Materiale conferinta

BIBLIOTECA MUNICIPALĂ B.P. HASDEU – SUPORT INFORMAȚIONAL PENTRU COMUNITATEA CHIȘINĂUIANĂ: RESURSE, SERVICII, PROGRAME INOVATIVE: ABORDĂRI PRACTICE Culegere de comunicări de la Conferința anuală 2 decembrie 2009

CZU Recenzent: dr. conf. Lidia Kulikovski Coordonator: Tatiana Coșeri Lectori: Vlad Pohilă, Valeriu Rață Coperta: Tatiana Roșca Macheta şi prepres: Dorian Conea Tipar: Magna-Princeps

DESCRIEREA CIP A CAMER EI NAŢIONALE A CĂRŢII Biblioteca municipală B.P. Hasdeu – suport informațional pentru comunitatea chișinăuiană: resurse, servicii, programe inovative: abordări practice / Bibl. Municipală „B.P. Hasdeu”; recenzent: Lidia Kulikovski ; coord.: Tatiana Coșeri; coperta: Tatiana Roșca – Ch.: „Magna-Princeps” SRL, 2010. – 1436 p.

200 ex.

ISBN ()

CUPRINS: Forme inovative............................................................................................................................5 Dr., conf. Lidia Kulikovski. Contribuţii ale Bibliotecii Municipale "B.P. Hasdeu" la dezvoltarea sistemului naţional de biblioteci..................................................................5 Ludmila Pânzari. Serviciile de referinţă digitale în timp................................................11 Mariana Harjevschi, Tatiana Roşca. Spre o societate democratică – experienţa Bibliotecii Publice de Drept privind furnizarea accesului la informaţia juridică pentru persoanele vulnerabile..............................................................................16 Margareta Cebotari. Programul de voluntariat „prietenii bibliotecii”: realizări şi perspective..........................................................................................................22 Claudia Şatravca. Servicii inovative la biblioteca "Târgu-Mureş"..................................29 Cercetări......................................................................................................................................33 Dr., conf. Lidia Kulikovski. Tatiana Şatravca.

Evaluarea eficienţei managementului resurselor umane la Biblioteca Municipală "B.P. Hasdeu”. Imagine. Motivare. Apreciere (II).............................................................33 Genoveva Scobioală. Sondajul, instrument eficient de testare a calităţii.......................55 Tatiana Coşeri. Biblioteca Municipală "B.P. Hasdeu" învaţă ca să înveţe: auditul formării profesionale 2005-2009........................................................................................62

Cristina Mamaiscaia. Evaluarea eficienţei managementului inovaţional: cazul Bibliotecii Municipale "B.P. Hasdeu"..........................................................71 Carolina Gâscă. Evoluţia serviciilor electronice online la Biblioteca Municipală “B.P. Hasdeu”.........................................................................................................................86 Daniela Gorincioi. Implicarea utilizatorilor în dezvoltarea colecţiilor ca factor al asigurării calităţii Bibliotecii Municipale "B.P. Hasdeu"..................................................92

BIBLIOTECA MUNICIPALĂ B.P. HASDEU – SUPORT INFORMAȚIONAL PENTRU COMUNITATEA CHIȘINĂUIANĂ: RESURSE, SERVICII, PROGRAME INOVATIVE: ABORDĂRI PRACTICE

Culegere de comunicări de la Conferința anuală

2 decembrie 2009

Tinerii.........................................................................................................................................104 Tamara Ţurcan. În dialog cu lectorul nonconformist...................................................104 Savela Starciuc. Sytykia – un modul nou de informare europeană cu şi pentru tineri...............................................................................................................108 Elena Dabija. Tinerii în acţiune: Centrul Academic Internaţional Eminescu provoacă tinerii la studii, cercetare şi delectare...............................................................................111 Natalia Dabija. Aspecte psiho-sociale de integrare a copiilor şi adolescenţilor în comunitate. Cazul bibliotecii Traian...........................................................................116 Miscelanea.................................................................................................................................121 Angela Ciobanu. Mai bine informat – mai bine protejat: un deziderat devenit realitate la Biblioteca Publică de Drept...........................................................................................121 Elena Cebotari. Redefiniri ale relaţiilor cu utilizatorii la biblioteca "Liviu Rebreanu”...........................................................................................126 Маргарита Щелчкова. Библиотека "Михаил Ломоносов" как центр чтения и культуры для русскоязычного населения Кишинева..............................................129

Forme inovative

I

F O R M E I N O VA T I V E CONTRIBUŢII ALE BIBLIOTECII MUNICIPALE "B. P. HASDEU" LA DEZVOLTAREA SISTEMULUI NAŢIONAL DE BIBLIOTECI Conf. univ. dr. Lidia KULIKOVSKI, director general al BM „B.P. Hasdeu” În ultimii ani ai sec XX şi prima decadă a acestui secol, în urma expansiunii enorme a tehnologiei, BM a înregistrat schimbări radicale, a implementat multe proiecte de modernizare a serviciilor, suporturilor, faţă de cele practicate mai înainte, a adus contribuţii substanţiale la dezvoltarea culturală a chişinăuienilor, la educarea şi socializarea lor.

Prin activitatea desfăşurată BM şi-a dovedit rolul pe care-l are în comunitatea chişinăuiană. Statisticile plasează BM în categoria celui mai utilizat, fizic şi on-line, serviciu public din comunitate.

Prin activitatea desfăşurată BM şi-a dovedit rolul pe care-l are şi în comunitatea profesională. Contribuţii deosebite a înregistrat BM la dezvoltarea domeniului biblioteconomic în Republica Moldova. A fost, o spunem cu tărie, instituţia biblioteconomică cea mai activă din cadrul Sistemului Naţional de Biblioteci în ultimii 20 de ani.

Activismul ei s-a manifestat sub diverse forme: • activismul oamenilor ei în diverse structuri ale SNB; • implicările ei în diverse nivele de structură a ABRM; • contribuţiile la procesul de instruire continuă a bibliotecarilor din SBN prin ȘBM, prin acţiuni educaţionale organizate de sine stătător; • participare la formarea profesională iniţială în cadrul USM, Catedra de Biblioteconomie şi Asistenţă Informaţională; • iniţierea unor acţiuni de anvergură în domeniul biblioteconomic (proiectul Servicii multiculturale pentru Chişinăul multietnic; primele filiale în colaborare cu instituţii similare din România; organizarea primului Serviciu de informaţii comunitare în Republica Moldova, constituirea Centrului de Informare şi Documentare "CHIŞINĂU"; deschiderea Bibliotecii Publice de Drept, deschiderea Centrului Academic Internaţional Eminescu etc.); • participarea în multe proiecte europene (coordonator de ţară în Public Library Development Project, PULMAN, PULMAN-XT, C@LIMERA), ca participant extracomunitar în Proiectul LIBECON);

BIBLIOTECA MUNICIPALĂ B.P. HASDEU – SUPORT INFORMAȚIONAL PENTRU COMUNITATEA CHIȘINĂUIANĂ: RESURSE, SERVICII, PROGRAME INOVATIVE: ABORDĂRI PRACTICE

Culegere de comunicări de la Conferința anuală

2 decembrie 2009

• diversificarea formelor şi metodelor de promovare a lecturii; • susţinerea unei activităţi editoriale de calitate; • contribuţii deosebite la valorificarea operei şi activităţii patronului spiritual Bogdan Petriceicu Hasdeu; • prima bibliotecă publică care contribuie ştiinţific la valorificarea operei lui B.P. Hasdeu: Centrul Naţional de Hasdeulogie, în colaborare cu editura "Ştiinţa", a editat 5 volume din Opere complete B.P. Hasdeu; în colaborare cu editura „Litera” a fost valorificată şi editată opera lui Alexandru Hâjdău; • BM a repus în circulaţia valorilor culturale şi profesionale creaţia bibliografică a lui Nicolae Moghileancki, a lui Alexandru David, a lui Petre Draganov; apărute în colecţia BM de bibliografii "Basarabiana"; • contribuţii deosebite la teoria biblioteconomică (prima teză de doctor în domeniu; editarea primei monografii teoretice în domeniu, editarea primului manual pentru studenţi şi practicieni din domeniul profesional (după 1989 până în prezent); editarea multor culegeri de materiale ale conferinţelor teoretico-practice organizate de Biblioteca Municipală "B.P. Hasdeu", ale lucrărilor simpozioanelor consacrate lui B.P. Hasdeu, altor subiecte necesare...); • contribuţii praxiologice de reţinut (elaborarea şi editarea primului Cadru de reglementare al BM (2002); elaborarea normelor proprii BM şi editarea lor într-un prim volum din RM "Norme aplicate la BM "B.P. Hasdeu" (2003); • prima biblioteca care şi-a elaborat misiunea; • prima bibliotecă care şi-a elaborat un set de valori, devenite busolă de comportament şi acţiune!

• prima biblioteca care a introdus conceptul de indicatori de performanţa în RM; a instruit comunitatea bibliotecară şi a diseminat experienţa; • desfăşurarea unei activităţi ştiinţifice de cercetare (studii istorico-literare, dicţionare bibliografice, monografii bibliografice, biobibliografii; lucrări metodice); • susţinerea unei colaborări, conlucrări, cooperări încurajând dialoguri profesionale cu biblioteci de diferite tipuri – naţionale, ştiinţifice, universitare, şcolare, publice din teritoriu - întâlniri de grup, dezbateri, schimb de idei, opinii, evenimente şi programe culturale; • prima biblioteca publică cu revistă de specialitate; editarea revistei de biblioteconomie "BibloPolis" (2002), care s-a transformat în revistă naţională de specialitate; • prima bibliotecă care şi-a planificat o strategie de imagine (2002);

Forme inovative

I

• prima bibliotecă care a publicat o monografie despre istoria sa îmbogăţind domeniul la capitolul istoria bibliotecilor din RM; • catalizator al schimbărilor tehnologice: primul card electronic pentru utilizatori; • introducerea cardului electronic unic pentru chişinăuieni (valabil pentru toate structurile BM); • evidenţa electronică a evidenţelor; generarea rapoartelor statistice instantanee ale vizitelor chişinăuienilor la BM; • primul împrumut la domiciliu în regim automatizat; • prima bibliotecă fără cataloage tradiţionale (BPD); • prima bibliotecă care şi-a publicat raportul de activitate pentru a-l face public etc.

Aceste contribuţii se datorează competenţei, expertizei, intelectului, dăruirii profesionale a angajaţilor, capabilităţii manageriale de a susţine aceste calităţi şi aptitudini ale personalului, instruind, dezvoltând, reînnoind, adăugând noi forţe talentate, capacităţii manageriale de a-i conduce spre dezvoltării şi inovări permanente.

Am putea să evidenţiem cel mai edificator aspect al activităţii Bibliotecii Municipale "B.P. Hasdeu" timp de 130 de ani?, se întreba academicianul Mihai Cimpoi la aniversarea de 130 de ani a Bibliotecii Municipale.

Bineînţeles că da, răspunde academicianul, dacă luăm în consideraţie modul în care a răspuns la imperativele actuale ale timpului, ale acelui Zeitgeist hegelian.

Ea şi-a pus activitatea prin tot ce presupune un statut de bibliotecă – achiziţie de cărţi, împrumut de cărţi, întocmire de cataloage şi bibliografii cu mijloace moderne, de culegeri tematice, lansări de noi ediţii, organizare de simpozioane şi conferinţe ştiinţifice şi literare, naţionale şi internaţionale – sub semnul europenităţii şi universalităţii. Nu e o spusă retorică, continuă academicianul M. Cimpoi, este o constatare obiectivă şi demonstrabilă prin acţiuni concrete şi prin cifre revelatoare ...

La fel, demonstrabilă este şi contribuţia Bibliotecii Municipale "B.P.Hasdeu" la dezvoltarea Sistemului Naţional de Biblioteci.

Demonstraţiile se vor baza doar pe ce a fost publicat în presa scrisă. Deci, vom opera doar cu cifre şi fapte oglindite în lucrări ştiinţifice şi în mass-media tipărită. BM cultivă şi întreţine o amiabilă şi permanentă relaţie cu mass-media bazată pe schimburi reciproce de informaţii. Relaţia dată a devenit necesară şi indispensabilă în multiplicarea imaginii BM cu tot ce implică aceasta, devenind în timp parte a culturii instituţionale. Mass-media a acordat spaţii generoase evenimentelor, a comentat faptele, realizările, insuccesele, dar şi valorile şi succesele …. ci, mai cu seamă, acordă BM drept deplin de centru de excelenţă profesională şi de cetate culturală. Ne-am bazat pe presa scrisă pentru că odată tipărit

Cimpoi, Mihai. Sub semnul europenităţii. În: BiblioPolis. 2007, vol. 23, nr.3, p.15.

BIBLIOTECA MUNICIPALĂ B.P. HASDEU – SUPORT INFORMAȚIONAL PENTRU COMUNITATEA CHIȘINĂUIANĂ: RESURSE, SERVICII, PROGRAME INOVATIVE: ABORDĂRI PRACTICE

Culegere de comunicări de la Conferința anuală

2 decembrie 2009

ceva despre un eveniment, o activitate devine fapt rămas în istoria ţării, a oraşului şi a instituţiei. Deci, analiza contribuţiei BM la dezvoltarea SNB se bazează pe fapte înscrise în memoria colectivă a comunităţii chişinăuieană şi în memoria colectivă a domeniului biblioteconomic. Începând cu 1991, presa a elucidat toate evenimentele derulate la BM şi filialele ei.

Astfel găsim deschiderea bibliotecii "Transilvania" (1991 – 14 articole), tratat ca eveniment cultural local şi naţional, care pune baza unui proiect ambiţios de a deschide şi alte biblioteci în colaborare cu biblioteci din România. Presa din RM şi din România scrie mult şi generos despre deschiderea celei de-a doua filiale, comună cu Bucureşti, biblioteca "O. Ghibu" (1992, 10 articole), apoi biblioteca "Ovidius" în 1994, urmată, în 1995, de biblioteca "Târgovişte" (7 articole), de biblioteca "Târgu-Mureş" în 1996 (9 articole), în 1998, biblioteca "Alba Iulia", biblioteca "Maramureş" (2001) şi, în 2007, biblioteca "L. Rebreanu" (8 articole). Acest proiect de colaborare în scopul îmbunătăţirii şi optimizării colecţiilor, care a adăugat în colecţia BM peste 600 mii de volume în limba română, a avut răsunet, punând temelia unei colaborări de durată care s-a extins şi în alte biblioteci publice: Cahul, Orhei, Bălţi, Soroca, Străşeni, Ungheni, Leova etc. În acelaşi an demarează proiectul unic, în RM şi în spaţiul CSI, de servicii multiculturale. BM, înţelegând că diversitatea culturală şi lingvistică este temelia puterii colective în comunitatea noastră, a hotărât prin constituirea unor structuri să păstreze, să valorifice şi să promoveze moştenirea comună a colectivităţii chişinăuiene pentru beneficiul tuturor.

Conducându-ne de principiile libertăţilor fundamentale şi egalitatea accesului la informaţie şi cunoştinţe pentru toţi, luând în consideraţie identitatea şi valorile culturale ale etniilor conlocuitoare, au fost deschise bibliotecile "Iţic Mangher", "Lesia Ukrainka", "Hristo Botev", "M. Lomonosov", "M. Ciachir".

Presa locală şi internaţională a elucidat pe larg aceste evenimente şi continuă să oglindească activitatea acestor filiale, cu adevărat centre culturale, pentru că sunt o sursă de schimb, inovaţii, creativitate. Nu o dată au găzduit acţiuni educaţionale şi culturale pentru comunitatea profesională.

Angajaţii BM au publicat 1134 de articole prin care au promovat activitatea lor. Această cifră revelatoare o completează 299 de articole ştiinţifice .

Angajaţii BM au publicat 345 de articole în revistele de specialitate. Nu numai din spaţiul public profesional al RM (Magazin Bibliologic – 63, Gazeta bibliotecarului – 18, Confluenţe Bibliologice – 4, Buletinul ABRM – 6, Infoagrarius – 3), dar şi în revistele de specialitate din spaţiul românesc, rusesc, ucrainean: Biblioteka (Federaţia Rusă) – 8; Biblioteca (România) – 25; Biblioteca Bucureştilor – 10, Lectura (Cluj) – 4; Labirint (Bistriţa-Năsăud)

Datele cu care operăm sunt de la 01.01.09. Astăzi ele, desigur, sunt mai mari.

Forme inovative

I

– 3; Curier (Târgovişte) – 5; Lector (Focşani) - 3; Biblioteca Septentrionalis – 1; Bibliophilon Hermeneutica – 2; Lumina Cărţii - 2 etc. Şi, desigur, în revista de biblioteconomie şi asistenţă informaţională BiblioPolis, au fost cele mai multe.

Angajaţii BM au publicat 117 articole în diverse culegeri, dintre care 22 culegeri din spaţiul profesional internaţional, 17 culegeri editate de BM. Angajaţii BM se publică, sunt prezenţi şi în culegerile Catedrei de Biblioteconomie şi Asistenţă Informaţională: Biblioteconomie şi Asistenţă Informaţională. Teorie şi practică – 3; Biblioteconomie şi ştiinţa Informării - 9; Conferinţa tehnico-ştiinţifică a colaboratorilor USM – 2; Probleme actuale ale teoriei şi practicii – 4; Anale ştiinţifice ale USM – 2; Studii şi cercetări de biblioteconomie şi jurnalism – 2; Unele probleme de teorie şi practică ale presei şi comunicării – 2; Bilanţul activităţii ştiinţifice a USM – 2.

Menţionăm că în colaborare cu Catedra de Biblioteconomie au fost editate culegerile: Probleme actuale ale teoriei şi practicii biblioteconomice: Către 45 de ani de învăţământ biblioteconomic superior din Republica Moldova (2005); Biblioteconomie. Asistenţă Informaţională. Arhivistică: teorie şi practică (2009); Clasificarea zecimală universală: material didactic pentru studenţii secţiei bibliologie (1995); Biblioteconomia şi bibliografia Moldovei: profesori şi discipoli (2000). În colaborare cu Asociaţia Bibliotecarilor din RM am pus bazele colecţiei Bibliologica.

Bibliologi basarabeni. Primul, şi cu părere de rău, ultimul, volum editat în această colecţie a fost Poezia muncii bibliografice: (Ion Şpac la 70 de ani) / Ion Madan (2000).

BM a publicat 196 de lucrări de specialitate, care s-au dovedit a fi instrumente utile în organizarea activităţii bibliotecarilor : Culegeri de materiale de la conferinţele organizate – 4 Culegeri tematice – 22; Manuale – 2; Monografii – 2; Bibliografii tematice – 35; Bibliografii fundamentale – 10; Biobibliografii – 53; Dicţionare – 3; Cataloage - 11; Ghiduri – 9; Studii literar-istorice şi de artă – 4; Lucrări metodice - 4; Calendare – 16;

Publicaţiile Bibliotecii Municipale „B.P.Hasdeu”: catalog. Ch.: Elan Poligraf, 2007, 64 p.

BIBLIOTECA MUNICIPALĂ B.P. HASDEU – SUPORT INFORMAȚIONAL PENTRU COMUNITATEA CHIȘINĂUIANĂ: RESURSE, SERVICII, PROGRAME INOVATIVE: ABORDĂRI PRACTICE

Culegere de comunicări de la Conferința anuală

10

2 decembrie 2009

Reviste – 4 (BiblioPolis; Buletinul ştiinţific „M. Eminescu”, Kohavim (Steluţa din ivrit), revista filialei „Iţic Mangher”; Bobostar, revista cititorilor copii de la filiala „Alba Iulia”; Ziare – 2 (BiblioCity, din 2009 blogospot; Ecoul Eminescu, ziar lunar al Centrului Academic Internaţional Eminescu); Rapoarte, planuri, strategii (care au servit ca exemple de întocmire a acestor documente biblioteconomice pentru bibliotecile din SBN).

Contribuţii considerabile au avut şi conferinţele internaţionale sau locale, organizate de BM pe cele mai stringente şi necesare subiecte biblioteconomice cu larga participare a reprezentanţilor din toate tipurile de biblioteci, cât şi materialele multiplicate şi diseminate participanţilor.

BM şi oamenii ei s-au implicat în foarte multe activităţi de instruire pentru bibliotecari din SBN. Menţionăm doar două proiecte de nivel naţional: (1) implicarea BM, cu formatori, cu logistică, cu practici de calitate, cu bază de instruire şi schimb de experienţă, în realizarea proiectului "Şcoala de Biblioteconomie din Moldova"; (2) realizarea proiectului Şcoala de vară "Biblioteca publică în serviciul comunităţii". În ambele proiecte BM a fost şi coautor de proiect. Colaborarea BM cu ŞBM a contribuit la următoarele situaţii, în viziunea Ludmilei Corghenci (directoarea ŞBM): (1) facilitarea accesului la informaţia profesională; (2) coordonarea şi cooperarea eforturilor factorilor interesaţi de procesul de instruire continuă; (3) însuşirea şi acceptarea facilităţilor oferite de implicaţiile tehnologiilor moderne; (4) utilizarea raţională a potenţialului formatorilor naţionali .

Tot Ludmila Corghenci spunea la aniversarea de 130 de ani ai bibliotecii: înscriindu-se în comunitatea profesională ca lider, (BM) marchează rezultate de referinţă la capitolele informatizare, diversificarea a serviciilor informaţional-bibliotecare, creare de Centre specializate informaţionale, management resurse şi organizaţional, elaborarea şi editare de bibliografii etc. Dar mai ales se cere reliefată politica şi experienţa BMC privind valorificarea şi utilizarea raţională a capitalului uman . În această afirmaţie se reliefează preocuparea pentru competenţa profesională a angajaţilor la BM, competenţă pe care o punem, ori de câte ori ni se cere sau apare ocazia, la dispoziţia SNB. Consolidând statutul de instituţie care învaţă, învăţăm şi pe alţii, diseminăm practicile şi experienţele novatoare.

Suntem o instituţie de succes a Sistemului Naţional de Biblioteci!

Corghenci, Ludmila. Parteneriat Biblioteca Municipală „B.P.Hasdeu – Centrul de Instruire Continuă a Bibliotecarilor Şcoala de Biblioteconomie din Moldova: reflecţii pe marginea unei experienţe reprezentative. În: Biblioteca Municipală „B.P. Hasdeu”: Dezvoltare. Progres.

Colaborare. Parteneriate: Culegere de comunicări de la conf. internaţ. consacrată aniversării a 130 de ani a BM. Ch.: Epigraf, 2007, p.27.

Ibidem p.19.

Forme inovative

11

I

Spunea cineva că succesul, ca şi fericirea, nu poate fi căutat, el apare ca efect din dăruirea personală a unui om faţă de o direcţie mai înaltă decât el însuşi. Noi avem la BM mulţi oameni dăruiţi domeniului, iar efortul lor comun conturează succesul şi contribuţia BM la dezvoltarea SNB. Noi, cei de la Biblioteca Municipală „B.P. Hasdeu”, ne-am făcut un obicei a aminti succesele, calităţile şi caracteristicile bune ale bibliotecii, pentru a-i creşte afirmarea de sine. Exerciţiul nostru zilnic este a scrie şi a menţine lucrurile bune întâmplate în instituţia noastră. Suntem convinşi că dacă practicăm acest exerciţiu – de a aminti - colaboratorilor şi comunităţii, atât celei chişinăuiene cât şi celei profesionale, succesele, avem parte şi de mai multe reuşite.

Domeniul biblioteconomic se îndreaptă spre viitor. Toţi actorii lui merg cu aceeaşi viteză de şaizeci de minute pe oră, indiferent cine sunt sau ce fac, şi cu toţii vor ajunge la destinaţie. Actorii BM lasă în fiecare ora idei, fapte, evenimente, lucrări, inovaţii...

Avem o Strategie pe termen lung de realizat. Ori de câte ori ne gândim la viitorul BM, totdeauna ne gândim şi la trecutul ei. Ne gândim ce am făcut, ce am realizat, ce a rămas în mentalitatea colectivă despre activitatea noastră. Şi acest articol trimite la trecut pentru a contura viitorul.

SERVICIILE DE REFERINŢĂ DIGITALE ÎN TIMP Ludmila PÂNZARI, director adjunct BM Primul studiu serios dedicat problemei "biblioteci digitale" a fost efectuat în anii '60 ai sec. XX sub conducerea lui J. C. R. Licklider şi publicat în 1965, în cartea sa Libraries of the Future . În carte este descris un sistem de biblioteci pentru anul 2000, numit precognitive systems. Bibliotecile digitale erau descrise ca scheme de informaţie lipsite de rafturi de bibliotecă şi de cărţi în sensul fizic. Unul din deziderate se referea la "conversia negocierilor cu utilizatorul în timpul formulării cerinţei şi a răspunsului la ea în formă automatizată" – în care intuim un serviciu virtual de referinţă. În continuarea ideii lui J. C. R. Licklider vom încerca să observăm evoluţia ei. Peste 40 de ani constatăm că multe din dezideratele lui au fost realizate, dar nu toate şi nu în maniera prezisă de el.

Hauben, Jay. Vannevar Bush and JCR Licklider: Libraries of the Future 1945-1965. Disponibil pe Internet: http://www.ais.org/~jrh/acn/acn15-2.articles/jhauben.pdf. Accesat: 12.02.2010

BIBLIOTECA MUNICIPALĂ B.P. HASDEU – SUPORT INFORMAȚIONAL PENTRU COMUNITATEA CHIȘINĂUIANĂ: RESURSE, SERVICII, PROGRAME INOVATIVE: ABORDĂRI PRACTICE

Culegere de comunicări de la Conferința anuală

12

2 decembrie 2009

Am putea raporta apariţia serviciilor electronice în biblioteci la anii '80 ai secolului trecut, când a apărut internetul. Atunci era greu de imaginat toate schimbările care se vor produce în gestiunea informaţiei, în ce mod acest proces va afecta activitatea unei biblioteci.

Dar într-un interval scurt, serviciile de referinţă digitale au devenit o parte integrantă a unui peisaj de bibliotecă. Este normal ca serviciile de referinţă, care au trecut prin etapa de distribuire a informaţiei pe cale poştală sau prin telefon, să se adapteze modului de comunicare electronică. Şi este natural ca aceste servicii să-şi găsească locul pe web-ul bibliotecii.

Apariţia web-ului, facilitând accesul la "informaţia din reţea" (internet), a suprimat barierele de timp şi spaţiu şi a marcat trecerea documentului tipărit la documentul digital şi a dus la apariţia necesităţii de a acorda ajutor utilizatorilor, în special studenţilor și elevilor, în căutarea informaţiei. Multe biblioteci au întreprins tentative de a aduna diferite tipuri de informaţii utile tuturor sau unor categorii speciale de utilizatori, necesare pentru a le implica în viaţa societăţii şi de a dialoga prin intermediul serviciilor electronice, oferindu-le referinţe via email, chat-uri, Voice over IP, Virtual Reference Desk sau Întreabă bibliotecarul (Ask a Librarian).

Referinţele via email, apărute în unele biblioteci din SUA în anii '80 ai secolului trecut, nu au fost atât de răspândite ca alte tipuri de servicii online, dar şi astăzi sunt utilizate de unele biblioteci.

Multe biblioteci au creat și plasat serviciul virtual de referinţă Virtual Reference Desk sau Întreabă bibliotecarul pe pagina web. Cerinţa cititorului era înregistrată pe web şi peste un timp stabilit apărea răspunsul bibliotecarului de referinţă, care în continuare rămâne în arhivă. În ultimul deceniu al sec. XX au apărut servicii virtuale de referinţă sofisticate care acordă asistență în timp real (real time), sub formă de chat sau Instant Messenger, servicii care au substituit serviciile de referinţă prin email. În 2002 Asociaţia Bibliotecilor din învăţămînt din SUA a efectuat un sondaj, prin care s-a constatat că 54% din respondenţi utilizau serviciu chat.

Bibliotecarul de referinţă posedă cunoştinţe despre bibliotecă, comunitate, resurse informaţionale etc., în acest context apare necesitatea unui sistem de management al cunoştinţelor bibliografului de referinţă, care poate servi la: a) organizarea şi colectarea sistematică şi explicită a cunoştinţelor; b) mărirea efectivă a răspunsurilor la cele mai dese întrebări; c) îmbunătăţirea deciziilor privind consultarea surselor; d) îmbunătăţirea partajării cunoştinţelor; e) obţinerea cunoştinţelor despre bibliotecă şi resursele ei; f) dezvol-

Forme inovative

I

13

tarea colecţiilor; h) ameliorarea accesului utilizatorului la informaţie. Un astfel de sistem modern a fost propus de OCLC - WorldCat , bazat pe wiki, un instrument al managementul cunoştinţelor, utilizat de bibliograful de referinţă.

Apare întrebarea Ce este wiki? Wiki este un soft care permite utilizatorilor de a crea şi edita conţinutul paginilor web. În contextul serviciului de referinţă al bibliotecii wiki funcţionează ca un depozit partajat de cunoştinţe pe diferite teme, ca de ex., o bază de referinţă care conţine răspunsurile la cele mai des întîlnite întrebări. Avantajul de a avea resurse deschise de acest tip facilitează discuţiile referitor la resurse, încurajează utilizatorii să participe în viaţa bibliotecilor, fiind un element al Bibliotecii 2.0. Wiki poate fi folosit şi ca un ghid specific de resurse tematice. Multe biblioteci publică ghidurile tematice pe paginile web statice, funcţionalitatea lor s-ar mări dacă ele ar fi fost furnizate utilizînd wiki. Încă un avantaj al acestui tip de serviciu constă în oferirea posibilităţii de a adăuga informaţie, de a o modifica în orice moment. Fiind o tehnologie de conversaţie, wiki încurajează crearea şi partajarea cunoştinţelor. Cuplat cu RSS wiki se transformă într-un puternic şi util instrument de informare. În ultimii ani au apărut o serie de materiale referitor la serviciile noi în bibliotecă, bazate pe tehnologii avansate și problemele generate de ele. Una din ele fiind – utilizatorii.

Necesitatea implementării noilor forme de atragere a utilizatorului se află în centrul atenţiei bibliotecilor din lume. Răspunzând necesităţilor utilizatorilor contemporani (digital born) biblioteca devine tot mai vizibilă, prezentă în mediul virtual furnizând servicii online, creând și oferind acces la catalogul electronic, la colecția digitală etc. În acealaşi timp, după cum consemnează unii autori , adresarea tot mai activă a utilizatorilor în procesul de regăsire a informației la motoarele de căutare de pe internet a diminuat și mai mult numărul celor care vizitează biblioteca. Utilizatorii se mulțumesc cu puținul pe care-l oferă webul și se adresează tot mai rar la bibliotecar in situ sau la serviciul de referință virtual Întreabă bibliotecarul. Sau, în cazul când apelează la serviciul de referinţă, răspunsul vrea să-l găsească imediat, iar rămînînd fără răspuns sau atenţionat că poate să-l primească peste 24, 36 sau 72 de ore, nu aşteaptă, părăseşte site-ul respectiv.

Modelul economic stabilit de Clayton M. Christensen10, în care noile tehnologii, numite perturbatoare, vor fi substituite de altele, vechi, eliminând ca rezultat şi serviciile baKille, Angela. Wikis in the Workplace: How Wikis Can Help Manage Knowledge in Library Reference Services. Disponibil pe Internet: http://www.bvsde.paho.org/bvsair/fulltext/referencia/wikis.pdf.

Accesat: 12.02.2010 http://www.worldcat.org/ Soret, David. Les services de référence dans un environnement concurrentiel, BBF, 2007, n° 6, p. 20-24 ; [en ligne] <http://bbf.enssib.fr/> Consulté le 20 avril 2010 10 Clayton M. Christensen, The Innovator’s Dilemma. When New Technologies Cause Great Firms to Fail, Boston, Harvard Business School Press, 1997, 252 p.

BIBLIOTECA MUNICIPALĂ B.P. HASDEU – SUPORT INFORMAȚIONAL PENTRU COMUNITATEA CHIȘINĂUIANĂ: RESURSE, SERVICII, PROGRAME INOVATIVE: ABORDĂRI PRACTICE

Culegere de comunicări de la Conferința anuală

14

2 decembrie 2009

zate pe ele (evident, furnizarea de către specialişti a informaţiilor, documentelor pe care le posedă numai biblioteca, este depăşită din momentul când documentele/informaţia sunt disponibile pe web pentru fiecare), pare a se confirma.

Corporațiile Google și Yahoo monopolizează piața informațională, devenind, într-un fel concurenți ai bibliotecii. Serviciile oferite de Google (Google Answer lansat în 2002 şi eliminat în 2006) şi Yahoo (Yahoo Questions11 lansat în 2005 şi foarte popular) destabilizează bibliotecile. Yahoo Questions este destul de popular pentru că corespunde cerinţelor şi utilizează tehnologiile Web 2.0, care permit utilizatorului să nu fie un simplu consumator de informaţie, dar şi producător. În ţările cu un Internet dezvoltat aceste servicii sunt o primejdie pentru biblioteci. Deşi şi aici, dezvoltarea tehnologiilor informaționale a cauzat necesitatea introducerii unor servicii performante în biblioteci. Bibliotecile americane au reacţionat imediat introducînd servicii online de referinţă disponibile 24/24 ore, șapte zile pe săptămână. Din contra, în Franţa majoritatea utilizatorilor sunt obisnuiţi cu serviciile tradiţionale şi, în mare măsură, ignoră introducerea noilor servicii.

Luând în considerație toate acestea, mi-am propus să analizez situația în Republica Moldova și să prezint niște soluții.

Referindu-ne la serviciile electronice şi, în special, cele de referinţă virtuale, constatăm că situaţia din Republica Moldova este asemănătoare.

Analizând utilizarea acestui tip de servicii electronice, am constatat că rezultatul este minim. Serviciile de referinţă virtuale12 din bibliotecile noastre sunt unele "tradiţionale" – cu o colecţie de linkuri (în majoritate în engleză, rusă) şi, în cel mai bun caz, o arhivă a răspunsurilor.

BM, de asemenea, oferă utilizatorului acest gen de asistență informațională. Serviciul de referinţă Întreabă bibliotecarul al BM, disponibil pe www.hasdeu.md, bazat pe un produs al companiei Oracle13, include şi elemente de implicare a utilizatorului în oferirea răspunsului. Utilizatorul poate comenta un răspuns publicat, completa informaţiile furnizate altuia. Furnizarea informaţiilor, în cadrul acestui serviciu, este partajată între filialele BM, în fiecare zi o altă bibliotecă este de serviciu. Ca un serviciu adiţional, Întreabă bibliotecarul oferă posibilitatea de a downloada fişiere tematice, care conţin informaţii pe unele subiecte des solicitate.

11 Sullivan, Danny. Watch out Wikipédia, here comes Yahoo! Answers, ClickZ Network, 26 juillet 2006.

Disponible sur : www.clickz.com/showPage.html?page=3621011. Accesat : 10.02.2010

Bouteiller, Jérôme. Yahoo Questions/Réponses passe le cap du million de VU, NetEco, 27 novembre 2006. Disponible sur : www.neteco.com/article_20061127133745_yahoo_questions_reponses_passe_le_ cap_du_million_de_vu.html. Accesat : 10.02.2010 12 Guidelines for Implementing and Maintaining Virtual Reference Services http://www.lita.org/ala/mgrps/ divs/rusa/resources/guidelines/virtrefguidelines.cfm 13 http://asktom.oracle.com/pls/apex/f?p=100:1:0. Accesat : 1.12.2009

Forme inovative

I

15

Dar, deşi, oferim utilizatorului un serviciu performant, el este solicitat rar. Analizând cauzele acestui fenomen, am ajuns la concluzia că: • Serviciul nu a fost promovat din momentul lansării și insuficient pe parcurs; • Utilizatorii, după cum reiese din sondajele şi interviurile utilizatorilor, nu sunt obişnuiţi cu serviciile electronice, nu cunosc semnificația termenilor de tipul Întreabă bibliotecarul virtual, bibliotecă digitală, blog; numai un procent mic de utilizatori digital born apelează la ele; • Utilizatorii au nevoie de un răspuns imediat; • Utilizatorii solicită informaţii fulltext şi în limba romănâ.

Pentru a schimba situaţia, am întreprins măsuri de îmbunătăţire a serviciului. În primul rând am hotărât să integrăm în servicul nostru de referinţă un chat – pentru a răspunde utilizatorului în timp real. Procesul de căutare a unui chat, care ar putea fi incorporat în serviciul deja existent, a fost destul de intens, pentru că eram în căutarea unor produse deja utilizate de alte biblioteci din lume. În acest sens, am vizitat mai multe pagini web ale bibliotecilor din SUA14, am ales modelul, am corespondat cu reprezentantul OCLC pentru a afla posibilitatea de a folosi și la noi QuestionPoint15. QuestionPoint este un serviciu comercial utilizat de mai multe biblioteci din SUA şi Europa, printre care pot fi menţionate Boston Public Library, Library of Congress, Bibliothèque Publique d’Information şi BNF. Am fost invitaţi la webinarele organizate de OCLC, dar nu am primit un răspuns direct despre costul serviciului. În fine, Skype-ul era soluţia. Implementarea chatului a mărit esențial numărul adresărilor utilizatorilor la bibliograf – câte 7-10 per zi, (pentru comparație - utilizarea serviciului Întreabă bibliotecarul "tradițional" – câte 10-20 de întrebări formulate și 300 de vizite pe lună). În al doilea rând, am organizat o campanie de promovare a serviciului, elaborând împreună cu bibliografii CID Chişinău un pliant şi poster de prezentare, care a fost distribuit utilizatorilor din filialele BM. Această campanie a fost continuată prin proiectul Biblioteca contează în viaţa ta, în cadrul căruia au fost pregătite materiale promoţionale, inclusiv pentru serviciul Întreabă bibliotecarul. Rămâne ca aspectul de promovare a serviciului şi de informare a utilizatorului despre serviciile electronice oferite de bibliotecă să fie reflectat pe blogurile BM şi în revista de specialitate. În al treilea rând, crearea blogurilor BM, completarea cu conţinut fulltext a bibliotecii digitale pe web, într-o măsură, va soluţiona şi problema de oferire a unui conţinut digital (în cazul nostru un conţinut tematic). Dar odată cu elaborarea unei Politici de digitizare şi, 14 http://www.oclc.org/services/brochures/211595usc_T_SantaMonicaPublic.pdf. Accesat : 10.02.2010

http://www.oclc.org/services/brochures/212111usc_E_questionpointBostonPublic.pdf 15 http://www.questionpoint.org/policies/index.html. Accesat : 10.02.2010

BIBLIOTECA MUNICIPALĂ B.P. HASDEU – SUPORT INFORMAȚIONAL PENTRU COMUNITATEA CHIȘINĂUIANĂ: RESURSE, SERVICII, PROGRAME INOVATIVE: ABORDĂRI PRACTICE

Culegere de comunicări de la Conferința anuală

16

2 decembrie 2009

respectiv, în urma unui Acord de colaborare a BM cu Biblioteca Metropolitană din Bucureşti, digitizarea conținuturilor va deschide accesul, în primul rând, la colecţia locală.

Oferirea informaţiei fulltext în limba română este o problemă, deaceea digitizarea patrimoniului naţional este o necesitate vitală pentru existenţa serviciilor electronice. Constatăm, însă, cu regret, că din diferite motive, digitizarea documentelor se află la o etapă incipientă. Monitorizând şi evaluând în permanenţă utilizarea serviciului, reacţionând prompt la necesităţile utilizatorilor, introducând elemente noi, biblioteca va putea oferi, în general, servicii electronice de calitate, inclusiv prin intermediul serviciului Întreabă bibliotecarul.

Referinţe bibliografice: 1. Les services sur place et à distance. Disponibil pe: www.enssib.fr/bbf 2. Le renseignement personnalisé à distance: Une nouvelle donné pour les bibliothèques. In: BBF, 2005. Nr 2. Disponibil pe: www.enssib.fr/bbf 3. What is Wiki. Disponibil pe: http://wiki.org/wiki.cgiPWhatIsWiki.

4. Schlögl Christian. Information and knowledge management: dimensions and approaches. In: Information research. 2005, Vol. 10, Nr 4. Disponibil pe: http://informationr.net/ir/10-4/paper235.html

SPRE O SOCIETATE DEMOCRATICĂ – EXPERIENŢA BIBLIOTECII PUBLICE DE DREPT PRIVIND FURNIZAREA ACCESULUI LA INFORMAŢIA JURIDICĂ PENTRU PERSOANELE VULNERABILE Mariana HARJEVSCHI, director; Tatiana ROŞCA, şef oficiu, Biblioteca Publică de Drept

I. Argument Problemele sociale ce vizează asistenţa juridică procedurală din sistemul protecţiei sociale continuă să persiste în societatea noastră. Lipsa informării şi documentării juridice în domeniul pensionării şi asistenţei sociale, precum şi abordarea birocratică a unor instituţii implicate, condiţionează deseori apariţia tergiversărilor sau litigiilor privind asigurarea cu pensii, calcularea pensiilor etc. La fel, serviciile prestate de birourile de avocaţi sunt costisitoare, condiţionând bariere pentru multe persoane ale căror drepturi sunt încălcate.

Recentele studii şi analize ale Bibliotecii Publice de Drept au relevat vacuumul informaţional juridic privind modul şi procesul de beneficiere de dreptul de pensie de asigurări

Forme inovative

I

17

sociale de stat. Circa 35% din solicitările parvenite atât prin intermediul serviciilor de referinţă tradiţionale, cât şi ale celor on-line, accentuează lipsa informării şi documentării depline a unui segment de utilizatori – persoane care au dreptul la pensie pentru limita de vârstă, de invaliditate sau de urmaş. De regulă, acestea sunt persoane de vârsta a treia, drepturile cărora sunt frecvent încălcate. Însă din această categorie fac parte şi persoane mai tinere care, de asemenea, au dreptul la pensie, fie de invaliditate, fie de urmaş. Statisticile bibliotecii la fel demonstrează că aproximativ zilnic circa 23 de persoane apelează la serviciile informaţionale ale bibliotecii, în mod special persoanele care se confruntă cu probleme privind pensionarea.

II. Soluţii. Activităţi În acest context a devenit iminentă găsirea unor soluţii privind oferirea asistenţei informaţionale juridice referitoare la multiplele aspecte legate de pensionare. În consecinţă, în 2007 Biblioteca Publică de Drept, în parteneriat cu Asociaţia Iniţiativa pentru o Nouă Europă, cu suportul financiar al PNUD Moldova, în cadrul Proiectului "Susţinere în implementarea Planului Naţional de acţiuni în domeniul drepturilor omului" (Programul de Granturi Mici – 2007) au iniţiat proiectul Informează-te şi apără-ţi drepturile! Iar în 2009, în cadrul programului Granturi Mici pentru Susţinerea Iniţiativelor Democratice (2009-2010), cu susţinerea Ambasadei SUA în RM acest proiect a fost continuat având ca tematică Accesul la informaţia juridică pentru persoanele vulnerabile: spre o societate democratică.

Ambele proiecte au avut drept scop furnizarea unui suport informaţional juridic mai comprehensiv în domeniul pensionării şi procedurii de aplicare pentru pensii. Atingerea scopului şi implicit, rezolvarea problemei a oferit o serie de avantaje comunităţii sau anumitor grupuri sociale. Obiectivele au sporit gradul de informare a persoanelor despre pensii şi procedura de aplicare pentru pensii şi de protecţie a drepturilor beneficiarilor, conform principiului: o persoană informată îşi cunoaşte şi îşi apără mai bine drepturile.

La fel, ambele proiecte au avut drept obiectiv sporirea nivelul de cultură juridică al beneficiarilor. Aceste obiective au fost atinse prin acordarea accesului gratuit la actele normative, furnizarea informaţiei despre procesul de aplicare pentru pensii prin intermediul ghidului Ce trebuie să ştii despre pensii? (ediţia I – 2008; ediţia a II-a – 2009) şi desfăşurarea lecţiilor publice, precum şi a consultaţiilor juridice gratuite în cadrul cărora s-au pus în discuţie diferite aspecte legate de sistemul de pensii şi asigurări sociale de stat, precum şi oferirea consultaţiilor juridice gratuite din domeniul pensionării persoanelor vulnerabile.

Ambele proiecte fiind însoţite de materiale promoţionale tematice.

Activităţile realizate în perioada 2007-2009 pe parcursul implementării proiectelor, au fost orientate spre:

BIBLIOTECA MUNICIPALĂ B.P. HASDEU – SUPORT INFORMAȚIONAL PENTRU COMUNITATEA CHIȘINĂUIANĂ: RESURSE, SERVICII, PROGRAME INOVATIVE: ABORDĂRI PRACTICE

Culegere de comunicări de la Conferința anuală

18

2 decembrie 2009

a) Elaborarea unui suport documentar pentru pensionari Această activitate a inclus elaborarea unui ghid ce a constituit cea mai complexă activitate a proiectului. Deoarece proiectul a derulat în două faze, această publicaţie a fost editată în două ediţii: ghidul Ce trebuie să ştii despre pensii? Ambele au fost publicate în variantă bilingvă – aceasta oferind accesibilitate unui grup mai mare de utilizatori. Publicaţiile au fost distribuite în cadrul lecţiilor publice, Direcţiilor de Asistenţă Socială Teritorială din raza municipiului Chişinău, inclusiv bibliotecilor-filiale din reţeaua Bibliotecii Municipale "B.P. Hasdeu" în cadrul seminarului "Particularităţile de reglementare juridică a protecţiei sociale şi pensionării în sfera bibliotecară". La fel publicaţiile au fost plasate on-line pe site-ul Bibliotecii Publice de Drept, www.pll.md şi pe portalul juridic www.dejure.md Concepţia acestora s-a orientat spre oferirea unui suport legislativ alternativ pentru pensionari într-un limbaj accesibil, oferind comentarii şi sugestii practice, explicaţii detaliate şi utile în domeniul pensionării. Structura s-a axat pe aspectele principale ce ţin de pensii şi procesul de solicitare a pensiei pentru limită de vârstă, a pensiei de invaliditate şi a pensiei de urmaş. Prima ediţie a reflectat informaţia privind actele necesare pentru stabilirea pensiei în funcţie de tipul acesteia, autoritatea competentă care a stabilit cuantumul pensiei şi alte autorităţi implicate în proces; exemplificarea formulelor utilizate la stabilirea pensiilor, indexarea pensiilor, modul de plată, transferul pensiei etc. Cea de-a doua ediţie a inclus actualizarea acesteia conform cadrului normativ curent din domeniul pensionării, inclusiv a cuprins informaţii despre asistenţa socială şi cadrul juridic cu privire la compensaţiile pentru pensionari. b) Expunerea publică şi distribuirea gratuită a actelor normative Acţiunea de distribuire gratuită a actelor normative a avut drept scop oferirea promptă şi într-o formă accesibilă a legislaţiei din domeniul pensionării pentru persoanele vulnerabile care au dreptul la pensie de asigurări sociale de stat. Panoul informaţional, care a servit ca suport pentru afişarea actelor normative, a fost proiectat şi plasat în corespundere cu spaţiul arhitectural al Bibliotecii Publice de Drept, respectându-se principiul disponibilităţii şi accesibilităţii. În total 41 titluri de acte au fost selectate pentru a fi expuse şi distribuite gratuit pentru beneficiari, printre care au fost acte internaţionale la care Republica Moldova este parte, inclusiv acorduri încheiate de către statele-membre ale Comunităţii Statelor Independente (CSI). Menţionăm că la solicitare au fost imprimate şi legi conexe domeniului sau acte normative abrogate, dar care au fost necesare şi utile persoanelor pentru soluţionarea diverselor litigii. Colecţia expusă pentru distribuire a fost reînnoită în funcţie de modificările intervenite în actele normative în domeniul pensiilor de asigurări sociale de stat. Menţionăm că actele normative puse la dispoziţie au fost plasate în limbile

Forme inovative

I

19

română şi rusă, astfel fiind imprimate şi expuse pe parcursul desfăşurării primului proiect circa 3 030 seturi de legi. c) Elaborarea şi distribuirea materialelor promoţionale privind asistenţa acordată prin intermediul proiectului

Acţiunile de promovare şi susţinere a vizibilităţii în cadrul proiectului s-au axat pe elaborarea cardurilor şi posterelor informaţionale şi plasarea informaţiei despre proiect pe siteurile: www.pll.md, site-ul oficial al Bibliotecii Publice de Drept, şi www.dejure.md, portal de drept. Atât cardurile informaţionale, cât şi posterele au fost elaborate cu scopul de a promova proiectul Informează-te şi apără-ţi drepturile!. Conţinutul materialelor promoţionale a inclus informaţii despre posibilităţile de informare şi documentare în domeniul pensiilor în cadrul proiectului, locul de obţinere gratuită a actelor normative necesare etc. ceea ce a urmărit sporirea gradului de informare a persoanelor care au dreptul la pensii de asigurări sociale de stat. Atât cardurile informaţionale, cât şi posterele au fost distribuite prin intermediul instituţiilor implicate în procesul de acordare a pensiilor – Casele Teritoriale de Asigurări Sociale din Municipiul Chişinău, precum şi în cadrul câtorva Oficii poştale din Sectorul Centru. La fel, pentru a extinde aria de promovare a activităţilor proiectului, materialele promoţionale au fost plasate în cadrul bibliotecilor publice din mun. Chişinău, filiale ale Bibliotecii Municipale "B.P. Hasdeu". Pentru a extinde raza de promovare a proiectului a fost plasată informaţia despre proiect pe site-ul oficial al Bibliotecii Publice de Drept http://www.pll.md/ro/events/0/145/ şi pe portalul de drept www.dejure.md. Site-ul bibliotecii a susţinut de asemenea accesarea on-line a celor mai solicitate acte normative din domeniul pensionării, precum şi a informaţiei actualizate despre proiect. d) Organizarea acţiunilor de promovare a cadrului normativ în domeniul pensionării Această activitate a avut diferite abordări în cadrul celor două proiecte. Prima a presupus organizarea lecţiilor publice ce au avut drept scop discutarea diverselor probleme referitoare la pensionare şi procesul de aplicare pentru pensii. În perioada de referinţă (2008) au fost organizate trei lecţii publice tematice: Lecţia publică despre pensia pentru limita de vârstă (30 mai a.c.), Lecţia publică despre pensia pentru invaliditate (20 iunie a.c.) şi Lecţia publică despre pensia pentru urmaş (1 iulie a.c.). Desfăşurarea acestora s-a axat pe următoarele problematici: care sunt condiţiile de stabilire a pensiei, ce acte se prezintă pentru stabilirea pensiei, care este modul de calculare şi cum se indexează pensia etc. Printre participanţii la lecţii au fost persoane care se află în perioada de stabilire a pensiei şi persoane ce se confruntă deja cu unele probleme referitoare la pensii, care necesitau explicaţii din partea unor experţi. Astfel, pe parcursul celui de a-l doilea proiect, un expert în domeniu

BIBLIOTECA MUNICIPALĂ B.P. HASDEU – SUPORT INFORMAȚIONAL PENTRU COMUNITATEA CHIȘINĂUIANĂ: RESURSE, SERVICII, PROGRAME INOVATIVE: ABORDĂRI PRACTICE

Culegere de comunicări de la Conferința anuală

20

2 decembrie 2009

a activat în cadrul Bibliotecii Publice de Drept şi a oferit în cadrul fiecărei luni consultaţii juridice persoanelor vulnerabile.

