Învățământul Primar din Județul Putna

\m i X

■

lr

*

/

î :■■ i '■ • *. - v

W

PETRE IOS1E

;v-;:

;

tv

,yo &

V n .■•»

.; •

isSsJSS^

< '■

? r; •* 1

^'A ?:

•:

“ ***jE!«*§,’ .

R

* •*

iv ;v-.

5 •

ÎNVĂŢĂMÂNTUL primar DIN JUDEŢUL PUTNA

Sv

...

■:\L

I III

I '

-

■

WSEl»’' •

[$:

H ; n- ; .

H • fK

■■ii'

'$fy

'

y : :•>; i

•;

M,--/ r. W f:-; :

■Mf V

m ■

1934 TIP. „CART 6A PUTNET FOCŞANI

7

' ■

fe : ’ ■

/

•> .

}

,

a.

M

'

(

»

1 i

t

învăţământul Primar 7

din judeţul Putna O

.

I

?

mi.

TO3 (/m-BS"

W ;3H

I-tS . '

I .

oi NHL 2018

■

r'

Al

(‘VMSS

!

c i

i I

l

Poporul care are mai multe şcoli şi mai bine conduse este mai civilizat şi mai puternic.

Interesele superioare ale unei ţări impun deci, o politică şcolară şi culturală cinstită şi rodnică, susţinută de toţi bunii cetăţeni şi bazată pe o cunoaştere continuă şi amănunţită a stării învăţământului de toate gradele, dar mai ales a acelui primar, care este temeiul culturii într’o ţară democrată şi a cărei stare indică nivelul de progres la care s'a ajuns.

Orice anchetă, orice studiu pus in'slujba cunoaşterii stării învăţământului, când se reazimă pe date statistice mai ales, contribue la organizarea şi promovarea învăţământului, dă o îndru­ mare sigură politicii şcolare şi culturale bazând-o pe realităţi şi spulberă totodată unele păreri greşite, ce plutesc in jurul şcoalei.—. întotdeauna datele statistice sunt cele mai convingătoare.

Ele pun în locul dibuelilor siguranţa cifrelor şi din asocierea, compararea şi aprofundarea lor se pot desprinde — după pute­ rea fiecăruia — nebănuit de multe concluzii.

In spiritul acestor consideraţiuni, urmărind şi prelucrând cu deosebită atenţie şi exactitate, toate datele statistice * ale învăţământului primar din jud. Putna — dela 1920 şi până astăzi — privitor la numărul şcoalelor, al posturilor şi învăţă­ torilor, la mişcarea populaţiei şcolare, cum şi întregul mers al învăţământului, am desprins următoarele: 1 Datele statistice sunt scoase din arhiva revigoratului şcolar respectiv.

Cele mai multe sunt luate dupi statele de plaţi ale învăţitorilor, ele fiind riguros exacte*

f

*

PETRE I0S1F

4

lf postaţilor.\ Urmărind numărul şcoaicloîTi al posturilor în funcţiune în acest ]udeţ — dela 1920 şi până azi — constatăm: XJl

m o* co

00

co 00

00

c-

IO

u< «g

O '2 "o-

vO

O'

CO

unisod

I

on

f2B3UO|}ounj

pnţsod aîV3 eajnj ujp *3$JB JT?J3U

in

m

vO

m

vO

co

ON

O' CO

vO

a3 I^°X T3

.E •H

co-

o o *T3

>rt

Ui O

M

n.i

03

ţ im i.misud

7. na isod

3

Cu

03

na

,S

â rr Q *2 o*a

<y

c

.H C

•n

u

E

■H

*S

O

03 in

£ l.lll|S"(l Ij i.misnti

3 <2 J0

fjiusuil ' 1) r.» unisnd <: na unisod V na unisod

co

Tt<

CO

vO

vO

00

CO

vO

03

I

I

r.

.13

isod l 113

Ea d 2

>rj

m

îl

03

03

mi *w *ra

■*-

:s JS-s d

O

2 £

in

CO

Ol

00 03

O 03

03

■d1 o>

00

03

00

03

oo

CO

m

r-

P. d Di m co

o

03 O'

03

ON

rH

<y 'd d *-3

VO

o 03

I I 03

co

CO

00

m

m

o co

m O-

CO

CO

03

CO

03

03

m

co

<0

vO

03 CO

CO 03

o

o

CO

0 01

I

m

ON

I

rd w> o

o co

in

m io oo 03 03

* H

03

o

-I

r-

co m

CO

v> d d^

CO

m

03

co

00

03

03

d «rt

a a

CO

o

vO \D

03

r «o unisod

V

i

co

O 03

I

i na

s.

