Unirea Basarabiei cu România

27 martie 1918, o zi importantă în istoria Basarabiei Acum 96 de ani, ziua de 27 martie 1918, prin decizia Unirii Basarabiei cu Patriamamă, adoptată de Sfatul Țării, a constituit evenimentul cheie în istoria românilor, readucând Basarabia în spațiul politic românesc... În aceste zile, în fiecare an, societatea civică românească organizează manifestări culturale și științifice prin care se omagiază generația Unirii de la 1918, din perspectiva adevărului istoric, social-economic și cultural al existenței sale.

Propunem atenţiei dumneavoastră o expoziţie de publicaţii din colecţia bibliotecii “Alba Iulia”, dedicată evenimentului istoric din 27 martie 1918, Unirea Basarabiei cu România, şi consecinţele actului de unificare a ţării. Prin publicaţiile expuse mai jos vă invităm la lectură, vă invităm să răsfoiţi aceste documente, mărturii, să luaţi cunoştinţă cu personalităţile care reprezintă Generaţia Unirii românilor la 1918.

Preludiul şi evenimentul Unirii Nucă, Sergiu. Drumul Unirii / Sergiu Nucă. – Chişinău : Ed. Prut Internaţional, 2008. – 148 p. – (din col. Filialei Transilvania).

Un volum ce păstrează glorioase pagini din istoria noastră națională, a timpului ce s-a scurs înainte și după 1918. Pagini interpătrunse de momente remarcabile care scot în evidență dorința și capacitatea tuturor românilor de a-și păstra identitatea națională.

Andronachi, Gh. V. Albumul Basarabiei. În jurul Marelui eveniment al Unirii / Gh. V. Andronachi. – Bucureşti : Ed. Asoc. române pentru educație democratică, 2000. – 240 p.

Cine nu s-a pătruns de acest adevăr? Descoperă în acest volum realitatea acestor tendințe pentru a înțelege și a crede valabilitatea acestui ideal național. Este adevărul ce ne mărturisește mărețul Act Național, o lectură a lecțiilor trecutului cu fața spre viitor. – (din colecţia Filialei

Transilvania).

Unirea

Basarabiei

şi

a

Bucovinei

cu

România

1917-1918.

Documente: antologie de Ion Calafeteanu şi Viorica-Pompilia Moisiuc.

– Chişinău : Ed. Hyperion, 1995. – 346 p.

O culegere de documente alcătuită de-a lungul mai multor ani şi terminată în decembrie 1974. Numeroase documente originale din anii 1917-1918 folosesc o limbă română neeevoluată, cu multe arhaisme, termeni luaşi din limbile latină, rusă, franceză adaptate limbii române, cuvinte cu înţelesuri diferite, care ar putea fi neînţelese corect de cititor, de aceea

Viorica

Moisiuc, în prefaţa cărţii prezintă o listă a unor asemenea termeni cu explicaţia înţelesului corect.

Inculeţ, Ion. O istorie trăită. – Chişinău : Ed. Universitas, 1994. – 144 p.

Lucrarea înmănunchează amintiri personale ale lui Ion Inculeş, Preşedintele Sfatului Ţării din Basarabia, publicate în revista „Generaţia Unirii” în anii 1929-1930. Sunt elucidat frământări care au precedat şi au pregătit actul Unirii Basarabiei cu România.

Ciobanu, Ştefan. Unirea Basarabiei. – Chişinău : Ed. Universitas, 1993. – 331 p.

Volumul reprezintă un studiu şi documente cu privire la mişcarea naţională din Basarabia în anii 1017-1918. Lucrearea este tipărită după textul primei ediţii „Ciobanu, Ştefan. Unirea Basarabiei, Bucureşti, 1929”, dar cu unele intervenţii ortografice, păstrând stilul şi limba documentelor în original.

România. Documentele Unirii 1918. – Bucureşti : Ed. Fundaţiei Culturale Române, 1993. – 174 p.

