Nu putem să nu apreciem faptul că mare parte din modul în care funcționează lumea de astăzi se datorează, în principal, descoperirilor științifice care au fost făcute de-a lungul secolelor. Știm, în aceeași măsură, că multe rămân încă nedescoperite și probabil vor mai trece zeci de ani (poate chiar secole) până când vom ajunge să înțelegem angrenajele care pun în funcțiune lumea, așa cum o cunoaștem (sau poate încă nu o cunoaștem). În orice caz, datorăm în mare parte înțelegerii existenței noastre tuturor oamenilor de știință care, prin teoriile lansate, rezultatele cuantificate și obținute, întrebările puse, au reușit să deslușească fundamentele și pilonii lumii în care trăim. Fie că vorbim despre domeniul medical, despre domeniul ingineriei, electricității, termodinamicii și chiar filosofiei, „știința” cuprinde toate acele ramuri ale căror interese se concretizează în înțelegerea – sub dictonul „limitării umane” – modului în care lumea, oamenii și, în esență, tot ce este viu pe acest pământ funcționează.
Proiectul Genomului Human (HGP)
Proiectul la care au luat parte zeci de mii de cercetători, centre de renume din întreaga lume, a fost lansat în toamna anului 1990. Scopul acestuia a fost de a identifica, prin secvențierea celor peste 3 miliarde de perechi de baze azotate din structura genomului uman și caracteriza, atât structural, cât și funcțional, cele aproximativ 25.000 de gene din structura ADN-ului. Teoretic, acesta a fost finalizat în anul 2003, când secvențierea și rezultatele au fost publicate, depuse în baza de date Genbank a În ultimii 60 de ani, înțelegerea structurii ADN-ului a propulsat activitățile de cercetare în foarte multe direcții, revoluționând atât domeniul medical, cât și pe cel al investigațiilor criminalistice. De la descoperirea de către James Watson și Francis Crick a structurii dublu helicoidale a ADN-ului (1953), comunitatea științifică s-a divizat în multe direcții de activitate, pentru a cerceta „molecula vieții”, în vederea înțelegerii a ceea ce suntem și a mecanismelor care ne conduc viața. Fără descoperirea ADN-ului și structurii acestuia, nu ar fi fost posibile toate studiile revoluționare care vizează cartografierea și secvențierea genomului
NCBI. Acest proiect le-a dat oamenilor de știință posibilitatea de a monitoriza activitatea genelor, de a înțelege modul în care funcționează și mecanismele care stau la baza funcționării sistemelor biologice.
Structura moleculară a ADN-ului – așadar, descoperirea structurii ADN-ului s-ar putea să fie, de fapt, cea mai mare descoperire științifică din toate timpurile.
Wilhelm Conrad Röntgen a fost un fizician german, profesor la universitatea Würzburg, care, în timpul studierii descărcărilor electrice în tuburi vidate, a descoperit, în anul 1895, faptul că erau emise niște radiații penetrante, pe care le-a numit raze X. În 1901, fizicianul a primit Premiul Nobel pentru Fizică dar, în ciuda dorințelor sale și a înscrierilor lăsate în testament, razele X au fost denumite, ulterior, „raze Röntgen”. A deschis calea dezvoltării tehnicilor și echipamentelor de imagistică medicală, care au revoluționat domeniul medical și nu numai.
Tabelul periodic al elementelor
În esență, apariția tabelului periodic, în forma pe care o cunoaștem, se bazează pe „legea periodică” propusă de chimistul rus Dmitri Mendeleev (1869). Acesta a observat că, atunci când sunt aranjate în funcție de greutatea atomică, elementele chimice se aliniază pentru a forma „grupuri” cu proprietăți similare. El a reușit să folosească acest lucru pentru a prezice existența unor elemente nedescoperite încă și pentru a observa erorile
în ceea ce privește greutățile atomice. În anul 1913, Henry Moseley a confirmat că tabelul putea fi „și mai precis” dacă elementele erau aranjate în funcție de numărul atomic, care reprezintă numărul de protoni dintr-un atom al elementului. Tabelul periodic surprinde toate elementele lumii vii.
