22 ian. — P. 2. — (Nouăzeciştii? Da!). Rec. : Palladi, Tudor. Îndemnul „respirării împreună“ / Tu‑ dor Palladi // Florile dalbe. — 1996. — 12 dec. — P. 7. Rec. : Popescu, Fl. Steliana Grama / Fl. Popescu // Vocea României : cotid. naţ. (Bucureşti). — 1996. — 29 aug. — P. 4. — (Un nume pentru mileniul următor). Rec. : „Tratat de tanatofobie“ // Patria tânără. — 1996. — 23 noiemb. — P. 10. — (Aut. nu este indicat).

Steliana Grama

201

1997 9. Teatrul „Luceafărul“. Chişinău. J. B. Molière. Tartuffe : [caiet‑program] / aut. : Angelina Roşca, Nicolae Mereuţă, Elena Diaciuc, Steliana Grama. — [Ch., 1997]. — 22 p. — Aut. sunt ind. pe vs. f. de tit. 1998 10. Rezervaţia de meteoriţi : [versuri] / Steliana Gra‑ ma. — Ch. : Civitas, 1998. — 128 p.

Conţ.: I. Început de pulbere. Început de pulbere ; Pleisto‑ cen ; Epoca de lacrimi ; Întemniţatul celest ; Protest înmugurit ; Antepenultima dragoste ; Viitor arhaic ; Reîntoarcere ; Plictisul lui Ra ; Reptila mecanică ; II. Cometele din sânge. La spartul târ‑ gului ; Cometă ; Terminator III ; Evoluţie ; Vis devastat ; Dinţii soarelui ; Oase şi stele ; Cimitirul muştelor ; Celălalt obraz ; De‑a baba‑oarba ; III. Ciorna lui Eros. Hai să înflorim! ; Ciorna lui Eros ; Vremea Giocondelor ; Crusta anxietăţii ; Zăpezile negre ; Ora Insomniei ; Fântână ; Serbiuza ; Gelozie ; Rivalul Soarelui ; IV. Transplant de iluzii. Miozotis ; Miss Quasar ; Amnezie cos‑ mică ; Transplant de iluzii ; Săgeţi jetabile ; Mileniul III ; Căpuşa îndrăgostită ; Papucul doamnei ; Bradul de sârmă ghimpată ; Bu‑ buruza albastră ; V. Fulger drogat. Chiştoc ; Pândă ; Zeilor bule‑ vardului ; Ochelarii de soare ; Semne de punctuaţie ; Cowboy în negru ; Colecţionarilor de sfinţi ; Zmeu de hârtie ; Valută conver‑ tibilă ; Pasărea Phoenix ; VI. Fantomahia. Temenele ; Avem nevo‑ ie de coarne! ; Fără cochilii ; Curierul Infernului ; Arhiva Bom‑ bix‑Mori ; Profanare ; Vişinată ; Rezervaţia de actori ; Zgarda de aur ; Fantomahia ; VII. Saprofitul cu ochelari. Otravă comestibilă ; Ascensorul lacrimii ; Ţuică ; Obsesia celebrităţii ; Autograful pisi‑ cii; Cioara albă ; Muntele cariat ; Mucegai ; Cartierul plictisului ; Arestaţi cometa! ; VIII. Convalescenţa legendelor. Sosia lui Tur‑ bincă ; Făt‑Frumos ; Balaurul înlănţuit ; Non grata ; Locotenentul Ene ; Zburătorul mut ; Civilizatul Argus ; Ultima Ană ; Evadarea lui Don Juan ; Semănătorul de litere ; IX. Cathabasis. Cura dezilu‑ zionării ; Aviz ; Suflor ; Nălucile ; Autonecrografie ; Exodul farao‑ nului ; Antecamera subterană ; Canopele cu vise ; Invită umbra! ; Gastroscopia lui Diogene ; X. Enuma elish. Rău augur ; Enuma

202

O familie de intelectuali basarabeni

elish ; Cenuşă ; Luntrea ; Microscop ; Închistare ; Rattus sapiens ; Confuzie ; Holocaust ; Cernobâliană. — Cartea a fost donată cu urm. autografe : Pentru bibllioteca „Onisifor Ghibu“ de la autoa‑ re. 14 febr., 1999 ; Bibliotecii „Ovidius“ un car de noroc, de cărţi şi de cititori, fericire şi prosperitate. 26.X.1999. Cu drag, Steliana ; Pentru Bibl. Publică Municipală „B. P. Hasdeu“! Ce‑ţi doresc eu ţie, scumpă bibliotecă cu oameni inteligenţi, inimoşi, îndrăgostiţi de frumos? Prosperare… 11 mai, 2006, ora 15. Steliana Grama.

11. Rec. : Apostoleanu, Corina. Rezervaţia de meteoriţi / Co‑ rina Apostoleanu // Tomis : rev. de cultură (Constanţa). — 1999. — Oct. (Nr 10). — P. 7. — Din conţ. : Voce distinctă a liricii feministe din Basarabia (….). Tonul este amar‑ironic, revolta abia ţinută în frâu, căci Steliana Grama intuieşte efec‑ tul adevărului mărturisit cu glas puternic (…). Alăturarea genios‑şocantă a cuvintelor reprezintă pentru Steliana Gra‑ ma o inepuizabilă sursă de înnoire a discursului său poetic. Visele, idealurile, gândurile tinerei autoare se lovesc dramatic de o lume pe care ar vrea‑o mai bună. 12. Rec. : Cimpoi, Mihai. „Meteorogonia“ Stelianei Grama / Mi‑ hai Cimpoi // Flux : ed. de vineri. — 1998. — 11 dec. — P. 7. 13. Rec. : Palladi, Tudor. Ofranda sau Otrava comestibilă a po‑ eziei : [Steliana Grama] / Tudor Palladi // Dialog. — 1998. — 29 oct. — P. 6 : il. ; Florile dalbe. — 1998. — 19 noiemb. — P. 8. — (Semnat : P. Tudoreanu). 14. Rec. : Poeta Steliana Grama în „Rezervaţia de meteoriţi“ // Momentul. — 1998. — 16 dec. 15. Rec. : Rusu, Nicolae. O cometă terestră / Nicolae Rusu // Ţara. — 1998. — 10 oct. — P. 4 : il. 16. Rec. : Sambriş, Nelly. Momente ale cărţii / Nelly Sambriş // Moldova Suverană. — 1998. — 26 noiemb. — P. 4. 17. Rec. : Sambriş, Nelly. O nouă lansare de carte : [„Rezerva‑ ţia de meteoriţi“ a poetei Steliana Grama] / Nelly Sambriş // Florile dalbe. — 1998. — 10 dec. — P. 2.

Steliana Grama

203

2001 18. Pubela din Calea Lactee : (rondeluri) / Steliana Grama. — Timişoara : Augusta, 2001. — 161 p.

Conţ. : I. Bricabrac cosmic. Pubela din Calea Lactee ; Brica‑ brac ; Patine de cai morţi ; Ultimele ştiri din Atlantida ; Homo sapiens ; Hibakusha ; Ultima ratio antlantum ; Pater noster ; Re‑ curs la graţiere ; II. Lanţul ca atavism. 476 (Căderea Romei) ; Ge‑ nuflexiuni ; Agonia hoplitului ; Jurământul lui Hannibal ; In ty‑ rannos! ; Cetăţeanul turmentat (variantă modernă) ; Camarilei ; Remember ; Lanţul ca atavism ; III. Debut în dragoste. Hârzobul cu suflete ; Pembe ; Venus ; Kediv ; Crisalidă ; Debut în dragoste ; Amanţii ploii ; Înger decăzut ; Noaptea inocenţei ; Ora de iubire ; IV. Divorţul cometelor. Teorema lui Eros ; Sancta simplicitas ; De‑ mon nomad ; Stea turmentată ; Ostatic al iluziei ; Romburi & pă‑ trate ; Divorţul cometelor ; Confort de pagur ; V. Răniţi de fulger. Abdicarea din zei ; Galaxia mea ; Sărutul anacondei ; Fericirea lui Tantal ; Unica zestre ; Niagarele de ploi ; Ieremiadă ; Rictus de Gi‑ ocondă ; Răniţi de fulger ; VI. Surogat de iluzii. Colţ de meterez ; Femeia de urgenţă ; Quiproquo ; Arhaisme ; Letopiseţul zambi‑ lei ; Ultima minciună ; Crucea nopţii ; Insectar cu fantasme ; VII. Vae Soli! Ultimul atu ; Teamă de dragoste ; Vae soli! ; Sânge lila ; Hurie ; Gigolo ; Dracul şi tămâia ; VIII. Singularia tantum. Mână spartă ; Precept ; Sinuciderea unui colibri ; Noli me tangere! ; Do‑ liu virtual ; Casanova în exil ; IX. Epitalam. Singularia tantum ; Contract cu dragostea ; De haram ; Parapanghelos! ; Aversiune ; X. Colivia cu sticleţi. Autodafeul lui Don Juan ; Lasou conjugal ; Carnaxi!!! ; Pe strada fostelor iubiri ; XI. Sucombarea poetului anonim. Avorton al muzei ; Naufragiu în libertate ; Sfidarea san‑ hredinului ; Diplograful Fortunii ; Rondelul nonsponsorizării ; Turnul de ivoriu ; Post mortem nihil est! ; Tentativă de zbor ; Su‑ combarea poetului anonim ; XII. Eclipsă de iluzii. Vox claman‑ tis ; In extremis ; Eclipsă de iluzii ; Iconoclast ; Ultima dorinţă a condamnatului la moarte ; Noaptea Sfântului Andrei ; Cruciada stafiilor ; XIII. Vendeta actorului. Rădăcina zborului ; Parabază ; Vendeta actorului ; Goliard ; Bătrânul clown ; Ambasada Mor‑ ţii ; XIV. Cerşetori de prăsilă. Delirul maidanezilor ; Născut în cămaşă ; Quasimodo ; Cerşetori de prăsilă ; Glockenspiel ; Pro‑

204

O familie de intelectuali basarabeni

misiuni prin virament ; Ortul popii ; Fronda secundelor ; Degrin‑ goladă ; XV. Hybris. Oracol ; Hybris ; Andabat ; Şpagă ; Ferpar ; Mort‑copt ; Prohod ; Anamneză. — Cartea a fost donată cu urm. autografe : Bibliotecii „Alba Iulia“ şi cititorilor ei fideli cu multă dragoste şi dorinţa de a supravieţui şi de a perpetua prin carte! Cu drag: Steliana, 30.XII.2001 ; Pentru Bibl. Publică Municipală „B. P. Hasdeu“, cu cele mai frumoase urări de bine şi de sănătate pentru personal şi pentru eventualul cititor. S. Grama, 11 mai, 2006.

19. Rec. : Belicov, Serafim. Pe strada fostelor iubiri e noaptea inocenţei / Serafim Belicov // Moldova Suverană. — 2002. — 10 ian. — P. 3 : il. — (Voci poetice auzite şi apreciate). 20. Rec. : Gheorghe, Ana. Steliana Grama: Unitatea contrariilor sau 2 în 1/ Ana Gheorghe // Capitala. — 2002. — 19 ian. — P. 8. 21. Rec. : Popuşoi, Liliana. Pubela din Calea Lactee / Lilia‑ na Popuşoi // Flux : ed. de vineri. — 2001. — 28 dec. — P. 11. — (O carte pe săptămână). 22. Rec. : Traianus. Copil legitim al poeziei / Traianus // Accen‑ te : săpt. liber. — 2001. — 13 sept. — P. 7. 2003 23. Surogat de iluzii : (rondeluri) / Steliana Grama. — Timi‑ şoara : Augusta, 2003. — 274 p. — Ref. critice: P. 257–265.

Conţ. : I. Singularia tantum. De la Facerea Lumii ; Erezie ; În faţa ta pălesc toţi trandafirii… ; Statuie de pe insula Bali ; Iubiri‑ le, ca lotuşii în noapte… ; Calif pentru o noapte… ; Mai mult ca iubirea ; Halucinaţia mea ; Toreador ; Singularia tantum ; II. Sa‑ crament. Solilocul lui Orfeu ; Solilocul lui Euridice ; Solilocul lui Heracles ; Solilocul Deianeirei ; Solilocul lui Paris ; Solilocul Ele‑ nei ; Solilocul lui Odiseu ; Solilocul Penelopei ; Solilocul Medeei ; Solilocul lui Iason ; III. Palimpsest. Solilocul Iocastei ; Solilocul lui Oedip ; Solilocul Antigonei ; Solilocul lui Hemon ; Solilocul Clitemnestrei ; Solilocul lui Agamemnon ; Solilocul Ariadnei ; Solilocul lui Teseu ; Solilocul Hipermnestrei ; Solilocul lui Lyn‑ kaios ; IV. Os domnesc. Solilocul lui Făt‑Frumos ; Solilocul Ilenei Cosânzenei ; Solilocul Cenuşăresei ; Solilocul prinţului ; Solilo‑

Steliana Grama

205

cul sultanului îndrăgostit de Şeherezada ; Solilocul Şeherezadei ; Solilocul Ofeliei ; Solilocul lui Hamlet ; Solilocul lui Don Quijo‑ te ; Solilocul Dulcineei ; V. Incurabili de iubire. Solilocul lui Don Juan ; Solilocul Anei ; Solilocul lui Quasimodo ; Solilocul Esme‑ raldei ; Solilocul lui Cyrano de Bergerac ; Solilocul Roxanei ; So‑ lilocul Anei lui Manole ; Solilocul lui Manole ; Solilocul Monei ; Solilocul lui Marin Miroiu ; VI. Ingenuă. Poveste [Pentru N. R.] ; Ingenuă ; Eşti… ; Bată‑te norocul! ; Zambilele ; Probabil… ; He‑ ruvim de pe catapeteasmă ; Vestală ; Autoflagelare; Şugubină ; VII. Să trecem Rubiconul . Shakespearieni… ; În vara ceea mierle‑ le cântau… ; Cheie de biserică ; Să trecem Rubiconul! ; Iubirea se strecoară către tine… ; Lapislazuli ; Rătăcire ; Semn de recunoaş‑ tere ; Nor de lăcuste ; Panaceu ; VIII. „Deschide‑te, Sesam!“. Zâna licuricilor; Puştoaica mea cu păr oxigenat! ; Santinelă ; Ochii tăi mă atrag ca o gaură neagră… ; Şi trupul despuiat ţi se‑înfioară… ; A giorno ; Înălţătorul meu efeb! ; „Deschide‑te, Sesam!“ ; Ochiul Dulăului ; Iubirea la seral ; IX. Iubirea poate fi doar la plural. În lipsa ta ; Fântână arteziană ; Acei ce se sărută prin trolee… ; De ziua ta îţi cumperi trandafiri… ; Ursit potenţial ; Prieten din anti‑ chitate ; Iubirea poate fi doar la plural… ; În palma ta… ; Bolnavii incurabili nu au dreptul…? ; Aproape muribundă… ; X. Zodia singurătăţii. Damen vals ; Zodia singurătăţii ; Ultima sabină ; În casa spânzuratului… ; Nu mă‑ntrebaţi… ; Tristeţe la rever ; În pericol ; Pecavi! ; Copil din flori ; Ce tragic! ; XI. Îmi caut predi‑ cat… Un nou Revelion… ; Când vezi atâtea mii de melodrame… ; Atâtea nunţi se joacă… ; Am încercat atâtea procedee… ; Îmi caut predicat… ; Şi înserarea e cât o epocă… ; Fântână părăsită ; Urc scările spre‑a ta singurătate… ; Suntem ca două cărţi de poe‑ zie… ; Bătrânul flaşnetar ; XII. M‑ai binecuvântat să te iubesc… Închide ochii şi ascultă… ; M‑ai binecuvântat să te iubesc… ; Şi nimeni nu‑i ce ne‑ar putea surprinde ; Mirosul de salcâm ne‑nne‑ bunea… ; De ce‑ţi mărturiseşti păcatul? ; Ţi‑a fost de‑ajuns o singură privire… ; Amnezie ; Cu voluptate maximă… ; M‑aş da pe gratis… ; Ca mirosul de flori… ; XIII. Spărgătorul de inimi. Te‑am sunat la vechea ta adresă… ; Apatic şi absent… ; Nu‑i re‑ proşa iubirii care pleacă… ; Spărgătorul de inimi ; Remember! ; Iar frunzăreşti carnetul cu adrese… ; Lup singuratic ; Viză pentru Eden ; Şi te aştept în noapte ca un rug… ; Să inventăm iubirea de 206

O familie de intelectuali basarabeni

la zero! ; XIV. Prin anfilada de iubiri. Roză tatuată ; Insuporta‑ bil e să te iubesc… ; Şi iarba e un semn de exclamare… ; Gardă de corp ; Hotel de patru stele ; Îngeri decăzuţi ; Prin anfilada de iubiri ; Aş renunţa la‑ntregul meu trecut… ; Pe‑asteroidul celor şapte fluturi ; Nu‑ţi voi şopti blesteme‑n noaptea nunţii… ; XV. Îţi cer iubirea ca pe‑o indulgenţă… Cresus ; Albastru de Voroneţ ; Driadei ; Îţi cer iubirea ca pe‑o indulgenţă… ; Chomolungma ; Un simplu amănunt… ; Platonic ; Hic et nunc ; Te chem arha‑ ic… ; Mitridate ; XVI. Simplu muritor. Mecca ; Instinct înnăscut ; Déjà‑vu ; Nero… ; La botul calului ; Panta rhei ; Pian dezacordat ; Convalescent ; Simplu muritor ; Deuteragonist ; XVII. Vase comu‑ nicante. Pete pe soare ; Fecioara mea cu părul grizonat! ; Hurie ; Mulţumesc anticipat! ; Abonament la un surâs ; Vase comunican‑ te ; Din goana cailor sălbatici ; În faţa casei băncile‑s stricate… ; Hârtie tricapel ; Economie de săruturi ; XVIII. Egali în faţa dra‑ gostei. Egali în faţa dragostei… ; Doar literatură… ; Zapateado ; Satir ; Senectute ; Demult nu ai mai fost pe la femei… ; Femeie de Cucuteni‑Tripolie ; Iarna fără vicii şi virtuţi ; Şi dragostele noas‑ tre de cândva… ; Iubirile de azi nu‑s ca‑nainte… ; XIX. Fulgerul iubirii. Până peste urechi ; Enorm de mult ; Călcâiele îmi sfârâie mereu… ; Unic şi irepetabil ; Şi greierii s‑au răzvrătit… ; Fulgerul iubirii ; Totuşi… ; Aurora boreală ; Voievod ; Diabolic şi sfânt ; XX. Ada‑Kaleh. Avem o veşnicie înainte… ; De parcă ar veni Sfâr‑ şitul Lumii… ; Predestinaţi… ; Al tău cu trup şi suflet ; Iarbă de leac ; Scrisoare de pe câmpul de luptă ; Ada‑Kaleh ; Metrou spre Infern ; Liliacul ; Muzeu de‑antichităţi ; Referinţe critice.

24. Rec. : Borş, Ion. Să trecem Rubiconul cu Steliana Grama printr‑un „Sugorat de iluzii“ / Ion Borş // Tineretul Moldo‑ vei. — 2003. — 4 dec. — P. 6. 25. Rec. : Leahu, Nicolae. Of! dele şi of nete / Nicolae Leahu // Semn : rev. de lit. (Bălţi). — 2004. — Nr 1/2. — P. 17‑18. : il. 26. Rec. : Olaru, Angelina. Lirica erotică în viziunea nouăzeciş‑ tilor : [prez. cărţilor Dans cu pumnalul în inimă (Bucureşti, 2003) de Clara Mărgineanu şi Surogat de iluzii (Timişoara, 2003) de Steliana Grama] / Angelina Olaru // Democraţia : săpt. de politici publice. — 2003. — 9 dec. — P. 24 : il.

Steliana Grama

207

27. Rec. : Palladi, Tudor. Cristografierea sau cristalizarea ar‑ derii de sine a iubirii / Tudor Palladi // Glasul Naţiunii. — 2004. — 22 ian. — P. 6. — (Poesis). 28. Rec.: Palladi, Tudor. Modernitatea sau fenomenologia ron‑ delică a sentimentului / Tudor Palladi // Accente. — 2003. — 4 dec. — P. 4 : il. — (Duminica de joi). 2005 29. Stranicy istorii gosudarstva i prava Moldovy : sb. statej / Dumitru C. Grama, Claudia Slutu‑Grama ; red. : Steliana Grama ; In‑t Filosofii, Sociologii i Prava Akademii Nauk Moldovy, Meždunar. Nezavisimyj Un‑t Moldovy. — Ch. : Pontos, 2005. — 180 p. — În lb. ru. 2006 30. Cetatea de scaun a Dragostei : rondeluri / Steliana Grama ; pref. de Tudor Palladi. — Ch. : Pontos, 2006. — 140 p. — (Col. „Pegasus“) .

Conţ. : I. Un singur Dumnezeu — Iubirea… Din Sinaxarul Fostelor Iubiri… ; De‑a pururi imperfecţi… ; Iubirea e ca o era‑ tă… ; Un singur Dumnezeu — Iubirea ; Cu Dragoste pre Dragos‑ te călcând… ; Legea pământului — Legea Iubirii ; Dar oare a iubi e un păcat? ; Cât vor trăi iubirile în noi ; Enciclică ; Îndrăgostiţi de drept comun…; II. Din azima săruturilor tale… Să nu mă‑ndră‑ gostesc la nebunie… ; Nu‑mi cere să‑mi destăinuiesc Iubirea… ; Fecioara mea cea fără de prihană… ; Sacrament ; Nu mi‑ar ajunge un întreg volumen… ; Chiar de‑aş fi înger, tot mi‑aş aminti… ; Te convertesc la Dragoste… ; Din azima săruturilor tale… ; Cuvin‑ te‑ncrucişate ; Şi chiar de ne‑am întoarce‑n Evul Mediu… ; III. Solilocul cruciatului îndrăgostit. Poet obscur ; Iubirea‑mi fără că‑ pătâi… ; Mă căţăram pe vechiul contrafort… ; Cavaler al cauzei pierdute ; Solilocul cruciatului îndrăgostit ; De‑ai să mă chemi la Ceruri… ; Şi mi se făcuse‑un dor de Moarte… ; Abia iubind, uit să mă tem de Moarte… ; În Dragoste, egali ca şi în Moarte… ; Şi mori îmbrăţişându‑mă… ; IV. Ca vinul tânăr, dragostea… În patima mea de‑ntuneric… ; Ca vinul tânăr, dragostea… ; E Dra‑

208

O familie de intelectuali basarabeni

gostea ca o descătuşare… ; Ne strecurăm, atent, prin întuneric… ; Încet de tot îţi desfăceam corsajul… ; Îngemănare ; Pământul Fă‑ găduinţei ; În ochii tăi ca floarea cea de in… ; Ah, şoaptele tale nebune! ; Pe o clipă am uitat că‑s om… ; V. De‑ar fi Iubirea alfa‑ bet… La Dragoste‑Răsare… ; De‑ar fi Iubirea alfabet!… ; Iubirea e mereu un câmp de luptă… ; Prin Dragoste, ca printr‑un câmp minat… ; E vremea să‑ncheiem un armistiţiu! ; Gregari, abia prin dragoste simţim… ; Iubirea, cu‑al Ei foc neîmblânzit… ; În faţa Dragostei mă resemnez… ; Am şi ajuns să îmi detest Iubirea… ; Mă conformez nehotărârii tale… ; VI. Îmi mai îngădui luxul de‑a iubi… Sunt iarbă… ; Cap de acuzare… ; Să nu‑ndrăzneşti să râzi de cel sărac! ; Şi am venit cu tot cu Cer… ; Nu am curaj să mă dezic de tine… ; Şi fulgerele spintecă tot cerul… ; M‑am resem‑ nat cu gândul că‑ai plecat… ; Îmi mai îngădui luxul de‑a iubi… ; Ca superstiţia, Iubirea… ; Ouăle de viperă… ; VII: Şi‑aş încălţa opinci de fier… Cel mai păcătos de pe pământ… ; Iubire mai e‑n univers? ; Mi‑i sufletul o casă în ruine… ; Harpa din inima mea ; Nu mi‑e ruşine să ratez… ; Resuscitat la Dragoste… ; Şi‑aş încălţa opinci de fier… ; Unde‑nnoptezi Tu, Dragoste Pribeagă? ; De ce nu mă‑nfiezi, Iubire? ; Iubire Vitregă ; VIII. Minut de reculegere. Arhaic, mai cred în Iubire… ; Când eşti îndrăgostit, nu poţi să mori… ; Sunt ca nisipul mişcător… ; În labirintul de iluzii… ; În faţa ta, nespovedit… ; În Lumea mea Subpământeană… ; Stea că‑ zătoare ; Iubirea ta e ca un analgetic… ; Sănătate, poamă nouă‑n gură veche! ; Minut de reculegere… ; IX. Tărâm al deziluziei, Iu‑ birea… Aproape c‑am uitat ce e Iubirea… ; Tărâm al deziluziei, Iubirea… ; Prin fiece Iubire‑mbătrânim… ; Iubim din când în când, pe apucate… ; Abia uitând de Dragoste… ; Iubirea, ca un vis neîmplinit… ; În faţa ta suntem cu toţi, Iubire… ; O zi în minus sau în plus… ; Iubirea, ca o suferinţă… ; Cu‑o Dragoste mai mult sau mai puţin… ; X. Am ctitorit biserici din iubiri. Mai solitari ca Moartea, vom sfârşi… ; Am şi ajuns să‑nchiriem Iubirea… ; Alcovul tău ni‑i numitor comun… ; De‑a pururi născătoare de speranţă… ; Tablou votiv ; Tu, Dragoste, mai ţine‑mă în viaţă…. ; Dorurile noastre nerostite… ; E prea devreme de‑a capitula… ; Să nu ne‑ndrăgostim în miez de toamnă… ; Cea mai frumoasă Dragoste din lume…

Steliana Grama

209

31. Perfuzie de vise : Rondeluri de dragoste / Steliana Grama ; pict. : Isai Cârmu ; cuv. înainte : Tudor Palladi. — Ch. : Car‑ tea Moldovei, 2006. — 224 p.

Conţ. : Prolog. Palimpsest ; E dragostea iluzia… ; Iubirea e mereu un semn de carte… ; Şi doar pe patul morţii înţelegi… ; Păcatul meu… ; Iubirea e ca o purificare… ; Dezmoştenită de iu‑ bire… ; În dragoste cred datorită… ; Ce n‑am iubit o viaţă‑ntrea‑ gă… ; Iubirea — ultima‑mi dorinţă… ; I. E dragostea o erezie. E dragostea o erezie…. ; Neştiutori de dragoste… ; De mult ieşirăm din adolescenţă… ; Văzduhul încărcat e de săruturi… ; La gura sobei… ; Mă pedepseşti doar pentru un sărut? ; Din pliocen râv‑ neai al meu sărut… ; Incest ; Invocaţie ; Ispită ; II. Nu te‑ntreba: Iubirea ce e?… Nu te‑ntreba: Iubirea ce e?… ; Iubeam… ; Ava‑ lanşă de săruturi ; În ceruri sfinţii oare‑şi amintesc…? ; Înger de‑ căzut ; Te binecuvântez cu un sărut… ; Ce înger va‑ndrăzni să te iubească? ; „Legea talionului“ ; Femeia ; Nu ţi‑i totuna? ; III. Catapeteasmă fără de icoane… Nu‑mi cere cunoaştere… ; În dra‑ goste nu‑mi cere performanţe… ; De mauvais ton să‑mi amin‑ tesc iubirea… ; Dragostea mi‑o port ca pe o cruce… ; Şi crucea mi‑o mai târâi în neştire… ; Păcatul capital de‑a te iubi… ; Eşti zeul cui? ; Balansoarul ; Sală de aşteptare ; Catapeteasmă fără de icoane ; IV. Iubirea — vechi izvor cu apă vie… Doar femeie… ; Şi îmi încărunţeşte umbra… ; Povară prea veche, prea grea… ; Îmi prizez iubirea ca pe‑un drog… ; Iubire dacă nu mi se cuvi‑ ne… ; Ce ştiţi de agoniile iubirii? ; Pecetluită‑i soarta de feme‑ ie… ; Iubirile‑s prea vechi… ; Iubirea — vechi izvor cu apă vie… ; Din când în când iubesc… ; V. Mi‑i inima castel medieval. Tot ce ştiu despre iubire… ; Iubirea e ca o mitologie… ; Te‑adun din‑ tre metafore… ; Mi‑e cuibul la periferia vieţii… ; Vox clamantis ; Ca o fantomă veşnică, iubirea… ; Prin zăpada astei glaciaţii… ; Mi‑i inima castel medieval… ; Iubirea mea mai e provincială… ; Nu‑mi prorociţi o noapte de iubire! ; VI. Primăvara, pe vechi şi pe nou. Îmi văd, ca‑n palmă, dragostele toate… ; Iubire cătrănită… ; Evanescenţi… ; Din dragostea ceea ce‑a mai rămas? ; Recensă‑ mântul ultimelor vise ; Chiar stelele m‑au părăsit… ; Primăvara pe vechi şi pe nou… ; Mi‑s mai străină azi ca niciodată… ; Am mai văzut iubiri ce se‑nfiripă… ; Pământ înţelenit ; VII. Stau la priveghi iubirii ce s‑a dus. Doar moartea‑ar mai putea să ne îm‑

210

O familie de intelectuali basarabeni

pace… ; Ne iartă, dragoste, ne iartă! ; Ce urme ??? ; „Aicea zace‑o dragoste de om…“ ; Boceam iubirea dusă ca pe‑un mort… ; Mi‑i dragostea precum un cimitir… ; De‑ar trece Charon dragostele toate…! ; Stau la priveghi iubirii ce s‑a dus ; Din dragoste şi până la sicriu… ; Toate suferinţele din lume… ; VIII. Să se numească dragoste? Mă ascundeam de dragoste… ; Şi uneori se‑ntâmplă ca iubirea… ; Iubire de n‑ar exista… ; La ceas târziu de vechi incertitudini… ; Ce inutil e să încerci din nou… ; Mă găseşti la Obiecte Pierdute… ; De ai muri, iubire, înspre zori… ; Exerciţii de dragoste cine? ; Cunoaştem aceeaşi iubire… ; Să se numeas‑ că dragoste…? ; IX. Şi‑mi era frică de iubire. Şi nimenea nu are ştire… ; Şi‑mi era frică de iubire… ; Vreau Dragoste anu‑mpre‑ jur… ; Strămoaşa mea de Cro‑Magnon… ; Adultă, de‑un secol adultă… ; Pe unde‑o fi iubirea ceea? ; La Ambasada Dragostei… ; Cetatea de scaun a dragostei… ; Iubirea mea‑i ca un nevăză‑ tor… ; Descântă‑mă, descântă‑mă, iubire! ; X. Dincolo de graniţa Iubirii. Dincolo de graniţa Iubirii… ; Tu, sceptică, în dragoste nu crezi… ; Şi ne‑am refugia într‑o iubire… ; Şi uneori ne‑ndrăgos‑ tim din teama… ; O dragoste — e mult sau e puţin? ; Trudiţi de aşteptări… ; Mai propăvăduieşti iubirea? ; Ce‑ar mai justifica sin‑ gurătatea? ; Ce‑i ruşinos în dragostea carnală? ; Iubim din când în când, pe apucate… ; XI. Ţi‑am înfiat, în noapte, suferinţa. Şi uneori mă simt ca un sălbatic… ; Spre ţărmul meu n‑adie nici o briză… ; N‑am mai iubit de mult…. ; Numeşte‑mă, numeşte‑mă Iubire! ; Spovedanie ; Dar chiar şi‑aşa… ; Dragostea ce n‑o cu‑ noşti, femeie… ; Ţi‑am înfiat, în noapte, suferinţa… ; Învinge‑mi trupul ros de presimţiri… ; M‑ai osândit la dragoste… ; XII. De tine o iubire mă desparte. Pe trupu‑mi nu mai sunt stăpân… ; Port pe umeri grelele poveri… ; În iarna mea n‑au mai rămas iubiri… ; Iubire nu mai cânt şi nu mai scriu… ; E prea târziu de‑o nouă aventură… ; De tine o iubire mă desparte… ; La vârsta cea de azi mă‑ndrăgostesc… ; Eşti cântecul ce‑mi place să‑l aud… ; Din regnul meu pleca‑voi în dezastrul… ; Nu‑mi defrişaţi Iubirile! ; XIII. În dragoste‑s eternul ucenic. În dragoste‑s eternul ucenic… ; Hoţoaicei ; Rar detot… ; Părea că toate stelele din cer… ; Sfârşi‑ tul acestei iubiri… ; Sinucideri din dragoste oare? ; Şi ce naiv în dragoste credeam! ; De ce ne‑ndrăgostim? ; Iubire din iubire… ; Iubirea, mai presus de toate… ; XIV. E prea devreme de‑a capitula. Steliana Grama

211

Iubirea mea făr’ de pereche… ; Cu veşnicii în urmă ne‑am iu‑ bit… ; Vom mai avea vreodată‑nţelepciunea? ; Scheletele iubirilor trecute… ; Iubiri de restrişte… ; Dorurile noastre nerostite… ; E prea devreme de‑a capitula… ; Să nu ne‑ndrăgostim în miez de toamnă… ; Nu suntem fotogenici… ; Cea mai frumoasă dragoste din lume… ; Epilog. Îmbălsămează‑ţi sufletu‑n cuvinte… Şi‑aş fi putut iubi, şi‑aş fi fost alta… ; Totem vechi de când lumea… ; E prea devreme pentru resemnare… ; În tot ce ştiu, în tot ce nu mai ştiu… ; Aceste‑n veci sălbatice cuvinte… ; Cuvinte‑aparent efemere…. ; Îmbălsămează‑ţi sufletu‑n cuvinte…; Şi tot mai mult mi‑e teamă de cuvinte… ; Să mori pe un pat de spital… ; Şi moar‑ tea tot vine, tot vine… ; Post‑Epilog. Când moartea mă strigă pe nume. Când moartea mă strigă pe nume… ; Penitenţă ; Spitalul, pân‑la urmă, te înfrânge… ; Aicea‑s mai străin ca‑n altă parte… ; E‑o secţie în care oamenii mor… ; Şi viaţa o simt cum se duce… ; Parcă‑am murit şi parcă n‑am murit… ; Această zi… ; Rugă ; Ce demn murim… ; Post‑Post‑Epilog. Loc de veci… Loc de veci.

