Descoperă Știința, citind!
Știința este, în cuvinte simple, ceea ce știm despre natură. Obiectul științei este natura iar natura este etalonul pentru experimentele și modelele pe care știința le folosește. Știința nu are rolul de a reproduce realitatea în teoriile sale, ci de a prezenta un model cât mai apropiat de realitate, unul care explică fenomenele cât mai aproape de experiență. Știința se folosește de modele perfectibile, adică de teorii, formule, experimente, care au rolul de a completa nivelul de cunoaștere ce îl avem despre natură. Atunci când se fac experimente acestea nu sunt făcute cu scopul de a confirma o anumită teorie, ci sunt create pentru a testa limitele teoriei, pentru a vedea dacă și în ce puncte teoria respectivă are lacune în a reprezenta fenomene din lumea reală. Referitor la teorie trebuie făcută distincția dintre teorie și ipoteză. În contextul științei teoria este un FAPT demonstrat prin mai multe metode, de mai multe echipe de oameni de știință din lume. Ipoteza, pe de altă parte, este doar o PRESUPUNERE care nu are nici o valoare de adevăr. Așadar, teorie în contextul științei înseamnă că Big bangul este un fapt demonstrat, evoluția este un fapt demonstrat, schimbările climei cu origini în activitățile umane sunt un fapt demonstrat.
Bender, Lionel. Invenții / Lionel Bender; trad.: Dan Dumitrescu. – București: Litera Internațional, 2004. – 64 p. Cartea este o enciclopedie spectaculoasă, unică, despre fascinanta lume a invențiilor și inventatorilor din toate timpurile și de pe toate meridianele. Este un omagiu adus imaginației creatoare a omului si un îndemn la cunoașterea și aplicarea în beneficiul societății a tuturor marilor descoperiri ale minții omenești. Autorul prezintă o selecție fascinantă de invenții.
Drăgănescu, Mihai. Știință și civilizație / Mihai Drăgănescu. – București: Ed. Științifică și Enciclopedică, 1984. – 287 p. Volumul de față nu este un volum de filozofie, ci numai unul cu caracter filosofic, abordând câteva din problemele civilizației, științei, semanticii, informației și culturii. De aceea el poate să pară, într-o anumită măsură, eterogen, deși între filozofie și civilizație, toate firele trec prin tot ceea ce preocupă omul contemporan.
Marcus, Solomon. Provocarea științei / Solomon Marcus. – București: Ed. Politică, 1988. – 469 p. Ambiguitatea din titlul acestei cărți este deliberate. Pe de o parte, știința a lansat în secolul nostrum o provocare fără precedent la adresa culturii contemporane și a întregii societăți; pe de altă parte, comanda social actuală se constituie într-o provocare majoră la adresa științei.
Marea carte despre invenții / trad.: Ioana Constantin. – București: Litera Internațional, 2008. – 239 p. Cine a inventat roata? Dar telefonul? Cine a inventat becul si cine a descoperit sticla? Cand si cum au fost lansati primii oameni in spatiu? Cum au invatat oamenii sa masoare timpul sau sa macine graul? O carte care parcurge istoria inventiilor, oprindu-se asupra aspectelor tehnice si stiintifice dar si povestind, ca intr-un roman de aventuri, cum fiecare descoperire a imbunata?it modul de viata al oamenilor. Fotografiile detaliate si desenele elocvente imbogatesc textul cu detalii vizuale interesante, iar rubricile de intrebari, curiozitati si recorduri ghideaza cititorul de orice varsta prin lumea fascinanta a personalitatilor stiintei, a visatorilor si a vizionarilor care au contribuit, cu totii, la progresul lumii in care traim.
Mic dicționar de științe; trad.: Cristiana Chiculescu. – București: Ed. Niculescu, 1999. – 444 p. Este o carte care explica direct și simplu tot pentru a înțelege știința la nivel avansat. Această carte ajută la crearea unor baze solide pentru cunoaștere și succes în domeniile științei. Cititorii pot descoperi rapid explicații sau pot să parcurgă pe îndelete fiecare subiect ca să acumuleze cunoștințe pas cu pas.
Popescu, Mihai. Descoperiri științifice / Mihai Popescu, Virgil Spulber. – Chișinău: Știința, 1992. – 291 p. Legendă și adevăr în istoria științei, drumul sinuos și dificil al cunoașterii, epizoade și întâmplări semnificative, captivante, uneori amuzante din viața și activitatea unor personalități de seamă: Galilei, Newton, Kepler, Arhimede, Dalton, Mendeleev, Coandă, etc. – constituie tematica acestei interesante lucrări.