III. Succese. Rezultate Realizarea acestor activităţi au generat următoarele rezultate: • consolidarea culturii juridice pentru un segment mai mare de persoane prin oferirea informaţiei complexe în domeniu pensionării; • oferirea unui suport informaţional legislativ alternativ pentru pensionari într-un limbaj accesibil cu comentarii şi explicaţii detaliate în domeniul pensionării; • sporirea gradului de documentare al persoanelor ce au dreptul la pensii de asigurări sociale de stat prin distribuirea a circa 3030 de seturi de legi puse gratuit la dispoziţia acestora prin intermediul proiectului; • creşterea fluxului de utilizatori-pensionari înscrişi în cadrul bibliotecii faţă de aceeaşi perioadă din 2007 (ianuarie-iunie); • extinderea ariei de informare a nonbeneficiarilor Bibliotecii Publice de Drept şi a nonutilizatorilor portalului www.dejure.md privind cadrul de reglementare în domeniul pensionării; • promovarea bibliotecii ca spaţiu informaţional şi documentar pentru dezbateri în diverse domenii, inclusiv în domeniul pensionării.

Beneficiarii proiectului Informează-te şi apără-ţi drepturile! au fost persoanele care se încadrează în categoria persoanelor ce au nevoie de suport informaţional privind pensiile de asigurări sociale de stat şi procesul de stabilire a pensiilor sau se confruntă cu probleme privind soluţionarea individuală a litigiilor în domeniul pensionării, persoane ce intenţionează să urmeze procedura de recalculare a pensiilor etc. În acelaşi timp, vizitele directe la bibliotecă au crescut de la 1-2 vizitatori-pensionari per zi, la 5-7 persoane, lunar ajungând la 50-65 persoane. Inclusiv şi numărul apelurilor telefonice privind oferirea informaţiilor în domeniul pensionării s-a majorat. Circa 1 126 accesări au fost efectuate pe http://pll.md/ro/news//145/, pagina care include informaţii referitoare la proiect, precum şi acces on-line la actele normative actualizate din domeniul pensionării.

Lecţiile publice s-au dovedit a fi cel mai util instrument privind susţinerea informării în domeniul pensionării. În cadrul acestora, prin oferirea explicaţiilor detaliate şi consultaţiilor juridice de calitate, s-au reuşit convocarea atât a persoanelor din raza mun.

Chişinău, cât şi din teritoriu (de ex. or. Hânceşti). Participanţilor, în cadrul lecţiilor publice, li s-au oferit setul de materiale promoţionale, inclusiv ghidul. Susţinerea unei subpagini web separate pe site-ul Bibliotecii Publice de Drept a asigurat transparenţă proiectului şi

Forme inovative

I

21

echitate privind disponibilitatea cadrului de reglementare în domeniul pensionării atât celor care pot veni la bibliotecă, precum şi celor care sunt prezenţi în mediul electronic.

După finisarea proiectului Biblioteca Publică de Drept continuă distribuirea materialelor şi ghidurilor, inclusiv a actelor normative utilizatorilor bibliotecii.

Amplasarea bibliotecii în centrul capitalei şi orarul extins de funcţionare al bibliotecii a permis o accesibilitate nelimitată la colecţia de carte şi informaţia legislativă actuală pentru toţi beneficiarii. Sperăm că implementarea proiectului va consolida rolul bibliotecii ca instituţie publică de difuzare a informaţiei juridice şi centru de sporire a culturii juridice printre membrii comunităţii.

IV. Concluzii Pe parcursul derulării proiectului Biblioteca Publică de Drept a reuşit să obţină un rezultat eficient în sporirea gradului de informare a persoanelor ce au dreptul la pensii de asigurări sociale de stat, susţinerea informării persoanelor interesate de anumite situaţii concrete sau aferente cadrului de reglementare în domeniul pensionării. S-a resimţit la fel şi creşterea imaginii şi credibilităţii Bibliotecii Publice de Drept, a crescut substanţial în viziunea comunităţii şi a subliniat rolul său informaţional şi social. Astfel sporirea culturii juridice a utilizatorilor bibliotecii şi a membrilor comunităţii s-a realizat prin promovarea şi înţelegerea actelor normative care reglementează pensionarea şi procesul de aplicare pentru pensii, inclusiv promovarea deprinderilor de a respecta legalitatea şi aplicarea cadrului de reglementare în calcularea pensiei. Finalitatea activităţilor propuse s-a soluţionat cu instituirea şi consolidarea unui sprijin informaţional juridic adecvat şi deplin privind realizarea dreptului la pensie.

Referinţe bibliografice: 1. Chisiari, A. Ce trebuie să ştii despre pensii = Что нужно знать о пенсиях / Aliona Chisari, Ludmila Goncear, Initiativa pentru o Nouă Europă, Biblioteca Publică de Drept.

Ch.: Primex SRL, 2008. 48 p.

2. Pensionarii se informează la bibliotecă. În: Capitala. 2008, nr. 14 (821), 11 aprilie, p. 14 3. Proiectul Informează-te şi apără-ţi drepturile!, implementat de AO Iniţiativa pentru o Nouă Europă şi Biblioteca Publică de Drept pe parcursul anilor 2009-2010.

BIBLIOTECA MUNICIPALĂ B.P. HASDEU – SUPORT INFORMAȚIONAL PENTRU COMUNITATEA CHIȘINĂUIANĂ: RESURSE, SERVICII, PROGRAME INOVATIVE: ABORDĂRI PRACTICE

Culegere de comunicări de la Conferința anuală

22

2 decembrie 2009

PROGRAMUL DE VOLUNTARIAT "PRIETENII BIBLIOTECII": REALIZĂRI ŞI PERSPECTIVE Margareta CEBOTARI, bibliotecar principal, Filiala "Ovidius" INTRODUCERE Interacţiunea comunicaţională între biblioteci şi comunitate se conturează prin diverse forme de activitate, servicii şi programe. Programele inovative conduc la sporirea rolului bibliotecilor publice în dezvoltarea societăţii şi a cetăţenilor ei, ignorând inerţia şi dezinteresul, factori care stau deseori în calea aplicării inovaţiilor. Colectivul BP "Ovidius" este antrenat în implementarea formelor noi de activitate bazate pe studierea teoriei şi practicii progresive biblioteconomice. În studiile de specialitate există diverse interpretări ale noţiunii de "inovaţie" – noutate progresivă, idei, activităţi care sunt noi pentru bibliotecă. De aceea programul de voluntariat "Prietenii bibliotecii" îl atribuim formelor inovative de activitate bazate pe practica internaţională.

Managementul unui program nou presupune o succesiune de faze: viziunea, iniţializarea, planificarea, aplicarea, evaluarea.

VIZIUNE Voluntariatul – ca formă inovativă de valorizare a potenţialului informativ, socio-cultural şi formativ-educativ al bibliotecilor, prin valorificarea potenţialului uman al comunităţii.

INIŢIALIZARE Un program demarează în momentul în care viziunea se transformă în misiune realizabilă. Include procesul de conceptualizare urmat de planificare. La această etapă am pus în discuţie şi am luat în vedere: utilitatea programului; receptarea aplicării acestui program de diferite segmente ale comunităţii; justificarea programului; obiecţiile şi rezervele din partea membrilor colectivului de muncă. Se preconizează crearea unui climat pozitiv şi receptiv prin încredere în succesul programului. Se evaluează contextul organizaţional.

Concept de voluntariat Voluntariatul este activitatea de interes public desfăşurată din proprie iniţiativă de orice persoană fizică, în folosul altora, fără a primi o contra prestaţie materială.

Activitatea de interes public este activitatea desfăşurată în domenii cum sunt: asistenţa şi serviciile sociale, protecţia drepturilor omului, medico-sanitar, cultural, artistic, educativ, de învăţământ, ştiinţific, umanitar, religios, filantropic, sportiv, de protecţie a mediului, social şi comunitar şi altele asemenea. Misiunea activităţii de voluntariat este

Forme inovative

I

23

îmbunătăţirea serviciilor pentru comunitate prin implicarea comunităţii. După modelul importat din Occident, voluntariatul a fost adus în Republica Moldova de organizaţiile neguvernamentale (ONG). În Moldova nu este încă adoptată o lege a voluntariatului, dar este înaintat la Guvern un proiect al acestei legi. Probabil şi aceasta este una din cauzele că voluntariatul în biblioteci încă nu beneficiază de suficientă publicitate şi implementare la noi în republică. Voluntariatul este foarte practicat în ţările Europei Occidentale şi SUA de către studenţi, şomeri, angajaţi sau pensionari. La noi se derulează, după părerea mea, nu îndeajuns de activ, campanii de promovare a acestui tip de activitate socială. După cum menţionează Antoniţa Fonari, director al ONG Centrul de resurse "Tineri şi liberi", preşedinte al Coaliţiei pentru promovarea legii şi activităţilor de voluntariat în Moldova, într-un interviu acordat postului de radio "Europa Liberă" (mai, 2009): "O lege, de fapt, arată un cadru mai specific pentru nişte activităţi, în special când voluntariatul în Republica Moldova nu este încurajat, iar o lege ar încuraja acest lucru. Ar încuraja universităţile sa ia în consideraţie pentru examenele de admitere anume persoanele care au făcut voluntariat şi asta-i încurajează pe tineri sa facă voluntariat, ar încuraja instituţiile care fac angajări sa ia oameni care au făcut voluntariat".

Conform practicilor internaţionale, activitatea de voluntariat se fundamentează pe următoarele principii: participarea ca voluntar, pe baza consimţământului liber exprimat; implicarea activă a voluntarului în viaţa comunităţii; desfăşurarea voluntariatului cu excluderea oricărei constrângeri materiale din partea beneficiarului activităţii; participarea persoanelor la activităţile de voluntariat se face pe baza egalităţii de şanse, fără nici un fel de discriminare.

PLANIFICARE Programul de voluntariat "Prietenii bibliotecii" este un program inovativ iniţiat la Biblioteca Publică "Ovidius" în anul 2008, care are misiunea de a îmbunătăţi serviciile bibliotecii pentru comunitate prin implicarea cetăţenilor activi.

Scopul: Extinderea rolului bibliotecii ca factor formativ al cetăţenilor activi social; diversificarea posibilităţilor de realizare a nevoilor de comunicare socială a cetăţenilor comunităţii; optimizarea activităţii bibliotecii.

Obiective: Organizarea unui colectiv de sprijin al activităţii bibliotecii; determinarea segmentelor şi direcţiilor de activitate în care este nevoie de ajutorul voluntarilor.

Impact preconizat: lărgirea parteneriatului social-cultural bibliotecă–comunitate; recrutarea, antrenarea, coordonarea şi recunoaşterea voluntarilor în societate; participarea voluntarilor la oferirea anumitor servicii pentru comunitate; dezvoltarea aptitudinilor şi formarea experienţei personale a cetăţenilor comunităţii; oferirea oportunităţilor pentru creştere personală si profesională.

Responsabil de program: Margareta Cebotari, bibliotecar principal.

BIBLIOTECA MUNICIPALĂ B.P. HASDEU – SUPORT INFORMAȚIONAL PENTRU COMUNITATEA CHIȘINĂUIANĂ: RESURSE, SERVICII, PROGRAME INOVATIVE: ABORDĂRI PRACTICE

Culegere de comunicări de la Conferința anuală

24

2 decembrie 2009

APLICARE Eficienţa unui program necesită un proces planificat. Am realizat pe rând etapele de implementare şi susţinere a acestui program: aprecierea necesităţilor bibliotecii şi planificarea programului; numirea unui responsabil de program; pregătirea angajaţilor pentru a susţine programul; promovare; recrutarea, intervievarea şi distribuirea sarcinilor voluntarilor conform aptitudinilor; orientarea şi instruirea voluntarilor; monitorizarea şi motivarea; aprecierea voluntarilor; evaluarea programului.

Etapele de implementare Instruire: Audieri în cadrul seminarului "Managementul voluntariatului" organizat, de CNTM pentru angajaţii BM (anul 2008) şi pentru membrii ABRM (anul 2009) în cadrul campaniei Săptămâna naţională a voluntariatului "Hai în gaşca voluntarilor" (formator Mariana Ţurcan, asistenţă tehnică de Alexandru Musteaţă, voluntari ai CNTM), la care s-au explicat direcţii şi acţiuni de implicare şi de atragere a voluntarilor.

Auto-instruire continuă: studierea surselor documentare şi informaţionale despre activităţile de voluntariat din republică şi din alte ţări.

Pregătirea colectivului: toţi angajaţii bibliotecii au fost informaţi şi instruiţi pentru a înţelege voluntariatul, pentru integrarea voluntarilor.

Promovare: editarea unui semn de carte de prezentare a programului, anunţ-invitaţie la colaborare: "Doriţi să vă integraţi într-o activitate socială?", "Cum să devii voluntar", "Posibilităţi pentru voluntari", plasate pe site-ul bibliotecii, pe Panoul de informaţii etc.

Grupul-ţintă: în Anul tineretului oportunităţi pentru copii şi adolescenţi, utilizatori ai bibliotecii.

Tehnici de recrutare: folosirea materialelor tipărite (a semnelor de carte, a afişelor); orientarea înaintea înscrierii, urmată de completarea formularelor de aplicare; voluntarii existenţi au implicat un prieten în activităţile bibliotecii; recrutarea din publicul intern.

Am propus utilizatorilor mai deschişi spre colaborare să participe la acest program – nu toţi au dat un răspuns pozitiv. Acest program este preconizat să fie de durată, deci avem posibilităţi de a folosi pe viitor şi alte tehnici de recrutare.

Pregătirea materialelor pentru informarea şi instruirea voluntarilor: în baza instruirii am elaborat unele materiale informative, în care au fost stipulate succint avantajele muncii de voluntariat şi cum pot să devină voluntari doritorii: Statutul voluntarului BP "Ovidius"; Foaia volantă: Ce trebuie să ştie un voluntar? (definiţia voluntariatului, principiile voluntariatului, drepturile şi obligaţiile voluntarului, cine poate fi voluntar, contractul de voluntariat); Formular de aplicare la program, în care au fost determinate segmentele şi direcţiile de activitate în care biblioteca noastră are nevoie de ajutorul voluntarilor, activităţile de bibliotecă în care doresc să se implice, ce perioadă de timp sunt disponibili

Forme inovative

I

25

de a oferi societăţii în care locuiesc. Voluntarii înscrişi au fost familiarizaţi cu Statutul şi Regulamentul de organizare ale BP "Ovidius".

Portret de voluntar al BP "Ovidius": La întrebarea din formularul de aplicare – Care crezi că sunt calităţile tale forte? – răspunsurile au fost: comunicativitatea; responsabilitatea; exigenţă faţă de sine; creativitate; perseverenţă; calităţi de lider; devotament; fire sociabilă; receptivitatea; răbdarea de a asculta; înţelepciunea. La altă întrebare – Cum crezi că te va ajuta voluntariatul? – voluntarii noştri au stipulat următoarele oportunităţi: o şansă de a-ţi dezvolta abilităţile de comunicare; pentru un viitor pedagog este ceva benefic; voi acumula experienţă în plus în ceea ce priveşte voluntariatul; voi afla noi informaţii despre cărţile primite în bibliotecă; voi fi mai informat; voi cunoaşte oameni cu calităţi deosebite; acest program îmi va dezvolta personalitatea; voi căpăta noi experienţe sociale; sunt mai aproape de cărţi; o să citesc mai multe cărţi.

Activităţi desfăşurate de voluntari În anii 2008 şi 2009 şi-au propus serviciile de voluntari 18 persoane: elevi, studenţi, masteranzi, tineri specialişti care şi-au adus contribuţia la organizarea colecţiilor, i-am implicat în procesul de atragere a utilizatorilor la bibliotecă, desfăşurarea activităţilor culturale, realizarea de sondaje extramuros. Majoritatea au dorit să lucreze nemijlocit la organizarea colecţiilor (12 persoane); patru persoane au participat la realizarea de sondaje extramuros; patru persoane au fost implicate în organizarea şi desfăşurarea activităţilor culturale. Perioada de timp disponibilă să o ofere acestui program, implicit societăţii în care locuiesc – majoritatea au lucrat în medie 20-90 ore pe an. Deci tinerii doresc să se implice într-o activitate socială.

Activitatea de voluntariat trebuie să fie orientată spre necesităţile organizaţiei ce o solicită. De aceea mai întâi am solicitat ajutorul voluntarilor la organizarea colecţiilor. Pe parcursul verii anului 2008, odată cu sosirea vacanţei pentru elevi şi studenţi (când au dispus de mai mult timp liber), i-am instruit şi antrenat masiv în procesul de barcodare a colecţiei de carte. Cei mai harnici au fost: Diana Cotorobai – 94 ore, Natalia Bozian – 81, Alexandrina Sandu – 56, Alina Bâtcă – 48, Dana Ciobanu – 44, Ramina Bandur – 38. În Oficiul copii s-au înscris opt voluntari de 12-15 ani. Cel mai mic participant avea doar 9 ani, Mihail Bâtcă, atras în activitate de sora sa, Alina Bâtcă (15 ani), care de fapt au fost şi printre cei mai activi la capitolul organizarea colecţiilor. Doi voluntari de la acest oficiu au fost implicaţi în organizarea activităţilor culturale – Lilia Topor, Dorina Balica (Ora poveştilor, Ora de ecologie). În anul 2009 am recrutat noi voluntari orientându-ne mai mult spre segmentul de activitate ce implică capacităţi de creativitate. Astfel, Iulia Ciornâi (masterand ULIM) şi Nina Bejan (masterand UTM) sunt comoderatori ai biblioclubului de discuţii literare "Spirit şi intelect", asigurându-i o activitate de succes. În cele cinci articole scrise în paginile revistei pentru adolescenţi "Roua stelară" Iulia promovează activ activitatea clubului, vorbeşte des-

BIBLIOTECA MUNICIPALĂ B.P. HASDEU – SUPORT INFORMAȚIONAL PENTRU COMUNITATEA CHIȘINĂUIANĂ: RESURSE, SERVICII, PROGRAME INOVATIVE: ABORDĂRI PRACTICE

Culegere de comunicări de la Conferința anuală

26

2 decembrie 2009

pre rolul formativ al cărţii, al lecturii şi al bibliotecii în viaţa omului, contribuind din plin la formarea unei imagini pozitive a bibliotecii. Cel mai nou voluntar, Aglaia Iepure (studentă la UPS "Ion Creangă") se implică cu multă vervă în organizarea concursurilor.

Evidenţa activităţilor: pentru fiecare voluntar am completat câte o fişă în care se înregistrează întreaga activitate (timpul, volumul etc.). Astfel putem face oricând o totalizare a acestui program.

MOTIVARE Recompensa de zi cu zi a voluntarilor: a spune mulţumesc; invitaţie la o cafea; a crea un mediu de activitate plăcut; a demonstra preocupare pentru persoana lor.

Recunoştinţă şi apreciere: nominalizarea voluntarilor în Raportul de activitate al bibliotecii în anul 2008; menţionarea voluntarilor în cinci articole despre activitatea bibliotecii din presa locală; plasarea informaţiei despre activitatea voluntarilor pe site-ul bibliotecii; în luna mai, în cadrul festivităţilor dedicate aniversării a 15-a de la deschiderea bibliotecii, a avut loc premierea celor mai activi participanţi la programul de voluntariat al bibliotecii. Cinci voluntari au primit Diploma de merit a BP "Ovidius" şi un cadou preţios (o enciclopedie).

Important: este necesar să ne asigurăm că voluntarii înţeleg utilitatea muncii lor; proiectând voluntarilor sarcini creative trebuie să evităm orice insatisfacţie generată de lipsa de timp; adolescenţii trebuie orientaţi spre conştientizarea utilizării raţionale a timpului liber; abordarea motivaţiei intrinsecă (mobil intern) – adolescenţii trebuie să înţeleagă că voluntariatul este un bun prilej de pregătire pentru viaţă; încrederea este un factor ce impulsionează spiritul de creativitate; trebuie edificat rolul lor în atingerea misiunii organizaţiei.

EVALUAREA PROGRAMULUI Derularea programului ne demonstrează: prin atragerea la activităţi de voluntariat BP "Ovidius" s-a implicat în dezvoltarea aptitudinilor şi formarea experienţei personale a cetăţenilor comunităţii.

Remarcă: A fi voluntar nu este uşor! Acest fapt implică capacitatea de a lucra zilnic asupra ta, a cultiva abilităţi noi, a învăţa, a organiza şi desfăşura anumite activităţi, a-ţi asuma responsabilitate, a acumula experienţă prin muncă. Totuşi, voluntarii BP "Ovidius" au relevat faptul că participarea la programul "Prietenii bibliotecii" corespunde aşteptărilor şi necesităţilor de exprimare socială, le-a facilitat deschiderea spre noi experienţe, reprezintă valenţe formative.

Natalia Bozianu şi-a exprimat unele impresii: "Din clipa în care am experimentat şi am început să înţeleg ce înseamnă cu adevărat să fii voluntar, viaţa mea de adolescentă a luat o

Forme inovative

I

27

întorsătură extrem de frumoasă. Voluntariatul m-a făcut să mă descopăr pe mine însămi, să mă cunosc mai bine, să scap de anumite temeri, să învăţ să-i accept pe cei din jurul meu aşa cum sînt ei, adică să fiu mai tolerantă, să-i înţeleg şi să-i ajut! Personal, am făcut voluntariat şi în alte organizaţii nonguvernamentale, nonprofit, iar concluzia la care am ajuns este aceea că permanent sînt noi perspective, noi opţiuni în domeniul voluntariatului!"

Nina Bejan: "Activitatea de voluntar la BP "Ovidius" am început-o cu mult drag şi responsabilitate. Mă bucur că voi avea posibilitate să contribui la dezvoltarea colecţiilor bibliotecii, voi cunoaşte mai îndeaproape ce înseamnă să activezi într-un colectiv de muncă, voi contribui în măsura posibilităţilor la formarea şi dezvoltarea creativităţii micilor cititori".

Concluzie: Adolescenţii singuri deduc că voluntariatul ca metodă alternativă de organizare a timpului liber permite: dobândirea bunei dispoziţii; îmbunătăţirea contactului cu societatea; constituirea şi consolidarea unor relaţii de prietenie; exersarea capacităţii de afirmare.

OBSTACOLE • Lipsa unui cadru legal la nivel de republică de prestare a acestui serviciu – Legea voluntariatului – care ar susţine şi motiva din partea statului tinerii la prestarea activităţilor de voluntariat.

• Situaţia precară social-economică a comunităţii – cetăţenii sunt nevoiţi să acorde mult timp pentru susţinerea unei existenţe viabile şi decente.

• Activităţile de voluntariat orientate spre păturile sociabil vulnerabile (bătrâni, persoane cu handicap, copiii străzii) au un impact social mai necesar şi vizibil, de aceea sunt mai des solicitate; promovarea programului preponderent în cadrul publicului intern: utilizatorii Bibliotecii "Ovidius".

PERSPECTIVE • Iniţierea unui Program "Tineret în acţiune" (recrutarea noilor voluntari, diversificarea tehnicilor de recrutare).

• Organizarea unei campanii "Bibliotecile creează viitorul" de atragere a utilizatorilor la bibliotecă; realizarea unui sondaj cu nonutilizatorii: "De ce nu merg la bibliotecă?"; realizarea unui sondaj virtual cu atragerea respondenţilor din alte ţări: "Biblioteca în viaţa mea" etc.

• Iniţierea unui proiect – "O carte pentru tine" – de colectare a cărţilor şi ediţiilor periodice pentru alte biblioteci (săteşti, case de copii, centre de plasament etc.).

• Iniţierea unei campanii "Caravana lecturii" (extramuros) – împreună cu voluntarii să organizăm timp de o zi (în fiecare lună) activităţi de promovare a lecturii sub genericul "Merită citit" în diverse instituţii: grădiniţe, şcoli, licee, colegii, centre de plasament, centre de refugiu etc.

BIBLIOTECA MUNICIPALĂ B.P. HASDEU – SUPORT INFORMAȚIONAL PENTRU COMUNITATEA CHIȘINĂUIANĂ: RESURSE, SERVICII, PROGRAME INOVATIVE: ABORDĂRI PRACTICE

Culegere de comunicări de la Conferința anuală

28

2 decembrie 2009

PROPUNERI, SUGESTII 1. Organizarea în cadrul ABRM a Mişcării de voluntariat în biblioteci din perspectiva anului 2011 – Anul european al voluntariatului.

2. Elaborarea şi implementarea unei Politici privind activitatea voluntariatului la nivelul BM "B.P. Hasdeu".

• Organizarea unui concurs "Sigle propuse pentru programul de voluntariat în biblioteci" cu genericul: "Studenţi, câştigaţi experienţă în cadrul BM "B.P. Hasdeu" ca voluntari!"

• Organizarea unui Atelier de instruire (formare) a voluntarilor în cadrul BM "B.P. Hasdeu" cu o anumită periodicitate (anual, luna mai). Subiecte: Motivele pentru care ar trebui să devii voluntar al bibliotecii; ABC-ul potenţialului voluntar al bibliotecii etc.

• Organizarea unui concurs anual în cadrul BM "Cel mai bun voluntar" (5 decembrie – Ziua mondială a voluntariatului).

• Elaborarea unui set de materiale de anvergură de promovare a voluntariatului în biblioteci la nivelul BM – afişe, pliante (calitative din punctul de vedere al conţinutului şi al execuţiei poligrafice).

Referinţe bibliografice: 1. Coşeriu, Tatiana. Voluntariatul – o dimensiune prioritară pentru dezvoltarea unei biblioteci prospere. În: BiblioPolis. 2008, nr. 4, p. 8 -11.

2. Ghidul liderului de tineret / Consiliul Naţional al Tineretului din Moldova. Ch. : Pontos, 2003. 128 p.

3. Karmovski, V. V. Noi abordări în managementul bibliotecilor moderne. În: Biblioteconomie : culeg. de trad. prelucrate. 2007, nr. 2, p. 79-87.

4. Kirsten, Drotner. Inovaţia în bibliotecă pentru societatea cunoaşterii. În: Biblioteconomie : culeg. de trad. prelucrate. 2007, nr. 1, p. 48-52.

5. Kulikova, O. Voluntariatul: o trăsătură a realităţii americane. În: Biblioteconomie : culeg. de trad. prelucrate. 1999, nr. 1, p. 87-91.

6. Potter, Muir John. Ghidul voluntarului / Consiliul Naţ. pentru Protecţia Drepturilor Copilului ; Strategia Naţională privind Acţiunile Comunitare. Ch. : Arc, 2007.

104 p.

7. http://www.voluntariat.md/rom/volmoldova.html 8. http://www.voluntariat.ro/ 9. http://www.napocanews.ro/2009/10/centrul-de-voluntariat-cluj-napoca-colecteaza-carti-pentru-copiii-din-mediul-rural.html 10. http://www.civic.md/interviuri/antonita-fonari-despre-saptamina-nationala-avoluntariatului.html

Forme inovative

29

I

SERVICII INOVATIVE LA BIBLIOTECA "TÂRGU-MUREŞ" Claudia ŞATRAVCA, director, Filiala "Târgu-Mureş" Parlamentul European a desemnat anul 2009 – Anul Creativităţii şi Inovării. Scopul lui este acela de a promova importanţa creativităţii şi inovaţiei pentru dezvoltarea personală, socială şi economică, pentru a promova practicile corecte, pentru a stimula educaţia şi cercetarea. În acest an, Filiala "Târgu-Mureş" a avut un obiectiv specific Anului European al Creativităţii şi Inovării. Şi-a selectat cu multă atenţie factorii care pot contribui la promovarea creativităţii şi a capacităţii de inovare în comunitatea chişinăuiană: • crearea unui mediu favorabil inovării şi adaptabilităţii într-o lume aflată în continuă schimbare; • evidenţierea deschiderii spre diversitate culturală drept mijloc de încurajare a comunicării interculturale şi promovarea unei mai strânse legături cu partenerii bibliotecii; • stimularea sensibilităţii estetice, dezvoltării emoţionale, gândirii creative şi intuiţiei la toţi copiii, de la vârsta cea mai fragedă; • promovarea educării, a aptitudinilor de bază avansate favorabile inovării; Implementarea inovaţiilor în activitatea bibliotecii contribuie la crearea imaginii sale în comunitate şi la îmbunătăţirea calităţii serviciilor oferite. Astfel, instituţia noastră şi-a propus să-şi lărgească spectrul de servicii pentru utilizatori. Pentru a pune în valoare colecţiile bibliotecii am organizat o expoziţie permanentă de carte: Inovaţie. Creativitate.

Tânăra generaţie este forţa vitală a ţării, etalonul calităţii societăţii, garantul unui viitor prosper. Tinerii au potenţial ce trebuie valorificat continuu. Biblioteca noastră oferă acces la informaţiile de ultimă oră, contribuie la formarea abilităţilor de utilizare a informaţiei, de analiză şi interpretare critică şi creativă a ei, stimulează materializarea şi exprimarea liberă a propriilor opinii. În anul de referinţă instituţia noastră a fost sensibilă la cererile tinerilor. Lectura pentru tineri a fost promovată ca prioritate prin extinderea spectrului de servicii. Inovativ în activitatea bibliotecii: Organizarea Săptămânii tinerilor (7-14 mai); Inaugurarea Clubului "Caleidoscopul tinerilor" , Mese rotunde de dezbateri pentru tineri şi copii ; Ring intelectual.

Săptămâna tinerilor s-a desfăşurat cu scopul de a atrage tinerii la lectură, de a-i face importanţi, de a-i mobiliza, de a le oferi posibilitatea să discute pe marginea diverselor probleme, de a-i implica în viaţa bibliotecii pentru îmbunătăţirea serviciilor. În cadrul

BIBLIOTECA MUNICIPALĂ B.P. HASDEU – SUPORT INFORMAȚIONAL PENTRU COMUNITATEA CHIȘINĂUIANĂ: RESURSE, SERVICII, PROGRAME INOVATIVE: ABORDĂRI PRACTICE

Culegere de comunicări de la Conferința anuală

30

2 decembrie 2009

Săptămânii tinerilor am inaugurat clubul "Caleidoscopul tinerilor", cu tematică instructiv-cognitiv având ca scop atragerea tinerilor la lectură şi implicarea lor în îmbunătăţirea serviciilor de bibliotecă. În cadrul clubului am organizat mese rotunde de dezbateri pentru tineri pe teme actuale, au avut un ecou pozitiv în activitatea instituţiei. Despre utilitatea acestor mese rotunde vorbesc temele selectate cu grijă de către organizatori în urma consultărilor cu utilizatorii. Mesele rotunde nu sunt simple şezători sau întâlniri în scop de distracţie. Participanţii vin la aceste dezbateri pregătiţi, cu temele de acasă făcute şi asta pentru că bibliotecarii au grijă să le propună din timp lista de literatură la tema enunţată, pentru ca discuţiile să fie în cunoştinţă de cauză. Organizatoarea şi moderatoarea acestor dezbateri, bibliotecara Marina Casap, a ştiut să descătuşeze gândirea analitică, spiritul de polemică civilizată, adică bazată pe argumente, şi vorbirea expresivă a copiilor şi tinerilor, să-i intereseze şi chiar să-i provoace la unele deducţii neordinare, curajoase. În perioada de referinţă am organizat mese rotunde pe diferite teme: Dragostea. Ideal şi pasiune, Comunicarea nonviolentă, Cunoaşterea de sine, Narcomania – un pericol sau o aventură, Mulţimea şi individul. Cea mai riscantă temă a fost Dragostea. Ideal şi pasiune, deoarece poate uşor luneca în banalitate. Dar interesul şi implicarea în discuţie a elevilor au fost vii, intense. Au polemizat despre iubirea pripită şi iubirea matură, despre iubirea condiţionată şi necondiţionată, au făcut deosebire între flirt şi cochetărie. Un aflux verbal a stârnit gelozia ca sentiment obsedant provocat de suspiciuni, poate şi de infidelitate. Marea majoritate a fost de părerea: dacă spui că eşti gelos din iubire, spui de fapt că nu iubeşti suficient. Când iubeşti cu adevărat, îţi pui sufletul în palmele persoanei iubite, fără să te întrebi ce va face acesta cu el. Foarte prudent s-a luat în discuţie dragostea şi clocotul pasiunii erotice. Au ajuns unanim la părerea că relaţiile sexuale premature distrug prietenia şi dragostea dintre băiat şi fată.

Masa rotundă cu tema Comunicarea nonviolentă, axată pe antinomiile dintre comunicarea violentă şi comunicarea nonviolentă, a făcut ca toţi participanţii să recunoască că comunicarea conflictuală, violentă constituie o parte inseparabilă a existenţei umane. Pe parcursul discuţiei s-a încercat de a găsi modalităţi care să ne permită să depăşim conflictele, să evităm limbajul brutal cu elemente depreciative şi atac la persoană, adică să ne antrenăm într-o discuţie nonviolentă.

Mai specială a fost masa rotundă cu subiectul Mulţimea şi individul. În contextul evenimentelor de la 6-7 aprilie 2009, această masă a fost foarte actuală şi foarte dificilă.

Accentele au fost mai ales de ordin psihologic. S-a operat cu următoarele sintagme-cheie: mulţimea ocazională, mulţimea convenţională, mulţime expresivă, mulţime activă. Fără dificultate s-a stabilit că indivizii formează mulţimea datorită unui eveniment considerat de ei comun şi această legătură are un suport emoţional puternic. Comportamentul mase-

Forme inovative

I

31

lor este caracterizat ca unul neplanificat şi nenormativ. Întrebările care au tulburat, dar şi au integrat, au fost: Care sunt modalităţile, mecanismele de manipulare a meselor?; Există agenţi provocatori în nucleul mulţimii?; Care sunt particularităţile psihologige ale meselor şi ale individului în mulţime? Axându-se pe evenimentele recente, tinerii, cu o luciditate surprinzătoare, au semnalat următoarele caracteristici ale mulţimii: incapacitatea de conştientizare, reacţii la nivel de instinct, imaginaţia fără continuitate (nu se ştie ce poate să le mai trăsnească prin cap), concurenţa ideilor năstrusnice, sugestibilitatea şi sensibilitatea înaltă, lipsa responsabilităţii. Aceste mese rotunde demonstrează că avem un tineret activ, cu multă iniţiativă, neliniştit, zbuciumat şi în veşnică căutare. În jurul meselor rotunde sau adunat şi au făcut schimb de păreri 506 utilizatori.

O altă provocare şi stimulare spre noi perspective, spre noi căutări pe tărâmul cunoaşterii pentru utilizatorii bibliotecii a fost organizarea ringului intelectual în cadrul decadei "Oraşul meu". Ringul intelectual presupune o confruntare între echipe cu monitorizarea şi aprecierea lor de către un juriu. "Chişinău – oraşul meu" a fost titlul primei activităţi de acest gen organizată în bibliotecă. Ringul a constat din 45 întrebări despre Chişinău, pregătite de bibliotecari. Iată câteva întrebări: Când apare prima menţiune documentară despre Chişinău?, Câte gospodării număra Chişinăul când devine proprietatea lui Vlaicu Pârcălap?, Câţi ani Chişinăul rămâne proprietate a mănăstirii Sfânta Vineri din Iaşi?, Cum se schimbă numărul populaţiei oraşului Chişinău pe la 1812?, Cine a fost arhitectul Chişinăului în anii 50-70 ai sec. al XIX-lea?

Constantin Brâncuşi spunea că "lucrurile nu sunt greu de făcut. Greu este să te pui în stare de a le face". Noi, bibliotecarii, prin silinţă şi ambiţie, am fost în stare să organizăm ringul intelectual, iar elevii, prin dexteritate şi cutezanţă, au demonstrat înţelepciune şi cunoştinţe, dorinţă şi plăcere de a participa. Elevii clasei a 7-a de la Liceul Teoretic "Ion Creangă", însoţiţi de profesoara de limbă şi literatură română Ana Galaju au venit documentaţi în modul cel mai serios pentru acest ring. Special pentru ei a fost organizată o zi de informare, în care au primit publicaţii despre oraşul Chişinău, pentru a se pregăti de activitate. Participanţii s-au repartizat în două echipe – Rapid şi Patrioţii. Fiecare echipă şi-a ales un căpitan bine instruit şi bun organizator, care i-a condus prin labirintul întrebărilor. Organizaţi, plini de energie şi cunoştinţe participanţii au creat o atmosferă de concurenţă sănătoasă. Cu mult entuziasm şi spirit competitiv prompt găseau răspunsuri, provocând adversarii la un nou duel. Cei mai activi elevi au fost Camelia Catruc, Evelina Mocanu, Felicia Macaleţ, Ana Conovalov, Tatiana Grecu, Dana Gorbatic, Corina Grigoriş. Iar suporterii, urmăreau cu încordare, cu sufletul la gură ambele echipe, cu greu îşi stăpâneau emoţiile. Juriului nu i-a fost deloc uşor să nominalizeze câştigătorul, deoarece echipele s-au dovedit a fi invincibile. Activitatea s-a încheiat cu egalitate, n-au fost nici

BIBLIOTECA MUNICIPALĂ B.P. HASDEU – SUPORT INFORMAȚIONAL PENTRU COMUNITATEA CHIȘINĂUIANĂ: RESURSE, SERVICII, PROGRAME INOVATIVE: ABORDĂRI PRACTICE

Culegere de comunicări de la Conferința anuală

32

2 decembrie 2009

învinşi, nici învingători. Impactul ringului intelectual: a provocat şi a stimulat elevii spre noi perspective, spre noi căutări pe tărâmul cunoaşterii, le-a permis să se afirme plenar, să demonstreze o bună cunoaştere a strategiilor. Satisfăcuţi, elevii ne-au declarat că pentru prima dată au participat la o astfel de activitate şi a fost pentru ei o experienţă interesantă şi utilă, solicitând chiar şi alte activităţi de acest gen. Datorită acestei activităţi participanţii au acumulat mai multe informaţii despre Chişinău. Drept gratitudine pentru participare activă, elevii au primit pentru Biblioteca clasei un dar frumos – enciclopedia "Chişinău".

La finele activităţii participanţii au fost informaţi de existenţa blogului "Chişinău, oraşul meu" pe site-ul bibliotecii (www.hasdeu.md), creat de CID "Chişinău", care conţine articole despre Chişinău şi chişinăuieni, selectate din periodice.

Pentru a se menţine la înălţime în spaţiul cultural, Biblioteca "Târgu-Mureş" s-a adaptat la condiţiile şi cerinţele timpului. Scopul pe care ni l-am trasat: orientarea spre informatizarea bibliotecii, spre diversificarea serviciilor, promovarea creativităţii şi inovaţiei prin organizarea programelor şi activităţilor culturale de anvergură, au răspuns cerinţelor şi aspiraţiilor comunităţii chişinăuiene. În anul de referinţă activitatea Bibliotecii "Târgu-Mureş" a fost orientată spre prioritatea "Crearea imaginii bibliotecii în comunitaea chişinăuiană". În fruntea priorităţii am pus utilizatorul, implicându-l în modernizarea serviciilor şi ofertelor. Am acordat atenţie specială satisfacerii cerinţelor, necesităţilor de lectură la copii şi tineri. Am depus eforturi eficiente în implementarea şi furnizarea serviciilor digitale.

Cu mult profesionalism echipa de bibliotecarii, un potenţial calificat, erudit, amabil, cu spirit organizatoric, creativ, care acţionează pozitiv şi prompt la schimbări, a contribuit la formarea şi fortificarea imaginii bibliotecii în comunitatea chişinăuiană, având drept scop transformarea instituţiei într-un spaţiu accesibil, dinamic, flexibil şi chiar cochet. Biblioteca "Târgu-Mureş" şi-a creat o imagine bună în comunitatea chişinăuiană. În susţinerea acestei afirmaţii vin şi cele 53 de articole publicate în presa din Chişinău şi Târgul- Mureş, 12 informaţii în mijloacele audiovizuale. Cartea oaspeţilor de onoare ai Bibliotecii "Târgu-Mureş" care cuprinde aprecierile personalităţilor marcante din Republica Moldova şi România, este un argument în plus al imaginii bune a instituţiei noastre în comunitatea chişinăuiană şi târgumureşeană.

Referinţe bibliografice: 1. Plan strategic de dezvoltare pentru perioada 2008-2017 / Biblioteca Municipală "B.P. Hasdeu". Ch.: "GrafemaLibris" SRL, 2008. 32 p.

2. Biblioteca "Târgu-Mureş". Raport de activitate 2009.

Cercetări

33

II

C E R C E TĂT I EVALUAREA EFICIENŢEI MANAGEMENTULUI RESURSELOR UMANE LA BIBLIOTECA MUNICIPALĂ „B.P. HASDEU”.

IMAGINE. MOTIVARE. APRECIERE (II) Conf. univ. dr. Lidia KULIKOVSKI, director general al BM „B.P. Hasdeu”; magistru în ştiinţe ale comunicării, Tatiana ŞATRAVCA Abstract Eficienţa este un criteriu şi un scop fundamental de evaluare a managementului oricărei biblioteci. O evaluarea a eficienţei MRU a fost întreprinsă pentru prima dată în domeniul biblioteconomic din Republica Moldova la BM "B.P. Hasdeu”.

Impactul total al activităţilor de MRU asupra angajaţilor, asupra rezultatelor globale finale ale bibliotecii nu poate fi demonstrat doar de statistici, indicatorii tradiţionali de performanţă în nici un mod nu pot să măsoare calitatea relaţiei într-o bibliotecă, între conducere şi angajaţi, între angajaţi şi utilizatori, ori tocmai aceste aspecte trebuie să le cunoaştem ca să vedem cu adevărat eficienţa MRU într-o instituţie. În acest scop, al evaluării eficienţei MRU, la BM s-a iniţiat un studiu axat pe percepţia angajaţilor. Ca metodă de cercetare s-a utilizat audierea socială, un mijloc de estimare a impactului activităţilor MRU, pentru a verifica opiniile şi percepţiile segmentului managerial (conducerea de vârf şi intermediară) şi ale segmentului executoriu (bibliotecari, angajaţi în prima linie, relaţiile cu utilizatorii, care cel mai bine ştiu şi simt zilnic problemele instituţiei) pentru a obţine un tablou cât mai amplu posibil al aspectelor MRU în activitatea managerială a BM. Rezultatele primului modul al chestionarului aplicat au fost analizate în articolul „Evaluarea eficienţei managementului resurselor umane la biblioteca municipală „B.P. Hasdeu”. Politici de personal (1)”16. În lucrarea de faţă autoarea analizează trei faţete importante ale MRU: Imagine, Motivare, Eficienţă. Studiul scoate în evidenţă factorii care marchează pozitiv MRU, evidenţiază factorii demotivatori ai RU, analizează feedbackul pozitiv şi negativ obţinut din audierea socială a angajaţilor BM. În concluzie L. Kulikovski regretă că domeniul biblioteconomic nu şi-a elaborat indicatorii de eficienţă a MRU şi propune un model de evaluare inspirat din modelul specific 16 Articolul a fost publicat în primul număr al publicaţiei Bibliotecii Ştiinţifice Centrale „A. Lupan” a AŞM „BiblioScientia”, nr. 1-2, 2009, p. 77-89.

BIBLIOTECA MUNICIPALĂ B.P. HASDEU – SUPORT INFORMAȚIONAL PENTRU COMUNITATEA CHIȘINĂUIANĂ: RESURSE, SERVICII, PROGRAME INOVATIVE: ABORDĂRI PRACTICE

Culegere de comunicări de la Conferința anuală

34

2 decembrie 2009

întreprinderilor, dar după algoritmul propriu; propune un model de eficientizare a managementului resurselor umane pentru biblioteci; identifică problemele constatate în procesul documentării teoretice şi problemele cu care se confruntă în aplicarea managementului resurselor umane BM. Cuvinte-cheie Eficienţa MRU; audiere socială; activităţi MRU; motivare; imagine MRU; performanţă individuală; performanţă instituţională; satisfacţia pe post; fluctuaţia personalului; feedbackul MRU; model de eficientizare a MRU; indicatori de eficienţă MRU. Eficienţa reprezintă ansamblul efectelor înregistrate la toate nivelurile activităţii bibliotecii în raport cu eforturile depuse. Eficienţa este un criteriu şi un scop fundamental de evaluare a managementului oricărei biblioteci. În biblioteci eficienţa este corelată la performanţa organizaţională, care depinde de disponibilitatea şi aplicarea diferitor resurse ale bibliotecii. În lucrarea binecunoscută de specialiştii din biblioteconomie – Cheile succesului [2, p. 34] – resursele sunt clasificate în cinci categorii: resurse financiare, resurse de personal, resurse de facilităţi / sedii, resurse de echipamente şi sisteme, resurse de stocuri.

Toate sunt importante pentru realizarea obiectivelor unei biblioteci. Dar le conjugă cu eficienţă pentru a obţine randament organizaţional – omenii, principala şi vitala resursă a bibliotecii.

Specialiştii evidenţiază mai multe nivele şi abordări ale evaluării eficienţei resurselor umane şi disting două feluri de performanţă: performanţă individuală şi performanţă socială. Performanţa individuală se referă la rezultatele obţinute de un angajat, de un grup sau o unitate de structură, sau o organizaţie. Performanţa socială se referă la impactul activităţii manageriale asupra angajaţilor, fiind definită prin intensitatea cu care un individ contribuie la dezvoltarea firmei, prin raportarea la obiectivele şi standardele stabilite [4, p. 159].