32. Rec. : Palladi, Tudor. Arcul de triumf al rondelului Steli‑ an: veşnicia „visului“ / Tudor Palladi // Glasul Naţiunii. — 2007. — 11 oct. — P. 12. — (Metronom). 33. Surogat de iluzii : Rondeluri de dragoste / Steliana Grama ; pref. de Tudor Palladi ; concepţie graf. şi paginare : Adrian Grigorescu. — Ed. a 2‑a, rev. şi compl. — Ch. : Phoenix : Linadi, 2006. — 288 p.

Conţ. : I. Singularia tantum. De la Facerea Lumii ; Erezie ; În faţa ta pălesc toţi trandafirii… ; Statuie de pe insula Bali ; Iubirile, ca lotuşii în noapte… ; Calif pentru o noapte… ; Mai Mult Ca Iubirea ; Halucinaţia mea! ; Toreador ; Singularia tantum ; II. Sa‑ crament. Solilocul lui Orfeu ; Solilocul lui Euridice ; Solilocul lui Heracles ; Solilocul Deianeirei ; Solilocul lui Paris ; Solilocul Ele‑ nei ; Solilocul lui Odiseu ; Solilocul Penelopei ; Solilocul Medeei ; Solilocul lui Iason ; III. Palimpsest. Solilocul Iocastei ; Solilocul lui Oedip ; Solilocul Antigonei ; Solilocul lui Hemon ; Solilocul Clitemnestrei ; Solilocul lui Agamemnon ; Solilocul Ariadnei ; Solilocul lui Teseu ; Solilocul Hipermnestrei ; Solilocul lui Lyn‑ kaios ; IV. Os domnesc. Solilocul lui Făt‑Frumos ; Solilocul Ilenei Cosânzenei ; Solilocul Cenuşăresei ; Solilocul prinţului ; Solilo‑

212

O familie de intelectuali basarabeni

cul sultanului îndrăgostit de Şeherezada ; Solilocul Şeherezadei ; Solilocul Ofeliei ; Solilocul lui Hamlet ; Solilocul lui Don Quijo‑ te ; Solilocul Dulcineei ; V. Incurabili de iubire. Solilocul lui Don Juan ; Solilocul Anei ; Solilocul lui Quasimodo ; Solilocul Es‑ meraldei ; Solilocul lui Cyrano de Bergerac ; Solilocul Roxanei ; Solilocul Anei lui Manole ; Solilocul lui Manole ; Solilocul Mo‑ nei ; Solilocul lui Marin Miroiu ; VI. Ingenuă. Poveste ; Ingenuă ; Eşti… ; Bată‑te norocul! ; Zambilele ; Probabil… ; Heruvim de pe catapeteasmă ; Vestală ; Autoflagelare; Şugubină ; VII. Să trecem Rubiconul! Shakespearieni… ; În vara ceea mierlele cântau… ; Cheie de biserică ; Să trecem Rubiconul! ; Iubirea se strecoară că‑ tre tine… ; Lapislazuli ; Rătăcire ; Semn de recunoaştere ; Nor de lăcuste ; Panaceu ; VIII. “ Deschide‑te, Sesam!“. Zâna licuricilor ; Puştoaica mea cu păr oxigenat! ; Santinelă ; Ochii tăi mă atrag ca o gaură neagră… ; Şi trupul despuiat ţi se‑nfioară… ; A gior‑ no ; Înălţătorul meu efeb! ; „Deschide‑te, Sesam!“ ; Ochiul Du‑ lăului ; Iubire la seral ; IX. Iubirea poate fi doar la plural. În lipsa ta ; Fântână arteziană ; Acei ce se sărută prin trolee… ; De ziua ta îţi cumperi trandafiri… ; Ursit potenţial ; Prieten din antichi‑ tate ; Iubirea poate fi doar la plural… ; În palma ta… ; Bolnavii incurabili nu au dreptul…? ; Aproape muribundă… ; X. Zodia singurătăţii. Damen vals ; Zodia singurătăţii ; Ultima sabină ; În casa spânzuratului… ; Nu mă‑ntrebaţi… ; Tristeţe la rever ; În pericol ; Pecavi!!! ; Copil din flori ; Ce tragic! ; XI. Îmi caut predi‑ cat… Un nou Revelion… ; Când vezi atâtea mii de melodrame… ; Atâtea nunţi se joacă… ; Am încercat atâtea procedee… ; Îmi caut predicat… ; Şi înserarea e cât o epocă… ; Fântână părăsită ; Urc scările spre‑a ta singurătate… ; Suntem ca două cărţi de poe‑ zie… ; Bătrânul flaşnetar ; XII. M‑ai binecuvântat să te iubesc… Închide ochii şi ascultă… ; M‑ai binecuvântat să te iubesc… ; Şi nimeni nu‑i ce ne‑ar putea surprinde ; Mirosul de salcâm ne‑nne‑ bunea… ; De ce‑ţi mărturiseşti păcatul? ; Ţi‑a fost de‑ajuns o sin‑ gură privire… ; Amnezie ; Cu voluptate maximă… ; M‑aş da… ; Ca mirosul de flori… ; XIII. Spărgătorul de inimi. Te‑am sunat la vechea ta adresă… ; Apatic şi absent… ; Nu‑i reproşa iubirii care pleacă… ; Spărgătorul de inimi ; Remember! ; Iar frunzăreşti carnetul cu adrese… ; Lup singuratic ; Viză pentru Eden ; Şi te aştept în noapte ca un rug… ; Să inventăm iubirea de la zero! ; Steliana Grama

213

XIV. Prin Anfilada de Iubiri. Roză tatuată ; Insuportabil e să te iubesc… ; Şi iarba e un semn de exclamare… ; Gardă de corp ; Hotel de patru stele ; Îngeri decăzuţi ; Prin Anfilada de Iubiri ; Aş renunţa la‑ntregul meu trecut… ; Pe‑asteroidul celor şapte flu‑ turi ; Nu‑ţi voi şopti blesteme‑n noaptea nunţii… ; XV. Îţi cer iubi‑ rea ca pe‑o indulgenţă… Cresus ; Albastru de Voroneţ ; Driadei ; Îţi cer iubirea ca pe‑o indulgenţă… ; Chomolungma ; Un simplu amănunt… ; Platonic ; Hic et nunc ; Te chem arhaic… ; Mitri‑ date ; XVI. Simplu muritor. Mecca ; Instinct înnăscut ; Déjà‑vu ; Nero... ; La botul calului ; Panta rhei ; Pian dezacordat ; Convales‑ cent ; Simplu muritor ; Deuteragonist ; XVII. Vase comunicante. Pete pe soare ; Fecioara mea cu părul grizonant! ; Hurie ; Mulţu‑ mesc anticipat! ; Abonament la un surâs ; Vase comunicante ; Din goana cailor sălbatici ; În faţa casei băncile‑s stricate… ; Hârtie tricapel ; Economie de săruturi ; XVIII. Egali în faţa Dragostei. Egali în faţa Dragostei… ; Doar literatură… ; Zapateado ; Satir ; Senectute ; De mult nu ai mai fost… ; Femeie de Cucuteni‑Tripo‑ lie ; Iarna fără vicii şi virtuţi ; Şi dragostele noastre de cândva… ; Iubirile de azi nu‑s ca‑nainte… ; XIX. Fulgerul iubirii. Până peste urechi ; Enorm de mult ; Călcâiele îmi sfârâie mereu… ; Unic şi irepetabil ; Şi greierii s‑au răzvrătit… ; Fulgerul iubirii ; Totuşi… ; Aurora boreală ; Voievod ; Diabolic şi sfânt ; XX. Ada‑Kaleh. Avem o veşnicie înainte… ; De parcă ar veni Sfârşitul Lumii… ; Predestinaţi… ; Al tău cu trup şi suflet ; Iarbă de leac ; Scrisoare de pe câmpul de luptă ; Ada‑Kaleh ; Metrou spre Infern ; Liliacul ; Muzeu de‑antichităţi. Ad Apreturam Libri.

34. Rec. : Ciocanu, Ion. Adâncimea trăirii lirice / Ion Ciocanu // Florile dalbe. — 2007. — 1 febr. — P. 7. — (Sugestii de lec‑ tură). 2007 35. Speranţa moare ultima : Poveşti adevărate de dragoste / Steliana Grama ; concepţie, selecţ. şi îngrijire : Claudia Slutu‑Grama ; des. de Mariana Jioară ; pref. : Claudia Slu‑ tu‑Grama. — Ch. : Pontos, 2007. — 116 p. : portr. — Notă biobibliogr. : p. a 4‑a a cop. Conţ. : Meandrele destinului : (În loc de notă asupra ediţiei) de Claudia Slutu‑Grama ; Rocada destinului. Julieta care a supra‑

214

O familie de intelectuali basarabeni

vieţuit ; Fantezie pentru cei nefericiţi ; Rocada destinului ; Tabuul iubirii ; Efemeridele iubirii ; „Te uită cum ninge decembre…“ ; Ul‑ tima noapte de dragoste ; Sub zodia amneziei ; Virusul dragostei ; Jocul de‑a iubirea. Să fii fericită, Nadina! ; Veşnicul hoinar ; Jocul de‑a Iubirea ; Prieten drag! ; Nostalgii după Jophrey de Peyrac ; Iubirea lucea în ochii ei adânci, de toamnă ; Blondele se plimbă prin oraş ; Eu nu sunt de vânzare ; Pe drumul spre şatră crescu‑ seră spini ; Adevărul poveştilor şi poveştile adevărului de Tudor Palladi ; „În zbuciumul aceleiaşi iubiri“ netrecătoare de Marcela Mardare ; O nouă faţetă a operei steliene de Mariana Jioară.

36. Rec. : Dumbrăveanu, Luminiţa. Steliana, poeta plecată să numere stelele… / Luminiţa Dumbrăveanu // Lit. şi arta. — 2008. — 6 mart. — P. 4 : portr. 37. Rec. : Palladi, Tudor. Adevărul poveştilor şi poveştile ade‑ vărului / Tudor Palladi // Glasul Naţiunii. — 2008. — 11 febr. — P. 9.

Din creaţia Stelianei Grama : pictură, versuri, studii critice, publicistică 1982 38. [Desene] / Steliana Grama // Ion Gheorghiţă. Vorbe năz‑ drăvane : au desenat Ion Vătămăniţă şi copiii: Vatamanu Leontina, Vătămăniţă Eduard, Gheorghiţă Cezara, Grama Steliana. — Ch., 1982. — P. 9, 15, 31, pe vs. cop. a 4‑a. 39. „Prietenie“ : [des. de Steliana Grama (7 ani, oraşul Chişi‑ nău)] : [despre participanţii la concursul televizat Lumea în viziunea copiilor. Atelierul Steluţei] // Steluţa = Zvezdoč‑ ka. — 1982. — Nr 3. — P. 21. 1983 40. [Desen] / Steliana Grama // Steluţa. — 1983. — Nr 7. — Cop. 1. — (Desenul nu este intitulat).

Steliana Grama

215

49. Acolo unde‑s eu, va fi… : [versuri] / Steliana Grama // Tâ‑ nărul leninist. — 1989. — 5 mai. — P. 8. — (Materna).

50. Copilul foamei : [versuri] / Steliana Grama // Tânărul leni‑ nist = Ûnyj leninec. — 1989. — 23 iun. — P. 5. 51. Dacă nu mă înşel : Pentru Dumitru Matcovschi : [versuri] / Steliana Grama // Tinerimea Moldovei. — 1989. — 20 oct. — P. 4. 52. Dalmatică ; …Cine‑a îndrăznit să‑mi schimbe graiul… : [versuri] / Steliana Grama // Limba şi lit. mold. în şcoală. — 1989. — Nr 3. — P. 41. — (Muguri). — Sub versuri este indicat : Steliana Grama, elevă în clasa VIII‑a, şcoala nr. 23, Chişinău. 53. Dumitru Matcovschi : [medalion literar] / Steliana Grama // Femeia Moldovei. — 1989. — Nr 10. — P. 8. 54. După trecut putem judeca viitorul / Steliana Grama // Ti‑ nerimea Moldovei. — 1989. — 15 oct. — (Revenim la cele publicate). 55. Elegie : [versuri] / Steliana Grama // Tânărul leninist. — 1989. — 20 oct. — P. 5. — Semnat : Cornelia Bujorescu. 56. Èlegiâ : [stihi] / Steliana Grama ; per. : L. Fel’dšer // Ûnyj le‑ ninec. — 1989. — 20 oct. — P. 5. — (Uroki pamâti). — Sem‑ nat : Cornelia Bujorescu. — În lb. ru. 57. Greul cel mare e înainte : [să iniţiem o mişcare întru susţi‑ nerea limbii de stat] / Steliana Grama // Tânărul leninist. — 1989. — 20 oct. — P. 7. — (Limba noastră‑i o comoară). 58. „Îmi place muzica de suflet…“ [crede Valentin Delinschi, actor la Teatrul Luceafărul] / interviu realizat de Steliana Grama // Tânărul leninist = Ûnyj leninec. — 1989. — 28 iul. — P. 7 : portr. — (Întâlniri la solicitările voastre). 59. Lupoaica ; „Închide gura!“ : [versuri] / Steliana Grama // Tânărul leninist. — 1989. — 8 sept. — P. 8 : portr. Stelianei. 60. Oh, tot gor’kij osot … : [proză] / Steliana Grama // Ûnyj leninec. — 1989. — 23 iûn. — P. 5. — Semnat : Sorina Mol‑ doveanu. — În lb. ru. 61. Poetul : [versuri închinate lui Mihai Eminescu] / Steliana Grama // Ştiinţa. — 1989. — 20 ian. — P. 3.

216

Steliana Grama

41. „Fratele bogat şi cel sărac“: ilustraţie la un basm : [des. de Steliana Grama, or. Chişinău] // Scânteia leninistă. — 1983. — Nr 4. — P. 3. ; Ibidem : Des. la concursul „Burati‑ no şi prietenii lui“. — P. 7. 42. „Moş Veselici“ : [des. de Steliana Grama, clasa a II‑a (oraşul Chişinău)] // Steluţa = Zvezdočka. — 1983. — Nr 4. — Pe cop. a 4‑a. — (Creaţia noastră). 1987 43. Naša Rodina : [stihi] / Steliana Grama // Ûnyj leninec. — 1987. — 6 noâb. — P. 3. — În lb. ru. 44. Plai octombrin : [versuri] / Steliana Grama // Tânărul leni‑ nist. — 1987. — 6 noiemb. — P. 3. — (Colţul „Ghiocelului“). 1988 45. Limba mea : [versuri] / Steliana Grama // Tânărul leni‑ nist. — 1988. — 29 iul. — P. 8. — (Clubul „Ghiocelul“). 46. Limba mea — sacru tezaur : [versuri] / Steliana Grama // Tânărul leninist. — 1988. — 18 mart. — P. 4. — (Clubul ti‑ nerilor condeieri „Peniţa fermecată“). 47. Spicuiri din scrisori : [despre proiectul „Planul de perspec‑ tivă al înălţării monumentelor pentru perioada de până la anul 2000“] / Steliana Grama // Lit. şi arta. — 1988. — 16 iun. — P. 8. 48. …Sub streşina casei noastre ; Eu, adolescentul… ; Primul examen ; …Prima zi de vară : [versuri] / Steliana Grama // Ştiinţa. — 1988. — 4 aug. — P. 4 : portr. 1989 semnează cu pseudonimele Cornelia Bujorescu şi Sorina Moldoveanu.

O familie de intelectuali basarabeni

217

62. Poetul ; Mihai Eminescu : [fragm.] : [versuri] / Steliana Grama // Noutăţi editoriale. — 1989. — 29 dec. — P. 2. 63. Râul ; Fantasta : [versuri] / Steliana Grama // Moldova. — 1989. — Nr 3. — P. 13 : portr. — („Dintre sute de catarge…“). 64. Susai, susai… : [nuvelă] / Steliana Grama // Tânărul leni‑ nist. — 1989. — 23 iun. — P. 5. — Semnat : Sorina Moldo‑ veanu. 1990 65. Aşa grăit‑a Voievodul : [versuri] / Steliana Grama // Fă‑ clia. — 1990. — 17 aug. — P. 9. — (Patria mea e Limba Ro‑ mână) ; Limba şi literatura română (Bucureşti). — 1990. — Nr 4. — P. 39. — (Tinere talente). 66. …Cine‑a îndrăznit să‑mi schimbe Graiul… ; Nu mai sun‑ tem o generaţie de îngeri : [versuri] / Steliana Grama // Feme‑ ia Moldovei. — 1990. — Nr 2. — P. 33 : portr. — (Muguraşi). 67. Cocoşul : [proză] / Steliana Grama // Tânărul leninist. — 1990. — 5 ian. — P. 8 : portr. — (Din creaţia copiilor). 68. Deplasare : [versuri] / Steliana Grama // Florile dalbe. — 1990. — 19 oct. — P. 8. — („Peniţa fermecată“: cenaclu lit. republican). 69. „Fără poezie m‑aş simţi…“ : [confesiuni] / Steliana Grama // Florile dalbe. — 1990. — 26 oct. — P. 7 : portr. 70. Înainte de termen ; Tristeţea pomului ; Nava cometă zboa‑ ră sinistru… : [versuri] / Steliana Grama // Viaţa satu‑ lui. — 1990. — 16 mai. — P. 12 : portr. — (Muguraşi). 71. Înainte de termen ; Unde‑i? ; “ …Doară agro, doară zoo…“ : [versuri] / Steliana Grama // Scânteia leninistă. — 1990. — Nr 4. — P. 19. 72. „Mi‑ar fi de‑ajuns să fiu copil…“ ; Fi‑va! ; „Nu sunt maşină de calcul…“ : [versuri] / Steliana Grama // Noutăţi editoria‑ le. — 1990. — 16 mart. 73. Mioritică ; „Mi‑ar fi de‑ajuns să fiu copil…“ : [ver‑ suri] / Steliana Grama // Limba noastră : rev. şt.‑metodi‑ 218

O familie de intelectuali basarabeni

74.

75.

76. 77. 78.

79. 80. 81.

82. 83.

că. — 1990. — Apr.‑Iun. (Nr 2). — P. 53 : portr. — (Cena‑ clul „Peniţa fermecată“. Muguri). „Ne simţim fraţi…“ : [despre cenaclul Florile dalbe, organi‑ zat de Tamara Curtescu, de la şcoala nr. 23 din Chişinău] / Steliana Grama // Tânărul leninist = Ûnyj leninec. — 1990. — 23 febr. — P. 3. — („Tânărul corespondent“ ne comunică). Râului ; „Închide gura!“ ; Demnitate : [versuri] / Steliana Grama // Preocupări : publ. a elevilor Liceului Ind. nr. 1 din Focşani. — 1990. — Nr 27. — P. 23. — (Tinere condeie de peste Prut). — Specificare: Steliana Grama, clasa a X‑a, şcoala nr. 23, or. Chişinău. Şarpele ; „Închide gura!“ : [versuri] / Steliana Grama // Lit. şi arta. — 1990. — 1 febr. — P. 4 : portr. — (Tineri scriitori). Toţi fiii şi fiicele neamului : [rânduri despre limba maternă] / Steliana Grama // Florile dalbe. — 1990. — 31 aug. — P. 8. Žar‑ptica : [rasskaz] / Steliana Grama ; per. : M. Dem’ânik // Ûnyj leninec. — 1990. — 20 apr. — P. 8. — În lb. ru. 1991 Balada ex‑îngerului : [versuri] / Steliana Grama // Glasul Naţiunii. — 1991. — 6 iun. — P. 4. — (Orpheus). Comuniunea de suflete : [între tinerii literaţi din Chişinău şi cei din Bucureşti] / Steliana Grama // Făclia. — 1991. — 1 mart. — P. 13. De la relaţii diplomatice la relaţii de conlucrare : [interviu cu Iurie Colesnic, dir. Centrului de Istorie Literară şi Mu‑ zeografie M. Kogălniceanu, care a organizat o expoziţie de pictură la Muzeul de Lit. din Bucureşti] / consemnare : Ste‑ liana Grama // Tineretul Moldovei. — 1991. — 20 dec. Deplasare : [versuri] / Steliana Grama // Glasul Naţiunii. — 1991. — 25 apr. — P. 4. — (Cenaclul „Sol“. Orpheus). Deplasare ; O stea a căzut ; Balada calului : [versuri] / Ste‑ liana Grama // Tineretul Moldovei. — 1991. — 23 oct. : portr.  — (Nouăzecişti).

Steliana Grama

219

84. „Florile dalbe“ în premieră : [despre cenaclul literar cu titlul omonim de la Bibl. Republicană pentru Copii Ion Creangă] / Steliana Grama // Tineretul Moldovei. — 1991. — 8 noiemb. 85. Fur ; … Chiar de‑aş avea o singură odaie… : [versuri] / Ste‑ liana Grama // Tineretul Moldovei. — 1991. — 11 dec. — (Cenaclul „Luceafărul“). 86. Înainte de termen : [versuri] / Steliana Grama // În Mol‑ dova noastră dragă : din creaţia copiilor. — Ch., 1991. — P. 48–50 ; Viaţa satului. — 1991. — 6 mart. — P. 7. — (Artă. Cultură. Literatură). 87. „Închide gura!“ : [versuri] / Steliana Grama // În Moldova noastră dragă : din creaţia copiilor. — Ch., 1991. — P. 60–61. 88. Pajişte : [versuri] / Steliana Grama // Tineretul liber : supl. lit.‑art. (Bucureşti). — 1991. — 4–10 febr. — P. 6. 89. Pasărea măiastră ; Copilul foamei : [nuvele] / Steliana Gra‑ ma // În Moldova noastră dragă : din creaţia copiilor. — Ch., 1991. — P. 28–31. 90. Păsări migratoare : [versuri] / Steliana Grama // În Moldova noastră dragă : din creaţia copiilor. — Ch., 1991. — P. 52–54. 91. „Românca“ : [versuri] / Steliana Grama // Sântem o limbă / se‑ lecţ. textelor de Dumitru Grumăzescu. — Ch., 1991. — P. 37. 92. Scriitori (foarte) tineri de dincoace şi dincolo de Prut : [în căutarea identităţii] / Steliana Grama // Tineretul liber : supl. lit.‑art. (Bucureşti). — 1991. — 4–10 febr. — P. 5. 93. „Spre integrarea firească a literaturii române“: [dezbaterea privitor la viitorul lit. române de pe ambele maluri ale Prutu‑ lui în viziunea cenacliştilor de la „Tocono“ din Chişinău şi a „Săgetătorului“ din Bucureşti] / Steliana Grama // Tineretul liber : supl. lit.‑art. (Bucureşti). — 1991. — 4–10 febr. — P. 6. 94. Şi iarăşi e toamnă… : [versuri] / Steliana Grama // Flori‑ le dalbe. — 1991. — 8 noiemb. — P. 8 : portr. — (Cenaclul „Florile dalbe“). 95. Viitorii ziarişti şi primii lor oaspeţi : [despre scriitorul şi ziaristul din România, dr. prof. Tudor Opriş şi poeta din

96. Angela Jereghi, laureată la Lodz : [a concursului de mu‑ zică de cameră, ed. a XI‑a (5–11 apr. 1992), absolventă a Şcolii Republicane de Muzică Eugen Coca, studentă în anul IV la Conservatorul din Mensk] / Steliana Grama // Lit. şi arta. — 1992. — 14 mai. — P. 6. 97. Angelique şi emanciparea : [proză] / Steliana Grama // Ti‑ neretul Moldovei. — 1992. — 8 mart. 98. Balada nebunului ; Deplasare : [versuri] / Steliana Grama // Curierul de seară. — 1992. — 23 sept. : portr. — (Curierul literar). 99. Ce semnificaţie avea pentru tine Sfintele Paşti cu câţiva ani în urmă şi ce înseamnă el astăzi? / Steliana Grama // Tineretul Moldovei. — 1992. — 24 apr. — P. 1. — Semnat : Cornelia Bujorescu, studentă, anul I, USM. 100. Eres; Deplasare ; „Eu sunt ţăran, părinţii mei, fireşte…“ : [ver‑ suri] / Steliana Grama // Columna. — 1992. — Nr 6/7. — P. 23 : portr. — (Cenaclul „Luceafărul“). 101. Greva studenţească, bursa şi comoara craniului : [des‑ pre greva studenţească declanşată la 13 oct. 1992 la USM, apoi la toate instituţiile de învăţăm. superior din Moldova] / Steliana Grama // Tineretul Moldovei : ed. specială. — 1992. — Oct. (Nr 6). — Semnat : Diana Spăsita. 102. In memoriam: Doinei şi lui Ion Teodorovici : Balada Ste‑ lei duble : [versuri] / Steliana Grama // Făclia. — 1992. — 11 dec. — P. 2. 103. Intruşii sau câte ceva despre moartea unui jurnalist : [proză] / Steliana Grama // Tineretul Moldovei. — 1992. — 1 mai.

220

Steliana Grama

O familie de intelectuali basarabeni

Chişinău Galina Furdui] / Steliana Grama // Tineretul Mol‑ dovei. — 1991. — 25 oct. 1992 Semnează cu pseudonimele Cornelia Bujorescu şi Diana Spăsita.

221

1993 Semnează cu pseudonimele Stelariana Mag şi Cezara Ionescu.

104. Îndrumător de tinere talente : (dialog cu Tudor Opriş, scri‑ itor şi profesor, Bucureşti) / a consemnat : Steliana Grama // Glasul Naţiunii. — 1992. — 23–30 oct. — P. 6 : portr. 105. „Leonard Tuchilatu“ inedit: societate literară : [fondată la 18 mart. curent de către Traian Vasilcău şi Ion Lupan] / Steliana Grama // Curierul de seară. — 1992. — 12 aug. — (Pasiuni). 106. Mi‑ar fi de‑ajuns ; „Cu pumnii strânşi, stând în picioa‑ re…“ ; Deplasare : [versuri] / Steliana Grama // Lit. şi arta. — 1992. — 5 mart. — P. 4 : portr. 107. Natalia Zagoreanu : [alias Libelula Neagră, tânără poetă din Chişinău] / Steliana Grama // Azi (Bucureşti). — 1992. — 15 oct. — (Supl. săpt. Feţele culturii. — P. 14). 108. O noapte la Zoo ; Românca ; Destin ; Nunta Morţilor ; Se‑ meţie ; Pajişte ; De vorbă cu moartea : [versuri] / Steliana Grama // Azi (Bucureşti). — 1992. — 7 mai. — P. 5 : portr. — (Pagina de literatură). 109. Oul încondeiat : [proză] / Steliana Grama // Tineretul Mol‑ dovei. — 1992. — 24 apr. — P. 4. — (Nouăzecişti). 110. Penurie nocturnă ; Scaunul electric ; Doamnei Margareta Sârbu : [versuri] / Steliana Grama // Tineretul Moldovei. — 1992. — Oct. (Nr 6). — Ed. specială. 111. Reîntoarcere : [versuri] / Steliana Grama // Glasul Naţiu‑ nii. — 1992. — 6 mart. — P. 4. — (Sărut, femeie, mâna ta. Observator). 112. „Românca“ : [versuri] / Steliana Grama // Azi (Bucu‑ reşti). — 1992. — 13 febr. — P. 7. 113. Un cerşetor cu iluziile sale : [interviu cu poetul Iulian Fi‑ lip] / consemnare : Steliana Grama // Curierul de seară. — 1992. — 26 aug. 114. Vedetele şi ananaşii : [despre studenta anului V de la Con‑ servatorul de Stat Steliana Mândru‑Crai, vioristă] / Steliana Grama // Curierul de seară. — 1992. — 17 aug. — (A mai trecut o zi…).