:

03

03

K "i'

c

in

I

►J

d

03

o co

03

m 03

o

03

o

vO

o

03

03

oi

03 =£■=

00

00

O

_vp_

c

d c/> o

<y ’d

d

o

o

d

H

o

o m

_JŢL_

«T

•d d

d c/> o

o tiu

o

vD

o

CO CO ON ON

03

co

CO CO CTN 0>

*d

H

Învăţământul

primar In puîNA

5

Cercetând acest tablou, observăm că în anul şcolar 19321933 — adică în prezent — se găsesc în funcţiune în Putna, 184 şcoli primare şi 12 grădini de copii. Şcolile primare se găsesc răspândite astfel: 4 şcoli de băeţi şi 5 de fete, adică 9 şcoli în Focşani, câte una de băeţi şi una de fete în târgurile Odobeşti, Panciu, Mărăşeşti şi Adjud, şi în satele Păuneşii şi Jariştea; se mai găsesc două şcoli mixte în satul Pănceşti, iar restul de 161 şcoli se găsesc în încă 161 de sate din cele 235 sate cât are în tatal judeţul Putna. vV I

f

!

!

I

[

După numărul posturilor ce funcţionează la o şcoală, 58 şcoli primare cu 1 post = 58 posturi. = 124 i. 2 „ 62 „ 60 20 ii 3 „ 4 = 100 25 H * ii 50 10 n 5 „ 24 n 6 „ 4 ..

14 2 „ .. 7 „ 24 3 „ ii 8 ,, 454 „ in func­ In total sunt: 184 şcoli primare cu ţiune şi tot atâţia învăţători.

Cele 12 grădini de copii, cu un număr total de 26 posturi, se găsesc răspândite astfel: 4 in oraşul Focşani, câte una in târgurile Odobeşti, Panciu, Mărăşeşti şi Adjud, iar restul în satele Vizantea, Jariştea, Păuneşti şi Câmpineanca.

In total, se găsesc în funcţiune 196 şcoli în 169 localităţi, cu 480 posturi şi tot atâţia învăţători în funcţiune.

Urmărind felul cum variază numărul şcoalelor din Putna între anii 1920-1932, constatăm că numărul lor creşte simţitor între anii 1920-1925, iar dela 1925 marchează neînsemnate oscilaţiuni. Dela cele 158 şcoli cât se găsesc în total în Putna în 1920, numărul lor se ridică în 1925 la 193 şcoli, înregistrând un spor de aproape ll4. In 1930 se ridică abia la 205 şcoli (189 şcoli primare -f- 16 grădini de copii) iar în 1932-1933 coboară la 196 şcoli.

Comparând anual numărul localităţilor în care se află şcoli, cu numărul şcolilor existente în judeţ şi al posturilor ce se gă­ sesc la o şcoală, constatăm că în cele mai multe sate, se află câte o şcoală cu 1 post sau mult 2. Satele care au şcoli cu câte

'

'

PETRE 10SIF

6

3 4 5, 6 posturi abia reprezintă >/•» din numărul total al satelor cu şcoli şi numărul posturilor din ele este in raport direct cu mulţimea populaţiunii şcolare.

In ce priveşte localurile în care funcţionează şcolile din Putna, în anul şcolar 1932-1933 găsim următoarea situaţie : 147 şcoli primare şi 1 gr. copii au localuri proprii, iar restul de 37 şcoli primare şi 11 gr. de copii neavând localuri proprii, func­ ţionează în localuri închiriate. In prezent se găsesc în construcţie 9 localuri de şcoli primare, a căror construire stagnează însă.

Multe din localurile şi gospodăriile şcolilor primare din Putna au fost distruse de războiu. Majoritatea localurilor proprii ale şcolilor dela sate sunt făcute din bârne, în anii de după războiu. Şcolile din oraşe au aproape toate localuri proprii construite din cărămidă------------ ---7. \PersQiţ.aliil didactic, fin anul şcolar 1932-1933 funcţio­ nează In jud. Putna, următorul personal didactic, verificat după statele de salar:

Titlul şi gradul cu care funcţionează

In oraşul Focşani ;

c

Totalul general in oraş şi (ude{

Putna

La şcolile j *o primare 0)

u

In judeţul La şcolile 45 primare

’S.

