Un cronicar fidel al timpurilor sale Fără ură nu poate exista iubire, cum nu există lumină fără umbră! (Citat din romanul "Calea victoriei") Cezar Petrescu s-a născut la 1 decembrie 1892, în localitatea Hodora-Cotnari, Județul Iași. Decedat la 9 martie 1961, Bucureşti. A fost fiul inginerului Dimitrie Petrescu, profesor la Şcoala agricolă Trifeşti lângă Roman, unde viitorul scriitor a şi învăţat între 1901–1903. Urmează liceul la Roman şi, apoi, la Iaşi, unde îşi ia bacalaureatul în anul 1911. Obţine licenţa în drept în anul 1915. De la debutul său literar în 1907, Cezar Petrescu s-a remarcat prin condeiul său alert, realizând numeroase traduceri în special din literatura rusă, opere aparținând scriitorilor Mihail Șolohov, Maxim Gorki, Alexei Tolstoi, Lev Tolstoi ș.a., din literatura franceză (Honoré de Balzac) și cea poloneză (Henryk Sienkiewicz). În literatura română aspiră să scrie o nouă „Comedie umană”, o Cronică românească a veacului XX. Este cunoscut, totodată, ca unul dintre cei mai de seamă gazetari ai primei jumătăți a secolului trecut. Scriitor de mare succes în perioada interbelică, Cezar Petrescu are parte astăzi de o receptare destul de ingrată, în mare măsură datorată unor lecturi grăbite, urmate de etichete comode. A publicat foarte mult, era tipul scriitorului profesionist, care scrie pentru a se întreține, cum făcea odinioară Balzac; de altfel, Cezar Petrescu chiar îşi dorea să dea o cronică a societății româneşti, după modelul balzacian. Opera lui Cezar Petrescu cuprinde aproape 70 de volume – romane, nuvele, piese de teatru, proza fantastica si literatura pentru copii, studii, note de calatorie si memorialistica Vă prezentăm o expoziție virtuală cu câteva din operele sale: https://opac.hasdeu.md/cgi-bin/koha/opac-search.pl?q=cezar+petrescu
Petrescu, Cezar. Calea Victoriei / Cezar Petrescu. – Bucureşti : Jurnalul Naţional : Litera Internaţional, 2009. – 397 p. Calea Victoriei face parte din ciclul de romane scrise de Cezar Petrescu pe tema "Capitala care ucide". Romanul înfățișează Bucureștiul interbelic. Pe model balzacian, autorul și-a propus sa concureze starea civilă, universul sau epic voindu-se o panoramă a civilizatiei românești din prima jumătate a secolului XX.
Petrescu, Cezar. Dumineca orbului / Cezar Petrescu. – Bucureşti : Litera, 2011. – 299 p. Romanul „Dumineca orbului” prezintă o acțiune plasată într-un reper temporal îngust. Totul se întâmplă pe parcursul unei singure zile, 13 mai 1934, duminica. Personajele sunt, de asemenea, într-un număr restrâns. este povestea unei singure zile spusă din punctul de vedere a două destine care se întâlnesc din greşeală pe un peron din Bucureşti. Dacă la prima vedere este un roman de dragoste, acesta este de fapt romanul destinelor neîmplinite, orelor pierdute şi a dramelor fiecărui personaj. Povestea romanului este atât de halucinantă şi de copleşitoare încât te face să doreşti un alt deznodământ pentru personajele principale.
Petrescu, Cezar. Întunecare. Vol. 1 / Cezar Petrescu. – Bucureşti : Litera 2010. – 365 p. Petrescu, Cezar. Întunecare. Vol. 2 / Cezar Petrescu. – Bucureşti : Litera 2010. – 363 p. „Întunecare” este un roman a cărui acţiune este plasată în primul război mondial, un roman al suferinţei profunde, iremediabile. Consecinţele conflagraţiei mutilează destinul personajului principal, tânărul avocat Radu Comşa, ajuns pe front, din dorinţa sa. Autorul romanului, nu a fost niciodată pe front. Reprezentările sale despre război erau constituite din poveştile prietenilor şi camarazilor care trăiseră pe viu tragedia. Autorul obişnuia să spună că o frântură din Radu Comşa trăieşte în fiecare dintre cei care au făcut războiul. Generaţia de atunci suferea profunde tulburări morale şi afective, convulsiile istoriei au frânt, definitiv, suflete. În roman, aproape toate categoriile sociale, reprezentate printr-un număr mare de personaje cu individualitate distinctă, îşi trăiesc drama războiului.