115. A căzut o dublă stea… : [versuri dedicate Doinei şi lui Ion Aldea‑Teodorovici] / Steliana Grama // Ion şi Doina, Doina şi Ion / alcăt. : Boris Parii. — Ch., [1993]. — P. 182. — Poe‑ zia a fost scrisă la 3 noiembrie 1993. 116. Balada intelectualităţii masacrate : [versuri] / Steliana Gra‑ ma // Gazeta Tineretului. — 1993. — Sept. (Nr 2). — P. 6. 117. Balada nebunului ; Balada poetului : [versuri] / Steliana Grama // Azi (Bucureşti). — 1993. — Nr 1. — (Preludii : supl. lit. pentru adolescenţi). 118. Călăuză a vieţii : [interviu cu decanul Fac. de Istorie a USM, dl Ion Niculiţă] / consemnare : Steliana Grama // Jurnalis‑ tul. — 1993. — 24 iun. — (Facultatea de Istorie). 119. „De când ne ştim? Aşa ne este scrisul: Să ne‑apărăm pe mete‑ reze visul“ : [despre scriitorul bucureştean Tudor Opriş] / Ste‑ liana Grama // Gazeta Tineretului. — 1993. — Sept. (Nr 3). — P. 6. — Este dată poza Stelianei (în grup), a Claudiei Grama şi a lui Dumitru Grama. — Semnat : Stelariana Mag. 120. Exista cândva o floare : [Anişoara Secară, studentă la jur‑ nalistică, decedată la 19 ani] / Steliana Grama // Gazeta Ti‑ neretului. — 1993. — Sept. (Nr 2). — P. 4. 121. Găoacea visului. Ab ovo… povestea copilăriei : [despre fil‑ mul lui Emil Loteanu Găoacea] / Steliana Grama // Gaze‑ ta Tineretului. — 1993. — Oct. (Nr 6). — P. 2. — Semnat : Stelariana Mag. 122. Murea o pasăre ; Nunta strigoilor ; Fişă personală : [ver‑ suri] / Steliana Grama // Basarabia. — 1993. — Nr 9. — P. 41–43. — (Tineri autori). 123. „N‑avem voie să ne spunem problemele…“ : [despre stu‑ denţii de la USM] / Steliana Grama // Gazeta Tineretului. — 1993. — Sept. (Nr 4). — P. 2. — Semnat : Cezara Ionescu.

222

Steliana Grama

O familie de intelectuali basarabeni

223

1994 Semnează cu pseudonimele Cornelia Bujorescu şi Dina Sângereanu. 129. Adrian Păunescu la 51 de ani / Steliana Grama // Gazeta Tineretului. — 1994. — Iul. (Nr 7). — P. 2. 130. Arlechinul ; Zmeu de hârtie ; Cerberiană ; Indiferenţă : [versuri] / Steliana Grama // Azi (Bucureşti). — 1994. — 1 aug. — (Supl. săpt. Feţele culturii. — P. 13). 131. Balada frunzelor căzânde ; Rugă : [versuri] / Steliana Gra‑ ma // Dacia literară. — 1994. — Nr 12. — P. 62 : portr. 132. Balada pelerinului etern : [versuri] / Steliana Grama // Lit. şi arta. — 1994. — 10 mart. — P. 4. 133. Cavalerul hazului : [scriitorul Efim Tarlapan la 50 de ani] / Steliana Grama // Lit. şi arta. — 1994. — 26 mai. — P. 5. 134. Cenuşă ; Rattus‑Rattus ; Mileniul trei ; Aviz : [versuri] / Steliana Grama // Glasul Naţiunii. — 1994. — Noiemb. (Nr 45). — P. 4 : portr. — (Orpheus).

135. Cerberiană : [versuri] / Steliana Grama // Viaţa satului. — 1994. — 24 dec. — P. 6. 136. Dalmatică ; Luceafăr ; „Cine a îndrăznit să‑mi schimbe Graiul…“ ; Fi‑va! : [versuri] / Steliana Grama // Graiul Ma‑ ramureşului (Baia Mare). — 1994. — 23 dec. — P. 6. 137. Delirăm? : [interviu cu regizorul Teatrului Naţional „Vasile Alecsandri“ din Bălţi, despre spectacolul Delir în 2, în 3 şi … în câţi vrei de Eugen Ionescu, montat de Ion Ciubotaru] / consemnare : Steliana Grama // Patria tânără. — 1994. — Aug. (Nr 2). — P. 10. 138. Evoluţie ; Mortuară ; Liliecii ; Sacrificatele ; Arlechi‑ nul : [versuri] / Steliana Grama // Femeia Moldovei. — 1994. — Nr 11. — P. 32. — (Condeie tinere). 139. Exil ; Quasimodo, cerşind ; „De ce în viaţa asta mi s‑a dat…“ : [versuri] / Steliana Grama // Gazeta Tineretului. — 1994. — Febr. (Nr 3). — P. 3 : portr. 140. Festivalul „Mihail Sadoveanu“ : [din Paşcani, ajuns la cea de‑a 23-a ed.] / Steliana Grama // Lit. şi arta. — 1994. — 8 dec. — P. 5. — Semnat : Cornelia Bujorescu. 141. Între Şoimăreşti şi‑ntre Cocor e un neam de patimă şi dor : [despre Festivalul „Mihail Sadoveanu“ din Paşcani] / Steli‑ ana Grama // Mesagerul. — 1994. — 9 dec. — P. 3. — Sem‑ nat : Dina Sângereanu. 142. Lansarea „Crucifixul“‑ui la cenaclul „Lumina“ : [lansarea vol. de versuri „Crucifix“ de Galina Furdui la Bibl. Municipa‑ lă B. P. Hasdeu] / Steliana Grama // Lit. şi arta. — 1994. — 15 dec. — P. 5. 143. Luntrea : [versuri] / Steliana Grama // Viaţa satului. — 1994. — 8 oct. — P. 2. — (Caiete de cultură ; XXX). — (Ziua Poeziei — 1994). 144. Nălucile : [versuri] / Steliana Grama // Europa info. — 1994. — Nr 45. — P. 13. — (Dintre sute de catarge…). 145. O bibliotecă cuprinsă într‑un catalog : [Claudia Slutu, unul din autori, relatează despre catalogul general „Cartea Mol‑

224

Steliana Grama

124. Nicolae Iorga şi Basarabia / Steliana Grama // Gazeta Tine‑ retului. — 1993. — Sept. (Nr 2). — P. 6. 125. „Nufărul alb“ şi folclorul : [ed. a III‑a a Festivalului Folclo‑ ric Int. de la Cahul, 22‑28 iun. 1993] / Steliana Grama // Lit. şi arta. — 1993. — 22 iul. — P. 6. 126. Răvaş libertăţii : [comemorarea Iuliei Hasdeu la Bibl. Munici‑ pală B. P. Hasdeu] / Steliana Grama // Gazeta Tineretului. — 1993. — Oct. (Nr 5). — P. 5. — Semnat : Stelariana Mag. 127. Sursă documentară de interes naţional : [interviu cu Clau‑ dia Slutu‑Grama, şefa sector. Carte rară a BŞC a AŞM, des‑ pre Catalogul general „Cartea Moldovei“] / consemnare : Steliana Grama // Lanterna Magică. — 1993. — 15–28 febr. (Nr 4). — P. 4. — (Bibliounivers). 128. Un spectacol de probă artistică : [„Ilinca“, montat de stu‑ denţii Fac. de Regie (an. II) de la Inst. de Arte] / Steliana Grama // Lit. şi arta. — 1993. — 12 aug. — P. 7.

O familie de intelectuali basarabeni

225

1995 Pseudonime: Daniela Hârzob, Cornelia Bujorescu, Nicky Cireşaru.

dovei“, vol. 1, editat în 1990] / interviu de Steliana Grama // Biblioteca (Bucureşti). — 1994. — Nr 2/3/4. — P. 80–81. — (Itinerar bibliografic). 146. O peşteră de comori — hora noastră : (lansarea cărţii La gura unei peşteri de comori de Vladimir Curbet la libră‑ ria Hyperion) / Steliana Grama // Lit. şi arta. — 1994. — 1 dec. — P. 8. 147. Revelaţia clipei : [serata de omagiere a poetei Agnesa Roşca la Casa Actorului din Chişinău] / Steliana Grama // Lit. şi arta. — 1994. — 27 oct. — P. 5. 148. „Românca“ : [versuri] / Steliana Grama // Cuvânt româ‑ nesc torăcean : periodic al comunităţii românilor din Iu‑ goslavia. Filiala Torac‑Begheiţi (Torac). — 1994. — Dec. (Nr 4). — P. 3. 149. Rugă : [versuri] / Steliana Grama // Graiul Maramureşului (Baia Mare). — 1994. — 1 dec. — P. 1. — Specificat : Pre‑ miul special al juriului şi al ziar. „Graiul Maramureşului“ la Festivalul „Vasile Lucaciu“, Cicârlău, Baia Mare, 1994. 150. Salut, Lenuţa! : [răspuns cititorului] / Steliana Grama // Gazeta Tineretului. — 1994. — Iul. (Nr 7) . — P. 4. 151. Talisman ; Suflu ; Soliloc ; Mileniul trei ; Reîntoarcere : [versuri] / Steliana Grama // Patria tânără. — 1994. — Aug. (Nr 2). — P. 13 : portr. — (Poesis). 152. Traducerile fac o literatură? : [despre cenaclul de traducere a lit. „Alexandru Cosmescu“, deschis la muzeul „Alexan‑ dru Cosmescu“, moderator Raisa Ganea] / Steliana Grama // Lit. şi arta. — 1994. — 16 iun. — P. 8. 153. Vivre Don Quijote! : [scriitorul Dumitru Matcovschi — 55 de ani de la naştere] / Steliana Grama // Lit. şi arta. — 1994. — 27 oct. — P. 5. — Semnat : Cornelia Bujorescu. 154. Vor găsi ei oare locuri vacante? : [despre licenţiaţii Fac. de Artă Plastică şi Desen Liniar, grupa a II‑a, de la Univ. Pedagogică „Ion Creangă“] / Steliana Grama // Lit. şi arta. — 1994. — 28 iul. — P. 6 : il.

155. A şaptea artă — pe gratis : [pentru studenţii din Chişinău] / Steliana Grama // Curierul de seară. — 1995. — 1 apr. — P. 5. — (Gaudeamus). — Semnat : Daniela Hârzob. 156. Arta îngemănării : [la Sandu‑Aristin Cupcea, actor] / Steli‑ ana Grama // Lanterna Magică. — 1995. — Nr 1. — P. 7. 157. Avem tone de hârtie, dar nu avem manuscrise pentru a le publica! : [despre cenaclul „Perpetuum“ de la Bibl. Publică Transilvania, condus de scriitorul Leo Butnaru] / Steliana Grama // Curierul de seară = Več. Chişinău. — 1995. — 31 oct. — P. 5. — (Reuniuni de suflet). — Semnat : Daniela Hârzob. 158. „Casa cu păpuşi“ pe scena studenţească : [drama lui Henrik Ibsen, montată de teatrologii din anul I de la Inst. de Arte] / Steliana Grama // Curierul de seară. — 1995. — 14 febr. — P. 6. — Semnat : Daniela Hârzob. 159. Cenaclişti în primăvară : [lansarea vol. de versuri Albastru arhaic de Teodora Bragă la cenaclul „Perpetuum“ de la Bibl. Publică Transilvania] / Steliana Grama // Curierul de sea‑ ră = Več. Chişinău. — 1995. — 15 apr. — P. 5. — (Reuniuni de suflet). — Semnat : Daniela Hârzob. 160. „Coacem regrete din muguri de melancolie …“ : [lansarea cărţii lui Vasile Spinei Scut de zăpadă la Bibl. Publică Ovi‑ dius] / Steliana Grama // Curierul de seară = Več. Chişi‑ nău. — 1995. — 28 ian. — P. 1. — Semnat : Daniela Hârzob. 161. Contemporan cu …D’Artagnan : [Don Pedro Calderon de la Barca — 395 de ani de la naşterea dramaturgului spaniol] / Steliana Grama // Curierul de seară. — 1995. — 21 ian. — P. 5. — (File de calendar). — Semnat : Daniela Hârzob. 162. Cruciaţilor : [versuri] / Steliana Grama // Curierul de sea‑ ră. — 1995. — 17 iun. — P. 4. — (Curierul literar).

226

Steliana Grama

O familie de intelectuali basarabeni

227

163. De ce farfuria din faţa noastră e goală? : [despre spectaco‑ lul Comediantul după Cabala bigoţilor de Mihail Bulgakov, montat de Sandu Grecu la Teatrul Satiricus] / Steliana Gra‑ ma // Lanterna Magică. — 1995. — Ian. (Nr 1). — P. 6. 164. „De dragoste, de dor“ : [despre monospectacolul Ninelei Ca‑ ranfil] / Steliana Grama // Lit. şi arta. — 1995. — 1 ian. — P. 6. 165. Din miturile Daciei : [la Bibl. Naţ. a fost inaugurat un Club de literatură, filozofie şi religie „Dacia‑Zamolxis“ sub con‑ ducerea lui Andrei Vartic] / Steliana Grama // Curierul de seară = Več. Chişinău. — 1995. — 2 mart. — P. 2. — (Reu‑ niuni selecte). — Semnat : Daniela Hârzob. 166. Dreptul de a spune adevărul : [formaţia Busuioc la 10 ani de la fondare] / Steliana Grama // Lit. şi arta. — 1995. — 16 febr. — P. 5. — Semnat : Cornelia Bujorescu. 167. Eu voi fi Făt‑Frumos : (poveste fantastică) / Steliana Gra‑ ma // a Mic : magazin il. pentru copii. — 1995. — Nr 10. — P. 13 ; Nr 11. — P. 5 : portr. 168. Evadare ; Fără cochilii : [versuri] / Steliana Grama // Zigzag : ziar de opinie studenţească. — 1995. — 12 mai. — P. 5. — (Supl. la ziar. Jurnalistul). — (Alunecând pe‑o rază). 169. Fiat lux! : [despre monospectacolul actorului şi regizorului francez Louis‑Guy Paquette, susţinut la Teatrul Luceafă‑ rul] : [interviu] / consemnare : Steliana Grama // Curierul de seară = Več. Chişinău. — 1995. — 11 apr. — P. 5. — (Al treilea gong). 170. Indiferenţa ; Nunta morţilor : [versuri] / Steliana Grama // Cu‑ rierul de seară. — 1995. — 28 ian. — P. 5. — (Curierul literar). 171. În incinta librăriei „Luceafărul“ : [au fost lansate câteva cărţi ale editurii Junimea din Iaşi] / Steliana Grama // Lit. şi arta. — 1995. — 23 febr. — P. 8. 172. „Lacrimi pentru Basarabia“ : [despre placheta de versuri omonimă a lui Andrei Ciurunga, lansată la Bibl. Publică Ovidius] / Steliana Grama // Curierul de seară. — 1995. — 14 noiemb. — P. 5. — (Lansare de carte).

173. Magnificenţa unei flori : [ansamblul Busuioc la un deceniu de activitate] / Steliana Grama // Curierul de seară = Več. Chişinău. — 1995. — 9 febr. — P. 5. 174. Maia Morgenstern: „Nu încerc să captez bunăvoinţa ni‑ mănui“ : [dialog cu Maia Morgenstern, actriţă la Teatrul Evreiesc de Stat din Bucureşti, aflată în turneu la Chişinău] / consemnare : Steliana Grama // Curierul de seară = Več. Chişinău. — 1995. — 22 iun. — P. 5. 175. Na službe knige : [v Nacional’noj Biblioteke načal rabotu V simp. „Anul bibliologic“] / Steliana Grama // Več. Chişi‑ nău. — 1995. — 11 mart. — P. 2. — Semnat : Daniela Hâr‑ zob. — În lb. ru. 176. Oj! Čto proishodit v…. teatre im. Alexe Mateevici? / Stelia‑ na Grama // Več. Chişinău. — 1995. — 11 mart. — P. 2. — Semnat : Daniela Hârzob. — În lb. ru. 177. Opera lui Eminescu accesibilă tuturor : [interviu cu dl Constantin Huşanu, red. lit. la Casa Editorială Moldova din Iaşi] / consemnare : Steliana Grama // Curierul de seară. — 1995. — 9 noiemb. — P. 6. 178. Opera lui Eminescu în 70 de volume : [flash‑interviu cu dl Constantin Huşanu, red. lit. la Casa Editorială Moldova din Iaşi] / a intervievat : Steliana Grama // Contrafort : rev. a tinerilor scriitori din Republica Moldova. — 1995. — Dec. (Nr 14). — P. 15. 179. Panem et circenses! : [la cinematograful Patria din capita‑ lă] / Steliana Grama // Curierul de seară = Več. Chişinău. — 1995. — 27 apr. — P. 2. — Semnat : Daniela Hârzob. 180. „Pasăre a paradisului, zboară!“ : [întâlnirea studenţilor‑jur‑ nalişti cu Mihai Bădicheanu, actor, scenarist şi regizor] / Steliana Grama // Curierul de seară. — 1995. — 16 mart. — P. 2. — Semnat : Daniela Hârzob. 181. Pasărea Phoenix : [versuri] / Steliana Grama // Lit. şi arta. — 1995. — 9 mart. — P. 5. 182. Pe aici, pe la noi, mai au loc şi debuturi : [al scriitoarei Efimia

228

Steliana Grama

O familie de intelectuali basarabeni

229

Ţopa, cu vol. de versuri La porţile vieţii] / Steliana Grama // Curierul de seară. — 1995. — 5 dec. — P. 7. — (Ex‑libris). 183. Pierit‑au dacii? : [despre clubul Dacia‑Zamolxis găzduit de Bibl. Naţ.] / Steliana Grama // Patria tânără. — 1995. — Mart. (Nr 9). — P. 12. — Semnat : Nicky Cireşaru. 184. Premii şi laureaţi : [la Uniunea Scriitorilor din Moldova au fost înmânate premiile pentru 1994 ale edit. Adrian Pău‑ nescu, ale rev. Totuşi iubirea şi ale cenaclului omonim] / Steli‑ ana Grama // Curierul de seară. — 1995. — 14 febr. — P. 1. 185. Rattus… Sapiens ; Cioara albă ; Luntrea ; Mileniul III : [versuri] / Steliana Grama // Timpul (Iaşi). — 1995. — Iul. (Nr 7). — P. 10 : portr. 186. Rendez‑vous. .. cu Pavel Bechet / Steliana Grama // Cu‑ rierul de seară. — 1995. — 7 mart. — P. 1. — (Gaudea‑ mus). — Semnat : Daniela Hârzob. 187. Revitalizarea mitului ancestral : [premiera la cinematogra‑ ful Patria a filmului artistic Meşterul Manole, regizor şi aut. al scenariului — Ion Popescu] / Steliana Grama // Curierul de seară = Več. Chişinău. — 1995. — 6 apr. — P. 7. — Sem‑ nat : Daniela Hârzob. 188. Rirum… ergo sum : [despre întâlnirea cu actorul şi scrii‑ torul Pavel Bechet, organizată la Fac. de jurnalistică a USM de către Ion Madan, prof. univ.] / Steliana Grama // Patria tânără. — 1995. — Mart. (Nr 9). — P. 12. — Semnat : Nicky Cireşaru. 189. Rugă : [versuri] / Steliana Grama // Opinia : cotid. (Iaşi). — 1995. — 29–30 apr. — P. 1. 190. Să tresalte inima la al treilea gong! : [dialog cu prof. Ange‑ lina Roşca, despre studenţii teatrologi de la Inst. de Arte] / a intervievat : Steliana Grama // Zigzag : ziar de opinie studenţească. — 1995. — 12 mai. — P. 2. — (Supl. la ziar. Jurnalistul). — Semnat : Daniela Hârzob. 191. Spectacole ale Teatrului din Bălţi la Chişinău : [flash‑inter‑ viu cu Ion Ciubotaru, regizor al Teatrului Naţ. din Bălţi] / a

198. Agnesa Roşca: „Întâi să citiţi toţi clasicii limbii române, apoi pe mine!“: [lansarea vol. de versuri Aerul de taină, semnat de Agnesa Roşca, la Bibl. Publică Ovidius] / Stelia‑

230

Steliana Grama

O familie de intelectuali basarabeni

intervievat : Steliana Grama // Contrafort. — 1995. — Oct. (Nr 12). — P. 15. 192. Spre perfecţiunea Luceafărului : [elevii de la Liceul M. Emi‑ nescu au serbat jubileul de 25 de ani de la fondarea şcolii] / Steliana Grama // Curierul de seară. — 1995. — 11 febr. — P. 1. — (Aniversări). — Semnat : Daniela Hârzob. 193. Supliciul milenar : [premiera spectacolului Mucenicul de Mihai Prepeliţă, în interpretarea lui Vasile Butnaru] / Ste‑ liana Grama // Curierul de seară. — 1995. — 16 mart. — P. 6. — (Premieră). — Semnat : Daniela Hârzob. 194. Talisman ; Toamna ; Fântâna ; Ţuică ; Modă ; Rattus, Rat‑ tus : [versuri] / Steliana Grama // Tineretul Moldovei. — 1995. — 17‑23 mai (Nr 17). — P. 15 : portr. — (Epica mag‑ na). 195. Tristeţea culiselor : [despre actorul, regizorul şi poetul Du‑ mitru Fusu] / Steliana Grama // Lit. şi arta. — 1995. — 23 febr. — P. 4. — Semnat : Cornelia Bujorescu. 196. Vai… extratereştrii! : [despre spectacolul omonim de poe‑ zie şi muzică, prezentat la Teatrul „Alexei Mateevici“] / Ste‑ liana Grama // Patria tânără. — 1995. — Mart. (Nr 9). — P. 4. — Semnat : Nicky Cireşaru. 197. Vrem şi noi motociclete!!! : [impresiile din călătoria la Roma a prof. Fac. de Jurnalism a USM: Dumitru Coval, Victor Moraru şi Constantin Marin] / consemnare : Steliana Gra‑ ma // Curierul de seară. — 1995. — 1 apr. — P. 5. — (Gau‑ deamus). — Semnat : Daniela Hârzob. 1996 Semnează cu pseudonimele: Danny Clopoţel (pentru „Ţara“), Nicky Cireşaru (pentru „Patria tânără“) şi Daniela Hârzob.

231

na Grama // Curierul de seară = Več. Chişinău. — 1996. — 8 apr. — P. 3. — (Ex‑libris). 199. Arlechinul : [versuri] / Steliana Grama // Lit. şi arta. — 1996. — 7 mart. — P. 4 ; Viaţa satului. — 1996. — 12 oct. — P. 10. — (ed. spec. : Recital. Caiete de cultură ; Nr 53). — (Ziua Poeziei ’96). 200. Arlechinul ; Profanare ; Astm planetar ; Cenuşa ; Mortua‑ ră ; Serbiuza (Măceşul) : [versuri] / Steliana Grama // Patria tânără. — 1996. — 23 noiemb. — P. 10–11 : il. 201. Aureliu Busuioc: „Lucrez la o bucată de pâine…“ : [despre concursul republican de dramaturgie în discuţie cu scriito‑ rul Aureliu Busuioc] / interviu realizat de Steliana Grama // Lanterna Magică. — 1996. — Febr.‑Mart. (Nr 2/3). — P. 2. 202. Avante, „Pleiada“! : [despre cenaclul nou înfiinţat la Liceul Gh. Asachi din Chişinău] / Steliana Grama // Curierul de seară = Več. Chişinău. — 1996. — 7 febr. — P. 1. — (Pe ari‑ pile lui Pegas). — Semnat : Daniela Hârzob. 203. Balada oamenilor de zăpadă: [versuri] / Steliana Grama // Curierul de seară. — 1996. — 6 mart. — P. 3 ; Glasul Naţiu‑ nii. — 1996. — Mart. (Nr 9). — P. 5 : portr. — (Mărţişor). 204. Ca o iluminare budistă, ideea… : [despre lansarea cărţii lui Dorin Cârchelan Obsesia cercului la librăria Universul] / Steliana Grama // Moldova lit. — 1996. — 3 apr. — (Despre cele scrise şi eterne). — (Supl. al ziar. Moldova Suverană). 205. Confuzie ; Tratat de tanatofobie ; Viitor pedepsit (Cer‑ nobâliana) ; Hai să înflorim ; Zăpezile negre ; De‑ molatorul III ; Gelozie : [versuri] / Steliana Grama // Noi. — 1996. — Nr 8. — P. 8–9 : portr. 206. Dacă vrei să discuţi cu un om bun, caută un actor… : [afir‑ mă Volia Vaha, prof. la Univ. Umanistică din Sankt Pe‑ tersburg] / interviu realizat de Steliana Grama // Curierul de seară = Več. Chişinău. — 1996. — 26 febr. 207. Gheorghe Dimitriu: “… şi fruntea cu îngeri în zbor risi‑ pit pe un vast portativ de regrete“ : [interviu cu scriitorul

Gheorghe Dimitriu] / consemnare : Steliana Grama // Lit. şi arta. — 1996. — 26 oct. — P. 5. 208. Lecţie de demnitate : [despre lansarea cărţii lui Ioan Flo‑ ra Discurs asupra Struţocămilei (Bucureşti, Cartea Româ‑ nească, 1995) la Uniunea Scriitorilor din Moldova] / Stelia‑ na Grama // Lit. şi arta. — 1996. — 6 iun. — P. 1. 209. Mărţişor : [despre Festivalul muzical Int. „Mărţişor ’96“] / Steliana Grama // Lit. şi arta. — 1996. — 29 febr. — P. 6. 210. Microbul dragostei a pătruns peste tot : „Cuvintele mi‑au mucezit în gură“ ; Ochelarii de soare ; Misteria rock ; Coar‑ nele ; Autograful pisicii ; Verdele : [versuri] / Steliana Gra‑ ma // Moldova lit. — 1996. — 22 mai. — P. 2. — (Debut la „ML“). — (Supl. al ziar. Moldova Suverană). 211. Mihail Munteanu: „Port în suflet o mare dragoste faţă de romanţă“ : [interviu cu dl Mihail Munteanu, preşedin‑ te al juriului Festivalului Crizantema de Argint] / pentru conformitate : Steliana Grama // Lit. şi arta. — 1996. — 14 mart. — P. 6. 212. Mucegai : [versuri] / Steliana Grama // Viaţa satu‑ lui. — 1996. — 8 mart. — P. 2. — (Inspiraţie). 213. „Nasc“ şi la Moldova piese : [concursul de dramaturgie pe anul 1995, organizat de Min. Culturii] / Steliana Grama // Curierul de seară. — 1996. — 23 febr. — P. 3. — (Con‑ curs). — Semnat : Daniela Hârzob ; Idem : Več. Chişi‑ nău. — 1996. — 23 fevr. — P. 3. — În lb. ru. 214. Noapte… în Danemarca ; Balada pelerinului etern ; Bala‑ da calului ; Nunta morţilor ; Eres ; Balada Libelulei Negre : [versuri] / Steliana Grama // La Steaua… : almanah de poe‑ zie. — Ch., [1996]. — Vol. II. — P. 51‑59. 215. „Pleiada“ de la Liceul „Gheorghe Asachi“ : [un cenaclu nou fondat] / Steliana Grama // Patria tânără. — 1996. — 9 febr. — P. 7. — Semnat : Nicky Cireşaru. 216. Premiile „Crizantemei de Argint“ : [ed. a IV‑a, din 1996] / Steliana Grama // Lit. şi arta. — 1996. — 14 mart. — P. 6.

232

Steliana Grama

O familie de intelectuali basarabeni

233

217. „Procentul Mesiei“: [rec. la cartea lui Dorin Cârchelan Obsesia cercului (Ch., Museum, 1996)] / Steliana Grama // Moldova lit. — 1996. — 10 iul. — (Supl. al ziar. Moldova Suverană). 218. Săgetătorul cu inima de aur… : [poetul, prozatorul, eseistul şi enciclopedistul Tudor Opriş rotunjeşte frumoasa vârstă de 70 de ani] / Steliana Grama // Ţara. — 1996. — 26 no‑ iemb. — P. 4 : portr. 219. Sub zodia lui Raskolnikov : [interviu cu regizorul Emil Mândru, despre montarea spectacolului Crimă şi pedeap‑ să după romanul lui Feodor Dostoievski] / consemnare : Steliana Grama // Curierul de seară. — 1996. — 4 mart. — P. 3. — (Interferenţe culturale) ; Idem : Več. Chişinău. — 1996. — 4 mart. — P. 3. — (Kul’tura). — În lb. ru. 220. Tradiţia trebuie respectată : [sărbătoarea cărţii la librăria Universul, unde a fost lansată placheta lui Dorin Cârchelan Obsesia cercului] / Steliana Grama // Curierul de seară. — 1996. — 10 apr. — (Sărbătoarea cărţii). 221. Un francez despre noi : [A. Barberaux, dir. Alianţei France‑ ze din Moldova] / a intervievat : Steliana Grama // Curierul de seară = Več. Chişinău. — 1996. — 26 febr. 222. Un nou cenaclu, „Pleiada“ / Steliana Grama // Ţara. — 1996. — 7 febr. — Semnat : Danny Clopoţel. 223. Valentin Silvestru: „Nu e o criză de dramaturgie naţională, ci de reprezentare a ei pe scenă“ : [dialog cu teatrologul bu‑ cureştean Valentin Silvestru] / consemnare : Steliana Gra‑ ma // Lit. şi arta. — 1996. — 17 oct. — P. 5. 224. Viaţa e un show! : [serată org. la Inst. de Arte cu ocazia Zi‑ lei Mondiale a Teatrului] / Steliana Grama // Curierul de seară. — 1996. — 10 apr. 225. Vlad Ciobanu — actor al „Luceafărului“ : [câteva crâmpeie dintr‑un microstudiu] / Steliana Grama // Lanterna Magi‑ că. — 1996. — Ian. (Nr 1). — P. 6. — (Tinerii despre tineri). 226. Voi mirosi iarăşi a regrete ; Zăpezile negre ; Nu mai rezist ;

1997 228. Acel Deus ex machina ce intervenea în cele mai critice mo‑ mente : [criticul de teatru Valentin Silvestru. In memoriam] / Steliana Grama // Lanterna Magică. — 1997. — Nr 1/2. — P. 11. — (Un exeget în cel mai înalt sens al cuvântului. In memoriam). 229. Adrian Lupu nu a uitat de Basarabia : [şi i‑a invitat pe acto‑ rii noştri să participe la Galaţi la Festivalul Internaţional de Teatru — Festingal] / Steliana Grama // Flux : cotid. naţ. — 1997. — 9 oct. — (Teatru). 230. Anastasia Lazariuc: „Consider că un artist trebuie să rămâ‑ nă ca o carte necitită până la capăt“ : [interviu cu Anastasia Lazariuc, interpretă de muzică uşoară] / consemnare : Ste‑ liana Grama // Flux : magazin săpt. — 1997. — 31 oct. — P. 11 : portr. 231. Ardealul (Transilvania) : [„gaz. săptămânală pentru româ‑ nii transilvăneni care se aflau în Rusia“, editată la Chişinău (1.X.1917—20.XI.1918)] / Steliana Grama // Chişinău : en‑ cicl. / ed. : Iurie Colesnic. — Ch., 1997. — P. 41–42. 232. Arhimede cerea un punct de sprijin… : [Sandu Vasila‑ che, dir. art. al Teatrului Naţ. susţine că pentru a monta spectacole bune are nevoie de bani] / Steliana Grama // Flux. — 1997. — 19 iul. — (Teatru). 233. Aşteptăm să crească Feţi‑Frumoşi : [întâlnirea de la Palatul Naţ. a Eugeniei Margine, crainic, şi a lui Dumitru Chicu, regizor de sunet la Radio Naţ., cu copiii — viitorii Feţi‑Fru‑

234

Steliana Grama

O familie de intelectuali basarabeni

Flacără : [versuri] / Steliana Grama // Patria tânără. — 1996. — 8 mart. — P. 11. 227. Volia Vaha: Bate şi… ţi se va deschide? : [interviu cu dna Volia Vaha, regizor din Sankt Petersburg, care a montat la Teatrul Eugen Ionescu spectacolul Strigătul după piesa lui T. Williams] / consemnare : Steliana Grama // Lit. şi arta. — 1996. — 22 febr. — P. 6.