_

«8

«

!«

TV'âs 3

"3TT &8 o

8 iS -3

h

11

2

-

13 26

18

3

47

12

2

39

CQ I Iau H

CQ

Iau |J

15

16

3 i 34

II

3

6

1

10 22

6

1

29 25

Definitivi

1

9

5

15 57 54

3

114 58 63

1

5

6

1

1

IJ 1

el

H

La şcolile,*© primare ^ z

O •H

8 ,129

H Provisori

Suplinitori

Total

19

32

I 130 117 7 254 130 118 12 260

3

1

4

3

1

1

5

15 66 223 180 11 414 2421212 26 480

Cetind acest tablou găsim că în oraşul Focşani sunt 19 bărbaţi şi 32 femei la învăţământul primar; iar la grădinile de copii 15 conducătoare: adică în total sunt 66 învăţători. In ju-

I

5

învăţământul primar in putna

7

deţ găsim 223 bărbaţi + 180 femei = 403 învăţători la învăţă­ mântul primar şi 11 conducătoare la grădina de copii: adică 414 învăţători în total. In oraş şi judeţ funcţionează in total 242 bărbaţi + 238 femei = 480 învăţători şi tot atâtea posturi.

Pentru o şi mai bună orientare asupra progresului ce se realizează în timp, în ce priveşte numărul şi pregătirea corpului . didactic cum şi asupra varierii numărului de posturi, iată încă câteva date edificatoare : a) Numărul posturilor în funcţiune în judeţul Putna (sate şi oraşe) cuprinzând grădinile de copii şi învăţământul primar — între 1920 şi 1931 — se prezintă astfel:

»

In anii şcolari

■

j

■

Posturile care funcţionează în Putna, certificate prin statele de salar La învăţământul La grădina primar de copii propriu zis JL)

o

23

u

CJ

C

5 9

P

H

6

c i

-e

p

H

*o

1920 1921

3

5

8

236

75

311

319

1925 1926

12

8

20

345

50

395

415

1930 1931

14

12

26

402

52

454

480

b) Numărul corpului didactic in funcţiune în aceste pos­ turi, la gr. de copii şi învăţământul primar, grupaţi pe sexe, pe grade şi titlurile cu care funcţionează titulari şi suplinitori se prezintă astfel;

I'

!

il

PETRE IOSIF

8

aipepip înţndjoo joţuquiaui

ON

co

Oi

ON

r*

co

CO

CO

r-

*o

o

in

vO

o co

in

co un

rH

un co

o in

un O co

ni o

O1

Oi vO

a-'

tr*

co un

Tf*

ON

vO

CO 00

O' O

00

oi

VO

£

3co O h3

J3 JU «3

e

I**°JL

co

■ţţu!IdnS

co CO

3 »g

o.

W°l

co

"5>

•ZIA0JJ

•^

a

«rt

3

a T3 J2 >rt 2 3

nd

co 3 co

E

o

H

•UIJ3Q

CO

o

vO

00

co

co

o

CO

o

f II *J0 £ «J

‘ca

* rjo

B

CO

■ţiuţidns o co

3

IBI°I

2

3

•ziAoaj

=3

3 _2 T3

CJ

o

*o

.2 <u G

.2 o G

o

’S

I

co Oi

3

Oi

Oi

cO

CO

CN

Oi

00

O Oi

cr>

00

co

oi

m

vO

CO

CO

co

vO

un

I

vO

O

CT'

un

w

2

O

*u!i3a

3

H st ■2

3 «2

un oi

On

00

00

co co

o ro Ol

un o oi o

Oi

&

oi

CO

vO

o Ol

o

I

un

Ol

oi

Oi

3

CO

’2

co

co

00

--- n

3u-

3

G

ca -Q

3 -i-i

no

K P H

3

O'

&

0) "O 3

a a

co­

o

o

5

• r*

-2 O H

<3 T3 3

rt

c/>

o

li

un

3 o

O

I3UJ0J

CU

vO

cn 00

!iEqj?a

un

s

0,

O

52

co

Ov

3

H

CO

3

2. < •o

I

Jjrjo injUBUIBiBAU!

co

■s.

|II ,J0

3

O

un

Oi

O

rt

in

“<N

CO

co

un

O

vO Oi

Oi

co

xr< CO m

un

3

o

a

Oi

vO vO

CO

<u

rTJ

Oi

Oi

S" jo

O

*o O

Oi

'S

co oi

CO

VO

CO

ri îs* O

o

sti

b

Oi

Jrt C

jal-a ca o

8.

f

i

0 I— 01 oi o ON

o co co o o

V

învăţământul primar in putna

9

Urmărind în deaproape datele concentrate în aceste două tablouri, constatăm că în prima perioadă dela 1920 —1925, nu­ mărul posturilor şi al învăţătorilor creşte dela 319 la 415, realizându-se un spor de 96 învăţători, ceace revine câte 19 învă­ ţători anual, sau o creştere de 30.09°/0 faţă de numărul învă­ ţătorilor din 1920.