Petrescu, Cezar. Carlton / Cezar Petrescu. – Bucureşti : Gramar, 1994. – 404 p. Romanul Carlton nu e un documentar reportericesc, ci un roman psihologic, de profundă analiză a comportamentului uman în faţa destinului imprevizibil. Teodor Vârgolici
Petrescu, Cezar. Oraş patriarhal / Cezar Petrescu. – Bucureşti : Ed. pentru Literatură, 1961, Bucureşti : Comb. Poligr. Casa Scînteii "I. V. STALIN", 1961. – 480 p. Orașul patriarhal este târgul de provincie din Moldova, în cuprinsul și în jurul căruia se situează întâmplările și conflictele multora din cărțile scriitorului. Numele său e Târgul Călimanului. Existența sa nu e atestată de nici o hartă. Pentru eventualele curiozități manifestate de cititori, spunem că, prin înfățișare și prin împrejurimi, acest târg aduce când cu Roman, când cu Fălticeni, orașe de care se leagă ani din copilăria și tinerețea scriitorului. O carte despre viața meschină a oamenilor dintr-un orășel de provicie, care se dezvăluie cititorului odată cu sosirea unui avocățel mincinos și ipocrit cu aspirații de scriitor.
Petrescu, Cezar. La paradis general / Miss România / Cezar Petrescu. – Bucureşti : Cartea românească, 1970. – 544 p. Două romane-parodii, umoristice și satirice. Evocarea boemei iesene dinaintea primului razboi mondial. La paradis general este cronica plină de fantezie a unui concurs de frumusețe.
Petrescu, Cezar. Miss România / Cezar Petrescu. – București : Ed. Românul, 1991. – 252 p. Peripeţiile acestei cronici de moravuri din preajma anilor 1930 poartă lectorul îndărăt, într-o epocă de fabuloasă frivolitate, prea repede uitată.
Petrescu, Cezar. Însemnări de călător / Reflecţii de scriitor/ Cezar Petrescu. – Bucureşti : Cartea Românească, 1958. – 470 p. Autorul simţea nevoia de a nota tot ce vedea încă de când era copil. La vârsta de 15 ani îi scria unui coleg că datorită „unui imbold particular de a scrie, am început a aduna impresii zilnice, aşa încât manuscrisele s-au ridicat până la 3 500 de pagini”. Jurnalul a fost păstrat parţial de mama sa. A colaborat la multe gazete şi reviste ale timpului. A debutat în revista „Facla” condusă de N. D. Cocea, publicând în 1912.
Petrescu, Cezar. Cele dintîi povestiri / Cezar Petrescu. – Bucureşti : Ed. de Stat pentru literatură şi artă, 1958. – 251 p. Cartea dată este prima dintr-un lung ciclu de alte cărți ale autorului, a apărut după primul război mondiual. Arată foarte vizibil pecetea epocii. Acea neliniște a vremii, cu amestecul ei de speranțe, de dezamăgiri și mustrări cu acea apăsătoare conștiință a unor imese și tragice nedreptăți sociale aunor prăbușiri morale pe care timpul avea să le răzbune.dacă nu să le tămăduiască deplin prin simpla atingere a unei magice varguțe de vtaci.
Petrescu, Cezar. Plecat fără adresă 1900 / Cezar Petrescu. Bucureşti : Vialdi, s. a. – 199 p.
–
Plecat fără adresă e cartea care „centrează” o întreagă operă, însă e o carte întreruptă, rămasă fără urmare, deşi desnodământul personajului principal ne e cunoscut, căci cu sinuciderea lui începe romanul. este singurul rămas neterminat, şi anume neterminat în latura fundamentală,
Petrescu, Cezar. Moara de la cotul dracului / Cezar Petrescu. – Bucureşti : Ed. Tineretului, 1961. – 232 p. Confraţii i-au creat lui Cezar Petrescu legenda unui om monden, bogat, client al cazinourilor, căsătorit de cinci ori, privind lumea din goana unui Buick, în care era fotografiat uneori alături de soţiile sale mai mult sau mai puţin tinere. Realitatea pare alta, el fiind dacă nu un personaj cu un destin tragic, oricum cu unul sinuos şi contorsionat, căruia viaţa îi serveşte din când în când mari amărăciuni. Visul său a fost de a scrie o noua Comedie umana, o Cronică românească a veacului XX. Această carte prezintă unul din aspectele vietii.