Rădulescu Mihaela. Metodologia cercetării științifice: elaborarea lucrărilor de licență, masterat, doctorat / Mihaela Rădulescu. – București: Ed. Didactică și Pedagogică, 2006. – 184 p. Destinată în primul rând studenţilor, masteranzilor, doctoranzilor şi tinerilor cercetători, lucrarea de faţă încearcă să asigure un echilibru între dimensiunea teoretică şi cea practică a cercetării ştiinţifice, aspirând, astfel, să conducă la cultivarea respectului faţă de reguli care s-au impus ca norme larg sau unanim acceptate în practica ştiinţifică, norme a căror nesocotire poate antrena respingerea unei lucrări ca nefiind de factură ştiinţifică. Totodată, lucrarea vizează să contribuie la promovarea cercetării ştiinţifice în spaţiul universitar, prin facilitarea sarcinii autorilor de lucrări universitare, precum şi a persoanelor chemate să conducă cercetarea şi să-i evalueze şi valorifice rezultatele. Ea poate fi utilă şi profesorilor din învăţământul preuniversitar, în elaborarea şi autoevaluarea lucrărilor pentru obţinerea gradului didactic I, ca şi celor care au de trecut probe de admisibilitate scrise, în domenii precum magistratura sau manageriatul. În acest fel, lucrarea poate contribui la dezvoltarea culturii ştiinţifice a studenţilor şi a tinerilor cercetători şi, în acelaşi timp, la o mai bună formare a competenţelor necesare înţelegerii, scrierii, susţinerii şi evaluării unei lucrări, în conformitate cu practicile ştiinţifice ale mediului academic european.
Salam, Abdus. Știința, bun al întregii omeniri / Abdus Salam. – București: Editura Politică, 1985. – 237 p. Cele două teme principale abordate în prezentul volum selectiv – știința și problemele lumii în curs de dezvoltare – sunt și cele două cause cărora autorul a dedicat cea mai mare parte a activității sale.
Știința. Prima mea enciclopedie. București: Enciclopedia Rao, 1996. – 120 p. Citind această mică enciclopedie,copiii vor descoperi lumea ştiinţei, vor înţelege ce este electricitatea, mişcarea, sunetele, lumina, culorile şi vor putea face singuri experienţe simple şi uimitoare.
Enciclopedia științei: ciocniri atomice, chimie alimentară, animale, spațiu și multe altele – National Geographic. – București: Litera, 2018. 304 p.
Enciclopedia științei. Ciocniri atomice, chimie alimentară, animale, spațiu și multe altele. De la atomi minusculi la plăci tectonice, de la spațiul cosmic la abisurile oceanului, Enciclopedia științei are o vasta arie de cuprindere a cunoștințelor zilelor noastre. Date fascinante despre cutremure, electricitate, elemente și tot ce vrei sa afli despre știință.
Călătorie în timp spre tărâmul dinozaurilor / Anne Rooney. – București: Corint Books, 2018. – 128 p. Haide și tu in mașina timpului! Vom face o călătorie fascinantă în lumea plină de mistere a dinozaurilor! Ilustrații uimitoare, informații surprinzătoare și jocuri de toate felurile aduc la viată lumea misterioasa a acestor reptile înfricoșătoare.
Cea mai nouă carte de întrebări și răspunsuri / trad. din engl.: Adrian Ciubotaru. – Chișinău: Arc, 2018. – 384 p. Enciclopedie în care găsiţi răspunsul la cele mai multe întrebări puse de copiii şi nepoţii dvs. Bogat ilustrată, cu un conţinut captivant, abordînd diverse teme: spaţiul, natura, civilizaţii, ştiinţă şi tehnologie etc. Este utilă pentru toţi cei dornici de a cunoaşte cît mai multe despre lumea ce ne înconjoară.
Experimente științifice pentru copii: 45 de experimente uimitoare / Felicia Chirvășoiu. – București: Aramis, 2016. – 96 p. Una dintre cele mai bune modalități de a vă păstra copiii ocupați și pentru a le dezvolta totodată simțul angajamentului este prin a-i implica în experimente științifice care le pot stârni curiozitatea. Uneori experimentele științifice sunt complexe și necesită un număr mare de materiale și instrucțiuni detaliate. Cu toate acestea, există experimente ușor de realizat acasă, care sunt de asemenea distractive și interesante atât pentru copii, cât și pentru adulți. Puteți face proiecte de știință minunate, iar copiii vor fi bucuroși să arate familiei și prietenilor noile descoperiri. Cel mai important lucru constă în faptul că cei mici se vor distra și vor învăța în același timp! Copiii obișnuiesc să rețină mai multe informații atunci când efectuează aceste experimente științifice într-un mediu relaxat (cu supravegherea adulților)
Procesul descoperirii ştiinţifice este, de fapt, un zbor continuu al uimirii. Citat: Albert Einstein