In perioada dela 1925-1930, numărul învăţătorilor creşte încă cu 66, revenind anual câte 13 învăţători, iar dela 19301933, numărul învăţătorilor stagnează, cu toate că populaţia şcolară indicată de recensământ sporeşte, iar numărul înv. exis­ tenţi în fiecare an este cu mult mai mic decât acel cerut de numărul copiilor în vârstă de şcoală In ce priveşte suplinitorii, observăm că cu cât ne apropiem de anul 1932-1933, numărul lor scade. De unde în 1920 găsim 152 suplinitori, în 1925 găsim 180 suplinitori, în 1930 găsim numai 62 suplinitori, iar în 1932-1933 găsim abia 5 suplinitori la 480 învăţători, revenind un procent de l°/0. înlocuirea suplinitorilor, cu învăţători titulari, cu o pregătire specială, înseamnă un vădit progres, pentru şcoala primară din Putna.

Observând repartizarea învăţătorilor din judeţ pe grade, constatăm că în prezent, aproape 80% din numărul lor, îl for­ mează tineretul (provizori şi definitivi). Deci majoritatea actuală a corpului didactic din Putna posedă suflul şi avântul tinereţii; în schimb le lipseşte experienţa vieţii şi deaceia mulţi din ei au nevoie de îndrumările şi sprijinul camaraderesc al crganelor de control şi al colegilor mai bătrâni, atât din sate dar mai ales din oraşe.

Urmărind repartizarea corpului didactic pe sexe, observăm că dela 1920-1925, numărul femeilor este din ce în ce mai mare ca al bărbaţilor; apropiindu-ne de 1932-1933, observăm că nu­ mărul bărbaţilor ajunge pe al femeilor, depăşindu-1 chiar.

Retribuţia invăţătorilor. In ce priveşte plata salariilor întregului corp didactic primar din Putna, desprindem urmă­ toarea situaţie;

i

in !

5

;.V«

V-* i

PETRE IOSIF

10

I

X x •C

J3

o

g.

:s03

■

Sa plătit anual tuturor înv. din Putna, circa: In oraşul Focşani

In judeţ

1920 1921

1925 1926

1930 1931

ja

a

1> S^

3

«s

— C >rt

.S * c *°

«15 a a

§" §

•VI

H

w.

3

Totalul ge­ neral anual oraş fl judeţ

31a

55 ~

2369012

7426

> 2o <o

« a

9 <u C >

* S «•a

- *

II

* o aOi q.

ss

55 «

u

§6 u

618

175

209

<ri

U 3

1771674 12204252

13975927 33675 2806 975 1196

5952528 17575596

23528124 48915 4076 1213 1471

3738084 13235640

16973724 35361 2946

.

1932 1933

i. j.

JI

II:

795

Pe 1920-1921 ; învăţătorilor rurali revine în medie, 5299 lei anual şi 441 lei lunar.

In 1930-1931, 344 învăţători primesc între 2800—3200 lei lunar, iar 72 învăţători primesc între 4000—9500 lei lunar.

In 1932-1933, s'a luat de bază la culegerea datelor, salarul din Ianuarie 1933.

Costul anual al unui elev frecvent şi a unuia promovat, stă în funcţie de frecvenţă; cu cât frecvenţa va fi mai bună, va costa mai puţin. Urmărind retribuţia învăţătorilor, observăm că majoritatea lor sunt retribuiţi sub minimum de existenţă.

3. Mişcarea popiilaţiei şcolare. Potrivit legii învăţământului în vigoare, populaţia şcolară o constitue elevii în vârstă de şcoală, între 5-18 ani, constatată prin recensământul făcut anual de fiecare circumscripţie şcolară (o circ. şc. cuprinde o gr. copii, o şc. primară de băeţi şi o şc. prim. de fete).

