Poetul care a deşteptat România! Deşteaptă-te, Române, din somnul cel de moarte, În care te-adânciră barbarii de tirani! Acum ori niciodată croieşte-ţi altă soartă, La care să se-nchine şi cruzii tăi duşmani! Acum ori niciodată să dăm dovezi la lume Că-n aste mâni mai curge, un sânge de roman, Şi că-n a noastre piepturi păstrăm cu fală-un nume Triumfător în lupte, un nume de Traian!
Andrei Mureşanu este cel mai important poet liric al Transilvaniei. Autor al unui marş celebru, care a înflăcărat mulţimile la luptă în timpul revoluţiei de la 1848 şi a continuat să fie cântat şi după aceea, poetul a avut o activitate scriitoriceasca bogată, de puţini cunoscută azi, desfăşurată pe parcursul mai multor ani. Posteritatea imediată a apreciat contradictoriu meritele poetului. Eminescu îi consemna în epitete superlative meritele în Epigonii, acordându-i un spaţiu egal cu cel rezervat lui Bolintineanu, Negruzzi si Alecsandri, şi, semn al marii sale admiraţii, îl făcea eroul unui amplu poem romantic, ramas neterminat. Andrei Mureşanu se naşte la16 noiembrie 1816 în Bistriţa, într-o familie de ţărani. Tatăl, Teodor, ţinea în arendă o moară de argăsit scoarţă, care abia asigura existenţa familiei numeroase: soţia şi trei copii. Primele cunoştinţe le primeşte de la un bătrân grănicer, Dănilă Doboş, din Valea-Rocnei. Apoi a studiat filozofia şi teologia la Blaj, a fost profesor la Braşov, începând cu 1838. A început să publice poezie în revista „Foaia pentru minte, inimă şi literatură”. A fost printre conducătorii revoluţiei din 1848, participând în delegaţia Braşovului la întrunirea de la Blaj din mai 1848. Poemul său „Un răsunet”, scris la Braşov pe melodia anonimă a unui vechi imn religios, a devenit imn revoluţionar. Din 1990, el a devenit imnul României. Activitatea poetică a lui Mureşanu nu este deosebit de extinsă, ea are însă toate caracteristicile liricii poeziei patriotice, cu caracter social protestatar. Pleacă din viaţă în noaptea de 11 spre 12 octombrie, la Braşov, în sărăcie, „în urma unui morb nervos îndelungat”, cum se menţiona în anunţul mortuar publicat în Gazeta Transilvaniei. Vă invităm să luaţi cunoştinţă cu poeziile pline de patriotism ale lui Andrei Mureşanu, să redescoperim pe poetul cu sufletul de foc.
Deşteaptă-te, române / Andrei Mureşanu. Chişinău : Litera Internaţional, 2003. – 210 p. Prima înregistrare a celui mai cunoscut cântec al naţiunii române, devenit imn naţional - „Deşteaptăte române!” - a fost făcută în anul 1900, în Statele Unite ale Americii. Devenit simbol al luptei de eliberare, versurile cântecului au fost scrise şi transmise în secret, de la o provincie românească la alta, în perioada Revoluţiei de la 1848. Atunci, Andrei Mureşanu a compus poezia „Răsunetul”, care a stat la baza imnului României, interpretată, prima oară, de Gheorghe Ucenescu, un tânăr cântăreţ braşovean, în curtea unui paroh, pe o melodie de Anton Pann. Cartea include poeziile şi articolele lui Andrei Mureşanu.
Poetul deşteptării naţionale / Andrei Mureşanu. – Cluj-Napoca : Dacia, 2003. – 158 p. Înainte de a fi poet, Andrei Mureşanu este un mit, un simbol, o conştiinţă civică exemplară. A intrat definitiv, în triada de aur a Revoluţiei transilvane de la 1848: Simion Bărnuţiu, Avram Iancu şi Andrei Mureşanu - Ideologul, Luptătorul şi Poetul. Aşa l-a văzut Eminescu în Epigonii şi în poemele postume ce i le-a dedicat: „Preotul deşteptării noastre, semnelor vremii profet”, mai ales prin poezia „Un răsunet”, cunoscută de întreaga suflare românească datorită începutului abrupt de vers „Deşteaptă-te, române!”.
Preot deşteptării noastre, semnelor vremii profet / Andrei Mureşanu. – Dej : Gazeta Someşeană, 1991. – 32 p. Antologie şcolară de Ion Buzaşi. Românesc e acel clopot de alarmă şi acel tulnic eroic ce-a răsunat odată de la poalele Bucegilor: „Deşteaptăte, române…Croieşte-ţi altă soartă!”. Pentru această vorbă: „Croieşte-ţi altă soartă!” Andrei Mureşanu e vrednic să trăiască în memoria tuturor generaţiilor. Strigătul lui e smuls dintr-o adâncă umilinţă şi e refuzul bărbătesc al unui neam de a se deda cu înjosiri nevrednice de tăria lui. „Croieşte-ţi altă soartă!”
Lectură plăcută!!!