Petrescu, Cezar. Baletul mecanic / Cezar Petrescu. – Bucureşti : Minerva, 1975, Bucureşti : Comb. Poligr. "Casa Scînteii", 1975. – 391 p. Realist n-am fost niciodată. Nici n-am năzuit să scriu vreo carte realistă... Atunci când personagiile mele şi conflictele mele s-au aflat situat pe-un teren de strictă realitate socială, am ţinut seama de această realitate. Le-am încadrat în realitate, fiindcă numai aşa puteau fi viabile. Dar dincolo de asemenea precizări, m-a preocupat fantasticul interior, aventura psihologică a eroilor, aspiraţia omenească spre o feerie absurdă, îndeobşte năruită tocmai de realitate. De altfel, am credinţa că omul, fiind singurul animal cu imaginaţie, trăieşte prin şi pentru această imaginaţie. Cezar Petrescu
Petrescu, Cezar. Vino şi vezi! / Cezar Petrescu. – Bucureşti : Ed. Tineretului, 1954. – 398 p. Volumul prezintă o sumă de nuvele: Vino și vezi!; Pe malul Borzei, în inima Ardealului; Prietenul lui Petrițșor; Ai carte, ai parte!; Nepoata lui Moș Ursachi: Învățătorul Dominic Străjeru nu mai e singur; Moara de la Cotul Dracului; Ioniță Murgu a deschis ochii.
Petrescu, Cezar. Aurul negru / Cezar Petrescu. – Cluj-Napoca : Dacia, 1984. – 528 p. Cerul era străveziu şi înalt, fără pată. Lumina, bălaie ca mierea. Era o primăvară lină, cum au mai trecut pe aicea mii. Raza s-a alungat jucăuş cu o gîză. S-a furişat, subţiată, prin ochiurile frunzarului fraged. A stătut tremurînd dezmierdare vicleană de somn, pe gene. Mîna omului din cerdac a lunecat răpusă de toropeală. Şi în aceeaşi clipită, degetele căzînd au smuls perdeaua cea groasă care astupa arătarea de mult aşteptată. A fost ca o dezlegare de vrajă. Valea s-a deschis deodată cu sclipet de arme, de coifuri, de scuturi, în soare, şi cu oamenii vechi ai acestor ţinuturi.
Petrescu, Cezar. Drumul cu plopi / Cezar Petrescu. – Bucureşti: Ed. pentru literatură, 1961. – 678 p. Apariţia unui cuprinzător volum de nuvole ale lui cezar Petrescu cum e acesta de faţă prilejuieşte şi chiar impune discutarea mai multor probleme privitoare la începuturile sale scriitoriceşti precum şi la întreaga sa operă literară şi pubblicistica.
Petrescu, Cezar. Nuvele / Cezar Petrescu. – Bucureşti : Minerva, 1978, Bacău : Î. P. Bacău, 1978. – 672 p.
Cartea conține de nuvele ale autorului grupate în cicluri: Scrisorile unui răzeș; Drumul cu plopi; Aranca știma apelor; Omul dein vis.
Petrescu, Cezar. Duminica orbului / Cezar Petrescu. – Bucureşti : 100+1 Gramar, 1997, Bucureşti : S.C. Polsib SA Sibiu, 1997. – 217 p. De ce atunci preocuparea de a exterioriza într-un anumit chip, convenţional şi exagerat, o copleşitoare durere? De ce a pierdut omul chiar înaintea morţii simplitatea sentimentelor, cedând ispitei de a cabotiniza? Citat de Cezar Petrescu în „Duminica orbului” (1934) Totul va fi cum a mai fost. Viaţa curge ca ieri, ca alaltăieri, de o veşnicie. Vânzătorul de gazete răcneşte în văzduhul sonor al dimineţii: Universul! Dimineaţa! Ziarul!... Citat de Cezar Petrescu în „Duminica orbului” (1934)
Petrescu, Cezar. Somnul / Simfonia fentastică / Cezar Petrescu. – Craiova : Scrisul Românesc, 1988, Craiova : Î. P. Oltenia, 1988. – 226 p. „Somnul” este o nuvelă psihologică scrisă și apărută în numărul din iunie-iulie 1927 al revistei Viața Romînească din Iași. Nuvela prezintă evoluția unei obsesii trăite de un tânăr intelectual studios, cu perspective de a deveni ministru, după ce află că soția sa, Cordelia, îl înșală, fără să vrea, în timpul somnului cu diferiți inși dezgustători sau cu personaje din cărți. Măcinat de gelozie, el încearcă inutil să lupte cu acești dușmani invizibili și în cele din urmă își ucide soția, strângândo de gât, pentru a suprima visul desfrânat. Autorul urmărește pas cu pas acest proces de dezagregare psihică de la primele faze inofensive până la instaurarea stării de psihopatie. Subiectul nuvelei „Somnul” a fost reluat și dezvoltat de Cezar Petrescu în romanul „Simfonia fantastică”. (1929).