I

r. t

•i.

u

■

Jode^5 ÎNVĂŢĂMÂNTUL

primar in putna

VRAM C|if A

Elevii între 5-7 ani sunt obligaţi a urma elevii între 7-16 ani împliniţi sunt obligaţi a urma învăţământul primar propriu zis — cu cele 7 clase complecte (dacă dela 4 clase, nu pleacă la vre-o şcoală secundară); iar elevii între 1618 ani sunt obligaţi a urma la cursul de adulţi — fie că nu au cursul primar făcut complect, ori au rămas neînscrişi în şcoală.

Să urmărim acum mişcarea acestei populaţiuni şcolare din jud.

Putna, supusă obligativităţii, potrivit legii învăţământului primar. a) Elevii in vârstă de Şcoala^ După datele culese din recensămârituTanului 1932 centralizate de revizoratul şcolar res­ pectiv, pe întregul judeţ şi ancheta întreprinsă anul acesta în urma ord. Minist. Instr., populaţia în vârstă de şcoală, pe anul şc. 1932-1933, este următoărea : Specificarea după vârsta obligatorie

. In oraşul Focşani

In judeţul Putna

Totalul general din oraş şi judeţ

Băeţi Fete Total Băeţi | Fete Total Băeţi Fete Total

Intre: 5-7 ani

378

7-16 ani

1830 1735 3565

13614 14385 27999 15414 16120 31564

16-18 ani

120

239

1077 999 2076 1197 1118 2315

2328 2169 4497

19127 19949 39076 21455 22118 43573

Total:

315

119

693 4436:4565 9001 4814 4880 9694

Din examinarea acestui tablou rezultă că: In oraşul Focşani sunt 2328 băeţi + 2169 fete = 4497 elevi în vârstă de şcoală.

In judeţ sunt 19127 băeţi -f- 19949 fete — 39076 elevi în vârstă de şcoală.

Iar în întregul judeţ sunt 21445 băeţi -4- 22118 fete = 43573 elevi în vârstă de şcoală în 1932-1933.

Urmărind populaţia şcolară în vârstă de şcoală între 19201932, constatăm:

5

!

Aj

j

:■!

i PETRE IOSIF

12

In anul şc. 1920-1921 In anul şc. 1925-1926 In anul şc. 1930-1931 N-rul elevilor în vârstă de şc. după recens. anului 1930 (între 5-18 ani) este: 7* d d ST > Băeţi Fete Total *2G Băeţi Fete Total '>C Băeţi Fete Total N-rul elevilor în vârstă de şc. după recens. anului 1920 (între 7-18 ani) este:

73 73 73 u 3 8952 7152 16104 3 14872 14265 29133 s 15601 15195 30796 te te K

m

a

1

73 ”o

H

IU 1

. ii”

ii !

c

rt

G c3

73

73

3537 3529 6796 2000 2073 4073 -o 4082 3640 7722 D D O JD

i I !:

N-rul elevilor în vârstă de şc. după recens. anului 1925 (între 5-18 ani) este:

10952 9225 20177 ■g 18954 17905 36859 •5 19138 18454|37592 H|H

Din datele de mai sus rezultă că numărul elevilor in vârstă de şcoală este în continuă creştere. Mai înceată în unii ani, cu salturi pronunţate în alţii.

De pildă: în 1920, era în Putna 20177 elevi in vârstă de şcoală. Până în 1925, populaţia şcolară sporeşte cu încă 16682 elevi; iar dela 1925 până la 1930 sporeşte cu 733 elevi. Dela 1930 până la 1932 mai sporeşte încă cu 5981 elevi.

Raportată la °/0 creşterea progresează astfel: 82''/() — 2f,/o — 16°/0. Creşterea uimitoare de 82 '/o din prima perioadă, se datoreşte şi faptului că populaţia şcolară dintre 5—7 ani, este recensată riguros abia din 1925. | Această „creştere a populaţiei in vârstă de şcoală, justifică \ necesitatea şi indică câtimea măririi numărului de posturi, de ✓ învăţători şi de şcoli.

Trebue de notat însă faptul, că nu, toţi elevii în vârstă de " şcoală au norocul să fie înscrişi. Din pricina lipsei ~de locuri şi insuficienţii de posturi, mulţi din ei rămân să mărească numărul !; analfabeţilor. b) Elevii înscrişi in şcoală, în anul şcolar 1932-1933, în jud. Putna, sunt; î

1 învăţământul primar in putna

13 Totalul general al elevilor înscrişi în şc. din oraş şi judeţ

2 o.