Autoarea I.L. Enache propune trei nivele la care se poate evalua eficienţa MRU: nivelul global, nivelul activităţilor, nivelul instrumentelor. Bibliotecile practică evaluarea performanţei individuale şi sociale, dar nu la toate cele trei nivele amintite. Luând la bază modelul celor trei nivele, putem evalua eficienţa MRU în biblioteci, în felul următor: • evaluare globală (eficienţa rezultatelor managementului resurselor umane); • evaluarea activităţilor managementului resurselor umane (recrutare, selecţie, planificare, instruire, dezvoltare, motivare, recompensare, relaţii); • evaluarea instrumentelor utilizate de managementul resurselor umane (eficienţa instrumentarului MRU – politici, manuale, ghiduri, regulamente, proceduri etc.).

Cercetări

35

II

De regulă, bibliotecile efectuează evaluarea eficienţei doar la nivel global instituţional în care se regăsesc şi rezultate MRU. Cu aceasta se mulţumesc pentru că evaluarea globală le permite să aprecieze, grosso modo, rezultatele MRU, care în unele biblioteci sunt complementate cu rezultatele obţinute prin evaluarea performanţelor bibliotecarilor.

Evaluarea MRU serveşte pentru a determina cât de eficient şi cu câtă eficacitate satisface biblioteca necesităţile angajaţilor, pentru a identifica limitele şi disfuncţiile activităţilor, pentru a susţine implicarea angajaţilor în procesele de decizii, pentru a sugera posibile căi de îmbunătăţire a MRU. Biblioteca Municipală planifică şi implementează permanent acţiuni de monitorizare, măsurare, analiză şi îmbunătăţire urmărind: • asigurarea conformităţii MRU cu viziunea, misiunea obiectivele specifice ale BM; • îmbunătăţirea continuă a eficienţei sistemului de management al resurselor umane.

Concluzia managementului general al BM, raportând efectivul uman la rezultatele generale cantitative şi calitative înregistrate, este că în ultimii ani MRU practicat la această instituţie a fost unul bun17. Concluzia este întărită şi susţinută de utilizatori (aproape satisfăcuţi). Rugaţi să răspundă la întrebarea De ce alegeţi să veniţi la această bibliotecă? (Alege maximum trei variante de răspuns), utilizatorii au ales variantele: • Sunt satisfăcut de calitatea serviciilor oferite – 70,7%; • Sunt satisfăcut de produsele oferite (cărţi, reviste, ziare, activităţi, servicii) – 72,7%; • Îmi plac bibliotecarii, mă ajută să găsesc exact ceea de ce am nevoie – 29,3%; • Îmi place ambianţa de aici – 44,4%; • Mi-a recomandat-o o persoană de încredere – 5,1%.

Rezultatele activităţii de asigurare cu personal sunt sintetizate în tabelele 1 şi 2.

364 365 367 356 356

222 223 222 226 205

51 43 40 37 39

Vârsta medie, ani

Specialitate

313 319 319 315 313

Cu studii medii total

360 362 362 352 352

Specialitate

Bibliotecari, total

Normă întreagă 440 440 440 425 425

Cu studii superioare, total

449 449 449 436 436

Normă întreagă

2004 2005 2006 2007 2008

Personal total

Anii

Tabelul 1. Dinamica personalului în anii 2004-2008

29 24 34 32 32

17 Biblioteca Municipală „B.P. Hasdeu”. Raport anual. 2008 [online]. [Citat 12 noiem. 2009]. Disponibil: <http: //www.hasdeu.md/rapoarte/2008>

42 37,5 37,5 37,5 37

BIBLIOTECA MUNICIPALĂ B.P. HASDEU – SUPORT INFORMAȚIONAL PENTRU COMUNITATEA CHIȘINĂUIANĂ: RESURSE, SERVICII, PROGRAME INOVATIVE: ABORDĂRI PRACTICE

Culegere de comunicări de la Conferința anuală

36

2 decembrie 2009

Tabelul 2. Fluctuaţia personalului Anii

Total

Intrări total

2004 2005 2006 2007 2008

449 449 449 436 436

49 58 79 62 61

Intrări specialitate 31 34 69 52 52

Ieşiri 39 51 40 27 78

Ieşiri specialitate 28 31 9 11 25

Urmărim o stabilitate relativă cu o mobilitate de 54 intrări, media acestor cinci ani, şi 32 ieşiri. Dacă am judeca doar în baza cifrelor ar însemna că în anii de referinţă au intrat 260 noi angajaţi ceea ce constituie peste 50% din totalul personalului, deci fluctuaţia este totuşi mare. Însă analiza în profunzime a fluctuaţiei resurselor umane (datele disponibile ale anului 2007), şi vârsta medie a resurselor umane vine cu alte argumente: există o stabilitate şi un număr aproape constant care flotează. În anul 2007, de exemplu18, au fost angajaţi 42 de bibliotecari dintre ei cu studii superioare de specialitate doar 3; cu studii superioare incomplete (studenţi) 11. Ceilalţi sunt de alte profesii: Studii superioare - 22 Inclusiv: • bibliotecar - 3 • filolog -13 • psiholog - 2 • economist - 2 • biolog - 1 • geograf - 1 Studii superioare incomplete (studenţi) - 20 Inclusiv: • bibliotecar - 11 • filolog - 5 • jurnalist - 1 • arhitect - 1 • inginer - 1 • psiholog - 1 Din ei s-au eliberat – 7 Inclusiv:

Studii superioare - 3 • filologie - 3 Studii incomplete - 4 • bibliotecar - 3 • psiholog - 1 18 Biblioteca Municipală „B.P. Hasdeu”. Raport de activitate 2007.

Cercetări

37

II

Din lipsă de specialişti pe piaţa muncii, BM angajează jurnalişti, arhitecţi, ingineri, biologi, economişti etc. Este un rău, dar necesar, numit legea variaţiei necesare. Dar acest mozaic profesional reclamă eforturi mult mai mari în pregătirea lor ca bibliotecari. Alt aspect negativ este că se investeşte dublu, triplu pentru a le dezvolta competenţe şi abilităţi necesare muncii şi după aceasta pleacă (7 dintre ei au plecat din primul an). Mulţi sunt factorii care influenţează negativ sau pozitiv eficienţa MRU. Un aspect care determină calitatea resurselor umane, succesul unei biblioteci este compoziţia echipei: gen, vârstă, etnie. Resursele umane ale bibliotecii trebuie să oglindească în compoziţia umană, în echipe complexitatea mediului înconjurător, adică să aplice legea varietăţii necesare. Dacă în Chişinău trăiesc moldoveni, ruşi, ucraineni, evrei, bulgari acest lucru trebuie să se reflecte în compoziţia echipei Hasdeu. La BM, după naţionalitate ponderea o deţin moldovenii: Moldoveni Ruşi Ucraineni Evrei Găgăuzi Polonezi

209/ 46,54% 23 / 5,12% 20 / 4,45% 5 / 1,1% 3 / 0,7% 2 / 0,45

Echipa unei biblioteci nu poate fi ca o echipă de fotbal din 13 persoane de 9 naţionalităţi. Componenţa etnică mai bine se reflectă în serviciile şi ofertele bibliotecii: servicii pentru copii, tineri, adulţi, persoane înaintate în vârstă, cu handicap, minorităţi, studenţi, elevi, şomeri etc. Se reflectă legea varietăţii necesare şi în structura bibliotecii. Filiale pentru copii, pentru minorităţile etno-culturale, specializate ca, de exemplu, Biblioteca Publică de Drept, Biblioteca de Arte, Centrul de Hasdeologie, Centrul de carte germană, Centrul Internaţional Academic Eminescu, Centrul de Informare Europeană etc.

Alt aspect care influenţează, într-o măsură mai mare sau mai mică, dar influenţează, este caracterul endogam, cu mici excepţii, al echipei Hasdeu. Specialiştii spun că nu trebuie să ne aşteptăm la prea multă inovaţie de la o organizaţie în care 90 la sută sunt de acelaşi sex, au o educaţie similară (la BM sunt doar 25 bărbaţi, incluzând şi personalul auxiliar).

Lumea managementului este dominată de bărbaţi. Dar şi femeile au contribuţii remarcabile mai ales în managementul cultural, în domeniul prestării serviciilor. O parte a acestor contribuţii este reprezentată de spiritul de colaborare, cooperare, participare, împuternicire, încredere şi implicare pe care femeile îl aduc instinctiv în meseria lor. Un titan al managementului, Charles Handly, spunea că... „organizaţiile doresc oameni de calitate, bine educaţi şi instruiţi. Adaptabili. De asemenea, doresc oameni care pot jongla cu mai

BIBLIOTECA MUNICIPALĂ B.P. HASDEU – SUPORT INFORMAȚIONAL PENTRU COMUNITATEA CHIȘINĂUIANĂ: RESURSE, SERVICII, PROGRAME INOVATIVE: ABORDĂRI PRACTICE

Culegere de comunicări de la Conferința anuală

38

2 decembrie 2009

multe sarcini deodată. Vor oameni care să valorifice instinctul şi intuiţia, precum şi analiza şi raţionalitatea, care să poată fi duri, dar şi sentimentali, fermi, dar şi prietenoşi, oameni care pot întruni aceste contradicţii necesare. Vor deci cât mai multe femei”. Bibliotecile le au. BM utilizează eficient caracteristicele acestui gen. Stilul natural al femeilor în cadrul muncii este mai uşor adaptabil schimbărilor profesionale, de structură. BM investeşte şi scoate foarte mult din acest colectiv aproape omogen. Menţinând volens-nolens o singură constantă, omogenitatea de gen, permite variaţia în toate celelalte dimensiuni.

"Organizaţiile aşteaptă în general două lucruri de la personalul lor”, susţine I.L. Enache: "participare şi eficacitate. Obiectivul participare se referă la asigurarea necesarului de personal prin angajarea şi păstrarea oamenilor în cadrul bibliotecii. Al doilea obiectiv major, eficacitatea forţei de muncă, se referă la capacitatea acesteia de a realiza munca cerută” [4, p. 134]. Impactul total al activităţilor de MRU asupra angajaţilor, asupra rezultatelor globale finale ale bibliotecii nu poate fi demonstrat doar de statistici. Managerii bibliotecii trebuie să fie pregătiţi să folosească indicatori care conţin date atât "soft”, cât şi "hard”. Ei trebuie să se concentreze asupra performanţelor realizate în beneficiul angajatului, utilizatorului şi nu asupra convenabilităţii (realizarea cu orice preţ a obiectivelor propuse). Mai mult decât atât, indicatorii tradiţionali de performanţă în nici un mod nu pot să măsoare calitatea relaţiei într-o bibliotecă, între conducere şi angajaţi, între angajaţi şi utilizatori, ori tocmai aceste aspecte trebuie să le cunoaştem ca să vedem cu adevărat eficienţa MRU într-o instituţie. În acest scop, al evaluării eficienţei MRU, la BM s-a iniţiat un studiu axat pe percepţia angajaţilor. Ca metodă de cercetare s-a utilizat audierea socială, un mijloc de estimare a impactului activităţilor MRU, pentru a verifica opiniile şi percepţiile segmentului managerial (conducerea de vârf şi intermediară) şi ale segmentului executoriu (bibliotecari, angajaţi în prima linie, relaţiile cu utilizatorii, care cel mai bine ştiu şi simt zilnic problemele instituţiei) pentru a obţine un tablou cât mai amplu posibil al aspectelor MRU în activitatea managerială a BM. Rezultatele primului modul al chestionarului aplicat au fost analizate în articolul Evaluarea eficienţei managementului resurselor umane la Biblioteca Municipală „B.P. Hasdeu”. Politici de personal (1)19.

Lucrarea de faţă continuă analiza modulelor II (Imaginea), III (Motivarea) IV (Eficienţa) ale MRU în percepţia resurselor umane la BM20. Modulul II al chestionarului se referea la imaginea generală a MRU la BM. Angajaţii au fost rugaţi să marcheze elementele care caracterizează negativ BM. Au răspuns toţi bibliotecarii şi cei 42 de manageri. Au bifat negativ foarte puţine poziţii. Le prezentăm în descreştere: lipsa unui manual de personal cu 19 Articolul a fost publicat în primul număr al publicaţiei Bibliotecii Ştiinţifice Centrale „A. Lupan” a AŞM „BiblioScientia”, 2009, nr. 1-2, p. 77-89.

20 Metodologia utilizată şi structura sondajului vezi articolul nominalizat din „BiblioScientia”.

Cercetări

39

II

40%, fluctuaţia personalului cu 39%; supraîncărcarea personalului cu 35%; poziţiile angajaţi indisciplinaţi şi lipsa unui pachet de beneficii flexibil cu câte 26%; nemulţumiri legate de programul de lucru cu 25%. În detaliu, precum şi cele 30 de poziţii ale întrebării, le putem cunoaşte din tabelul de mai jos.

Tabelul 3. Marcaţi elementele care caracterizează negativ MRU la BM

Lipsa unui manual de personal al BM

44,5

Total directori, angajaţi, % 36,4 40,0

Fluctuaţia de personal

46,0

32,7

39,0

Supraîncărcarea angajaţilor

37,7

32,7

35,0

Angajaţi indisciplinaţi

48,8

7,2

26,0

Lipsa unui pachet de beneficii flexibil

9,87

29,0

26,0

Nemulţumiri legate de programul de lucru

20,0

29,0

25,0

Zvonuri, bârfe ( comunicare informală) din BM

42,2

10,9

25,0

Inechităţi în acordarea creşterilor salariale

15,5

29,0

23,0

Angajaţi cu performanţe slabe

25,5

12,7

21,0

Angajaţi nemotivaţi

15,5

21,8

19,0

Necunoaşterea beneficiilor pe care le oferă BM

15,5

21,8

19,0

Angajaţi mediocri

31,1

7,2

18,0

Erori de evaluare a performanţelor angajaţilor

11,0

21,8

17,0

Surplus de personal

28,9

7,2

17,0

Decizii de selecţie greşite

15,5

18,1

17,0

Necunoaşterea regulamentelor, politicilor bibliotecii

11,0

18,1

15,0

Dificultăţi de folosire a unor scheme de orar flexibil (5/40, flexi-time, ore suplimentare)

8,0

18,1

14,0

20,0

7,2

13,0

6,6

18,1

13,0

Sarcini de lucru vag definite Neînţelegerea de către angajat a rolului ce-i revine în cadrul echipei sau departamentului

Directori, %

Angajaţi, %

2 decembrie 2009

BIBLIOTECA MUNICIPALĂ B.P. HASDEU – SUPORT INFORMAȚIONAL PENTRU COMUNITATEA CHIȘINĂUIANĂ: RESURSE, SERVICII, PROGRAME INOVATIVE: ABORDĂRI PRACTICE

Culegere de comunicări de la Conferința anuală

40

Număr mare de plângeri

15,5

7,2

11,0

Luarea de măsuri disciplinare

17,7

3,6

10,0

14,5

9,0

11,0

18,1

8,0

Birocraţie

4,4

10,9

8,0

Conflicte dintre angajaţi

6,6

7,2

7,0

Angajaţi rezistenţi la schimbare

15,3

0

7,0

Găsirea candidaţilor pentru angajări

12,9

0

6,0

Violenţa şi furtul la locul de muncă

8,9

3,6

6,0

Accidente şi boli profesionale

6,6

1,8

4,0

Altele, descrieţi aspectul estetic al bibliotecarului

6,6

3,0

Nu au răspuns

6,6

0

3

Posturi monotone Lipsa descrierii posturilor

Datele obţinute la îndemnul să marcheze elementele care caracterizează pozitiv BM reliefează imaginea BM ca instituţie democratică care are grijă de salariaţii săi. Punctele forte sunt: fiecare angajat are fişa postului cu 100%; lipsa conflictelor cu 74%, urmat de instituţie democratică în atitud inea faţă de angajaţi cu 72%. Urmează apoi, tot la categoria puncte forte poziţiile care au acumulat peste 60% – înţelegerea de către angajat a rolului ce-i revine în cadrul echipei sau departamentului (68%), programul de lucru agreabil (67%), sarcini de lucru clar definite (66%), număr foarte mic de plângeri (67%), lipsa accidentelor la locul de muncă (67%), angajaţi competenţi (61%), angajaţi cu performanţe mari (63%), angajaţi disciplinaţi (63%) etc. Atragem atenţia la un aspect important: diferenţa răspunsurilor dintre directori şi angajaţii bibliotecari. Directorii consideră, în proporţie de 68,8% că angajaţii sunt cu performanţe mari / bibliotecarii consideră în proporţie de 76,4; directorii cu 46,0% angajaţi competenţi / bibliotecarii cu 83,3%; directorii cu 62,% angajaţi deschişi spre schimbare / bibliotecarii cu 83,3%. Punctele de vedere sunt diferite. Angajaţii gândesc mai bine despre sine. La poziţia angajaţi motivaţi diferenţa este foarte mare: 84,4% la 43,6. Managerii cred că fac foarte mult la capitolul motivare, dar angajaţii sugerează că există loc pentru mai bine. La fel poziţia personal destul 77% din directori consideră că este personal destul, bibliotecarii sunt de acord cu aceasta în proporţie de 61%. Cea mai mare diferenţa o înregistrează creşterile salariale: 77,7% – la directori, 32,7% – la bibliotecari. Vedem, amănunţit, mai jos, în tabelul 4.

Cercetări

41

II

Tabelul 4. Marcaţi elementele care caracterizează pozitiv BM

Fiecare angajat are fişa şi descrierea posturilor

Total Directori, Angajaţi, directori, % % angajaţi, % 100,0 100,0 100,0

Sarcini de lucru clar definite Înţelegerea de către angajat a rolului ce-i revine în cadrul echipei sau departamentului Lipsa violenţei şi furturilor la locul de muncă

80,0

92,7

87,0

93,3

76,4

87,0

91,0

80,0

85,0

Instituţie democratică în atitudinea faţă de angajaţi

77,7

89,0

84,0

Număr foarte mic de plângeri

77,7

80,0

78,0

Angajaţi disciplinaţi

77,8

74,5

76,0

Lipsa conflictelor dintre angajaţi

71,1

76,4

74,0

Angajaţi deschişi spre schimbare

62,2

83,3

74,0

Angajaţi cu performanţe mari

68,8

76,4

73,4

Cunoaşterea regulamentelor, politicilor bibliotecii Nu există erori de evaluare a performanţelor angajaţilor Lipsa accidentelor la locul de muncă

88,9

54,5

70,0

86,6

60,0

69,0

77,7

83,6

67,0

Angajaţi competenţi

46,0

83,3

67,0

Programul de lucru agreabil

73,3

61,8

67,0

Angajaţii nu sunt supraîncărcaţi

91,1

47,2

67,0

Personal destul

77,7

61,8

65,0

Angajaţi motivaţi

84,4

43,6

62,0

Cunoaşterea beneficiilor pe care le oferă BM

66.0

54,5

60,0

Comunicare informală bună Acordarea creşterilor salariale (în condiţii de criză bunişoare) Folosirea unor scheme de orar flexibil (5/40, flexi-time, ore suplimentare) Decizii de selecţie bune

66,0

50,9

58,0

77,7

32,7

53,0

53,3

32,7

42,0

46,0

32,7

39,0

Posturi atractive

40,0

36,4

38,0

Fluctuaţia de personal este minimă

42,2

25,4

33,0

Găsirea candidaţilor cei mai buni pentru angajări

40,0

21,8

30,0

Existenţa unui manual de personal al BM

28,8

25,4

27,0

Existenţa unui pachet de beneficii flexibil

20,0

18,1

19,0

Greşelile nu sunt penalizate disciplinar

13,0

10,9

12,0

2 decembrie 2009

BIBLIOTECA MUNICIPALĂ B.P. HASDEU – SUPORT INFORMAȚIONAL PENTRU COMUNITATEA CHIȘINĂUIANĂ: RESURSE, SERVICII, PROGRAME INOVATIVE: ABORDĂRI PRACTICE

Culegere de comunicări de la Conferința anuală

42

Specificăm că au răspuns toţi, 100% de respondenţi.

Modulul III al auditului social a avut ca subiect motivaţia muncii. Cum taxează angajaţii sistemul de motivare al BM am aflat din datele obţinute la poziţia Factorii motivaţionali.

Posibilitatea de dezvoltare profesională, posibilitatea de a aplica creativitatea individuală, şansa de a folosi potenţialul de care dispui, recunoaşterea pentru munca depusă, participarea la luarea deciziilor, condiţii de muncă bune, muncă interesantă, atractivitatea muncii prestate sunt factorii de succes în activitatea de motivarea angajaţilor BM. Alte rezultate le găsim în tabelul 5.

Tabelul 5. Bifaţi factorii motivaţionali existenţi la BM

Posibilitatea de dezvoltare profesională

88,8

Total directori, angajaţi, % 72,7 80,0

Posibilitatea de a aplica creativitatea individuală

75,5

76,4

76,0

Munca interesantă

68,8

69

69,0

Participarea la luarea deciziilor

91,1

50,9

69,0

Şansa de a folosi potenţialul de care dispui

77,7

54,5

65,0

Recunoaştere pentru munca depusă

71,1

50,9

60,0

Condiţii de muncă bune

80,0

43,6

60,0

Atractivitatea muncii prestate

62,0

43,6

52,0

Munca de interes social

51,0

50,9

51,0

Independenţa pe post

82,2

18,1

47,0

Autoritatea şi responsabilitatea pe post

40,0

32,7

36,0

Şansa de a câştiga un salariu mare după o anumita perioada

42,2

29,0

35,0

Salariu

33,3

29,0

31,0

Pachet de beneficii

28,8

10,9

19,0

Un titlu al postului impresionant

15,5

10,9

13,0

Directori, %

Angajaţi, %

În continuare, respondenţii au fost rugaţi să bifeze şi factorii demotivatori. Toţi respondenţii şi-au expus punctul de vedere demonstrând că sunt exigenţi şi taxează pentru activitatea ineficientă a MRU. Totuşi, aici răspunsurile sunt aproape în totalitate pozitive. Printre factorii demotivaţionali persistă salariul mic (69%); programul în zilele de odihnă (sâmbătă,

Cercetări

43

II

duminică, în zilele săptămânii până la ora 19 sau 20 seara (67%); pensie mică (54%); stresul (51%); volumul prea mare de muncă (40%).

Tabelul 6. Bifaţi factori demotivatori existenţi la BM

Directori, Angajaţi, % %

Total directori, angajaţi, %

Nivelul scăzut al salariului

60,0

76,3

69,0

Programul în zilele de odihnă (sâmbătă, duminică)

55,0

76,3

67,0

Pensie mică

66,0

43,6

54,0

Stresul

60,0

43,6

51,0

Volumul prea mare de muncă

53,3

29,0

40,0

Condiţii de muncă neprielnice sau chiar periculoase

37,7

21,8

29,0

Inechitate în privinţa salariilor acordate personalului

26,0

18,1

22,0

Tratare diferită a angajaţilor

13,3

25,4

20,0

Nesiguranţa privind păstrarea locului de muncă

22,2

10,9

16,0

Nu au răspuns

0

0

0

Nedumerirea noastră se referă la poziţia Nesiguranţa privind păstrarea locului de muncă, care totuşi a acumulat la directori 22,2%. De ce? Se gândesc la viitorul nesigur al instituţiei bibliotecare? Sau la competitivitatea şi competenţa lor profesională? Bibliotecarul este, printre alte profesii de orientare socio-cultural-umană, astăzi ajuns la o treaptă socială foarte joasă. El recunoaşte şi intuieşte necesitatea schimbării statutului său social şi profesional. Dar, neştiind şi negăsind soluţii, rămâne să se confrunte cu dificultăţile sociale, profesionale, să-şi exprime nemulţumirea vis-à-vis de salariu, condiţii de muncă şi mentalitatea fondatorilor şi a societăţii în general.

Evaluarea satisfacţiei pe post arăta ce simt angajaţii în legătură cu anumite aspecte ale activităţii lor sau în legătură cu practicile utilizate de bibliotecă în domeniul managementului resurselor umane. Satisfacţia pe post la BM se evaluează la: (1) nivel general21; (2) la nivelul activităţilor MRU sau al diferitor faţete ale lui. Un exemplu de evaluare 21 Ultima de acest fel a fost evaluarea de nivel naţional Statutul social al bibliotecarului în RM, întreprins de ABRM în 2009, la care a participat şi BM „B.P. Hasdeu”.

BIBLIOTECA MUNICIPALĂ B.P. HASDEU – SUPORT INFORMAȚIONAL PENTRU COMUNITATEA CHIȘINĂUIANĂ: RESURSE, SERVICII, PROGRAME INOVATIVE: ABORDĂRI PRACTICE

Culegere de comunicări de la Conferința anuală

44

2 decembrie 2009

a satisfacţiei pe post poate servi cercetarea Imaginea BM. Bibliotecarul ca creator al imaginii22. Întrebaţi care sunt factorii ce contribuie la crearea imaginii pozitive a bibliotecii in societate bibliotecarii BM au ales pregătirea profesională a bibliotecarilor (73,5%, loc.II) ca factor foarte important, care condiţionează calitatea serviciilor oferite de bibliotecă (86,3%, loc I), ca factorul cel mai important în crearea imaginii instituţionale. Bibliotecarul ”ca factor important în crearea imaginii” este proporţional ca puncte acumulate cu ”rolul decisiv al bibliotecarului în crearea imaginii bibliotecii ”– ambele poziţii au acumulat acelaşi număr procentual – 73,5.

Rugaţi să bifeze caracteristicile bibliotecarului care pot îmbunătăţi imaginea bibliotecii respondenţii, bibliotecari BM, au evidenţiat pe primele trei locuri amabilitatea, erudiţia, intelectul, profesionalismul, fapt care ne face să concluzionăm că bibliotecarii sunt convinşi că profesionalismul este caracteristica pe care se construieşte succesul. Printre caracteristici a fost inclusă şi eficienţa. A acumulat, însă, doar 3,9% . Credem că termenul profesionalism a fost în viziunea bibliotecarilor umbrela sub care intră şi eficienţa şi inovativitatea, creativitatea şi competenţa şi responsabilitatea, care au acumulat până la 10% fiecare. Întrebaţi care sunt caracteristicile bibliotecarului care pot afecta imaginea bibliotecii au dat întâietate atitudinii faţă de muncă, demonstrând că sunt conştienţi de rolul lor, de responsabilitatea lor. Locul doi i-a revenit iarăşi profesionalismului, pentru că respondenţii au urcat pe locul doi incompetenţa şi lipsa profesionalismului ca factori negativi.

Indicatorul, obţinut, de insatisfacţie faţă de munca pe care o prestează este foarte mic – 3,9%. Foarte satisfăcuţi sunt 16,7%. Criteriul Satisfăcuţi a adunat 79,4%. Este un indicator extraordinar de bun, luând în consideraţie că intervievarea s-a produs în 2009, în plină criză economică pe care cu certitudine au simţit-o în primul rând bibliotecarii.

Această presupunere a fost exprimată în următorul răspuns la întrebarea Cât de mulţumiţi sunteţi de remunerare? Nemulţumirea faţă de remunerare a acumulat un procent mare, peste jumătate din respondenţi (51,0%). Dar credem că este o variabilă reală şi un rezultat comun al tuturor celor din sistemul bugetar. Rândul celor mulţumiţi este de 44,1%, iar cei foarte mulţumiţi doar 2,0%. Dar la remunerarea corelată cu munca nu s-a găsit niciun calificativ „foarte mulţumit”. Răspunsurile angajaţilor au scos în evidenţă un paradox: 86,5% din cei care sunt nemulţumiţi de remunerare sunt satisfăcuţi de munca pe care o fac!

La Remunerarea corelata cu vârsta, alt paradox. Constatăm din rezultatele obţinute că: 53,8% mulţumiţi de remunerare sunt bibliotecarii cu vârsta până la 25 ani, pe când persoanele cu vârsta de peste 25 de ani, chiar şi 45 ani, sunt nemulţumite în proporţie de 48,5 şi, respectiv, 58,1%!

22 Aceasta din urmă desfăşurată de BM ca activitate în cadrul Planului de imagine a BM.

Cercetări

II

45

În literatura de management sunt evidenţiate mai multe faţete ale satisfacţiei pe post. În sondajul realizat la BM, pentru că se referea la imaginea bibliotecii şi contribuţia angajaţilor la construcţia ei sunt prezente faţete ca: (1) activităţi; (2) realizări (munca) şi (3) recompense. Există însă mai multe pe care le-am utilizat în auditul social al MRU: (4) utilizarea abilităţilor; (5) avansare, promovare; (6) autoritate pe post; (7) politicile şi practicile bibliotecii; (8) colegii de echipă; (9) utilizarea creativităţii; (10) independenţa în activitate, (11) participarea la luarea deciziilor. Bibliotecile însă nu trec de acele două, trei faţete amintite mai sus în sondajul de imagine realizat de BM, pentru că evaluarea satisfacţiei pe post cere efort, implicaţiile managerilor şi dorinţă. Un alt aspect după care se conduc managerii de la RU este că oricum nu există lume mulţumită de salariu, însă toată lumea este mulţumită de sine. Deşi insatisfacţia pe post nu se învârte numai în jurul faţetei recompense după cum am arătat, bazându-ne exclusiv pe rezultatele obţinute de la respondenţi. Celelalte faţete sunt lesne de realizat prin dezvoltarea unei culturi puternice instituţionale, prin acţiunea consecventă a managerilor de resurse umane, dar şi a celor din alte compartimente şi de vârf. În viziunea autoarei I.L. Enache, MRU este insatisfăcător atunci când [4]: (1) persistă starea conflictuală, număr mare de conflicte, plângeri; (2) rata fluctuaţiei este mare, angajaţii pleacă din bibliotecă; (3) procesul de recrutare este unul insatisfăcător din cauza lipsei de resurse umane disponibile sau cea disponibilă nu este cea dorită; (4) angajaţii au performanţe slabe; (5) implicarea angajaţilor în realizarea misiunii şi scopurilor bibliotecii este mică; (6) există o variabilă mare între personalul existent şi cel necesar ca resursă competentă.

Judecând după aceste criterii corelate cu răspunsurile acumulate de la angajaţi putem conchide iarăşi că MRU la BM este unul bun.

Logic, un MRU eficient trebuie să fie atunci când: (1) persistă un climat de comunicare eficient; (2) angajaţii sunt motivaţi; (3) nu există conflicte grave; (4) biblioteca dispune de oameni competenţi; (5) angajaţii sunt loiali, fideli bibliotecii; (6) nu sunt probleme de recrutare, selectare, angajare. Ca să aflăm ce gândesc angajaţii despre eficienţa MRU la Hasdeu, am rugat respondenţii să răspundă la întrebarea: Managementul Resurselor Umane la BM este unul eficient în viziunea dvs.? Dacă DA bifaţi factorii de Feedback pozitiv care au influenţat părerea dvs. Rezultatele feedbackului pozitiv sunt următoarele: 1) imaginea bună a BM care este produsul imaginii şi competenţei oamenilor ei (93%);

2 decembrie 2009

BIBLIOTECA MUNICIPALĂ B.P. HASDEU – SUPORT INFORMAȚIONAL PENTRU COMUNITATEA CHIȘINĂUIANĂ: RESURSE, SERVICII, PROGRAME INOVATIVE: ABORDĂRI PRACTICE

Culegere de comunicări de la Conferința anuală

46

2) informarea corectă a angajaţilor asupra aspectelor unde greşesc (85%); 3) adaptarea recompenselor pentru fiecare angajat (65%); 4) un bun sistem de evaluare a performanţei (64%); 5) informarea privind recompensele pentru performanţe în muncă (62%); 6) recompensarea pe măsura performanţei (55%); 7) instruirea cu privire la implementarea şi cunoaşterea politicilor de personal (51%); 8) evitarea promisiunilor neîntemeiate (43%).

Feedbackul negativ este nesemnificativ, dar îl expunem în tabelul 7 pentru a pondera şi mai mult MRU la BM. Tabelul 7. Feedback negativ Directori, %

Angajaţi, %

Total directori, angajaţi, %

Nu există instruire cu privire la implementarea şi cunoaşterea politicilor de personal

0

10,9

7,0

Nu cunoaştem sistemul BM de evaluare a performanţei

0

10,9

7,0

Recompensele nu se adaptează pentru fiecare angajat

0

7,3

5,0

Informarea privind recompensele pentru performanţe în muncă nu este făcută public

0

7,3

4,0

Angajaţii nu sunt informaţi corect asupra aspectelor unde greşesc

0

3,6

3,0

Altele, adăugaţi

0

3,6

2,0

Promisiunile sunt neântemeiate

0

0

1,0

Recompensarea nu se aplică pe măsura performanţei

0

0

1,0

Respondenţilor li s-a oferit posibilitatea şi libertatea de a nota de la 1(minimum) la 10 (maximum) eficienţa MRU. Dacă putem considera nota 9,5 şi 9,9 excelentă, atunci 12% de respondenţi au oferit acest calificativ eficienţei MRU la BM. Calificativul "foarte bună" a adunat 31,0%, iar calificativul "bună" a obţinut 34%. Calificativul "satisfăcător" a fost distribuit de către 15% de respondenţi.

Cercetări

47

II

Tabelul 8. Acordaţi o notă MRU la BM de la 1(minimum) la 10 (maximum) Nota

Directori, %

Angajaţi, %

Total directori, angajaţi, %

10

6,7

14,5

11,0

9,9

2,2

0

1,0

9,5

2,2

0

1,0

9

37,8

25,5

31,0

8

31,2

36,4

34,0

7

11,0

14,5

13,0

6

2,2

0

1,0

5

0

1,8

1,0

Nu au răspuns

6,7

7,3

7,0

Raportarea percepţiilor esenţiale ale angajaţilor cu rezultatele analizate în prima parte a studiului şi lucrarea de faţă produc cunoaşterea mai amplă a MRU. Pentru a obţine o analiză mai profundă am integrat date din mai multe studii, realizate la BM în anul de referinţă.

Am aflat ce gândesc angajaţii despre munca managerială a conducătorilor. Ce gândesc angajaţii despre ei înşişi aflăm din alt studiu, citat deja, derulat în octombrie 2009 Bibliotecarul şi imaginea23. Angajaţii au fost rugaţi să aleagă opţiuni pentru portretul bibliotecarului modern. În opinia lor bibliotecarul modern trebuie: • să prezinte responsabilitate sporită pentru imaginea bibliotecii (78,4% – 16,7%); • să citească permanent literatură, informaţii de specialitate (71,6% – 22,5%); • să aibă studii superioare (69,6% – 34,3%); • să meargă la cursuri de perfecţionare (67,6% - 30,4%); • să stabilească parteneriate, să susţină colaborări cu alte biblioteci (63,7% – 28,4%); • să inoveze, să introducă noutăţi în activitate (61,8% – 32,4%); • să cerceteze, să studieze, să scrie articole, lucrări (40,2% – 52,0%).

Prima variabilă înseamnă obligator, a doua preferabil. Caracteristicele bibliotecarului modern se regăsesc în criteriile de evaluare a bibliotecarilor demonstrând că le cunosc şi traduc în obligaţii şi responsabilităţi. Vedem un bibliotecar care vrea să fie instruit, să se dezvolte profesional, să colaboreze cu comunitatea profesională, să inoveze şi, e foarte important, să scrie lucrări şi articole. În susţinerea celor spuse ilustrăm cu răspunsurile lor 23 Cercetare planificată şi efectuată în 2009 de Departamentul Marketing al BM în cadrul acţiunilor preconizate de Anul imaginii bibliotecii publice în comunitate.

BIBLIOTECA MUNICIPALĂ B.P. HASDEU – SUPORT INFORMAȚIONAL PENTRU COMUNITATEA CHIȘINĂUIANĂ: RESURSE, SERVICII, PROGRAME INOVATIVE: ABORDĂRI PRACTICE

Culegere de comunicări de la Conferința anuală

48

2 decembrie 2009

la întrebarea Dacă sâmbătă s-ar organiza o întâlnire neformală cu toţi colegii bibliotecari aţi accepta să veniţi?. Au răspuns DA, desigur 60,8% şi DA, poate 33,3%.

Obişnuiţi cu autoevaluarea bibliotecarii au răspuns sincer la întrebarea Care a fost contribuţia dvs., în ultimele şase luni, pentru a promova o imagine pozitivă a bibliotecii în societate?: a. articolele, interviuri în pentru mass-media; b. activităţi culturale; c. servirea utilizatorilor; d. seminare, ateliere, mese rotunde; e. promovarea bibliotecii (elaborarea materialelor, difuzarea lor); f. participare la conferinţe; g. activităţi extramuros.

2% din respondenţi au recunoscut cinstit că nu au făcut nimic. Imaginea fiind prioritatea numărul unu a anului 2009 bibliotecarii şi-au exprimat şi arătat eficienţa individuală la realizarea unui scop comun, care accentuează nivelul efortului individual şi al eficienţei activităţilor de instruire (destul de multe, vezi Planul de imagine al BM, 2009, disponibil: www.hasdeu.md/plan.imagine) în legătură cu acest scop.

Eficienţa instituţională înaltă contribuie la ridicarea competitivităţii şi îmbunătăţirii imaginii acesteia, susţine M. Vârcolici [15, p. 96]. Autoarea evidenţiază următorii coeficienţi de eficienţă: (1) coeficient deficit / exces de personal; (2) ponderea posturilor cu fişa postului; (3) coeficientul recrutării şi selectării personalului, (4) gradul de satisfacţie a personalului; (5) nivelul de competenţă a personalului; (6) ponderea personalului instruit; (7) ponderea personalului promovat.

Domeniul biblioteconomic nu şi-a elaborat indicatorii de eficienţă a MRU. Dacă am evalua eficienţa MRU la BM prin modelul specific întreprinderilor, dar după algoritmul propriu, am avea următoarele rezultate: a) coeficient deficit / exces de personal – BM are un deficit constant de angajaţi în număr de 45-50 de posturi vacante (media anuală), ceea ce constituie în medie 10,0-11,2%; b) ponderea posturilor cu fişa postului – 376 posturi cu fişa postului (84,3%); ceilalţi sunt personal încadrat la mentenanţă, îngrijitori, şofer, garderobieri (dar nu lipsiţi de importanţă în BM şi ar trebui să aibă şi ei fişa postului); c) coeficientul recrutării şi selectării personalului – nu se analizează din considerente că este un acut deficit de oameni care vin să se angajeze la bibliotecă. Se selectează aproape identic ca număr ceea ce se recrutează; d) gradul de satisfacţie a personalului – se studiază permanent şi se înregistrează o pondere rezonabilă, chiar înaltă, în aceste timpuri de criză, într-un domeniu în

Cercetări

II

49

criză, a unei profesii în criză (satisfăcuţi de munca pe care o prestează sunt 79,4%; satisfăcuţi de salariu sunt 53%); e) nivelul de competenţă a personalului (studii superioare, superioare de specialitate, grad de calificare) – BM are un personal foarte calificat. 205 persoane cu studii superioare de specialitate, din ele 139 sunt cu grade de calificare profesională24; f) ponderea personalului instruit – indicatorul este cel mai bun faţă de celelalte activităţi MRU; g) ponderea personalului promovat – 7-10 bibliotecari anual (1,6-2,2%), indicator mic raportat la numărul total de angajări.

Nu ştim dacă rezultatele sunt pozitive sau negative. Nu avem cu ce compara pentru că literatura de specialitate nu abundă cu evaluări şi analize ale eficienţei MRU25. Pentru a aborda eficienţa trebuie mai întâi să identificăm indicatorii de eficienţă a MRU, să stabilim variabile pozitive şi negative, pentru că eficienţa activităţilor MRU influenţează eficienţa angajaţilor, influenţează direct realizarea indicatorilor de performanţă generali, organizaţionali. La rândul lor indicatorii de performanţă obţinuţi influenţează şi contribuie la (1) constituirea imaginii bibliotecii în comunitate (comunitatea chişinăuiană şi comunitatea profesională); (2) eficienţa generală a bibliotecii; (3) determinarea nivelului de competitivitate a bibliotecii.

Concluzii O bibliotecă deţine facilităţi, resurse, experienţă pe care sistematic le evaluează, cel mai des, cel mai mult, evaluează personalul care, mai ales la Biblioteca Municipală, solicită, în primul rând, recunoaşterea competenţelor. În acest studiu BM evaluează eficienţa MRU. Referitor la eficienţă, studiile teoretice evidenţiază două sensuri ale eficienţei: prima se referă la performanţe – rezultatele bune ale unei activităţi; a doua se referă la efectele unei activităţi în raport cu resursele alocate. Când este vorba de eficienţă, imediat se face relaţie cu sectorul economic, cu sectorul privat şi mai puţin se face relaţie cu biblioteca, instituţie publică care nu aduce profituri. Bibliotecile, în schimb, aduc satisfacţie cetăţenilor în raport cu necesităţile lor informaţionale, culturale, educaţionale, de divertisment etc. Abordarea domeniului biblioteconomic, în special al MRU, din perspectiva eficienţei trimite la cercetarea consecinţei factorului uman, a influenţei acestuia la dezvoltarea organizaţională. Domeniul biblioteconomic, prin teoreticienii şi practicienii săi, declară factorul uman ca factor-cheie în realizarea performanţelor, resursa care asigură calitatea 24 Datele anului 2008.

25 Vezi articolul: Kulikovski, Lidia. Managementul resurselor umane în bibliotecile din RM. Abordare teoretico-metodologică. În: BiblioPolis,. 2010, vol. 34, nr. 2, p. 15-29.

BIBLIOTECA MUNICIPALĂ B.P. HASDEU – SUPORT INFORMAȚIONAL PENTRU COMUNITATEA CHIȘINĂUIANĂ: RESURSE, SERVICII, PROGRAME INOVATIVE: ABORDĂRI PRACTICE

Culegere de comunicări de la Conferința anuală

50

2 decembrie 2009

domeniului şi bibliotecii. La fel, recunosc, specialiştii în biblioteconomie, că eficienţa activităţii bibliotecii depinde de utilizarea eficientă a acestor resurse.

Cheia eficienţei, spun M. Buckingam şi C. Coffman, este, desigur, potrivirea între abilităţile, cunoştinţele şi rolul angajatului în instituţie” [1, p. 61]. Or, aceasta este funcţia MRU. Oamenii au talentul de a fi excepţionali într-un anumit domeniu. Secretul e descoperirea acelui domeniu şi plasarea la locul potrivit. Aşadar, un MRU eficient este acela care asigură un mediu de muncă în care oamenii pot lucra cel mai bine. Un MRU eficient este acela care asigură un mediu de comunicare în care oamenii pot fi în legătură unui cu ceilalţi cel mai bine. Când spunem cel mai bine avem în vedere modul în care oamenii dau rezultate optime, au o atitudine pozitivă faţă de ei înşişi, faţă de locul de muncă şi faţă de ceilalţi oameni cu care lucrează. Într-un astfel de mediu managerii prosperă, angajaţii excelează, iar biblioteca evoluează îndepărtându-se de managementul tradiţional.

Analizând resursele umane, preocuparea administraţiei BM de echipă, performanţele organizaţionale, competenţa individuală a angajaţilor putem spune că: • oamenii realizează obiectivele BM; • oamenii asigură productivitatea BM; • oamenii obţin performanţa BM; • oamenii asigură eficienţa BM; • oamenii susţin comunicarea în cadrul BM şi în exteriorul ei; • oamenii creează cultura BM; • oamenii clădesc reputaţia BM; • oamenii construiesc notorietatea BM; • oamenii creează imaginea BM; • oamenii sunt BM. Din aceste considerente, managementul de vârf al bibliotecii, trebuie să creeze şi să menţină un sistem eficient de MRU capabil să susţină oamenii în efortul lor de a realiza toţi aceşti parametri sociali ai bibliotecii. Propunem, în continuare, un model de eficientizare a managementului resurselor umane pentru biblioteci din 10 puncte: • Alinierea clară între strategia organizaţională, strategia tehnologică, strategia recompenselor şi strategia MRU şi integrarea cu alte sisteme operaţionale din bibliotecă; • Responsabilitatea sporită a managerilor de a transcende realizarea misiunii, viziunii, obiectivelor bibliotecii în indicatori de performanţă; • Abandonarea modelului comandă-şi-control, model care coercitează performanţa individuală şi trecerea la un model care creează angajament, încredere prin care managerii să se apropie de un acord mutual al metodelor prin care indivizii îndeplinesc sarcinile, obiectivele, pentru a monitoriza progresul şi ajuta schimbarea;

Cercetări

II

51

• Asigurarea oportunităţilor de a accepta schimbarea, crearea unei culturi a muncii şi atitudinilor orientate spre indicatori de performanţă, spre eficienţă; • Structurarea clară a canalelor de comunicare la toate nivele şi o mai bună înţelegere a rolului pe care-l are fiecare angajat în bibliotecă. Traducerea obiectivelor organizaţionale în scopuri individuale şi înţelegerea lor nu doar ca finalitate-recompense, dar ca necesitate a îmbunătăţirii abilităţilor şi cunoştinţelor individuale; • Încurajarea unei culturi centrate pe dezvoltarea, asigurarea atitudinii de respect pentru angajaţii foarte calificaţi, performanţi; • Actualizarea şi stăpânirea de către manageri a cunoştinţelor, abilităţilor necesare în susţinerea resurselor umane – sprijin, suport, consiliere, instruire; • Asigurarea feedbackului informativ, planurilor de acţiune referitor la muncă şi dezvoltarea carierei, împuternicire şi recunoaştere a performanţei, eficienţei pentru crearea unui nivel înalt al satisfacţiei şi reţinerii resurselor umane; • Încetăţenirea, inculcarea, inspirarea contextului ţinem pe simplu – asigurarea unui design al activităţilor, acţiunilor pe care să le înţeleagă toţi angajaţii; concentrarea pe practici de calitate; • În final, monitorizarea şi evaluarea progresului, construind abilităţi de adaptare la schimbările cauzate de tendinţele sociale, politice, economice şi dezvoltările tehnologice, generatorii de factori interni şi externi care influenţează activităţile şi designul organizaţional.

Domeniul biblioteconomic nu şi-a elaborat indicatorii de eficienţă a MRU. Evaluarea eficienţei MRU pe modelul specific întreprinderilor nu este una raţională, dar putem, având algoritmul propriu, luând modelul lor ca bază, să se elaboreze indicatorii proprii.

Analizând mai multe puncte de vedere referitoare la ce înseamnă un MRU eficient am ajuns la concluzia că (bazată pe considerentele specificului biblioteconomic, corelată cu definiţia şi funcţia concretizată a MRU din prima parte a studiului, un MRU eficient este acela care: • asigură un mediu de muncă în care oamenii pot lucra cel mai bine; • asigură un mediu de comunicare în care oamenii pot comunica unui cu ceilalţi cel mai bine; • asigură un mediu în care oamenii dau rezultate optime; • asigură un mediu în care-şi educă o atitudine pozitivă faţă de ei înşişi, faţă de locul de muncă şi faţă de ceilalţi oameni cu care lucrează. În urma studiului literaturii, a observaţiei, a propriei experienţe, a cercetărilor realizate, în cadrul BM, am ajuns la următoarele concluzii:

1. BM excelează la: • strategie – are pusă la punct şi realizează o strategie clar definită şi orientată;

BIBLIOTECA MUNICIPALĂ B.P. HASDEU – SUPORT INFORMAȚIONAL PENTRU COMUNITATEA CHIȘINĂUIANĂ: RESURSE, SERVICII, PROGRAME INOVATIVE: ABORDĂRI PRACTICE

Culegere de comunicări de la Conferința anuală

52

2 decembrie 2009

• executare – are pusă la punct şi menţine executarea operaţională bună; • cultură – are pusă la punct şi menţine o cultură orientată spre obţinerea unui randament ridicat; • structură – edifică şi menţine o organizaţie flexibilă, democratică26, dar uniformă (ca gen, educaţie).

2. Punctele forte ale BM sunt: • viziunea şi valorile sunt împărtăşite de toţi, sunt înţelese la toate nivelurile ierarhice ale bibliotecii; • există o strategie pe termen lung de urmat – 2008-2017: o bună planificare strategică care reflectă atât viziunea, cât şi tendinţa generală de dezvoltare, valorile şi principiile; • buna aliniere: alinierea dintre structură şi valori, între viziune şi sisteme – salarizare, motivare, munca în echipe, concentrarea pe proiecte; • stilul de conducere a resurselor umane este conformă cu viziunea şi valorile împărtăşite; • abilităţi puternice: programe de dezvoltare profesională comprehensive, instrumente manageriale moderne, oamenii îşi cunosc potenţialul şi tind spre îmbunătăţirea abilităţilor; • încredere în conducere: personalul are încredere în manageri, în managementul participativ, aplicat, practicat; preocuparea pentru îmbunătăţirea continuă a comunicării interne, angajaţii spun că managerii îşi ţin promisiunile; • consecvenţă: consecvenţa în acţiuni, respectarea promisiunilor, asigurarea integrităţii (integritatea este una din valorile împărtăşite ale BM).