235

moşi] / Steliana Grama // Flux. — 1997. — 3 iun. — P. 2. 234. Au fost acordate premiile UNITEM‑ului / Steliana Grama // Flux : cotid. naţ. — 1997. — 30 dec. — (Rampa). 235. Aviz ; Jucărie ; Mileniul trei ; Suflu : [versuri] / Steliana Gra‑ ma // Cuvântul care uneşte : Valori româneşti din Basarabia şi Bucovina de Nord : [ziar]. — 1997. — Aug. — P. III : portr. 236. Bessarabskie gubernskie vedomosti : [periodic editat la Chişinău în anii 1873 — 1917] / Steliana Grama // Chişi‑ nău : encicl. / ed. : Iurie Colesnic. — Ch., 1997. — P. 72. 237. Bessarabskie oblastnâe vedomosti : [publ. periodică editată la Chişinău între 17 iul. 1854 şi 1 dec. 1873] / Steliana Grama // Chişinău : encicl. / ed. : Iurie Colesnic. — Ch., 1997. — P. 73. 238. Bienala Festivalului Internaţional de Teatru: „Tradiţie şi Modernitate“ : Ancheta Flux : [răspund : Irina Nechit, Constantin Cheianu, Larisa Ungureanu, Ala Menşicov, Petru Vutcărău] / consemnare : Steliana Grama // Flux. — 1997. — 23 mai. — P. 5. 239. Cine dă din mâini nu se îneacă! : [la Teatrul Luceafărul a fost inaugurat Centrul Interteatral din Moldova „CINTRA“ cu primul Atelier de Dramaturgie Originală] / Steliana Gra‑ ma // Lit. şi arta. — 1997. — 1 ian. — P. 6 : il. 240. Cine nu are nevoie de teatru ? : [despre spectacolul Cine are nevoie de teatru?, montat la Teatrul Naţ. din Chişinău de Peter Bocor] / Steliana Grama // Flux. — 1997. — 15 iul. — P. 3. 241. Colecţionaţi aplauze pentru un nou Mozart! : [susţine An‑ gela Socolov, violonistă] / interviu realizat de Steliana Gra‑ ma // Flux. — 1997. — 28 iul. — P. 3. 242. Constantin Cheianu: „În politica dramaturgiei se anunţă schimbări : directori de teatre în căutarea unor piese pentru a fi premiate“ : [interviu cu Constantin Cheianu, seful Di‑ recţiei Teatru a Min. Culturii] / consemnare : Steliana Gra‑ ma // Flux. — 1997. — 2 aug. — P. 4. 243. Constantin Cheianu: „Ne‑am propus să vedem în ce rela‑ ţii se află tradiţia şi modernitatea“ : [interviu cu Constantin

Cheianu, secretar coord. al Bienalei] / consemnare : Stelia‑ na Grama // Curierul de seară. — 1997. — 29 mai. — P. 3. 244. Cronică : [Un spectacol din Bielarus ; Festingalul ne aş‑ teaptă ; Să pieri, dar să nu trădezi ; „Legături primejdioase“ în Egipt] / Steliana Grama // Ţara. — 1997. — 7 oct. 245. Cronică : O „floare rară“ în estrada naţională [Lenuţa Bur‑ ghilă] ; Trebuie să avem un spectacol despre Basarabia ; Ionescienii nu se plictisesc de turnee ; Tartuffe nu moare! ; Grăbeşte‑te să devii preşedinte şi vei fi montat / Steliana Grama // Ţara. — 1997. — 28 oct. 246. Dalmatică : [versuri] / Steliana Grama // Glasul Moldo‑ vei. — 1997. — 26 aug. 247. Despre o Noapte furtunoasă de Ion Luca Caragiale / Steliana Grama // Centrul de Arte „Coliseum“. — Ch., 1997. — P. 9. 248. Drug pčelovoda : [rev. de limbă rusă editată la Chişinău de către Soc. „Apicultorul“ din mai 1921 până în dec. 1924] / Steliana Grama // Chişinău : encicl. / ed. : Iurie Coles‑ nic. — Ch., 1997. — P. 196. 249. Dumitru Dan Maxim a păşit în acest an cu dreptul / Steli‑ ana Grama // Flux. — 1997. — 13 dec. — P. 3. — (Debuturi literare). 250. E greu să fii şi Hamlet, şi Don Juan, şi revizor! : [teatrologul bucureştean Cristina Dumitrescu nu‑şi divulgă secretele] / Steliana Grama // Flux. — 1997. — 22 sept. 251. Efemeridele iubirii : (Hapuri pentru Ora Insomniei) / Steli‑ ana Grama // Flux. — 1997. — 28 noiemb. — P. 18. — (Po‑ veşti adevărate). 252. Evadarea lui Don Juan ; Rezervaţia de actori ; Arhiva bom‑ bix‑mori ; La spartul târgului : [versuri la rubrica: Doi poeţi din Basarabia] / Steliana Grama // Tomis : rev. de cultură (Constanţa). — 1997. — Nr 6. — P. 8. 253. Fantezie pentru cei nefericiţi / Steliana Grama // Flux. — 1997. — 19 sept. — P. 12. — (Poveşti adevărate). 254. Foaia plugarilor : [rev. lunară tipărită la Chişinău din

236

Steliana Grama

O familie de intelectuali basarabeni

237

1921] / Steliana Grama // Chişinău : encicl. / ed. : Iurie Co‑ lesnic. — Ch., 1997. — P. 220. 255. Idilă de Crăciun / Steliana Grama // Flux. — 1997. — 26 dec. — P. 18. — (Poveşti adevărate). 256. Ionesco e mereu în vogă ! / Steliana Grama // Făclia. — 1997. — 8 febr. — P. 7. 257. Iubire la fără frecvenţă / Steliana Grama // Flux. — 1997. — 5 dec. — P. 18. — (Poveşti adevărate). 258. În căutarea primei iubiri / Steliana Grama // Flux. — 1997. — 19 dec. — P. 18. — (Poveşti adevărate). 259. La o aniversare : [scriitoarea Ana Lupan — 75 de ani] / Ste‑ liana Grama // Lit. şi arta. — 1997. — 2 oct. — P. 5 : portr. 260. Liviu Ştirbu investeşte în prezent, iar Angelica Socolov — în viitor / Steliana Grama // Flux : magazin săpt. — 1997. — 1 aug. — P. 16 : portr. 261. Love story: versiune basarabeană : (O Julietă care a ştiut să supravieţuiască) / Steliana Grama // Flux. — 1997. — 12 sept. — P. 6. — (Poveşti adevărate). 262. Nu doar la Rio de Janeiro se fac carnavaluri! : [ci şi la Chi‑ şinău, de Ziua Oraşului] / Steliana Grama // Lit. şi arta. — 1997. — 16 oct. — P. 1. 263. Occidentalii nu ne vor lăsa nici pe noi să murim de foa‑ me! : [în Madagascar Lenuţa Burghilă nu putea trece pe stradă din cauza fanilor şi a cerşetorilor] / Steliana Grama // Flux : magazin săpt. — 1997. — 10 oct. — P. 16. 264. Peter Bocor: „Societatea se poate modifica esenţial prin ca‑ tharsis“ : [susţine regizorul spectacolului „Cine are nevoie de teatru?“, montat recent la Teatrul Naţ. Mihai Eminescu din Chişinău] / interviu realizat de Steliana Grama // Flux : cotid. naţ. — 1997. — 16 iul. — P. 3. 265. Petru Vutcărău: „Nu‑mi pasă ce vor spune cei de mâine…“ : [interviu cu Petru Vutcărău, dir. Bienalei TEI] / consemna‑ re : Steliana Grama // Flux. — 1997. — 24 mai. 266. Picătura chinezească / Steliana Grama // Flux. — 1997. —

2 oct. — P. 1. 267. Piesele lui Dumitru Matcovschi în viziunea regizorului Veniamin Apostol / Steliana Grama // Arta ’97 : Arte plas‑ tice. Arhitectură. Muzică. Teatru. Cinema / Acad. de Şt. a Moldovei, Inst. de Istorie şi Teoria Artei. — Ch., 1997. — P. 124–129. 268. Racheta : [ziar literar‑muzical‑vocal tipărit la Chişinău în 1922—1926] / Steliana Grama // Chişinău : encicl. / ed. : Iurie Colesnic. — Ch., 1997. — P. 392. 269. Răsăritul : [rev. pentru învăţături şi „îndemnuri bune“, tipărită la Chişinău—Bucureşti începând cu 15 ianuarie 1919] / Steliana Grama // Chişinău : encicl. / ed. : Iurie Co‑ lesnic. — Ch., 1997. — P. 395. 270. Rău augur : [versuri] / Steliana Grama // Glasul Naţiu‑ nii. — 1997. — 5 mart. — P. 9 : portr. — (Mărţişoare). 271. Recordurile BITEI / Steliana Grama // Flux : magazin săpt. — 1997. — 30 mai. — P. 10. 272. Renaşterea Moldovei : [rev. lit. şi de propagandă naţiona‑ lă tipărită la Chişinău în perioada 1920—1921] / Steliana Grama // Chişinău : encicl. / ed. : Iurie Colesnic. — Ch., 1997. — P. 398. 273. Sandu Vasilache: „Nu sunt refractar la dramaturgia naţi‑ onală“ : [s‑a pronunţat Sandu Vasilache, dir. art. la Teatrul Naţ. Mihai Eminescu, în cadrul conf. de presă la care s‑au făcut totalurile stagiunii 1996—1997] / Steliana Grama // Lanterna Magică. — 1997. — Nr 5/6. — P. 12. 274. S‑ar fi dus şi vara, risipind privighetori… / Steliana Grama // Flux. — 1997. — 3 oct. — P. 10. — (Poveşti adevărate). 275. „Scrieţi, băieţi, scrieţi!“ : [a zis Vitalie Cărăuş, dir. econo‑ mic al Teatrului Naţ. Mihai Eminescu, îndemnându‑i pe jurnalişti să propage arta scenică] / consemnare : Steliana Grama // Flux : cotid. naţ. — 1997. — 21 iul. 276. Staruri de la Hollywood au invadat cinematograful Patria / Steliana Grama // Flux. — 1997. — 2 aug. — P. 3.

238

Steliana Grama

O familie de intelectuali basarabeni

239

288. Victor Pânzaru — Matei Vişniec: La Sena şi la Chişi‑ nău, Pegaşii beau aceeaşi apă! / Steliana Grama // Flux. — 1997. — 25 iul. — P. 16 : portr. — (Concursul dublurilor). 289. Virusul dragostei : (Idilă de Crăciun) / Steliana Grama // Flux : magazin săpt. — 1997. — 26 dec. — P. 18. — (Poveşti adevărate). 290. Vox clamantis in deserto : [despre spectacolul Şi cu vi‑ oloncelul ce facem? după piesa lui Matei Vişniec, prez. în cadrul Bienalei Teatrului Eugen Ionesco de Teatrul de Stat din Oradea] / Steliana Grama // Lanterna Magică. — 1997. — Nr 5/6. — P. 8. — (Consemnări subiective). 291. Zgarda de aur ; Vis devastat ; Civilizatul Argus ; Papucul doamnei ; Evadarea lui Don Juan ; Otravă comestibilă ; Se‑ mănătorul de lumină : [versuri] / Steliana Grama // Lit. şi arta. — 1997. — 14 aug. — P. 4. 292. Ziua Oraşului : Actorii au ieşit în stradă / Steliana Grama // Flux : magazin săpt. — 1997. — 10 oct. — P. 16.

277. Suruceanu D. D. (? — ? ), jurnalist : [biogr.] / Steliana Grama // Chişinău : encicl. / ed. : Iurie Colesnic. — Ch., 1997. — P. 491. 278. Tabu‑ul iubirii : (ABC‑ul fraţilor de cruce) / Steliana Gra‑ ma // Flux : magazin săpt. — 1997. — 7 noiemb. — P. 18. — (Poveşti adevărate). 279. Tatăl Nostru este Unirea : [180 de ani de la naşterea lui Mi‑ hail Kogălniceanu] / Steliana Grama // Ţara. — 1997. — 16 sept. 280. Teatrul Municipal de Stat pentru Copii Guguţă : [istoric] / Steliana Grama // Chişinău : encicl. / ed. : Iurie Colesnic. — Ch., 1997. — P. 507. 281. Teatrul Naţional va pleca la Festingal: „Celestina“ va învă‑ ţa la „Şcoala nevestelor“ / Steliana Grama // Flux : cotid. naţ. — 1997. — 21 iul. 282. Tradiţie şi modernitate la sfârşitul secolului XX : [opinii des‑ pre Festivalul Int. de Teatru organizat de Teatrul Eugen Iones‑ co] / Steliana Grama // Curierul de seară. — 1997. — 29 mai. 283. Ultima noapte de dragoste : (Te iubesc, Nicky!) / Stelia‑ na Grama // Flux : magazin săpt. — 1997. — 12 dec. — P. 18. — (Poveşti adevărate). 284. Un Columb al Românismului : [180 de ani de la naşte‑ rea scriitorului Mihail Kogălniceanu] / Steliana Grama // Flux. — 1997. — 9 sept. — P. 3. 285. Un ied şi două ieduţe cer azil la „Luceafărul“ : (Modernizarea lui Creangă) : [spectacolul Tăcerea iezilor de Angelina Roşca montat în regia lui Mihai Fusu] / Steliana Grama // Flux : cotid. naţ. — 1997. — 24 dec. — (Lupul cu Kalaşnikov). 286. Vedetele estradei şi copiii lor : [cum îşi alintă odraslele un star?] / Steliana Grama // Flux : magazin săpt. — 1997. — 19 sept. — P. 16. 287. Veto megalomaniei : [Matei Vişniec a mărturisit că asistă pentru întâia oară la o conf. de presă consacrată lui] / Steli‑ ana Grama // Flux. — 1997. — 31 mai.

1998 293. Anuarul academic la ediţia a VI‑a : [„Arta’97“ a Inst. de Istorie şi Teoria Artei al AŞM] / Steliana Grama // Flux. — 1998. — 23 febr. — P. 7. 294. „Aş mânca chiar şi cărbune, numai burta să nu‑mi sune!“ : La Cahul actorii joacă la lumina lanternelor : [despre spectacolul Teatrului din Cahul Aventurile iedului alb de Sandu Ţurcanu] / Steliana Grama // Flux : cotid. naţ. — 1998. — 7 mai. — P. 4. 295. Avatarul politic al lui Radu Ştefan : [spectacolul după piesa Radu Ştefan Întâiul şi Ultimul de Aureliu Busuioc, montat de Ilie Todorov pe scena Teatrului Naţ. M. Eminescu şi jucat în cadrul Festivalului Naţ. de teatru dedicat dramaturgiei naţ.] / Steliana Grama // Lanterna Magică. — 1998. — Nr 4/6. — P. 12. — (Consemnări subiective). 296. Aviz ; Gelozie ; Nălucile ; Soliloc ; Semne de punctuaţie ; Reîntoarcere ; Cometă ; Şcoală : [versuri] / Steliana Gra‑

240

Steliana Grama

O familie de intelectuali basarabeni

241

306. „Masca“, „Masca“, unde eşti? : [despre rev. teatrală Masca a UNITEM] / Steliana Grama // Lanterna Magică. — 1998. — Nr 1/3. — P. 7. 307. Mileniul III : [versuri] / Steliana Grama // Dialog. — 1998. — 5 mart. — P. 7. 308. Nălucile : [versuri] / Steliana Grama // Moldova Suvera‑ nă. — 1998. — 3 oct. — P. 4. 309. Pe drumul spre şatră crescuseră spini : (Dragostea unei ţigănci) / Steliana Grama // Flux. — 1998. — 17 apr. — P. 13. — (Poveşti adevărate). 310. Preţ pentru armonie : (Lacrima din spatele unei măşti) / Steliana Grama // Flux : ed. de vineri. — 1998. — 21 ian. — P. 10. — (Poveşti adevărate). 311. Singurii oameni normali sunt Plasatoarele: criza umanului ajustată la culori de bâlci : [despre piesa lui Constantin Cheianu Plasatoarele, montată la Teatrul Eugen Ionesco de Sandu Cozub şi prezentată la Festivalul Naţ. de Teatru] / Steliana Grama // Flux. — 1998. — 8 mai. — P. 10. — (Între clovni şi fantoşe). 312. Şi totuşi, există iubire! : (Regatul Adolescenţei) / Steliana Grama // Flux : ed. de vineri. — 1998. — 6 febr. — P. 10. — (Poveşti adevărate). 313. Veniamin Apostol: „O fantomă bântuie prin instituţiile de cultură“ : [interviu cu Veniamin Apostol, rectorul Inst. de Stat al Artelor] / consemnare : Steliana Grama // Lit. şi arta. — 1998. — 3 dec. — P. 6. 314. Veşnicul hoinar / Steliana Grama // Flux. — 1998. — 17 apr. — P. 13. — (Poveşti adevărate). 315. Voi fi umbra ta, oriunde ai merge : (Sub zodia deziluziei) / Steliana Grama // Flux : ed. de vineri. — 1998. — 30 ian. — P. 10. — (Poveşti adevărate).

ma // Symposion : supl. de cultură editat de ziar. 24 ore. — 1998. — 4 mart. — P. 8 : portr. 297. Blondele se plimbă prin oraş : (Când se culcă vrăbii vaga‑ bonde) / Steliana Grama // Flux. — 1998. — 13 mart. — P. 13. — (Poveşti adevărate). 298. Calul troian în turneu : [despre spectacolul Căderea Troii de Walter Jenz în regia lui Dumitru Grinciuc, montat la Teatrul Naţ. Vasile Alecsandri din Bălţi] / Steliana Grama // Lit. şi arta. — 1998. — 26 febr. — P. 6. 299. Când dragostea e mai tare decât moartea / Steliana Grama // Flux : ed. de vineri. — 1998. — 20 febr. — P. 13. — (Po‑ veşti adevărate). 300. Eu nu sunt de vânzare : (Iubirea se încălzeşte la focul cu‑ vintelor de dor) / Steliana Grama // Flux. — 1998. — 10 apr. — P. 13. — (Poveşti adevărate). 301. Evadarea lui Don Juan ; Căpuşa îndrăgostită ; Bradul de sârmă ghimpată : [versuri] / Steliana Grama // Limba Ro‑ mână. — 1998. — Nr 3. — P. 12‑13. 302. Fără dragoste, suntem asemeni copacilor fără pădure : (Ve‑ righeta, stavilă iubirii) / Steliana Grama // Flux. — 1998. — 27 febr. — P. 14. — (Poveşti adevărate). 303. Ian Herbert: „Vă rog să nu faceţi teatru de aeroport!“ : [despre întâlnirea oamenilor de teatru din Moldova cu Ian Herbert, unul din cei mai importanţi teatrologi din Marea Britanie] / consemnare : Steliana Grama // Lit. şi arta. — 1998. — 24 dec. — P. 6. 304. Iubirea lucea în ochii ei adânci, de toamnă : („Ştiam că nu eşti tatăl meu …“) / Steliana Grama // Flux. — 1998. — 6 mart. — P. 10. — (Poveşti adevărate). 305. Liliana Alexandrescu: „Am simţit o efervescenţă de idei!“ : [interviu cu „Olandeza Zburătoare“, dna Liliana Alexan‑ drescu, moderatoarea Atelierului de Dramaturgie de la Chişinău] / consemnare : Steliana Grama // Lanterna Ma‑ gică. — 1998. — Nr 4/6. — P. 9 : portr.

1999 316. Avatarurile lui „Radu Ştefan Întâiul şi Ultimul“ : [spectacol după piesa omonimă semnată de Aureliu Busuioc] / Stelia‑

242

Steliana Grama

O familie de intelectuali basarabeni

243

na Grama // Arta ’98 / Acad. de Şt. a Moldovei, Inst. Studiul Artelor. — Ch., 1999. — P. 156‑158. 317. Cartierul plictisului ; Gastroscopia lui Diogene ; Evadarea lui Don Juan : [versuri] / Steliana Grama // Glasul Naţiu‑ nii. — 1999. — 19 mai. — P. 8. — (Vulcani de interjecţii). 318. Cum se numeşte literatura scrisă astăzi în Republica Mol‑ dova şi la ce va ajunge ea în mileniul trei? / Steliana Grama // Tineretul Moldovei. — 1999. — 20 febr. — P. 9 : portr. — (Întrebarea noastră). 319. Dalmatică : [versuri] / Steliana Grama // Glasul Moldo‑ vei. — 1999. — 26 aug. — [Steliana scria pe un exemplar de ziar vis‑à‑vis de această poezie : „Rândul 16 este modificat. Corect e: „Limba maternă — limbă moartă“ (aşa e în manus‑ cris!), dar V. Senic l‑a schimbat şi l‑a publicat în 1989 cum a vrut el“] ; Idem : Glasul Moldovei. — 2000. — 29 aug. — P. 2. 320. Din ţăndările vieţii spulberate : [rec. la vol. de rondeluri Întoarcere în Marele Volum de Galina Furdui (Ch., 1998)] / Steliana Grama // Dialog. — 1999. — 22 ian. — P. 7. 321. Rivalul soarelui : [versuri] / Steliana Grama // Eterna Iu‑ bire : antol. : versuri de dragoste ale poeţilor din Basarabia şi Nordul Bucovinei. 1900—2000 / selecţ. : Anatol Ciocanu [ş.a.] ; ed. : Vasile Căpăţină. — Bucureşti, 1999. — P. 196. 322. Sărutul anacondei ; Pubela din Calea Lactee ; Naufragiu în libertate ; Exil în preistorie ; Rădăcina zborului ; Romburi şi pătrate ; Surogat de iluzii : [rondeluri] / Steliana Grama // Moldova Suverană. — 1999. — 11 dec. — P. 3 : portr. 323. Trubadur al baricadelor naţionale : [actorul Sandu‑Aris‑ tin Cupcea] / Steliana Grama // Lit. şi arta. — 1999. — 30 dec. — P. 6 : il.

Arta 1999—2000 : Arte plastice. Arhitectură. Muzică. Teatru. Cinema / Acad. de Şt. a Rep. Moldova, Inst. Studiul Artelor. — Ch., 2000. — P. 81‑86 : portr. — (Arta contemporană). 325. Debut în dragoste ; Avatarul poveştilor ; Sinuciderea unui colibri; Quiproquo ; Demon nomad ; Parapanghelos! ; Do‑ liu virtual ; Noli me tangere! ; Răniţi de fulger : [versuri] / Steliana Grama // Noi : rev. pentru copii şi adolescenţi. — 2000. — Nr 8. — P. 8–9 : portr. 326. Lanţul ca atavism : [versuri] / Steliana Grama // Lit. şi arta. — 2000. — 12 oct. — P. 5. — (Ziua Poeziei–2000). 327. „Să mori pe o sută de eşafoduri“, în teatru şi poezie! : [des‑ pre spectacolul cu titlul omonim prezentat de Kiril Bulkin, dramaturg şi actor al Teatrului din Kiev, în cadrul festiva‑ lului „One Man Show“ în octombrie 1999 la Chişinău] / Steliana Grama // Lanterna Magică. — 2000. — Nr 2/3. — P. 4. — (Impresii). 328. Vivat, Don Quijote! : [despre spectacolul muzical Cavale‑ rul tristei figuri de Cervantes, montat în premieră la Teatrul Naţ. Mihai Eminescu] / Steliana Grama // Lanterna Magi‑ că. — 2000. — Nr 7/10. — P. 12. 329. Vox clamantis ; Iconoclast ; VIP basarabean ; Delirul mai‑ danezilor ; Homo Sapiens ; Hibakusha : [versuri] / Steliana Grama // Lit. şi arta. — 2000. — 21 sept. — P. 4 : portr.

2000 324. Comedia Nu mai vreau să‑mi faceţi bine! de Gheorghe Ma‑ larciuc pe scena Teatrului Moldovenesc Muzical‑Dramatic de Stat „A. S. Puşkin“ din Chişinău : [st. crit.] / Steliana Grama //

2001 330. „Cel mai bun om“ de Gheorghe Malarciuc — o parodie la adresa realităţii sovietice / Steliana Grama // Cugetul. — 2001. — Nr 1. — P. 29–34. — (Studii şi materiale). 331. Perla Cleopatrei şi în Moldova : [despre interpreta de mu‑ zică uşoară Cristina Bargan] / Steliana Grama // Accente : săpt. liber. — 2001. — 4 oct. — P. 8. 332. „Radu Ştefan Întâiul şi Ultimul“ de Aureliu Busuioc — pam‑ flet incendiar la adresa regimului sovietic / Steliana Grama // Destin Românesc. — 2001. — Nr 3. — P. 126–140.

244

Steliana Grama

O familie de intelectuali basarabeni

245

333. Rondelul nonsponsorizării ; Obsesia celebrităţii ; Hibakus‑ ha ; Sosia lui Turbincă ; Ora de iubire : [versuri] / Steliana Grama // Iubire de Metaforă : Antol. în 2 vol. a poeţilor‑ab‑ solvenţi ai Univ. de Stat din Moldova / întocmirea, pref., nota asupra ed. şi notele biobibliog. de Mihail Dolgan. — Ch., 2001. — Vol. 2. De la Petru Zadnipru la Svetlana Co‑ robceanu. — P. 156–161 : portr.

339. The Tragic Love of Some Outcasts : [The Love in Plague Time by the Russian playwright Grigori Gorin is excepti‑ onal plays in Luceafărul’s] / Steliana Grama ; translated by Liliana Ursu // Coliseum Teatru. Stagiunea 1998—1999; 1999—2000 : ed. Centrului de Arte Coliseum. — Ch., 2002. — P. 173–175 : portr. — În lb. engl.

2002 334. De la Facerea Lumii ; Erezie ; Iubirile, ca lotuşii în noapte… ; Statuie de pe Insula Bali ; În faţa ta pălesc toţi trandafirii… ; Calif pentru o noapte ; Toreador ; Eşti… ; A giorno ; Solilo‑ cul lui Paris ; Solilocul Elenei ; Iubire la seral ; Nor de lăcus‑ te ; Ochii tăi mă atrag ca o gaură neagră… ; „Deschide‑te, Sesam!“ ; Şugubină ; Idiosincrasie : [versuri] / Steliana Gra‑ ma // Viaţa Basarabiei. — 2002. — Nr 3. — P. 144–152. 335. Dragostea tragică a unor paria : [spectacolul Dragoste pe timp de ciumă montat la Teatrul Luceafărul după piesa omonimă a lui Grigori Gorin] / Steliana Grama // Coliseum Teatru. Stagiunea 1998—1999; 1999—2000 : ed. Centrului de Arte Coliseum. — Ch., 2002. — P. 112–115. 336. În jurul aceluiaşi pamflet incendiar la adresa regimului so‑ vietic : [Radu Ştefan Întâiul şi Ultimul de Aureliu Busuioc] / Steliana Grama // Destin Românesc. — 2002. — Nr 1. — P. 100–111. — Continuare. Început în Nr 3, 2001. 337. Mai mult ca iubirea ; Halucinaţia mea! ; Singularia tantum ; Poveste ; Ingenuă ; Să trecem Rubiconul! ; Flămânzi de dra‑ goste ; „Periniţa“ ; Zâna licuricilor : [versuri] / Steliana Gra‑ ma // Noi. — 2002. — Nr 5. — P. 8–9 : portr. — (Poezie). 338. Problema repertoriului naţional contemporan în teatrele din Moldova (anii ’60–’70 ai secolului XX) / Steliana Grama // Conf. şt. de totalizare a activităţii şt. a profesorilor şi studen‑ ţilor pentru anul 2001 / Min. Învăţ. al Republicii Moldova, Acad. Int. de Drept Economic. — Ch., 2002. — P. 167–168.