Avem în faţă un album, primul volum la tema Unirii intrat în colecţia bibliotecii, donaţie din partea scriitorului Vasile Leviţchi, din 25 noiembrie 1999. Printre documentele prezente găsim „Harta Basarabiei înainte de Unire”, „Pagini din jurnalul Elenei Alistar, deputat în Sfatul Ţării”, Procesulverbal aş şedinţei Sfatului Şării Basarabiei”, articole din diverse ziare ale timpului care prezentau Discursul d-lui Pan Halipa, „Lista deputaţilor în sală

la momentul votării Actului Unirii” şi altele.

Moraru, Anton. Anul 1918 ora astrală a neamului românesc / Anton Moraru, Ion Negrei. – Chişinău: Ed. Civitas, [s.a.] – 223 p.

Acest volum este un omagiu adus generaţiei de la 1918 – oameni politici, oameni de ştiinţă, profesori universitari şi şcolari, jurişti, militari, preoţi, ţărani, studenţi etc., care au stăruit sau chiar şi-au jertfit viaţa pentru triumful cauzei naţionale.

Declaraţia Sfatului Ţării. Actul Unirii // Kareţchi A., Pricop A. Lacrima Basarabiei / A. Kareţchi, A. Pricop. – Chişinău, 1993. – P. 105-108.

Volumul cuprinde un bogat material documentar, de mare valoare, aflat în arhivele străine şi din România, privitor la evenimentele Unirii Basarabiei cu Patria-mamă din martie 1918 pînă la raptul teritorial din vara anului 1940.

Preludiul Unirii // Cojocaru Gheorghe. Integrarea Basarabiei în cadrul României (1918-1923). – Bucureşti, 1997. – P. 41-51. ...Punctul culminant în lupta românilor basarabeni pentru drepturile naţionale a fost marcat prin revenirea Basarabiei în 1918 la vatra strămoşească. Unirea cu statul român a însemnat începutuil reintrării ţinutului în aria firească a dezvoltării sale.

Evenimentul Unirii // Fruntaşu Iulian. O istorie etnopolitică a Basarabiei: 1812 - 2002. – Chişinău, 2002. – P. 116-120.

Autorul descrie, în linii generae, dezbaterile dintre diferse pături sociale privitor la decizia Unirii Basarabieri cu România, subliniind retrospectiva actului Unirii, Declaraţia Sfatului Ţării privind unirea condiţionată, impresiile premierului român, Alexandru Marghiloman asupra deciziei

Sfatului Ţării etc.

Militarii moldoveni şi Unirea Basarabiei cu România // Negru, Gheorghe. Ţarismul şi mişcarea naţională a românilor din Basarabia. – Chişinău, 2000. – P. 106-113.

Opţiunile ostaşilor moldoveni în favoarea independenţei Basarabiei şi a unirii condiţionate cu România porneau de la anumite convingeri politice, de la deosebirile sistemelor politice şi economice din Basarabia şi România...

Declaraţia de independenţă şi Unirea // Moraru Anton. Istoria românilor. Basarabia şi Transnistria (1812-1993). – Chişinău, 1995. – P. 172-178.

La începutul anului 1918 situaţia internă şi externă a Basarabiei rămânea instabilă. La 2 ianuarie 1918 Ucraina s-a proclamat republică independentă. Legăturile Basarabiei cu Rusia au fost întrerupte.... La 24 ianuarie 1918 Sfatul Ţării a votat în unanimitate Declaraţia despre independenţa Republicii Democratice Moldoveneşti...

Almaş, Dumitru. Unirea Basarabiei cu România / Almaş Dumitru, Scurtu Ioan // Istoria Basarabiei de la începuturi până în 1994. – Bucureşti, 1994. – P. 105-122. În acest capitol sunt prezentate situaţia social-politică a Basarabiei, premizile şi realizarea actului Unirii Basarabiei din martie 1918, revigorarea morală a populaţiei dintre Prut şi Nistru în rezultatul Unirii...