3. Principiile eficienţei sunt înscrise în conştiinţa managerilor şi a angajaţilor BM, în reflecţiile lor asupra existenţei organizaţionale.

4. BM practică paradigma Resurselor umane. Aceasta înseamnă că la BM se lucrează cu eficienţă. BM este preocupată de contribuţia fiecăruia. BM consideră oamenii creativi, talentaţi, competenţi şi foloseşte cu eficienţă talentul, creativitatea, resursele, inteligenţa şi imaginaţia lor. BM practică şi utilizează eficient delegarea responsabilităţilor, consideră oamenii principala resursă.

BM construieşte o cultură prin care oamenii îşi văd participarea, îşi văd identificate, dezvoltate, folosite şi recunoscute talentele.

5. Eficacitatea managerială – calitatea managerială este baza acordurilor (de parteneriat cu oamenii asupra îndeplinirii sarcinilor), garanţia că aceste acorduri sunt „sincronizate” cu ceea ce se întâmplă în interiorul bibliotecii.

26 Concretizăm că această caracteristică reiese din răspunsurile angajaţilor, din activităţile desfăşurate cu personalul, dar structura este greoaie, din punctul de vedere al ierarhiei, conform organigramei.

Menţionăm însă că există preocupare pentru optimizarea ei, sunt în căutarea unui model de restructurare modern.

Cercetări

II

53

Pe fondul problemelor generale de MRU, identificate în procesul documentării teoretice27, ca : (1) literatura de specialitate evidenţiază faptul că bibliotecile nu realizează evaluări sistematice a activităţilor MRU, mai ales de recrutare, nu identifică nici rezultate nici probleme; (2) literatura de specialitate remarcă faptul că bibliotecile nu colectează date pentru monitorizarea acestor factori; (3) literatura de specialitate remarcă doar patru autori care excelează la cercetarea MRU, la abordarea problemelor; au fost identificate şi un şir de probleme cu caracter praxiologic în procesul cercetărilor activităţilor MRU la BM. Problemele cu care se confruntă în aplicarea managementului resurselor umane BM sunt: • Ineficienţa strategiei motivaţionale (restricţionarea utilizării bugetului de salarii, interzicerea (prin legislaţie) autonomiei de decizie în stabilirea recompenselor, sporurilor, premiilor; salariile mici în comparaţie cu salte categorii din sectorul bugetar; incapacitatea (tot din lipsă de surse financiare) de a oferi pachete de beneficii angajaţilor); • Dificultatea de a recruta specialiştii doriţi, necesari în efortul crâncen de a informatiza serviciile şi activitatea; • Lipsa unor indicatori de eficienţă a managementului resurselor umane, fapt ce îngreuiază procesul de evaluare; • Insuficienţa financiară pentru a moderniza condiţiile de muncă ale angajaţilor, în scopul fidelizării şi reţinerii lor; • Lipsa lucrărilor în domeniul biblioteconomic (manuale, ghiduri) de management al resurselor umane.

Doar efortul conjugat al teoreticienilor şi practicienilor din domeniul biblioteconomic, susţinut de responsabilii domeniului, poate contribui la soluţionarea acestor probleme comune tuturor bibliotecilor – publice, de învăţământ, ştiinţifice, naţionale, specializate – nu numai efortul BM. Referinţe: 3. BUCKINGHAM, Marcurs; COFFMAN, Curt. Manager contra curentului. Bucureşti: Allfa, 2007. 236 p.

4. Cheile succesului. Indicatori de performanţă pentru bibliotecile publice. Un manual despre indicatorii şi măsurătorile de performanţă alcătuit de King Research Ltd. Bucureşti, 1998. 266 p.

5. COŞERI, Tatiana. Recrutarea şi selectarea personalului. În: BiblioPolis. 2003, vol. 6, nr. 2, p. 3-5.

27 Vezi articolul: Kulikovski, Lidia. Managementul resurselor umane în bibliotecile din RM. Abordare teoretico-metodologică. În: BiblioPolis. 2010, vol. 34, nr. 2, p. 15-29.

.

BIBLIOTECA MUNICIPALĂ B.P. HASDEU – SUPORT INFORMAȚIONAL PENTRU COMUNITATEA CHIȘINĂUIANĂ: RESURSE, SERVICII, PROGRAME INOVATIVE: ABORDĂRI PRACTICE

Culegere de comunicări de la Conferința anuală

54

2 decembrie 2009

6. ENACHE, Iulia Lavinia. Evaluarea eficienţei managementului resurselor umane în întreprinderile româneşti [online] [citat 11 noiembrie 2009]. Disponibil: http: //www.biblioteca.ase.ro/resurse_electronice/teza 7. KULIKOVSKI, Lidia. Abordări ale managementului la BM "B.P. Hasdeu". În: Cartea, modul nostru de a dăinui. Ch., 2006, pp. 84-90.

8. KULIKOVSKI, Lidia. Evaluarea competenţelor, profesionalismului, individualităţii angajaţilor Bibliotecii Municipale "B.P. Hasdeu". În: Biblioteconomie: studii, cercetări, recenzii, eseuri, interviuri. Ch., 2008, pp. 126-130.

9. KULIKOVSKI, Lidia. Managementul resurselor umane în bibliotecile din Republica Moldova. Abordare teoretico-metodologică. În: BibliPolis. 2010, vol. 34, nr. 2, p. 1529.

10. KULIKOVSKI, Lidia. Evaluarea eficienţei managementului resurselor umane la Biblioteca Municipală "B.P. Hasdeu" Politici de resurse umane. În: BiblioScentia. 2009, nr. 1-2, pp. 77-89.

11. KULIKOVSKI, Lidia; ZAVTUR, Natalia. Evaluarea angajaţilor sub aspectul motivării muncii (cazul BM „B.P. Hasdeu”). În: Dimensiunea socială a bibliotecii publice în societatea informaţională: Materiale conf., 12-19 oct., 2002. Ch., 2003, pp. 4448.

12. MULER-CAMEN, Michael; CROUCHER, Richard; LEIGH, Susan. Human Resource Management. A case study approach. London: Chartered Institute of Personnel and Development, 2009. 516 p.

13. NORDSTROM, Kjell; RIDDERSTRALE, Jonas. Funky Business Forever: cum să ne bucurăm de capitalism. Bucureşti: Publica, 2009. 236 p.

14. PRODAN, Adriana. Managementul resurselor umane. Iaşi: Princeps Edit, 2008.

120 p.

15. Plan strategic de dezvoltare pentru perioada 2008-2017 / Bibl. Municipală „B.P. Hasdeu”. Ch.: Grafema Libris SRL, 2008. 32 p.

16. VINNICOMBE, Susan; COLWILL, Nina. L. Femeile în management. Bucureşti: Teora, 1998. 152 p.

17. VĂRCOLICI, Margareta. Perfecţionarea managementului resurselor umane ca factor al creşterii eficienţei activităţii întreprinderii (în baza materialelor industriei de confecţii din Republica Moldova). Autoref. tezei de doctor [online]. 2007 [citat 17 octombrie 2009]. Disponibil: <http:www.cnaa.acad.md/teze> 18. ZAVTUR, Natalia. Evaluarea climatului de comunicare în bibliotecă. În: BiblioPolis.

2003, vol. 7, nr. 3, pp. 20-24.

Cercetări

55

II

SONDAJUL, INSTRUMENT EFICIENT DE TESTARE A CALITĂŢII

Genoveva SCOBIOALĂ, manager, Departamentul Marketing

Biblioteca Municipală este instituţia care oferă acces şi facilităţi la informaţie, cunoaştere şi studiu tuturor categoriilor de cetăţeni, demonstrând, astfel, rolul şi impactul ei în cadrul comunităţii.

Centrată pe utilizator, biblioteca iniţiază activităţi de marketing, destinate cunoaşterii necesităţilor comunităţii, satisfacerii cerinţelor şi aşteptărilor.

Pentru a afla poziţionarea şi perceptibilitatea bibliotecii în comunitate, BM realizează studii, cercetări care includ: servicii, calitate, personal, imagine – oportunităţi de a pune în lumină oferta, de a armoniza calitatea şi dimensiunea ei cu necesităţile utilizatorilor. În Anul promovării imaginii bibliotecii publice în comunitate au fost realizate mai multe cercetări sociologice cu tematici diferite, dar toate cu scopul îmbunătăţirii calităţii prestării serviciilor şi produselor, identificării imaginii bibliotecii şi a bibliotecarului. Inserăm mai jos cele mai importante dintre ele, organizate la nivel de reţea, precum şi de unele filiale şi structuri ale BM. Calitatea produselor şi serviciilor prestate de bibliotecă a fost un sondaj realizat pe un eşantion de 102 respondenţi, utilizatori din reţeaua Bibliotecii Municipale.

Subiecţilor li s-a propus să răspundă la un set de 18 întrebări clasificate în trei blocuri (Bloc A: Date generale privind preferinţele cititorilor; Bloc B: Percepţia calităţii produselor şi serviciilor bibliotecii; Bloc C: Date socio-demografice), toate cu scopul îmbunătăţirii calităţii prestării serviciilor şi produselor, precum şi adaptarea lor la exigenţele şi aşteptările utilizatorilor.

Prima întrebare ne-a oferit posibilitatea să obţinem un clasament al surselor principale de documentare a respondenţilor: Internetul – 54,5%, Biblioteca publică –50,5%, aceasta fiind urmată de TV – 27,7% şi presa scrisă – 22,8%. Întrebarea direct legată de scopul şi tematica cercetării "Cât de mulţumit sunteţi de calitatea produselor şi serviciilor oferite de bibliotecă?" ne-a oferit următorul rezultat: 54,5% dintre utilizatori s-au pronunţat pentru varianta mulţumiţi, 39,6% - foarte mulţumiţi şi doar 4% – puţin mulţumiţi.

Percepţia calităţii produselor şi serviciilor bibliotecii a inclus cea mai mare parte din întrebări de bază generatoare de informaţii şi date referitoare la percepţia calităţii produse-

BIBLIOTECA MUNICIPALĂ B.P. HASDEU – SUPORT INFORMAȚIONAL PENTRU COMUNITATEA CHIȘINĂUIANĂ: RESURSE, SERVICII, PROGRAME INOVATIVE: ABORDĂRI PRACTICE

Culegere de comunicări de la Conferința anuală

56

2 decembrie 2009

lor şi serviciilor bibliotecii, gradul lor de satisfacţie etc. Iniţial, utilizatorii au fost întrebaţi despre fondul de carte al bibliotecii, iar opiniile lor sunt că: fondul de carte este în ordine îngrijită la raft (73,3%) şi de valoare (58,4%); actual cerinţelor (49,5%); fondul de carte nu este accesibil de împrumutat la domiciliu (14,9%). Ultimul răspuns l-am primit de la utilizatorii Sediului Central, care nu au posibilitatea de a împrumuta la domiciliu, dar şi ai filialelor care au în fond doar câte un exemplar.

Odată aflaţi în bibliotecă, utilizatorii îşi creează anumite percepţii despre starea lor la acel moment. Aşadar, întrebaţi "Ce simţi atunci când te afli în bibliotecă?" ai au spus că întotdeauna sunt liniştiţi, calmi (77,2%), confortabil şi comod - 70,3 %, iar 65,3% se pot întotdeauna concentra şi au satisfacţie de la lectură.

Unul din factorii decisivi în activitatea biblioteci este bibliotecarul, confirmare a 85,1% din răspunsuri că bibliotecarul are rol major în crearea imaginii bibliotecii. În general, cititorii au păreri bune despre bibliotecari, în proporţie de 61,4 la sută s-au pronunţat ca fiind bine informaţi şi instruiţi, iar 20,8% au enunţat că bibliotecarii au o prestaţie relativ bună, dar inconsecventă. Alte aprecieri oferite bibliotecarului: 85,1% spun că ei sunt în mare măsură amabili cu cititorii, profesionişti (80,2%), receptivi la cereri şi doleanţe (79,2%). Numai 4% indică o manifestare lentă, cu un ritm scăzut al bibliotecarului.

Un argument puternic al recunoştinţei pentru BM s-a înregistrat la întrebarea "De ce aleg să vină la această bibliotecă?": în primul rând, că sunt satisfăcuţi de produsele oferite - 72,7%, apoi pentru 70,7% motiv de împlinire este calitatea servirii, iar la 44,4% le place ambianţa şi nu în ultimul rând - le plac bibliotecarii (29,3%). În final, utilizatorii au avut posibilitatea să valideze anumite declaraţii despre bibliotecă: acord total a 86,1% pentru afirmaţia Biblioteca este univers al cunoaşterii, iar Biblioteca - imagine intelectualistă este în asentimentul a 68,3%. Pentru Biblioteca - spaţiu ignorat de tineri sunt parţial de acord 47,5%, iar pentru relatarea Biblioteca - loc preţios, dar ignorat de societate sunt într-un acord total 38,6%, ceea ce confirmă faptul că biblioteca are o imagine situată la nivel onorabil în opinia utilizatorilor, dar, totodată, este sesizată şi o lipsă de informare şi de cunoştinţe despre rolul şi locul unei biblioteci. În acest An al imaginii şi bibliografii Serviciului de referinţe „Infobirou” de la Sediul Central au testat gradul de satisfacţie a utilizatorilor vis-a-vis de calitatea serviciilor de referinţă oferite prin sondajul efectuat în perioada aprilie-mai 2009.

Au fost repartizate 100 de chestionare, dintre care s-au restituit 92 şi care reflectă următoarele date: 72% sunt satisfăcuţi, 24% – satisfăcuţi parţial şi 4% sunt nesatisfăcuţi. Întrebaţi Cum consideraţi calitatea serviciilor oferite de bibliograf la căutarea în OPAC, 54% au răspuns "bună", 29% – "foarte bună", 9% – "satisfăcătoare", 8% – "slabă", iar calita-

Cercetări

II

57

tea serviciilor oferite de bibliograf la căutarea resurselor din internet este considerată de: 52% – "bună", 41% – "foarte bună" şi 7% – "satisfăcătoare".

Un loc aparte în studiul întreprins a revenit abilităţilor şi calităţilor bibliografului, cum ar fi cunoaşterea terminologiei profesionale, cunoaşterea calculatorului şi formarea utilizatorilor.

Analiza a reliefat că utilizatorii apreciază pozitiv abilităţile personalului.

Privitor la cunoaşterea terminologiei profesionale 41% au răspuns "foarte bună", 41% – "bună", 14% – "excelentă" şi 4% – "acceptabilă"; abilităţi la utilizarea calculatorului: 48% – "bune", 42% – "foarte bune" şi 10% – "excelente"; modalităţi de formare a utilizatorilor: 42% – "foarte bune", 36% – "bune", 10% – "excelente", 9% – "acceptabile" şi 3% – "slabe".

S-a ţinut cont şi de alte calităţi ale bibliografului: amabilitatea, rapiditatea, receptivitatea şi comunicarea, care au fost apreciate pozitiv. Doar 3% consideră gradul de amabilitate nesatisfăcător, 7% – rapiditatea scăzută, 9% – puţin receptiv şi 3% – necomunicativ.

La final, respondenţii au fost rugaţi să formuleze propuneri şi sugestii referitoare la calitatea asistenţei informaţionale. Tabloul este următor: cei mai mulţi intervievaţi solicită mărirea numărului de calculatoare şi extinderea timpului de utilizare, acces de la toate calculatoarele la site-uri sociale. Toate aceste doleanţe sunt determinate de „mania” de care suferă majoritatea celor tineri – comunicarea prin site-uri sociale. Zilnic, 70% din utilizatorii care ne vizitează, accesând reţeaua internet, solicită site-urile sociale.

Dintre alte preferinţe ale utilizatorilor vom menţiona: necesitatea procurării unui scaner, deschiderea unei cantine (ceai, cafea), împrumutul la domiciliu. Din lipsă de spaţiu Sediul Central nu împrumută cărţi tradiţionale la domiciliu, însă documente electronice din diferite domenii pot fi împrumutate.

Pe lângă servicii informative Biblioteca Municipală organizează o diversitate de programe culturale destinate diferitor categorii de persoane, de la preşcolari la persoane în etate, incluzându-i neapărat şi pe cei cu disabilităţi.

Pentru a evalua calitatea activităţilor culturale şi pentru a ne face o imagine mai concludentă asupra acestor programe (servicii) culturale, biblioteca a realizat sondajul de opinie Calitatea serviciilor culturale la BM "B.P. Hasdeu", iar pentru imparţialitate, a implicat drept operator de teren o masterandă.

Subiecţii au fost persoane care participă nemijlocit la aceste programe culturale, cu diferit statut social, ocupaţional şi cu vârste distincte, din mai multe filiale. Apreciind serviciile culturale drept indicate într-o bibliotecă, majoritatea, şi anume 65 de persoane, au afirmat că participă cu plăcere la ele şi se bucură de recunoaştere unanimă. În topul pre-

BIBLIOTECA MUNICIPALĂ B.P. HASDEU – SUPORT INFORMAȚIONAL PENTRU COMUNITATEA CHIȘINĂUIANĂ: RESURSE, SERVICII, PROGRAME INOVATIVE: ABORDĂRI PRACTICE

Culegere de comunicări de la Conferința anuală

58

2 decembrie 2009

ferinţelor utilizatorilor locul de frunte îl ocupă întâlnirile cu scriitorii (22%) şi lansările de carte (19%). Nu lipsesc nici aşa forme ca: simpozioane (6%), mese rotunde (12%), dezbateri literare (13%), cluburi (4%), cenacluri (5%), ore de lectură (7%), ora poveştilor (6%), vernisaje (7%).

Răspunsuri similare le-am întâlnit şi la analiza sondajului Lecturile verii. Însă aici, ţinând cont că, totuşi, contingentul a fost format în linii mari din elevi, preponderenţa de 40 la sută a revenit concursurilor de creaţie: literare, de desen, de artizanat etc. Participarea la acest tip de activitate, pe lângă faptul că trebuie să fii bine informat, mai implică şi dezvoltă şi alte abilităţi: de creativitate, ingeniozitate şi, nu în ultimul rând, de competitivitate.

Atunci când se prestează un serviciu, indiferent de forma lui şi de destinaţie, trebuie să fie unul calitativ. Astfel, la întrebarea "Cum apreciaţi calitatea activităţilor culturale la Biblioteca Municipală "B.P. Hasdeu"?" cititorii au pledat pentru calificativul "foarte bună" şi "bună". Cele mai calitative activităţi culturale, în opinia lor, sunt organizate de: "Alba Iulia", "Ovidius", "O. Ghibu", CAIE, Sediul Central, "Târgovişte", "I. Mangher", "Maramureş", "L. Rebreanu". Aceste variante nu sunt în totalitate obiective, unele ar putea fi şi subiective, deoarece majoritatea dintre cei chestionaţi sunt fideli doar unei filiale, pe care o frecventează cel mai des. Pentru a optimiza şi diversifica aceste forme, respondenţii ne-au sugerat să organizăm: întâlniri cu personalităţii culturale emerite, cu politicieni, oameni de afaceri, oaspeţi ai capitalei etc; cluburi de dezbateri (mese rotunde) cu diverse teme actuale, cum ar fi globalizarea; întâlniri cu persoane tinere din sfere diferite; organizarea activităţilor în parteneriat cu alte biblioteci.

O preocupare deosebită a filialelor: "Transilvania", "Alba Iulia", "A. Mickiewcz", "M. Lomonosov", M. Costin, M. Drăgan a fost lectura tinerilor şi pasiunile lor. Ţinând cont că în mare parte tinerii din biblioteci sunt liceeni şi studenţi, preferinţele lor s-au divizat proporţional între toate domeniile cunoaşterii, între informaţii tradiţionale şi online. Poate ar părea paradoxal, dar ei văd biblioteca viitorului "tot cu multe cărţi" (36%), accesibilă (67%), fapt ce ne face să fim optimişti – lectura ca fenomen, cartea tipărită ca modalitate de asimilare a cunoştinţelor – nu este, deocamdată, în mare pericol. Cu eforturi comune vom reuşi să le menţinem dragostea faţă de cuvântul scris. Argument serveşte tot credinţa lor precum că "lectura te ajută să devii om, personalitate", "este un factor important în procesul de instruire", iar doleanţele lor "de a organiza mai multe cafenele literare" argumentează pasiunea lor pentru literatură, artă, frumos. Totodată, ei solicită mai multă informaţie pentru autoinstruire la diferite specialităţi; despre tendinţele pieţei muncii, liste ale ONG-urilor care întrunesc tineri ş.a.

Cercetări

II

59

Domeniile mai puţin acoperite pentru această categorie şi la care şi-ar dori mai multă informaţie sunt sportul, educaţia în familiei, morala, care le-ar fi utile pentru „a fi sănătoşi şi a începe „ca la carte” viaţa în cuplu”. Un subiect interesant, dar şi controversat este pasiunea multor tineri pentru tatuaje şi body-pierging. Ei consideră aceste procedee drept forme de exprimare a personalităţii, iar biblioteca le-ar putea da o şansă de se informa prin organizarea de dezbateri la această temă cu specialişti în domeniu: medici, psihologi, cosmeticieni. O sugestie a fost achiziţionarea unor filme documentare, cu diversă tematică, care după vizionare să fie supuse dezbaterilor în prezenţa specialiştilor din domeniile respective. Aceste doleanţe ale lor susţin ideea ca ei au încredere în bibliotecă, în potenţialul bibliotecarilor şi în faptul că părerea lor chiar contează. De altfel, cum s-ar explica devotamentul celor 31 de subiecţi (din totalul de 100) ai anchetei de la Filiala "Transilvania", care s-au declarat cititori de 10 ani, adică formaţi şi informaţi în biblioteca noastră. E şi acesta un semnalment al imaginii şi fidelităţii. Ne-au dat de gândit cele 44 de persoane care vin la această filială doar de un an. Unde au citit ei până la această vârstă, ce biblioteci au frecventat (dacă au frecventat?) – acestea sunt întrebările la care trebuie să răspundem, intensificându-ne activitatea cu potenţialii utilizatori. Cercetarea a mai dezvăluit şi faptul că un număr infim de tineri cunosc despre existenţa catalogului electronic pe pagina Web a BM (ex. la Filiala M. Costin doar 6% din cei intervievaţi o accesează). Este pentru bibliotecari o inadvertenţă, la care trebuie să-şi centreze efortul în viitor. Conştienţi că o bibliotecă nu poate cuprinde toate cărţile, ei apreciază pozitiv implementarea carnetului unic de cititor şi catalogul partajat, care îi poate direcţiona cu succes la o filială sau alta. În cercetările anterioare tinerii ne-au sugerat oportun să extindem programul bibliotecii, cel puţin în unele filiale. Pentru o testare mai amplă a acestor doleanţe filialele "Ovidius" şi "Alba Iulia" au efectuat sondajul Extinderea orelor de funcţionare – o necesitate, un remediu?, la care au participat 120 de tineri. Majoritatea, 80 la sută, sunt satisfăcuţi de orarul existent, argumentând "eficienţa studiilor aprofundate doar în timpul zilei", spre seară "se simte oboseala şi creierul asimilează mai puţin"; 55% consideră binevenită o prelungire doar în timpul sesiunii şi doar 2% pledează pentru o activitate non-stop. Întrebaţi Ce servicii ar utiliza în orele nocturne răspunsurile au fost : Internetul, întâlniri cu prietenii, lectura presei. Aceste motive nu pot fi considerate esenţiale şi nu constituie un impediment în informare şi studiu. Am fost surprinşi de atitudinea lor faţă de bibliotecari, că şi aceştia "au nevoie de timp liber pentru a viziona un film, un spectacol, a vizita un muzeu” sau „cum se vor deplasa ei pe timp de noapte de la serviciu, dacă locuiesc în alt cartier?".

Notă: utilizatorii care au dorit astfel de modificări locuiesc fie lângă bibliotecă, fie la mai puţin de un km. Chiar dacă am dori să-i putem împăca pe toţi, nu putem face o concluzie

BIBLIOTECA MUNICIPALĂ B.P. HASDEU – SUPORT INFORMAȚIONAL PENTRU COMUNITATEA CHIȘINĂUIANĂ: RESURSE, SERVICII, PROGRAME INOVATIVE: ABORDĂRI PRACTICE

Culegere de comunicări de la Conferința anuală

60

2 decembrie 2009

categorică. O revedere a programului s-ar putea opera, dar mai întâi ar trebui studiate şi inconvenientele pentru filiala respectivă – asigurarea pazei, cheltuieli suplimentare pentru resurse umane, energie. În această epocă a globalizării, este foarte important ca bibliotecarul să comunice eficient şi firesc cu utilizatorul. E chiar o obligaţie a noastră să fim deschişi, amabili şi interactivi cu toate tipurile de utilizatori, pentru a le câştiga încredere, pentru a demonstra transparenţă şi toleranţă, apropiindu-i, astfel, şi conectându-i pe toţi consumatorii de informaţie prin cultură şi solidaritate. Indiferenţa, rigiditatea, incompetenţa sunt trei caracteristici ale bibliotecarului care, în opinia lor, ar afecta imaginea bibliotecii. Aspecte ce pot îmbunătăţi performanţele bibliotecii, dar care pot constitui şi un succes în sfera relaţiilor publice sunt ideile referitoare la serviciile şi produsele colectate din feed-back-ul tradiţional şi cel electronic. Aceste "bileţele" inofensive şi comentariile online, analizate şi rezolvate deseori instantaneu, demonstrează interesul bibliotecii faţă de opinia utilizatorului, faţă de calitatea ofertei. În accepţiunea modernă calitatea e o noţiune complexă, care implică exigenţe şi se măsoară prin gradul de utilitate, eficienţă, satisfacere. Prezentăm mai jos doar câteva din opiniile utilizatorului expuse benevol în Boxele de idei ale filialelor: "Aceeaşi căldură, aceeaşi bucurie şi dăruire, acelaşi entuziasm le-am regăsit aici, la Biblioteca "Transilvania"; "Cărţile sunt cele mai bune obiecte pe care ni le puteţi oferi"; "Biblioteca "Transilvania" este cea mai bună şi frumoasă bibliotecă în care am intrat până acum. S-o ţine-ti aşa!!!"; "Sunt aici pentru prima oară, dar îmi place foarte mult. Este una dintre cele mai mari biblioteci pe care le-am văzut. Vă doresc mulţi cititori şi mulţi ani de prosperare"; "Bibliotecarele sunt foarte principiale în munca depusă, dar şi bine dispuse, îmbinând cu succes indulgenţă şi experienţă!"; "Cu ajutorul bibliotecii primesc numai note de 9 şi 10. Mulţumesc!"; "E super pentru că nu mai este nevoie de permise separate pentru fiecare bibliotecă, nu mai pierd timp la înregistrare în fiecare bibliotecă".

Aprecieri şi mulţumiri colective le primeşte în permanenţă Filiala "L. Rebreanu", care oferă cele mai multe servicii persoanelor din afara comunităţii – profesorilor şi bibliotecarilor care vin la perfecţionare la Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei din preajmă. "Biblioteca aceasta este foarte binevenită pentru noi, cei care venim la cursuri de perfecţionare. Graţie lucrătorilor profesionişti de la Biblioteca "Liviu Rebreanu" am reuşit să-mi găsesc material suficient ca să realizez un proiect tehnologic, fapt pentru care le sunt recunoscătoare", "Sunt încântată de local şi de felul cum ne deservesc bibliotecarele: sunt competente şi devotate profesiei", "În numele celor 27 de bibliotecari şcolari aflaţi la orele de stagiere aducem Considerente şi Profund Respect personalului Bibliotecii "Liviu Rebreanu" – sunt doar câteva

Cercetări

II

61

gânduri desprinse din "Boxele de idei", precum şi din ziarul Univers pedagogic. În ajunul sărbătorilor de iarnă, utilizatorilor Sediului Central li s-a propus o formă nouă de colectare a feed-back-ului – sugestiile să fie scrise pe bileţele puse la dispoziţie, care reprezentau un cap de tigru (2010 – Anul tigrului) şi care se atârnau de un brăduţ. Am adunat, astfel, peste 50 de opinii dintre care: Biblioteca Municipală "B.P. Hasdeu" reprezintă o biblioteca care dispune de ample servicii, pentru utilizatori; Bibliotecarii dau dovadă de multă răbdare, profesionalism şi întotdeauna sunt în contact cu noi utilizatorii ne informează; Sunt un colectiv, o echipă bine organizată; Biblioteca Municipală "B.P. Hasdeu" defineşte cea mai accesibilă sursă de informare atât a mea cât şi a altor tineri. Vin deseori aici nu doar pentru informaţii, dar şi pentru amabilitatea personalului; Мне нравится обслуживание и отношение персонала; Очень нравится библиотека так, как я очень люблю читать; Mulţi ani şi sănătate!

Să aveţi fonduri bogate…

Multe cărţi şi mulţi studenţi…

Să ajungă eminenţi.

Iar în anul care vine să ne primiţi cu bine.

Vrem noi multe să aflăm, Şi ţara s-o bucurăm!

Evaluările de mai sus exprimă punctul de vedere al utilizatorului, contribuind la o estimare realistă. Constatările generează înţelegerea mai profundă şi mai concretă a situaţiei din filiale şi identifică aspecte care necesită îmbunătăţiri, precum: un număr mai mare de calculatoare cu acces la Internet, servicii cu valoare adăugată (xerox, imprimante, scanere), servicii WiFi, posibilitatea de a culege texte, servicii de traducere, cărţi audio etc. Totodată, fiecare vizitator în parte îşi doreşte să găsească în bibliotecă şi un loc pentru a-şi instala propriul calculator, un număr de telefon public, un grup sanitar public, viteză sporită la Internet etc. Asemenea evaluări ne determină să modificăm acţiunile, să edificăm şi să trasăm noi obiective, să identificăm viziunea asupra utilităţii bibliotecii, a contextului ei în societate, demonstrând prin fapte grija şi devotamentul pentru consumatorul de cultură.

De-a lungul anilor BM şi-a confirmat prin raţionament şi prin fapte concrete atitudinea faţă de utilizatori, care la rândul lor sunt satisfăcuţi şi percep biblioteca ca pe un instrument primordial în dezvoltarea umană.

BIBLIOTECA MUNICIPALĂ B.P. HASDEU – SUPORT INFORMAȚIONAL PENTRU COMUNITATEA CHIȘINĂUIANĂ: RESURSE, SERVICII, PROGRAME INOVATIVE: ABORDĂRI PRACTICE

Culegere de comunicări de la Conferința anuală

62

2 decembrie 2009

BIBLIOTECA MUNICIPALĂ "B. P. HASDEU” ÎNVAŢĂ CA SĂ ÎNVEŢE: AUDITUL FORMĂRII PROFESIONALE 2005-2009 drd Tatiana COŞERI, director adjunct BM I. Aspect conceptual Imaginea Bibliotecii Municipale "B.P. Hasdeu" este direct proporţională cu potenţialul uman, care se caracterizează prin originalitate şi spirit inovativ. Oamenii BM sunt şi un brand instituţional. Ei conving rolul bibliotecii şi îndeplinesc promisiunile stipulate în strategii, politici. Prin competenţe şi abilităţi fac ca servicile şi ofertele să fie: Dorite de utilizatori, Distincte în comunitatea profesională şi Durabile în timp.

Succesul şi vizibiliatea unei instituţii sunt demonstrate prin învăţare, cunoştinţe şi competenţă. Sunt trei cuvinte-cheie prin intermediul cărora salariaţii bibliotecii se află într-un mediu permanent al învăţării active. Practicile formării unei culturi a învăţării la Biblioteca Municpală au fost împărtăşite în cadrul conferinţelor ştiinţifice, atelierelor profesionale, meselor rotunde, în articole de specialitate. Urmărind dinamica dezvoltării procesului de învăţare permanentă a bibliotecarilor la BM, s-a observat că biblioteca este una din primele instituţii care a implementat rigorile internaţionale: • cercetarea procesului de învăţare a adulţilor pe parcusul vieţii (scopuri, obiective, funcţii, metode) prin aplicarea ştiinţei andragogice; • acceptarea şi implementarea sintagmelor "instituţia care învaţă", "biblioteca care învaţă", "educaţia adulţilor", "educaţia permanentă", "educaţia pe parcursul vieţii"; • organizarea campaniilor de promovare a educaţiei permanente: "Biblioteca Municipală - biblioteca care învaţă", "O oră de formare în fiecare zi"; • elaborarea Politicii de formare profesională; • extinderea activităţii de formator, mentor în comunitatea biblioteconomică.

II. Aspect argumentativ Biblioteca Municipală a recunoscut rolul considerabil al procesului de educaţie pe parcursul vieţii. Rezultatele obţinute reflectă gradul de maturitate instituţională şi atitudinea perseverentă faţă de managementul cunoştinţelor: identificarea domeniilor neclare, analiza şi aprecierea informaţiilor, gestionarea şi aplicarea propriilor cunoştinţe, constituirea

Cercetări

II

63

unui spaţiu informaţional, utilizarea raţională a capitalului intelectual în special la BM şi în general în comunitatea biblioteconomică. Crearea unui mediu de învăţare activă este condiţionat şi de: mediu, resurse, acţiuni şi conducere care: • pregăteşte personalul capabil să contribuie la creşterea competitivităţii şi dezvoltarea durabilă a instituţiei; • creează condiţii favorabile pentru dezvoltarea şi realizarea maximă a potenţialului intelectual şi creativ al personalităţii; • asigură protecţia şi integrarea socială a personalului.

Astfel, formarea profesională la BM este o componentă esenţială a culturii instituţionale, un sistem motivator şi un vector de imagine. Aplicarea raţională a managementului cunoştinţelor aduce beneficii pentru biblotecari: dezvoltarea personală, orientarea în carieră, încurajarea implicării şi angajamentului.

Auditul formării profesionale pentru perioada 2004-2009 are drept scop de a: • analiza starea de fapt; • corela şi alinia situaţia la standarde; • preveziona tendinţe.

Utilizarea indicatorilor deştepţi (specifici, măsurabili, adecvaţi, relevanţi, tangibili) şi a metodelor moderne de evaluare ne va permite să obţinem o analiză cost-beneficiu relevantă. Drept argument serveşte şi formula învăţării active iniţiată de Reg Revans: L = P + Q, unde L reprezintă învăţarea activă (Actions Learning), P cunoştinţe planificate (Programmed knowledge), Q verificarea datelor sau utilizarea metodelor de verificare a cunoştinţelor (insightful Questioning). Formula explicit demonstrează rolul revelator al investiţiilor creative (resurse intelectuale, materiale, timp) şi auditul permanent pentru a aprecia gradul de competenţă instituţională. De asemenea, pentru a sensibiliza intrările şi ieşirile cunoştinţelor, impactul lor asupra sporirii calităţii ofertelor.

Necesitatea evaluării formării profesionale se face cu scopul de a verifica eficienţa procesului de învăţare activă, de a compara scopurile cu rezultatele scontate, impactul eforturilor depuse. La descrierea cantitativă a calităţii se utilizează şi modelul cvalimetric (lat. cvali - calitate, gr. metro - a măsura) [1]. Acest model abordează aspectele generale şi specifice de măsurare: conţinutul programului de formare profesională, abilităţile formatorilor, atitudinea bibliotecarilor, schimbări în comportamentul de muncă, dezvoltarea instituţională, gradul de atingere a scopurilor.

BIBLIOTECA MUNICIPALĂ B.P. HASDEU – SUPORT INFORMAȚIONAL PENTRU COMUNITATEA CHIȘINĂUIANĂ: RESURSE, SERVICII, PROGRAME INOVATIVE: ABORDĂRI PRACTICE

Culegere de comunicări de la Conferința anuală

64

2 decembrie 2009

III. Aspect cvalimetric Informaţiile pentru evaluarea activităţii de formare profesională s-au obţinut din rapoartele de activitate şi evidenţa zilnică a aţiunilor de instruire după structura dată: Acţiuni organizate Bibliotecari instruiţi Zile de instruire Ore de instruire Formatori Locul unde s-a desfăşurat instruirea

tipurile de acţiuni, numărul de acţiuni numărul de bibliotecari instruiţi numărul zilelor de instruire total/per bibliotecar numărul orelor de instruire total/per bibliotecar numele formatorului intern/extern

În procesul de formare profesională, Biblioteca Municipală utilizează diferite modele de organizare [2]: Instruire fragmentată

are loc ocazional şi nu este structurată

Instruire formalizată

are loc conform unui plan de instruire

Instruire focalizată

se bazează pe nevoile prezente şi ulterioare ale instituţiei, personalului

Instruire integrată

se bazează pe misiunea, valorile, strategiile, politicile şi cultura instituţională a BM

Aplicând indicatorii cantitativi, am determinat că în perioada 2005-2009 au fost instruiţi 6 146 de bibliotecari care au participat la 1 482 acţiuni de instruire. Pe parcursul perioadei de evaluare, unui bibliotecar i-a revenit în medie 4 acţiuni de instruire. Cei mai consistenţi ani, atât prin caliatea subiectelor, cât şi prin iimplicarea bibliotecarilor au fost 2007, 2008, 2009. Tabelul de mai jos reflectă starea de fapt [3]: 2009

2008

2007

2006

2005

Bibliotecari instruiţi

1 544

1 313

1 593

729

967

Acţiuni de instruire

403

472

307

204

96

Se observă o tendinţă - rata bibliotecarilor instruiţi este invers proporţională cu acţiunile de instruire. Aceasta demonstrează îmbunătăţirea programului de formare profesională prin aplicarea învăţării modulare şi pe nivele toţi învăţăm să facem lucrurile corect, axarea pe subiecte mai puţin cunoscute de bibliotecari. Indicatorii cuprind procesul de formare profesională corporativă (instituţională) internă, externă şi nu includ învăţarea individuală.

Cercetări

II

65

Subiectele cele mai exponenţiale la nivel intern au fost:

2005

2006

2007

2008

2009

subiecte: gestiunea resurselor documentare, formele şi metodele de promovare a bibliotecii, servicii informaţionale şi utilizarea eficientă a resurselor electronice, ergonomie, programe de lectură, vedete de subiect, elaborarea bibliografiilor, utilizarea calculatoarelor, evidenţa utilizatorilor în regim automatizat, pagina web, actualizarea antivirusului, utilizarea poştei electronice, aplicarea Power Point în prezentarea comunicărilor subiecte: înregistrarea utilizatorilor, permisul unic BM, managementul colecţiilor, determinarea vedetelor de subiecte, forme şi rigori de promovare, metode şi tehnici de cercetare, rigorile unui articol de presă, aplicarea programelor speciale: machetare, prelucrarea imaginii, referinţe bibliografice, descrierea analitică, elaborarea bibliografiilor subiecte: utilizarea poştei electronice, standarde în biblioteconomie, verificarea colecţiilor, barcodarea colecţiilor, elaborarea materialeor promoţionale, scrierea unui comunicat de presă, securitatea şi protecţia muncii acţiuni de instruire: Adaptarea spirituală a persoanelor dezavantajate prin carte şi lectură, Asigurarea cu personal la BM, Metodologia organizării Orei de lectură, Programul Lecturile verii: Strategii şi metode, Dezvoltarea şi diversificarea programelor culturale în cadrul bibliotecii, Evidenţa serialelor. Descrierea analitică a serialelor, Programe de bibliotecă pentru preşcolari – Bibliodădaca, Servicii de bibliotecă pentru Chişinăul multicultural: direcţii, probleme, colaborare, Cultura instituţională element indispensabil al calităţii BM, Pasiunea lecturii şi a cunoaşterii la tineri, rolul bibliotecarului în formarea deprinderilor de lectură şi cunoaşterii din plăcere, Împrumutul interbibliotecar, Biblioteca la răspîntie. Ce facem ca biblioteca să aibă viitor?, Furnizarea serviciului de imprumut la domiciliu: reglementări juridice actuale acţiuni de instruire: Servicii de referință – de ce? cum?, Ce imagine avem ? Ce imagine vrem?, Componenta umană a imaginii, Voluntari: invitaţie la colaborare, Biblioteca şi comunitatea: relaţii şi imagine, Servicii de referinţă tradiţionale şi moderne, Ce este un blog?, Biblioteca publică – biblioteca scolară. Colaborare conlucrare şi parteneriat în sprijinul temelor de acasă, Tandem de colaborare între bibliotecile publice şi şcolare, Tehnologii şi servicii oferite de Web 2.0, Cum se elaborează un plan de relaţii publice, Descrierea analitică a ediţiilor periodice, Referinţe bibliografice în format electronic, Serviciul Întreabă bibliotecarul?, Elaborăm împreună fişa postului, Organizarea şi desfăşurarea Zilei bibliografiei, Evaluarea conteză: prezentarea softului BiblioReferinţe

Potrivit acestor informaţii, bibliotecarii au învăţat să aplice tehnologiile informaţionale, să administreze Sistemul Informaţional de Gestiune a Activităţii BM (SIGA), să extindă serviciile, să comunice şi să se promoveze. Cel mai frecvent a fost utilizat atelierul profesional, iar din 2009 master-class şi brainstormingul.

Conferinţa anuală Biblioteca Municipală "B.P. Hasdeu" – suport informaţional pentru comunitatea chişinăuiană: resurse, servicii, programe inovative. Abordări practice a devenit

BIBLIOTECA MUNICIPALĂ B.P. HASDEU – SUPORT INFORMAȚIONAL PENTRU COMUNITATEA CHIȘINĂUIANĂ: RESURSE, SERVICII, PROGRAME INOVATIVE: ABORDĂRI PRACTICE

Culegere de comunicări de la Conferința anuală

66

2 decembrie 2009

o tradiţie. Scopurile conferinţei sunt de a analiza realizărilor şi identificarea domeniilor cheie de dezvoltare a BM în contextul constituirii societăţii bazate pe cunoaştere; de a disemina cele mai bune practici privind implementarea inovaţiilor, produselor, sistemelor şi tehnologiilor informaţionale în spaţiul informaţional şi educaţional; de a consolida eforturilor profesionale pentru identificarea şi stabilirea unor mecanisme de formalizare, acumulare şi creare a unui sistem de gestionare a cunoştinţelor. În aşa mod se stimulează o competiţie între filiale; se determină contribuţia filialei la realizarea obiectivelor şi priorităţilor Bibliotecii Municipale; se promovează servicii şi produse; se stabilesc ariile de activitate ce necesită îmbunătăţiri; se învaţă a face lucrurile calitativ. În perioada evaluată în medie au partcipat câte 120 de bibliotecari unde au fost prezentate câte 40 de comunicări. În comunitate biblioteconomică Echipa Hasdeu s-a implicat atât ca participanţi la acţiuni de instruie, cât ca formatori cu comunicări şi implicări. Prezentăm unele dine ele: acţiuni de instruire: Rolul bibliotecii în promovarea educaţiei pentru o cetăţenie democratică, Biblioteca – centru strategic în democratizarea societăţii, Managementul resurselor umane. Creativitatea bibliotecarilor, Internet pentru bibliotecari. Resurse informaţionale, Conservarea şi restaurarea colecţiilor de bibliotecă, Biblioteca şi 2005 dreptul de autor, Relaţii cu publicul şi serviciile moderne de bibliotecă, Evaluarea serviciilor de bibliotecă, Învăţămîntul biblioteconomic superior în Republica Moldova. Aspecte şi tendinţe actuale, Confluenţe şi integrare calitativă a cărţii, activităţii bibliotecare şi a infrastructurii informaţionale în procesul didactico-ştiinţific universitar, Biblioteca şi aventura copiilor spre cunoaştere acţiuni de instruire: Biblioteca - mediu de comunicare şi socializare a copiilor, Managementul informatizării bibliotecii, Managementul resurselor electronice în bibliotecile din Moldova, Învăţământul superior – tendinţe spre modernitate, Cadru 2006 de reglementare în sprijinul bibliotecilor şi bibliotecarilor, Probleme de catalogare şi clasificare. Modificări CZU, Cultura informaţională: politici, standarde, realizări practice, Acces gratuit la publicatiile din sfera ştiinţei şi inovării acţiuni de instruire: Lectura copiilor între necesitate şi pasiune, Servicii de referinţe în bibliotecă, Dimensiuni manageriale în activitatea instituţiei infobibliotecare: concepte, experienţe, orientări, Asigurarea calităţii tehnologiilor - preocupare actuală a 2007 managementului biblioteci, Secolul 21: secolul comunicării, Instruirea continuă - cerinţă inerentă a Societăţii Informaţionale şi a Cunoaşterii, Noi tehnologii şi servicii informaţionale în biblioteci, Fişierul de Autoritate a persoanelor fizice: conceptualizări şi experienţe, Politica de editare a ABRM

Cercetări

67

II

acţiuni de instruire: Implementarea tehnologiilor informaţionale în bibliotecile Moldovei: situaţia la zi (Relaţia de corespondenţă în paradigma destinaţie echipament – resurse informaţionale – servicii informaţionale), Pregătirea specialiştilor din domeniul infodocumentar pentru certificarea CERTIDOC, Aspecte metodologice şi tehnice privind implementarea standardelor de descriere bibliografică, Lansarea Sistemului Informaţional Integrat al Bibliotecilor din republica Moldova – SIBIMOL, Comunicarea colecţiilor: aspecte etice şi tehnologice, Activitatea informaţională şi 2008 bibliografică a bibliotecii universitare: actualitate şi tendinţe, Strategii de dezvoltare şi prelucrare a resurselor informaţionale şi documentare, Acces Deschis (Open Access): Explorarea comunicării ştiinţifice, Copyright: un impediment sau un promotor al accesului la informaţie realizat prin intermediul bibliotecilor?, Promovarea imaginii bibliotecii publice în comunitate, Instruirea la locul de muncă a personalului instituţiilor bibliotecare: concepte şi experienţe, Accesul persoanelor cu dizabilităţi la informaţie acţiuni de instruire: Dimensiuni biblioteconomice ale implementării Conceptului Educaţional, Promovarea bibliotecii în comunitate, Modernizarea serviciilor în biblioteci, BIBLIOTECA 2.0 – o generaţie de biblioteci, Creativitate. Inovaţie. Bibliotecarul, Dreptul de autor şi libertatea accesului la informaţie în biblioteci, Personalul de bibliotecă: politici şi programe instituţionale de formare profesională continuă, 2009 Cultura informaţională : programe pentru copii şi părinţi, Probleme actuale ale indexării şi catalogării, Bibliotecarii pledează pentru acces echitabil la informaţie, Biblioteca Publică Multiculturală, Managementul voluntariatului. Aplicaţii practice, Cum se scrie o lucrare ştiinţifică, Imaginea bibliotecarului, parte componentă a imaginii bibliotecii, Accesul Deschis la Informaţia Ştiinţifică, Imaginea bibliotecii publice

Subiectele abordează tendinţele dezvoltării biblioteconomiei, impactul tehnologiilor asupra accesului la informaţii, formarea culturii informaţionale a bibliotecarului şi utilizatorului. Comparând aria de preocupări la nivel de comunitate remacăm că domeniile de interes ale Echipei Hasdeu sunt relevante, iar în unele aspecte chiar mai avansate. Parametri cantitativi acţiuni de instruire - bibliotecari instruiţi ne indică că unui bibliotecar îi revin cinci acţiuni de instruire: 2005 2006 2007 2008 2009 TOTAL

Acţiuni de instruire 17 23 30 25 35 130

Bibliotecari instruiţi 69 106 123 121 221 640

BIBLIOTECA MUNICIPALĂ B.P. HASDEU – SUPORT INFORMAȚIONAL PENTRU COMUNITATEA CHIȘINĂUIANĂ: RESURSE, SERVICII, PROGRAME INOVATIVE: ABORDĂRI PRACTICE

Culegere de comunicări de la Conferința anuală

68

2 decembrie 2009

Un eveniment important în procesul de formare profesională al bibliotecrailor din RM a fost Şcoala de Vară "Biblioteca publică în serviciul comunităţii". Şcoala de Vară a avut scopul de a asigura o instruire comprehensivă, de a diversifica serviciile informaţionale oferite comunităţii, de a utiliza raţional potenţialului tehnic şi informaţional disponibil.

Practicile bune au fost preluate de Biblioteca raională "D. Cantemir", Ungheni prin organizarea acţiunilor For-ul bibliotecarilor, Tabăra de vară. Formatori BM au oferit instrumente manageriale pentru modernizarea, actualizarea cunoştinţelor şi deprinderilor profesionale ale bibliotecarilor.

