Victor Teleucă (n. 19 ianuarie 1933 Cepeleuți judeţul Hotin, azi Ucraina ) a fost un poet, eseist, traducător și publicist român basarabean. Victor Teleucă s-a afirmat în literatura română de la prima sa carte, „Răscruce”, publicată în 1958. Doi ani mai târziu vede lumina tiparului placheta de versuri „La ruptul apelor”, urmată de volumele „Neliniști” (1963), „Din patru vânturi” (1964) și „Insula cerbilor” (1966), pentru care a obținut Premiul „Boris Glavan”. În perioada 1993-2002 predă filosofia, istoria culturii, psihologia și estetica la Liceul Republican de Arte Plastice „I. Vieru” și estetica la Liceul „Prometeu” din Chișinău. În 1983, pentru merite pe tărâmul dezvoltării literaturii i se conferă titlul onorific de Maestru emerit în Arte din Moldova. Pentru opera sa, poetul este recompensat cu Premiul de Stat în domeniul Literaturii și cu Premiul de Excelență al Uniunii Scriitorilor din Moldova pe anul 2000.
821.135.1(478) T34 Teleucă, Victor. Momentul inimii / Victor Teleucă. – Bucureşti, Chişinău : Litera Internaţional, 2003. – 425 p.
Momentul inimii aduce un vers nou, profund filosofic, inedit și total reformat, apreciat de critici ca o realizare artistică de frunte a poeziei moldovenești. Cartea nu este o carte propriu-zisă, o culegere oarecare de poeme situate în mod tradițional una după alta la voia întâmplării. E un emoționant dialog ap poetului cu poetul însuși, cu poezia pe care o demiurgește, după cum spune undeva, și în această autodemiurgie constă farmecul cântecului de lebădă a lui Victor Teleucă.
821.135.1(478) T34 Teleucă, Victor. Nelinişti / Victor Teleucă. – Chişinău : Cartea Moldovei, 2006. – 271 p.
Volumul 1963.
de
versuri „Neliniști” a apărut în anul
O culegere selectivă de poezii, care marchează evoluția scriitorului de la volumul de debut până la ultimul volum de versuri. Se observă o tranziție de la lirismul plin de armonie de la începuturi la mișcările de natură psihologică și filosofică care determină frământările lirice, ajungând la un vers superior, care poate fi plasat în domeniul literar (post)modern. Diversitatea de teme, motive, idei care este pusă la dispoziția cititorului în acest volum nu anulează unitatea organică între ele, dimpotrivă, alimentează rafinamentul artistic al poetului.
821.135.1(478) T34 Teleucă, Victor. Decebal : Poem / Victor Teleucă. – Chişinău : Universul, 2003. – 39 p.
În formula lirică a lui Victor Teleucă poezia s-a contopit cu istoria şi cu filosofia. „Decebal” este cântecul de lebădă al lui Victor Teleucă, tulburător ca o baladă rostită în cheie de tremolo, de recitativ aedic ce afectează pragurile de sus ale sensibilităţii. Balada, e în concepția romanticilor, cântec despre destin. Lui Victor Teleucă i-a reuşit pe deplin acest cântec despre destin, trăit de noi într-o istorie ce a bătut cu furtuni continue „pământul carpatic bătrân”. Este o meditaţie existenţială rostită în acorduri sonore deosebit de fine venite din tăceri adânci, care sunt ale fiinţei înfruntate de limitele istoriei şi destinului.
821.135.1(478) T34 Teleucă, Victor. Mollis Davia : poem / Victor Teleucă. – Chişinău : Universul, 2012. – 93 p.
În acest mod a înțeles Victor Teleucă să creeze „literatură patriotică”, evitând capcana sloganardă în care au căzut chiar şi talente autentice. El a ştiut să stăpânească deopotrivă ingerinţele filosofice şi „lirohistoriosofice” dintr-o perspectivă care a depăşit cu mult atât tradiţionalismul, cât şi „postmodernismul modern” printr-o vizionară perspectivă transmodernă.