Teoria Big Bang
Deși multă lume este reticentă când vine vorba despre cum a apărut, cu exactitate, Universul, mulți oameni de știință au certitudinea faptului că apariția acestuia, în urmă cu aproximativ 13,7 miliarde de ani, a avut loc datorită unei explozii masive pe care au numit-o „Big Bang”. În 1927, Georges Lemaître a propus această teorie, conform căreia toată materia și energia din Univers, inițial, au fost comprimate într-un punct minuscul. Într-o fracțiune de secundă (asta dacă putem vorbi despre timp înainte de Big Bang), punctul s-a extins și toată „materia conținută” a umplut
instantaneu ceea ce acum este Universul Nostru. Evenimentul Big Bang a marcat, de fapt, „începutul timpului”, iar observațiile științifice chiar par să confirme viabilitatea acestei teorii. Big Bang-ul a reprezentat epicentrul apariției lumii în care trăim.
Electricitatea
Multe persoane spun că Ben Franklin a descoperit, de fapt, electricitatea. Vă amintiți, probabil, celebrul său experiment cu zmeul. De fapt, ceea ce a reușit să facă în 1752, atunci când a folosit o cheie și un zmeu, a fost să demonstreze că fulgerul este o formă de electricitate. În anul 600 î.Hr., filosoful grec Thales din Milet a fost cel care a observat, pentru prima dată, electricitatea statică – atunci când a frecat blana unui animal de rășina fosilizată a unui copac (cunoscută sub numele de „chihlimbar”). Cuvântul „electricitate”, derivat din cuvântul grecesc pentru chihlimbar, a fost inventat de omul de știință britanic William Gilbert. Totuși, trebuie să îi mulțumim lui Michael Faraday pentru această descoperire – în 1821, el a descoperit că, atunci când un fir care transportă un curent electric este plasat lângă un singur pol magnetic, firul se va roti. Acest lucru a dus la dezvoltarea motorului electric. Zece ani mai târziu, a devenit prima persoană care a reușit să producă un curent electric prin deplasarea unui fir printr-un câmp magnetic. Experimentul lui Faraday a dus la crearea primului generator, precursor al generatoarelor uriașe care, în zilele de astăzi, produc și asigură electricitate continuă. Faraday este cunoscut mai ales pentru contribuțiile sale în înțelegerea electricității și a electrochimiei – în lucrările sale, el a fost condus de credința în ceea ce privește „uniformitatea naturii” și „interconvertibilitatea diferitelor forțe”, pe care le-a conceput de timpuriu ca fiind „câmpuri de forță care dictează ordinea lumii”.
În 1859, naturalistul britanic, Charles Darwin, a emis teoria evoluției, care a revoluționat ideile pe care le știa lumea referitor la faptul la cum s-a dezvoltat viața pe Pământ. Darwin a susținut că toate organismele evoluează, sau se schimbă, foarte încet în timp. Aceste schimbări se datorează, în principal, adaptările care permit unei specii să supraviețuiască în mediul său de viață, aceste adaptări apărând din întâmplare sau ca urmare a ocupării aceluiași areal geografic (deci acelorași condiții de mediu) pentru mai multe generații. Dacă o specie nu se adaptează, ea poate dispărea – el a numit acest proces drept „selecție naturală”.
Așadar, întotdeauna cel mai adaptat va supraviețui. Multe dintre teoriile sale sunt expuse foarte clar în cartea pe care a publicat-o, carte de căpătâi a multor oameni de știință, „Originea speciilor”. Toate organismele evoluează, sau se schimbă, foarte încet în timp.