Cunoaşterea experienţei internaţionale permite Bibliotecii Municipale să fie la curent cu toate tendineţele din domeniu şi să previzioneze riscurile de viitor. La acest capitol realizările sunt mai modeste.

2005

Conferinţa Internaţională Crimeea, Stagiu informaţional pentru bibliotecarii din jurul României "Managementul de bibliotecă" (România, Constanţa, Institutul Cultural Român, Biblioteca Judeţeană), Stagiu de studiu în Statele Unite ale Americii, Stagiu de documentare la Biblioteca universitară FU Berlin Politologia (Germania, Berlin), Duplex profesional (România, Focşani, Biblioteca Judeţeană "Duiliu Zamfirescu")

2006

Târgul de carte din Iaşi (România), Conferinţa Naţională a Asociaţiei Naţionale a Bibliotecarilor şi Bibliotecilor Publice din România (România, Galaţi), Vizite de documentare în Polonia, România (Brăila, Vaslui, Bucureşti, Târgu Mureş, Târgovişte, Bîrlad)

2007

Duplex profesional Cluj - Sibiu - Baia Mare (România), Conferinţa Internaţională Crimeea, Târgul de carte din Focşani (România), Ansamblea Generală Anuală eIFL.net (Serbia, Belgrad), seminare internaţionale pentru bibliotecile evreieşti (Israel, Rusia), vizite de informare şi documentare în Portugalia (Lisabona), România (Bucureşti, Iaşi, Ploieşti)

2008

Târgul de carte din Focşani (România), Instruire pentru bibliotecari în domeniul managementului şi marketingului (România, Piatra Neamţ), Conferinţa eIFL-IP (Turcia, Istambul), Stagiul de perfecţionare organizat de Fundaţia Soros din Moldova, Institutul Naţional de Administraţie (România, Bucureşti), Conferinţa internaţională pentru comunităţile evreieşti (Ucraina, Ialta)

2009

IFLA 2009, Conferința globală eIFL-IP (Turcia, Istambul), Institutul Goethe Central din München (Germania), Duplex profesional (România, Biblioteca Judeţeană Mureş)

Participarea bibliotecarilor la acţiunile de instruire internaţionale este posibilă prin prezentarea comunicărilor din experianţa BM. În total, 64 de bibliotecari au asistat la 35 de evenemente. Anii cei mai productivi din punct de vedere cantitatvi au fost 2006, 2007.

Cercetări

69

II

Biblioteca Municipală "B.P. Hasdeu" învaţă ca să înveţe şi pe alţii. Abilităţile au fost aolicate prin organizarea stagiului de informare şi documentare "Adaptarea Bibliotecii Municipale la necesităţile în schimbare a comunităţii chişinăuiene" (România, Focşani, Biblioteca Judeţeană "Duiliu Zamfirescu"), programului de mobilitate între Universitatea de Stat din Moldova (Catedra de Biblioteconomie şi Asistenţă informaţională) şi Universitatea de Vest din Timişoara (Facultatea de Ştiinţe Politice, Filosofie şi Ştiinţe ale comunicării, Secţia Bibliologie).

Accesul inteligent la cunoştinţe este susţinut de Biblioteca Municipală. Ea este mereu în căutarea soluţiilor noi cu o semnificaţie mai profundă şi cu un impact mobilizator. Duplexul profesional este o nouă formă de comunicare, încurajat şi dezvoltat de filialele bibliotecii.

Diapozonul discuţiilor denotă practici de perspectivă şi de succes. Astfel, comunicarea profesională a ilustrat următoarele subiecte: Parteneriate culturale şi profesionale: Bibloteca Municipală "B.P. Hasdeu" - Biblioteca Judeţeană Mureş (Chişinău - Târgu-Mureş, România); Biblioteca Municipală "B.P. Hasdeu" - Biblioteca Judeţeană "Petre Dulfu": biblioteci inovative (Chişinău - Baia Mare, Maramureş); Educaţie pe parcursul întregii vieţi: Realităţi şi Tendinţe (Chişinău - Cluj-Napoca, România); Profilul bibliotecarului: studii şi cercetări recente (Chişinău - Focşani, România), Biblioteca Municipală "B. P. Hasdeu" – Biblioteca Judeţeană "Octavian Goga", Cluj: Dezvoltare. Progres. Parteneriat. Colaborare (Chişinău - Cluj-Napoca, România). Asimilarea temeinică a practicilor denotă complexitatea inovativă şi creativă a Bibliotecii Municipale.

Analiza datelor argumentează că Biblioteca Municipală acordă o atenţie deosebită învăţării corporative la locul de muncă. Astfel, nivel de învăţare activă acţiuni de instruire bibliotecari instruiţi

BM

naţional

internaţional

88,8% 88,6%

8,8% 10, 4%

2,4% 1,0%

Un criteriu de evaluare este timpul cheltuit pentru formarea profesională. Practicile internaţionale acordă atenţie deosebită acestui indicator. Varietatea orelor de la un an la altul explică şi argumentează căutările, cercetările BM orientate spre constituirea unui mediu de învăţare relevant. Alături de aceasta practicarea diverselor tipuri de acţiuni de instruire necesită timp variabil de petrecere.

Bibliotecari instruiţi

2009 1 544

2008 1 313

2007 1 593

2006 729

2005 967

Total ore de instruire

3 768

3 934

3 572

3 471

3 699

Ore de instruire per bibliotecar instruit

2,4

3

2,2

4,8

4

BIBLIOTECA MUNICIPALĂ B.P. HASDEU – SUPORT INFORMAȚIONAL PENTRU COMUNITATEA CHIȘINĂUIANĂ: RESURSE, SERVICII, PROGRAME INOVATIVE: ABORDĂRI PRACTICE

Culegere de comunicări de la Conferința anuală

70

2 decembrie 2009

Din orele total deschise pentru public, bibliotecarii constant dedică 4% din timp pentru formarea profesională. Aceste date nu cuprind învăţarea individuală.

Analiza cantitativă a formării profesionale ne-a demonstrat că Biblioteca Municipală a fundamentat un mediu de învăţare. Drept argument servesc şi sondajele efectuate la nivel de instituţie în cadrul cărora a fost ţintită şi problema învăţării: 61% din salariaţi îşi actualizează cunoştinţele în fiecare zi, 28% o dată în săptămână, 10% o dată în lună, iar 1% o dată în jumătate de an. Totuşi tindem spre excelenţă şi sloganul O oră de formare profesională în fiecare zi trebuie să fie actual pentru toţii bibliotecarii.

IV. Tendinţe.

Prevederile Declaraţiei IFLA "Dezvoltarea profesională continuă: principii şi acumularea celei mai bune experineţe" nu sunt în totalmente implementate: • alocarea unui minim de 0,5 până la 1% din bugetul instituţiei pentru dezvoltarea profesională – pe parcursul anilor nu se alocă resurse financiare.

• 10% din orele de muncă să fie asigurate pentru instruirea continuă – bibliotecarii per reţea BM dedică formării profesionale 4%. La nivel de filială bibliotecarii acoperă acest cuantum. În viitorul apropiat vor fi realizaţi următorii paşi: • monitorizarea beneficiilor rezultate în urma formării profesionale aplicând principiile unei noi ştiinţe teleologia (ştiinţa despre sistemul scop-obiective-standardefinalităţi); • urmărirea ciclului de viaţă a procesului de formare profesională pentru fiecare bibliotecar pentru orientarea şi consilierea în carieră; • implementarea în continuare a Euroreferenţialului I&D; • certificarea competenţelor profesionale; • implicarea în elaborarea standardelor ocupaţionale.

Valoarea formării profesionale şi a programului de instruire nu a fost niciodată calcualtă, dar le considerăm destul de importante. În acest scop, pentru a vedea eficacitatea procesului dat este necesar să calculăm: a) costurile dacă instruirea nu a avut loc; b) costurile instruirii; c) beneficiile instruirii.

Formula arată în felul următor [4]: valoarea instruirii = (a) - (b) + (c). Coeficientul eficacităţii sau diagnosticarea gradului de atingere a obiectivelor poate fi determinată astfel: E = P - K*Z, (a), P este profitul obţinut în perioada respectivă (servicii, produse

Cercetări

II

71

noi, îmbunătăţirea calităţii proceselor), K - coeficientul eficacităţii stabilit de formatori, Z - resursele financiare utilizate pentru învăţarea activă.

V. Concluzii Pentru o supravieţuire pe termen lung, mai ales în vremuri de frământări, Echipa Hasdeu a aplicat învăţarea care poate aduce reânnoire, restructurare pe care o vom numi învăţare inovatoare. Trăsătura de bază a învăţării inovatoare este anticiparea provocărilor.

Procesul de învăţare este susţinut prin informarea corectă şi coerentă: Zile de dezvoltare, Blog-ul informaţiilor profesionale al Bibliotecii Municipale “B.P. Hasdeu” http://infoprof. blog.com/, ziarul BiblioCity în format electronic http://wwwbibliocity.blogspot.com/ .

Formarea profesională la Biblioteca Municipală a cunoscut o evoluţie pertenentă cu schimbările sociale şi profesionale. Programul de formare profesională este axat pe parametri ocupaţionali şi în corespundere cu tendinţele din domeniu. Învăţarea activă este abordată ca o prioritate de îmbunătăţire şi de perfecţiune. Cunoştinţele noi sunt aplicate, partajate şi promovate.

Referinţe bibliografice: 1. Darii, Ludmila. Evaluarea curriculum-ului şcolar: Model cvalimetric. În: Conferinţa corpului didactico-ştiinţific "Bilanţul activităţii ştiinţifice a USM": rezumatele comunicărilor. Chişinău, 2003, p. 293-294.

2. Biblioteca Municipală – biblioteca care învaţă. Formarea profesională a personalului Bibliotecii Municipale "B.P. Hasdeu". Politică.

3. Biblioteca Municipală "B.P. Hasdeu". Raport de activitate 2005, 2006, 2007, 2008, 2009.

4. Sava, Lilia. Evaluarea activităţii de instruire şi dezvoltarea profesională a personalului în condiţiile economiei de piaţă. În: Economica. 2008, nr. 1, p. 34-37.

BIBLIOTECA MUNICIPALĂ B.P. HASDEU – SUPORT INFORMAȚIONAL PENTRU COMUNITATEA CHIȘINĂUIANĂ: RESURSE, SERVICII, PROGRAME INOVATIVE: ABORDĂRI PRACTICE

Culegere de comunicări de la Conferința anuală

72

2 decembrie 2009

EVALUAREA EFICIENŢEI MANAGEMENTULUI INOVAŢIONAL: CAZUL BIBLIOTECII MUNICIPALE "B.P. HASDEU" Cristina MAMAISCAIA, magistru în științe ale comunicării, Filiala "Maramureş" Sistemele inovaţionale au existat la toate treptele dezvoltării societăţii culturale, rolul important al progresului şi dezvoltării fiind o condiţie necesară pentru orice activitate managerială.

Considerat ca o componentă managerială, aspectul inovaţional al funcţionării bibliotecilor se exprimă odată cu nevoia de a conduce, obţinând amploare pe măsura dezvoltării produselor şi serviciilor. În acest context al dezvoltării şi funcţionării bibliotecilor are loc o transformare pe toate planurile, ceea ce impune redefinirea valorilor, reconceptualizarea scopurilor conform standardelor comunităţii europene în politica biblioteconomică. În aşa fel, implementarea inovaţiilor în activităţile bibliotecare vor contribui la sporirea eficienţei imaginii sale în comunitate.

Abordarea sistemică a managementului inovaţional cuprinde ansamblul conceptelor teoretice, al fluxurilor şi circuitelor informaţionale, procedurilor şi mijloacelor de tratare a inovaţiilor, menite să contribuie la stabilirea şi realizarea obiectivelor Bibliotecii Municipale "B. P. Hasdeu".

Problema investigată, a fost în atenţia cercetătorilor dintr-un şir de ţări: L. Baloiu, P. Zavlina, P. Drucher, I. Şumpeter, I. Stoica, I. Enache. În RM există câteva articole semnate de E. Martin, L. Kulikovski, A. Rău etc., dar nu destule pentru a generaliza şi sistematiza activitatea inovaţională din biblioteci. Complexitatea problemei, exploziile noutăţilor, problemele sociale care îşi aşteaptă soluţionarea, servesc argumente pentru cercetarea în continuare a inovaţiilor, a managementului inovaţional.

Inovaţiile contribuie la sporirea eficienţei produselor/serviciilor în bibliotecă pe întregul lanţ tehnologic. Inovaţiile fiind produse ale intelectului, de cele mai multe ori presupun modificarea tehnologiilor informaţionale şi nu întotdeauna sunt accesibile pentru fiecare bibliotecar, este necesar un efort organizatoric pentru implementarea lor în practică. În acest context, tema examinată este actuală şi necesită studiere profundă şi multilaterală.

Cercetări

II

73

Studiul dat a avut scopul de a evalua managementul inovaţional la BM "B.P. Hasdeu".

Pentru realizarea scopului propus s-au elaborat următoarele sarcini:

• analiza evoluţiei inovaţiilor; • cercetarea aspectului metodologic al managementului inovaţional; • evidenţierea şi caracteristicile evoluţiei managementului inovaţional la BM "B.P. Hasdeu"; • analiza impactului managementului inovaţional asupra dezvoltării BM "B.P. Hasdeu"; • formularea propunerilor pentru ameliorarea activităţii inovaţionale la BM "B.P. Hasdeu".

Tema cercetării a fost constituită din aspectul ştiinţifico-metodic, organizaţional şi procesul de eficientizare a inovaţiilor în activitatea BM. Investigaţiile, abordările, analizele, tratările inovaţionale au fost posibile datorită potenţialului acumulat în ţară şi străinătate. În procesul elaborării lucrării date au fost consultate şi folosite surse bibliografice ale unui şir de specialişti în managementul inovaţional, inclusiv: Monsfiold E., Warner K., Baloiu L., Belostecinic G., Hrişcev E., Cotelnic A., Sârbu L., Doga V., Micu V., Bâzgu L., Farmacii D., Postolachi V., Doga V., Badâr L., Bunu M., Kulikovski L. ş.a.

Baza informaţională a cercetării au constituit-o datele acumulate de la BM care pe parcurs a implementat un şir de inovaţii, practica noastră din domeniu.

Valoarea aplicativă a rezultatelor cercetării a constat în determinarea funcţiilor, specificului, esenţei, evoluţiei managementului inovaţional în activitatea BM "B.P. Hasdeu", precum şi analiza succeselor şi insuceselor în ultimii 10 ani. Inovaţiile sunt orientate spre soluţionarea unor probleme metodologice, teoretice, practice ale instituţiei şi contribuie la crearea de noi servicii, produse, tehnologii informaţionale. Rezultatele obţinute în urma cercetării efectuate pot fi folosite în procesul de luare a deciziilor pentru ameliorarea dezvoltării managementului inovaţional. În ultimii ani ai sec. XX şi prima decadă a acestui secol, în urma expansiunii enorme a tehnologiei, BM a înregistrat schimbări radicale, a implementat multe proiecte de modernizare a serviciilor, suporturilor faţă de cele practicate mai înainte, a adus contribuţii substanţiale la dezvoltarea culturală a chişinăuienilor, la educare şi socializarea lor. Prin activitatea desfăşurată BM şi-a dovedit rolul pe care-l are în comunitatea chişinăuiană. Statisticile plasează BM în categoria celui mai utilizat, fizic şi on-line, serviciu public din comunitate.

BIBLIOTECA MUNICIPALĂ B.P. HASDEU – SUPORT INFORMAȚIONAL PENTRU COMUNITATEA CHIȘINĂUIANĂ: RESURSE, SERVICII, PROGRAME INOVATIVE: ABORDĂRI PRACTICE

Culegere de comunicări de la Conferința anuală

74

2 decembrie 2009

Contribuţii deosebite a înregistrat BM la dezvoltarea domeniului biblioteconomic în Republica Moldova. A fost instituţie biblioteconomică, cea mai activă din cadrul Sistemului Naţional de Biblioteci în ultimii 20 de ani.

Biblioteca Municipală "B. P. Hasdeu", în istoria sa de 133 de ani, a dovedit că este o instituţie care a vrut să prospere inovând continuu. Iar acum, în timpurile schimbătoare şi imprevizibile pe care le trăim, mai mult ca niciodată. Din trecutul prosper al BM putem învăţa trei lecţii: • prima de lecţie de memorat: a sta pe loc înseamnă a rămâne în urmă.

• a doua lecţie pe care au învăţat-o angajaţii BM din istoria BM: inovaţia e răsplătită în orice activitate.

• a treia lecţie importantă: eşecul nu este decât o parte a culturii inovaţiei.

BM a înregistrat schimbări radicale la capitolul structură, managementul colecţiilor, activitate bibliografică, a implementat multe proiecte de modernizare a serviciilor, suporturilor, a adus contribuţii substanţiale la dezvoltarea culturală a chişinăuienilor, la educarea şi socializarea lor.

Puncte forte: • • • • • • • • • •

BM susţine o politică inovaţională de dezvoltare; Inovarea este valoare instituţională; Strategia prevede dezvoltarea unei biblioteci inovante; Biblioteca susţine şi creează un mediu propice inovării; Administraţia motivează şi încurajează procesele inovaţionale; BM asigură un climat de formare inovaţional; BM şi-a elaborat propriul brevet de invenţii; BM şi-a elaborat şi inregistrat la AGEPI brandul instituţional; BM este biblioteca cu cele mai multe modernizări şi proiecte implementate; Inovarea este criteriu de evaluare instituţională şi individuală.

Puncte slabe:

• Apatia sesizată a unei părţi din personalul angajat faţă de inovaţii; • Dezinteresul fondatorilor (administraţia publică locală) faţă de procesle inovaţionale ale BM; • Lipsa mijloacelor financiare pentru susţinerea, la un înalt nivel, a proceselor inovaţionale; • Promovarea slabă a inovaţiilor implementate la BM şi filiale; • Numărul mic de articole referitoare la implementarea inovaţiilor pe paginile revistei "BiblioPolis" şi pe blogul BM.

Cercetări

II

75

Oportunităţi: • • • •

Inovaţia înseamnă dezvoltare, diversificare, modernizare; Inovaţia oferă posibilitatea de a fi competiţional; Procesele inovaţionale transformă biblioteca în instituţie de succes; Activitatea inovaţională educă bibliotecari inovanţi - beneficiu pentru BM.

Pericole:

• Criza economică ce a cuprins ţara, inclusiv bibliotecile; • Lipsa motivaţiei din partea forurilor superioare în derularea proceselor inovaţionale; • Diminuarea constantă a bugetului BM; • Fluctuaţia personalului şi încadrarea personalului necalificat; • Schimbările tehnologice galopante şi repercursiunile acestui proces asupra bibliotecii.

Analizând şi estimând literatura teoretică de management şi literatura biblioteconomică evidenţiem câteva concluzii vis-a-vis de managemntul inovaţional: • În prezent, pentru a se realiza o continuă îmbunătăţire a performanţelor bibliotecii, managementul instituţional modern se axează, cu precădere, pe adoptarea deciziilor în mod fundamentat, dar şi pe dezvoltarea spiritului intuitiv, anticipativ, prospectiv, pe abordarea sistematică şi situaţională, pe stimularea creativităţi şi a spiritului de inovare, pe utilizarea practicilor de tip democratic, participativ; • Managementul inovaţional devine una dintre direcţiile gestionării strategice, realizată de nivelul superior în cadrul structurii infodocumentare; devine o varietate a managementului funcţional; un subsistem al sistemului general de conducere al bibliotecii; • Managementul inovaţional, ca subsistem, este orientat spre creşterea competitivităţii bibliotecare, prin elaborarea şi implementarea noutăţilor în activitatea practică; • Sarcinile principale ale managerilor, în managementul inovaţional, rezidă în crearea unui climat care să stimuleze inovarea, să încurajeze participarea personalului la realizarea cu succes a procesului de inovare; • Managementul inovaţional reprezintă totalitatea formelor, metodelor şi structurilor organizaţionale de dirijare a activităţii inovaţionale în vederea creşterii competitivităţii bibliotecare.

BIBLIOTECA MUNICIPALĂ B.P. HASDEU – SUPORT INFORMAȚIONAL PENTRU COMUNITATEA CHIȘINĂUIANĂ: RESURSE, SERVICII, PROGRAME INOVATIVE: ABORDĂRI PRACTICE

Culegere de comunicări de la Conferința anuală

76

2 decembrie 2009

În scopul cunoaşterii opiniei la tema "BM – bibliotecă inovatoare", am solicitat colaborarea a 31 şefi de filiale; a unui bibliotecar / şef oficiu de la fiecare filială, a celor trei directori adjuncţi şi a managerilor departamentelor din cadrul BM. Realizarea scopului propus a depins direct de modul cum au răspuns la întrebări, rugându-i să fie sinceri şi răspunsurile să corespundă realităţii.

Li s-a oferit posibilitatea ca în situaţia când printre variantele prevăzute în chestionar n-o găsesc pe cea care le corespunde, să răspunde deschis printr-o variantă proprie.

Am distribuit 90 chestionare dintre care au fost returnate 82. În urma analizei am obţinut următorul rezultat.

1. Cum credeţi, care ar fi definiţia de "Inovaţie" din exemplele de mai jos?

a) Reprezentare generală şi abstractă, care se formează în conştiinţa omului, despre un obiect sau despre un fenomen - 3,7 % b) Capacitate de a crea, de a produce valori - 14,63 % c) Schimbare, introducere a ceva nou într-un sistem, într-o practică, într-o activitate, într-o operaţie tehnică etc. - 82,00 %

La întrebarea "Cum credeţi, care ar fi definiţia de "Inovaţie" din exemplele de mai jos?", majoritatea - 82 % au dat un răspuns corect, ceea ce ar însemna schimbare, introducere a ceva nou într-un sistem, într-o activitate. Alţii, aproximativ 15 %, sunt pentru varianta "b", astfel ei văd în termenul de "Inovaţie" posibilitatea şi capacitatea de a crea, valorifica ceva adică nişte valori semnificative pentru ei, bibliotecarii. Nu prea îmbucurătoare este situaţia în urma depistării că există printre angajaţi, manageri oameni care nu au idee de acest termen şi au dat răspunsuri incorecte. Aceştia însumează 3,7 % din totalul respodenţilor.

2. Consideraţi că sunteţi o bibliotecă inovativă? DA NU Daca răspunsul este DA, vă rog să precizaţi în ce direcţie este orientat procesul inovativ în biblioteca dumneavoastră? a. îmbunătăţirea serviciilor - 24,4 % b. dezvoltarea de noi produse / servicii care să satisfacă necesităţile informaţionale (NI) ale utilizatorilor - 23,2 % c. îmbunătăţirea managementului bibliotecii - 6,09 % d. îmbunătăţirea comunicării interne şi externe - 8,53 % e. îmbunătăţirea nivelului de cunoştinţe ale angajaţilor - 15,85 %

Cercetări

II

77

f. îmbunătăţirea imaginii bibliotecii în comunitate - 22,00%

Din cei 82 de respondenţi, la întrebarea "Consideraţi că sunteţi o bibliotecă inovativă?", pentru varianda "Da" au răspuns 100%. Astfel, ei au fost receptivi şi după o scurtă analiză au optat pentru direcţii diferite. Aici 24,4% sunt pentru direcţia numită "îmbunătăţirea serviciilor"; alţii, 23,2% - pentru "dezvoltarea de noi produse / servicii care să satisfacă necesităţile informaţionale (NI) ale utilizatorilor" şi 22% din raspunsuri sunt pentru "îmbunătăţirea imaginii bibliotecii în comunitate". Cei mai puţini - 6,09% au dat o semnificaţie redusă procesului de îmbunătăţire a managementului bibliotecii. Ne întrebăm: de ce? Poate pentru că nu-şi dau seama că managementul bibliotecii fiind la un nivel destul de dezvoltat duce la îmbunătăţirea activităţii bibliotecii. Obiectivele căruia sunt îndreptate pentru o comunicare eficientă internă şi externă.

3. Ce inovaţii aţi implementat la biblioteca dumneavoastră?

Răspunsurile la întrebarea nr. 3 care direct le-a cerut lor să enumere care sunt inovaţiile implementate de ei la biblioteca unde activează au fost diverse. Începând cu răspunsuri scurte şi clare (denumirea inovaţiilor) şi terminând cu răspunsuri desfăşurate şi chiar însoţite de materiale suplimentare pentru a demonstra că întradevăr la ei se munceşte şi se inovează. În continuare vom da exemple din ambele tipuri de răspunsuri: - răspunsuri simple: Am creat noi programe şi servicii pentru anumite categorii de utilizatori; Am îmbunătăţit unele servicii existente; Elaborarea materialului pentru site-ul bibliotecii; Semnarea contractelor de colaborare cu diferite organizaţii obşteşti ş.a.

- răspunsuri dezvoltate: "Serviciul "Întreabă bibliotecarul"; "Decada "Oraşul meu"; Programul "Chişinăul citeşte o carte" şi "Copiii Chişinăului citesc o carte"; Petrecerea acţiunii "Dăruieşte copiilor Moldovei o carte nouă"; Atelier de creaţie "Micii creatori"; Deservirea ostaşilor înrolaţi în Armata Naţională; Module europene de informare pentru tineri; Îmbunătăţirea imaginii – proiect "Biblioteca contează în viaţa ta"; Crearea expoziţiei virtuale a documentelor noi intrate la Departamentul Organizarea Colecţiilor ş.a.

- răspunsuri însoţite de materiale: Organizarea programului "Ora poveştilor", "Lecturile verii"; Revista BiblioPolis; varianta electronică a buletinului BiblioCity; Serviciul Rezervarea calculatorului; Serviciul Bibliodădaca; Ziarul Ecoul Eminescu ş.a.

2 decembrie 2009

BIBLIOTECA MUNICIPALĂ B.P. HASDEU – SUPORT INFORMAȚIONAL PENTRU COMUNITATEA CHIȘINĂUIANĂ: RESURSE, SERVICII, PROGRAME INOVATIVE: ABORDĂRI PRACTICE

Culegere de comunicări de la Conferința anuală

78

4. În ce măsură consideraţi că inovarea este o condiţie importantă pentru performanţă?

Acordaţi puncte de la 1 la 5 (1 - este prea puţină importantă, 2 - importanţă redusă, 3 - importanţă medie, 4 - este importană, 5 — foarte importantă) 1

2

3 4,9 %

4 14,6 %

5 80,5 %

La întrebarea "În ce măsură consideraţi că inovarea este o condiţie importantă pentru performanţă?" majoritae au zis că “da”, inovarea este foarte importantă deoarece ajută la obţinerea unui succes deosebit în activitatea sa biblioteconomică.

Nici o persoană-respondent nu a întrebat despre performanţa cui se vorbea în întrebare. Aici unii au vorbit despre performanţa bibliotecii şi alţii despre performanţa în dezvoltarea sa profesională. Oricum în concluzie se observă ca aproximatv 80% văd inovarea ca o stimulare a indicatorilor calitativi care trebuie dezvoltaţi. Aproximativ 5% sunt de părerea că implementarea noului în domeniul său de activitate are o importanţă medie deoarece menţinerea la nivel a serviciilor oferite utilizatorilor este deja un plus în obţinerea succesului în comunitate.

5. Care sunt factorii ce influenţează poziţia inovativă a bibliotecii Dvs. şi în ce măsură?

Acordaţi puncte de la 1 la 5 în funcţie de gradul de influenţă al unor factori (1- nu influenţează, 2 - influenţă redusă, 3 - influenţă medie, 4 - influenţă în mare măsură, 5 - influenţă puternică) 1

2

Personalul calificat

3

4

5

19,5 %

42,7 %

37,8 %

Mijloce financiare

40,24 %

17,07 %

31,7 %

11,00 %

Achiziţii de echipament IT, de resurse

17,07 %

64,63 %

13,41 %

4,87 %

3,70 %

9,80 %

86,60 %

Servicii inovatoare Partenerii de cooperare pentru inovare

2,43 %

10,97 %

10,97 %

75,60 %

Sisteme de management

14,63 %

67,07 %

9,75 %

8,53 %

Certificare de produse/servicii/ tehnologii

92,70 %

7,30 % 18,30 %

78,04 %

Accesul la informaţii

3,65 %

Cercetări

79

II

Pornind de la faptul că anul 2009 a fost declarat Anul European al Creativităţii şi Inovării de către Comisia Europeană, bibliotecile şi-au asumat scopul de a-şi elabora şi implementa diferite inovaţii în activităţile lor pentru a-şi dezvolta şi promova imaginea în comunitate. Astfel respondenţii sunt de părerea că factorii care influenţează în mare măsură poziţia inovativă sunt: personalul calificat (42,7%), mijloacele financiare(31,7%), accesul la informaţie (78%).

6. Ce fel de pregătire v-ar fi utilă în momentul în care doriţi să implementaţi, materializaţi o idee?

Nr.

Cursuri, dacă puteţi vă rugăm să numiţi, aproximativ denuDa mirea/tematica cursului

Nu

1.

Iniţierea şi dezvoltarea ideilor

96,34 %

3,66 %

2.

Managementul inovativ

100 %

3.

Managementul de proiect, finanţarea ideilor inovative

100%

4.

Asigurarea calităţii. Certificarea conform standartelor ISO

39,02 %

5.

Utilizarea tehnicilor creative de lucru: stimularea creativită80,50 % ţii; exerciţii de dezvoltare a creativităţii personalului

6.

Altele*

7.

Altele*

60,97 % 19,5 %

* Altele – numiţi ce fel de cursuri vă doriţi pentru implementarea unei idei

La întrebarea "Ce fel de pregătire v-ar fi utilă în momentul în care doriţi să implementaţi, matereializaţi o idee" 100% au acumulat Managementul inovaţiei şi Managementul proiectelor, care se clasifică pe locul I. Pe locul II în ierarhie respondenţii au ales Iniţierea şi dezvolatrea ideilor cu 96,34 %. Pentru implementarea unei idei ei au zis că au nevoie de următoarele cursuri care nu au fost specifiacate in tabelă: Utilizarea TIC, Business.

7. Ce metode de învăţare preferaţi pentru pregătirea Dvs.? În instituţie Da – 58, 53 % Nu – 41, 46 % Studii prin internet Da – 41, 46 % Nu – 58, 53 %

BIBLIOTECA MUNICIPALĂ B.P. HASDEU – SUPORT INFORMAȚIONAL PENTRU COMUNITATEA CHIȘINĂUIANĂ: RESURSE, SERVICII, PROGRAME INOVATIVE: ABORDĂRI PRACTICE

Culegere de comunicări de la Conferința anuală

80

2 decembrie 2009

Pentru a participa la diferite cursuri organizate de BM ei nu prea au fost capricioşi şi răspunsurile sunt cam la egalitate. Respondenţii preferă ca metodă de instruire petrecută în instituţie 59% şi prin intermediul Internetului – 42%. Credem că diferenţa mică dintre ceea ce ne-a arătat analiza acestui chestionar şi anume întrebarea dată se datorează faptului că mulţi se înfricoşează la gândul că se poate de învăţat ceva fără a avea în faţă persoana numită "Învăţător" sau "Formator", căci le este intrat în subconştientul lor că trebuie să fie un îndrumător pentru a le indica calea corectă. Deprindere formată pe băncile şcolare. Aici aceste persoane demonstrează că nu sunt pregătite 100% pentru a fi flexibili la schimbările din societate.

8. Ce aşteptări aveţi de la această pregătire?

• • • • • •

Pregătire generală, informativă Clarificarea unor aspecte inovaţionale specifice domeniului biblioteconomic Depăşirea unor bariere care frânează iniţiativa / inovarea Un nivel de cunoştinţe ridicat care să ne permită să iniţiăm o idee Încredere în forţele proprii şi în spiritul de iniţiativă Dezvoltarea creativităţii

Respondenţii, participând la anumite cursuri, lecţii sau ore de instruire aşteaptă să obţină pregătire generală, informativă; clarificarea unor aspecte inovaţionale specifice domeniului biblioteconomic. Să li se ofere potivaţie mentru depăşirea barierelor care frînează iniţiativa lor în activitate. Nu în ultimul rînd aşteaptă din partea fomatorilor să li se stimuleze dorinţa pentru genera idei şi propuneri noi, pentru că sunt deja încrezuţi în propriile forţe şi în spiritul de îniţiativă.

9. Care sunt beneficiile în momentul în care veţi implementa o idee din domeniu? Întrebarea "Care sunt beneficiile în momentul în care veţi implementa o idee din domeniu?" a obţinut răspunsuri interesante, deoarece la implementarea unei idei beneficiul pentru ei este: • • • •

adaugă valoare instituţiei din care fac parte şi deci mie însumi; devin mai competitiv, mai profesionist; voi primi un premiu; voi primi un brevet BM; îmi va creşte imaginea în comunitatea BM şi în cea profesională;

Cercetări

81

II

• voi deveni mai încrezut în forţele proprii; • voi acumula experienţă de elaborare şi implementare a noilor idei; altele.

Astfel biblioteca va deveni mai atractivă, va fi mai modernă, îi va spori imaginea, în comunitatea profesională, în comunitatea chişinăuiană, de bibliotecă inovativă. În comunitatea chişinăuiană biblioteca: • • • •

îşi va spori imaginea; va fi mai căutată de chişinăuieni o vor aprecia mai mult; va fi cu adevărat o instituţie comunitară.

10. Consideraţi abilităţile de inovare ca criterii de selecţie pentru angajarea de personal într-o bibliotecă?

Acordaţi puncte de la 1 la 5 în funcţie de importanţa pe care consideraţi că o are un anumit criteriu (1 - fără importanţă, 2 - importanţă redusă, 3 - importanţă medie, 4 - este important, 5 - foarte important) Competenţe profesionale Pregătire practică Cunoştinţe suplimentare, biblioteconomice Gândire inovativă Posedarea tehnicilor creative Flexibilitate Deschis spre schimbare

1

2 3 4 5 31,70 % 37,81 % 17,07 % 13,42 % 14,63 % 65,85 % 19,51 % 58,53 % 18,29 % 23,17 % 30,48 % 75,60 % 20,73 % 37,81 % 23,17 %

28,04 % 41,46 % 24,39 % 41,46 % 46,34 % 30,48 %

Pentru întrebarea "Consideraţi abilităţile de inovare ca criterii de selecţie pentru angajarea de personal într-o bibliotecă?" am obţinut următoarele răspunsuri: • Importanţă medie pentru "Competenţe profesionale" circa 38 % • Importanţă medie pentru "Pregătire practică" circa 66% (II) • Importanţă redusă pentru "Cunoştinţe suplimentare în biblioteconomie" circa 59 % (III) • Foarte important "Gândire inovativă" aproximativ 42% • Importanţă medie pentru "Posedarea tehnicilor creative" - 76% (I) • Este important "Flexibilitate" - 42% • Este important ca angajatul să fie "Deschis spre schimbare" - 46% (IV)

BIBLIOTECA MUNICIPALĂ B.P. HASDEU – SUPORT INFORMAȚIONAL PENTRU COMUNITATEA CHIȘINĂUIANĂ: RESURSE, SERVICII, PROGRAME INOVATIVE: ABORDĂRI PRACTICE

Culegere de comunicări de la Conferința anuală

82

2 decembrie 2009

De aici rezultă că primul loc îl ocupă posedarea tehnicilor creative, urmat de pregătirea practică şi cunoştinţe suplimentare în biblioteconomie.

Aici făcând o analiză, obesrvăm că răspunsurile se cam contrazic în unele cazuri. Reiese că abilităţile propuse pentru analiză se complectează reciproc şi ele sunt foarte necesare la evaluarea angajatului doritor de a fi membru a echipei Hasdeu.

11. Consideraţi bibliotecarii, ca profesiune, inovanţi? a. b. c. d. e. f. g. h.

da, sunt inventivi – 15 % flexibili în comunicare – 12,6 % profesionişti – 22,3 % nu prea am văzut inovativitate – 11,1 % BM are o reţea foarte modernă de filialelor – 20,3 % îşi îmbunătăţesc mereu activităţile – 6,8 % ne surprinde plăcut, ceea ce se întâmplă în special la BM – 7,3 % competente, devotate profesiei – 4,6 %

O singură întrebare a fost adresată utilizatorilor "Consideraţi bibliotecarii, ca profesiune, inovanţi?". Această întrebare a ajuns la utilizatori prin noua metodă "Flashmob", implementată pentru prima oară la Filiala "Alba Iulia" şi preluată de celelalte filiale, inclusiv Sediul Central. Ea presupune o acţiune de scurtă durată prin care se promovează biblioteca, cartea, valorile culturale şi pentru a atrage utilizatori noi. Astfel, simultan, la toate bibliotecile din reţeaua Hasdeu, utilizatorii au răspuns la următoarele întrbări: ce cred ei despre profesia de bibliotecar, sunt ei inovanţi. Răspunsurile vin să complecteze imaginea bibliotecarului ca actor al dezvoltării comunitare prin modernizare şi îmbunătăţire continuă a activităţii prestate publicului. Au răspuns utilizatori care se aflau între orele 12-14 în filialele BM. S-au distribuit 320 de steluţe/fluturaşi unde trebuiau să bifeze varianta lor de răspuns şi s-o returneze bibliotecarului din filiala respectivă. Nu toţi au binevoit să răspundă: unii erau grăbiţi; mulţi au răspuns că citesc de curând, deci sunt utilizatori noi.

Oricum rezultatele obţinute sunt destul de relevante. Din ei aproximativ 20% au răspuns că BM este o bibliotecă cu o reţea foarte modernă de filiale; bibliotecarii sunt profesionişi – 22%; flexibili în comunicare – 12%; surprinşi plăcut – 7,3%.

Rezultatele cercetării, studiului literaturii teoretice au permis identificarea unor concluzii ale căror consecinţe, credem, vor avea impact asupra startegiilor inovaţionale ale bibliotecilor.

Funcţiile actuale ale bibliotecilor publice se extind şi se diversifică în permanenţă, în timp ce continua democratizare a proceselor sociale modifică modelul

Cercetări

II

83

tradiţional de organizare a spaţiului public: sunt necesare zone special amenajate pentru activităţi de socializare, culturalizare, de familiarizare cu cartea, lectura, informaţia în viaţa curentă a oamenilor, a diverselor grupuri sociale.

O politică culturală adecvată, care funcţionează pe principiul accesului liber şi egal la informaţie şi la experienţele culturale pentru orice grup social al comunităţii, ar ajuta mult bibliotecilor să inoveze managemntul instituţional, formele şi metodele de relaţie cu utilizatorii, de atragere la lectură şi cultură.

Biblioteca publică este impusă de realităţile socio-economice să găsească noi metode de punere în valoare a potenţialului informaţional, al potenţialului creativ, inovativ propriu, astfel încât cunoştinţele şi experienţele umane existente în colecţiile sale să ajungă la toate grupurile sociale ale comunităţii, reuşind să le ofere acestora noi mecanisme de raportare la mediul în care trăiesc.

Apreciem, astfel, că rolul bibliotecii publice se va amplifica. Biblioteca publică a mileniului va fi un spaţiu atractiv pentru toţi membrii comunităţii, va fi o veritabilă instituţie de informare, educaţie, recreere. Pentru toate acestea biblioteca trebuie să practice un management inovaţional luând în calcul ce este necesar să practice un management inovaţional ca să poată soluţiona problemele legate de ele: complexitatea şi dificultatea dezideratelor enumerate.

Principalele tendinţe de dezvoltare a structurilor infodocumentare vor fi orientate anume pe direcţiile enumerate mai sus, iar pentru aceasta sunt necesare: • Realizarea unui nivel corespunzător de informatizare, automatizare a proceselor interne care să permită extinderea infrastructurii; • Accesul egal al tuturor la informaţia şi resursele disponibile prin utilizarea eficientă a tehnologiilor informaţionale; • Redimensionarea serviciilor existente şi introducerea unor servicii noi în funcţie de cerinţele actuale; • Dezvoltarea managementului bibliotecar pentru gestionarea eficientă a proceselor inovaţionale de schimbare şi modernizare, gestionarea creativă a resurselor proprii; • Abordarea adecvată şi crearea premiselor de aplicare coerentă şi unitară a managementului inovaţional în activitatea curentă a bibliotecii; • Participarea la proiecte de cooperare cu alte instituţii de profil din comunitate pentru a valorifica potenţialul creativ al personalului bibliotecar.

La nivelul studiului teoretic, dar şi al cercetării practice s-a evidenţiat faptul că percepiţiile bibliotecarilor şi a utilizatorilor vis-a-avis de inovare, inovaţii, management inovaţional, vor constitui repere pentru dezvoltarea BM "B. P. Hasdeu".

BIBLIOTECA MUNICIPALĂ B.P. HASDEU – SUPORT INFORMAȚIONAL PENTRU COMUNITATEA CHIȘINĂUIANĂ: RESURSE, SERVICII, PROGRAME INOVATIVE: ABORDĂRI PRACTICE

Culegere de comunicări de la Conferința anuală

84

2 decembrie 2009

Referinţe bibliografice:

1. Acte normative privind stimularea activităţii inovaţionale. Ch., 2004, 42 p.

2. ANGHELESCU, Hermina. Management pentru viitor: biblioteci şi arhive. Cluj-Napoca, 2000, 216 p.

3. BĂLOIU. L. M. Gestiunea inovaţiei. Buc.: Ed. Economică, 2001, 432 р.

4. BĂLOIU. L. M. Managementul inovaţiei: viitorul întreprinderii, întreprinderea viitorului. Buc.: Eficient, 1995, 357 p.

5. BOUILLERCE, Brigite. Cum să ne dezvoltăm creativitatea. Iaşi: Polirom, 2002, 200 p.

6. CANTEMIR, Lorin. Inventica practică. Ch.: AGEPI, 2000, 268 p.

7. CLEGG, Brian. Creativitate: curs rapid. 150 de tehnici şi exerciţii. Iaşi: Polirom, 2003, 320 p. .

8. CORKISH, Norma. Management de bibliotecă. Buc., 2002, 55 p.

9. DUCKER, Peter F. Inovaţia şi sistemul antreprenorial: practică şi principii. Buc.: Ed. Enciclopedică, 1993, 188 p.

10. DULGHERU, Valeriu. Manual de creativitate. Ch.: Ed. Tehnico-Info, 2000, 256 p.

11. DUMITRESCU, Victoria. Management de bibliotecă: standarte pentru servicii publice de bibliotecă. Buc., 2003, 47 p.

12. FRYER, Marlyn. Predarea şi învăţarea creativă. Ch., 2004, 148 p.

13. HRÂŞCEV, Eugen. Managementul inovaţional. Ch.: ASEM, 2001, 533 p.

14. Managementul în biblioteci = Management in Bibliotheken: comunicări. Buc.: Ed. Kriterion, 1998, 268 p.

15. Premisele managementului inovaţiei în perioada de tranziţie: autoreferat / Acad.de studii Economice din Moldova. Ch., 1998, 22 p.

16. Publicaţiile Bibliotecii Municipale „B. P. Hasdeu”: catalog. Ch.: Ed. Elan Poligraf, 2007, 64 p.

17. STUEART, Robert. Management pentru biblioteci şi centre de informare. Buc.: Biblioteca Naţională a României, 1998, 331 p.

18. ŢĂRAN, Nicolae. Managementul inovaţiei. Timişoara: Amarcord, 1995, 104 p.

19. WATSON, W. Malcolm. Managementul informaţiei şi al bibliotecilor în mileniul III. Buc.: ABIR, 2004, 214 p. În reviste: 20. CIMPOI, Mihai. Sub semnul europenităţii. În: BiblioPolis. 2007, nr. 3, p. 15.

21. COŞERI, Tatiana. Managementul cunoaşterii la Biblioteca Municipală: repere despre campania "O oră de formare în fiecare zi". În: BiblioPolis. 2007, nr. 3, p. 29-33.

Cercetări

II

85

22. CORGHENICI, Ludmila. Parteneriat Biblioteca Municipală "B. P. Hasdeu" - Centru de Informare Contunuă a Bibliotecarilor Şcoala de biblioteconomie din Moldova: reflecţii pe marginea unei experienţe reprezentative. În: Biblioteca Municipală "B. P. Hasdeu": Dezvoltare. Progres. Colaborare. Parteneriate. Ch.: Epigraf, 2007, P. 27.

23. DROTNER, Kirsten. Inovaţia în bibliotecă pentru societatea cunoaşterii. În: Biblioteconomie. 2007, nr. 1, p. 48-52.

24. FOIU, Taisia. Ziua bibliografiei la BM "B. P. Hasdeu". În: BiblioPolis. 2009, nr. 2, p.

18-20.

25. GUJUMAN, Lucia. Procesul inovaţional ca factor de sporire a performanţelor întreprinderii. În: Economica. 2008, nr. 1, p. 20-23.

26. KORTASOV, N. Managementul biblioteconomic: principii de organizare. În: Biblioteconomie. 2003, nr. 1, p. 48 – 54.

27. KULIKOVSKI, Lidia. Abordări ale managementului la Biblioteca Municipală "B. P. Hasdeu". În: BiblioPolis. 2003, nr. 4, p. 10 – 14.

28. KULIKOVSKI, Lidia. Activitatea extramuros – o formă inovativă de activitate sau actualizarea unei forme uitate? În: BiblioPolis. 2009, nr. 1, p. 12 - 16.

29. KULIKOVSKI, Lidia. BM – bibliotecă inovatoare. În: Biblioteca Municipală –bibliotecă inovantă / BM "B. P. Hasdeu". Ch., 2009, 141 p.

30. KULIKOVSKI, Lidia. Biblioteci versus inovaţii. În: BiblioPolis. 2009, nr. 2, p. 33 – 36.

31. KULIKOVSKI, Lidia. Imaginea – prioritatea managerială strategică a BM "B.P. Hasdeu". În: BiblioPolis. 2009, nr. 2, p. 28 - 32.

32. NOHAILÂC, Silvia Gheorghe. Inovaţia – factor esenţial de competivitate a întreprinderilor. În: Studii economice. 2007, nr. 3, p. 257 – 261.

33. POHILĂ, Vlad. Creativitatea şi inovaţia: provocări, dar şi imperativ. În: Didactica Pro. 2009, nr. 1, p. 2-7.

34. PASTOR, Ioan. Managementul inovării şi creativităţii. În: Tribuna economică.

2007, nr. 1, p. 26 - 28.

35. SCOBIOALĂ, Genoveva. Diversitatea modalităţilor de promovare a lecturii la Biblioteca Municipală "B. P. Hasdeu". În: BiblioPolis. 2009, nr. 1, p. 16- 22.

36. SÂRBU, I. Tendinţele formării gândirii manageriale în sistemul inovaţional. În: Analele ASEM. Chişinău, 2004, p.32 - 34.

37. THOM, Nobert. Un virus care nu este dăunător – inovaţia. În: Ziarul Financiar.

2004, nr. 119, p. 1 – 8.

38. ШУМПЕТЕР, И. Теория экономического развития. М: Прогресс, 1982, с. 189.

BIBLIOTECA MUNICIPALĂ B.P. HASDEU – SUPORT INFORMAȚIONAL PENTRU COMUNITATEA CHIȘINĂUIANĂ: RESURSE, SERVICII, PROGRAME INOVATIVE: ABORDĂRI PRACTICE

Culegere de comunicări de la Conferința anuală

86

2 decembrie 2009

EVOLUŢIA SERVICIILOR ELECTRONICE ONLINE LA BIBLIOTECA MUNICIPALĂ "B.P. HASDEU" Carolina GÂSCĂ, magistru în științe ale comunicării, Centrul de Informare şi Documentare "Chişinău" Abordarea serviciilor electronice ca subiect de cercetare a fost condiţionată de multitudinea şi varietatea serviciilor de bibliotecă. Înţelegerea conceptului de servicii electronice implică obligatoriu definirea conceptului de serviciu de bibliotecă. Mircea Regneală, în Dicţionarul explicativ de biblioteconomie şi ştiinţa informării28 defineşte Serviciu de bibliotecă ca "totalitatea facilităţilor oferite de o bibliotecă utilizatorilor săi".

Termenul "serviciu de bibliotecă" a atras atenţia specialiştilor ruşi din domeniul biblioteconomic la sf. anilor ‘70 ai sec. XX. I.S. Pilko, în lucrarea Информационные и библиотечные технологии afirmă că "serviciul de bibliotecă este rezultatul muncii colaboratorilor bibliotecii, activitatea bibliotecară, care satisface necesităţile utilizatorlor, deservirea, un mix de procese de prelucrare şi familiarizare a utilizatorilor cu informaţie"29.