2003 340. Ca vinul tânăr, dragostea… ; Poet obscur ; Femeia ; Ne strecurăm atent prin întuneric… ; Jurământ ; Solilocul cru‑ ciatului îndrăgostit ; Sănătate, poamă nouă‑n gură veche! ; Ah, şoaptele tale nebune! : [rondeluri de dragoste] / Steliana Grama // Accente. — 2003. — 4 dec. — P. 4 : portr. — (Din cartea în pregătire Perfuzie de vise). 341. Din însăşi sarea lacrimilor, versul : [tinerei poete Nătăliţa Zagoreanu‑Issa] / Steliana Grama // Accente. — 2003. — 13 febr. — P. 6. — (Rezervaţia de meteoriţi). 342. Ioana Sulac cu părul de aur… : [despre compozitoarea şi sa‑ xofonista Ioana Sulac] / Steliana Grama // Ioana Sulac. „Nu pleca, copilărie!“ : [casetă de autor] . — Ch., [2003]. — Text pe cop. 343. Lučistej perlamutra… ; Razrazi menâ grom! ; Tvoi božest‑ vennye ruki… ; Kak budto liš’ včera… ; Skazočnaâ lûbov’ ; Revnost’ aktrisy ; Moj poslednij tanec ; Prokažennyj ; Izne‑ mogaâ ot lûbvi… ; Večnoe skitanie : [Stihi] // Kodry : Mol‑ dova lit. — 2003. — Nr 3/4. — P. 130–135. — În lb. ru. 344. Nu credeam să înveţe a muri vreodată… : [necrolog des‑ pre tânăra poetă Viorica Terinte (semna cu pseudonimul Lara Cezara)] / Steliana Grama // Lit. şi arta. — 2003. — 30 ian. — P. 7 : portr. — Semnează : Steliana Grama, Gh. Doni, Traianus, Sergiu Afanasiu, Nătăliţa Zagoreanu‑Issa, Sergiu Onofrei. 345. Shakespearieni… ; Mirosul de salcâm ne‑nnebunea… ; De mult trecurăm de adolescenţă… ; Din goana cailor sălba‑

246

Steliana Grama

O familie de intelectuali basarabeni

247

2004 348. Actorul Sandu-Aristin Cupcea / Steliana Grama // Lit. şi arta. — 2004. — 27 mai. — P. 7. 349. Ca să mă simt poet adevărat…: [parodie] / Steliana Gra‑ ma // Pardon : rev. lit. de satiră şi umor. — 2004. — Ian. (Nr 1). — P. 6. 350. De‑ar fi iubirea alfabet ; Şi‑mi era frică de iubire ; Cetatea de scaun a dragostei ; Din Pliocen râvneai al meu sărut …; Avalanşă de săruturi ; Din azima săruturilor tale ; Încet de tot îţi desfăceam corsajul ; Legea talionului ; Legea pămân‑ tului — legea iubirii ; Din dragoste nu pot să emigrez ; Pă‑ catul capital de‑a te iubi ; Cu‑o dragoste mai mult sau mai puţin ; Spovedanie ; Ţi‑am înfiat în noapte suferinţa ; Să nu ne‑ndrăgostim în miez de toamnă ; Dorurile noastre neros‑ tite : [rondeluri] / Steliana Grama // Lit. şi arta. — 2004. — 26 aug. — P. 4 : portr. 351. Destin rondelic : Poetei Galina Furdui : [versuri] / Steliana Grama // Lumini pentru Templu : sacrul în operele semna‑ te de Galina şi Ludmila Furdui. — Ch., 2004. — Pe cop. a

2‑a. — (Soc. Şt. „Omul şi Universul“). 352. Din însăşi sarea lacrimilor, versul… : [Nataliei Zagorea‑ nu‑Issa] / Steliana Grama // Zagoreanu‑Issa Natalia. Nupţi‑ alul blestem. — Timişoara, 2004. — P. 9–13 ; Idem : Demo‑ craţia. — 2004. — 11 mai. — P. 10. — (Noutăţi editoriale). 353. Fantoma comasării bântuie prin instituţiile de cultură : [Ste‑ liana Grama în dialog cu Veniamin Apostol] / Steliana Gra‑ ma // În vâltoarea creaţiei / ed. îngr. de Maria Mâţu. — Ch., 2004. — P. 53–55. 354. În patima mea de‑ntuneric… ; Pământul Făgăduinţei ; Nu ţi‑i totuna? ; Mi‑i inima castel medieval… : [rondeluri] / Steliana Grama // Glasul Naţiunii. — 2004. — 22 ian. — P. 6. — (Moment poetic). 355. „Legea Sponsorizării“ este în defavoarea oamenilor de afa‑ ceri care doresc să investească în literatură / Steliana Grama // Democraţia. — 2004. — 10 febr. — P. 10 : portr. 356. Mesageră a Logosului : [Galina Furdui] / Steliana Grama // Lumini pentru Templu : sacrul în operele semnate de Gali‑ na şi Ludmila Furdui. — Ch., 2004. — P. 241–261. 357. Pot scrie numai după ce‑am păcătuit…: [parodie] / Steliana Grama // Pardon : rev. lit. de satiră şi umor. — 2004. — Febr. (Nr 2). — P. 8. 358. Prin dragoste, ca printr‑un câmp minat… : [rondel] / Steli‑ ana Grama // Lit. şi arta. — 2004. — 14 oct. — P. 6. — (Ziua Poeziei–2004). 359. Stau la priveghi iubirii ce s‑a dus. .. ; Nu‑mi prorociţi o noapte de iubire! ; Te‑adun dintre metafore… ; Prin zăpada astei glaciaţii… ; Pământ înţelenit ; Iubirea e ca o mitolo‑ gie… : [rondeluri] / Steliana Grama // Glasul Naţiunii. — 2004. — 10 iun. — P. 14 : portr. — (Cele nouă muze. Ron‑ deluri de dragoste). 360. Sugativa : [parodie la un vers al Mariei Hâncu] / Steliana Grama // Pardon : rev. lit. de satiră şi umor. — 2004. — Apr. (Nr 4). — P. 6.

248

Steliana Grama

tici ; În vara ceea mierlele cântau… ; Albastru de Voroneţ ; Muzeu de antichităţi ; Santinelă : [versuri] / Steliana Grama // Noi. — 2003. — Nr 10. — P. 8 : portr. 346. Un singur Dumnezeu — Iubirea ; Şi‑aş încălţa opinci de fier… ; Să nu mă‑ndrăgostesc la nebunie… ; Iubirea ta e ca un analgetic… ; Solilocul cruciatului îndrăgostit ; Cavaler al cauzei pierdute ; Mă căţăram pe vechiul contrafort… ; În ochii tăi ca floarea cea de in… ; Chiar dacă ne‑am întoar‑ ce‑n Evul Mediu… ; În lumea mea subpământeană… ; Mi‑i inima castel medieval… ; De‑ai să mă chemi la ceruri… ; Sunt iarbă : [rondeluri] / Steliana Grama // Limba Româ‑ nă. — 2003. — Nr 11/12. — P. 72‑76. 347. Victor Pânzaru — o treaptă Soarelui : [poetul la 50 de ani] / Steliana Grama // Accente. — 2003. — 6 febr. — P. 6.

O familie de intelectuali basarabeni

249

361. „Tata“ : (în memoria profesorului şi rectorului Veniamin Apostol) : [versuri] / Steliana Grama // În vâltoarea creaţiei / ed. îngr. de Maria Mâţu. — Ch., 2004. — P. 212–213. 362. Valeriu Cupcea, etern în inimile noastre… / Steliana Grama // Lit. şi arta. — 2004. — 27 mai. — P. 6. — (Comemorări). 363. „Va veni o vreme…“ : [rec. la vol. de versuri Va veni o vre‑ me… de Raisa Plăieşu (Timişoara, 2003)] / Steliana Grama // Viaţa Basarabiei. — 2004. — Nr 1 (9). — P. 73–75. 364. Vremea e să scoatem bradul… : [versuri] / Steliana Grama // Florile dalbe. — 2004. — 5 febr. — P. 4. 2005 365. Aproape c‑am uitat ce e Iubirea… ; Tărâm al deziluziilor, Iubirea… ; Prin fiece iubire‑mbătrânim… ; Iubim din când în când, pe apucate… ; Abia uitând de dragoste… ; Iubi‑ rea, ca un vis neîmplinit… ; În faţa ta suntem cu toţi, Iu‑ bire… ; O zi în minus sau în plus… : [versuri] / Steliana Grama // Viaţa Basarabiei. — 2005. — Nr 1/2. — P. 285– 288. — (Rondeluri de dragoste). 366. Cel mai păcătos de pe Pământ…; Dincolo de graniţa iubi‑ rii…; Iubire mai e‑n Univers? ; Mi‑i sufletul o casă în rui‑ ne… ; Harpa din inima mea ; Îmi văd ca‑n palmă, dragoste‑ le toate… ; Primăvara pe vechi şi pe nou… ; Mi‑i dragostea precum un cimitir… ; Nu mi‑e ruşine să ratez… ; În faţa ta, nespovedit… ; Din dragoste şi până la sicriu… ; Descân‑ tă‑mă, descântă‑mă, iubire! ; La ceas târziu de vechi incer‑ titudini… ; Când eşti îndrăgostit, nu poţi să mori… : [ron‑ deluri] / Steliana Grama // Lit. şi arta. — 2005. — 23 iun. — P. 5 : portr. — (Rondeluri de dragoste). 367. Cu dragoste pre dragoste călcând… ; Înger decăzut ; Dar oare a iubi e un păcat? ; Te convertesc la dragoste… ; În ce‑ ruri sfinţii oare‑şi amintesc…? : [versuri] / Steliana Grama // Moment poetic (31). — Ch., 2005. — P. 6‑7. 368. De dragoste, de dor : [despre Ninela Caranfil] / Steliana

Grama // Caranfil Ninela. Tăcerea de până la Cuvânt. — Ch., 2005. — P. 286. 369. Eu parcă nici nu mai sunt Stea! : [parodie la versurile lui Traianus] / Steliana Grama // Lit. şi arta. — 2005. — 28 iul. — P. 8. 370. Gregari, abia prin dragoste simţim… ; Pe‑o clipă am uitat că‑s om…; Nu te‑ntreba iubirea ce e… ; Sală de aşteptare ; Îngemănare ; Amanţi fără de lege şi regrete… ; Nu‑mi cere cunoaştere… ; Dragostea mi‑o port ca pe o cruce… ; E dragostea ca o descătuşare… ; Catapeteasmă fără de icoa‑ ne ; Iubeam… ; La ambasada dragostei ; Din dragoste nu pot să emigrez… : [rondeluri] / Steliana Grama // Phoe‑ nix : anotimp lit.‑art. pentru tineret. — 2005. — Iun.–Sept. (Nr 1). — P. 22 : portr. 371. În lipsa ta ; Erezie ; Probabil ; În vara ceea mierlele cântau ; Zâna licuricilor ; Puştoaica mea cu păr oxigenat! ; Iubire la seral : [rondeluri] / Steliana Grama // Tu eşti taina : [versuri de dragoste] / concepţie şi îngr. : Marcela Mardare. — Ch., 2005. — P. 47–53 : portr. 372. M‑ai rugat să fiu genial… : [parodie la creaţia lui Ianoş Ţurca‑ nu] / Steliana Grama // Lit. şi arta. — 2005. — 25 aug. — P. 8. 373. Nu‑mi defrişaţi iubirile! : [rondel] / Steliana Grama // Lit. şi arta. — 2005. — 13 oct. — P. 5. — (Ziua Poeziei–2005). 374. Nu sunt femeie, sunt doar poezie! : [parodie la versurile Mariei Hâncu] / Steliana Grama // Lit. şi arta. — 2005. — 30 iun. — P. 8. 375. Pinguinul ; Broscuţa; Moş Crăciun ; Dor de iarnă : [versuri] / Steliana Grama // Feeria iernii : [poezii pentru copii] / selecţ. antologică : Marcela Mardare. — Ch., 2005. — P. 30–33. 376. Sinceritatea : [despre poezia Angelinei Olaru] / Stelia‑ na Grama // Phoenix : anotimp lit.‑art. pentru tineret. — 2005. — Iun.‑Aug. (Nr 1). — P. 12. 377. Şi nimenea nu are ştire…; Cunoaştem aceeaşi iubire… ; Exerciţii de Dragoste cine? ; Să se numească dragoste…? ;

250

Steliana Grama

O familie de intelectuali basarabeni

251

2006 381. Bată‑te norocul! ; Iubirea poate fi doar la plural… ; Să in‑ ventăm iubirea de la zero! ; Pe‑asteroidul celor şapte fluturi : [rondeluri] / Steliana Grama // Florile dalbe. — 2006. — 9 noiemb. — P. 8 : portr. 382. Destin rondelic : [rondel închinat Galinei Furdui] / Stelia‑ na Grama // Lit. şi arta. — 2006. — 22 iun. — P. 5. 383. Icoanele sfinte ale celor plecaţi… : [rec. la vol. de versuri Dumnezeia semnat de Nina Slutu‑Soroceanu] / Steliana Gra‑ ma // Viaţa Basarabiei. — 2006. — Nr 3/4. — P. 167–171. 384. Ingenuitate ; Poemul buclucaş : [parodii] / Steliana Grama // Lit. şi arta. — 2006. — 27 iul. — P. 8. 385. Iubirea mea făr’ de pereche… ; Scheletele iubirilor trecu‑ te… ; Iubire nu mai cânt şi nu mai scriu… ; Eşti cântecul ce‑mi place să‑l aud… ; Iubiri de restrişte… ; Numeşte‑mă, numeşte‑mă Iubire! ; Dar chiar şi‑aşa… ; Părea că toate ste‑ lele din cer… ; Mai propăvăduieşti Iubirea? ; Pe trupu‑mi nu mai sunt stăpân… ; Port pe umeri grelele poveri… ;

Nu‑mi defrişaţi Iubirile! ; Din regnul meu pleca‑voi în dez‑ astrul… ; La vârsta cea de azi mă‑ndrăgostesc… ; De tine o Iubire mă desparte… : [rondeluri] / Steliana Grama // Phoenix : anotimp lit.‑art. pentru tineret. — 2006. — 14 sept.‑21 dec. — P. 30 : portr. 386. În tot ce ştiu, în tot ce nu mai ştiu… ; Şi‑aş fi putut iubi, şi‑aş fi fost alta… ; Cuvinte-aparent efemere… ; Îmbălsă‑ mează‑ţi sufletu‑n cuvinte… ; E prea devreme pentru re‑ semnare… : [versuri] / Steliana Grama // Moment poetic [34] : culeg. de versuri / ed. îngr. de Ianoş Ţurcanu. — Ch., 2006. — P. 8–9 : portr. 387. Kovalgi, Kiril. Genealogie ; Biblioteca de‑acasă ; Tezaur ; Pro‑ tipendadă ; Paradox ; Oximoronică ; Destin de femeie ; Reci‑ procitate : [sunt între două timpuri ca două mari imperii] : [versuri] / tălmăcire de Steliana Grama // Phoenix : anotimp lit.‑art. pentru tineret. — 2006. — Mart.‑Iun. (Nr 1). — P. 8. 388. Pe trupu‑mi nu mai sunt stăpân… ; Iubirea mea făr’ de pere‑ che… ; Părea că toate stelele din cer… ; Iubiri de restrişte… : [rondeluri] / Steliana Grama // Universitatea de Stat din Mol‑ dova. Ser. nouă. — 2006. — 31 oct. — Nr 3 (70). — P. 10 : portr. — (Din ultimele rondeluri ale Stelianei Grama). 389. Să atingem cu mâna Luna din cer… : [pref.] / Steliana Gra‑ ma // Plăieşu‑ Dvornic Cristian. CD Lunii : [versuri]. — Ch., 2006. — P. 3–5. 390. Spre ţărmul meu n‑adie nici o briză… ; Dragostea ce n‑o cunoşti, femeie… ; Şi uneori mă simt ca un sălbatic… ; În‑ vinge‑mi trupul ros de presimţiri… : [rondeluri] / Steliana Grama // Clipa Siderală. — 2006. — Nr 5. — P. 10 : portr. — (Răguşiţi de cuvânt). 391. Suflet de poezie : Maestrului Grigore Vieru : [versuri] / Ste‑ liana Grama // Lit. şi arta. — 2006. — 21 sept. — P. 5. 392. Şi uneori mă simt ca un sălbatic… ; Spre ţărmul meu n‑adie nici o briză… ; N‑am mai iubit demult… ; Din când în când iubesc… ; O dragoste e mult sau e puţin? ; Şi ne‑am refugia

252

Steliana Grama

Vreau dragoste anu‑mprejur… : [rondeluri de dragoste] / Steliana Grama // Moment poetic (33) : culeg. de versuri / pref. : Mihai Cimpoi. — Ch., 2005. — P. 14–15 : portr. 378. Un braţ de sulfină : [dramă în două acte] : [fragm.] / Steli‑ ana Grama // Phoenix : anotimp lit.‑art. pentru tineret. — 2005. — Sept.‑Dec. (Nr 2). — P. 24–25. 379. Vox clamantis in deserto… : [în societatea noastră] / Steli‑ ana Grama // Lit. şi arta. — 2005. — 26 mai. — P. 2. 380. Vse na lûbov’ obrečeny… ; Â ždu otčaânnoj lûbvi… ; Âzyčnica ; I byt’ vlûblennoj mne ne suždeno… ; Vsâ žizn’ moâ pomečena kursivom… ; Ah, esli by my byli čut’ mo‑ lože… ; Tvoj poceluj — liš’ iskuplen’e… (Pered altarem) ; Â vozvraŝûs’ iz ada il’ iz raâ… ; Višnevyj sad ; Ty mne byla neobhodimoj… : [stihi] / Steliana Grama // Кodry. — 2005. — Nr 3/4. — P. 80–87. — (Iz novyh stihov). — În lb. ru.

O familie de intelectuali basarabeni

253

într‑o iubire… ; Dragostea ce n‑o cunoşti, femeie… ; În‑ vinge‑mi trupul ros de presimţiri… ; Păcatul tău mi‑l iau asupra mea… ; M‑ai osândit la dragoste… ; Femeile de di‑ naintea mea… ; Cu veşnicii în urmă ne‑am iubit… ; Vom mai avea vreodată‑nţelepciunea? ; În iarna mea n‑au mai rămas iubiri… ; Nu suntem fotogenici… ; Cea mai frumoa‑ să dragoste din lume… : [rondeluri] / Steliana Grama // Lit. şi arta. — 2006. — 11 mai. — P. 5 : portr. 393. Şi uneori mă simt ca un sălbatic…. ; Spre ţărmul meu n‑adie nici o briză… ; N‑am mai iubit demult… ; Din când în când iubesc… ; O dragoste e mult sau e puţin? ; Şi ne‑am refugia într‑o iubire… ; Dragostea ce n‑o cunoşti, feme‑ ie… ; Învinge‑mi trupul ros de presimţiri… ; Păcatul tău mi‑l iau asupra mea… : [rondeluri] / Steliana Grama // Lit. şi arta. — 2006. — 19 oct. — P. 5 : portr. 394. Vremea e să scoatem bradul ; Ţurţurii ; Pinguinul ; Broscu‑ ţa : [versuri] / Steliana Grama // Florile dalbe. — 2006. — 2 febr. — P. 8. — (Antologie Florile dalbe).

că Dragoste…? ; Parcă‑am murit şi parcă n‑am murit… ; Descântă‑mă, Iubire ! ; Iubim din când în când, pe apuca‑ te… ; Cea mai frumoasă Dragoste din lume… : [rondeluri] / Steliana Grama // Noi. — 2007. — Nr 4. — P. 8–9 : portr. 400. Până peste urechi : [versuri] / Steliana Grama // Florile dal‑ be. — 2007. — 7 sept. — P. 8. 401. Prin zăpada astei glaciaţii… ; Primăvara pe vechi şi pe nou… ; Ne iartă, Dragoste, ne iartă ; Ce urme??? ; Mă as‑ cundeam de Dragoste… ; Şi‑mi era frică de Iubire : [ver‑ suri] / Steliana Grama // Florile dalbe. — 2007. — 11 oct. — P. 8. — (In memoriam). 402. Spre ţărmul meu n‑adie nici o briză… ; Învinge‑mi trupul ros de presimţiri : [rondeluri] / Steliana Grama // Glasul Naţiunii. — 2007. — 11 oct. — P. 12 : portr. 403. Tentativă de zbor ; Atâtea nunţi se joacă… ; Garda de corp ; Amnezie ; Hotel de patru stele : [rondeluri] / Steliana Gra‑ ma // Poezia Acasă : Poeţi contemporani din Basarabia / antol. de Iulian Filip şi Mihai Stan ; stud. introductiv de Mihai Cimpoi. — Ed. a 2‑a. — Târgovişte, 2007. — P. 379 ; Litere : rev. lunară de cultură a Soc. Scriitorilor târgoviş‑ teni. — 2007. — Nr 3. — P. 24–25. — (Poezia Acasă). 404. Ţurţurii ; Pinguinul ; Broscuţa ; Dor de iarnă : [versuri] / Steliana Grama // Alunelul. — 2007. — Nr 12. — P. 10 : portr. 405. Un singur Dumnezeu — Iubirea ; Cu Dragoste pre Dragos‑ te călcând.. : [rondeluri] / Steliana Grama // Observatorul de Nord (Soroca). — 2007. — 19 oct. — P. 16 : portr.

2007 395. Drama mito‑poetică în viziune scenică / Steliana Grama // Phoenix : anotimp lit.‑art. pentru tineret. — 2007. — Iul.– sept. (Nr 2). — P. 17 : portr. — (Fulguraţii de Dincolo). 396. Eclipsa Eminescu : [versuri] / Steliana Grama // Lit. şi arta. — 2007. — 11 ian. — P. 4. 397. Iubeam… : [versuri] / Steliana Grama // Florile dalbe. — 2007. — 11 oct. — P. 1. 398. Întâiul sărut ; Îmi amintesc de ultimul troleu… ; Mi‑i dorul ca un pui de rândunică… ; Şi‑abia atunci să redevin Nirva‑ na ; Eternitatea iese din rol ; Circul a fost viaţa mea… : [ver‑ suri inedite] / Steliana Grama // Lit. şi arta. — 2007. — 11 oct. — P. 4 : portr. 399. Neştiutori de Dragoste…; Invocaţie ; Incest ; Văzduhul încăr‑ cat e de săruturi… ; Nu‑mi cere cunoaştere… ; Să se numeas‑

2008 406. Cine oare? : [cântec] / muz. de Liviu Ştirbu ; text de Steli‑ ana Grama // Ciobanu Nelly. Dac‑ai Fi : [casetă‑album de autor]. — Ch., [s.a.]. — Text. este tip. pe planşă. 407. Iubirea ca lotuşii în noapte ; Nimic mai etern ca Iubirea ; În faţa ta pălesc toţi trandafirii : [cântece] / Steliana Grama //

254

Steliana Grama

O familie de intelectuali basarabeni

255

Manea‑Cernei Eugenia. Sub poleiri de lună : Triptic sonor. — Ch., 2008. — P. 63‑70. 408. Ouăle de viperă… ; Bricabrac ; Un ultim strop de viaţă.. ; Eu pân’ şi moartea pot să mi‑o iubesc… ; Uitasem să‑mi tai venele… : [versuri] / Steliana Grama // Lit. şi arta. — 2008. — 29 mai. — P. 22.

Referinţe critice şi literare Vezi şi nr.: 2–8, 11–17, 19–22, 24–28, 32, 34, 36, 37 1978 409. Slutu, Claudia. Steluţa : [versuri închinate fiicei] / Claudia Slutu // Scânteia leninistă. — 1978. — Nr 1. — P. 5. — (Ste‑ luţa : Supl. pentru octombrei).

nei Grama] // Programele televiziunii şi radiodifuziunii = Programmy televideniâ i radioveŝaniâ. — 1981. — 3 iul. (Nr 27). — P. 8. — (Concursul tinerilor pictori). 1982 414. „Lumea în viziunea copiilor“: [tinerii pictori din fotogr. au participat la concursul televizat cu titlul omonim, pentru desenele reuşite ei au fost menţionaţi cu premii speciale ale revistei „Steluţa“: în rândul întâi — Steliana Grama (…)] // Steluţa. — 1982. — Nr 9. — P. 11. 415. Lumea văzută de copii : [au fost făcute bilanţurile concur‑ sului omonim, în care Steliana Grama a ocupat locul întâi] // Programele televiziunii şi radiodifuziunii = Programmy televideniâ i radioveŝaniâ. — 1982. — 3 iun. — P. 4 : portr.

1980 410. Grama, Claudia. Dialog cu Steluţa [Grama] : [la vârsta de 3–5 anişori] / Claudia Grama // Învăţ. publ. — 1980. — 1 ian. — P. 4. 411. Slutu, Claudia. Steluţa : [versuri închinate fiicei Steliana Grama] / Claudia Slutu // Ştiinţa. — 1980. — 30 dec. — P. 4 : portr. 1981 412. [Dascăl, Valeria]. Lumea văzută de copii : [despre a tre‑ ia emisiune din acest ciclu de concurs de desene, la care a participat, alături de alţi copii, şi Steliana Grama] / [Vale‑ ria Dascăl] // Programele televiziunii şi radiodifuziunii = Programmy televideniâ i radioveŝaniâ. — 1981. — 7 aug. (Nr 32). — P. 6. 413. Lumea văzută de copii : [au fost făcute bilanţurile turului doi al concursului tinerilor pictori cu titlul omonim, prin‑ tre cele mai bune desene înscriindu‑se şi cele ale Stelia‑

1983 416. Buratino şi prietenii lui : [bilanţul concursului de desene ale tinerilor pictori, consacrat centenarului cărţii „Aven‑ turile lui Pinocchio“ de C. Collodi: printre laureaţi este şi Steliana Grama] // Programele televiziunii şi radiodifuziu‑ nii. — 1983. — 17 iun. — P. 5. 417. Concursul „Buratino şi prietenii lui“. Anunţăm învingătorii : [premii de încurajare: (…) Steliana Grama — şcoala nr. 23, or. Chişinău (…)] // Scânteia leninistă. — 1983. — Nr 8. — P. 29. 418. Lumea în viziunea copiilor : [despre participanţii la con‑ cursul televizat de desene care au răspuns la întrebarea „Ce‑mi va aduce Moş Gerilă?“, printre ei înscriindu‑se şi Steliana Grama] // Programele televiziunii şi radiodifuziu‑ nii. — 1983. — 15 ian. — P. 5. 419. Lumea în viziunea copiilor : [bilanţul concursului de dese‑ ne ale tinerilor pictori, Steliana Grama a ocupat primul loc] // Programele televiziunii şi radiodifuziunii. — 1983. — 4 iun. — P. 7.

256

Steliana Grama

O familie de intelectuali basarabeni

257

420. Lumea în viziunea copiilor : [cele mai bune desene la cel de al doilea tur din anul 1983 al concursului televizat omo‑ nim le‑a trimis Steliana Grama] // Programele televiziunii şi radiodifuziunii. — 1983. — 28 oct. — P. 8. — (Concursul micilor pictori). 1984 421. Lumea în viziunea copiilor : [despre concursul televizat omonim, organizat de Teleradiodifuziunea RSSM împreu‑ nă cu CC al ULCTM, Uniunea artiştilor plastici din repu‑ blică şi Soc. de prietenie şi relaţii int. cu ţările străine, la care a participat şi Steliana Grama] // Programele televiziunii şi radiodifuziunii. — 1984. — 25 mai. — P. 5. 422. Lumea în viziunea copiilor : [la 1 iunie 1984 Redacţia prin‑ cipală de programe pentru tineret şi copii a anunţat nume‑ le câştigătorilor concursului republican televizat „Lumea în viziunea copiilor“, locul I revenindu‑i Stelianei Grama] // Programele televiziunii şi radiodifuziunii. — 1984. — 12 iun. — P. 6. — (Câştigătorii concursului televizat). 423. Lumea în viziunea copiilor : [etapa a patra a concursului republican televizat, drept cele mai bune au fost recunoscu‑ te lucrările (…) Stelianei Grama (…)] // Programele televi‑ ziunii şi radiodifuziunii. — 1984. — 9 dec. — P. 6. — (Con‑ cursul micilor artişti plastici). 1985 424. Lumea în viziunea copiilor : [a fost făcut bilanţul concur‑ sului televizat de desene ale copiilor, Steliana Grama a ocu‑ pat locul I] // Programele televiziunii şi radiodifuziunii. — 1985. — 15 iun. — P. 5.

scriindu‑se şi Steliana Grama] / Victor Pânzaru // Tânărul leninist. — 1987. — 24 noiemb. — P. 4. 426. Pânzaru, Victor. Dovadă — versurile fiecăruia : [citite la Peniţa fermecată, unde Steliana Grama şi‑a lecturat mai multe bucăţi literare] / Victor Pânzaru // Tânărul leni‑ nist. — 1987. — 22 dec. — P. 4. 1988 427. Cartea pentru copii: realizări, probleme, speranţe : [masa rotundă a gaz. Tânărul leninist la care, alături de scriitorii Constantin Dragomir, Aurel Scobioală, Iulian Filip, au par‑ ticipat elevi din Moldova, printre ei fiind şi Steliana Grama, elevă în clasa a VIII‑a la şcoala nr. 23 din Chişinău] // Tâ‑ nărul leninist = Ûnyj leninec. — 1988. — 8 iul. — P. 4–5 : fotogr. 428. Chiriac, Vladimir. Un mugure în floare : [tânăra scriitoare, elevă în clasa a VIII‑a, şcoala nr. 23, Steliana Gramă] / Vla‑ dimir Chiriac // Ştiinţa. — 1988. — 4 aug. — P. 4 : portr. 429. Pânzaru, Victor. Cea mai frumoasă serată : [de la Peniţa fermecată, unde Steliana Grama şi‑a citit versurile] / Victor Pânzaru // Tânărul leninist. — 1988. — 26 febr. — P. 4. 430. Pânzaru, Victor. „Viitorul scrisului tău…“ : [despre cena‑ clul Peniţa fermecată, referinţe şi la Steliana Grama] / Victor Pânzaru // Tânărul leninist. — 1988. — 21 oct. — P. 8.

1987 425. Pânzaru, Victor. Cu dragoste pentru literatură : [întâlnirea cenacliştilor de la Peniţa fermecată cu poetul Nicolae Dabija şi recitalul de poezie al tinerilor condeieri, în cohorta lor în‑

1989 431. Bordeianu, Leo. Revolta cuvintelor : [despre tânăra poe‑ tă Steliana Grama] / Leo Bordeianu // Tânărul leninist. — 1989. — 8 sept. — P. 8 : portr. 432. Pânzaru, Victor. Dacă vom lucra inspirat… : [câteva su‑ gestii de la şedinţa ordinară a cenaclului Peniţa fermecată, unde Steliana Grama s‑a produs în calitate de critic literar şi a citit proză satirică] / Victor Pânzaru // Tânărul leninist. — 1989. — 22 dec. — P. 8.

258

Steliana Grama

O familie de intelectuali basarabeni

259

1990 434. Bălan, Z. Eminesciana — 90 : [despre Festivalul republican de carte şi poezie „Eminesciana“, unde premiul întâi i‑a fost decernat Stelianei Grama, elevă în clasa a X‑a, şcoala medie nr. 23 din Chişinău, pentru poezia Căzu o stea, consacrată poetului omagiat] / Z. Bălan // Florile dalbe. — 1990. — 6 iul. — P. 8. 435. Capiţa, Lora. La Cahul a fost sărbătoare… : [la Festivalul republican al Cărţii pentru copii, la compartimentul Poezie, laureată a devenit Steliana Gramă] / Lora Capiţa // Viaţa satului. — 1990. — 30 mai. — P. 12. 436. Centenarul nemuririi : Concursul „Mihai Eminescu“ a luat sfârşit : [printre învingători este menţionată Steliana Grama] // Noutăţi editoriale = Izdatel’skie novinki. — 1990. — 2 febr. — P. 1. 437. Ciocanu, Anatol. Steliana Gramă : [cuvânt despre debutul precoce al tinerei poete] / Anatol Ciocanu // Femeia Mol‑ dovei. — 1990. — Nr 2. — P. 33 : portr. 438. Colesnic, Iurie. Steliana Gramă : [un nou nume bate la porţile poeziei] / Iurie Colesnic // Noutăţi editoriale. — 1990. — 16 mart. 439. Negriş, Alexandru. A frumuseţii vrajă izvorând mereu : [despre ed. a IX‑a a Sărbătorii republicane a Cărţii pentru copii de la Cahul] / Alexandru Negriş // Făclia. — 1990. — 25 mai. — P. 11 : fotogr. 440. Papadopol, Alma. Cenacluri înfrăţite : [Săgetătorul din Bucureşti şi TOCONO din Chişinău, unde activează şi tâ‑ năra poetă Steliana Grama] / Alma Papadopol // Limba şi lit. română (Bucureşti). — 1990. — Nr 4. — P. 34‑35.