Teoria evoluției și selecției naturale
Matematicianul și astronomul Nicolaus Copernicus a descoperit că totul în Univers se învârte în jurul Soarelui, și nu al Pământului, așa cum se credea pe atunci. Până la descoperirea aceasta, se credea că Pământul este centrul Universului, iar stelele, planetele și soarele se roteau în jurul planetei noastre. În 1543, el a publicat marea sa lucrare, On the Revolution of Heavenly Spheres, în care și-a
.
Practica imunizării datează de sute de ani –spre exemplu, călugării budiști beau venin de șarpe pentru a se imuniza împotriva mușcăturii de șarpe, iar variolarea (ungerea pielii cu puroi din variola de vacă, pentru imunizarea împotriva variolei) era practicată în China secolului al XVII-lea. Edward Jenner este considerat fondatorul vaccinologiei în Occident după ce, în 1796, a inoculat unui băiat de 13 ani virusul vaccinia (responsabil de variola vacii) și a demonstrat imunitatea la variolă. În 1798 a fost dezvoltat primul vaccin antivariolic. Pe parcursul secolelor următoare, implentarea sistemică a
explicat teoriile. Printre acestea se numără faptul că ziua și noaptea există datorită rotației Pământului în jurul propriei axe. Heliocentrismul copernican a înlocuit teoria ptolemeică acceptată în mod convențional, care susținea că Pământul este staționar. Galileo a fost de acord cu teoria lui Copernic și a demonstrato folosind un telescop pentru a confirma că diferitele faze prin care trecea planeta Venus erau rezultatul orbitei în jurul Soarelui. Amintim că Rămășițele lui Copernic au fost găsite sub o catedrală poloneză, abia în 2005. Descoperirile sale au schimbat percepția asupra locului nostru în lume și în Univers, deschizând calea astronomiei moderne și punând bazele a numeroase speculări și teorii ulterioare. Mișcarea Pământului și anotimpurile. Mișcarea Pământului, si nașterea anotimpurilor. Vaccinul și imunizarea munizării în masă, împotriva variolei, a culminat cu eradicarea globală a acesteia în 1979. De asemenea, experimentele lui Pasteur s-au concretizat în dezvoltarea semnificativă a tehnicilor de vaccinare și a diferitelor tipuri de vaccinuri împotriva a numeroase microorganisme patogene, care cauzau boli deosebit de grave.
Becul
Inventarea și descoperirea becului electric a transformat lumea, asta-i evident. Deși mai mulți inventatori au avut un rol esențial, de-a lungul timpului, în dezvoltarea acestei tehnologii, Thomas Edison este cunoscut ca fiind inventatorul principal, deoarece a creat un sistem de iluminat complet funcțional, care includea un generator, cabluri, precum și un bec cu filament de carbon, în 1879. Accesibilitatea luminii a schimbat fenomenal dinamica societății.
Timp de secole femeia a fost considerată păstrătoarea căminului, astfel încât ştiinţa şi alte activităţi sociale au fost apanajul bărbaţilor. Cu toate acestea, istoria a dat exemple de femei care au inventat diverse lucruri, printre care multe destinate tot bărbaţilor. În luna femeilor risipim stereotipul conform căruia numai bărbaţii reprezintă motoarele progresului.
Hedy Lamarr a fost una dintre cele mai strălucitoare vedete din epoca filmului alb-negru, fiind de asemenea una dintre mințile din spatele invenției care a pus bazele tehnologiei GPS, Bluetooth și Wi-Fi! Actrița austro-americană Hedy Lamarr era înainte de toate un talentat matematician și inginer, iar când a izbucnit al doilea război mondial, a dorit să contribuie la efortul de război îmbunătățind tehnologia torpilelor.
Lucrând cu muzicianul și compozitorul George Antheil, Lamarr a dezvoltat ideea „saltului de frecvență”, care putea cripta semnalele de control ale torpilelor, împiedicând dușmanii să le blocheze și să le schimbe traiectoria. Deși lui Lamarr și Antheil au primit un brevet pentru această idee în 1942, marina SUA a ignorat tehnologia lor timp de 20 de ani, punând-o în cele din urmă în folosință abia în timpul blocadei din 1962 a Cubei. De atunci, tehnologia lui Lamarr a devenit baza pentru dispozitivele portabile pe care le folosim în fiecare zi.