Unirea Basarabiei // Vulcănescu Mircea. Războiul pentru întregirea neamului. – Bucureşti, 1999. – P. 129. ... În acest timp de jale, strălucea, totuşi, o rază de soare. La 13/27 martie, Sfatul Ţării vota unirea Basarabiei cu România, prilej cu care basarabeanul Constantin Stere, încearcă să-şi răscumpere vina faţă deţară şi rege, de a fi uneltit cu duşmanul contra guvernului legal...

Tătaru, Lilia. Biserica şi Unirea Basarabiei cu România de la 1918 // Dacoromânia. – 2009. – Nr 43. – P. 1-5.

Rolul Bisericii basarabene la înfăptuirea marii Uniri de la 27 martie 1918 se exprimă prin deşteptarea conţtiinţei naţionale ca consecinţă directă a legăturii spirituale de veacuri dintre Biserică şi popor, Biserică, popor şi putere...

Ideea Unirii Basarabiei cu România şi tactica fruntaşilor Moldoveni: Contraziceri aparente. // Cugetul : rev. de istorie şi cultură. – 2003. – Nr 3. – P. 3-6.

Contraziceri aparente privitor la Unirea Basarabiei cu România întâlnite în presa timpului...

Plămădeală, Olga. Despre Monumentul Unirii Basarabiei // Cugetul : rev. de istorie şi cultură. – 2003. – Nr 2. – P. 3-5. “... Monumentul unirii din Chişinău va fi aşezat în centrul oraşului, la colţul de încrucişare a bulevardului Carol al II-lea cu strada regele Carol I (zisă

Puşkin)...”.

Discuţii,

aprobări,

formalităţi

în

vederea

edificării

Monumentului Unirii Basarabiei la Chişinău. – (articol reluat din rev. „Viaţa Basarabiei”, 1938, nr.10, p. 73-76).

Documente privind Marea Unire din anul 1918 // Dacoromânia. – 1999. – Nr 1. – P. 2. ... Aici cititorul găseşte câteva documente importante ale Unirii din 1918, printre care: actul Unirii Basarabiei cu România din 27 martie 1918; Discursul lui Pan Halipa în prima ţedinţă a Sfatului Ţãrii şi altele...

Sfatul Ţării (1917-1918)

Cojocaru, Gheorghe. Sfatul Ţării: itinerar. – Chişinău : Ed. Civitas, 1998. – 176 p.

Una dintre primele instituţii liber constituite în Basarabia după principiul democratic, Sfatul Ţării este o parte din scurta experienţă democratică inedită în spaţiul dintre Prut şi Nistru.

O pagină din istoria Basarabiei: Sfatul Ţării (1917-1918). – Chişinău : Ed. Prut Internaţional, 2004. – 288 p. „În primele momente timidă, fără a rupe legătura cu Rusia, dar treptat, mai insistentăea, în sfârşit, ajunge la proclamarea Unirii Basarabiei cu România, urmare logică a întregului trecut istoric al acestei provincii” (Alexandru Boldur).

Halipa, Pantelimon. Testament pentru urmaşi / Pantelimon Halipa, Anatolie Moraru. – Chişinău : Ed. Hyperion, 1991. – 171 p.

Volumul reprezintă o analiză concludentă a stării sociale în Basarabia de după 1812 şi este un document veridic al evenimentelor de pînă la şi după 1918. Autorii prezintă mărturii şi documente din activitatea Sfatului Şării în contextul atmosferei de înaltă tensiune politică şi socială din acea vreme.

Avem un testament de veghe pentru generaţiile viitoare.

Crearea şi activitatea Sfatului Ţării // Stafi, Ion. Spovedaniile Basarabiei. – Chişinău, 2007. – P. 61.

Constituirea Sfatului ţării s-a desfăşurat prin alegeri în cadrul partidelor politice din Basarabia la acea vreme, în cadtrul instituţiilor oprofesionale, în cadrul unităţilor militare etc...

Stoian, Stelian. Perioada autonomiei administrative. Activitatea Sfatului Ţării / Stelian Stoian, Ioan Scurtu // Istoria Basarabiei de la începuturi până în 1994. – Bucureşti, 1994. – P. 123-142.