Petrescu, Cezar. Kremlin / Cezar Petrescu. – Timișoara : Helicon, 1998. – 178 p. Încadrându-se în buna tradiţie a operei interbelice, Cezar Petrescu se impune prin concepţia sa asupra destinului uman, atribuind valoare de document romanului.
Petrescu, Cezar. Proză fantastică / Cezar Petrescu. – Iaşi : Junimea, 1986, Iaşi : Î. P. Bacău, 1986. – 160 p. Se vede lesne că fantezia excepţională a prozatorului e nutrită cu lectura despre ocultism şi –ara-psihologie, cu scrieri sfidînd ordinea cotidianului trăit; fantome, demoni, practici secrete, coşmare, tulburări fiziologice, magie şi esoterism, acestea impulsionează propriile demersuri de creator.
Petrescu, Cezar. Calea Victoriei / Cezar Petrescu. – Bucureşti : Cartea Românească, 1985. – 448 p. Romanul înfățișează Bucureștiul interbelic iar „Calea Victoriei” era bulevardul elitei bucureștene, aristocrații putând fi observați plimbându-se în zona respectivă și socializând. Personajele romanului aspiră, nu întâmplător, la un statut social care să le permită sentimentul de apartenență la această pătură exclusivistă a societății.
Petrescu, Cezar. Ajun de revoluţie 1848 / Cezar Petrescu. – Bucureşti : Ed. de Stat pentru literatură şi artă, 1954. – 203 p. Singurul volum realizat din subciclul „Neamul Vardarilor” (ciclul „Rădăcinile din celălalt veac”). îl are în centru pe eroul ficțional Stroe Vardaru, care, student în 1848, „în luna lui faur se aflase și el pe baricadele Parisului”, iar la început de iunie se află la București pentru a pune la cale revoluția română. Are de partea sa tovarăși de nădejde (printre ei se numără stimulativ Nicolae Bălcescu), dar nu reușește să capete încuviințarea părintelui său, fost pandur al lui Tudor, devenit clucer (mic boier), care, însă, în final, își revine și își dă seama că „feciorul avea să-l târâie și pe dânsul, măcar pentru o bucată de vreme, în iureșul revoluției, unde era adevăratul loc al Vardarilor, de obâșie din satul de pe Jii, șters de pe fața pământului de urgiile stăpânitorilor”.
Petrescu, Cezar. Apostol / Cezar Petrescu. – Bucureşti : Ed. pentru Literatură, 1963. – 408 p. Romanul a fost publicat în anul 1933. ersonajul principal fiind inspirat de figura profesorului de limba si literatura romana:” un apostol in impartasirea iubirii de patrie. Proaspăt absolvent, dascălul Apostol alege să lucreze într-un sat mic, unde nu există o şcoală, ci mai degrabă o odaie amărâtă. Îi sunt dragi elevii şi vrea să le construiasă o şcoală. Pentru asta trebuie să convingă satul să se implice, dar să evite lupta de putere între preot şi boier. O carte puţin cam lungă, dar care te face conştient de sacrificiile necesare îndeplinirii unei vocaţii.
Petrescu, Cezar. Aranca, știma lacurilor / Cezar Petrescu. – Bucureşti : Minerva, 1973.– 251 p. „Capodopera lui Cezar Petrescu pe tema fantastica ramane, indiscutabil, Aranca, stima lacurilor. Evadand in fantastic, prozatorul imagineaza cu voluptate o lume halucinanta, uneori plina de teroare, in care visul absurd se impleteste cu fantasticul psihologic, rezultat din dereglarea spiritului uman.” ION BALU
Petrescu, Cezar. Despre scris şi scriitori : Eseuri / Cezar Petrescu. – Bucureşti : Ed. pentru Literatură, 1963. – 408 p. Culegerea de față însumează o parte din experientele, din mărturiile, reflecțiile și învățămintele unui scriitor, a cărui îndeletnicire principală a fost și rămâne opera de creație literară în proză: schița, pevestirea, nuvela, romanul. În carte sunt analizate operele mai multor scriitori: Nicolae Bălcescu; Dimitrie Bolintineanu; Ion Luca Caragiale; Alexandru Vlahuța; Mihail Sadoveanu; N.V. Gogol; Ivan Turghenev; Maxim Gorchii; Alexei Tolstoi; Mihail Șolohov.