Emilie du Chatelet și principiile de mecanică care au contribuit la fondarea Teoriei Relativității
Franțuzoaica Emilie du Chatelet a fost prima femeie care a dat dovadă de cunoștinţe profunde în matematică şi fizică. Modul său de a gândi și ideile inovative au demonstrat, ulterior, că lucrările concepute de ea își aveau locul cu zeci de ani înaintea timpului în care trăia. Emilie du Chatelet a scris lucrări care păreau a nu avea nici o valoare atunci, precum „Dissertation sur la nature et la propagation du feu” sau „Institutions de Physique”. Ele, însă, și-au demonstrat importanța ceva mai târziu, devenind fundamentul multor descoperiri ulterioare. De asemenea, matematiciana a mai tradus în limba franceză lucrarea lui Isaac Newton numită „Principia Mathematica” și a gândit principii de mecanică despre care cercetătorii au afirmat că au contribuit la fondarea Teoriei Relativitaţii de către Einstein.
Anna Connelly concepe scara de incendiu
Una dintre cele mai cunoscute invenții care ține de siguranța publică a fost inventată de Anna Connelly în 1887. Ea este cea care a avut o viziunea apropiată de cea pe care o știm astăzi, a scărilor de incendiu. Anterior au fost imaginate maşinării sau dispozitive mobile, cu ajutorul cărora persoanele aflate în pericol puteau să coboare ieșind pe fereastră.
Augusta Ada King, Contesă de Lovelace (10 decembrie 1815 27 noiembrie 1852), născută
Augusta Ada Byron, iar acum cunoscută sub numele de Ada Lovelace, a fost o matematiciană engleză și o scriitoare cunoscută în principal pentru munca ei la calculatorul mecanic al lui Charles Babbage, motorul analitic Consemnările ei privind motorul includ ceea ce este recunoscut ca fiind primul algoritm care urmează să fie procesat de către o mașină. Din acest motiv, ea este adesea considerată primul programator de calculator din lume
Grace Murray Hopper a fost o informaticiană și un ofițer în marina militară a Statelor Unite ale Americii. Ea și Howard Aiken au proiectat primul computer, Harvard Mark I, de cinci tone, de mărimea unei camere, în anul 1944. Hopper a inventat dispozitivul care traducea limba scrisă în cod de computer și a inventat termenul „virus” în momentul în care a trebuit să elimine câteva molii din dispozitiv. În anul 1959, Hopper a făcut parte din echipa care a proiectat COBOL, care este unul dintre cele mai moderne limbaje de programare. Astăzi, Grace Murray Hopper este una dintre cei mai mari informaticieni, care a pus bazele informaticii contemporane.
Margaret Hamilton este matematiciană și inginer în software și a contribuit la scrierea codului pentru prima misiune spațială a Apollo 11, după succesul căreia, ea și-a continuat activitatea la NASA și la MIT. Așa s-a dezvoltat conceptul de ”software engineering” și algoritmii ”Universal Systems Language” care sunt pilonii de bază în programare. Mai târziu, Margaret Hamilton și-a înființat propria companie intitulată ,,Hamilton Technologies Inc”.
Fierăstrăul circular
Tabitha Babbitt a urmărit o lungă perioadă de timp bărbaţii implicaţi în tăierea lemnului cu fierăstraul special cu două mânere de care trebuie tras înainte şi înapoi. Deşi povara era similara la ambii tăietori, buştenii se tăiau doar la mişcarea înainte, iar la mişcarea înapoi nu se întâmpla nimic. Babbitt a considerat pe bună dreptate această acţiune ca o risipă de energie şi în 1810 a creat un prototip al unui fierăstrău circular, care a fost folosit mai târziu în industria de cherestea.