I

& n « « O W

Băeţi | Fete

Total Băeţi

La grăd. de copii (5-7 ani)

204

216

420

I

283

262 ! 545

i

320

Total Băeţi | Fete j Total

Fete

286

606

524

3837 3967 7804 2817 2455 5272 2387 1 2050 4437 §.«2 IV 287 217 |_504 1992[ 1693 3685 3? v — ! 153 1 153 1405 j 1191j 2596 o * K. VI 30 i 30 398 1 400 I 798 J VII — 1 18 j 18 137 | 103 240 Total 1272 | 1432 | 2704 13293! 12145 25438

¥

1

In judeţul Putna

5=5-3

•s-3

■£>

!

In oraşul Focşani

II 267 1 245 | 512 III 231 ! 291 | 522

1026

502

41201 4229 8349 30841 2700 5784

2618 ! 2341 4959 22791 1910 4189 14051 1344. 2749 398 1 430 828 137 1 121 1 258 14565! 13577[28142

f

Rezumând dalele acestui tablou constatăm:

i \ ■

La grădina de copii In oraşul Focşani sunt 204 băeţi -f- 216 fete — 420 elevi inse.

606 „ ,, 320 „ -f- 286 „ In judeţ Total înscrişi: 524 „ + 502 „ = 1026 „ La învăţământul primar In oraşul Focşani sunt • 1068 băeţi-r 1216 fete— 2284 elv.

12973 „ + 11859 = 24832 „ In judeţ Total înscrişi: 14041 „ + 13075 „ = 27116 „ Dacă raportăm numărul elevilor înscrişi în şcoală in 19321933, "la numărul învăţătorilor in funcţiune în acest an (480) revin de fiecare învăţător câte : La grădina de copii In oraşul Focşani sunt 28 elevi, de conducătoare. »» 55 „ In judeţ »> Pe întregul jud. revin: 39 „ n La învăţământul primar 45 elevi, de învăţător.

In oraşul Focşani 61 11 In judeţ a Pe întregul judeţ revin: 59 „ „ n 1»

11

r-.'

_

j

PETRE 10SIF

14 i

H

• 4

Diferenţa de 6763 elevi dintre numărul înscrişilor şi acel al elevilor în vârstă de şcoală dela 7—16 ani, o formează elevii neapţi din cauza infirmităţilor, acei retraşi înainte de a termina şcoala, acei care au făcut numai 4 clase primare şi se găsesc la o şcoală secundară, o meserie sau chiar acasă fără să continuie cursul supraprimar ţel. V, VI, VII), cum şi acei rămaşi neînscrişi din lipsă de locuri.

Diferenţa de_8633 elevi intre 5—7 ani dintre numărul în­ scrişilor şi a acelor in vârstă de şcoală, la gr. de copii, au rămas neînscrişi din lipsă de ^şcoli.

In oraşul Focşani sunt înscrişi toţi elevii în vârstă de şcoală.

In afară de elevii înscrişi la şcolile de stat, care se cuprind in datele statisticei de mai sus, o parte dintre elevii în vârstă de şcoală din Focşani sunt înscrişi la şcolile particulare cu drept de publicitate ale comunităţii evreeşti şi anume: 162 elevi la şcoala primară particulară de băeţi, 110 eleve la şc. prim. fete şi circa 80 elevi la grădina de copii particulară. De asemeni, mai sunt înscrişi un număr oarecare de copii şi la Orfelinatul de copii din Focşani, care are o şc. primară cu 3 posturi şi luncţionează în localul său propriu, împreună cu institutul de surdo-muţi.

Pentru o mai complectă edificare, să urmărim şi elevii înscrişi în şcoală între anii 1920-1932: *3 In • anii şcolari

1920 1921 :

I:

«rj

E

Wî

La învăţământul primar

înscrişi 'I

j

ir

Urban

Total Urban Total Rural

1930 1931

La grădina de copii

elevilor

1 otalul general al elevilor înscrişi

Băeţi! Fete Total Băeţi j Fete J Total ’ Băeţi £ Rural 43 31 j 74 9357 I 5653 [ 150101 9400

Rural

1925 1926

Num arul

Urban Total

Fete j Total

5684 115034 128! 110| 238 1962] 1985,3947 2090 2095 4185 1711 1411 312 11319] 7638118957 11490 7779 119269 88 ] 99 1 187 7861 6137 113998; 79491 6236114185 252] 299] 551 16351 1539] 3174] 1887 [ 1838] 3625 _340| 398] 738 j 9496] 7676] 17172]98361 8074117910 295| 217] 512 10166, 9244 j 194101,10461 i 9461 ] 19922 395; 418] 813 1991 | 1920 3911 2386, 23381 4724 690] 635| 1325 12157] 11164; 233211 12847] 11799] 24646