Petrescu, Cezar. Greta Garbo / Cezar Petrescu. – Craiova: Crisadi, 1992. – 319 p. Eleva Alina Gabor, printr-o nefastă asemănare cu celebra actriţă Greta Garbo, trăieşte o adevărată dramă. Nedreptăţită flagrant şi pedepsită pentru această asemănare. Alina părăseşte liceul, placa în lume, se adunca în vîltoarea vieţii şi vrea să plătească vieţii şi oamenilor deopotrivă cu aceeaşi monedă cu care viaţa ia plătit, să se răzbune pe origine, fără alegere. Din victimă îngenuncheată, înfrîntă şi aproape să fie strivită, Alina se ridică, se scutură de trecutu-i potrivnic, ia o nouă înfăţişare; îşi ia, cu alte cuvinte, destinul în răspăr. Apucă armele otrăvite care erau s-o doboare şi le întoarce contra semenilor. Întîlnirea cu adevărata Greta Garbo, care îi propune s-o dubleze în filme, nu duce totuşi, la curmarea destinului ei tragic.
Petrescu, Cezar. Fram, ursul polar / Cezar Petrescu. – Bucureşti : Ed. de Stat pentru literatură şi artă, 1953, Bucureşti : Comb. Poligr. "Casa Scînteii", 1953. – 269 p. Cea mai cunoscută lucrare a sa destinată micilor este Fram,ursul polar, în care autorul este preocupat să afle “de unde vine nefericirea omului în secolul XX și în ce constă „sensul cosmic al vieții”. Este o narațiune cu ramificații de subiecte povestite pe un ton duios, plin de umor și de căldură. De la scena de adio, răscolitoare prin punctual ei culminant, neașteptat, narațiunea se desfășoară din mai multe perspective: cea a autorului, cea a copilului cu o receptivitate naivă, inocentă și, totodată, foarte profundă, precum și cea a diferitelor personaje întîlnite
pe parcurs. Autorul pune în evidență două universuri: cel al relațiilor dintre oameni, precum și o lume primară, din care vine Fram (urs alb, puternic, dar blând și glumeț, care își trăiește majoritatea vieții în circ, unde ani buni fusese principala atracție) și pe care o va redescoperi după ce își încheie, în mod dramatic “stagiul” de aflare a sa pe arena circului. Revenirea, adaptarea, care, la început, pare amuzantă, este însă plină de dificultăți. Opera de faţă pe lângă faptul că se citeşte uşor, fiind o lectură savuroasă pentru toţi de orice vârstă, are o încărcătură emoţională peste limitele normalului, având puterea să mişte chiar şi o inimă de piatră.
Petrescu, Cezar. Omul de Zăpadă/ Cezar Petrescu. – București: Junior Club,1994 – 240 p. „Omul de zăpadă” al lui Cezar Petrescu, a aparută în 1945. Este una dintre din cele mai bune cărți din litaratura română despre lumea copilăriei și a adolescenței. Descrie o scurtă perioadă din viața unui orășel de provincie. Romanul se axează pe semnificația sărbătorii Crăciunului, ce se dovedește a avea valențe magice. Planul lumii reale, al evenimentelor cotidiene este dublat de unul supranatural, ce se manifestă prin intervenția miraculosului cu nuanță justițiară, „omul de zăpadă” constituind, în acest sens, un simbol și totodată, un mesager al divinității.
„Omul Cezar Petrescu a reprezentat acea „middle class» care a coagulat”, de bine de rău, romanul nostru nu doar interbelic. Mai mult: „cronica secolului XX” pe care a ambiționat-o înainte ca secolul să fi arătat jumătate din ce putea, îl recomandă și ca pe un critic social inteligent, cu rază amplă de acțiune. Ce lecție de istorie vie oferă proza lui, și ce bine ne-ar prinde azi niște cezarpetrești!” Cezar Petrescu a zugrăvit societatea într-o imensă Comedie umană, şi-a conceput opera sa ca pe o vastă Cronică românească a veacului al XX-lea, structurată în cicluri distincte: Război şi Pace, Rodul pământului, Capitala care ucide, Târgurile unde se moare, Fantasticul interior, Satyricon, Rădăcinile din celălalt veac, Romanele create după 1944, Cărţi pentru copii. A lăsat posterității circa 70 volume – romane , nuvele, piese de teatru, proză fantastică și literatură pentru copii, studii, note de călătorie și memorialistică:
Sursa: https://bibgrmroman.wordpress.com/2014/12/02/evocari-culturale-romascane-cezar-petrescu/ Sursa: https://melidoniumm.wordpress.com/2014/12/03/evocari-culturale-romascane-cezar-petrescu/