441. Pânzaru, Victor. Adevăraţii prieteni ai poeziei : [despre membrii cenaclului lit. Peniţa fermecată, referinţe şi la Ste‑ liana Grama care şi‑a citit versurile în şedinţa ordinară] / Victor Pânzaru // Florile dalbe. — 1990. — 16 noiemb. — P. 7. 442. Pânzaru, Victor. Cine îşi iubeşte limba… : [vine la cenaclul Peniţa fermecată la care participă mai mulţi copii, printre ei şi Steliana Grama, care a citit din creaţia sa] / Victor Pânza‑ ru // Florile dalbe. — 1990. — 19 oct. — P. 8. 443. Pânzaru, Victor. Din rodul cărţii… : [despre cenacliş‑ tii de la Peniţa fermecată] / Victor Pânzaru // Florile dal‑ be. — 1990. — 20 apr. — P. 8. 444. Pânzaru, Victor. O zi frumoasă la început de an : [des‑ pre prima şedinţă a cenaclului Peniţa fermecată din anul curent, referinţe la Steliana Grama, care a citit din creaţia proprie] / Victor Pânzaru // Tânărul leninist = Ǔnyj leni‑ nec. — 1990. — 23 febr. — P. 8. 445. Pânzaru, Victor. Să păstrăm comorile : [susţin membrii ce‑ naclului Peniţa fermecată, printre ei — tânăra poetă Stelia‑ na Grama] / Victor Pânzaru // Tânărul leninist. — 1990. — 19 ian. — P. 8. 446. Pânzaru, Victor. Sărbătoarea Poeziei — 90 : [ref. la versu‑ rile citite de Steliana Grama] / Victor Pânzaru // Florile dal‑ be. — 1990. — 26 oct. — P. 1 : fotogr. 447. Sainciuc, V. „Eminesciana“ : [printre laureaţii Festivalului republican Eminesciana‑1990 a fost numită Steliana Gra‑ ma, elevă în clasa a X‑a de la şcoala nr. 23 din Chişinău] / V. Sainciuc // Noutăţi editoriale. — 1990. — 27 iun. — P. 4. 448. Steliana Grama : [fişier] // Limba şi lit. română (Bucu‑ reşti). — 1990. — Nr 4. — P. 39. — (Tinere talente). 449. Vasilcău, Traian. Cerberiada sau goana după vânt : [po‑ lemică literară, ref. şi la Steliana Grama] / Traian Vasilcău // Tineretul Moldovei. — 1990. — 12 sept. — P. 6. — (Bra‑ in‑Drain).

260

Steliana Grama

433. Pânzaru, Victor. La start cu poezia şi cântecul : [au fost tinerii poeţi de la Peniţa fermecată, referinţe şi la Steliana Grama] / Victor Pânzaru // Tânărul leninist. — 1989. — 21 apr. — P. 8.

O familie de intelectuali basarabeni

261

1991 450. Adepţii FPM: „Nu ne trebuie poezie!“ : [despre Ziua Po‑ eziei‑91 de pe Aleea Clasicilor, unde au citit tinerii poeţi Steliana Grama şi Sergiu Afanasiu] // Curierul de seară. — 1991. — 6 noiemb. — (Ziua Poeziei‑91). — Semnat : S. B. 451. Anton, Ion. Icoana sufletelor noastre: [Eminesciana din Scoreni, în cadrul căreia Steliana Grama şi Sergiu Afanasiu au devenit laureaţi] / Ion Anton // Florile dalbe. — 1991. — 5 iul. — P. 7. 452. Avădănii, Ion. Cenaclul „Totuşi iubirea“, între apoteoză şi triumf, la Chişinău : [Steliana Grama i‑a dăruit poetu‑ lui Adrian Păunescu o carte cu autograf] / Ion Avădănii // Totuşi iubirea (Bucureşti). — 1991. — Iun. (Nr 25). — P. 16. 453. Braşoveanu, A. Colţişorul mofturosului trist : [despre săr‑ bătoarea Paştelui în Piaţa Catedralei din Chişinău, unde a citit din versurile sale şi Steliana Grama] / A. Braşoveanu // Curierul de seară. — 1991. — 11 apr. 454. Crudu, Dumitru. Cenaclul „Florile dalbe“ : [ex‑„Peniţa fermecată“, la care a participat şi Steliana Grama, studentă, susţinând un recital de poezie] / Dumitru Crudu // Florile dalbe. — 1991. — 8 noiemb. — P. 8 : portr. 455. Furdui, Galina. În preajma unei pagini viitoare : [a literatu‑ rii române din Basarabia se înscrie şi tânăra poetă Steliana Grama] / Galina Furdui // Tineretul Moldovei. — 1991. — 3 iun. — (Ochiul de veghe). 456. Opriş, Tudor. Un eveniment editorial: În Moldova noastră dragă : [referinţe la autorii creaţiilor incluse în volumul cu titlul omonim, printre ei fiind şi Steliana Grama] / Tudor Opriş // Lit. şi arta. — 1991. — 19 sept. — P. 4. — (Din cre‑ aţia copiilor). 457. Poporul a spus un „Nu“ hotărât dictaturii. Chişinău, 20 au‑ gust 1991, Piaţa Marii Adunări Naţionale // Lit. şi arta. — 1991. — 22 aug. — P. 1 : fotogr. Stelianei protestând.

458. Postică‑Ştefănescu, Ion. Cenaclul „Sol“ : [de la revista Gla‑ sul Naţiunii, unde foarte activ s‑a inclus tânăra poetă Steli‑ ana Grama] / Ion Postică‑Ştefănescu // Glasul Naţiunii. — 1991. — 6 iun. — P. 4. 459. Strutzescu, Paul. Eclipse în amiezi : [referiri la poeta Ste‑ liana Grama] / Paul Strutzescu // Jurnalistul. — 1991. — 10 iun. — P. 3. 460. Zamura, E. „Gospoda, v gorode krasnye?“ : [v noc’ s 19 na 20 avg. kišinevcy otstoâli svoû svobodu] / E. Zamura // Mo‑ lodež’ Moldovy. — 1991. — 22 avg. — P. 1, 2 : [3] fotogr. ale Stelianei Grama. 1992 461. „Bursa“: [studenčeskie vystupleniâ v Kišineve] // Nezavisi‑ maâ Moldova. — 1992. — 15 oct. — Fotogr. în grup. 462. Dascăl, Valeria. Unicum : [despre poeta Steliana Grama, studentă în an. I la Jurnalistică, USM, participantă la emi‑ siunea TVM din 21 mai 1992] / Valeria Dascăl // Progra‑ mele TeleRadio. — 1992. — 15 mai. — P. 2. — (Unda tine‑ retului). 463. Îndrumător de tinere talente : [prof. Tudor Opriş] : [men‑ ţiuni şi despre Steliana Grama] // Glasul Naţiunii. — 1992. — 20–30 oct. — P. 6. — (Numele aut. nu este indicat). 464. Metafora spiritului romantic : Cenaclul Luceafărul : [la care a participat şi a luat cuvântul tânăra poetă Steliana Grama] // Tineretul Moldovei. — 1992. — 14 febr. — P. 1, 4 : portr. 465. Opriş, Tudor. Cele mai tinere talente basarabene : [din domeniul literaturii, printre care este, cu o voce incon‑ fundabilă, Steliana Grama] / Tudor Opriş // Azi (Bucu‑ reşti). — 1992. — 13 febr. — P. 7. — Fotogr. dlui Tudor Opriş şi a Stelianei Grama. 466. Opriş, Tudor. Generaţia nouăzecistă : [despre tinerii po‑ eţi din Basarabia, inclusiv Steliana Grama] / Tudor Opriş // Azi (Bucureşti). — 1992. — 7 mai. — P. 5. — (Pagină de literatură).

262

Steliana Grama

O familie de intelectuali basarabeni

263

1994 474. Bragă, Teodora. Inefabilul din grădina cuvintelor : [des‑ pre poeta Steliana Grama] / Teodora Bragă // Patria tână‑ ră. — 1994. — Aug. (Nr 2). — P. 13 : portr. — (Poesis). 475. Bujorescu, Cornelia. Festivalul „Mihail Sadoveanu“ : [din Paşcani, unde au luat trei premii prozatorii din Chişinău: Steliana Grama — premiul Baltagul; Elena Cecan — pre‑ miul Nicoară Potcoavă; Gheorghe Racoviţă — premiul Nea‑ mul Şoimăreştilor] // Lit. şi arta. — 1994. — 8 dec. — P. 5.

476. Cozmuţă, Augustin. Steliana Grama : [poeta din Basa‑ rabia a luat premiul special al juriului şi al ziarului Graiul Maramureşului la Festivalul „Vasile Lucaciu“ (Cicârlău, 1994)] / Augustin Cozmuţă // Graiul Maramureşului (Baia Mare). — 1994. — 23 dec. — P. 6. 477. În centrul atenţiei — poezia Galinei Furdui : [lansarea cărţii de poezii Crucifix de Galina Furdui în cadrul cenaclului Lu‑ mina de la Bibl. Municipală B. P. Hasdeu, unde a participat şi poeta Steliana Grama] // Glasul Naţiunii. — 1994. — Dec. (Nr 49). — P. 8. 478. „ …Încerc să mă adun la poarta timpului desculţ“ : [des‑ pre tinerele condeie din Basarabia, inclusiv despre Stelia‑ na Grama] // Patria tânără. — 1994. — Sept. (Nr 3). — P. 13. — (Poesis). — (Numele aut. nu este indicat). 479. „Limba noastră cea Română“ la a cincea aniversare : [des‑ pre participarea Stelianei Grama] // Lit. şi arta. — 1994. — 8 sept. — P. 1. 480. O tânără poetă din Basarabia — Steliana Grama // Graiul Maramureşului (Baia Mare). — 1994. — 23 dec. — P. 6. 481. Opriş, Tudor. Steliana Grama : [tânără poetă din Basarabia] / Tudor Opriş // Azi (Bucureşti). — 1994. — 1 aug. — (Supl. săpt. Feţele culturii. — P. 13). 482. Premiile Festivalului Vasile Lucaciu : [festival de poezie, proză şi folclor] : [premiul special al Festivalului de la Cicâr‑ lău i‑a revenit Stelianei Grama — 100000 lei] // Graiul Ma‑ ramureşului (Baia Mare). — 1994. — 29 noiemb. — P. 1. 483. Sângereanu, Dina. Între Şoimăreşti şi‑ntre Cocor e un neam de patimă şi dor : [despre premianta Festivalului Mi‑ hail Sadoveanu din Paşcani — Steliana Grama] / Dina Sân‑ gereanu // Mesagerul. — 1994. — 9 dec. — P. 3. 484. Sculeti, Ludovic. Vozroždenie Associacii : [„Astra“, gde čitala svoi stihi ûnaâ poètessa Steliana Gramă] / Ludovic Sculeti // Več. Chişinău. — 1994. — 22 noiemb. — P. 2. — În lb. ru.

264

Steliana Grama

467. Opriş, Tudor. Steliana Grama : [tânără scriitoare din Mol‑ dova] / Tudor Opriş // Azi (Bucureşti). — 1992. — 7 mai. — P. 5 : portr. — (Pagină de literatură). 468. Sala cu Orgă. 15 ianuarie. „Închinare la Luceafăr“ : spectacol literar‑muzical : [program] / participă : Maria Bieşu, Mihai Munteanu, Dumitru Matcovschi, Nicolae Dabija, Steliana Grama … [ş. a.] // Moldova Suverană. — 1992. — 12 ian. 469. Stepanov, Ludmila. Post‑Restant : [ref. la Steliana Grama] / Ludmila Stepanov // Tineretul Moldovei. — 1992. — 14 dec. 1993 470. Alegeri. Sunt gata şi alte liste, dar nu le ştie electoratul // Săp‑ tămîna. — 1993. — 24 dec. — P. 2 : fotogr. în grup. — (Nu‑ mele aut. nu este indicat). 471. „Când voi fi bobul de grâu nepătruns...“ : [tânăra poetă din Basarabia Steliana Grama la Festivalul Naţional de Po‑ ezie Costache Conachi din Tecuci (24–25 sept. 1993) a luat premiul III] // Glasul Naţiunii. — 1993. — Oct. (Nr 38). — P. 5. — (Art. nu este semnat). 472. Gazeta Tineretului : ziar / dir. : Olga Coman ; colegiul de red. : Steliana Grama [ş. a.]. — Ch.,1993—1994. 473. Sărbătoarea „Limba noastră cea Română“ : [referiri la participarea Stelianei Grama] // Lit. şi arta. — 1993. — 9 sept. — P. 1 : portr. în grup.

O familie de intelectuali basarabeni

265

485. Strutzescu, Paul. Tabăra de creaţie literară „Poesis‑94“ : [poeta Steliana Grama a luat premiul Societăţii editoriale Li‑ teratura] / Paul Strutzescu // Mesagerul. — 1994. — 2 dec. 486. Traianus. Eşarfele scriitorilor tineri : [ref. la Steliana Gra‑ ma] / Traianus // Viitorul Prezent : rev. de lit. a Fundaţiei de ecologie, artă şi cultură pentru tineret. — 1994. — Nr 1. — P. [14] ; La Steaua… : almanah de poezie. — Ch., [1996]. — Vol. 2. — P. 3. — (Colecţia „Pasărea Phoenix“).

1996 492. Agint. Cu drag de poezie : [despre lansarea cărţii Aerul de taină de Agnesa Roşca la Bibl. Publică Ovidius, lansare iniţiată de Steliana Grama, „mai tânăra colegă de condei a

semnatarei cărţii în premieră“] / Agint // Moldova lit. — 1996. — 3 apr. — (Supl. al ziar. Moldova Suverană). 493. Armaşu, Liliana. La „Zagreus“ : [despre cenaclul omonim de la Inst. de Arte, moderat de Steliana Grama] / Liliana Armaşu // Ţara. — 1996. — 24 dec. — P. 3. 494. Armaşu, Liliana. „Poetic locuieşte omul“ : [despre cenaclul „Zagreus“ de la Inst. de Arte din Chişinău, condus de Steli‑ ana Grama] / Liliana Armaşu // Ţara. — 1996. — 30 ian. — P. 4. 495. Câştigătorii celei de‑a şasea ediţii a Concursului Naţional de Literatură din cadrul Zilelor Eminescu : [organizat de către Soc. Culturală Oraviţeană, premiul întâi pentru po‑ ezie nu s‑a acordat, iar premiul trei i s‑a acordat Stelianei Grama din Chişinău] // Pro Vatra (Fundaţia Culturală Va‑ tra). — 1996. — 21 febr. — P. 10. 496. Opriş, Tudor. Steliana Grama : [schiţă biogr.] / Tudor Opriş // Grama Steliana. Tratat de tanatofobie : [versuri]. — Bu‑ cureşti, 1996. — (Tinere condeie). — Pe cop. a 4‑a. 497. Partole, Claudia. Încercare de condei : [despre poeta Ste‑ liana Grama] / Claudia Partole // Patria tânără. — 1996. — 23 noiemb. — P. 10‑11. 498. Prezenţe şi speranţe în dramaturgia autohtonă : Masă rotundă cu unghiuri ascuţite : [la care a participat şi Ste‑ liana Grama, tânăr dramaturg] // Lanterna Magică. — 1996. — Febr.‑Mart. (Nr 2/3). — P. 2 : portr. 499. Rudei, Anatol. Cântecul — prieten fidel : [menţionează că face cântece şi pe versuri de Steliana Grama] / Anatol Rudei // Lit. şi arta. — 1996. — 7 mart. — P. 6. 500. Ungureanu, Lidia. „Floare de tristeţe, floare de noroc“ : [despre formaţia Busuioc] / Lidia Ungureanu // Lit. şi arta. — 1996. — 7 mart. — P. 6. — Din conţ.: Izvorând din cu‑ prinsul spiritualităţii autohtone, versurile poeţilor Nicolae Dabija […] , Steliana Grama, […], au avut o influenţă bene‑ fică asupra publicului spectator aflat în sală.

266

Steliana Grama

1995 487. Cerescul sol : [masă rotundă în cadrul red. săpt. Literatu‑ ra şi arta la care a participat şi Steliana Grama] // Lit. şi arta. — 1995. — 27 apr. — P. 4 : il. 488. Jurnalistul : Gaz. didactică a Fac. de Jurnalism şi Şt. ale Co‑ munic. a USM : ed. spec. / resp. de ed. : Steliana Grama, Dumitru Nicuţă, Marcel Straton ş. a. — 1995. — 7 febr. — Nr 2/4 (109/111). 489. Matei, Valeriu. Activitatea Congresului Democrat Unit în perioada iunie 1994 — octombrie 1995 în contextul situ‑ aţiei social‑economice şi politice din Republica Moldova : [raport prezentat de Valeriu Matei, preşedintele CDU, la Sesiunea a V‑a a CDU] / Valeriu Matei // Mesagerul. — 1995. — 20 oct. — P. 4. — Fotogr. în grup. 490. Roibu, Nicolae. Astăzi capitala, mâine — toată ţara : [gre‑ va generală a studenţilor] / Nicolae Roibu // Glasul Naţiu‑ nii. — 1995. — Mart. — P. 4. — Fotogr. în grup. 491. Steliana Grama: „Generaţia mea este scindată“ : [discuţie cu poeta Steliana Grama] / a consemnat : Radu Părpăuţă // Timpul (Iaşi). — 1995. — Oct. (Nr 10). — P. 5.

O familie de intelectuali basarabeni

267

1997 501. Cimpoi, Mihai. [Despre Steliana Grama] / Mihai Cimpoi // Cimpoi Mihai. O istorie deschisă a literaturii române din Basarabia. — Ed. a 2‑a, rev. şi adăug. — Ch., 1997. — P. 256. 502. Opriş, Tudor. [Despre Steliana Grama] / Tudor Opriş // Opriş Tudor. Precizări critice necesare. — Bucureşti, 1997. — P. 34, 37. 503. Tradiţie şi modernitate în teatrul de la sfârşitul secolului XX : [masă rotundă organizată de red. rev. „Lanterna Ma‑ gică“ în jurul unui eveniment — Festivalul Int. Bienala Teatrului Eugen Ionesco cu participarea Stelianei Grama] // Lanterna Magică. — 1997. — Nr 5/6. — P. 6–7 : portr. 1998 504. Bahnaru, Vasile. Un pilon al românităţii atât de necesar nouă: Casa Limbii Române din Chişinău : [este menţiona‑ tă Steliana Grama, participantă la Concursul de poezie al revistei Limba Română] / Vasile Bahnaru // Mesagerul. — 1998. — 11 dec. — P. 7. 505. Banii înapoi! // Flux. — 1998. — 14 febr. — P. 1. — Fotogr. Stelianei la computer. 506. Butnaru, Leo. Ancheta LA : [se referă şi la poeta Steliana Gra‑ ma] / Leo Butnaru // Lit. şi arta. — 1998. — 24 dec. — P. 4. 507. Cimpoi, Mihai. Convenţia are şanse bune, mai cu seamă datorită faptului că şi‑a demonstrat vrerea de a uni şi a se uni / Mihai Cimpoi // Flux. — 1998. — 13 febr. — P. 6. — (Ca‑ feaua de vineri). — Fotogr. dlui Cimpoi împreună cu fluxiş‑ tii, în prim‑plan — Steliana Grama. 508. Cimpoi, Mihai. „Meteorogonia“ Stelianei Grama / Mihai Cimpoi // Flux : ed. de vineri. — 1998. — 11 dec. — P. 7 : portr. ; Basarabia. — 2001. — Nr 8/12. — P. 107 : portr. 509. Ciobanu, Valeriu. Dramaturgia naţională se vrea la ea aca‑ să : [despre Festivalul Naţ. de Teatru din Basarabia, Steliana

Grama pronunţându‑se în cadrul Atelierului de Dramatur‑ gie despre piesa lui Nicolae Negru Revine Marea Sarmaţia‑ nă şi ne întoarcem în Carpaţi] / Valeriu Ciobanu // Luceafă‑ rul. — 1998. — 12 mai. — P. 4. 510. Esinencu, Nicolae. Exordiu / Nicolae Esinencu // Grama Ste‑ liana. Rezervaţia de meteoriţi : [versuri]. — Ch., 1998. — P. 3. 511. Estetica spectacolului: valenţe şi deducţii : [masa rotundă a criticilor teatrali la care a participat şi Steliana Grama] // Lanterna Magică. — 1998. — Nr 4/6. — P. 6‑7 : portr. 512. Gafton, Marcela. Navigator prin ploi şi stele : [despre Ste‑ liana Grama care face şi publicistică, şi critică de teatru, şi a doua facultate, şi poezie] / Marcela Gafton // Ţara. — 1998. — 17 noiemb. 513. Gafton, Marcela. O revistă valoroasă, Limba Română : [re‑ ferinţe despre Steliana Grama, participantă a „Concursului de creaţie“ lansat de revista respectivă] / Marcela Gafton // Ţara. — 1998. — 27 oct. 514. Potoţkaia, Vlada. Ultimul romantic : [compozitorul Vlad Mircos] : [referire la cântecul Steaua rătăcitoare (sic! co‑ rect e Stea hoinară) pe versuri de Steliana Grama, o poetă cu perspectivă, care are o atitudine serioasă faţă de texte‑ le muzicale] / Vlada Potoţkaia // Comunistul. — 1998. — 12 iun. — P. 12. — (O dragoste sfântă de muzică). 515. Roibu, Nicolae. Criticii de teatru vor discuta şi despre post‑ modernism : [la şedinţa ordinară a Secţiei Moldoveneşti a Asoc. Int. a Criticilor de Teatru Steliana Grama a fost ad‑ misă în organizaţie] / Nicolae Roibu // Flux : cotid. naţ. — 1998. — 11 apr. — (Cultură). 516. Roibu, Nicolae. Spectatorul Nicolae Negru şi‑a cântat în spectacol propria piesă : [Revine Marea Sarmaţiană şi ne în‑ toarcem în Carpaţi de Nicolae Negru] : [Steliana Grama s‑a pronunţat despre spectacolul, discutat în cadrul Atelieru‑ lui de Dramaturgie] / Nicolae Roibu // Flux : cotid. naţ. — 1998. — 7 mai. — P. 4.

268

Steliana Grama

O familie de intelectuali basarabeni

269

517. Steliana Grama : [fişier] // Limba Română. — 1998. — Nr 3. — P. 13 : portr. 518. Suceveanu, Arcadie. Ancheta LA : [răspuns la patru între‑ bări] : [este menţionată şi Steliana Grama] / Arcadie Suce‑ veanu // Lit. şi arta. — 1998. — 24 dec. — P. 4. 519. Top‑ul tinerilor poeţi basarabeni : (varianta „TM“) : [pe locul zece este Steliana Grama] // Tineretul Moldovei. — 1998. — 7 noiemb. — P. 9. 520. Un an cu cărţi şi cu valori : [la Salonul Literar al Uniunii Scriitorilor a avut loc o discuţie cu genericul „Anul literar 1998“, referinţe la Steliana Grama] // Lit. şi arta. — 1998. — 24 dec. — P. 3.

na Grama fiind menţionată la acest concurs cu o diplomă] / Natalia Gheorghiţă // Ţara. — 1999. — 19 ian. — P. 4. 527. Gherasim, Paul. Membri tineri şi scriitori bătrâni : [ai Uni‑ unii Scriitorilor din Moldova] : [Steliana Grama a trecut unanim în Uniunea Scriitorilor din Moldova] / Paul Ghe‑ rasim // Tineretul Moldovei. — 1999. — 20 febr. — P. 9. 528. Mama şi fiica trec pragul poeziei : [despre Claudia Slu‑ tu şi despre Steliana Grama, poete] // Glasul Naţiunii. — 1999. — 19 mai. — P. 8 : două poze ale ambelor poete. 529. Păduraru, Pavel. Un an literar cu multe cărţi bune şi ma‑ culatură : [menţionează că Steliana Grama a mai făcut un pas hotărâtor spre „rezervaţia de meteoriţi“, la care tinde să ajungă cu orice preţ] / Pavel Păduraru // Tineretul Moldo‑ vei. — 1999. — 30 ian. — P. 7. 530. Roibu, Nicolae. Anul trecut au apărut peste 100 de cărţi : [printre poeţi este menţionată şi Steliana Grama] / Nicolae Roibu // Flux. — 1999. — 5 ian. — P. 6. 531. Viaţa Uniunii Scriitorilor : [la şedinţa din 2 febr. curent a Consiliului Uniunii Scriitorilor, aceasta şi‑a completat rân‑ durile cu noi membri: Ion Găină, Steliana Grama (ş.a.)] // Lit. şi arta. — 1999. — 11 febr. — P. 3. 532. Zi de zi : jurnal redacţional : [despre Eminesciana Stelianei Grama] // Basarabia : Literatură. Artă. Cultură : rev. a scrii‑ torilor din Republica Moldova. — 1999. — Nr 1. — P. 1.

1999 521. Ancheta „Literatura şi arta“ : [Steliana Grama răspunde la patru întrebări] / Steliana Grama // Lit. şi arta. — 1999. — 21 ian. — P. 5 : portr. 522. Au fost decernate premiile literare : [Steliana Grama a de‑ venit laureată a Premiului Uniunii Scriitorilor din Moldova şi Jas‑Group pentru volumul de poezie Rezervaţia de mete‑ oriţi] // Lit. şi arta. — 1999. — 1 ian. — P. 2. 523. Botezatu, Eliza. Ancheta „LA“ : [răspuns la patru întrebări ale hebdomadarului Literatura şi arta, în care dă o frumoa‑ să apreciere cărţii Stelianei Grama Rezervaţia de meteoriţi] / Eliza Botezatu // Lit. şi arta. — 1999. — 14 ian. — P. 5. 524. Cimpoi, Mihai. Răspuns la ancheta hebdomadarului „LA“ : [semnalează o constelaţie întreagă de debuturi litera‑ re, printre care şi Steliana Grama] / Mihai Cimpoi // Lit. şi arta. — 1999. — 1 ian. — P. 2. 525. Drăgan, Victor. Generaţia tânără alege dreptatea / Victor Drăgan // Ţara. — 1999. — 7 mai. : fotogr. Stelianei Grama. 526. Gheorghiţă, Natalia. De ziua lui Eminescu, premii la Casa Limbii Române : [juriul Concursului de creaţie al revistei Limba Română, ed. I‑a, 1998, a făcut totalurile, (…) Stelia‑

2000 533. Florea, Ana. Un festival în memoria lui Ion şi Doina Al‑ dea‑Teodorovici : [9–10 noiemb. 2000] : [la secţiunea crea‑ ţie juriul a decis să nu acorde premiul I şi trofeul mare, pre‑ miul doi i‑a revenit lui Liviu Ştirbu cu piesa „Înger decăzut“ (text de Steliana Grama, interpretată de Nelly Ciobanu) ] / Ana Florea // Ţara. — 2000. — 16 noiemb. — P. 4. 534. Furdui, Galina. Echilibru susţinut de extreme : [despre rondelurile poetei Steliana Grama] / Galina Furdui // Lit. şi

270

Steliana Grama

O familie de intelectuali basarabeni

271

2001 541. Cezara cântă cu „Cezara“ — formaţia care a făcut‑o să ştie ce vrea : [se menţionează că Cezara s‑a lansat ca inter‑ pretă la 16 ani cu piesa de succes Noaptea inocenţei, mu‑ zică de Dinu Matveevici, text de Steliana Grama] // Dia‑ log. — 2001. — 21 sept. — P. 8. — (Generaţia XXI). — Nu‑ mele aut. nu este indicat.

542. Cimpoi, Mihai. Răspuns la chestionarul de revelion al heb‑ domadarului „LA“ : [este menţionată Steliana Grama în ipostază de autoare de rondeluri] / Mihai Cimpoi // Lit. şi arta. — 2001. — 27 dec. — P. 1, 5. 543. Ciocanu, Ion. Răspuns la chestionarul de revelion al hebdo‑ madarului „LA“ : [printre cărţile bune apărute în anul 2001 este menţionată cartea Stelianei Grama Pubela din Calea Lac‑ tee] / Ion Ciocanu // Lit. şi arta. — 2001. — 27 dec. — P. 5. 544. Dabija, Nicolae. Generaţia hlizită : [Steliana Grama este remarcată printre reprezentanţii distinşi ai generaţiei mai tinere, care s‑au regăsit în ideea naţională] / Nicolae Dabija // Lit. şi arta. — 2001. — 29 noiemb. — P. 1. 545. Dolgan, Mihail. O panoramă multicoloră a liricii postbe‑ lice: „Slova ei de foc“ şi „Slova făurită“: (în loc de prefaţă) : [ref. la poeta Steliana Grama] / Mihail Dolgan // Iubire de Metaforă : Antol. în 2 vol. a poeţilor‑absolvenţi ai Univ. de Stat din Moldova / întocmirea, pref., notă asupra ed. şi no‑ tele biobibliogr. de Mihail Dolgan. — Ch., 2001. — Vol. 2. De la Petru Zadnipru la Svetlana Corobceanu. — P. 13 ; Ibi‑ dem : Steliana Grama : [notă biobibliogr.]. — P. 158 : portr. 546. Guţuleac, Natalia. Fulgerul Iubirii ţi se strecoară în suflet : [despre caseta Fulgerul Iubirii pe versurile poetei Steliana Grama, apărută în 2001 la Music Master] / Natalia Guţuleac // Jurnal de Chişinău. — 2001. — 7 dec. — P. 10 : il. 547. Mircos, Vlad. „Maluri de Prut — 2001“ : [melodia Doar cu tine, muzică de Oana Sulac, text de Steliana Grama, a luat Premiul special al Fundaţiei culturale Pasărea Phoenix] / Vlad Mircos // Capitala. — 2001. — 15 dec. — P. 9. 548. Mitriuc, Stela. „Am ratat debutul cu Eugen Doga, ca să mă lanseze Leonid Gorceac“ : [menţionează că apelează la textiera Steliana Grama] / interviu realizat de Ion Borş // Tineretul Moldovei. — 2001. — 9 aug. — P. 5. 549. Nelly Ciobanu a luat locul trei la Festivalul internaţional „Zolotoi skif “ : [cu piesa Înger decăzut, semnată de Steli‑

272

Steliana Grama

arta. — 2000. — 21 sept. — P. 4 : portr. ; Idem : Grama Ste‑ liana. Surogat de iluzii : (rondeluri). — Timişoara, 2003. — P. 257–259 ; Ibidem. — Ed. a 2‑a, rev. şi compl. — Ch., 2006. — P. 272–274. 535. Gafton, Marcela. Victor Buruiană, un om (bun) cu o chita‑ ră : [care interpretează cântece şi pe versuri de Steliana Gra‑ ma] / Marcela Gafton // Ţara. — 2000. — 1 febr. — P. 4. 536. Grama Steliana D. Lista autorilor, membri ai Asociaţiei DAC // Autorul : bul. inf. al Asoc. DAC. — 2000. — Iun. (Nr 1). — P. 15. 537. Mircos, Vlad. Festivalul Naţional „Maluri de Prut 2000“. Laureaţii Festivalului : [printre ei, textiera‑poetă Steliana Grama, care a ocupat locul II cu piesa Înger decăzut, muzi‑ că — Liviu Ştirbu, interpret — Nelly Ciobanu] / Vlad Mir‑ cos // Lit. şi arta. — 2000. — 23 noiemb. — P. 6. 538. Popuşoi, Liliana. Gigi, Nomi, Val şi Victoria dau lovitura de „Shock“ : [formând o trupă autohtonă şi cântând melo‑ dii pe texte de Steliana Grama] / Liliana Popuşoi // Jurnalul Naţ. — 2000. — 10 mart. — P. 16. 539. Steliana Grama : [fişă biografică] // Noi. — 2000. — Nr 8. — P. 8 : portr. 540. Trofimov, Rodica. Tot mai departe de Doina şi Ion : Festi‑ valul „Maluri de Prut“ la cea de‑a VI‑a ediţie : [locul doi i‑a revenit melodiei lui Liviu Ştirbu, pe versurile Stelianei Gra‑ ma Înger decăzut, la secţiunea Creaţie] / Rodica Trofimov // Flux : ed. de vineri. — 2000. — 17 noiemb. — P. 7.