I

învăţământul primar in putnă

iS

Din datele acestui tablou constatăm: Plecând dela 1920 numărul elevilor înscrişi scade treptat ajungând în 1925 la 17910 elevi înscrişi, ceace reprezintă un minus de 1359 elevi faţă de înscrişii din 1920. Dela 1925, numărul elevilor înscrişi creşte treptat înregistrând în 1930-1931, un număr de 24646 elevi înscrişi. In acest an se observă un spor de 5377 elevi înscrişi faţă de 1920 şi un spor de 6737 elevi înscrişi faţă de 1925.

In 1932-1933 numărul elevilor înscrişi se urcă Ia 28142, înregistrând faţă de 1925 un plus de 10232 elevi, iar faţă de 1930 un plus de 3495 elevi. Observăm că dela 1925 şi până la 1932 numărul elevilor este într'o continuă creştere, fiind o in­ dicaţie preţioasă in ce priveşte numărul de şcoli şi posturi, re­ clamat de necesităţile învăţământului primar. cl Frecventarea elevilor. .Dintre elevii înscrişi în şcoală între 1932-1933 frecventează următorii:

I

S a.

«3

In oraşul Focşani

C O "

0.2 o

Total

Bieţi | Fete

(X,

In judeţul Putna Bâeţi ; Feie j Total

Totalul elevilor frecvenţi din oraş şi judeţ Bâeţi

Fete | Total

426

409

I

La grad. de copii (5-7 ani)

182 , 198 380

244

I

258 : 246 504

2127 2858 5985 3385 3104 6489

II

244 219 I 463 475

2417 1839 4256 2661 2058 4719 I 2088 1738 3826 2302 1999 4301

IV 278 1 192 470

1712 1362, 3074 1990 1554 3544

Si

J5

«S /■N

III

214 | 261

211

455

835

nO

o

J

40 : 40

V

1

%4

555

475

1030

555 ! 515

■

li

VI

I 12

12

134

131

265

134

143 ! 277

VII

13

. 13

54

41

95

54

54 1i 108

o -4

Total

ii

1070

1176 1181 2357 10331 8655 18986 11507 9826 21343

I

PETRE 10SIE

16 Adică frecventează : La grădina de copii

i

182 băeţi + 198 fete = 380 elevi.

In oraşul Focşani + 211 „ =455 244 In judeţ + 409 „ — 835 Total frec. în oraş şi jud. 426 „ La învăţământul primar

i

ti

»i

994 băeţi + 983 fete ■■= 1977 elevi In oraşul Focşani 10087 „ +8444 „ =18531 „ In judeţ Total frec. în oraş, jud. 11081 „ + 9427 „ = 20508 „

i !

Raportând elevii frecvenţi în 1932-1933, la numărul elevilor înscrişi în acelaşi an, găsim următoarea situaţie : La grădina de copii In Focşani sunt: 90°/0 frecvenţi.

In judeţ 75°/0 In întregul judeţ: 71°/0 ii

ii ii

La invă(ământul primar ' 1

In Focşani sunt: 86°/0 frecvenţi, din cei înscrişi.

In judeţ 74°/0 n In întregul judeţ: 75°/0 n ii

; !|

ii

ii

ii

>i

ii

ii

Raportând elevii frecvenţi, în 1932-1933 la numărul învăţă­ torilor in funcţiune in acest an, revin de învăţător câte : La grădina, de copii In Focşani 25 elevi frecvenţi, de conducătoare.

In judeţ 41 ii In întregul jud. 32 „ ii

ii

ii

ii

ii

ii

La învăţământul primar

i! i: ■

: !

In Focşani 38 elevi frecvenţi, de învăţător.

In judeţ 46 n n In întreguljud. 45 „ • Din cei/43Ş7^ elevi in vârstă de şcoală jn_ 1932-1933. sunt H

H

it

ii

ii

înscrişi numai (2§M2) elevi şi frecventează numai(2134j/elevi.