Serviciul de bibliotecă poate fi definit ca rezultatul activităţii bibliotecare care are drept scop satisfacerea necesităţilor beneficiarilor bibliotecii.

Definirea serviciilor electronice a indus unele dificultăţi, deoarece literatura în domeniu nu ne oferă o definiţie concretă. Există o sinonimie în definirea termenului de servicii electonice. Serviciile electronice sunt adesea menţionate ca servicii online, servicii virtuale, digitale şi e-servicii. Mircea Regneală, în Dicţionarul explicativ citat, ne oferă doar definţia de serviciu online ca ”serviciu care pune la dispoziţia utilizatorilor o mare varietate de date transmise prin liniile de telecomunicaţii. Serviciile online funcţionează ca o infrastructură în care utilizatorii pot comunica între ei fie prin schimbarea mesajelor de poştă electronică, fie prin participarea la conferinţe online”30.

ODLIS - Online Dictionary for Library and Information Science defineşte serviciile online drept servicii publice, care oferă accesul la resurse electronice, precum catalogul electronic şi bazele de date, asigurând căutarea online, adesea asistată de un bibliotecar31.

28 REGNEALĂ, Mircea. Dicţionarul explicativ de biblioteconomie şi ştiinţa informării. Vol. 2.

Bucureşti: FABR, 2001. p. 225.

29 ПИЛКО. И.С. Информационные и библиотечные технологии. Сант-Петербург: Профессия, 2006. с. 198-199.

30 REGNEALĂ, Mircea. Dicţionarul explicativ de biblioteconomie şi ştiinţa informării. Vol. 2.

Bucureşti: FABR, 2001. p. 227-228.

31 ODLIS- Online Dictionary for Library and Information Science. [citat 29.03.2010]. Disponibil pe Internet: http://lu.com/odlis/search.cfm

Cercetări

II

87

DEXonline defineşte termenul online ca "echipament, dispozitiv sau mod de prelucrare a datelor conectat direct la calculator", electronic ca "care ţine de electronic, bazat pe electronic", virtual - ca ceva "care există numai ca posibilitate, fără a se produce (încă) în fapt" şi digital ca ceva ”care generează, măsoară, prelucrează sau stochează semnale digitale"32.

Standardul ISO/TR 20983:2003 Information and documentation – Performance indicators for electronic library services defineşte serviciile electronice ca "servicii de bibliotecă furnizate de serverele locale sau accesibil la distanţă prin reţea".33 Standardul ISO 2789:2006 Informare şi documentare – Statistici internaţionale de biblioteci abordează serviciul electronic de bibliotecă drept un serviciu furnizat de serverele locale sau accesibil la distanţă prin reţea. Serviciile electronice de bibliotecă includ catalogul on-line, site-ul bibliotecii, colecţia electronică, furnizarea documentelor electronice (prin intermediul bibliotecii), servicii de referinţe electronice, formarea utilizatorilor serviciilor electronice şi accesul la Internet prin intermediul bibliotecii.34 Ludmila Pânzaru a pus în discuţie subiectul serviciilor virtuale în biblioteci în articolul Servicii de referinţă digitale35. Autoarea face un diagnostic al serviciilor digitale în ţară şi în străinătate, accentuând nivelul inferior de dezvoltare a serviciilor digitale autohtone. În definirea serviciilor virtuale autoarea se conduce de definiţia comitetului MARS (Machine Assisted Reference Section) ALA (American Library Association): referinţa virtuală este un serviciu de referinţă electronic în timp real, utilizatorii, nefiind prezenţi fizic în bibliotecă, accesează calculatorul pentru a comunica cu bibliotecarul. Comunicarea este efectuată în formă de videoconferenţă, chat, Voice over IP, e-mail sau Instant messenger, iar utilizarea surselor electronice în căutarea unui răspuns nu este o referinţă virtuală.

Cerinţa virtuală des vine prin telefon, fax, e-mail, chiar dacă aceste tipuri de comunicaţii nu sunt considerate virtuale. În articolul Extinderea e-serviciilor în biblioteca universitară: concept şi experienţe la Departamentul Informaţional Biblioteconomic ULIM, Angela Amorţitu ne oferă o abordare a e-serviciilor. În viziunea sa "e-servicii se caracterizează prin oferirea de asistenţă informaţional-documentară în format electronic, fără existenţa unui contact fizic între solicitant şi ofertant, fiind susţinute de tehnologiile electronice moderne".36 Termenul "e-servicii" în viziunea autoarei este sinonim cu termenii "servicii electronice", "servicii online", 32 DEX online - Dicţionare ale limbii române. [citat 29.03.2010]. Disponibil pe Internet: http:// dexonline.ro/ 33 ISO/TR 20983:2003 Information and documentation -- Performance indicators for electronic library services. [citat 30.03.2010]. Disponibil pe Internet: http://www.iso.org/iso/catalogue_ detail?csnumber=34359 34 ISO 2789:2006 Informare şi documentare – Statistici internaţionale de biblioteci. [citat 29.04.2010]. [variantă electronică] 35 PÂNZARU, Ludmila. Servicii de referinţă digitale. [variantă electronică].

36 AMORŢITU Angela. Extinderea e-serviciilor în biblioteca universitară: concepte şi experienţe la Departamentul Informaţional Biblioteconomic ULIM. În: Magazin bibliologic. 2006, nr. 4, p.37.

BIBLIOTECA MUNICIPALĂ B.P. HASDEU – SUPORT INFORMAȚIONAL PENTRU COMUNITATEA CHIȘINĂUIANĂ: RESURSE, SERVICII, PROGRAME INOVATIVE: ABORDĂRI PRACTICE

Culegere de comunicări de la Conferința anuală

88

2 decembrie 2009

"servicii virtuale de referinţe" şi "servicii de referinţe la distanţă". Din punctul nostru de vedere e-serviciile nu sunt sinonime cu serviciile virtuale de referinţe şi serviciile de referinţă la distanţă. Aceste clase de servicii nu cuprind toate tipurile de servicii electronice, iar cât priveşte termenul "virtual", cel mai des el este folosit pentru a desemna serviciile virtual de referinţă, aşa ca Întreabă Bibliotecarul.

Din multitudinea sinonimelor cel mai corect ni se pare termenul "electronic", care abordează mai elocvent esenţa serviciilor electronice, respectiv, în cercetare ne vom axa pe termenul ”servicii electronice” care este mai vast şi cuprinde servicii electronice online şi offline şi vom aborda serviciile electronice online. Mircea Regneală în lucrarea menţionată abordează termenul "online" ca "termen generic pentru denumirea legăturii directe şi interactive între un echipament şi unitatea centrală de prelucrare în timp real"37, iar termenul "offline" drept "comunicare cu un calculator când utilizatorul nu este în legătură direct cu procesorul central al acestui calculator".38 Bibliotecile au început să furnizeze servicii electronice atunci când au apărut catalogul electronic (primul catalog datează din 1978) şi literatură în format electronic (primele cărţi electronice datează din 1971). Apariţia PC în anii 80 a sec. XX a introdus noi servicii electronice, însă doar revoluţia cauzată de Internet a jucat un rol esenţial în dezvoltarea serviciilor electronice. Conectarea la Internet a extins oferta de informare şi a condiţionat apariţia de noi servicii. Utilizarea noilor tehnologii de informare şi comunicare au produs o serie de schimbări în cadrul bibliotecilor. Serviciile electronice au devenit de neconceput fără fenomenul Library 2.0, care a pus accentul pe utilizator în modelarea serviciilor de bibliotecă. Dr. Erich Agnes, în lucrarea Library 2.0 Un nou model de serviciu de bibliotecă, menţionează că "Library 2.0 este un nou model de serviciu care se bazează pe participarea utilizatorului în crearea de servicii reale şi virtuale pe care şi le doresc". Conceptul de Library 2.0 a apărut în 2005, termenul însuşi a fost inventat de Michael Casey pe blogul său Library Crunch. Dr Erich Agnes defineşte patru elemente esenţiale care caracterizează modelul Library 2.0: centrarea pe utilizator, furnizarea experienţei multimedia, dezvoltarea din punct de vedere social şi spectrul inovativ.39 "Biblioteca viitorului" este abordată şi de dr. conf. Lidia Kulikovski, care în studiul Biblioteconomia în lumea virtuală40 se conduce de Legile lui Ranganathan, denumite 5 Legi ale biblioteconomiei: • WEB resursele sunt pentru a fi utilizate • Fiecărui utilizator WEB resursele lui 37 REGNEALĂ, Mircea. Dicţionarul explicativ de biblioteconomie şi ştiinţa informării. Vol. 2.

Bucureşti: FABR, 2001, p. 76.

38 REGNEALĂ, Mircea. Dicţionarul explicativ de biblioteconomie şi ştiinţa informării. Vol. 2.

Bucureşti: FABR, 2001, p. 74.

39 AGNES, Erich. Library 2.0 Un nou model de serviciu de biblioteca [citat 30.03.2010]. Disponibil pe Internet: http://www.lisr.ro/11-erich.pdf 40 KULIKOVSKI, Lidia. Biblioteconomia în lumea virtuală. În: Bibliopolis. 2009, nr. 4, p. 12.

Cercetări

II

89

• Fiecărei WEB resurse utilizatorul lui • Salvează timpul utilizatorului • WEB-ul este un organism în creştere Modelul bibliotecii viitorului în viziunea autoarei se bazează pe prezenţa utilizatorului pe web-ul bibliotecii, în servicii multimedia, concluzia de bază fiind exploararea relaţiei cu utilizatorul ca element vital pentru dezvoltări bibliotecare viitoare, pentru a furniza exact contextul electronic inovativ de care are nevoie utilizatorul modern. Biblioteca viitorului va fi un web social, un web al experienţelor sociale personale.

BM "B.P. Hasdeu" perfectează şi diversifică permanent instrumentele de acces la informaţie, utilizează şi informează utilizatorul cu tehnologii noi. BM s-a implicat în procesul de informatizare, creând şi oferind utilizatorilor servicii electronice care, pentru a ţine cont cerinţelor pieţii informaţionale, sunt permanent modernizate. În anul 2002 elaborarea politicii de automatizare şi informatizare a constituit o bază pentru crearea Reţelei Metro.

Procesul de conectare la Internet a avut loc în anul 1997, odată cu aceasta a fost creată şi pagina web a bibliotecii, care în varianta incipientă includea rapoarte, strategii, politici şi o parte neconsistentă de resurse digitale. Modernizarea paginii web în 2001 a facilitat accesul utilizatorilor la catalogul electronic al BM, lansat pe Internet şi bazat pe softul TINLIB. Anul 2001 poate fi considerat ca anul de apariţie a serviciilor electronice online la Biblioteca Municipală. Efortul de îmbunătăţire a paginii web s-a soldat cu locul I în cadrul concursului WEB Top 2002, organizat de Fundaţia Soros. La fel, în anul 2002, filiala BPD a implementat serviciul de referinţă Întreabă bibliotecarul, o inovaţie în spaţiul bibliotecar din Republica Moldova. Din anul 2002 s-a început dezvoltarea e-conţinuturilor, care au devenit una din priorităţile politicii informaţionale, în procesul de digitzare fiind implicate şi filialele BM. Procesul de digitizare s-a extins în mare parte asupra bibliografiilor tradiţionale elaborate anterior. Ca continuare una din orientările strategice de bază ale BM a fost şi este crearea şi dezvoltarea bibliotecii digitale, toate acţiunile noastre în acest domeniu fiind stipulate în Strategia Bibliotecii Municipale 2008-201741.

Cu scopul diversificării serviciilor s-au achiziţionat bazele de date Jurist (din 1998) şi EBSCO (1999), care la început erau servicii electronice offline, iar din 2002 – online disponibile pe site-ul bibliotecii. În anul 2006 a fost implementat Sistemul Informaţional de Gestiune a Activităţii BM (SIGA), care a asigurat informatizarea BM şi s-a soldat cu modificarea catalogului electronic. Menţionăm, că în prezent catalogul este în proces de lucru, nefiind un produs final, care va fi total diferit. În 2007 s-a implementat o nouă versiune a WEB-ului marcată prin apariţia de elemente WEB 2.0, care au condiţionat diversificarea serviciilor electronice, 41 PLAN strategic de dezvoltare pentru perioada 2008-2017/ BM ”B.P. Hasdeu”. Ch.: Grafema Libris SRL, 2008, p. 24-25.

BIBLIOTECA MUNICIPALĂ B.P. HASDEU – SUPORT INFORMAȚIONAL PENTRU COMUNITATEA CHIȘINĂUIANĂ: RESURSE, SERVICII, PROGRAME INOVATIVE: ABORDĂRI PRACTICE

Culegere de comunicări de la Conferința anuală

90

2 decembrie 2009

biblioteca devenind in mare parte un centru de socializare. BM a fost prima bibliotecă care a lansat primul forum biblioteconomic pe site-ul său, accesibil pentru bibliotecari şi utilizatori. În 2008 a avut loc lansarea blogului Oraşul meu, iar în 2009 – blogului BiblioCity şi a blogului informaţiilor profesionale ale BM Echipa Hasdeu. Din 2009 Serviciul de referinţă Întreabă bibliotecarul, implementat la Sediul Central din 2007, este propus utilizatorilor şi în timp real, prin chat Skype. Procesul de socializare a condiţionat prezenţa BM pe siteuri de socializare. Din anul 2009 BM este prezentă pe: Facebook, Flickr, Delicious, Digg, Youtube, Tweeter. Introducera serviciilor bazate pe tehnologiile WEB 2.0 în bibliotecă a condiţionat necesitatea unei instruiri atât a utilizatorilor, cât şi a bibliotecarilor, realizată la începutul anului 2010. Drept rezultat departamentele şi filialele BM sunt prezente pe WEB site-uri sociale, bloguri, partajând informaţii pe Flickr, Youtube etc.

Tabelul 1. Evoluţia serviciilor electronice la BM

1997

Conectarea la Internet; Crearea paginii WEB a bibliotecii

1998

Acces la baza de date Jurist Crearea catalogului electronic bazat pe softul TINLIB Acces la baza de date EBSCO Modernizarea paginii WEB prin oferirea accesului pentru utilizatori la catalogul electronic bazat pe softul TINLIB

1999 2001 2002

Extinderea e-conţinuturilor – elaborarea primei e-bibliografii Serviciul de referinţă virtual colectiv Întreabă bibliotecarul la BPD Crearea conturilor personale de postă electronică pentru utilizatorii bibliotecii pe WEB

2007

Expoziţii online la BPD: Versiunea nouă a paginii WEB a BM Integrarea catalogului electronic în site-ul Bibliotecii (OPAC) Includerea de elemente WEB 2.0: 1. Serviciul de referinţă virtual colectiv Întreabă bibliotecarul 2. Lansarea primului forum biblioteconomic pe site-ul BM 3. Constituirea bazelor de date offline cu caracter local: Chişinăul virtual, Personalităţi celebre legate de Chişinău, Primarii Municipiului Chişinău (începând cu 1817)

2008

Crearea blogului Chişinău, oraşul meu Implementarea Serviciului Wifi la Sediul Central

2009

Crearea blogului informaţiilor profesionale a BM Echipa Hasdeu Serviciu Wifi la BPD Serviciul de referinţă Întreabă bibliotecarul prin chat - Skype Plasarea pe site-ul bibliotecii a serviciului Propuneri pentru achiziţie Prezenţa BM pe site-uri sociale: Facebook, Flickr, Delicious, Digg, Youtub, Tweeter.

Crearea blogului BiblioCity

2010

Apariţia de noi bloguri ale filialelor (29 bloguri) drept rezultat al instruirii cu tehnologiile WEB 2.0.

Cercetări

91

II

Capacitatea Bibliotecii de a livra servicii electronice depinde de starea infrastructurii tehnologice. În prezent BM deţine 54 calculatoare conectate la Internet, însă pentru a mări accesul la serviciile electronice BM investeşte în tehnologii moderne. Rezultatele obţinute până în prezent sunt evidente: viteza de acces la Internet s-a mărit considerabil, a sporit numărul staţiilor pentru accesul public, s-a extins numărului de puncte cu acces Wifi pentru a rezolva problema insuficienţei calculatoarelor, au fost implementate servicii noi pentru procesarea documentelor şi scrierea lucrărilor.

Tabelul de mai jos demonstrează creşterea numărului de calculatoare şi sporirea vitezei de acces la Internet.

Tabelul 2. Evoluţia numărului de calculatoare şi a vitezei de acces la Internet la BM 2002

2003

2004

2005

2006

2007

2008

2009

2010

Numărul staţiilor de lucru

29

33

31

35

51

51

58

58

58

Numărul de calculatoare conectate la Internet

24

24

24

24

48

48

48

54

54

Viteza de acces la Internet

54 kb 54 kb 128 kb 128 kb 128 kb 256 kb 512 kb 2 mb 50 mb

Analiza evoluţiei serviciilor electronice la BM "B.P. Hasdeu" a demonstrat nivelul înalt de implicare a BM în dezvoltarea serviciilor noi. BM a întreprins un şir de acţiuni pentru a extinde şi îmbunătăţi SE, printre care: modernizarea paginii WEB, implementarea de servicii inovative, inexistente în bibliotecile din ţară, diversificarea serviciilor prin apariţia de elemente Web 2.0, care se extind tot mai mult, creşterea numărului staţiilor de lucru şi sporirea vitezei la Internet.

Un rol esenţial în prestarea serviciilor electronice de calitate îl au bibliotecarii care, în activitatea lor zilnică, sunt implicaţi în procesul de extindere, diversificare şi eficientizare a serviciilor electronice, care se manifestă prin creare conţinuturilor actualizate pe bloguri, prezenţa pe site-uri sociale. Pentru a eficientiza calitatea serviciilor electronice BM lucrează în direcţia implementării unui nou standard de măsurare a indicatorilor de performanţă, care va fi implementat în 2011 şi va spori calitatea serviciilor oferite.

BIBLIOTECA MUNICIPALĂ B.P. HASDEU – SUPORT INFORMAȚIONAL PENTRU COMUNITATEA CHIȘINĂUIANĂ: RESURSE, SERVICII, PROGRAME INOVATIVE: ABORDĂRI PRACTICE

Culegere de comunicări de la Conferința anuală

92

2 decembrie 2009

IMPLICAREA UTILIZATORILOR ÎN DEZVOLTAREA COLECŢIILOR CA FACTOR AL ASIGURĂRII CALITĂŢII BIBLIOTECII MUNICIPALE "B.P. HASDEU"

Daniela GORINCIOI magistru în științe ale comunicării Departamentul Organizarea Colecțiilor

Rolul bibliotecii publice de astăzi este incontestabil. Dacă în trecut ea era un loc de întâlnire cu cartea, în prezent rolul bibliotecilor s-a diversificat exponenţial. E şi firesc ca de-a lungul timpului cerinţele să se diversifice, lumea să se schimbe, iar instituţiile de diferite profiluri să se adapteze la noile cerinţe informaţionale, respectiv, să le adapteze la profilul şi specificul fiecăreia în parte, cu atât mai mult cu cât serviciile pe care le prestează sunt destinate publicului.

Cazul bibliotecilor este similar altor instituţii, totuşi, biblioteca poate că e unica dintre ele care a avut de suferit din cauza neatenţiei ce i se acordă, deşi rolul ei incontestabil este cunoscut şi apreciat unanim.

Scopul bibliotecii rezidă în furnizarea resurselor şi serviciilor prin diverse suporturi media pentru a satisface necesităţile de educaţie, informare, dezvoltare personală, de recreere şi delectare ale indivizilor şi grupurilor sociale. Bibliotecile deţin un rol important în dezvoltarea şi menţinerea societăţii democratice prin oferirea accesului individual la o vastă şi variată gamă de cunoştinţe, idei şi opinii.

Publicul larg / utilizatorii sunt un element foarte important în activitatea oricărei instituţii. Luată în particular, fiecare instituţie îşi modelează publicul după propriile reguli de atragere a cât mai mulţi utilizatori prin aplicarea diverselor metode de motivare pentru a rămâne fideli instituţiei. În cazul bibliotecilor, situaţia este aceeaşi. Fără utilizatori nu ar fi posibilă activitatea bibliotecii, nici rostul său în societate nu ar fi cel jinduit. Astfel, chiar dacă biblioteca aplică nişte reguli proprii de organizare a serviciilor oferite şi a programului, acestea sunt în funcţie de interesele utilizatorilor. Se ţine cont de program, diverse tipuri de documente, modernizarea serviciilor, adaptarea condiţiilor la noile tehnologii.

Toate acestea se fac datorită dialogului între bibliotecari şi utilizatori, în scopul anticipării necesităţilor acestora din urmă. Pentru o bună organizare a activităţii instituţiei este necesar a se cunoaşte şi părerea utilizatorilor. Principiul "dorinţa clientului e lege pentru instituţie” e valabil şi aici.

Colecţiile unei biblioteci sunt indispensabile în activitatea ei, indiferent dacă este vorba de bibliotecă publică, universitară sau de altfel. Deşi se prestează şi alte genuri de activi-

Cercetări

II

93

tăţi, acestea se datorează principiului de educare, informare, satisfacere a nevoilor utilizatorilor şi fidelizare a lor prin calitatea serviciilor oferite. Din acest considerent, implicarea utilizatorilor în luarea unor decizii cu privire la calitatea serviciilor prestate de bibliotecă este un punct esenţial şi important în activitatea unei instituţii de acest gen. Interesul pentru serviciile oferite, dialogul continuu între personal şi utilizatori sunt factori importanţi în desfăşurarea cât mai eficientă a calităţii oferite de bibliotecă. În societate, în general, interesul pentru domeniul biblioteconomic este mic, de obicei, punându-se accent pe alte profiluri, cercetându-se alt gen de instituţii, mai puţin instituţia bibliotecară. O cercetare în acest sens ar fi necesară prin identificarea problemelor existente precum şi rezolvarea lor prin diferite soluţii. La luarea deciziilor, un rol important îl au: – categoriile diferite de cititori; – interesele acestora; – dialogul dintre utilizatori şi personalul bibliotecii; – promptitudinea răspunsurilor personalului la întrebările şi sugestiile utilizatorilor; – interesul pentru deservirea calitativă a utilizatorilor. În prezent, asigurarea calităţii serviciilor prestate a devenit pentru BM un proces fundamental, o tendinţă strategică, esenţială pentru supravieţuirea şi dezvoltarea acestora, determinând o eficienţă sporită şi un mai mare succes, deschizând instituţiei calea spre performanţă. Din aceste considerente apare şi obiectul cercetării.

Caracteristicile colecţiei BM: analiza cererilor neonorate ca formă de feedback.

Analiza SWOT a colecţiei BM Biblioteca publică trebuie să ofere servicii bazate pe o analiză a necesităţilor informaţionale ale comunităţii locale. În procesul de planificare a serviciilor trebuie stabilite priorităţi clare şi trebuie să fie elaborată strategia de prestare a serviciilor pe termen mediu şi lung.

Pe parcursul ultimilor ani, BM a achiziţionat loturi de carte foarte bune, de la diverse edituri atât din ţară, cât şi de peste hotare. Achiziţia de carte a presupus documente din diverse domenii în limbile română, rusă, engleză, franceză etc. Paralel, BM a primit şi numeroase donaţii din partea diferitor persoane juridice sau fizice, parteneri ai BM din România, care au fost prelucrate la Departamentul Achiziţie. Evidenţă. Prelucrare. În anul 2008, colecţia BM s-a extins cu 8 450 titluri, dintre care 629 au fost ediţii periodice. Din bugetul municipal au fost achiziţionate 51 734 documente în sumă de 4 393 500 lei, dintre care pentru ediţii periodice au revenit 745 mii lei. Cea mai reprezentativă achiziţie a fost de la Editura "Polirom” – în număr de 422 titluri, care au acoperit cele mai

BIBLIOTECA MUNICIPALĂ B.P. HASDEU – SUPORT INFORMAȚIONAL PENTRU COMUNITATEA CHIȘINĂUIANĂ: RESURSE, SERVICII, PROGRAME INOVATIVE: ABORDĂRI PRACTICE

Culegere de comunicări de la Conferința anuală

94

2 decembrie 2009

solicitate subiecte: filozofie, literatură universală, management, sociologie, etică, economie. Colecţia BM a fost completată cu 13 959 exemplare – un număr destul de mare şi impresionant prin conţinut şi calitate – în sumă de 946 330 lei, din donaţii. Acestea au venit din partea partenerilor noştri externi: România (6 853 ex.), Germania (194 ex.), de la partenerii interni (2 318 ex.), din partea autorilor şi utilizatorilor (4 594 ex.).

Donaţii similare au primit şi filialele: "O. Ghibu”, de la Biblioteca Metropolitană Bucureşti; "Alba Iulia”, de la Consiliul Judeţean Alba; "Ştefan cel Mare”, de la Biblioteca Judeţeană "Duiliu Zamfirescu” Focşani; Centrul de Informare Europeană, de la Fundaţia "Soros-Moldova”. Valoarea informaţională a acestor donaţii este incontestabilă şi anume: ediţii de referinţă, din diverse domenii ale cunoaşterii pentru copii şi adulţi, ghiduri, cursuri practice de studiere a limbilor moderne, publicaţii electronice care conferă colecţiei bibliotecii o calitate aparte.

Anul 2008 a înregistrat o majorare importantă a numărului de exemplare intrate în comparaţie cu anii precedenţi, îndeosebi din domeniile: filozofie, medicină, management, artă, literatură universală, istorie şi critică literară.

Tot în anul 2008, BM a iniţiat studiul Achiziţia la BM (2006–2007). Scopul acestei cercetări a fost de a elabora o grilă de completare a fondului, de a evalua calitatea lui, furnizarea de informaţii care să ne ghideze în activităţile viitoare de optimizare a raportului între domenii şi de satisfacere a necesităţilor informaţionale ale utilizatorului. Studiul ne-a oferit o privire de ansamblu asupra cantităţii şi calităţii intrărilor în BM pe parcursul anilor 2006-2007, care au constituit 86 095 de unităţi, publicaţii achiziţionate prin cumpărare, urmate de donaţii şi mai puţine prin schimb.

Analizând structura fondului pe domenii, se observă următorul clasament al celor mai complete şi reprezentative domenii: beletristică, ştiinţe sociale, generalităţi, istorie, religie. La psihologie şi medicină se remarcă noi intrări doar pentru specialişti, studenţi, însă pentru publicul larg este dificil de găsit titluri accesibile. Sunt slab prezentate şi compartimentele: geografie, sport, istoria şi critica literaturii universale, arte.

O diferenţă enormă se înregistrează între informaţia stocată pe suport de hârtie şi pe alte resurse şi mijloace de difuzare a culturii, precum ar fi: CD-urile, casetele (audio şi video), microfilmele, extrem de solicitate, dar care sunt achiziţionate într-o măsură foarte mică.

La 1 ianuarie 2009 fondul de carte al BM constituia 1 030 104 exemplare, ceea ce este cu 40 350 exemplare mai mult faţă de 1 ianuarie 2008. După tipul de documente, s-a mărit cu 1 185 numărul exemplarelor de documente electronice, constituind 3 039 exemplare. A crescut şi numărul documentelor de muzică tipărită, alte documente.

Cercetări

95

II

Data

Pe parcursul anului 2009 BM a achiziţionat şi a prelucrat 60 564 exemplare în 18 370 titluri, din care: • 48 179 exemplare sunt cărţi; • 8 459 publicaţii seriale; • 635 documente de muzică tipărită; • 2 095 documente audiovizuale; • 639 documente electronice şi • 557 exemplare de alte documente (hărţi, atlase etc.).

Din numărul intrărilor au fost procurate 15 128 exemplare în sumă de 660 108 lei 35 bani. Din donaţii au fost primite 25 989 exemplare în sumă de 706 350,85 lei.

Total

La 1 ianuarie 2007

Ex.

La 1 ianuarie La 1 ianuarie La 1 ianuarie 2010 2009 2008

Ed. periodice

Cărţi %

Ex.

%

Muzică tipărită

Doc. AV

Ex.

Ex.

%

%

Doc. electronice Ex.

%

Altele Ex.

%

1060869 932703 87,9 93629 8,8 27975 2,6 14772 0,2 1615 0,2 175

0

989754 866249 87,5 78700 7,9 28374 2,8 14348 0,2 1869 0,2 214

0

1030104 906754 88 76495

7 29093 3 14234

0

3039

0

0

1062816 935602 88 76642

7 29728 3 16143

0

3668

0 1033 0

479

La 1 ianuarie 2010 fondul de carte al BM constituia 1 062 816 exemplare, ceea ce este cu 32 712 exemplare mai mult faţă de 1 ianuarie 2009. În ultimii ani a crescut numărul documentelor de muzică tipărită şi cel al documentelor electronice. La documentele audiovizuale s-a înregistrat o scădere, iar în 2009 – o majorare a numărului de exemplare. S-a

2 decembrie 2009

BIBLIOTECA MUNICIPALĂ B.P. HASDEU – SUPORT INFORMAȚIONAL PENTRU COMUNITATEA CHIȘINĂUIANĂ: RESURSE, SERVICII, PROGRAME INOVATIVE: ABORDĂRI PRACTICE

Culegere de comunicări de la Conferința anuală

96

mărit considerabil numărul exemplarelor altor tipuri de documente, acestea constituind 1 033 exemplare.

Structura fondului de carte după conţinut de asemenea nu a înregistrat modificări esenţiale, procentul din toate domeniile rămânând acelaşi comparativ cu anul 2008.

Ponderea publicaţiilor în limba română este de 52,2 % – aproape aceeaşi ca şi în anul precedent, iar a publicaţiilor în limba rusă constituie 43,9% (cu 1% mai puţin comparativ cu anul precedent). S-a mărit cu 1 723 numărul de exemplare la ediţiile în limbile ivrit şi idiş şi cu 2 651 în limba engleză.

Ex. Limba română 514634 Limba rusă 510041 Limba ivrit / idiş 1771 Limba bulgară 5325 Limba ucraineană 5866 Limba găgăuză 1234 Limba engleză 6612 Limba franceză 5175 Limba germană 7999 Limba polonă Alte limbi 2212 Total

% 48,5 48,1 0,2 0,5 0,5 0,1 0,6 0,5 0,7 0,2

1060869

Ex. 481024 473161 867 5129 4575 1303 6135 5184 8148 601 3627

% 48,7 47,8 0,09 0,5 0,5 0,1 0,6 0,5 0,8 0,06 0,4

Ex. 530688 462852 867 5137 4550 1323 6888 5715 7566 609 3909

% 51,5 44,9 0,1 0,5 0,4 0,1 0,7 0,5 0,7 0,1 0,5

Ex. 554768 466430 2590 5184 4602 1376 9539 6092 7272 715 4248

% 52,2 43,9 0,2 0,5 0,4 0,1 0,9 0,6 0,7 0,1 0,4

989754

1030104

1062816

În contextul în care pe parcursul acestor ani au fost achiziţionate numeroase titluri noi, atât de la editurile din ţară, cât şi de peste hotare, BM implementează diverse campanii de promovare a colecţiilor cu participarea şi implicarea comunităţii chişinăuiene. Programele în cauză se desfăşoară atât în perioada estivală, cât şi în alte perioade când liceenii / studenţii, care sunt publicul majoritar al BM, pot fi implicaţi în activităţile organizate de bibliotecile publice. La realizarea programelor menţionate accentul se pune pe copii, adolescenţi, tineri. Anual, sunt propuse pentru lectură diverse cărţi.

Conştienţi că o bibliotecă nu poate deţine toate cărţile, care-i interesează, utilizatorii apreciază pozitiv implementarea carnetului unic de cititor şi catalogul partajat, care îi poate direcţiona cu succes la o filială sau alta. Domeniile mai puţin acoperite pentru această categorie şi la care şi-ar dori mai multă informaţie sînt sportul, educaţia în familie, alte domenii care le-ar fi utile pentru "a fi sănătoşi şi a începe "ca la carte" viaţa în cuplu”. Un subiect interesant, dar şi controversat este pasiunea multor tineri pentru tatuaje şi body-

Cercetări

II

97

piercing, dar care nu este reflectată aproape deloc în colecţiile noastre. Ei consideră aceste procedee drept forme de exprimare a personalităţii, iar biblioteca le-ar putea da o şansă de a se informa prin organizarea de dezbateri pe această temă cu specialişti în domeniu: medici, psihologi, cosmeticieni. O sugestie a fost achiziţionarea unor filme documentare, cu diversă tematică, care după vizionare să fie supuse dezbaterilor în prezenţa specialiştilor din domeniile respective. Aceste doleanţe ale lor susţin ideea că ei au încredere în bibliotecă, în potenţialul bibliotecarilor şi în faptul că părerea lor chiar contează. Cercetarea a mai demonstrat şi faptul că un număr infim de tineri ştiu despre existenţa catalogului electronic pe pagina web a Bibliotecii Municipale "B.P. Hasdeu”. Este pentru bibliotecari o inadvertenţă la care trebuie să-şi consolideze efortul în viitor.

Aspecte ce pot îmbunătăţi performanţele bibliotecii, dar care pot constitui şi un succes în sfera relaţiilor publice sînt ideile referitoare la serviciile şi produsele colectate din feedbackul tradiţional şi cel electronic. Aceste „bileţele” inofensive şi comentariile online, analizate şi rezolvate deseori instantaneu, demonstrează interesul bibliotecii faţă de opinia utilizatorului, faţă de calitatea ofertei.

Manifestul IFLA/UNESCO ne aminteşte că "toate grupurile de vârstă trebuie să găsească materiale relevante pentru necesităţile lor.

Colecţiile şi serviciile trebuie să includă toate tipurile adecvate de mijloace şi tehnologii moderne, precum şi materiale tradiţionale. Calitatea înaltă şi relevanţa faţă de necesităţile şi condiţiile locale sunt fundamentale. Materialele trebuie să reflecte tendinţele curente şi evoluţia societăţii, la fel ca şi memoria şi creativitatea umanităţii.

Colecţiile şi serviciile nu pot face subiectul niciunei forme de cenzură ideologică, politică sau religioasă, nici presiunii comerciale.”

Achiziţia de carte nu e un lucru simplu. Oferta de pe piaţa editorială, categoriile diferite de cititori, vârsta acestora, specificul bibliotecii, dar şi alte motive au impus bibliotecilor realizarea unei politici de achiziţie riguroasă şi bine pusă la punct. În contextul în care Biblioteca Municipală "B.P. Hasdeu” are 31 de filiale, printre care două din ele specializate – în drept, respectiv, arte, precum şi cele ale minorităţilor naţionale, Departamentul Achiziţii ia în consideraţie şi acest fapt la cumpărarea loturilor de carte. Din cauza creării unui echilibru în ceea ce priveşte fondul de carte al bibliotecilor, dar şi a principiului că o bibliotecă nu poate avea documente din toate domeniile, necesare utilizatorului, apar probleme ce ţin de neonorarea cererilor utilizatorilor.

Factorii ce conduc la apariţia cererilor neonorate ţin de: • prezenţa într-un singur exemplar a documentului; • reeditarea unei cărţi de mai multe ori şi dorinţa utilizatorului de a consulta toate ediţiile;

BIBLIOTECA MUNICIPALĂ B.P. HASDEU – SUPORT INFORMAȚIONAL PENTRU COMUNITATEA CHIȘINĂUIANĂ: RESURSE, SERVICII, PROGRAME INOVATIVE: ABORDĂRI PRACTICE

Culegere de comunicări de la Conferința anuală

98

2 decembrie 2009

• abordarea unui subiect de mai mulţi autori; • documente ce se află şi în alte filiale a BM "B.P. Hasdeu”; • îmbunătăţirea fondului de carte şi a serviciilor prestate de bibliotecă; • nefinalizarea catalogului electronic etc.

Din anul 2006, utilizatorii Bibliotecii Municipale "B.P. Hasdeu” pot consulta catalogul electronic în vederea căutării mult mai rapidă a documentelor necesare. Deşi se fac lecţii de instruire cu privire la utilizarea OPAC-ului BM, totuşi, experienţa demonstrează că utilizatorii nu sunt atenţi la un detaliu atît de important: locul unde se află documentul. În urma analizei cererilor neonorate în ultimii doi ani, situaţia se prezintă în felul următor: în anul 2008 s-au înregistrat 727 de cereri neonorate, în comparaţie cu anul 2009 – cu 119 documente mai puţin, cifra finală fiind de 608.

Cererile neonorate la BM se clasifică după tipul adresei şi înregistrează următoarele menţiuni: "în sală” – documentul solicitat este într-un exemplar şi este împrumutat în sală, "prelucrare” – documentul este achiziţionat şi se mai află la Departamentul Achiziţie, "eliberate” – documentul este eliberat la cererea unuia din colaboratorii BM. Cererile neonorate cu menţiunea "în sală” este în 2009 mai mic cu 29 (73-44), prelucrare cu 30 mai puţin (52-22), eliberate cu 21 mai puţin (118-97); la filiale: cu 195 mai puţine decît în anul 2008 (492-297). Limba de difuzare a documentelor solicitate, dar neonorate este limba română, urmată fiind de rusă, engleză şi franceză.

Cererile neonorate sunt din toate domeniile: Domeniul 0 1 2 3/36 37 39 5 6 61 63 65 7 80/81 82/89 82.09 821.135.1 821.135.1.09 9 91 Total

Numărul de cereri neonorate 2008 2009 56 42 90 88 2 4 191 148 24 20 6 9 30 27 13 5 15 13 7 29 24 19 10 43 39 50 37 8 6 32 27 37 35 66 57 17 10 727 608

Limba de difuzare 2008 Limba română 472 Limba rusă 246 Limba engleză Limba franceză

6 3

2009 439 150 10 9

Situaţia cererilor neonorate se prezintă în felul următor: • în sală – 73 documente. Refuzurile cu menţiunea „în sală” sunt cauzate de faptul că documentul solicitat se află la Departamentul Organizarea colecţiilor într-un singur exemplar, iar satisfacerea lor este imposibilă pentru că documentul în cauză a fost deja solicitat sau eliberat. Aceste refuzuri sunt

Cercetări

II

99

într-un număr de 44, dintre care 9 erau şi din fondul de carte al Departamentului Relaţii cu publicul; • prelucrare – 52 documente; • filiale – 492 documente.

Cele mai multe cereri neonorate sînt din domeniul jurnalismului, acestea înregistrîndu-se la Filialele "Ovidius”, "O. Ghibu”, urmate fiind din subdomeniul 004.

În urma analizei cererilor neonorate pentru anul 2009, constatăm că acestea sînt într-un număr de 608, din care: • în sală – 44; • eliberate – 98; • verificare – 14; • prelucrare – 22; • filiale – 298. În ceea ce priveşte limba de difuzare, cele mai multe sunt refuzurile în română – 454.

Urmează cele în limba rusă – 142, apoi în limba engleză – 10, în limba franceză – 2.

Cărţile solicitate cu menţiunea Îîn sală” sunt din domeniul pedagogiei (37), literaturii universale (82), ştiinţelor sociale (3/36), istoriei (93/94). Din cele 9 cărţi care se aflau şi la Relaţii cu publicul sunt din domeniile 1, 37, 5, 6, 61, 821.135.1.09 şi 94, dintre care 7 în limba română şi 2 în limba rusă.

Din celelalte 45 de refuzuri sunt cărţi din următoarele domenii: 0 – 3, 1 – 6, 2 – 1, 3/36 – 6, 37 – 2, 5 – 1, 65 – 1, 81 – 2, 82 – 4, 82.09 – 1, 821.135.1 – 2, 821.135.1.09 – 1, 9 – 4.

Per total, sunt 40 cărţi în limba română şi 5 cărţi în limba rusă.

Refuzurile cu menţiunea „eliberate” constituie în total 98 de documente.

"Prelucrare” – cărţile solicitate sunt încă la Departamentul Achiziţii. Evidenţă. Prelucrare şi, din acest motiv, noi nu am reuşit să îndeplinim cerinţa. S-au înregistrat 22 documente. În filiale refuzurile s-au cifrat la 298 documente. Bibliotecile cu cel mai mare număr de cerinţe neonorate sunt: "Transilvania” cu 60 de titluri, "Târgu-Mureş” – 42, "Ovidius” – 39, Biblioteca Publică de Drept – 28. Restul filialelor au de la un refuz la 13. Analizând cerinţele conform Clasificării Zecimale Universale, domeniul 3/36 Ştiinţe sociale este cel mai solicitat – 56 cerinţe, urmat de 1 Filosofie – 34, 93/94 Istorie – 21, 82 Literatură universală – 15, 80/81 Lingvistică – 13, 821.135.1 Literatură română şi 5 Ştiinţe naturale. Matematică – 11, 37 Pedagogie şi 65 Conducere şi organizare – 9, 82.09 Teoria, istoria şi critica literaturii universale – 8, 39 Etnografie, 63 Agricultură – 7, 61 Medicină, 7 Artă – 6, 6 – 4, 91 Geografie – 3, 2 Religie – 2 (Stephen, Covey. Etica liderului eficient. Bucureşti, 2001. 354 p.; Eyfsenck, Hans. Descifrarea comportamentului uman. Bucureşti, 1998; Drimba, Ovidiu. Istoria teatrului universal. Bucureşti, 2007. 351 p. etc.).

BIBLIOTECA MUNICIPALĂ B.P. HASDEU – SUPORT INFORMAȚIONAL PENTRU COMUNITATEA CHIȘINĂUIANĂ: RESURSE, SERVICII, PROGRAME INOVATIVE: ABORDĂRI PRACTICE

Culegere de comunicări de la Conferința anuală

100

2 decembrie 2009

În comparaţie cu anul 2008, în 2009 numărul cererilor neonorate a scăzut, ceea ce demonstrează că nivelul calităţii serviciilor oferite de bibliotecă a crescut mult, atât graţie instruirii utilizatorilor în ceea ce priveşte utilizarea OPAC-ului, cât şi a creşterii numărului de documentele aflate în fondul bibliotecii. Unul din scopurile strategice ale BM este îmbunătăţirea accesului prin constituirea unor colecţii relevante pentru necesităţile informaţionale, culturale şi de divertisment ale chişinăuienilor.

Analizând structura fondului pe domenii, observăm cu uşurinţă un clasament al celor mai complete şi reprezentative domenii: beletristica, urmată de cele care înglobează ştiinţele sociale, generalităţi, istorie, religie. Alte clase cu intrări sistematice fac şi ele obiectul unor insuficienţe: la psihologie, la medicină se remarcă noi intrări doar pentru specialişti, studenţi, însă pentru publicul larg este dificil de găsit titluri accesibile. Reprezentări slabe sunt şi la compartimentele: geografie, sport, istoria şi critica literaturii universale, arte.

O diferenţă şi mai spectaculoasă se înregistrează între informaţia stocată pe suport de hârtie şi pe alte resurse şi mijloace de difuzare a culturii, precum ar fi: CD-urile, discurile, casetele (audio şi video), microfilmele, extrem de solicitate, dar pe care, din varii motive, le achiziţionăm într-o măsură foarte mică.

Studiul întreprins a reliefat şi aspecte legate de structura fondului sub raportul limbii, care de asemenea are multe carenţe, îndeosebi la capitolul limbi moderne. Având în componenţă mai multe filiale ce reprezintă culturi şi literaturi ale altor popoare, suntem obligaţi să asigurăm configurarea unui cadru instituţional favorabil dialogului intercultural.

Analiza SWOT a colecţiilor Bibliotecii Municipale "B. P. Hasdeu” Puncte forte ale BM: • dezvoltarea colecţiei este o prioritate strategică a BM; • constituirea colecţiei BM se face în baza unei Strategii de dezvoltare a colecţiei; • rata de înnoire a colecţiilor este una acceptabilă pentru a ţine mereu o colecţie actuală de resurse; • disponibilizarea în acces liber la raft a unei cote de 90% din colecţii, astfel facilitând accesul direct la resursele tipărite; • colecţia BM este o colecţie partajată a unei reţele diverse de 31 de filiale; • disponibilizarea în proporţie de peste 300 mii titluri din colecţia BM în Catalogul Electronic Partajat al reţelei Hasdeu; • deţinerea unor colecţii bogate pe diferite specializări ca: arte, drept, Comunitatea Europeană, Eminescu, Hasdeu, Chişinău; • deţinerea unor colecţii bogate în limbile minorităţilor etno-lingvistice conlocuitoare: evreiască, bulgară, rusă, ucraineană, găgăuză, poloneză, bielorusă, germană; • deţinerea unor colecţii relevante în limbile de circulaţie europeană: franceză, engleză, germană;

Cercetări

II

101

• deţinerea unui număr impresionant de abonamente la ediţiile periodice locale, din România, Rusia, Ucraina şi alte ţări (peste 600 de titluri); • modernizarea şi diversificarea continuă a formelor şi metodelor de comunicare a colecţiilor.

Puncte slabe: • antrenarea insuficientă a bibliotecarilor în comunicarea colecţiilor; • dezinteresul vis-à-vis de comunicarea colecţiilor; • condiţii fizice insuficiente de expunere a colecţiei integrale la accesul liber la raft; • condiţii fizice insuficiente şi inadecvate de păstrare a colecţiilor, a cărţilor vechi şi formatelor speciale; • lipsa colecţiei integrale în catalogul electronic al bibliotecii; • implicarea superficială, neorganizată a utilizatorilor în procesule de achiziţie şi îmbunătăţire a calităţii colecţiei; • lipsa unui instrument eficient de dialog cu utilizatorii în vederea satisfacţiei lor.

Oportunităţi pentru dezvoltarea colecţiei BM: • instruirea continuă a personalului BM în ceea ce priveşte modalitatea de regăsire a informaţiei; • motivarea personalului pentru comunicarea eficientă a colecţiilor; • organizarea cursurilor de instruire permanentă în ceea ce priveşte colecţiile de carte şi comunicarea lor; • revigorarea serviciului de împrumut interbibliotecar intern, în reţeaua Hasdeu; • utilizarea fundrasingului în dezvoltarea colecţiilor, scrierea proiectelor de îmbunătăţire a colecţiilor; • dezvoltarea parteneriatului public-privat în vederea achiziţionării de carte actuală; • dezvoltarea şi susţinerea unui schimb permanent de publicaţii cu diverse instituţii bibliotecare şi editoriale; • utilizarea tehnologiilor performante pentru lărgirea accesului la colecţii; • atragerea utilizatorului ca responsabil de calitatea colecţiilor.

Riscurile pentru menţinerea calităţii, actualităţii colecţiei BM: • fluctuaţia mare de personal, care cere efort supradimensionat de instruire a noilor angajaţi; • dezinteresul, în creştere, al personalului, faţă de calitatea colecţiei, comunicarea colecţiei şi interesele utilizatorilor;

BIBLIOTECA MUNICIPALĂ B.P. HASDEU – SUPORT INFORMAȚIONAL PENTRU COMUNITATEA CHIȘINĂUIANĂ: RESURSE, SERVICII, PROGRAME INOVATIVE: ABORDĂRI PRACTICE

Culegere de comunicări de la Conferința anuală

102

2 decembrie 2009

• criza economică care influenţează negativ achiziţia de carte; • scumpirea, în continuă creştere, a cărţii şi a celorlalte resurse informaţionale; • neonorarea angajamentelor faţă de bugetul aprobat pentru achiziţie de către administraţia locală; • legislaţia restrictivă şi metodologia coercitivă referitoare la achiziţia de carte în RM. Concluzii Esenţa activităţii de bibliotecă este utilizatorul. Utilizatorul se află în centrul studiilor asupra serviciilor de bibliotecă. Utilizatorii bibliotecii publice pot fi segmentaţi în funcţie de implicarea lor în obţinerea acestui serviciu, în obţinerea serviciilor de calitatea pe care o doresc. Toate serviciile furnizate de bibliotecă presupun grade diferite de interacţiune între bibliotecă şi utilizatori, relevând un anumit nivel de implicare a acestuia. Ştim cu toţii că furnizarea serviciilor se bazează pe trei categorii de resurse: (1) spaţiile şi dotările bibliotecii; (2) colecţiile de documente şi (3) resursele umane. Nivelul de participare a utilizatorilor pentru obţinerea serviciilor poate fi apreciat în funcţie de aceste trei categorii de resurse. Utilizatorul, întrebat de calitatea colecţiei, se referă în răspunsul său şi la condiţiile spaţiului, şi la satisfacerea cerinţelor sale informaţionale, şi la comportamentul, şi la profesionalismul bibliotecarului. Interacţiunea utilizatorului cu toate trei categorii de resurse influenţează decizia şi formarea atitudinii utilizatorului în raport cu serviciile şi calitatea lor.