O familie de intelectuali basarabeni

273

ana Grama şi Liviu Ştirbu] // Jurnal de Chişinău : ed. de vineri. — 2001. — 29 iul. — P. 8. 550. Salonul Naţional de Carte : program : 1 septembrie. Lansări de carte. Editura Augusta : [printre alţi autori este lansată cartea Pubela din Calea Lactee de Steliana Grama] // Salon Expres : publ. a Salonului Naţ. de Carte. — Ed. a X‑a. — Ch., 2001. — P. 2. 2002 551. Dolgan, Mihail. O panoramă multicoloră a liricii postbe‑ lice: Slova ei de foc şi Slova făurită : [pref. la cartea Iubire de Metaforă. De la Petru Zadnipru la Svetlana Corobcea‑ nu: antol. a poeţilor‑absolvenţi ai USM] : [ref. şi la creaţia Stelianei Grama] / Mihail Dolgan // Lit. şi arta. — 2002. — 24 ian. — P. 5. 552. G[afton], M[arcela]. Fulgerul Iubirii : [lansarea casetei au‑ dio cu acelaşi titlu, pe versurile Stelianei Grama, înregis‑ trată la firma Music Master în 2001] / Marcela Gafton // Ţara. — 2002. — 11 ian. — P. 4 : il. 553. Grama, Steliana. Chestionar de Revelion: [Steliana Grama răspunde la ancheta hebdomadarului „LA“] // Lit. şi arta. — 2002. — 3 ian. — P. 5 : portr. 554. În preajma Adunării Generale a Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova : Ancheta „LA“ : [răspunde Steliana Grama] // Lit. şi arta. — 2002. — 5 dec. — P. 5 : portr. 555. M‑a făcut o mică personalitate : [despre debutul autoarei în anul 1983 la rev. Noi, ex‑Scânteia leninistă] / Steliana Grama // Noi. — 2002. — Nr 11. — P. 20. — (Destinul meu la Noi). 556. Mihail, Dinu. Fals jurnal de pescar amator: (Rânduri trecă‑ toare pentru Serra nemuritoare) : [despre şedinţele cenaclu‑ lui „A. Mateevici“ din anul 1988] / Dinu Mihail // Tineretul Moldovei. — 2002. — 22 aug. — P. 5. — (Steliana este în poză cu un grup de copii cu lozinca „Noi vrem abecedar!“). 557. Morăraş, Mihai. Prin ani — acelaşi dor de Poezie : [despre lansarea vol. de versuri Iubire de metaforă la USM, cu ref. la

Steliana Grama] / Mihai Morăraş // Lit. şi arta. — 2002. — 7 mart. — P. 4. 558. Rusnac, Gheorghe. Un aviz important : [lansarea antolo‑ giei Iubire de Metaforă, unde sunt inserate versurile poeţi‑ lor absolvenţi ai USM, va avea loc la 28 febr. 2002 (Steliana Grama este în compartimentul V)] / Gheorghe Rusnac, Mi‑ hail Dolgan // Lit. şi arta. — 2002. — 7 febr. — P. 8. 559. Steliana Grama: Curriculum Vitae // Coliseum Teatru. Sta‑ giunea 1998—1999; 1999—2000 : ed. Centrului de Arte Coli‑ seum. — Ch., 2002. — P. 149 : portr. — Titlul e dat în lb. en. 560. Steliana Grama : [note biogr.] // Noi. — 2002. — Nr 5. — P. 8 : portr. 2003 561. Bantoş, Ana. Rostirea de sine : [a poetei Steliana Grama] / Ana Bantoş // Limba Română. — 2003. — Nr 11/12. — P. 70–71 ; Idem : Grama Steliana. Surogat de iluzii : Ronde‑ luri de dragoste. — Ed. a 2‑a, rev. şi compl. — Ch., 2006. — P. 276–278. 562. Belicov, Serafim. Pe strada fostelor iubiri e noaptea inocenţei / Serafim Belicov // Grama Steliana. Surogat de iluzii : [ron‑ deluri]. — Timişoara, 2003. — P. 260–261 ; Ibidem. — Ed. a 2‑a, rev. şi compl. — Ch., 2006. — P. 274–275. 563. Botezatu, Eliza. O poetă îşi caută un drum : [st. intr.] / Eli‑ za Botezatu // Grama Steliana. Surogat de iluzii : [ronde‑ luri]. — Timişoara, 2003. — P. 12–13 ; Ibidem. — Ed. a 2‑a, rev. şi compl. — Ch., 2006. — P. 269–272. 564. Călugăru‑Baciu, Elena. Lumină Lină (Gracions Light) : [lan‑ sare de carte la Chişinău (19–20 aug. 2003), în cadrul căreia a luat cuvântul şi Steliana Grama] / Elena Călugăru‑Baciu // Amurg Sentimental (Bucureşti). — 2003. — Nr 10. — P. 17–18. 565. Cimpoi, Mihai. „Meteorogonia“ Stelianei Grama : [st. intr.] / Mihai Cimpoi // Grama Steliana. Surogat de iluzii : [ron‑ deluri]. — Timişoara, 2003. — P. 12–13 ; Ibidem. — Ed. a 2‑a, rev. şi compl. — Ch., 2006. — P. 264–265 ; Idem : Cim‑

274

Steliana Grama

O familie de intelectuali basarabeni

275

de Steliana Grama şi Dans cu pumnalul în inimă de Clara Mărgineanu] // Lit. şi arta. — 2003. — 4 dec. — P. 8. 575. Vodă, Gheorghe. [Poeta Steliana Grama] : [st. intr. şi ref. crit.] / Gheorghe Vodă // Grama Steliana. Surogat de iluzii : [rondeluri]. — Timişoara, 2003. — P. 7, 257 ; Ibidem. — Ed. a 2‑a, rev. şi compl. — Ch., 2006. — P. 265, 272. 576. Ziua Mondială a României. Manifestări. 29 nov. [2003] : Program : lansări de carte ale aut. Clara Mărgineanu (Ro‑ mânia) şi Steliana Gramă (Republica Moldova) // Accen‑ te. — 2003. — 27 noiemb. — P. 1 ; Lit. şi arta. — 2003. — 27 noiemb. — P. 1.

poi, Mihai. Critice. [Vol. 3] : Orizont mioritic, orizont euro‑ pean / Mihai Cimpoi. — Craiova, 2003. — P. 256–257. 566. Cimpoi, Mihai. [Steliana Grama] / Mihai Cimpoi // Cimpoi Mihai. Istoria literaturii române din Basarabia : comp. — Ch., 2003. — P. 388 : portr. 567. Gheorghiţă, Nadina. Steliana Grama: unitatea contrariilor sau 2 în 1 / Nadina Gheorghiţă // Grama Steliana. Surogat de iluzii : [rondeluri]. — Timişoara, 2003. — P. 262–263 ; Ibi‑ dem. — Ed. a 2‑a, rev. şi compl. — Ch., 2006. — P. 279–280. 568. Josu, Nina. „Am fost cu marii pierduţi, şi acum iată că nu se mai poate“ : [recital de versuri în incinta Teatrului Ginta Latină, din creaţia proprie a citit şi Steliana Grama] / Nina Josu // Lit. şi arta. — 2003. — 28 aug. — P. 3. 569. Palladi, Tudor. Trilema rondelului sau contactul cu dra‑ gostea Singulariei Tantum : [st. introd.] / Tudor Palladi // Grama Steliana. Surogat de iluzii : [rondeluri]. — Timi‑ şoara, 2003. — P. 8–12 ; Ibidem. — Ed. a 2‑a, rev. şi com‑ pl. — Ch., 2006. — P. 266–269. 570. Popuşoi, Liliana. Pubela din Calea Lactee : [ref. crit.] / Li‑ liana Popuşoi // Grama Steliana. Surogat de iluzii : [ronde‑ luri]. — Timişoara, 2003. — P. 264‑265 ; Ibidem. — Ed. a 2‑a, rev. şi compl. — Ch., 2006. — P. 280. 571. [Steliana Grama] : [fişier]: [despre aut. cărţii Pubela din Calea Lactee, care va participa în emisiunea Mă cheamă cuvintele] // Programele Teleradio = Programmy Teleradio. — 2003. — 1 iul. (Nr 28). — P. 14 : portr. — (O voce în topul poeziei). 572. Steliana Grama : [note biogr.] // Noi. — 2003. — Nr 10. — P. 8 : portr. 573. Traianus. Copil legitim al poeziei / Traianus // Grama Ste‑ liana. Surogat de iluzii : [rondeluri]. — Timişoara, 2003. — P. 261 ; Ibidem. — Ed. a 2‑a, rev. şi compl. — Ch., 2006. — P. 275–276. 574. Viaţa Uniunii Scriitorilor : [au fost lansate, la Casa Limbii Române din Chişinău, volumele de poezie Surogat de iluzii

2004 577. Dialog între generaţii literare: Literatura sub comunismul sovietic şi „democratic“ — (ne) şanse : [discută reprzentan‑ ţii diverselor generaţii: Arcadie Suceveanu, Steliana Grama şi Traianus] // Democraţia. — 2004. — 10 febr. — P. 10. 578. Donos, Alexandru. Ura‑a‑a‑a! Încă un Pardon : [rev. de satiră şi umor, Steliana Grama colabora frecvent la aceas‑ tă publ.] / Alexandru Donos // Lit. şi arta. — 2004. — 27 mai. — P. 8. 579. Horaţiu‑Frişcu, Alexandru. Vis erotic : [parodie la un vers al Stelianei Grama: Încet de tot îţi desfăceam corsajul… ] / Alexandru Horaţiu‑Frişcu // Lit. şi arta. — 2004. — 25 no‑ iemb. — P. 8. 580. Josu, Nina. O zi cu raze mai blânde — Ziua Poeziei : [la care a citit rondelurile sale Steliana Grama, fiind elogi‑ ată de poetul Arcadie Suceveanu] / Nina Josu // Lit. şi arta. — 2004. — 21 oct. — P. 4. 581. Popescu, Viorel. „Atac“ basarabean la Războieni : [despre manifestările de la Războieni întru comemorarea eroilor din marea bătălie din 26 iulie 1476 sub conducerea lui Şte‑ fan cel Mare, la care actorul Sandu-Aristin Cupcea a citit versuri din creaţia scriitorilor basarabeni, printre care şi

276

Steliana Grama

O familie de intelectuali basarabeni

277

Steliana Grama] / Viorel Popescu // Lit. şi arta. — 2004. — 12 aug. — P. 6. 582. Roibu, Nicolae. Trei reviste şi‑au onorat autorii cei mai buni : [rev. Viaţa Basarabiei a acordat premii pentru anul 2003 : (…) premiu special Stelianei Grama — pentru cola‑ borare] / Nicolae Roibu // Timpul. — 2004. — 13 febr. — P. 20. — (Premii literare). 583. Viaţa Uniunii Scriitorilor : [în cadrul Muzeului de Lit. Ro‑ mână M. Kogălniceanu al USM a avut loc comemorarea a 150 de ani de la naşterea poetului Alexandru Macedonski, din versurile poetului omagiat au citit Steliana Grama şi Galina Furdui] // Lit. şi arta. — 2004. — 25 mart. — P. 8. 584. Viziru, Andrei. Cum se naşte o poetă : [Steliana Grama] : [în dialog: Andrei Viziru — Claudia Grama] / Andrei Vizi‑ ru // Viziru Andrei. Cei şapte ani de acasă sau cele şapte mi‑ racole ale copilăriei. — Ch., 2004. — P. 120‑121 : 2 fotogr.

588. Druţă, Boris. Steliana Grama e meteorit / Boris Druţă // Lit. şi arta. — 2005. — 29 sept. — P. 5. 589. Josu, Nina. „Nu e om să nu fi scris o poezie“ — ediţie jubi‑ liară : [la lansarea căreia a participat şi a luat cuvântul, îm‑ preună cu alţi poeţi, şi Steliana Grama] / Nina Josu // Lit. şi arta. — 2005. — 24 mart. — P. 7. 590. Palladi, Tudor. „ …La nivel de rondel“ : [despre poezia Ste‑ lianei Grama] / Tudor Palladi // Phoenix : anotimp lit.‑art. pentru tineret. — 2005. — Iun.–Sept. (Nr 1) — P. 22.

2005 585. Agache, Catinca. Nouăzeciştii : [din Basarabia] : [ref. la Ste‑ liana Grama] / Catinca Agache // Agache Catinca. Literatura română în ţările vecine 1945—2000 : Basarabia (Republica Moldova), Nordul Bucovinei (Ucraina), Banatul iugoslav‑ Voivodina (Serbia), Ungaria. — Iaşi, 2005. — P. 401. 586. Dabija, Nicolae. Jocul de‑a cuţitele / Nicolae Dabija // Lit. şi arta. — 2005. — 13 oct. — P. 7. — Din conţ.: „Nu m‑am gân‑ dit niciodată dacă Emilian Galaicu‑Păun, Teo Chiriac, Vale‑ riu Matei, Leo Bordeianu, Nicolae Popa, Irina Nechit, Steliana Grama, Traianus ş. a. ar fi sau ba postmodernişti. Sunt poeţi“. 587. Dabija, Nicolae. „… şi …“ / Nicolae Dabija // Lit. şi arta. — 2005. — 29 sept. — P. 1. — (La est de vest). — Din conţ. : „(…) Steliana Grama etc., care după părerea noastră sunt cei mai de frunte scriitori ai Basarabiei, chiar dacă nu au încăput în antologiile pe care le‑a alcătuit distinsul critic [E. Lungu] şi colegii dumisale“.

2006 591. Activitatea Uniunii Scriitorilor din Moldova : [Steliana Grama, membră în Comisia de Cenzori] // Activitatea Uni‑ unii Scriitorilor din Moldova în cifre şi date (14.XII.1999— 12.XII.2002). — [Ch., 2006]. — P. 2. 592. Adio, Steliana Grama! : [In memoriam] // Viaţa Basarabi‑ ei. — 2006. — Nr 3/4. — P. 171 : portr. (p. 167). — Semnat : Consiliul Uniunii Scriitorilor din Moldova. 593. A trăit între semeni şi pentru semeni… : [Steliana Grama] // Lit. şi arta. — 2006. — 19 oct. — P. 5. — Semnat : Colegii de facultate. 594. Bantoş, Ana. Steliana Grama : rostirea de sine / Ana Ban‑ toş // Bantoş Ana. Recuperarea autenticului / Ana Bantoş ; Acad. de Şt. a Moldovei, Inst. de Filologie. — Ch., 2006. — P. 181–183. 595. Beşleagă, Vladimir. [Aţi mai auzit pe undeva …] / Vladimir Beşleagă // Grama Steliana. Surogat de iluzii : Rondeluri de dragoste. — Ed. a 2‑a, rev. şi compl. — Ch., 2006. — P. 278. 596. Bordeianu, Leo. Despre Steliana Grama la timpul prezent : In memoriam / Leo Bordeianu // Florile dalbe. — 2006. — 9 noiemb. — P. 8 : portr. 597. Cărţile editurii Phoenix : [sunt scanate coperţile a patru cărţi, printre care şi Steliana Grama. Surogat de iluzii : Ron‑ deluri de dragoste, Ed. a 2‑a, adăug. Ch., 2006] // Ciocanu

278

Steliana Grama

O familie de intelectuali basarabeni

279

Ion. Efortul salvator : [art. şi eseuri de sociolingvistică şi de cultivare a limbii]. — Ch., 2006. — P. [380]. 598. Ciobanu, Raisa. Steaua, precum frunza, a căzut în toam‑ nă… : [Steliana Grama] / Raisa Ciobanu // Lit. şi arta. — 2006. — 19 oct. — P. 5. 599. Condoleanţe : [la plecarea pe alte tărâmuri a Stelianei Gra‑ ma] // Moldova Suverană. — 2006. — 17 oct. — Semnat : [Rudele, colegii, prietenii]. 600. Consiliul Uniunii Scriitorilor din Moldova. Steliana Grama : [In memoriam] // Lit. şi arta. — 2006. — 19 oct. — P. 5. 601. Echipa Jurnalului de Chişinău. Adio, Steliana : [In memori‑ am] // Jurnal de Chişinău. — 2006. — 13 oct. — P. 15. 602. Editura Cartea Moldovei. Ultima toamnă de viaţă şi întâ‑ ia toamnă de eternitate a Stelianei Grama // Lit. şi arta. — 2006. — 19 oct. — P. 5. 603. Editura Pontos. Omagiu pentru o poetă : [Steliana Grama] // Timpul : cotid. naţ. independent. — 2006. — 16 oct. — P. 6. 604. Festivitatea de decernare a premiilor „Iulia Hasdeu“ : [la Bibl. Publică Onisifor Ghibu] // Glasul Naţiunii. — 2006. — 7 dec. — P. 7. — Din conţ. : „Mai desprindem câteva titluri din sumar: (…) eseul Această velă solitară, Steliana Grama de Ion Hadârcă, care s‑a vrut a fi un ultim omagiu poetei care va naviga mereu ca o cometă sihastră, revenind din când în când să strălucească enigmatic cu trena‑i multigra‑ matică pe bolta înaltă a unor constelaţii de suflete candide, sublimate veşnic întru neuitare (…)“. 605. Hadârcă, Ion. Această velă solitară, Steliana Grama : [eseu] / Ion Hadârcă // Clipa Siderală. — 2006. — Nr 5. — P. 8–9 : portr. — (Răguşiţi de cuvânt). 606. Galina Furdui — o voce distinctă în lirica contemporană // Glasul Naţiunii. — 2006. — 22 iun. — P. 9. — Din conţ. : Galina Furdui s‑a evidenţiat mai ales prin rondelurile izbu‑ tite, şcolită probabil de la marele „rondelist“ A. Macedon‑ ski. Are şi o demnă urmaşă, Steliana Grama.

607. Gheorghiţă, Nadina. Zi a Poeziei sub semnul tristeţii : [şi a regretabilei pierderi — „a încetat din viaţă (…) Steliana Gra‑ ma, un nume de referinţă al poeziei tinere din Moldova“] / Nadina Gheorghiţă // Capitala. — 2006. — 18 oct. — P. 5. 608. Lacrimile cathartice ale cunoaşterii artistice : Grigore Gri‑ gorescu în dialog cu Tudor Palladi : [ref. la Steliana Grama] // Phoenix : anotimp lit.‑art. pentru tineret. — 2006. — 15 iun.–13 sept. — P. 31‑32. 609. Laureaţii săptămânalului Literatura şi arta pentru anul 2005 : [pentru poezie — Steliana Grama] // Lit. şi arta. — 2006. — 5 ian. — P. 1. 610. Marian, Boris. Naedine so vsemi : izbr. stihotvore‑ niâ. — Ch., 2006. — P. [272]. — Este poza scriitorului Kiril Kovalgi înconjurat de scriitorii din Moldova, printre care şi Steliana Grama, trad. a poeziilor acestui poet. 611. Marin, Aura. Să‑ţi fie norii de puf …: [Stelianei Grama] / Aura Marin // Lit. şi arta. — 2006. — 19 oct. — P. 5. 612. Morăraş, Mihai. Steaua nestinsă a Stelianei Grama : In me‑ moriam / Mihai Morăraş // Universitatea de Stat din Mol‑ dova. — 2006. — 31 oct. (Nr 3). — P. 10 : portr. 613. Olaru, Angelina. Omagiu pentru o poetă : [Steliana Gra‑ ma] / Angelina Olaru // Timpul : cotid. naţ. independent. — 2006. — 16 oct. — P. 6 : portr. 614. Palladi, Tudor. Alfa şi omega visului sau interversiunea perfuziei faustiene : [cuv. înainte] / Tudor Palladi // Grama Steliana. Perfuzie de vise. — Ch., 2006. — P. 6–12. 615. Palladi, Tudor. Eutocia rondelului de sine : [st. introductiv] / Tudor Palladi // Grama Steliana. Surogat de iluzii : Rondeluri de dragoste. — Ed. a 2‑a, rev. şi compl. — Ch., 2006. — P. 6–22. 616. Palladi, Tudor. Sacramentul sau Cetatea de scaun a Dra‑ gostei steliene : [pref.] / Tudor Palladi // Grama Steliana. Cetatea de scaun a Dragostei. — Ch., 2006. — P. 3–16. 617. Parfentie, Nina. Steliana Grama : [la emisiunea de poezie Al cincilea anotimp din 24 iunie 2006] / Nina Parfentie // Pro‑

280

Steliana Grama

O familie de intelectuali basarabeni

281

din partea autoarei : „Neuitatei Steliana Grama, acelei care m‑a chemat la focul sacru al Poeziei, susţinându‑mă şi lu‑ minându‑mă indirect…“. 628. Zbârciog, Vlad. A mai căzut o stea… : [poeta Steliana Gra‑ ma] / Vlad Zbârciog // Lit. şi arta. — 2006. — 19 oct. — P. 5.

gramele televiziunii şi radiodifuziunii = Programmy televi‑ deniâ i radioveŝaniâ. — 2006. — 26 iun.‑2 iul. (Nr 26). — P. 10 : portr. 618. Pohilă, Vlad. O scriitoare rară, printre cărţi rare : [Claudia Slutu‑Grama] : [referinţe şi la Steliana Grama] / Vlad Pohilă // BiblioPolis. — 2006. — Vol.19, Nr 3 (Serie nouă). — P. 107. — Este fotogr. Claudiei Slutu‑Grama şi a Stelianei Grama sub care e notat: „O mamă — Claudia Slutu‑Grama şi o fiică — Steliana Grama, două sensibilităţi, două scriitoare…“. 619. Popuşoi, Liliana. …Şi în cuvânt, uneori ne întoarcem! : [In memoriam Steliana Grama] / Liliana Popuşoi // Flux : ed. de vineri. — 2006. — 20 oct. — P. 8 : portr. 620. Proca, Ion. Amintiri de pe când erau cu noi… : In me‑ moriam Steliana Grama / Ion Proca // Glasul Naţiunii. — 2006. — 26 oct. — P. 11 : portr. — (Tăcerea răzbate). 621. Roşca, Agnesa. La plecarea Stelianei Grama : [versuri] / Agnesa Roşca // Lit. şi arta. — 2006. — 19 oct. — P. 5. 622. Rusnac, Eugen. Steliana Grama (1974 — 2006) : In me‑ moriam / Eugen Rusnac // Arta 2006. Arte audiovizuale / Acad. de Şt. a Moldovei, Inst. Patrimoniului Cultural, Cen‑ trul Studiul Artelor. — Ch., 2006. — P. 180. 623. S‑a stins o stea… : [Steliana Grama] // Jurnal de Chişinău. — 2006. — 17 oct. — P. 15. — Semnat : Colegii de facultate. 624. Steliana Grama : [date biobibliogr.] // Grama Steliana. Su‑ rogat de iluzii : Rondeluri de dragoste. — Ed. a 2‑a, rev. şi compl. — Ch., 2006. — P. 4‑a a cop. 625. Traianus. Inscripţii pe Etern : [pentru scriitoarea Steliana Grama] / Traianus // Gazeta liberă. — 2006. — 19 oct. — P. 11 : portr. 626. Un talent polivalent — Steliana Grama // Florile dalbe. — 2006. — 2 febr. — P. 8 : portr. 627. Vlădiceanu, Mara. [Neuitatei Steliana…] / Mara Vlădicea‑ nu // Vlădiceanu Mara. Un glas din abis : [versuri]. — Ch., 2006. — Pe vs. paginii de gardă este următoarea menţiune

2007 629. Cărţi nominalizate pentru premiile Uniunii Scriitorilor din Moldova, ediţia 2006 : [Poezie: Grama Steliana. Perfuzie de vise (…)] // Lit. şi arta. — 2007. — 15 febr. — P. 7. 630. Ciocanu, Anatol. Grama Steliana (04.06.1974—11.10.2006) / Anatol Ciocanu // Dicţionarul scriitorilor români din Ba‑ sarabia 1812—2006 / Muzeul Lit. Române M. Kogălnicea‑ nu. — Ch., 2007. — P. 226–227 : portr. 631. Ciocanu, Anatol. Săgetarea tardivă a „cometelor“ Claudi‑ ei Slutu‑Grama : [ref. la fiica ei — poeta Steliana Grama] / Anatol Ciocanu // Lit. şi arta. — 2007. — 19 iul. — P. 4. 632. Cupcea, Sandu‑Aristin. Steaua Demnităţii Noastre : [Ste‑ liana Grama] / Sandu‑Aristin Cupcea // Lit. şi arta. — 2007. — 11 oct. — P. 4 : portr. 633. Dolgan, Mihail. [Ref. la Steliana Grama] / Mihail Dolgan // Dolgan Mihail. Poezia contemporană, mod de existenţă în Metaforă şi Idee : [st. monogr.] / Mihail Dolgan ; Acad. de Şt. a Moldovei, Inst. de Filologie. — Ch., 2007. — P. 73, 78 : portr. în grup. 634. Dumbrăveanu, Victor. Un an de eternitate a Stelianei Gra‑ ma / Victor Dumbrăveanu // Capitala = Stolica. — 2007. — 19 oct. — P. 13. — Fotogr. Stelianei Grama cu scriitorii: Mi‑ hai Cimpoi, Andrei Strâmbeanu, Vlad Zbârciog, Gheorghe Ciocoi, Victor Dumbrăveanu ş.a. 635. Eftodi, Valeriu. Durerea : (consacrată Stelianei Grama) : [versuri] ; Mă leagă‑un dor indefinit de Steliana [Grama] / Valeriu Eftodi // Observatorul de Nord (Soroca). — 2007. — 19 oct. — P. 16.

282

Steliana Grama

O familie de intelectuali basarabeni

283

636. Filip, Iulian. Steliana Grama (1974—2006). Poeţii mor în zbor. Şi rămân pe acolo / Iulian Filip // Poezia Acasă : Poeţi contemporani din Basarabia / antol. de Iulian Filip şi Mihai Stan ; stud. introductiv de Mihai Cimpoi. — Ed. a 2‑a. — Târgovişte, 2007. — P. 379 ; Litere : rev. lunară de cultură a Soc. scriitorilor târgovişteni. — 2007. — Mart. (Nr 3). — P. 24. — (Poezia Acasă). 637. Furdui, Galina. Pasăre cu aripi de lumină : [ale poetei Steliana Grama] / Galina Furdui // Lit. şi arta. — 2007. — 12 apr. — P. 5 : portr. 638. Jioară, Mariana. O nouă faţetă a operei steliene / Mariana Jioară // Grama Steliana. Speranţa moare ultima : Poveşti adevărate de dragoste. — Ch., 2007. — P. 111–113. 639. Josu, Nina. O poetă care ardea în verb : [Un an de la trece‑ rea în Eternitate. Serata de comemorare Steliana Grama din 10 oct. 2007 în Sala cu cămin a Uniunii Scriitorilor] / Nina Josu // Lit. şi arta. — 2007. — 19 oct. — P. 4. : portr. — Au vorbit: Vlad Zbârciog, Tudor Palladi, Ion Hadârcă, Vladi‑ mir Beşleagă, Marcela Mardare, Anatol Ciocanu [ş. a.]. 640. Kulikovski, Lidia. Colecţia Bibliotecii Municipale „B.P. Hasdeu“ — actul unui efort colectiv : [ref. la Steliana Gra‑ ma] / Lidia Kulikovski // Cărţi cu dedicaţii : (în col. Bibl. Mun. „B. P. Hasdeu“). — Ch., 2007. — P. 15. 641. Laureaţii revistei Glasul Naţiunii pentru anul 2006 : [la ca‑ pitolul Poezie: Steliana Grama, post‑mortem] // Glasul Na‑ ţiunii. — 2007. — 25 ian. — P. 1 : portr. 642. Malaneţchi, Vasile. Un înger pe pământ: Steliana Grama / Vasile Malaneţchi // Destin Românesc. — 2007. — An. II (XII), Nr 1/2 (49–50). — P. 338–339 : portr. — (In memo‑ riam). 643. Mardare, Marcela. „În zbuciumul aceleiaşi iubiri“ netrecă‑ toare / Marcela Mardare // Grama Steliana. Speranţa moa‑ re ultima : Poveşti adevărate de dragoste. — Ch., 2007. — P. 107–110.

644. Neculce, Nina. Un an fără Steliana Grama / Nina Neculce // Observatorul de Nord (Soroca). — 2007. — 12 oct. — P. 8 : portr. — (In memoriam). 645. Neculce, Nina. Şi frunza toamnei cade‑nlăcrimată… : [Un an fără Steliana Grama] / Nina Neculce // Observatorul de Nord (Soroca). — 2007. — 19 oct. — P. 16 : portr. 646. Palladi, Tudor. Adâncirea eternă în stea : Întru amintirea neuitatei Steliana / Tudor Palladi // Glasul Naţiunii. — 2007. — 5 apr. — P. 7. — (Dincolo de clipă). 647. Palladi, Tudor. Adevărul poveştilor şi poveştile adevăru‑ lui : [despre creaţia Stelianei Grama] / Tudor Palladi // Gra‑ ma Steliana. Speranţa moare ultima : Poveşti adevărate de dragoste. — Ch., 2007. — P. 94–107. 648. Palladi, Tudor. Templul se înalţă din „ruine“ : [ref. la Steli‑ ana Grama] / Tudor Palladi // Slutu‑Grama Claudia. Come‑ tele din sânge : versuri. — Ch., 2007. — P. 12. 649. [Pohilă, Vlad]. Elogiu polivalenţei în munca de bibliote‑ car : [a Claudiei Slutu‑Grama] : [referinţe şi la Steliana Gra‑ ma] // BiblioPolis. — 2007. — Vol. 23, Nr 3 (Serie nouă). — P. 108. — Semnat : Vlad Prisăcaru. 650. Popuşoi, Liliana. De Paşte, mai blajini, dar mai puţini : [printre cei evocaţi — şi Steliana Grama] / Liliana Popuşoi // Flux : ed. de vineri. — 2007. — 13 apr. — P. 7 : portr. — (Se duc, ne părăsesc artiştii). 651. Premiile literare ale Uniunii Scriitorilor din Moldova pe anul 2006 : [premiile juriului Poezie: Steliana Grama pentru volumul Perfuzie de vise (post‑mortem)] // Lit. şi arta. — 2007. — 22 mart. — P. 1. 652. Proca, Ion. 128 pagini de literatură pură : [despre rev. Pho‑ enix] : [ref. la poeta Steliana Grama] / Ion Proca // Glasul Naţiunii. — 2007. — 18 ian. — P. 8. 653. Proca, Ion. „Stânjenei cu petale mov‑violete“ : [despre poeta Steliana Grama] / Ion Proca // Proca Ion. Poiana cu heruvimi : [amintiri, interviuri]. — Ch., 2007. — P. 113–118 : portr.