821.135.1(478) T34 Teleucă, Victor. Răsărit de Luceafăr : poem / Victor Teleucă. – Chişinău : Universul, 2010. – 28 p.
Poemul „Răsărit de Luceafăr”, scris de catre Victor Teleucă în 1988 și publicat abia în 2010. “Eminescu este stâlpul de foc ce ne duce prin pustiul arid spre propria noastră cunoaștere, imaginară Țară a Făgăduinței”. (Victor Teleucă)
821.135.1(478) T34 Teleucă, Victor. Car frumos cu patru boi / Victor Teleucă. – Chişinău : Universul, 2011. – 36 p.
O altă limbă mai frumoasă nu-i Mai dulce şi mai bună decât toate E pentru mine limba mea Şi pentru tine limba ta, Şi pentru dânsul – limba lui – O altă limbă mai frumoasă nu-i Din care omul cântecul îşi scoate. (frafment) Victor Teleucă știe a scrie despre limbă, asta înseamnă, totodată, a face un pas către „poezia ideală”, al cărei arhetip este Limba noastră, celebra poemă a lui Alexei Mateevici. Astfel, Victor Teleucă dă importanță actului de păzire a limbii, în sens larg și profund. Ideea este adâncită în eseul Car frumos cu patru boi apărut în 1989, an decisiv în renaşterea popoarelor din Uniunea Sovietică şi din fostul lagăr comunist.
821.135.1(478) T34 Teleucă, Victor. Improvizaţia nisipului: Aventura improvizaţiei / Victor Teleucă. – Chişinău: Universul, 2006. – 336 p.
„Poet, poet înainte de toate, Victor Teleucă nu rămâne doar un „simulant” al cogito-ului cartezian. El e un mare poet dublat de un gânditor temeinic, veşnic bântuit de nisipurile mișcătoare ale existenţei în căutarea drumului spre Fiinţă. Carte profund originală construită arhitectonic din pietrele urcate de Sisif pe vârful muntelui, în ciuda aparenței dezordinii al fragmentelor, „Improvizația nisipului” este, probabil, cea mai înaltă realizare artistică a lui Victor Teleucă.” Teodor Codreanu
821.135.1(478).09 T34 Teleucă, Victor. Piramida singurătății / Victor Teleucă – Chișinău Cartea Moldovei, 2000. – 256 p.
Rezultat al muncii necontenite a cugetului, după o îndelungată tăcere, volumul Piramida singurătății izbucnește ca un gheizer și impresionează publicul prin interiorizare și profunzime. Nicolae Dabija a numit această lucrare „carte a viitorului”, fapt constatat, de altfel, și de alți cititori avizați în domeniu. Descoperirea prezentului, trăirile unei vârste a singurătății a determinat scriitorul să mediteze asupra condiției omului în lume, asupra memoriei și uitării, asupra identității naționale și universale.
821.135.1(478).09 T34 Teleucă, Victor. Ninge la o margine de existenţă. Poezii, reflecţii şi alte deziceri de sine / Victor Teleucă. -Ch.: ed Cartea Moldovei, 2002. -308p.
Prezentul volum este rodul unei întregi Vieţi devenită Poezie. Şi bineînţeles, Filosofie. Din îngemănarea celor două apare Lirosofia, aşa cum din teză şi antiteză apare sinteza. Cartea este o adevărată revelaţie prin substanţa sa meditativă, prin felul eispontan de a se structura, prin modul surprinzător de a se naşte din ea însăşi. Un nexus cauzal tainic leagă intr-un tot întreg notaţiile, impresiile, trăirile la simplul îndemn parcă de poveste. Cartea nu este o carte propriu-zisă, o culegere oarecare de poeme situate în mod tradiţional una după alta la voia întîmplării, ci un adevărat ,,Divan al Gâlcevii'', al ,,certurilor'', Eului cu Sinele.
821.135.1(478).09 T34 Victor Teleucă - un heraclitean transmodern. – Chişinău : Universul, 2010. – 428p.