Este demonstrat faptul că utilizatorul care se implică mai mult pentru a obţine facilităţile dorite apreciază informaţia relevantă necesară deciziei personale şi este dispus să se angajeze într-o acţiune mai amplă. Satisfacţia utilizatorilor în raport cu calitatea serviciilor oferite de bibliotecă rezidă şi în dorinţa lor de a o sprijini.

Teoreticienii au adus contribuţii semnificative în definirea şi aplicarea conceptului de feedback. Sunt cercetate şi descrise părţile componente ale feedbackului: funcţii, forme, condiţiile în care trebuie să fie perceput etc. În ultimul timp, tot mai multe organizaţii apelează la diverse forme de feedback, în ceea ce priveşte calitatea serviciilor oferite. Instituţia bibliotecară nu face excepţie în acest sens. Feedbackul primit demonstrează rolul bibliotecii în viaţa utilizatorilor. Propunerile, cererile şi reclamaţiile acestora demonstrează că involuntar se implică în ceea ce priveşte o calitate mai bună a serviciilor de bibliotecă. Maniera în care BM acţionează pentru rezolvarea, fie şi parţială, a mesajelor primite din partea utilizatorilor, conduce la obţinerea unei imagini pozitive în comunitate, a încrederii utilizatorilor, motivarea acestora de a reveni la bibliotecă.

Astfel, în momentul de faţă, sunt necesare:

Cercetări

II

103

• existenţa unei comunicări la nivel intern în ceea ce priveşte comunicarea colecţiilor; • motivarea şi instruirea bibliotecarilor în vederea difuzării informaţiei cu privire la serviciile bibliotecii BM; • soluţionarea imediată a cererilor utilizatorilor, informarea acestuia de modalităţile în care poate căuta informaţia de care au nevoie; În concluzie, important de menţionat este implicarea utilizatorilor în serviciile oferite, solicitate: aceasta este maximă şi are un rol foarte important în prefigurarea strategiei manageriale a bibliotecii. Atitudinea lor obligă biblioteca să-şi reorganizeze serviciile adăugându-le valoare, să creeze altele noi pentru a răspunde tuturor exigenţelor.

Referinţe bibliografice: 1. Abric, Jean-Claude. Psihologia comunicării : teorii şi metode. Iaşi : Polirom, 2002.

208 p.

2. Amado, Gilles. Psihologia comunicării în grupuri. Iaşi : Polirom, 2007. 256 p.

3.Biblioteca publică. Linii directoare IFLA/UNESCO pentru dezvoltare. Chişinău : Epigraf, 2007. – 91 p.

4. Cheradi, Natalia. Marketing şi biblioteca universitară. Chişinău : C.E.P. USM, 2003. 146 p.

5. Ciobanu, Valentina. Programe şi activităţi de promovare a bibliotecii şi a lecturii pentru copii . În: BiblioPolis. 2009, vol. 32, nr 4. – P. 43-45.

6. Corghenci, Ludmila. Bibliotecarul şi biblioteca: aspecte ale eficienţei profesionale.

Chişinău : Epigraf, 2009. – 112 p.

7. Chiriacescu, Adriana. Comunicarea interumană. Comunicarea în afaceri. Negociere. Bucureşti : Editura ASE, 2003. – 229 p.

8. Kulikovski, Lidia. Biblioteconomie : studii, cercetări, recenzii, prefeţe, eseuri, interviuri. Chişinău : Magna-Princeps, 2008. – 256 p.

9. Kulikovski, Lidia. Cartea, modul nostru de a dăinui. Chişinău : Reclama, 2006.

– 266 p.

10. Paşca, Maria Dorina. Copiii se adresează copiilor prin carte. În: BiblioPolis, 2004, vol. 10, nr 2, p. 48-50.

11. Raport de activitate : 2007-2009 / Biblioteca Municipală "B.P. Hasdeu”. Chişinău, 2008-2010.

12. Zavtur, Natalia. Evaluarea climatului de comunicare în bibliotecă. În: BiblioPolis.

2003, vol. 7, nr 3. p. 20-24.

BIBLIOTECA MUNICIPALĂ B.P. HASDEU – SUPORT INFORMAȚIONAL PENTRU COMUNITATEA CHIȘINĂUIANĂ: RESURSE, SERVICII, PROGRAME INOVATIVE: ABORDĂRI PRACTICE

Culegere de comunicări de la Conferința anuală

104

2 decembrie 2009

TINERII ÎN DIALOG CU LECTORUL NONCONFORMIST Tamara ŢURCAN, şefa filialei M. Drăgan Mai toţi ne credem, măcar în prima parte a vieţii, noncomformişti şi rebeli. Fiecare epocă are un ins-model şi modele de "neaşezaţi", de răzvrătiţi, de oameni care se opun regulii generale şi turmei.

Pentru Thomas Mann această capacitate de diferenţiere era chiar una dintre definiţiile intelectualului: un individ capabil să se scoale în picioare şi să spună "Nu!" În momente periculoase, critice chiar, când toţi cei din jur, aşezaţi, spun un "Da" animalic. Cum, însă, regula se schimbă odată cu epocile, cum pericolul excesului de supunere vine mereu din altă parte, şi antiregula ar trebui să ţină pasul, să creeze noi modele de apărare sau de răzvrătire. Or, în mod neaşteptat, unul dintre cele mai mumificate portrete generice este, la contemporanii noştri, cel al nonconformistului. Nonconformistul de început de secol XXI, la noi, e defazat, e un epigon al celui de început de secol XX. În zona intelectuală şi a exemplarelor încă civilizate există un model conformist, o regulă generală, ale cărei tentacule ne cuprind pe toţi: scrisul la computer, informaţia luată de pe internet, televizor, e-mail, telefon, timpul tot mai scurt pentru citit, cititul tot mai superficial, cultura pe răsfoite şi pe apucate, vocabularul tot mai restrâns şi mai puţin nuanţat, clişeele up to date, lauda pentru tot ce e în vogă, dezinteresul pentru tot restul.

Am reflectat cum arată astăzi un adevărat nonconformist, un ins care a înţeles ceva din spiritul avangardei, un boem, un rafinat.

Răspuns la reflecţiile date a fost iniţierea unui program cu scopul de a decodifica imaginea încifrată a nonconformistului. Astăzi, biblioteca vine cu o suită de măsuri, propuneri de a descătuşa, dezinhiba tineretul mileniului III. În prezent tineretul îşi asumă orice atribuţie morală, care-l îndeamnă să se dezică de serviciile psihologului şi susţinerea bisericii. Aflându-se faţă-n faţă cu sine însuşi, el apelează la cele mai comune surse de informaţie. Abandonând comunicarea orală şi scrisă (scrisorile), cărţile poştale şi pledează pentru varianta electronică.

Tinerii

III

105

Sentimentul de "indiferenţă", care-i caracterizează pe mulţi dintre tineri, duce la lipsa de solidaritate a tinerilor faţă de problemele altor tineri. Şi am alunecat în direcţia tineretului pentru a face posibilă comunicarea cu acesta şi pentru a-l orienta spre o altă percepere a aceleiaşi lumi. Reprezentând vârsta oscilatorie care se află la hotarul dintre starea de începători şi experimentaţi. Am ales să răsturnăm unele principii ale societăţii, continuând "Anul tineretului" şi în 2009, chemându-i la un dialog sincer.

Pe parcursul anului s-au desfăşurat mai multe activităţi, unde nonconformistul a fost pus în postură de intervievat şi intervievator.

Comunitatea chişinăuiană, şi anume tineretul, a abordat subiecte apropriate, sincronizate proceselor sociale, culturale cărora le este „pradă”.

Lectorul nonconformist ciocnindu-se cu prejudecăţile unei societăţi malefice a fost instigat, provocat, tentat şi ispitit în abordarea unor teme precum: • Internetul – maladia secolului al XXI-lea; • Drogul – moartea albă; • Traficul de fiinţe umane – realitate dură; • Atitudinea proprie faţă de persoanele infectate cu HIV / SIDA – să ne iubim aproapele; • Parteneriat între băieţi şi fete.

Scopul acestor teme discutate a fost să-i chemăm la un dialog sincer.

Rebeliunea actualului tineret i-a adus la o indiferenţă de moarte, credinţă, formândule o atitudine net superioară faţă de valorile societăţii. Drogul – ispita unor generaţii necalculate, reprezintă totodată catalizatorul ispitei şi al tentaţiei, consecinţă a curiozităţii.

Aparent sensibili şi inofensivi în faţa realităţii crude tinerii se trezesc constrânşi să acţioneze. Prin atitudinea responsabilă faţă de pericolul traficului uman, generaţia actuală şi-a format un strat protector, o zonă neutră ca şi stimul al evoluţiei.

Lipsa de informaţie şi interes faţă de marele dureri ale prezentului a dus la o indiferenţă ce degradează şi autodesconsideră. Vinovate sunt timpurile în care ne aflăm, în care încrederea lipseşte, la fel ca şi sensibilitatea faţă de durerea aproapelui. Fie că e vorba de un bolnav infectat de HIV / SIDA, cancer, dereglări ale sistemului nervos sau o simplă paralizie, etica solicită atenţie şi implicare din partea semenilor.

Nonconformistul este cointeresat de subiectul „parteneriat dintre băieţi şi fete”. Tineretul optează, pledează pentru egalitatea dintre băieţi şi fete.

Fetele au lăsat mult în urmă modelul Marilyn Monroe şi au abordat stilul nonconformistului feminin, îmbrăcând blugi şi încălţând ghete, jertfind pletele în bucle în favoarea tunsurilor ce le apropie de băieţi, de unde, adesea, şi „confundarea genurilor”...

BIBLIOTECA MUNICIPALĂ B.P. HASDEU – SUPORT INFORMAȚIONAL PENTRU COMUNITATEA CHIȘINĂUIANĂ: RESURSE, SERVICII, PROGRAME INOVATIVE: ABORDĂRI PRACTICE

Culegere de comunicări de la Conferința anuală

106

2 decembrie 2009

S-au spart barierele, au cedat inconvenienţele sociale şi culturale, tendinţa uniformizării, cu scuza ei de "libertate, egalitate, fraternitate", a diminuat orice diferenţiere netă între "al meu" şi "al tău", asta dacă facem abstracţie de factorii strict naturali, fiziologici prestabiliţi, care, apropo, au fost şi ei deja sfidaţi de "homo scienticus" (vezi: operaţiile de transvestire).

Omul caută să se depăşească, să-şi depăşească (or, de ce nu, să-şi limiteze) atribuţiile.

Dincolo de toate aceste "revoluţii" / involuţii, dincolo de orice denaturare / revizuire a manierilor, masculinul şi femininul păstrează unele caracteristici, în timp ce pe altele le vedem generalizându-se modelul relaţiei distante, gentilome, stereotipizate, excesiv moralizate, simbolice, discriminatorii ori antagonice dintre bărbat şi femeie, dintre el şi ea în acceptul dualităţii de gen şi nu al complementarităţii de sex, a suferit în cele din urmă metamorfoze.

Cât de adânci au fost / sunt acestea, prin ce sunt ele bune sau rele, constructive sau distructive de valori, relative sau nu la estetica unei abordări clasice a subiectului – rămâne de văzut, de observat, de argumentat.

Cert e că azi, dincolo de uniformizarea generală, discernem laturi totdeauna clasice, neschimbate, particularităţi organice ale femininului şi masculinului.

Parteneriatul, atât timp cât rămâne a fi un termen mercantilist ori, mai nou – al businessului epidemic, riscă să absoarbă orice rezervă, reticenţă, lăsând spaţiu armoniei relative între fete şi băieţi: prietenii condiţionate sau nu, confidenţe motivate sau pur combinatorii, alianţe de anturaj, iubiri romantice, de la un capăt la altul, snt toate posibile.

Ce este internetul şi la ce se referă? Ce avantaje şi dezavantaje are? De ce a apărut şi de ce este atât de utilizat? Sunt întrebări la care generaţia actuală au răspuns simplu spunând: "În ziua de azi totul se învârte în jurul internetului". În ceea ce priveşte avantajele şi dezavantajele folosirii internetului, există puncte de vedere contradictorii. Avantajele folosirii internetului sunt multiple: ne oferă posibilitatea de a ne informa, cum ar fi ştiri on-line, putem cumpăra cărţi, putem chiar face înconjurul lumii. Într-un cuvânt Internetul este un "duh" care ne îndeplineşte toate dorinţele, dar cum rămâne cu discuţia "face-to-face", comunicarea verbală sau mimica? Acesta este dezavantajul internetului, că el ne acaparează, poate induce dependenţă, deoarece odată cu apariţia lui a dispărut plăcerea de a merge la cinema sau la teatru, fiecare întrebîndu-se: "De ce să meargă la teatru, la bibliotecă, dacă pot sta acasă liniştit, în pat şi să mă uit la computer?".

Toate acestea duc la scăderea activităţii fizice, interacţiunii sociale, închiderii în sine, deoarece tânărul de astăzi s-a obişnuit să vorbească pe messenger decât să se întâlnească cu amicii. Internetul este un "virus" care influenţează omul într-o mare măsură, făcându-l să

Tinerii

III

107

devină dependent de el, să stea ore în şir în faţa calculatorului, să uite de foame, de sete şi chiar uneori de somn. Şi totuşi, internetul ne ajută să ne dezvoltăm alte aptitudini, cum ar fi: concentrarea, atenţia. În concluzie, internetul este cel care a dărâmat toate barierele referitor la distanţă şi la comunicare, dar el devine într-adevăr benefic în momentul când ştim cum să-l folosim fără a face abuz. El a făcut legătura între "noi" şi "ei". Rămâne totuşi întrebarea cum ar fi fără el, ar fi mai bine sau mai rău? Lectorul nonconformist crede că internetul ne oferă şansa de a evolua şi de a ne dezvolta cultural şi social.

Noi, bibliotecarii, suntem la dispoziţia populaţiei, populaţiei iubitoare de carte, cu dorinţă de cunoaştere, de nou. Suntem nişte călăuze spre tărâmul înţelepciunii. Servim servicii în exclusivitate pentru toate categoriile de utilizatori, însă cel mai pretenţios utilizator este tineretul. Cu mare plăcere şi muncă depusă încercăm de a-i include, de a-i atrage, de a-i interesa. Astfel în cadrul activităţilor are loc formarea feed-back-ului.

Aceste activităţi ne ajută să înţelegem mai bine dorinţele şi cerinţele lectorului nonconformist. De a-l aduce mai aproape de carte, de lectură, de bibliotecă prin abordarea temelor sus-numite îi avem prezenţi în lăcaşul sfânt al cărţii.

Un avantaj mare este că, odată ajunşi de a fi înregistraţi, ei devin cititori fideli şi participanţi activi în cadrul programelor culturale. Incitându-l la dialogul sincer pe lectorul nonconformist am folosit tactica ce se reduce la cuvintele: "Dacă Mahomed nu se duce la munte, muntele vine la Mahomed". Noi am venit cu iniţiativa, cu informaţia, cu inovaţia – ei ne-au primit cu sinceritate, cu elan şi interes.

Referinţe bibliografice: 1. Proverbele lumii. Chişinău: Pontos, 2008.

2. Taraborelli, J.Randy. Marilyn Monroe - secrete, glorie şi tragedie. Bucureşti: Litera Internaţional, 2009.

3. Mann, Thomas. Casa Buddenbrook. Bucureşti:RAO, 1997.

4. Internetul între ambrozie şi otravă. http://www.scribd.com/doc/2030705/ DATE-GENERALE-PRIVIND-EFECTELE-UTILIZARII-CALCULATORULUI-LA-COPII-SI-ADOLESCENTI http://www.formula-as.ro

BIBLIOTECA MUNICIPALĂ B.P. HASDEU – SUPORT INFORMAȚIONAL PENTRU COMUNITATEA CHIȘINĂUIANĂ: RESURSE, SERVICII, PROGRAME INOVATIVE: ABORDĂRI PRACTICE

Culegere de comunicări de la Conferința anuală

108

2 decembrie 2009

SYTYKIA – UN MODUL NOU DE INFORMARE EUROPEANĂ CU ŞI PENTRU TINERI Savela STARCIUC, şef oficiu, Centrul de Informare Europeană „Oamenii învaţă învăţând pe alţii.”

Seneca A investi în favoarea tinerilor este una dintre deciziile cele mai judicioase în cadrul legislativ al Uniunii Europene. Prin decizia nr. 1719, din noiembrie 2006, Consiliul UE a adoptat Programul "Tinerii în acţiune" pentru anii 2007-2013. Acest program stabileşte cadrul legal pentru susţinerea activităţilor de învăţare şi informare în rândurile tinerilor. Deşi Republica Moldova nu face parte din comunitatea celor 27 ţări europene, totuşi, unele structuri din plenitudinea Programului „Tinerii în acţiune” au fost generate şi în beneficiul tinerilor din Republica Moldova. În cadrul Programului "Tinerii în acţiune" există câteva direcţii precum: • Tineri pentru Europa; • Serviciul european de voluntariat; • Tinerii în lume; • Sisteme de susţinere a tinerilor.

Având în vedere că în ţara noastră există diverse organizaţii şi consilii pentru tineret, au fost implementate majoritatea acţiunilor cu şi pentru tineret. Din întreaga gamă de acţiuni prioritare tinerilor, un loc aparte i se atribuie subacţiunilor de informare în domeniul european, în cadrul cărora s-a implicat şi Centrul de Informare Europeană de la BM "B.P. Hasdeu".

Din lipsa de informare europeană curentă şi exactă în întreaga lume au fost create aşazisele reţele Eurodesk, care au drept scop facilitarea accesului tuturor tinerilor din lume la toată informaţia despre Uniunea Europeană. În cadrul reţelei Eurodesk tinerii se folosesc de următoarele servicii: • consiliere aferentă; • publicaţii; • conferinţe, seminare; • informare şi schimb de experienţă.

Din toate facilităţile oferite de Eurodesk, utilizatorii CIE au putut beneficia de servicii de informare europeană şi schimb de experienţă.

Tinerii

III

109

Pentru prima dată în Moldova a fost implementat proiectul pilot SYTYKIA, în urma colaborării Centrului de Informare Europeană cu Centrul Naţional pentru Susţinerea Iniţiativelor Europene din Moldova. Scopul desfăşurării acestui proiect pilot a fost de a aduce cît mai aproape de tinerii din Moldova câmpul informaţional european.

SYTYKIA sau "Crezi că le ştii pe toate despre UE?" – aşa este intitulat proiectul propriu-zis. SYTYKIA reprezintă un modul de informare europeană din cadrul Eurodesk, orientat spre tineri din toată lumea cu scopul de a găsi răspuns la întrebările: • De ce UE este importantă pentru tineri?

• Care sunt oportunităţile oferite tinerilor de UE? • Ce face UE pentru tineri ca să-i încurajeze să participe activ în viaţa civică?

Organizarea acestui modul a fost axată pe anumite obiective: 1. Cultivarea înţelegerii reciproce între tinerii din diferite ţări.

2. Crearea oportunităţilor pentru împărtăşirea experienţelor acumulate de tineri.

3. Dezvoltarea şi facilitarea comunicării în rîndurile tinerilor.

4. Acumularea noilor cunoştinţe în domeniul european.

5. Schimbul de idei, sugestii, propuneri în domeniul dat.

Grupul-ţintă: tinerii cu vârsta de 18-25 ani, din orice sferă de activitate.

Modul de implementare Modulul SYTYKIA s-a desfăşurat în două etape. Limba de lucru – engleza. Pentru fiecare modul au fost antrenaţi câte 15 tineri, indiferent de vârstă, sex, statut social, selectaţi în bază de concurs.

La desfăşurarea modulului au fost implicaţi doi traineri şi un expert în domeniul integrării europene: • un trainer absolvent al acestui modul din Chişinău (Nadejda Cojuhari); • un trainer absolvent din Roma (Marco Masetti); • un expert (Fundaţia Soros Moldova).

Toate persoanele prezente au fost implicate în activităţile de informare. Din start fiecare participant a primit pachetul de materiale care conţinea: un balon, un chestionar cu întrebări-schiţă, un avion, o hartă SYTYKIA, un z-card SYTYKIA, un marker. Fiecare material a fost folosit drept reper pentru activităţile desfăşurate în cadrul modulului.

Activitatea 1. Prezentarea participanţilor: fiecare tânăr era obligat să schiţeze numele şi un obiect care îl reprezintă pe balon, astfel încât ele să aibă o legătură. Majoritatea au schiţat în dreptul numelui semnul Ying şi Yang, ceea ce ar însemna un dezechilibru al tinerilor, o dezorientare.

BIBLIOTECA MUNICIPALĂ B.P. HASDEU – SUPORT INFORMAȚIONAL PENTRU COMUNITATEA CHIȘINĂUIANĂ: RESURSE, SERVICII, PROGRAME INOVATIVE: ABORDĂRI PRACTICE

Culegere de comunicări de la Conferința anuală

110

2 decembrie 2009

Activitatea 2. Familiarizarea cu cele mai recente activităţi de informare a tinerilor în domeniul european realizate în Chişinău şi propuse de trainerul din Moldova.

Activitatea 3. Familiarizarea cu cele mai recente activităţi de informare a tinerilor în domeniul european, realizate în Roma şi propuse de trainerul din Italia.

Activitatea 4. Lucrul cu harta SYTYKIA. Acest obiect conţine informaţie corectă şi greşită despre UE. Participantul urma să selecteze numai informaţia corectă. Informaţia era plasată prin colţurile hărţii, astfel dacă tânărul găsea răspunsul corect, avea dreptul să îndoaie colţul. Până la urmă trebuia sa obţină steagul UE. Activitatea 5. După acumularea cunoştinţelor despre UE, participanţii au la dispoziţie chestionarul-schiţă în care sunt indicate trei întrebări: 1. De ce UE este importantă pentru tineri?

2. Care sunt oportunităţile oferite tinerilor de UE? 3. Ce face UE pentru tineri pentru a-i încuraja să participe activ în viaţa civică? În baza răspunsurilor oferite fiecare tânăr a putut crea un avion din hârtie.

Activitatea 6. Ultima activitate a modulului a fost scrierea unei întrebări, sugestii, idei venite din partea tinerilor pe SYTYKIA z-card şi expedierea acestor carduri diverselor instituţii, autorităţilor publice locale, chiar guvernanţilor.

Sesiunea modulului s-a finalizat prin încurajarea tinerilor participanţi să iniţieze acţiuni noi de informare a altor tineri despre UE.

Deşi modulul SYTYKIA a fost orientat spre tineri şi cu tineri, totuşi s-a ţinut cont şi de priorităţile specifice Anului 2009 – Anul Creativităţii şi Inovării. Tinerii au dat dovadă de curiozitate, interes şi creativitate în implementarea noilor tehnici de acumulare de cunoştinţe în domeniul european. În concluzie aş preciza că tinerii au beneficiat de o metodă reuşită de acumulare a informaţiei despre UE. Astfel încât şi-au creat o viziune clară despre UE şi oportunităţile ei oferite tinerilor din întreaga lume. Prin implicare tinerii au participat de fapt la dezvoltarea de noi abilităţi, la acumularea de noi experienţe, pe care le vor aplica la momentul oportun.

Referinţe bibliografice: 1. Kulikovski, Lidia. Tinerii şi "zăbava cetitului". În: BiblioPolis. 2008, nr. 1. p. 30.

2. Kulikovski, Lidia. Tinerii şi biblioteca. În: BiblioPolis. 2008, nr. 2, p.8.

3. Legea cu privire la tineret , Art. 18. Susţinerea participării la activităţi internaţionale.

4. EU Youth Report, Luxembourg : Office for Official Publications of the European Communities, 2009 – 112 p.

Tinerii

III

111

5. Youth in Action Programme. European good practice projects Focus on: Innovation and Creativity, Luxembourg : Office for Official Publications of the European Communities, 2009, 32 p.

6. Buletin informativ „FĂRĂ TABU”. 2009, nr. 2, p.4.

7. Buletin informativ „Reţea pentru tine” proiect promovat de Asociaţia Schimb European de Tineret (EYE – Moldova), 2009 8. Raport de evaluare a participării tinerilor în Republica Moldova, Tinerii evaluează participarea. 2009.

9. Raport privind implementarea planului de acţiuni a Strategiei Naţionale pentru Tineret , perioada de implementare - anul 2009 10. European Youth Portal http://europa.eu/youth/about.cfm?l_id=EN 11. Web Portal pentru tineri http://www.youth.md 12. EURO DESK http://www.eurodesk.org/edesk/Welcome.do

TINERII ÎN ACŢIUNE: CENTRUL ACADEMIC INTERNAŢIONAL EMINESCU PROVOACĂ TINERII LA STUDII, CERCETARE ŞI DELECTARE Elena DABIJA, director, Centrul Academic Internaţional Eminescu În anul de referinţă, declarat şi Anul tineretului, Centrul Academic Internaţional Eminescu (CAIE) a direcţionat şi a axat activitatea având în vizor anume TINERII. Astfel toate activităţile s-au desfăşurat cu sloganul TINERII PARTICIPĂ – COMUNITATEA SE DEZVOLTĂ.

Studiind indicatorii de performanţă la CAIE, observăm şi o creştere esenţială, în ultimii ani, a implicării tinerilor de vârsta 16-25 ani în procesul de informare, documentare, cunoaştere şi loisir.

SUnt doar tinerii înregistraţi la CAIE, dar un număr foarte mare de tineri ne-au descoperit, ne-am împrietenit şi ne vizitează fiind înregistraţi în filialele BM. Comunicarea are scopul de a scoate în vizor formele şi metodele de atragere la lectură a tinerilor, demonstrarea rolului şi impactului ansamblului complex de acţiuni orientate spre coeziunea informaţională, explicarea situaţiei privind lectura tinerilor, căutarea unor

BIBLIOTECA MUNICIPALĂ B.P. HASDEU – SUPORT INFORMAȚIONAL PENTRU COMUNITATEA CHIȘINĂUIANĂ: RESURSE, SERVICII, PROGRAME INOVATIVE: ABORDĂRI PRACTICE

Culegere de comunicări de la Conferința anuală

112

2 decembrie 2009

modele optimale de îmbunătăţire, precum şi demonstrarea valenţelor multiple ale CAIE. Logica relatărilor este una simplă şi formulată conform unei scheme algoritmizate: • obiective de atins; • probleme de rezolvat; • soluţii; • resurse.

Capacitatea instituţională a CAIE permite împărtăşirea practicilor temeinice demne de utilizat şi dezvoltat. Aspectele inovative pun în evidenţă potenţialul creativ şi demonstrează grija faţă de imagine.

I. Informarea, documentarea şi organizarea lecturii tinerilor: organizarea programelor în sprijinul studiilor Învăţarea capătă noi valenţe şi limite infinite. Schimbarea, restructurarea şi reformularea problemelor sunt trăsăturile de bază ale învăţării contemporane. Învăţarea inovativă cu exigenţe informaţionale în diferite ipostaze se caracterizează prin anticiparea posibilelor evenimente neprevăzute.

Acţiunile de asigurare a accesului tinerilor la resursele informaţionale şi electronice s-au desfăşurat cu sloganul TINERII ŞI LECTURILE EMINESCIENE @ CAIE, EMINESCU VIRTUAL@CAIE. Corolarul subiectelor ca suport pentru liceeni în procesul de studii a fost unul interactiv şi personificat. Acesta a favorizat emergenţa şi utilizarea complexă a instrumentelor. Consumatorul critic, utilizatorul, are nevoie de modele optime, sigure şi inedite de cunoştinţe. Grija faţă de utilizator impune mobilitatea capacităţilor şi competenţelor profesionale, resurse informaţionale şi documentare, precum şi spirit de atenţie, acţiune dinamică.

II. Asistenţă în obţinerea abilităţilor de cercetare a tinerilor în cadrul Programului Cunoaştem pas cu pas viaţa şi opera lui Mihai Eminescu @ CAIE Educaţie, dezvoltare, armonie – prin joc şi lectură este un demers logic şi testat. Asimilarea şi dezvoltarea cunoştinţelor de către tineri este un îndemn de participare activă pentru dezvoltarea ştiinţei. Tinerii cercetători au posibilitatea să-şi formeze afinitatea faţă de cercetarea eminesciană, să descopere noi cauze şi remedii în complexitatea problemelor abordate de Mihai Eminescu.

Pentru a face un diagnostic al cererii şi ofertei, CAIE a evaluat lectura tinerilor (domenii de interese, suport pentru cercetare), a organizat examinări cum ar fi "Tinerii cercetează şi studiază opera lui Eminescu". S-a constituit o colecţie de lucrări practice ale studenţilor, s-a extins numărul de ore deschise în ariile CAIE.

Tinerii

III

113

III. Educaţia tehnologică a tinerilor la orele de cultură informaţională Simpla asimilare şi aplicare a achiziţiilor tehnologice nu mai este suficientă, omul trebuie să fie pregătit pentru iniţierea, evaluarea şi dominarea schimbărilor. Rolul instituţiilor infodocumentare este de a uşura procesul de utilizare a tehnologiilor. CAIE este instituţia care uşurează aplicarea tehnologiilor şi utilizarea lor coerentă şi captivantă – fie individual cu utilizatorul sau în grupuri. Astfel s-au organizat ore de cultură informaţională: "Catalogul electronic – sursă de informare despre fondul de documente al BM", "Biobibliografiile editate de BM – suport informaţional", "Eminescu virtual", "Eminescu electronic", promovarea blogului "Oraşul meu" etc. În total, 67 activităţi, 1 143 participanţi.

IV. Educaţia culturală Organizarea programelor culturale pentru tineri, implicarea şi participarea activă a tinerilor în activitatea CAIE şi inaugurarea Clubului "Tinerii în acţiune" sunt oferte şi acţiuni de ansamblu. Argumentele vorbesc de la sine: au fost organizate 153 de activităţi şi programe culturale, la care au participat 7 915 tineri, extramuros 13 activităţi / 928 participanţi. Variate prin forma de organizare şi tematică, activităţile culturale sunt binevenite pentru tineri, deoarece CAIE face o punte de cunoaştere implicând concomitent tineri din diferite instituţii de învăţământ. Aceasta permite să fie un dialog multilateral de exprimare, prezentare a abilităţilor şi talentului artistic. Aş menţiona Concursul intelectual (brain-ringul) Al meu nume o să-l poarte secolii din gură-n gură..., care a fost organizat în incinta CAIE şi a întrunit tineri admiratori ai creaţiei eminesciene de la Liceul alolingv "B.P. Hasdeu" şi Liceul "Mihai Eminescu". CAIE a oferit tinerilor un suport infodocumentar excelent la acest capitol, a motivat tinerii pentru creativitate, cunoaşterea patrimoniului eminescian şi pentru implicarea benevolă în această competiţie de succes cu diplome, calendare, ziarul Ecoul Eminescu şi volumele Opera poetică de Mihai Eminescu şi Legenda luceafărului.

La CAIE activează clubul persoanelor de vârsta a treia Tinereţe fără bătrâneţe. Tematica şedinţelor clubului este variată şi la ele participă un număr relativ mare de persoane care au activat în diferite domenii. O reuşită a noastră este implicarea tinerilor la aceste şedinţe, pentru a cunoaşte mai multe din experienţa de viaţă, cea profesională, precum şi entuziasmul, optimismul, creativitatea şi talentul artistic al acestor persoane. Credem că este un exemplu bun de urmat pentru tineri. Dar cel mai important este implicarea tinerilor talente în programul artistic: recital şi interpretări din opera lui Mihai Eminescu.

Implicarea tinerilor în cadrul Zilelor Eminescu, Săptămânii uşilor deschise credem că este cea mai demonstrativă dorinţă şi contribuţie a tinerilor în cunoaşterea şi promovarea patrimoniului eminescian (39 de activităţi, 2 449 participanţi).

BIBLIOTECA MUNICIPALĂ B.P. HASDEU – SUPORT INFORMAȚIONAL PENTRU COMUNITATEA CHIȘINĂUIANĂ: RESURSE, SERVICII, PROGRAME INOVATIVE: ABORDĂRI PRACTICE

Culegere de comunicări de la Conferința anuală

114

2 decembrie 2009

Zilele francofoniei au fost integral organizate pentru tineri şi cu contribuţia lor: 16 activităţi, 789 participanţi.

Tinerii au fost implicaţi şi în desfăşurarea Decadei "Oraşul meu", Ziua bibliografiei.

Suntem curioşi să ştim părerea tinerilor despre noi, doleanţele lor referitor la îmbunătăţirea serviciilor şi ofertelor. În acest scop, am iniţiat două sondaje: Primul – "2009 – anul promovării bibliotecii publice în comunitate. Expuneţi părerea!", Al doilea – "Lectura în familia mea".

Acestea au servit ca repere pentru alte comunicări şi articole.

V. Orientarea profesională Orientarea profesională şi obţinerea experienţei de muncă, promovarea profesiei de bibliotecar, comunicarea privind serviciile şi ofertele BM "B.P. Hasdeu": Fii prieten cu noi, vino la noi, nu rata şansa!, Numai la CAIE poţi fi informat şi cunoaşte multe!, Eşti în pragul alegerii profesiei? Profită de ajutorul nostru!.

CAIE a fost un mediu foarte favorabil pentru tineri în perioada estivală. Productivă a fost implicarea celor mai activi tineri (Iulia Sârbu, Olesea Coval, Maria Spânu, Viorica Zazuc) în activităţile extramuros la taberele cu sejur de zi la Liceul "Liviu Rebreanu", şcoala primară nr. 9, grădiniţele nr. 40, 139 cu sloganul Vino la noi, fii ca noi!.

VI. Susţinerea tinerelor talente CAIE descoperă şi susţine tinerele talente: • a colaborat cu redacţia revistei pentru tineri "Roua stelară"; • a organizat întâlniri cu tinerii condeieri, cu fondatorii revistei în incinta CAIE; • a publicat articole pe paginile revistei; • a lansat cartea "Gânduri din gânduri", autoare Crina Popescu, Liceul "Liviu Rebreanu" – cititoare fidelă şi prietenă a CAIE. VII. Susţinerea şi promovarea creativităţii tinerilor NOU!!! EXTRAMUROS: În colaborare cu Radio-Moldova am organizat Concursul republican radiofonic de creaţie Iubirea mişcă sori şi stele..., în cadrul studioului pentru adolescenţi Semnal Junior, consacrat Zilei internaţionale a îndrăgostiţilor. Învingătorii acestui concurs au beneficiat de diplome, calendare şi de un set de carte din fondul de rezervă al CAIE. Aceasta a fost o formă de promovare a patrimoniului eminescian şi a activităţii CAIE. Organizatorii s-au ales cu o scrisoare de mulţumire pentru colaborare şi motivarea tinerelor talente.

Tinerii

III

115

Colaborare cu Clubul intelectualilor din Chişinău. Jocul intelectual este o activitate liberă care scoate în evidenţă potenţialul creativ şi descoperirea unor noi puncte de vedere şi opţiuni. Mulţi dintre tinerii participanţi au descoperit pentru sine CAIE ca un mediu atractiv şi util. Acţiunea a avut loc în weekend şi, fiind transmisă în direct prin intermediul internetului, a avut o rezonanţă majoră şi o promovare virtuală şi simultană prin intermediul site-ului www.privesc.eu. Îmbucurător a fost şi faptul că din multitudinea de întrebări şi răspunsuri tinerii s-au referit şi la opera eminesciană "Luceafărul".

VIII. Perspective de dezvoltare a acţiunilor adresate tinerilor 1. Implicarea tinerilor în elaborarea concepţiei paginii web, racordată la cerinţele Web 2.0.

2. Elaborarea unei platforme de produse informaţionale ale tinerilor: referate, teze, discuţii, eseuri, critică literară, creaţii proprii.

3. Elaborarea unui ghid de resurse informaţionale în diferite limbi: Eminescu intercultural.

4. Iniţierea unui concurs pentru tinerii de la Facultatea design a UTRM privind reamenajarea spaţiului de la parter.

5. Implicarea tinerilor în selectarea poeziei lunii şi mediatizarea ei prin forum, bloguri, you-tube.

Concluzii: Activitatea CAIE desfăşurată pentru şi cu tinerii este una de succes. Profilul eminescian capătă noi orizonturi şi punţi de cercetare. Voinţa şi spiritul de echipă sunt fundamentele rezultatelor obţinute. Viaţa de succes este o conjugare neîntreruptă a verbului a face, spunea T. Carlyl. Noi, bibliotecarii, utilizăm verbul vrem şi, dacă găsim un drum cu impedimente, atunci îl trecem sigur şi temeinic.

Referinţe bibliografice: 1. Centrul Academic Internaţional Eminescu. Raport de activitate 2009.

2. Plan strategic de dezvoltare pentru perioada 2008-2017/ BM ”B.P. Hasdeu”. Ch.: Grafema Libris SRL, 2008, 32 p.

BIBLIOTECA MUNICIPALĂ B.P. HASDEU – SUPORT INFORMAȚIONAL PENTRU COMUNITATEA CHIȘINĂUIANĂ: RESURSE, SERVICII, PROGRAME INOVATIVE: ABORDĂRI PRACTICE

Culegere de comunicări de la Conferința anuală

116

2 decembrie 2009

ASPECTE PSIHO-SOCIALE DE INTEGRARE A COPIILOR ŞI ADOLESCENŢILOR ÎN COMUNITATE. CAZUL BIBLIOTECII TRAIAN Natalia DABIJA, şefa Filialei Traian Prin misiunea sa, Biblioteca Traian este centrul informaţional, documentar, educativ şi cultural, care asigură accesul liber şi egal la valorile patrimoniale tuturor rezidenţilor din sectorul Botanica.

Pornind de la cunoaşterea profundă a necesităţilor comunităţii şi de la armonizarea acestora cu obiectivele sale generale, biblioteca se implică şi acţionează ca un actor important în formarea şi dezvoltarea personalităţii copiilor şi adolescenţilor. Provocările sunt majore: tehnologiile informaţionale, goana după o viaţă mai bună, creşterea valorilor materiale, plecarea părinţilor peste hotare, scăderea gradului de educaţie, mărirea numărului de copii cu probleme de incluziune şi de socializare.

Entitatea economică a afectat nu numai economia, ci şi procesul de lectură şi educaţie.

Majoritatea consideră lectura ca pe un mijloc demodat de petrecere a timpului, doar sunt multe mijloace mai fascinante.

Lectura reprezintă o încercare a spiritului, un important mijloc de a câştiga experienţă şi idei, de a învăţa să fii şi să devii un adevărat cetăţean. Şi de ce nu - de a schimba şi de a dezvolta mediul în care înveţi şi trăieşti.

Problema lecturii, locului şi rolului bibliotecii în comunitate este problema pe ordinea de zi a instituţiilor internaţionale – IFLA, UNESCO. Prin declaraţiile şi principiile de operare ele scot în evidenţă responsabilitatea bibliotecii ca centru de informare şi comunicare, precum şi acţiunile societăţii, guvernării. Dacă pe scară internaţională aceste rigori sunt recunoscute şi aplicate, atunci în Republica Moldova ele sunt cunoscute, dar ignorate. Clopotul, vocea bibliotecarilor sunt îndreptate spre formarea deprinderilor de cercetare, de educare şi integrare într-un mediu mereu în mişcare.

O atenţie deosebită se acordă solicitărilor utilizatorilor-copii, care s-au schimbat radical în ultimii ani. Acest fapt se datorează modificărilor survenite în programele şcolare, în metodele de examinare, precum şi în preocupările personale ale copiilor. Dar pentru a atrage, a captiva copiii la lectură, misiunea bibliotecarului, e să susţină şi să promoveze lectura prin diferite programe, activităţi, proiecte chiar de la cea mai fragedă vârstă. În munca de promovare a lecturii, Biblioteca pentru copii Traian are drept scop de a găsi cartea potrivită pentru copilul potrivit, la momentul potrivit.

Tinerii

III

117

Călătoria în lumea basmelor şi poveştilor este primul pas de atragere a copiilor la lectură. Modul de a-i atrage este foarte important, deoarece biblioteca pentru ei este o ţară necunoscută. Prin eforturile bibliotecarului fiecare dintre copii va deţine cheiţa fermecată a acestei ţări, dar dacă călătoria nu va fi captivantă atunci cheia va fi pierdută.

"Ce este cartea pentru tine, ce învăţăm din cărţi, care este calea cărţii, ce poţi afla din cărţi, care sunt cărţile cele mai atractive, cine scrie o carte etc." – sunt doar unele întrebări acordate de picii preşcolari şi copiii din clasele primare. Răspunsul adecvat, prietenos şi captivant se obţine pas cu pas prin programele de lectură: Ora poveştilor, Lecturile verii, jocuri interactive, concursuri. Spre exemplu, Ora poveştilor a devenit un program bine stabilit cu grădiniţele din comunitate. Dacă iniţial avea periodicitatea de o dată pe lună, în prezent – în fiecare zi de miercuri cu copiii de la Grădiniţa nr. 142 şi în fiecare marţi cu copiii de la Grădiniţa nr. 168 (grupa logopedică). Este evidentă dinamica creşterii indicatorilor cantitativi care au un impact eficient asupra copiilor. Explicaţia constă în tematica orelor de poveste – abordarea aspectelor etice şi morale. Exemplele sunt semnificative.

Poveştile au şi un alt subtext. Astfel, Scufiţa Roşie, Capra cu trei iezi, Degeţica, Fata babei şi fata moşneagului, Cocoşelul şi cei doi şoricei, Sarea în bucate, Isai Argatul etc. pe lângă sensul lor bine cunoscut ele abordează abandonul copiilor, plecarea părinţilor, afectarea psihologică, implicarea copiilor la munca grea şi la căutarea căilor de supravieţuire. Calitatea şi cantitatea activităţilor date s-a extins, iar impactul este vizibil: copiii de la grădiniţă vin cu părinţii, buneii, fraţii, surorile, rudele, astfel investirea într-un copil se răspândeşte asupra întregii familii. Aceasta ne demonstrează că Biblioteca Traian încetul cu încetul se reprofilează dintr-o bibliotecă pentru copii într-o bibliotecă de familie.

O altă problemă privind lectura o au copiii din clasele primare. Situaţia este una socială: plecarea părinţilor peste hotare, copiii rămân sub tutela rudelor, vecinilor, psihostresul singurătăţii etc. Copiii din clasele primare întâlnesc foarte multe dificultăţi în procesul de lectură şi de studii. Unii dintre ei nu au frecventat grădiniţele.

Rolul bibliotecii este de a coopera cu instituţiile şcolare pentru a forma deprinderi şi de a atrage şcolarii din clasele primare la cercetare suplimentară pentru orele de studiu.

Procesul de învăţare în urma reformei din domeniul învăţământului este axat mai mult pe lucrul individual şi personificat. Bibliotecarul trebuie să identifice problemele şi să le omită, să ajute copilul şi familia la depăşirea acestor bariere.

Cunoaşterea normei de lectură pentru fiecare clasă din ciclul primar este o informaţie suplimentară, necesară pentru modelarea lecturii. Aceste date ne ajută să oferim răspunsurile la cererile informaţionale. Dacă copilul citeşte foarte bine atunci îi oferim informaţii din enciclopedii, dicţionare, îndreptare cu un conţinut general. Dacă e vorba de copilul cu probleme, munca bibliotecarului este mai implicită: discuţii individuale, explicaţii de

BIBLIOTECA MUNICIPALĂ B.P. HASDEU – SUPORT INFORMAȚIONAL PENTRU COMUNITATEA CHIȘINĂUIANĂ: RESURSE, SERVICII, PROGRAME INOVATIVE: ABORDĂRI PRACTICE

Culegere de comunicări de la Conferința anuală

118

2 decembrie 2009

termeni, cuvinte necunoscute, utilizarea frecventă a ediţiilor de referinţă cu imagini colorate şi tipar mare. Orele de clasă înscrise în curriculumul şcolar sunt binevenite pentru a cunoaşte mai bine aspectul psihologic al copiilor, precum şi formarea deprinderilor de lectură, dezvoltarea creativităţii prin discuţii şi dezbateri.

Problemele vârstei de trecere sunt cunoscute de părinţi, profesori. Dar rezolvările lor sunt foarte anevoioase. Datele statistice ne demonstrează că copiii de vârsta 10-15 ani nu au dorinţa de a învăţa, sunt captivaţi de tehnologiile informaţionale, au un interes de a cunoaşte viaţa din stradă, sunt aroganţi, acţiunile sunt axate pe înjosirea semenilor şi săvârşirea faptelor cu aspect negativ, iar comunicarea în familie uneori nu există. Biblioteca a realizat un audit al grupului, a discutat cu psihologii instituţiilor din comunitate, a studiat aspectele vârstei şi de dezvoltare mintală. S-a determinat că este o problemă şi există o necesitate de a organiza un şir de acţiuni axate pe remedierea situaţiei. Programele organizate au scopul de a educa, de a forma sau de a aminti regulile celor şapte (7) ani de acasă. Şapte ani de acasă sau cele şapte miracole ale copilăriei sunt inteligent şi enigmatic explicate, citite, discutate.

Programul ABC-ul comportării perfecte se desfăşoară lunar, el are în vizor Codul bunelor maniere. Un copil, spre exemplu, cunoaşte lumea prin ochii oamenilor din jurul lui.

Este foarte important ca aceştia să ştie foarte bine care sunt cele mai importante calităţi ale omului pe care, încă de la cea mai fragedă vârstă, să le dobândească. Deprinderile se formează cel mai bine în copilărie, dar asta nu înseamnă că problemele de educaţie nu pot fi corectate. Anume în cadrul acestui program, prin intermediul lecturii şi discuţiilor, copiilor li se insuflă aspecte ale conduitei corecte. Subiectele cele mai preferate sunt: prietenia, bunele maniere, stima faţă de cei maturi. Aceste subiecte îşi găsesc tratarea în lectură şi prin lectură: de ex. Greierul şi furnica (Alexandru Donici), Ciuboţelele ogarului (Călin Gruia), Unirea face puterea (folclor) Bună ziua! Mulţumesc! La revedere! (Gh. Gheorghiu), Regina nopţii (Lidia Hlib), Învaţă de la toate (Claudia Partole), Povestea pâinii, Poveste pentru toţi (Magda Leon) ş.a. S-a îmbunătăţit şi forma de organizare a programului. Dacă la început erau doar discuţii, acum se înscenează diverse cazuri de comportament neadecvat pentru a sesiza greşelile în comportament şi vorbire care se comit mai des.

Comunicarea ocupă rolul esenţial şi primordial în viaţa socială. Modul de a comunica determină cultura individului în particular şi a ţării în general. Biblioteca este locul unde sunt prezente toate tipurile de comunicare, unde comunicarea este dezvoltată şi îmbunătăţită. Perfecţionarea culturii vorbirii prin lectură, exclamarea expresivă, cunoaşterea elementelor de prozodie au fost obiectivele noului programu La poarta vorbelor frumoase.

Scopul programului este: formarea deprinderilor de vorbire corectă şi coerentă. Grupulţintă al acestui program sunt elevii din clasele V-VII. Elevii obţin abilităţi de vorbire co-

Tinerii

III

119

rectă, fără emoţii, de expunere liberă respectând regulile de ţinere a unui discurs, învaţă să prezinte eseurile proprii, să citească texte convingător şi expresiv.

Lectura din plăcere, dar nu din obligaţie este un postulat al Bibliotecii Publice Traian.

Implicarea în organizarea vacanţelor copiilor este un pas care amplifică procesul de lectură. Prioritatea comună a Reţelei BM privind organizarea lecturii în vacanţă s-a desfăşurat cu sloganul Magia lecturii în vacanţă @ Biblioteca Traian. Vacanţa este perioada în care copilul se odihneşte de aspectele teoretice ale procesului didactic. În acest caz biblioteca se implică pentru a organiza cât mai eficient timpul liber.