Realizarea unirii, proclamată la 27 martie/9 aprilie 1918, a pus cu acuitate problema organizării administrative, tranzitorie, până la completa unificare instituţională, administrativă şi legislativă a ţării.

Reunită cu Ţara. Declaraţia Sfatului Ţării al Republicii Democratice Moldoveneşti (din 27 martie 1918) // Poştarencu, D. O istorie a Basarabiei în date şi documente (1812-1940). – Chişinău, 1998. – P. 162-163. „În numele poporului Basarabiei, Sfatul Ţării declară: Republica democratică moldovenească (Basarabia), în hotarele ei dintre Prut, Nistru, Dunăre, Marea Neagră şi vechile graniţe cu Austria....”

Cuvântul Regelui Ferdinand la întrunirea de la Iaşi cu delegaţia Sfatului Ţării // Cronica Basarabiei 1918-1944: mărturii din presa timpului şi imagini de epocă. – Chişinău, 2012. – P. 13.

Articol reluat din publicaţia periodică „Mişcarea”, 1 aprilie 1918, în care regele Ferdinand salută delegaţia Sfatului Ţării prezentă la întrunirea de la Iaşi din aprilie 1918.

Apostolii Unirii „Deputatul în Sfatul Ţării Andrei Găină – unificator de ţară”: materialele Conf. Şt. „Oameni de seamă de pe valea Răutului. Andrei Găină – unificator de ţară” (Chiţcanii Vechi, 24 oct. 2010) / coord. : Boris Găină, Mihai Taşcă. – Chişinău : Ed. Lexicon-Prim, 2013. – 184 p.

Andrei Găină, un ţăran harnic şi mărinimos, a fost deputat în Sfatul Ţării, care a lăsat moştenire generaţiilor ce aveau să-l urmeze, clădirea actuală a şcolii şi impozanta Biserică din satul de baştină, Chiţcanii Vechi,Teleneşti. A votat la 27 martie 1918 actul reîntregirii neamului... După anul 1918, a fost ales primar în satul natal...

Constantin, Ion. Ioan Pelivan – părinte al mişcării naţionale din Basarabia. – Chişinău : Ed. Notograf Prim, 2012. – 415 p.

Ioan Pelivan a fost, este şi va rămâne cea mai strălucită figură românească dintre Prut şi Nistru, dintre cei, care se află în viaţă...”, scria în ianuarie 1940 publicaţia „Universul” din 30 ianuarie 1940... În acest volum istoricii Ion Constantin, Ion Negrei şi Gheorghe Negru revin la personalitatea lui Ioan Pelivan.

Roşca, Nuţu. Basarabia şi ministrul întregitor Daniel Ciugureanu / Nuţu Roşca. – Chişinău : Ed. Prut Internaţional, 2010. – 272 p. – (din colecţia descenteţilor familiei lui Daniel Ciugureanu, strănepoata Diana Zlatan).

Colesnic, Iurie. O Călăuză veşnică a ţărănimii / Iurie Colesnic. – Chişinău : Ed. Ulise SRL, 2009. – 92 p.

Prin Ion Codreanu ţărănimea românească renaşte. Fost ofiţer în armata ţaristă, membru al Comitetului Naţional Moldovenesc din Odesa.

Membru al Comisiei agrare a Sfatului Ţării.

Colesnic, Iurie. Pantelemon Halipa: Apostolul Unirii. – Chişinău: Ed. Ulysse, 2006. – 139 p.

Pantelemon Halipa a fost un publicist și om politic român basarabean, unul dintre cei mai importanți militanți pentru afirmarea spiritului românesc în Basarabia și pentru unirea cu România. A fost președintele Sfatului Țării care a votat unirea în 1918. A ocupat funcții de ministru în diferite guverne. A fost persecutat

politic

de

regimul

comunist

și

închis

la Sighet.

Membru

corespondent al Academiei Române exclus în 1948, repus în drepturi în 1990...