Un volum complet care cuprinde momente marcante din viața lui Victor Teleucă, performanțele sale artistice și valorificări ale operei sale cu referințe critice ale colegilor de breaslă, precum și o galerie de fotografii ale regretatului scriitor. Aici sunt antologate monografic principalele trăsături ale operei sale – profunzimea, spiritul de observație fin și ascuțit, percepția estetico- filosofică superioară, sunt incluse poemele reprezentative și este analizată critic opera sa de o valoare culturală enormă.
821.135.1.09 T34C Codreanu, Theodor. În oglinzile lui Victor Teleucă / Theodor Codreanu. – Chişinău : Universul, 2012. – 272 p.
Autorul cărții susține că Victor Teleucă e o deschidere a istoriei și criticii literare din Țară către Basarabia și valorile ei.
821.135.1 C49 Cibotaru, Arhip. Pe timpul lui Teleucă: roman-fapt / Arhip Cibotaru. – Chişinău : Universul, 2010. – 480 p.
Am scris ceea ce am simţit şi am trăit. M-am bazat în linii mari numai pe ceea ce am văzut cu ochii mei şi am păstrat în memorie. Doar în două sau în trei locuri am reprodus câteva momente luate din auzite. Poate nu ar fi trebuit. Dar ele mi s-au părut atât de veritabile şi de pitoreşti, încât n-am putut să le ocolesc. În rest, m-am străduit să redau cu stricteţe şi cu maximă sinceritate numai faptele reale şi să nu inventez nimic… Arhip Cibotaru
Cine a fost omul Victor Teleucă o spune mai bine decât toţi poetul însuşi, în autoportretul-manifest Am fost un visător, poema din debutul volumului Ninge la o margine de existenţă: Am fost un visător cu visele neizbândite, cu fericite clipe-a Neizbânzii. E curios tablou să vezi cum tu ca un ecou te prăbuşeşti în beznă şi creşti, ca uriaşii creşti, cum în copilărie te visai căzând şi mama tălmăcea problema ca o creştere; am fost un visător, unul din oamenii înlănţuiţi din puterea propusă de Platon să văd ce am în faţă; am fost un visător pierdut prin viaţă, un visător târziu, am fost un strigăt prin pustiu la care mi-a răspuns ecoul viu ce se bătea de maluri de nisipuri şi când vedea vreo oază, o ocolea,l a baza teoriei mele creştea sămânţa intuiţiei, ambiţia de a nu avea nici o ambiţie, cu strictul necesar al unui visător care şi el s-a prefăcut în vis şi-n faţa visului mi s-a deschis cea mai frumoasă panoramă – tot de vis – un Paradis împrejmuit cu pomi ghimpoşi şi-n fiecare ghimpe rămas din mine – câte-un vis mai semănând cu lacrima de pe obraz, argonaut pornit spre lâna din Caucaz, dar, drumul fiind greu, când am ajuns, era târziu şi-n loc de lână l-am găsit pe Prometeu înlănţuit şi-un vultur îi mânca ficatul şi l-am gonit atunci şi eu, dar el, înfuriat şi nesătul, porni să mi-l mănânce pe al meu.
Catalog electronic: https://opac.hasdeu.md
O altă limbă mai frumoasă nu-i…» O altă limbă mai frumoasă nu-i Mai dulce şi mai bună decît toate e pentru mine limba mea şi pentru tine ‒ limba ta, şi pentru dînsul ‒ limba lui. O altă limbă mai fumoasă nu-i, din care omul cîntecul îşi scoate. Auzi! În limba mea în cer răsare prima stea, şi-n toate limbile la fel Luceafărul răsare clar, fidel.
Victor Teleucă s-a stins din viață în 2002 la vârsta de 70 de ani. Pe parcursul vieții sale a scris numeroase volume ce cu siguranță merită a fi citite și apreciate de posteritate.
Catalog electronic: https://opac.hasdeu.md