Maşina de spălat vase
Spărgând câteva exemplare din setul sau preferat de porţelan, Josephine Cochran a creat o maşina care spală vesela fără să o spargă. Acest lucru s-a întâmplat în 1886, dar tocmai peste 40 de ani dispozitivul a fost recunoscut ca un lucru necesar în gospodarie.
Jocul Monopoly
Vesta antiglonţ. În 1965, Dr. Stephanie Kwolek a inventat un material sintetic numit Kevlar, care este de cinci ori mai puternic decât oţelul. Invenţia sa a salvat mii de vieţi de ofiţeri de poliţie, pompieri şi militari. Kevlarul a devenit baza pentru vestele antiglonţ.
Designerul Elizabeth J. Phillips a fost creatorul Monopoly, celebrul joc de masă. Inițial, ideea a fost aceea de a transmite noțiunea de economie și de a demonstra cât de dăunător a fost sistemul capitalist. Jocul, care a fost brevetat în 1904, a fost vândut ca și cum ar fi fost proiectat de Charles Darrow. Din fericire, după ce s-a întâlnit cu adevăratul creator, compania a căutat o modalitate de a o compensa pe Lizzie Magie, așa cum era cunoscută publicului.
Şampania roz. Nicole Clicquot-Barbier în 1808 a dezvoltat tehnologia „Remuage”, prin care şampania se filtrează timp de trei luni, devenind cristalină. Reţeta de un real succes ce a îmbunătăţit semnificativ calitatea băuturii.
Zilele Științei la BM „B.P. Hasdeu” se desfășoară cu genericul „POPULARIZĂM ȘTIINȚA
LA BIBLIOTECĂ
Jackson, Tom. Știința / Tom Jackson. – București : Litera, 2016. – 72 p. Un ghid vizual sclipitor despre lumea fascinanta a fizicii, chimiei si biologiei. Cartea ne propune o incursiune fascinantă în lumea știintei, adresandu-se celor care s-au intrebat, macar o data, Ce sunt culorile? De ce Pamantul este un magnet? Ce este gravitația? Care sunt cele mai mici particule ale materiei? De ce nu vedem lumina? Gasim raspunsuri pe ințelesul tuturor, însoțite de experimente fascinante, pe care le puteti incerca si voi Zilele Științei la BM „B.P Hasdeu” se desfășoară sub genericul „POPULARIZAM ȘTIINȚA LA BIBLIOTECĂ”. În acest context vă recomandăm câteva cărți din acest domeniu interesante și captivante!
Czerski, Helen. Furtuna din ceașca de ceai : fizica vieții de zi cu zi / Helen Czerski. – București : Trei, 2018. – 416 p.
Helen Czerski ne demonstrează cum lucrurile banale – petele de cafea, de pildă, sau sticlele de ketchup – ne pot ajuta să înţelegem furtunile din Antarctica, analizele medicale și viitoarele noastre nevoi energetice. Știaţi că acea infimă cantitate de apă dintr un bob de porumb este cea care, odată încălzită, îl face să explodeze, transformându-l în popcorn? Sau că același fenomen explică și ce se întâmplă cu plămânii unei balene, un dop de șampanie care sare și un avion supersonic? Știinţa care explică mecanismele corpului uman, ale Terrei sau ale civilizaţiei stă ascunsă în obiectele obișnuite. Și odată ce înţelegi ce se întâmplă când fierbi un ou, lipești un magnet pe frigider sau sari într-o piscină, piesele unui puzzle mult mai amplu se așază la locul lor.
”. În acest context vă recomandăm să lecturați câteva cărți din acest domeniu interesante și captivante, pe care le puteți găsi în colecția Bibliotecii „Transilvania”. Enciclopedia științei
Din această enciclopedie ve-ți afla totul de la atomi minusculi până la spațiul cosmic și abisurile oceanului. La finele enciclopediei o să găsiți un Glosar. Curioşii care preferă studierea ştiinţei în acţiune se vor documenta la capitolul „Încearcă şi tu!”, selectând miniexperienţele pe care le pot face ei înşişi.