Colesnic, Iurie. Generaţia Unirii. – Chişinău : Ed. Museum, 2004. – 544 p Marele rol în înfăptuirea Unirii l-a jucat o generaţie întreagă de basarabeni, care şi-au asumat toate responsabilităţile pentru acest pas important în destinul României şi al provinciilor înstrăinae, precum Basarabia. Volumul conţine

materiale privitor la miracolul Unirii, făuritorii Unirii, date biografice,

declaraşii, telegrame şi alte materiale despre cei care au reprezentat Generaţia

Unirii din martie 1918.

Pantelimon Erhan – liderul primului

guvern al Basarabiei şi

important luptător pentru unirea basarabiei cu Ţara mamă, România de la 27 martie 1918 // Dacoromânia. – 2007. – Nr 29. – P. 11. ... la 27 martie 1918 a votat unirea Basarabiei cu România... După Unire a fost ales director general al învăţămîntului în Basarabia, senator în Parlamentul Român. A fost director al liceului „B.P. Hasdeu” din Chişinău...

Cuvântările lui Constantin Stere în Şedinţa Sfatului Ţării din 27 martie 1918 // Cugetul : rev. de istorie şi cultură. – 1999. – Nr 3. – P. 5-6. „...Astăzi

noi

decretăm

drepturile

poporului

suveran....”,

menţionează

Constantin Stere. Urmează „Adresarea lui Constantin Stere, în ruseşte, către deputaţii grupurilor minoritare”, „Adresarea lui Constantin Stere către toţi deputaţii”.

Profesorul Onisifor Ghibu – publicist în serviciul Marii Uniri a românilor din 1918 // Ghibu Onisifor. Unitatea românească şi chestiunea Basarabiei. – Bucureşti, 1995. – P. 62-66. „Apostolatul de la Chişinău” al profesorului Onisifor Ghibu rămâne una din cele mai grăitoare mărturii despre dăruirea şi curajul românilor, indiferent de locul de naştere, oferind la capătul unui an fără pereche – 1918 – măreţul edificiu al României întregite.

Recunoaşterea internaţională a Unirii Basarabiei cu România 27 martie 1918, Chişinău. Declaraţia de Unire a Republicii Democratice Moldoveneşti (Basarabia) cu România, 28 octombrie 1920, Paris. Tratatul privitor la recunoaşterea Unirii Basarabiei cu România... // Negrei Ion. Basarabia: mărturii documentare: 1812- 2012:

sel. de documente şi studii / Ion Negrei, Ion Şişcanu. – Galaţi, 2012. – P. 48-55.

Declaraţia de Unire a Republicii Democtratice Moldoveneşti (Basarabia) cu România a fost adoptată cu 86 voturi de voturi..., Declaraţie recunoscută la nivel internaţional, adoptată în octombrie 1920 prin Tratatul de la Paris.

Recunoaşterea internaţională a Unirii Basarabiei cu România – o coordonată a politicii externe româneşti // Ţîcu Octavian. Problema Basarabiei şi relaţiile sovieto-române în perioada interbelică (19191939). – Chişinău, 2004. – P. 18-20. În acest capitol cititorul va înţelege de ce noul stat român îşi dorea o recunoaştere a realităţii create, care să-i ofere stabilitate în eforturile sale de integrare a provinciilor istorice.

Recunoaşterea Internaţională a Unirii Basarabiei // Ciorănescu, George.

Basarabia pământ românesc. – Bucureşti, 2002. – P. 90-93.

Recunoaşterea internaţională a unirii Basarabiei cu România a fost obţinută printr-un proces laborios şi de lungă durată...

Unirea

Basarabiei

cu

România.

Confirmarea

internaţională a acestui act istoric // Istoria Basarabiei de la începuturi pînă în 1994. – Bucureşti, 1994. – P. 105 -122; Istoria Basarabiei de la începuturi pînă în 1998. – Bucureşti, 1998. – P. 80-92.

La 28 octombrie 1920 a fost semnat tratatul de la Paris între România, pe de o parte, Marea Britanie, Franţa, Italia, Japonia, de cealaltă parte în care se aprecia că: “... unirea basarabieri cu românia este pe deplin justificată...”