284

Steliana Grama

O familie de intelectuali basarabeni

285

654. Rusnac, Eugen. Nu am putut crede că ai plecat : [Steliana Grama — un an de trecere în Eternitate] / Eugen Rusnac // Observatorul de Nord (Soroca). — 2007. — 19 oct. — P. 16. 655. Ruso, Marieta. Sunete — stele : Stelianei Grama : [ver‑ suri] / Marieta Ruso // Observatorul de Nord (Soroca). — 2007. — 19 oct. — P. 16. 656. Rusu, Nicolae. Ce aşteptaţi de la anul 2007? : [răspuns la microancheta hebdomadarului „LA“] : [ref. la Steliana Gra‑ ma ] / Nicolae Rusu // Lit. şi arta. — 2007. — 4 ian. — P. 6. 657. Sârbu, Antonina. Steliana Grama: „Într‑o dalbă dimineaţă, m‑oi porni şi eu să zbor…“ : [un an de eternitate a Stelianei Grama] / Antonina Sârbu // Ziarul de Gardă. — 2007. — 4 oct. — P. 8 : portr. 658. Slutu‑Grama, Claudia. Acest ţipăt de pasăre rănită — po‑ ezia : Stelianei : [versuri] / Claudia Slutu‑Grama // Slu‑ tu‑Grama Claudia. Cometele din sânge : versuri. — Ch., 2007. — P. 102–103. 659. Slutu‑Grama, Claudia. Meandrele destinului : [în loc de notă asupra ediţiei] / Claudia Slutu‑Grama // Grama Steli‑ ana. Speranţa moare ultima : Poveşti adevărate de dragos‑ te. — Ch., 2007. — P. 5–8. 660. Slutu‑Grama, Claudia. Steluţa : [versuri] / Claudia Slu‑ tu‑Grama // Slutu‑Grama Claudia. Cometele din sânge : versuri. — Ch., 2007. — P. 19. 661. Steliana Grama (04.06.1974‑11.10.2006). In memoriam // Jurnal de Chişinău. — 2007. — 13 apr. — P. 4 : portr. — (Paştile Blajinilor la Jurnal). — Semnat : Colegii şi priete‑ nii. 662. Steliana Grama : [fişier omagial] // Observatorul de Nord (Soroca). — 2007. — 19 oct. — P. 16. 663. Steliana Grama, una din cele mai valoroase poete… : [des‑ pre serata de comemorare „Steliana Grama — un an de tre‑ cere în Eternitate“ de la Uniunea Scriitorilor din Moldova, 10 octombrie] // Timpul. — 2007. — 12 oct. — P. 16. 286

O familie de intelectuali basarabeni

664. Traianus. Inscripţii pe Etern : [eseu despre Steliana Grama, cea mai ilustră poetă a generaţiei ’90] / Traianus // Phoenix : anotimp lit.‑art. pentru tineret. — An. II Nr 4 (7) 28 dec. 2006 – 15 mart. 2007. — P. 1. 665. Traianus. Schit cu rană : [versuri dedicate Stelianei Grama] / Traianus // Lit. şi arta. — 2007. — 18 oct. — P. 4. 2008 666. Basarabeanca, A. Viaţa în cuvânt sau aventura nemuririi : [despre patru volume‑ trepte în biografia artistică a Stelianei Grama] : [fragm.] / A. Basarabeanca // Glasul. — 2008. — 12 iun. — P. 13. — (Marginalii tardive). — (Îngerul a strigat). 667. Gheorghiţă, Eugen. De ce Veronica Micle nu e Steliana Grama / Eugen Gheorghiţă // Moldoveanca. — 2008. — Nr 2/3. — P. 45 : portr. 668. Steliana Grama (4 iunie 1974–11 octombrie 2006) // Lo‑ calităţile Republicii Moldova : Itinerar documentar‑publi‑ cistic ilustrat. — Ch., 2008. — Vol. 8. Li–M. — P. 643–644 : portr. 669. Şmundeak, Tamara. Kvadratura kruga: kruglyj stol po problemam hudožestvennogo perevoda : [ref. la opera Ste‑ lianei Grama] // Russkoe slovo. — 2008. — Apr. (Nr 15). — P. 18–20. — În lb. ru.

Steliana Grama

287

Index de nume Afanasiu, Sergiu 344, (450, 451) Agache, Catinca 585 Aldea‑Teodorovici, Doina (102, 115, 533, 540) Aldea‑Teodorovici, Ion (102, 115, 533, 540) Alexandrescu, Liliana (305) Anton, Ion 451 Apostol, Veniamin (267, 313, 353, 361) Apostoleanu, Corina 11 Armaşu, Liliana 493, 494 Avădănii, Ion 452 Bahnaru, Vasile 504 Bantoş, Ana 561, 594 Barberaux, A. (221) Bargan, Cristina (331) Basarabeanca, A. 666 Bădicheanu, Mihai (180) Bălan, Z. 434 Bechet, Pavel (186, 188) Belicov, Serafim 19, 562 Beşleagă, Vladimir 595, (639) Bieşu, Maria (468) Bocor, Peter (240, 264) Bordeianu, Leo 431, (586), 596 Borş, Ion 24, 548 Botezatu, Eliza 523, 563 Bragă, Teodora (159), 474 Braşoveanu, A. 453 Bulgakov, Mihail (163) Bulkin, Kiril (327) Burghilă, Lenuţa (245, 263) Buruiană, Victor (535) Busuioc, Aureliu (201, 295, 316, 332, 336) Butnaru, Leo (157), 506 Butnaru, Vasile (193) Capiţa, Lora 435 Caragiale, Ion Luca (247)

288

Caranfil, Ninela (164, 368) Cazacu, Tania 2 Călugăru‑Baciu, Elena 564 Căpăţină, Vasile 321 Cărăuş Tamara 3 Cărăuş, Vitalie (275) Cârchelan, Dorin (204, 217, 220) Cârmu, Isai 31 Cecan, Elena (475) Cervantes, Miguel de (328) Cezara (541) Cheianu, Constantin (238, 242, 243, 311) Chicu, Dumitru (233) Chiriac, Teo (586) Chiriac, Vlad 428 Cimpoi, Mihai 4, 12, 377, 403, 501, 507, 508, 524, 542, 565, 566, (634), 636 Ciobanu, Nelly (406, 533, 537, 549) Ciobanu, Raisa 598 Ciobanu, Valeriu 509 Ciobanu, Vlad (225) Ciocanu, Anatol 321, 437, 630, 631, (639) Ciocanu, Ion 34, 543, 597 Ciocoi, Gheorghe (634) Ciubotaru, Ion (137, 191) Ciurunga, Andrei (172) Colesnic, Iurie (81), 231, 236, 237, 248, 254, 268–269, 272, 277, 280, 438 Collodi, C. (416) Coman, Olga (472) Constantin, Dan 5 Corobceanu, Svetlana (333, 545, 551) Coval, Dumitru (197) Cozmuţă, Augustin 476 Cozub, Sandu (311) Creangă, Ion (285)

O familie de intelectuali basarabeni

Crudu, Dumitru 454 Cupcea, Sandu‑Aristin (156, 323, 348, 581), 632 Cupcea, Valeriu (362) Curbet, Vladimir (146) Curtescu, Tamara (74) Dabija, Nicolae (425, 468, 500), 544, 586, 587 Dascăl, Valeria 412, 462 Delinschi, Valentin (58) Dem’ânik, M. 78 Diaciuc, Elena 9 Dimitriu, Gheorghe (207) Doga, Eugen (548) Dolgan, Mihail 333, 545, 551, 558, 633 Doni, Gheorghe 344 Donos, Alexandru 578 Dostoievski, Feodor (219) Dragomir, Constantin (427) Drăgan, Victor 525 Druţă, Boris 588 Dumbrăveanu, Luminiţa 36 Dumbrăveanu, Victor 634 Dumitrescu, Cristina (250) Eftodi, Valeriu 635 Eminescu, Mihai (61, 62, 177, 178, 396, 526) Esinencu, Nicolae 510 Fel’dšer, L. 56 Filip, Iulian (113), 403, (427), 636 Flora, Ioan (208) Florea, Ana 533 Furdui, Galina (95, 142, 320, 351, 356, 382), 455, (477), 534, (583), (606), 637 Furdui, Ludmila (142, 351, 356) Fusu, Dumitru (195) Fusu, Mihai (285) Gafton, Marcela 512, 513, 535, 552 Galaicu‑Păun, Emilian (586) Ganea, Raisa (152) Găină, Ion (531)

Steliana Grama

Gheorghe, Ana 20 Gheorghiţă, Cezara 38 Gheorghiţă, Eugen 667 Gheorghiţă, Ion 38 Gheorghiţă, Nadina 567, 607 Gheorghiţă, Natalia 526 Gherasim, Paul 527 Gorceac, Leonid (548) Gorin, Grigori (335, 339) Grama, Claudia vezi Slutu‑Grama, Claudia Grama, Dumitru C. 29, 119 Grecu, Sandu (163) Grigorescu, Adrian 33 Grigorescu, Grigore (608) Grinciuc, Dumitru (298) Grumăzescu, Dumitru 91 Guţuleac, Natalia 546 Hadârcă, Ion (604), 605, (639) Hâncu, Maria (360, 374) Hasdeu, Iulia (126) Herbert, Ian (303) Horaţiu‑Frişcu, Alexandru 579 Huşanu, Constantin (177, 178) Ibsen, Henrik (158) Ionesco, Eugen (137, 256) Iorga, Nicolae (124) Jenz, Walter (298) Jereghi, Angela (96) Jioară, Mariana 35, 638 Josu, Nina 568, 580, 589, 639 Kogălniceanu, Mihail (279, 284) Kovalgi, Kiril 387 Kulikovski, Lidia 640 Lara Cezara vezi Terinte, Viorica Lazariuc, Anastasia (230) Leahu, Nicolae 25 Loteanu, Emil (121) Lungu, E. (587) Lupan, Ana (259) Lupan, Ion 105

289

Lupu, Adrian (229) Macedonski, Alexandru (583, 606) Madan, Ion (188) Malaneţchi, Vasile 642 Malarciuc, Gheorghe (324, 330) Manea‑Cernei, Eugenia 407 Mardare, Marcela 35, 371, 375, (639), 643 Margine, Eugenia (233) Marian, Boris 610 Marin, Aura 611 Marin, Constantin (197) Matcovschi, Dumitru (51, 53, 153, 267, 468) Matei, Valeriu 489, (586) Matveevici, Dinu (541) Maxim, Dumitru Dan (249) Mărgineanu, Clara (26, 574, 576) Mândru, Emil (219) Mândru‑Crai, Steliana (114) Mâţu, Maria 353, 361 Menşicov, Ala (238) Mereuţă, Nicolae 9 Micle, Veronica (667) Mihail, Dinu 556 Mircos, Vlad (514), 537, 547 Mitriuc, Stela (548) Moraru, Victor (197) Morăraş, Mihai 557, 612 Morgenstern, Maia (174) Munteanu, Mihail (211, 468) Nechit, Irina (238, 586) Neculce, Nina 644, 645 Negriş, Alexandru 439 Negru, Nicolae (509, 516) Niculiţă, Ion (118) Nicuţă, Dumitru 488 Olaru, Angelina 26, (376), 613 Onofrei, Sergiu 344 Opriş, Tudor (95, 104, 119, 218), 456, (463), 465–467, 481, 496, 502

290

Palladi, Tudor 6, 13, 27, 28, 30–33, 35, 37, 569, 590, 608, 614– 616, (639), 646–648 Papadopol, Alma 440 Paquette, Louis‑Guy (169) Parfentie, Nina 617 Parii, Boris 115 Partole, Claudia 497 Păduraru, Pavel 529 Părpăuţă, Radu 491 Păunescu, Adrian (129), (452) Pânzaru, Victor (288, 347), 425, 426, 429, 430, 432, 433, 441–446 Plăieşu, Raisa (363) Plăieşu‑Dvornic, Cristian 389 Pohilă, Vlad 618, 649 Popa, Nicolae (586) Popescu, Fl. 7 Popescu, Ion (187) Popescu, Viorel 581 Popuşoi, Liliana 21, 538, 570, 619, 650 Postică‑Ştefănescu, Ion 458 Potoţkaia, Vlada 514 Prepeliţă, Mihai (193) Proca, Ion 620, 652, 653 Racoviţă, Gheorghe (475) Roibu, Nicolae 490, 515, 516, 530, 582 Roşca, Agnesa (147, 198, 492), 621 Roşca, Angelina 9, (190, 285) Rudei, Anatol 499 Rusnac, Eugen 622, 654 Rusnac, Gheorghe 558 Ruso, Marieta 655 Rusu, Nicolae 15, 656 Sainciuc, V. 447 Sambriş, Nelly 16, 17 Sârbu, Antonina 657 Sârbu, Margareta (110) Scobioală, Aurel (427) Sculeti, Ludovic 484 Secară, Anişoara (120)

O familie de intelectuali basarabeni

Senic, V. (319) Silvestru, Valentin (223, 228) Slutu‑Grama, Claudia 29, 35, (127, 145), 409–411, (528, 584, 618), 648, (649), 658–660 Slutu‑Soroceanu, Nina (383) Socolov, Angela (241, 260) Spinei, Vasile (160) Stan, Mihai 403 Stepanov, Ludmila 469 Straton, Marcel 488 Strâmbeanu, Andrei (634) Strutzescu, Paul 459, 485 Suceveanu, Arcadie 518, (577, 580) Sulac, Oana (342, 547) Suruceanu, D. D. (277) Şmundeak, Tamara 669 Ştirbu, Liviu (260, 406, 533, 537, 540, 549) Tarlapan, Efim (133) Terinte, Viorica (344) Todorov, Ilie (295) Traianus 22, 344, (369), 486, 573, 577, (586), 625, 664, 665 Trofimov, Rodica 540

Steliana Grama

Tudoreanu, P. vezi Palladi, Tudor Ţopa, Efimia (182) Ţurcanu, Ianoş 372, 386 Ţurcanu, Sandu (294) Ungureanu, Larisa (238) Ungureanu, Lidia 500 Ursu, Liliana 339 Vaha, Volia (206, 227) Vartic, Andrei (165) Vasilache, Sandu (232, 273) Vasilcău, Traian (105), 449 Vatamanu, Leontina 38 Vătămăniţă, Eduard 38 Vătămăniţă, Ion 38 Vieru, Grigore (391) Vişniec, Matei (287, 288, 290) Viziru, Andrei 584 Vlădiceanu, Mara 627 Vodă, Gheorghe 575 Vutcărău, Petru (238, 265) Williams, T. (227) Zadnipru, Petru (333, 545, 551) Zagoreanu‑Issa, Natalia (107, 341), 344, (352) Zamura, E. 460 Zbârciog, Vlad 628, (634, 639)

291

Index de seriale şi ediţii periodice a Mic 167 Accente 22, 28, 331, 340, 341, 347, 576 Alunelul 404 Amurg Sentimental (Bucureşti) 564 Autorul : bul. inf. al Asoc. DAC 536 Azi (Bucureşti) 107, 108, 112, 117, 130, 465, 466, 467, 481 Basarabia 122, 508, 532 BiblioPolis 618, 649 Biblioteca (Bucureşti) 145 Capitala 20, 547, 607, 634 Clipa Siderală 390, 605 Columna 100 Comunistul 514 Contrafort : rev. a tinerilor scriitori din Republica Moldova 178, 191 Cugetul 330 Curierul de seară 98, 105, 113, 114, 155, 157‑162, 165, 169, 170, 172–174, 177, 179, 180, 182, 184, 186, 187, 192, 193, 197, 198, 202, 203, 206, 213, 219–221, 224, 243, 282, 450, 453 Cuvânt românesc torăcean : periodic al comunităţii românilor din Iugosla‑ via (Torac) 148 Cuvântul care uneşte : Valori româneşti din Basarabia şi Bucovina de Nord 235 Dacia literară 131 Democraţia 26, 352, 355, 577 Destin Românesc 332, 336, 642 Dialog 13, 307, 320, 541 Europa info 144 Făclia 65, 80, 102, 256, 439 Femeia Moldovei 4, 53, 66, 138, 437 Florile dalbe 6, 13, 17, 34, 68, 69, 77, 94, 364, 381, 394, 397, 400, 401, 434, 441–443, 446, 451, 454, 596, 626 Flux 232, 233, 238, 240‑242, 249–251, 253, 255, 257, 258, 261, 265, 266, 274, 276, 284, 287, 288, 293, 297, 300, 302, 304, 309, 311, 314, 505, 507, 530 Flux : cotid. naţ 229, 234, 264, 275, 281, 285, 294, 515, 516 Flux : ed. de vineri 12, 21, 299, 310, 312, 315, 508, 540, 619, 650 Flux : magazin săpt. 230, 260, 263, 271, 278, 283, 286, 289, 292 Gazeta liberă 625 Gazeta Tineretului 116, 119, 120, 121, 123, 124, 126, 129, 139, 150, 472 Glasul 666 Glasul Moldovei 246, 319 292

O familie de intelectuali basarabeni

Glasul Naţiunii 27, 32, 37, 79, 82, 104, 111, 134, 203, 270, 317, 354, 359, 402, 458, 463, 471, 477, 490, 528, 604, 606, 620, 641, 646, 652 Graiul Maramureşului (Baia Mare) 136, 149, 476, 480, 482 Învăţ. public 410 Jurnal de Chişinău 546, 549, 601, 623, 661 Jurnalistul : gaz. didactică a Fac. de Jurnalism şi Şt. ale Comunic. a USM 118, 459, 488 Jurnalul Naţional 538 Kodry : Moldova literaturnaâ 343, 380 Lanterna Magică 127, 156, 163, 201, 225, 228, 273, 290, 295, 305, 306, 327, 328, 498, 503, 511 Limba noastră : rev. şt.–metodică 73 Limba Română 301, 347, 517, 561 Limba şi lit. mold. în şcoală 52 Limba şi literatura română (Bucureşti) 65, 440, 448 Literatura şi arta 36, 47, 76, 96, 106, 125, 128, 132, 133, 140, 142, 146, 147, 152–154, 164, 166, 171, 181, 195, 199, 207–209, 211, 216, 223, 227, 239, 259, 262, 291, 298, 303, 313, 323, 326, 329, 344, 348, 350, 358, 362, 366, 369, 372–374, 379, 382, 384, 391, 392, 393, 396, 398, 408, 456, 457, 473, 475, 479, 487, 499, 500, 506, 518, 520–524, 531, 534, 537, 542–544, 551, 553, 554, 557, 558, 568, 574, 576, 578–581, 583, 586–589, 593, 598, 600, 602, 609, 611, 621, 628, 629, 631, 632, 637, 639, 651, 656, 665 Litere : rev. lunară de cultură a Soc. Scriitorilor târgovişteni (România) 403, 636 Luceafărul 509 Mesagerul 141, 483, 485, 489, 504 Moldova 63 Moldova literară 204, 210, 217, 492 Moldova Suverană 5, 16, 19, 308, 322, 468, 599 Moldoveanca 667 Molodež’ Moldovy 460 Momentul 14 Nezavisimaâ Moldova 461 Noi 205, 325, 337, 345, 399, 539, 555, 560, 572 Noutăţi editoriale 62, 72, 436, 438, 447 Observatorul de Nord (Soroca) 405, 635, 644, 645, 654, 655, 662 Opinia (Iaşi) 189 Pardon : rev. lit. de satiră şi umor 349, 357, 360 Patria tânără 8, 137, 151, 183, 188, 196, 200, 215, 226, 474, 478, 497 Phoenix : anotimp lit.–art. pentru tineret 370, 376, 378, 385, 387, 396, 590, 608, 664

Steliana Grama

293

Preocupări : publ. a elevilor Liceului Ind. nr. 1 din Focşani 75 Pro Vatra (Fundaţia Culturală Vatra) 495 Programele televiziunii şi radiodifuziunii = Programmy televideniâ i radioveŝaniâ 412, 413, 415, 416, 418–424, 462, 571, 617 Russkoe slovo 669 Salon Expres : publ. a Salonului Naţ. de Carte 550 Săptămîna 3, 470 Scânteia leninistă 41, 71, 409, 417 Semn : rev. de lit. (Bălţi) 25 Steluţa = Zvezdočka 39, 40, 42, 414 Symposion : supl. de cult. ed. de ziarul 24 ore 296 Ştiinţa 48, 61, 411, 428 Tânărul leninist 44, 45, 46, 49, 50, 55, 57–59, 64, 67, 74, 425–427, 429–433, 444, 445 Timpul 582, 603, 613, 663 Timpul (Iaşi) 185, 491 Tineretul liber : supl. lit.–art. (Bucureşti) 88, 92, 93 Tineretul Moldovei 24, 81, 83–85, 95, 97, 99, 101, 103, 109, 110, 194, 318, 449, 455, 464, 469, 519, 527, 529, 548, 556 Tinerimea Moldovei 51, 54 Tomis : rev. de cultură (Constanţa) 11, 252 Totuşi iubirea (Bucureşti) 452 Ţara 15, 218, 222, 244, 245, 279, 493, 494, 512, 513, 525, 526, 533, 535, 552 Universitatea de Stat din Moldova 388, 612 Ûnyj leninec 43, 50, 56, 59, 60, 64, 74, 78, 427, 444 Več. Chişinău 157, 159, 160, 165, 169, 173–176, 179, 187, 198, 202, 206, 213, 219, 221, 484 Viaţa Basarabiei 334, 363, 365, 383, 592 Viaţa satului 2, 70, 86, 135, 143, 199, 212, 435 Viitorul Prezent 486 Vocea României 7 Ziarul de Gardă 657 Zigzag : ziar de opinie studenţească 168, 190

Viaţa unei familii integre în imagini

Scumpii, dulcii părinţi: Tecla (Bujor) şi Iacob Slutu, 9 mai 1975 22 mai 1958. Elevă în clasa a V-a

9 septembrie 1958. Elev în clasa a VIII-a la Şcoala medie din Peresecina, r-nul Orhei 14 iulie 1966. Studentă în anul I, Facultatea de Litere, USM

23 septembrie 1967. Student în anul I, Facultatea de Drept a USM

294

O familie de intelectuali basarabeni

File de album

295

1 ianuarie 1975. Şi ce fată frumuşică au părinţii…!

1 iulie 1970. Absolventă a Universităţii din Chişinău

1 mai 1971. Student la anul IV, USM 18 aprilie 1975. În braţele lui tăticu…

4 iunie 1978. În braţele mamei

22 aprilie 1973. Au înflorit copacii la Puhoi…

296

Tinerii însurăţei Claudia şi Dumitru Grama, 1973

O familie de intelectuali basarabeni

21 decembrie 1982. Evrica! Viaţa e frumoasă!

File de album

297

1 septembrie 1981. Prima zi de şcoală

14 noiembrie 2003. Cu amica Oana Sulac 2 septembrie 1998. Steliana şi Cezara. „Aut Caesar, aut nihil!”. Să fim Cezari!

21 decembrie 1982. Meditaţie

27 septembrie 2005. Un grup de scriitori şi traducători

23 noiembrie 1987. Legăm prietenii la cenaclul „Peniţa fermecată“

10 aprilie 1993. „Seminţa regală aplaudând (cu aripile îngerului) seminţelor „Epocii de Neandertal” (după A. Păunescu) 23 august 1993. Steliana împreună cu părinţii şi cu prof. dr. Tudor Opriş

298

O familie de intelectuali basarabeni

19 iulie 2005. Cu scriitorul Vladimir Beşleagă

File de album

299

26 septembrie 2002. Cu dl Sava Pânzaru, dr. habilitat în filologie, conducătorul tezei

7 aprilie 1999. Împreună cu dl Ion Şpac şi dna Maria Vieru-Işaev, colegi de breaslă 30 noiembrie 2003. Cu poeta bucureşteană Clara Mărgineanu şi cu poetul Isidor Doctoreanu

7 iulie 2002. Într-un ocean de flori. Parcul din Valea Morilor

7 decembrie 2001. Viitorul îmi aparţine

12 iunie 2006. Ultima poză a Stelianei...

30 noiembrie 2003. Lansarea volumului „Surogat de iluzii“ la Casa Limbii Române iulie 2005. În faţa librăriei „Universul“. Cu confraţii de condei

300

O familie de intelectuali basarabeni

25 august 2004. Împreună cu consoarta...

File de album

301

S-a dăruit Cărţii, Culturii, Spiritualităţii naţionale până în ultimele sale zile… (În loc de postfaţă) Un mare om al cărţii a plecat dintre noi la începutul acestui An al cărţii, la 500 de ani de la tipărirea primei cărţi pe plaiurile româneşti — la Târgovişte, eveniment care aşază neamul nostru printre cele dintâi care au intrat în Galaxia Gutenberg. De 500 de ani românii multiplică şi difuzează Cartea, pe ale cărei învăţături şi-au clădit statornicia şi re‑ zistenţa faţă de opresiune. „Rezistenţa prin cultură“ este o armă pe care ne-a învăţat s-o mânuim şi prof. Ion Madan, pentru care îi rămânem mereu recunoscători. El este deja în Panteonul Luminii, şi Lumina este Logosul pe care Cartea ni-l transmite, iar profesorul nostru a fost un slujitor exemplar al Cărţii, al Culturii, al Spiritualităţii româneşti. Ion Madan (31.V.1935 — 4.II.2008) a lăsat o bogată moştenire atât prin scris, cât şi, sau, mai ales, prin formarea oamenilor. Se simţea la fel de bine printre oameni ca şi printre cărţi, era deschis la dialog, povestind şi dând sfaturi; fiind tot aşa de receptiv la sugestii şi avid de informaţii. A avut dintotdeauna, din strămoşii lui răzeşi, o sfătoşenie şi o aplecare spre povestire, care completa cartea prin oralitate şi textul prin inspiraţie. Ştiindu-i pregătirea şi orizontul ştiinţific larg, vom înţelege că planurile de învăţământ elaborate de prof. Ion Madan au fost atente asupra studiului cărţii în limba română, activitatea marilor noştri în‑ aintaşi prezentând-o în interconexiune. Drept exemplu ne pot servi lucrările sale Bibliografia moldovenească: suport didactic pentru stu‑ denţi (1985) sau Programa analitică a cursului normativ „Bibliografia Naţională“, pentru universităţi (1993). Ceva mai înainte, în 1984, ela‑ borase un Elogiu cărţii, cuprinzând aforisme şi diverse aprecieri despre carte şi lectură. Informaţia bogată şi aprecierea chibzuită sunt caracteristici‑ le scrisului său, care se învederează în Biblioteconomia şi bibliografia Moldovei: profesori şi discipoli, red. resp. Lidia Kulikovski (2000), în contribuţiile bibliologice Cercetările în domeniul ştiinţelor umanistice 302

la Universitatea de Stat din Moldova. 1974—1995 (1996); Cercetările în domeniul ştiinţelor chimice. 1946—1998 (1998), Cercetările în do‑ meniul ştiinţelor biologice şi agrochimice. 1946—1998 (1998); Istorie, arheologie, etnografie. 1981—2000 [toate — ale membrilor corpului didactic de la USM] ş.a. Eminent al culturii RSS Moldoveneşti (1967) şi Om emerit al Re‑ publicii Moldova (1996), în 1994, a fost unanim apreciat pentru comu‑ nicarea Cartea veche — promotor al limbii româneşti în Basarabia, la Congresul al V-lea al filologilor români. A făcut aprecieri de sinteză asupra unor probleme teoretice de anvergură: Bibliografia basarabeană în contextul culturii şi spiritualităţii româneşti (2001) sau Bibliografia Moldovei la început de mileniu (2003). A militat pentru organizarea unui Institut Bibliografic Naţional, pledoarie publicată în lucrarea Ca‑ mera Naţională a Cărţii la 45 de ani (2002) şi a relevat preocupări‑ le de bibliografie naţională — în manualul Biblioteconomie şi ştiinţa informării. Prelegeri pentru studenţii specialităţii Biblioteconomie şi Asistenţă Informaţională (vol. 2, 2003). S-a preocupat să evidenţieze şi ponderea cărţii pentru copii, într-un dicţionar biobibliografic care examinează totalitatea scrierilor ce le-au fost destinate, Scriitorii Mol‑ dovei în lectura copiilor şi adolescenţilor (ed. a 2-a, 2004), el, cărturarul Ion Madan, cu pregătire de istoric, care, printr-o năprasnică întâmpla‑ re şi-a pierdut fiul, ceea ce i-a scurtat zilele. A fost omagiat de către specialişti, care l-au preţuit şi l-au con‑ siderat un model de activitate şi viaţă civică. Astfel, i s-a dedicat mo‑ nografia: Protagonistul bibliologiei naţionale. Ion Madan la 65 de ani, de Natalia Cheradi, lucrare apărută sub egida ASEM, red. resp. Silvia Ghinculov (2000). În 2004, Un Premiu Naţional pentru profesorul Ion Madan este semnalat de Elena Corotenco, Ion Şpac şi Claudia SlutuGrama, iar Lidia Kulikovski semnează studiul Cercetări în domeniul ştiinţelor umaniste şi fundamentale: Ciclul de lucrări ştiinţifico-didac‑ tice al dr. Ion Madan constituie o realizare de vârf a bibliologiei. Vom reţine şi alte contribuţii: Irina Digodi, Ion Madan sau profesiunea de credinţă a dascălului („Magazin bibliologic“, 2000, nr.1); Ion Şpac, Ion Madan — cercetător de vocaţie al bibliologiei naţionale („Magazin bi‑ bliologic“, 2000, nr. 2); Veronica Gâlcă, Ion Madan la ceas aniversar („Literatura şi arta“, 1 iun. 2000); Mina Lozanu, Monografii de o valoa‑ re incontestabilă [scrise, elaborate de Ion Madan] („Literatura şi arta“, 22 apr. 2004). 303

M-a impresionat totdeauna faptul că an de an nu-şi precupeţea timpul şi puterile pentru investigaţii prin biblioteci, ca să scrie câte 20–25 de studii biobibliografice aniversare pentru Calendarul bibliote‑ carului (1992—1999) şi Calendar Naţional (2000—2008), publicaţii la care a fost membru în colegiul de redacţie. De asemenea, colabora cu eseuri pe teme istorice, literare etc. la revista de specialitate „Magazin bibliologic“, la alte publicaţii de cultură şi diferite volume colective — cu articole despre personalităţi marcante ale culturii româneşti din Basarabia şi din alte provincii ale României. Transmitea acestor texte din căldura sufletească a exegetului îngăduitor, care este atent mai ales la realizări şi aprecia contribuţia pozitivă a personalităţilor. Numai în anii 2000—2004 a publicat peste 70 de lucrări ştiinţifice, didactice, bi‑ bliografice, inclusiv 10 cărţi. Prof. Ion Madan s-a dăruit bibliologiei, iar mai larg — Cărţii, Culturii, Spiritualităţii româneşti — până în ultimele zile de viaţă pă‑ mântească. Măcinat de o maladie necruţătoare, în ultimele luni îna‑ inte de a ne părăsi, a muncit la definitivarea monografiei O dinastie de cărturari basarabeni [poeta Steliana Grama, dr. în filologie Claudia Slutu-Grama, dr. în drept Dumitru C. Grama] care, iată, vede lumina tiparului de acum post-mortem, fiind ultima carte la care a muncit cu asiduitatea şi meticulozitatea ce îl caracterizau. Prof. univ. dr. Zamfira MIHAIL, Universitatea „Spiru Haret“, Bucureşti

304