Împătimiţii de frumos vor putea savura din impresionantele fotografii color care prezintă, în culori fascinante totul, de la spaţiul cosmic la planeta Pământ.
Câteva capitole ale enciclopediei sunt dedicate subiectelor de mare interes – materia, forţe şi maşini, energia, electronica, universul, viaţa pe Pământ, corpul uman şi planeta Terra.
Goldsmith, Mike. Evrika! Cele mai importante descoperiri științifice din toate timpurile / Mike Goldsmith. – București : Didactica Publishing House, 2018. – 96 p.
Citeste povestile reale din spatele celor mai importante descoperiri stiintifice din toate timpurile. Pentru a înțelege conceptul de descoperire științifică, este necesar să-l plasăm în contextul științei moderne, așa cum a apărut încă din Renaștere Proiectul științei este de a dezlega secretele Naturii și de a extrage toate cunoștințele posibile. Pentru ca acest fapt sau fenomen să fie recunoscut, valoarea sa universală trebuie să fie incontestabilă. Fiecare descoperire este, prin urmare, supusă testului faptelor, prin confruntarea cu experiența. Aceasta este singura modalitate prin care o idee, oricât de strălucită ar fi, nu rămâne în starea de ipoteză, ci își dobândește valoarea descoperirii.
.
Presură, Cristian. O călătorie prin univers : astrofizica povestită / Cristian Presură. București : Humanitas, 2019. 94 p. : il Cristian Presură ne prezintă o carte captivantă, dedicată copiilor pasionați de spațiul cosmic, însoțită de minunatele ilustrații ale Anei Alfianu, O călătorie prin univers: astrofizica povestită spune cea mai grozavă poveste din câte s-au spus vreodată: aceea a universului și a oamenilor care au visat dintotdeauna să i descifreze tainele Citind această carte ai senzația că ai pornit într o palpitantă călătorie prin Univers cu o misiune spațială. Nu ai nevoie de rachetă, fiindcă ne vor propulsa dorinţa de a cunoaşte şi puterea imaginaţiei Împreună, vom îndrăzni să demontăm uluitoarea maşinărie cosmică şi să aflăm după ce legi funcţionează, să cercetăm cu metodă ştiinţifică incredibila acumulare de materie şi energie răspândită prin univers, să punem întrebări și să căutăm răspunsuri Sunteţi gata? Să pornim, necunoscutul ne aşteaptă!
Arnold, Nick. Descoperă ingineria. Structuri, mașinării, construcții / Nick Arnold. – București : Litera, 2018. – 80 p.
Volumul dat face parte dintr-o colecție minunată de cărți, care prezintă ingineria, știința, tehnologia și matematica într-o formă distractivă, prin experimente, povestioare și informații. Cartea conține ilustrații distractive, dialoguri interactive, informații prezentate într-o formă jucăușă și 30 de experimente prin care poți descoperi singur fenomenele prezentate. Două personaje imaginare – un specialist și un robot te vor ghida prin tainele ingineriei.
Face parte din literatura pentru educație STEAM: privine de la Science (Știință), Technology (Tehnologie), Engineering (Inginerie) și Math (Matematică).
Cuptorul cu microunde a fost inventat cu totul întâmplător, atunci când un cercetător a observat că tableta de ciocolată uitată în buzunar s-a topit în momentul în care a trecut prin fața unui aparat care emitea unde electromagnetice.
Căldura degajată de corpul uman în decurs de o zi ar putea să fiarbă 30 de litri de apă rece.
Dacă vreodată veți ajunge pe Lună, veți descoperi urmele astronauților care au pășit deja pe solul acestui astru. În absența oricărei atmosfere, acolo toate urmele rămân vizibile timp de cel puțin 10 milioane de ani!