Vacanţa cea mare este cea mai reprezentativă perioadă când copiii sunt degajaţi şi liberi în acţiuni. Reieşind din pasiunile copiilor depistate prin intermediul sondajului referitor la preferinţele de lectură ale copiilor Lecturile verii@Biblioteca Traian am petrecut mai multe activităţi care să corespundă cerinţelor lor, abordând aspectele socio-morale şi de etică. Dinamica Lecturilor verii în comparaţie cu anii trecuţi este în creştere evidentă datorită implicării mai active a bibliotecarilor şi parteneriatului fructuos. Creşterea numărului de participanţi la program se datorează discuţiilor cu părinţii. Mulţi dintre ei au relatat că lunile de vară vor fi petrecute în curte. La rândul lor aceşti copii au făcut grupuri din curţile lor. Astfel, adulţii erau liniştiţi că în această perioadă copiii lor se află în siguranţă şi află multe lucruri noi. Vacanţa cea mare este bucuria copiilor, dar situaţia financiară nu le permite tuturor copiilor călătorii, excursii. Unii dintre ei, simţind libertatea, obţin calităţi noi: furtul, fumatul, narcomania, minciunile. Aceste calităţi sunt prevenite datorită aplicării elementelor de voluntariat. Este cunoscut bine faptul că voluntariatul presupune realizarea unor acţiuni fără recompensă. Voluntariatul reprezintă, în primul rând, un interes faţă de problemele societăţii sau faţă de una dintre acestea. În cazul nostru, pentru evitarea viciilor enumerate mai sus, am încercat să practicăm voluntariatul în bibliotecă.

Tinerii voluntari (10) au cunoscut arta de a recupera o carte de la restanţieri, comunicând de la egal la egal cu semenii săi, de a restaura cărţile, de a prelucra tehnic noile achiziţii, au citit celor mici poveşti şi basme.

Activităţile derulate la şi de Biblioteca Traian s-au îmbunătăţit prin forma inovaţională de organizare. Dacă până acum lectura cărţilor se realiza fără o participare activă a utilizatorilor noştri, acum ei sunt mai responsabili şi mai interesaţi de procesul de lectură, de bibliotecă ca instituţie de cultură şi informare şi nu de depozit de carte. Bibliotecarii au un rol important în formarea copiilor şi tinerilor, în modelarea gândirii lor, alături de profesori şi părinţi contribuind la implicarea acestora în viaţa socială şi culturală a comunităţii. Imaginea Bibliotecii Traian este cunoscută prin faptul că copiii din cartier ne recunosc pe stradă şi le povestesc adulţilor bucuriile cunoscute la bibliotecă. Aceasta se

BIBLIOTECA MUNICIPALĂ B.P. HASDEU – SUPORT INFORMAȚIONAL PENTRU COMUNITATEA CHIȘINĂUIANĂ: RESURSE, SERVICII, PROGRAME INOVATIVE: ABORDĂRI PRACTICE

Culegere de comunicări de la Conferința anuală

120

2 decembrie 2009

realizează datorită aptitudinilor echipei. Sunt calităţi demonstrate prin răspunsuri rapide şi profesioniste.

O altă modalitate de promovare a serviciilor şi ofertelor informaţionale sunt materialele promoţionale. Condiţiile tipografice modeste nu acţionează asupra imaginii. Cert este faptul că întotdeauna este loc pentru mai bine şi mai frumos, dar aceasta este posibil în cantităţi mai mici. Materiale sunt captivante şi accesibile şi mereu primite cu bucurie de către copii. Impactul acţiunilor orientate spre promovarea valorilor etice şi morale este benefic: • micşorarea grupului de risc; • integrarea copiilor cu probleme; • dezvoltarea deprinderilor de lectură; • îmbunătăţirea comunicării între semeni şi în familie; • creşterea reuşitei şcolare; • formarea unui cetăţean activ. Învăţarea regulilor celor Şapte ani de acasă prin programe interactive are o rezonanţă majoră. Astfel, copiii şi adolescenţii obţin: Ş – şanse; A – aptitudini; P – posibilităţi; T – toleranţă; E – eficienţă.

Jocul cuvintelor exprimă impactul acţiunilor şi demonstrează că Biblioteca Publică Traian este utilă comunităţii, creează condiţii pentru învăţare şi dezvoltare, inventează oferte culturale inedite. Fiind o bibliotecă mică, aceste realizări sunt importante pentru noi, deoarece împreună cu copiii ne descoperim şi ne dezvoltăm. Sperăm în extinderea şi în îmbunătăţirea activităţii conform cerinţelor comunităţii noastre, deoarece lectura are o valoare fluctuantă şi suferă mutaţii în funcţie de contextul istoric şi de activismul utilizatorilor.

Referinţe bibliografice: 1. Manifestul UNESCO pentru bibliotecile publice [Portofoliul Filialei Traian].

2. Plan strategic de dezvoltare pentru perioada 2008-2017/ BM "B.P. Hasdeu". Ch.: Grafema Libris SRL, 2008, 32 p.

Miscelanea

121

IV

MISCELANEA

MAI BINE INFORMAT – MAI BINE PROTEJAT: UN DEZIDERAT DEVENIT REALITATE LA BIBLIOTECA PUBLICĂ DE DREPT Angela CIOBANU, bibliotecar principal, Biblioteca Publică de Drept Trăim în societatea informaţiei şi comunicării, numită şi postindustrială, o lume, aşadar, în care nu producţia materială, industrială mai ocupă locul privilegiat, ci industria informării şi noile tehnologii ale comunicării. Se vorbeşte despre bogaţi informaţional şi săraci informaţional, iar capitalul de informaţii condiţionează capitalul economic. În epoca informaţiei bibliotecile sunt supuse, la rândul lor, unor metamorfoze importante. Chiar dacă sunt instituţii prin tradiţie conservatoare, ele merg cu paşi siguri în noua eră. De-a lungul timpului, bibliotecile au fost puse în faţa a numeroase provocări datorate schimbărilor de mediu socio-cultural; înfruntând multe revoluţii sociale şi istorice, şi, mai nou, revoluţia digitală care a modificat şi va modifica în viitor modul în care se lucrează, modul în care sunt definite şi organizate informaţiile. Totuşi, bibliotecile reuşesc de fiecare dată să se adapteze nevoilor sociale şi să joace un rol deosebit în crearea, organizarea, stocarea, restaurarea, conservarea şi disponibilizarea informaţiilor.

Cel din urmă concept al disponibilizării informaţiilor presupune implicarea unei relaţii duble, în care pe de o parte se află biblioteca, iar de cealaltă parte cititorul ei; relaţie în care bibliotecii îi revine importanta funcţie de oferire a accesului la informaţii. În acest sens, Mircea Regneală, în unul din studiile sale, evidenţiază că "unul dintre dezideratele esenţiale pe care o bibliotecă publică contemporană trebuie să-l îndeplinească ar fi: punerea la dispoziţia cititorilor a documentelor culturale şi de informare actualizate, sub diferite formate, astfel organizate încât accesul la ele să fie foarte rapid".

Oferirea accesului la informaţie a reprezentat dintotdeauna prerogativa esenţială a bibliotecii, fiind şi realizată în activitatea de zi cu zi, iar în ultimul timp acesteia i se acordă un interes sporit, căci accesul la informaţie este un drept fundamental al omului şi, totodată, elementul indispensabil al unei societăţi democratice. Bibliotecile, prin asigurarea acce-

BIBLIOTECA MUNICIPALĂ B.P. HASDEU – SUPORT INFORMAȚIONAL PENTRU COMUNITATEA CHIȘINĂUIANĂ: RESURSE, SERVICII, PROGRAME INOVATIVE: ABORDĂRI PRACTICE

Culegere de comunicări de la Conferința anuală

122

2 decembrie 2009

sului la informaţie, îşi aduc contribuţia la consolidarea democraţiei şi ajută, în acest sens, cetăţenii în exercitarea responsabilităţilor sale civice.

Actualmente, importanţa medierii accesului la informaţia publică este justificată tot mai mult prin existenţa dezechilibrului între putere şi cetăţeanul de rând, iar informaţiilor legislative – ca parte componentă a informaţiilor publice – le revine un rol distinct.

Informaţiile privind cadrul legislativ, modificările ulterioare aduse acestuia, constituie elementul primordial în definirea unor măsuri eficiente de protecţie a drepturilor cetăţeneşti.

Cunoaşterea detaliilor unor probleme pe care dorim să le adresăm reprezintă o condiţie esenţială pentru obţinerea unor soluţii rapide şi eficiente de rezolvare a lor. Este motivul pentru care, în general, se consideră că informaţiile sunt mai de preţ decât banii şi, prin urmare, cei ce deţin informaţii preţioase şi ştiu să le folosească sunt în măsură să influenţeze politicile publice şi să devină cetăţeni activi. Deci, informaţia înseamnă putere... Iar o persoană puternică este în stare să-şi apere cu deplină impetuozitate drepturile sale. În acest sens, beneficiul adus de către Biblioteca Publică de Drept prin informarea legislativă a comunităţii chişinăuiene este de necontestat. Biblioteca, deschisă pentru întreaga comunitate, s-a dovedit a fi o instituţie cu adevărat democratică şi un valoros instrument de informare juridică. Biblioteca Publică de Drept mereu a tins spre satisfacerea promptă şi exhaustivă a necesităţilor informaţionale ale utilizatorilor săi, fiind în permanenţă în căutarea unor noi forme de informare.

Biblioteca Publică de Drept asigură accesul la resurse juridice adecvate şi actualizate, ceea ce permite cetăţenilor să exceleze academic, să găsească soluţii unor dileme juridice, să ia decizii vitale în cadrul iniţiativelor de afaceri etc. Din bogatul areal de resurse informaţionale de care dispune biblioteca, sunt frecvent solicitate bazele de date "MoldLex" şi "Practica judiciară" – importante şi utile prin conţinutul lor, oferind acces la legislaţia şi practica judiciară a Republicii Moldova. Rezultatele unor sondaje efectuate au demonstrat eficacitatea informării prin intermediul acestor resurse informaţionale, relevante fiind, în acest sens, afirmaţiile venite din partea cititorilor bibliotecii şi tot cititorii bibliotecii au fost cei care au atenţionat asupra existenţei unui gol informaţional cauzat de lipsa unor baze de date referitoare la legislaţia altor ţări, afirmaţii susţinute şi de tendinţele noii epoci, de globalizarea care înlăturată noţiunea de frontieră între ţări sau comunităţi. Este evident că lumea se schimbă, cititorul de azi este din ce în ce mai grăbit, obligat, în acelaşi timp, să fie din ce în ce mai bine informat. Fiind presat de timp, el va cere să fie servit (informaţional) rapid şi eficient. Iată de ce, existenţa unor baze de date legislative este mai binevenită în cadrul bibliotecii, decât căutarea de către utilizator a legislaţiei prin intermediul internetului, care solicită mai mult timp din partea acestuia. Mai mult decât atât, bazele de date full-text conferă certitudinea accesării unor informaţii juridice precise, fiabile şi actualizate.

Miscelanea

IV

123

Dorind să corespundă statutului de instituţie "bogată informaţional" capabilă să satisfacă diversele necesităţi informaţionale ale utilizatorilor săi şi, sprijinind, totodată, ideea că o persoana informată îşi cunoaşte şi îşi apără mai bine drepturile, Biblioteca Publică de Drept a decis să înlăture lacuna informaţională depistată. Întru realizarea acestui deziderat a fost elaborat de către bibliotecă în parteneriat cu Asociaţia Obştească "Iniţiativa pentru o Nouă Europă" proiectul "Dreptul tău de a şti: biblioteca îndeplineşte acest deziderat" depus ulterior la Ambasada Regală a Norvegiei în România, prin care s-a solicitat achiziţionarea bazelor de date "Legalis.ro" şi "Legislaţia ţărilor CSI". Încadrându-se în criteriile de selectare înaintate, proiectul şi-a justificat necesitatea implementării sale prin existenţa mai multor categorii de utilizatori care ar beneficia de aceste baze de date, printre care: persoane din mediul academic, în special cei ce-şi desfăşoară studii comparative şi analitice în cadrul programelor de master, doctorat şi postdoctorat de la facultăţile de drept ale universităţilor din ţară; persoane ce efectuează studii comparative referitoare la legislaţia internaţională sau elaborează proiecte de legi în vederea racordării legislaţiei naţionale la standardele europene, ceea ce ar contribui indirect la îmbunătăţirea calităţii legislaţiei naţionale; practicieni, decidenţi, antreprenori, investitori şi alte persoane implicate în iniţiative de afaceri, care vor şti să evite riscurile unor afaceri aferente şi vor favoriza iniţierea unor afaceri de succes, datorită accesării informaţiilor juridice actualizate.

Scopul proiectului s-a focusat pe oferirea accesului la informaţiile juridice străine în vederea sprijinirii proceselor de cercetare comparativă efectuate de către comunitatea juridică, precum şi susţinerea luării deciziilor zilnice de către cetăţenii de rând.

Proiectul şi-a propus, de asemenea, un şir de obiective cum ar fi: 1) sporirea gradului de conştientizare a instituţiei bibliotecii ca fiind un important suport în oferirea accesului la bazele de date juridice, capabil să stimuleze perfecţionarea activităţilor de cercetare şi luarea deciziilor zilnice; 2) promovarea valorii resurselor electronice legislative în informarea comunităţii juridice şi a oamenilor de rând; 3) furnizarea accesului gratuit la legislaţia României şi a ţărilor membre CSI, evitând, totodată, restricţiile şi preferinţele, prin abonarea la bazele de date "Legalis.ro" şi "Legislaţia ţărilor CSI"; 4) consolidarea alfabetizării informaţionale a comunităţii juridice şi a cetăţenilor de rând, în special prin dobândirea competenţelor de căutare în baze de date juridice.

Proiectul a preconizat realizarea câtorva activităţi menite să susţină obiectivele menţionate:

BIBLIOTECA MUNICIPALĂ B.P. HASDEU – SUPORT INFORMAȚIONAL PENTRU COMUNITATEA CHIȘINĂUIANĂ: RESURSE, SERVICII, PROGRAME INOVATIVE: ABORDĂRI PRACTICE

Culegere de comunicări de la Conferința anuală

124

2 decembrie 2009

Asigurarea accesului la legislaţia României şi a ţărilor membre CSI prin intermediul bazelor de date "Legalis.ro" şi "Legislaţia ţărilor CSI". Furnizarea accesului la resurse cu conţinut electronic va contribui considerabil la informarea tinerilor cercetători, biblioteca fiind promovată drept un canal fundamental de informare. Ambele baze de date oferă o multitudine de informaţii referitoare la legislaţie, jurisprudenţă, precum şi alte informaţii juridice importante, cum ar fi: modele de contracte, cereri şi acţiuni în justiţie, doctrină din domeniul dreptului etc.

• Organizarea a 10 traininguri (inclusiv trei traininguri mobile în afara spaţiului Bibliotecii Publice de Drept) în vederea dezvoltării abilităţilor de căutare în bazele de date. Sesiunile de instruire, organizate pentru beneficiari în scopul sprijinirii şi consolidării abilităţilor de folosire a bazelor de date, vor cuprinde două subiecte: •

Tema 1: Structura, conţinutul şi principiile de căutare în bazele de date "Legalis.ro" şi "Legislaţia ţărilor CSI".

Tema 2: Instrumentele şi strategiile de căutare în cadrul bazelor de date. Subiectele vor fi oglindite în prezentări oferite de către bibliotecarii de referinţă în sala de computere a Bibliotecii Publice de Drept, fiind posibilă accesarea conţinutului lor şi pe pagina web a bibliotecii: www.pll.md. Pe lângă sesiunile de instruire disponibile în cadrul Bibliotecii Publice de Drept, vor mai fi organizate trei traininguri mobile, care se vor desfăşura în cadrul facultăţilor de drept ale universităţilor din Chişinău, precum şi în cadrul bibliotecilor-filiale ale Bibliotecii Municipale "B.P. Hasdeu".

• Publicarea materialelor promoţionale şi a suporturilor pentru instruire. În scopul asistării procesului de căutare în bazele de date, dar şi pentru a atrage un număr mai mare de beneficiari, proiectul prevede publicarea pliantelor, a căror conţinut se va referi la Metodele de căutare în cadrul bazelor de date "Legalis.ro" şi "Legislaţia ţărilor CSI". Se va elabora, de asemenea, un banner on-line ce va fi postat pe paginile web cu conţinut juridic vizitate frecvent de comunitatea juridică.

Prin abonarea la bazele de date "Legalis.ro" şi "Legislaţia ţărilor CSI" se tinde spre satisfacerea necesităţilor informaţionale ale beneficiarilor existenţi ai bibliotecii, dar şi cointeresarea beneficiarilor potenţiali, dat fiind conţinutul atractiv al acestor baze de date. Astfel, baza de date "Legalis.ro", gândită ca o bibliotecă juridică, oferă acces utilizatorului către secţiuni de legislaţie oficială (aşa cum este ea publicată în Monitorul Oficial), legislaţie actualizată, legislaţie europeană, jurisprudenţă românească şi jurisprudenţă CEDO. Mai mult decât atât, în "Legalis.ro", poate fi citită în format electronic doctrina în materie de

Miscelanea

IV

125

drept civil, drept procesual civil, modele de contracte, cereri şi acţiuni în justiţie şi doctrina în materie de dreptul afacerilor, în total peste 15 000 de pagini de doctrină românească. Un loc aparte în "Legalis.ro" îi revine unei secţiuni de Bibliografie pentru cele mai importante 12 reviste ale lumii juridice româneşti. Bibliografia reprezintă un compendiu de referinţe la toate articolele de specialitate apărute în 12 reviste de profil juridic, din domenii precum dreptul civil, dreptul comercial, dreptul penal, dreptul afacerilor sau drepturile omului.

Baza de date "Legislaţia ţărilor CSI" este atractivă şi utilă datorită numărului considerabil de state a căror legislaţie este inclusă, acestea fiind: Armenia, Azerbaidjan, Belarus, Kazahstan, Kârgâzstan, Republica Moldova, Rusia, Tadjikistan, Turkmenistan, Ucraina şi Uzbekistan. Baza de date mai dispune şi de o secţiune de legislaţie internaţională.

Abonarea la bazele de date "Legalis.ro" şi "Legislaţia ţărilor CSI" va avea, în opinia noastră, un impact pozitiv asupra procesului de informare a utilizatorilor bibliotecii, facilitând şi mai mult accesul la informaţiile juridice. Şi nu în ultimul rând, achiziţionarea bazelor de date prin intermediul proiectului va contribui la extinderea colecţiei de resurse juridice străine ale Bibliotecii Publice de Drept, ceea ce este mai puţin posibil prin intermediul achiziţiilor tradiţionale de bibliotecă datorită costurilor exorbitante ale resurselor juridice primare.

La ziua de azi, bazele de date sunt disponibile în cadrul bibliotecii pentru orice doritor de a le accesa şi a beneficia de conţinutul lor, iar Biblioteca Publică de Drept nu se opreşte aici, fiind iarăşi în căutarea unor noi oportunităţi, şi asta deoarece, în viziunea Uniunii Europene, biblioteca publică trebuie să fie o instituţie activă şi eficientă în care oamenii au uşor acces, o instituţie deschisă tuturor, reprezentând un element al democraţiei. Biblioteca Publică de Drept a demonstrat că orice deziderat poate deveni realitate dacă la realizarea acestuia se munceşte cu entuziasm şi abnegaţie. Căci, nu în zadar sloganul Bibliotecii Publice de Drept pentru anul 2009 este: INFORMAT. CORECT. DECIS...

Referinţe bibliografice: 1. Lupu, Valentina; Marcu, Angelica Marcela. Bibliotecile în schimbare. În: Biblioteca.

2009, nr. 1-2, p. 23.

2. Regneală, Mircea. Funcţiile bibliotecii publice în societatea contemporană. [Sursă electronică]. – http://www.lisr.ro/6-regneala.pdf [Accesat pe 3.11.2009].

BIBLIOTECA MUNICIPALĂ B.P. HASDEU – SUPORT INFORMAȚIONAL PENTRU COMUNITATEA CHIȘINĂUIANĂ: RESURSE, SERVICII, PROGRAME INOVATIVE: ABORDĂRI PRACTICE

Culegere de comunicări de la Conferința anuală

126

2 decembrie 2009

REDEFINIRI ALE RELAŢIILOR CU UTILIZATORII LA BIBLIOTECA „LIVIU REBREANU” Elena CEBOTARI, director, Filiala "L. Rebreanu" Relaţiile cu publicul constituie o preocupare permanentă pe agenda oricărei biblioteci.

Pentru ca serviciile oferite de aceasta să devină atractive şi de real folos pentru utilizatori se impune o benefică conlucrare între bibliotecar şi utilizator.

Un element esenţial al relaţiei dintre bibliotecă şi utilizator este calitatea serviciilor oferite acestuia. Calitatea şi eficacitatea serviciilor poate fi măsurată prin intermediul satisfacţiei utilizatorilor, care depinde foarte mult de dialogul dintre utilizatori şi specialiştii din domeniul informării, de competenţele acestora din urmă.

Bunele raporturi ale bibliotecii cu utilizatorii sunt legate de mai mulţi factori. În primul rând – de primirea utilizatorilor, care este un serviciu comunicaţional strategic, întrucât se ştie că primul contact al acestora cu biblioteca este decisiv. După operaţiunea de primire urmează orientarea şi formarea propriu-zisă a utilizatorului, care include următoarele activităţi: • iniţierea cu privire la bibliotecă şi la serviciile sale; • iniţierea în utilizarea instrumentelor de informare; • iniţierea în căutarea documentară; • iniţierea în documentarea specializată etc.

Nevoia formării utilizatorilor rezidă în slaba cunoaştere a resurselor bibliotecii, ignoranţa privind instrumentele de informare ale acesteia, facilităţile, serviciile ei, „pierderea” în faţa raftului liber etc., din partea unor utilizatori, nu atât de mulţi, dar nici puţini pentru a nu-i observa.

Activitatea de orientare şi formare a utilizatorilor se efectuează atât individual, cât şi în grup. În acest context un exemplu bun poate servi Ziua bibliografiei, care s-a desfăşurat la Biblioteca "Liviu Rebreanu" pe parcursul unei săptămâni. Iniţial, programul a fost stabilit doar pentru o zi – 10 martie, dar s-a extins datorită interesului sporit manifestat de profesorii Liceului Teoretic "G. Călinescu" faţă de aceste activităţi, binevenite în aprecierea lor. Programul a fost organizat pentru elevii claselor a VIII-XII, luându-se în considerare categoriile de vârstă, activităţile fiind planificate în corespundere cu acestea. Impactul creat în cadrul liceului nominalizat s-a răsfrânt şi extins şi în alte licee şi instituţii de educaţie, astfel că la cele 20 de vizite colective, organizate ulterior, au participat 506 persoane.

Miscelanea

IV

127

Dorind să-şi lărgească gama serviciilor şi să atragă mai mulţi utilizatori, biblioteca adresează mesaje-expres privind dorinţa de a le satisface preferinţele, nevoile de lectură şi informare în limita capacităţilor de care dispune. Promptitudinea şi competitivitatea ca răspuns la cerinţele de informare şi studiu este mesajul esenţial promovat de bibliotecă.

Acest mesaj se realizează prin diverse metode şi tipuri de comunicare: • comunicări de informare despre colecţiile şi serviciile bibliotecii, prezentări de carte la Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei. Impactul fiind 17 grupe de profesori de limbă şi literatură română, de limbă franceză şi o grupă de bibliotecari care au vizitat în mod organizat biblioteca şi care au fost încadraţi în diverse activităţi culturale; • prezentări ale noutăţilor editoriale pentru educatorii grădiniţelor din cartier cu selectarea documentelor care prezintă interes pentru această categorie de utilizatori şi se prezintă în cadrul şedinţelor de lucru (de ex.: Codul bunelor maniere pentru copii, Copii învaţă ceea ce trăiesc, Arta educării copiilor şi adolescenţilor în familie şi în şcoală, 400 de poezii, cântece, scenete etc.). Eficienţa acestor activităţi se exprimă prin înregistrarea majorităţii colectivului instituţiei preşcolare la bibliotecă şi prin cooperarea la realizarea programelor destinate copiilor; • transmiterea mesajului bibliotecii prin cititorii săi fideli. Grupuri dintre cei mai activi utilizatori de la diferite instituţii de învăţământ, cum ar fi UPS "I. Creangă", INEFS, UST, Academia de Poliţie "Ştefan cel Mare şi Sfânt", au transmis mesajul bibliotecii, printr-un pachet promoţional, colegilor lorde la instituţia la care studiază şi astfel au fost atraşi noi beneficiari în bibliotecă. Acest pachet conţine cartea de vizită a bibliotecii, pliantul cu serviciile bibliotecii, semne de carte şi liste tematice conform profilului fiecăruia; În vederea atragerii de noi utilizatori, dar mai ales în perspectiva fidelizării utilizatorilor actuali, biblioteca îşi propune următoarele obiective: • orientarea activităţii angajaţilor spre satisfacerea cerinţelor şi aşteptărilor, în permanentă modificare, ale utilizatorilor; • îmbunătăţirea continuă a calităţii serviciilor oferite utilizatorilor; • crearea unei legături strânse între bibliotecă şi utilizatori; • crearea unui sistem prin care utilizatorul să fie atras la bibliotecă, acoperit prin elaborarea unei politici de achiziţii performante, care ar răspunde anticipat cererilor utilizatorului; formarea unui mediu propice de studiu; accesul uşor la informaţii etc.

Fidelizarea cititorilor este un mijloc de constituire a performanţei bibliotecii publice.

Satisfacţia resimţită de un utilizator reprezintă o condiţie esenţială în asigurarea fidelizării.

BIBLIOTECA MUNICIPALĂ B.P. HASDEU – SUPORT INFORMAȚIONAL PENTRU COMUNITATEA CHIȘINĂUIANĂ: RESURSE, SERVICII, PROGRAME INOVATIVE: ABORDĂRI PRACTICE

Culegere de comunicări de la Conferința anuală

128

2 decembrie 2009

Aceasta se datorează calităţii serviciilor bibliotecii şi ofertelor speciale. Întru realizarea lor sunt întreprinse o serie de măsuri, cum ar fi comandarea şi aducerea unor cărţi pentru utilizatori din fondurile altor biblioteci, xeroxarea unor lucrări mult solicitate ca Şoarecele şi pisica de G. Grass, Împăratul muştelor de W. Golding, Aşteptându-l pe Godot de S. Beckett, Soledad primera de L. Gongora, Sonete de Quevedo etc., care, cu regret, sunt greu de găsit în librării şi biblioteci. Toate aceste acţiuni contribuie şi la sporirea unei bune imagini a instituţiei.

Scopul nostru este de a face ca orice utilizator care doar trece pragul instituţiei, indiferent de vârstă, categorie socială, naţionalitate, să fie atras în mrejele interesului pentru bibliotecă şi carte. Devotamentul cititorului poate echivala cu grija şi respectul pe care-l manifestăm. De exemplu, în vara aceasta ne-au fost prezentate mai multe liste de literatură şi informaţie, solicitate de utilizatori de etnie rusă, care, după spusele lor, nu le-au putut găsi în altă parte. Ne-am străduit pe toate căile să le îndeplinim solicitările, aceştia ulterior exprimându-şi satisfacţia verbal şi în scris. Principalul însă a fost că primii utilizatori, fiind întru totul mulţumiţi, au transmis ca pe o ştafetă mesajul despre biblioteca publică care poate face minuni, adică le poate soluţiona în mod reuşit orice problemă, inaccesibilă în altă parte, fie că e vorba de internetul din oraş, fie că e vorba de biblioteca şcolară, care nu dispune nici de fonduri complete, nici de mijloace electronice etc. Fidelizarea utilizatorului poate fi obţinută şi prin amabilitatea şi căldura bibliotecarului, competenţa lui. În fiecare zi, pe lângă alte misiuni importante, el trebuie să fie gata de a ghida pe cel neiniţiat pentru a-l face să vină mai des la bibliotecă, şi nu de unul singur, dar cu prietenii, când e vorba de cititorii adulţi, şi cu părinţii, buneii, când e vorba de cititorii mici. Şi asemenea cazuri le avem în permanenţă.

O caracteristică aparte pentru biblioteca noastră este şi faptul că la noi vin cititori cu întreaga familie. Astfel că, în cadrul Programului Lecturile verii chiar am menţionat cu diplome cele mai active familii, care s-au dovedit a fi Frunză, Roşca ş.a. În aceeaşi ordine de idei se cere de remarcat că biblioteca pentru membrii unor familii a devenit locul de întâlnire pentru toţi: care vine aici să-şi pregătească temele, care vine după serviciu, care după grădiniţă, mergând mai apoi grămăjoară acasă, ducând fiecare în parte în portofoliul său produsul spiritual solicitat – o carte de poveşti, un nou roman, o revistă culinară etc.

Exemplul lor a fost şi el molipsitor, aşa că prin ei s-a format un lanţ întreg de noi cititori.

Numărul total al noilor înscrişi pe perioada de vară, bunăoară, a atins cifra de 403. În concluzie, se poate de spus că fidelizarea utilizatorului, pe lângă toate aspectele enumerate mai sus, este şi un prilej de satisfacţie reciprocă: bibliotecarul îşi poate vedea rostul eforturilor întreprinse şi calitatea muncii, pe de o parte, iar cititorul împlinirea doleanţelor prin servicii operative, integre şi competente, atitudine ireproşabilă din partea profesi-

Miscelanea

129

IV

oniştilor, pe de altă parte. În cele din urmă utilizatorul fidel devine prietenul pe viaţă al bibliotecii, care poate fi transmisă, de multe ori prin moştenire de la generaţie la generaţie.

Important ca bibliotecarul să găsească la momentul oportun mijloacele cele mai adecvate de convingere.

Referinţe bibliografice: 1. Cristian, A. Calitatea serviciilor - indicator al satisfacerii solicitărilor de informare. În: Biblioteca. 2008. nr. 3, p. 84-85.

2. Kulikovski, L. Biblioteci versus inovaţii. În: BiblioPolis. 2009. nr. 1, p. 33-36.

3. Lupu, V., Vasilescu, C. Biblioteca mileniului III: relaţia bibliotecar - utilizator. În: Biblioteca. 2007. nr. 6, p. 162-163.

4. Moldoveanu, M. Promovarea instituţiei bibliotecare (I, II). În: Biblioteca. 2001. nr.

1, 2, p. 9-10, 40-42.

5. Popescu, C. Cititor-bibliotecar-bibliotecă. În: Biblioteca. 2003. nr.8, p. 238-240.

6. Rusea, L. O problemă sensibilă — formarea utilizatorilor. În: Biblioteca. 2004. nr. 3, p. 78-80.

БИБЛИОТЕКА "МИХАИЛ ЛОМОНОСОВ" КАК ЦЕНТР ЧТЕНИЯ И КУЛЬТУРЫ ДЛЯ РУССКОЯЗЫЧНОГО НАСЕЛЕНИЯ КИШИНЕВА Маргарита ЩЕЛЧКОВА, директор, Библиотека им. М.В. Ломоносова

Китайская мудрость гласит: Если ты планируешь будущее всего на один год, сей зерно. Если ты рассчитываешь на десять лет, сажай дерево. Если ты рассчитываешь на сто лет, обучай народ. Задачи, стоящие перед библиотекой, рассчитаны на длительный срок. Девиз библиотеки русской литературы и культуры им. М.В. Ломоносова заключается в словах: "Просвещение. Культура. Духовность". Ориентируясь на потребности русскоязычного населения, библиотека выполняет свою миссию, которая предполагает: обеспечение доступа к информации и удовлетворение культурных и духовных потребностей русскоязычного населения г. Кишинева посредством предоставления им библиотечных ресурсов на различных носителях и проведения разнообразных просветительских и культурных мероприятий

BIBLIOTECA MUNICIPALĂ B.P. HASDEU – SUPORT INFORMAȚIONAL PENTRU COMUNITATEA CHIȘINĂUIANĂ: RESURSE, SERVICII, PROGRAME INOVATIVE: ABORDĂRI PRACTICE

Culegere de comunicări de la Conferința anuală

130

2 decembrie 2009

Приоритетным направлением в библиотеке является работа с книгой, продвижение ее в кишиневском русскоязычном обществе. Библиотека располагает достаточно обширными информационными ресурсами. По данным конца 2008 года фонд библиотеки составляет около 105 000 экземпляров, из них на русском языке около – 92 000, что позволяет удовлетворять самые разнообразные и сложные запросы пользователей. Наша библиотека всегда обладала значительными фондами, начиная с первых лет своего существования, когда получила издания абонемента Кишиневской публичной библиотеки, в шестидесятые-восьмидесятые годы прошлого века, когда размеры ее фондов достигали до 150 000 экземпляров. За последние годы источниками существенного пополнения и обновления фонда стали книжные дары различных просветительских организаций Российской Федерации, Республики Беларусь, издания, выпущенные при содействии русских общин города, а также полученные по Международному книгообмену из Российской Национальной библиотеки в Петербурге. В 2006 году библиотеке во время пасторского визита в Молдову предстоятелем Русской православной старообрядческой Церкви, Митрополитом Московским и Всея России Корнилием был преподнесен Дар фонда Солженицына в количестве около 600 экземпляров от издательства "Русский путь" при библиотеке "Русское зарубежье". Среди них книги по философии, истории, политике, религии, военному искусству, географии, литературоведению, языкознанию, библиотековедению, художественная литература, журналы "Новая жизнь". Из них – работы в области философии и права русских философов Ивана Ильина и Льва Лосева, воспоминания жены философа Н. Бердяева, философский дневник Льва Толстого, из политики – книги о секретных документах КПСС и КГБ, репрессиях 37 года, воспоминания царских дипломатов, советских перебежчиков, из литературоведения – малоизвестные воспоминания о И. Бунине, В. Вересаеве, Ф. Достоевском, М. Цветаевой, А. Ахматовой, книги из серии "Pro et contra" о личности и творчестве Д. Мережковского, В. Набокова, А. Чехова; книги известного литературоведа Ю. Лотмана; из "пушкинианы" – "Семейные предания Пушкиных", а также книги известного пушкиниста В. Непомнящего, и наиболее ценная – Онегинская энциклопедия в 2 томах. Особое место занимают издания произведений А. Солженицына, среди них "Двести лет вместе" в 2 ч., "Русский словарь языкового расширения", все его художественные произведения. Из художественных произведений: собрания сочинения и отдельные издания А. Ахматовой, А. Белого, И. Бродского, С. Надсона, В. Набокова, Б. Окуджавы, Б.

Miscelanea

IV

131

Пастернака, В. Розанова, И. Северянина, из прозы – Б. Акунина, М. Веллера, Е. Замятина, З. Гиппиус, В. Маканина, В. Шаламова. Из истории наиболее замечательные: Андреев, А.Р. История власти в России. Великие князья, цари, императоры, их двор, государственная, дипломатическая, военная, полицейская иерархия. IX–XX века; дневники и документы из личного архива Николая II; воспоминания, мемуары, книги о белом движении, эмиграции, исторические портреты: A.В. Колчака, Н.Н. Юденича, Г.М. Семенова. И кроме того – периодические издания: Вестник русского христианского движения, Новый колокол, Русский Нью-Йорк, альманахи. Более 70 номеров изданий журнала Новый журнал, издававшегося в Нью-Йорке с 50 по 90 годы, изобилующие редчайшими материалами по русской литературе, истории, религии. Книги из солженицынского фонда были включены в Бюллетень новых поступлений из Солженицынского фонда, составленный в 2007 году, который пользуется до сих пор большим спросом у наших пользователей: в частности, сотрудники отдела русистики АН РМ, имеющие у себя экземпляр аннотированного бюллетеня, периодически заказывают то или иное издание из фонда для работы над своими трудами. В октябре 2008, во время проведения в библиотеке мероприятий "Недели русской словесности", организованной Конгрессом русских общин, мы получили в дар от ведущих российских издательств замечательно изданную справочную, энциклопедическую, методическую, детскую и художественную литературу последних лет в количестве 240 экземпляров. В конце марта 2009 Центр Российской науки и культуры преподнес в дар библиотеке русской культуры и литературы им. М.В. Ломоносова 345 экземпляров ценнейших энциклопедических изданий по истории, культуре, искусству России, а также великолепно переизданных произведений классической и современной литературы, в том числе, и для детей. Среди них – роскошно изданное иллюстрированное издание "Россия державная", под ред. В.П. Бутромеева. Еще пример – книга И. Божерянова "Романовы. Триста лет служения России", в которой современник Александра III и Николая II, писатель, историк, биограф, виднейший публицист своего времени, повествует о жизни и быте всех представителей царского дома Романовых. Об этих книгах библиотека дала подробные аннотации в газету "Русское слово". Самым свежим примером дарственных поступлений стали 57 книг, полученных от Отдела эзотерической литературы общественного Рериховского научно-культур-

BIBLIOTECA MUNICIPALĂ B.P. HASDEU – SUPORT INFORMAȚIONAL PENTRU COMUNITATEA CHIȘINĂUIANĂ: RESURSE, SERVICII, PROGRAME INOVATIVE: ABORDĂRI PRACTICE

Culegere de comunicări de la Conferința anuală

132

2 decembrie 2009

ного просветительского Центра Молдовы. Среди них: работы Л. Дмитриевой "Тайная доктрина Е.П. Блаватской"; Письма Елены Рерих, Агни-Иога. Основные формы, посредством которых библиотека осуществляет продвижение фондов являются следующие: Дни информации, Бюллетени новых поступлений, Тематические выставки-просмотры, Презентации книг, творческие вечера. Так, например, на основе всех дарственных фондов незамедлительно проводятся Дни информации для различных категорий пользователей. Примером последних презентаций этого года могут быть презентации новой работы писателя, искусствоведа Константина Шишкана "В поисках параллельных миров», и книги много лет прожившего в Кишиневе, а ныне Председателя русской общины Парижа – Бориса Куделина: «Попутный ветер до стен Нотр дам де Пари...", сборника стихов сотрудника посольства РФ в Молдове Евгения Ляпустина "Штрихи", новой книги стихов кишиневской поэтессы Валентины Костишар "По кругу земному", сборник стихов "Мои Апрели" посла Российской Федерации в Молдове Александра Папкина, поэтический сборник "Озера листьев" Надежды Деминой и сборника юмористических произведений Юрия Харламова. Все эти презентации русскоязычных авторов собирали представительную аудиторию интересующихся и любящих русскую литературу пользователей. Например, на презентации книги А. Папкина присутствовали Петр Лучинский, Василий Шова, Федор Ангели, оставившие доброжелательные записи в гостевой книге библиотеки. На протяжении многих лет библиотека поддерживает партнерские отношения с русскоязычными организациями и объединениями: Конгрессом русских общин, Ассоциацией русских писателей РМ, Домом-музеем А.С. Пушкина, а с недавних пор – с Русской общиной, Русским центром, редакцией журнала "Наше поколение", Интеллект-клубом "Что, где, когда", Клубом книголюбов "Universul". Каждое первое воскресение месяца в библиотеке Ассоциация проводит Литературные "Чтения по кругу" – мастер-класс, позволяющий повысить литературное мастерство стихотворцев. В этом году библиотека провела творческие вечера членов Ассоциации – поэта и композитора Гарри Мукомилова, поэта-сатирика Юрия Харламова, а также уже несколько лет подряд в августе проводится "Шукшинские чтения", собирающие поклонников творчества русского писателя и драматурга. Дом-музей А.С. Пушкина в Кишиневе давно дружит с библиотекой, уже не раз появлялся в библиотеке весь коллектив, во главе с директором Александрой Стакановой со своими литературно-музыкальными программами "Колокола памяти", посвященная Великой отечественной войне, "Дух смирения, терпения, любви": православие и классическая литература, Есенинская программа "Мне хочется вам

Miscelanea

IV

133

нежное сказать", многочисленные выступления музеографа Марины Подлесной со своими познавательными литературными программами позволяют собирать и просвещать большие аудитории русскоязычных лицеистов и детсадовцев Центр русской культуры (сопредседатели Д. Николаев и А. Коркина) совместно с библиотекой провел уже два фестиваля русской книги, на которых выставлялись многочисленные издания русскоязычной литературы, выпущенные в последние годы, а также проводились из обзоры. Русская община Кишинева под руководством Людмилы Лащеновой, заключив соглашение о сотрудничестве, составив план совместных мероприятий, проводит совместные просветительские вечера с библиотекой, так, например, в феврале этого года в зале заседаний Академии наук был проведен вечер, посвященный юбилею Д. Менделеева; а в апреле библиотека оформила выставку-просмотр на вечере памяти Юрия Гагарина, состоявшемся в Российском центре науки и культуры. Людмила Лащенова – частая гостья многих наших культурных программ. Конгресс русских общин под руководством Валерия Клименко и Русский интеллектуальный центр ежегодно проводят весенний турнир лицеистов всей республики на знание истории России. В этом году турнир был посвящен 300-летию Полтавской победы, он назывался "Жила бы Россия в счастии и благоденствии"; заключительный тур, проводившийся в библиотеке собрал многочисленную аудиторию лицеистов, но кроме того, библиотека предоставляет участникам и возможность подготовить свои конкурсные работы: для этого всегда демонстрируются тематические выставки. Проводимая уже восемь лет подряд в октябре Конгрессом "Неделя русской литературы и духовности" обязательно включает ежедневные мероприятия в нашей библиотеке. В этом году программа Дней была необычайно насыщена и включала: презентацию московского литературного альманаха "Братина", который представлял ее главный редактор Федор Черепанов, круглый стол на тему "Православие и литература" с участием православного священника Георгиевской церкви о. Виталия, председателя конгресса русских общин Валерия Клименко, членов Ассоциации русских писателей, студентов Славянского университета. Надежным и давним партнером библиотеки также является научная библиотека Славянского университета: помимо периодических книжных даров, преподносимых библиотеке, проводит совместные мероприятия: в этом году мы совместно провели круглый стол, посвященный жизни и произведениям Н.В. Гоголя. Большая работа проводится библиотекой и в области составления библиографических пособий, посвященных русскоязычным деятелям литературы и искусства. Уже изданы библиотекой пособия "А.С. Пушкин в Бессарабии", "Рыцарь Велико-

BIBLIOTECA MUNICIPALĂ B.P. HASDEU – SUPORT INFORMAȚIONAL PENTRU COMUNITATEA CHIȘINĂUIANĂ: RESURSE, SERVICII, PROGRAME INOVATIVE: ABORDĂRI PRACTICE

Culegere de comunicări de la Conferința anuală

134

2 decembrie 2009

го Книжества: Константин Шишкан – жизнь, творчество, оценки, исследования", в настоящее время ведется работа над указателем "Музыковед Сергей Пожар", в проекте – "персонографии" поэта-пародиста Валерия Харламова и маэстро литературы Аллы Коркиной. В библиотеке постоянно «прописано» объединение русских художников РМ "М-Арт" под председательством Сергея Сулина, которое периодически устраивает презентации работ своих членов совместно с библиотекой. В этом году эти совместные презентации вылились в достаточно интересные мероприятия: "Пушкинский вечер", в октябре, посвященный приезду русского поэта в Бессарабию, который представлял собой синтез презентации работ художников на тему пушкинских мест республики и организованных библиотекой выступлений приглашенных: артиста театра А. Чехова Сергея Тиранина, исполнителей песен Ю. Киркина и Н. Барабанщиковой, известного пушкиниста Виктора Кушниренко, автора книгиоткрытия феномена "бессарабской весны". К мероприятию библиотека оформила книжную выставку "В стране сей отдаленной". Театр А.П. Чехова также всегда с удовольствием откликается на приглашения библиотеки. Артист Владимир Кирюханцев, читатель библиотеки, часто использующий для работы над своими ролями фонды библиотеки, принимал участие в работе литературной гостиной, организованной совместно с лицеем "Пампедиум" – декламировал стихи Мандельштама на вечер, посвященном поэту, а также выступает с чтением рассказов на "шукшинских чтениях". Библиотека успешно сотрудничает с русскоязычными средствами массовой информации: в газете "Русское слово", где так часто появляется информация о событиях в библиотеке, что даже завели рубрику, которая так и называется "Ломоносовка", в которой печатаются обзорные статьи о новинках литературы, появляющихся у нас. На всех крупных мероприятиях, проводимых в библиотеке, присутствуют корреспонденты русскоязычных газет. Журналисты давно уже называют библиотеку Центром русской культуры. Еще в 2007 году, корреспондент "Кишиневских новостей" Н. Торня писала: "Ломоносовка", бесспорно, давно стала настоящим центром русской культуры в городе». Невозможно в коротком докладе описать всю деятельность библиотеки. Надеемся, что изложенные краткие сведения могут быть доказательством правомерности названия выступления: Библиотека – центр чтения для русскоязычного населения. Но определенные результаты и достижения не означают удовлетворения достигнутым. Сопоставив статистические данные, мы обнаружили, что процент обслуженных русскоязычных жителей намного ниже желаемого и составляет

Miscelanea

IV

135

всего 6%. Но мы оптимистично стараемся увидеть не пустой, а скорее, наполовину полный стакан. Для нас это обстоятельство лишь предоставляет возможность дальнейшей деятельности в этом направлении и означает, что впереди у библиотеки еще много работы, рассчитанной не на один год, о чем уже было сказано в начале, когда цитировалась китайская мудрость. Кстати, в Китае библиотеку всегда называли "Открытой книгой". Недаром в отличие от других стран мира в последние годы именно в Китае наблюдается библиотечный бум, и это вселяет надежду. В этом году мы сделали свой фонд открытым для наших пользователей, и теперь надеемся стать для русскоязычного населения "открытой книгой".

Referinţe bibliografice:

1. Biblioteca Municipală "B. P. Hasdeu” în 2008. Raport anual. www.hasdeu.md/raport 2. Filiala "M. Lomonosov". Raport de activitate 2008 http://www.hasdeu.md/lomonosov

3. Kulikovski, Lidia. Biblioteca publică multiculturală. În: BiblioPolis. 2009, nr.4, p.

18-22.

4. Manifestul bibliotecilor mullticulturale IFLA. În: BiblioPolis, 2009, nr.4, p. 23-28.

5. Ассоциация русских писателей Республики Молдова провела вечер, посвященный творчеству В. М. Шукшина : [ в б-ке им. М. В. Ломоносова] http : //www.russkiymir.ru

6. Бюллетень новых поступлений (из Солженицынского фонда Библиотеки «Русское зарубежье») http://www.hasdeu.md/lomonosov 7. Вечер памяти А. С. Пушкина в библиотеке им. М. В. Ломоносова http://www. moldovart.com/news/

8. Дни Славянской письменности и культуры проводятся в контексте празднования 650-летия Молдавского государства : [ в т. ч. мероприятия в б-ке им. М. В. Ломоносова]. http://bsanna-news.ukrinform.ua/newsitem. php?id=9152&lang=ru

9. Морозова, Ксения. : [о проведении в б-ке им. М. В. Ломоносова мастеркласса для рус. писателей Молдовы доцентами Лит. ин-та им. М. Горького (Москва)] [Электронный ресурс]. http: // www. cnc.md/ru 10. Неделя русской словесности в Республике Молдова 2008. http://krorm.ru/ ?article=news-russlov-2008

BIBLIOTECA MUNICIPALĂ B.P. HASDEU – SUPORT INFORMAȚIONAL PENTRU COMUNITATEA CHIȘINĂUIANĂ: RESURSE, SERVICII, PROGRAME INOVATIVE: ABORDĂRI PRACTICE

Culegere de comunicări de la Conferința anuală

136

2 decembrie 2009

11. Подарок от сердца : [о мероприятиях, провед. в б-ке Ломоносова в рамках II фестиваля белорусов Молдовы “Беларусь - мая Радзiма” и передаче в дар отделу белорус. лит. книг сопред. белорус. союза женщин А. Моровой]. http : //www.ng.by/ru/articles

12. Полишвайко, Ирина. "Быть самим собой…" : [о передаче в дар б-ке им. М. В. Ломоносова книг из Рос. центра науки и культуры] http://www.paco. net/~kolorit-k/78.htm

13. Старообрядческий митрополит Корнилий прибыл с визитом в Молдавию : [о передаче в дар б-ке им. М. В. Ломоносова книг из б-ки «Русское зарубежье» Фонда Александра Солженицына]. http: // www.pravoslavie.ru/ news. – 28.09.2006 14. Суляк, Сергей. В Кишиневе прошла Междунар. науч.-практ. конф. "Этнокультурное многообразие Молдавии (история и современность). Чтения памяти И.А. Анцупова" : [о подгот. кн. выст. по истории и культуре нац. меньшинств б-кой им. М. Ломоносова]. http: // www.otechestvo.org.ua – 30.11.2006 15. Торня, Нелли. "Мой ум и сердце просвещаю…" : [о Неделе открытых дверей – в рамках празднования 130-летия Муницип. б-ки им. Б.-П. Хашдеу в б-ке им. М. В. Ломоносова]. În: Кишин. Новости. 2007, 5 окт. , с.7.