Un nor poate cântări în jur de un milion de kilograme. Visele tale din copilărie de a pluti pe un nor fără greutate ar putea să nu reziste acestui fapt științific: norul mediu de cumulus poate cântări până la un milion de kilograme. Este cam la fel de greu ca cel mai mare avion cu reacție din lume când este complet plin de marfă și pasageri.
Ochiul uman are o rezoluție de 576 de megapixeli. Când ochii noștri trimit semnale vizuale către creier, acesta are suficientă capacitate pentru a procesa imagini în 576 de megapixeli. Cu toate acestea, vedem doar la aproximativ 150 dpi, deoarece acestea sunt stimuli vizuali mai mult decât suficienți pentru ca noi să vedem obiecte.
Apa caldă îngheață mai repede decât apa rece. Principiul lichidelor fierbinți care îngheață mai repede decât cele reci se numește efectul Mpemba. Acest fenomen a fost descoperit de un student din Tanzania când și-a dat seama că un amestec de înghețată fierbinte îngheață mai repede decât un amestec rece la începutul anilor 1960. Deși s-a încercat, nimeni nu a explicat cu succes de ce apa fierbinte ar îngheța mai repede decât apa rece.
Soarele nu își schimbă culoarea în timpul apusului Vedem asta doar pentru că lungimile de undă ale soarelui reacționează la diferitele substanțe din atmosferă.
Dacă toata apa de pe Pământ ar fi adunată într-o minge, aceasta ar avea un diametru de aproximativ 1385 km, adică doar puțin peste 0,1% din întregul volum al planetei noastre.
Depozitele de gaz din adâncurile oceanelor ajung la 35 de miliarde de tone.
Cuvântul robot a fost lansat în anul 1920 de către scriitorul ceh Karel Čapek.
Pe un kilometru pătrat trăiesc mai multe insecte decât oameni pe întregul pământ.
Multe școli, locuințe și sedii de companii au routere Wi-Fi, dispozitive conectate la internet princablu. Wi-Fi reprezintă prescurtarea de le „Wireless Fidelity”. Routerele sunt transmițătoare radio în miniatură. Ele pot emite un semnal de internet în aer folosind unde radio care ajung până la distanțe de 91 m. Computerul tău are o antenă încorporată care captează aceste semnale și le transformă din cifre de zere și unu în informații.
Ceaiul este a doua bautură consumată în lume, cantitativ, dupa apă.
Exista 20 000 specii de peste, dintre care 200 se pescuiesc. Iata deci ca ai de unde varia in felurile de mancare, deoarece pestele este bun pentru sanatate!
Firul produs de un păianjen pentru pânza sa este de 3 ori mai rezistent decât un fir de oțel de aceeași grosime. El poate suporta greutăți de 4000 de ori mai mari decât aceea a unui păianjen. Teoretic, dacă din firele produse de păianjeni s-ar fabrica un cablu cu grosime unui creion, acesta ar putea ține pe loc un avion Boeing 747 aflat în zbor!
Din cele 5 milioane tone de „energie” eliberată de Soare într-o secundă Terrei îi revin doar 2 kg. Această cantitate e tocmai suficientă pentru a menține viața pe planeta noastră.
Heliul ne schimbă vocea datorită densității sale Heliul este mult mai puțin dens decât oxigenul. De obicei, respirăm azot și oxigen. Deoarece heliul este mai puțin dens decât oxigenul, sunetul vocii noastre călătorește mai repede prin corzile noastre vocale. Prin urmare, heliul face ca vocea noastră să sune ciudat, deoarece sunetul călătorește de două ori mai repede decât de obicei.
Albinele simt câmpurile electrice pentru a spune dacă o altă albină tocmai a vizitat o floare.
40% dintre utilizatorii de smartphone spun că s-ar descurca şi fără funcţia de apelare şi că email-urile, mesajele scrise si ceasul deşteptător sunt funcţii mai des folosite decât apelurile?