Frecventarea elevilor între anii 1920-1932 se prezintă astfel:

iNVĂŢÂMÂNTUL PRlMAR IN RUÎNÂ

i ■—i

•H Im

G «1

H-»*

3

C

rtPo

js

s

Rural

1920

Urban

1921

Total Rural

1925 19^6

Urban Total Rural

1930 1951

Urban Total

17

Număr u 1 elevilor frecve n ţ 1 t La grădina de copii

La învăţământul primar

Totalul general al elevilor frecvenţi

BăeţiJ Fetej Total

Băeţi | Fete | Total

Băeţi | Fete | Total

30 i 26 | 56 105 1104 1 209 135 1130 | 265 72 1 66 | 138 225 [253 1 478 297 |319 | 616 235 1165 | 400 366 |384 1 750 601 [549 11150

[6825 |3201 110026 6855 ]3227 110082 1617 |1593 13210 1722 11697 13419 ,8142 |4794 113236 8577 |4924 113501 6467 [4733 111200 6539 ,4799 j 11338 1108 11400 j 2508 1333 11653 | 2986 7575 [6133 113708 7872 |6452 114324 7999 [7009 115008 8234 |7174 115408 1563 |I660 13223 1929 12044 j 3973 9562 |8669 |18231 {[ 10163j92l8 [19381

Dacă urmărim frecvenţa elevilor — ajutaţi şi de acest ta­ blou — constatăm că în genere ea se găseşte ca număr intr'o permanentă creştere: dela 13501 elevi frecvenţi în 1920, ea se urcă în 1925 la 14324 elevi, în 1930 ajunge la 9381 elevi, iar în 1932 găsim o frecvenţă de 21343 elevi. . Dacă raportăm insă cifrele acestea la numărul elevilor înscrişi şi la ai acelor in vârstă de şcoală din anii respectivi constatăm : Cât reprezintă frecvenţa la sulă din In anii

!

1920 1921

1925 1926 1930 1951

1932 1953.

Numărul elevilor in vârstă de şcoală

Numărul elevilor înscrişi în şcoli il

70°/o

66“/o

80°/o

38°/0

787„

5l°/o

757<>

48n/o

“

■

:

F>EtRE IOâlF

iâ

Iii

Observăm deci ca mai ales in ultimii ani frecvenţi se află în descreştere. Una din cauze e şi aceia că învăţătorii nu întâl­ nesc nici un sprijin în aplicarea obligativităţi; iar de multe ori, sunt chiar zădărniciţi. 0 constatare îmbucurătoare este aceia că numărul ce reprezintă frecventarea fetelor, este într o perma­ nentă creştere, tinzând să-l ajungă pe al băeţilor.

h

d. Promovarea elevilor. întrucât adevăratul progres al şcolii îl indică promovarea elevilor, iată câteva date şi din acest punct de vedere :

.

I!' li

Numărul elevilor promovaţi Ia sfârşitul anului şcolar, la şcolile primare

i!

In anii şcolari

In învăţământul rural

In învăţământul urban

---- ============

— T.

Băeţi

Fete

Total j Băeţi

Totalul general al jj promov. din Putna

Fete

Total . Băeţi

Fete

Total

!

1920

5616 2524 8140 :1410 1452 2862 7026 3976111002

1921

!

1925 1926

I 508113717 8798 1114 1207 2321 6195 4924 11119

1930

!

6522 5656 12178 1472 1476-2948 7994 7132 15126

1931

■

In 1920-1921 au promovat 83°/0 din numărul elevilor frec­ venţi în acest an, revenind câte 35 elevi de învăţător. In 19251926 au promovat 81% din numărul elevilor fregvenţi in acest an, revenind câte 28 elevi de învăţător. In 1930-1931 au pro­ movat 82% din numărul elevilor frecvenţi în acest an, revenind câte 33 elevi de învăţător.

!

¥

■

4* ikfSâiQIuI- tablou, rezumativ şi comparativ asupra numărului şcolilor, jal posturilor şi al învăţătorilor, cum şi asupra mişcării populaţiunii şcoalelor primare şi gr. de copii din judPutna (sate şi oraşe) ne dă o situaţie precisă a învăţământului dinjicest judeţ între anii 1920-1932.

■

1

i

-ÎNVĂŢĂMÂNTUL PRIMAR IN PUTNA : no jnsţas e nes ţnasaja e

~~.S 2 S*B

° o a

+-r-

r4-0 ~o

O'

O oi

Ol

o o

S jj o w

*

: na jnceas I e nes

— M

I

*3 ~'£'] »n3SW3 c

a STg-------. &E u

ZJîH.

I

LO

I

O LO

•2 u§s •ou >-o o

J2

o î2

^5 <»■« TZ

si

ii»

: na jnaeas i e nes ! jnasaia e

C

* .5o

4*

r

<M

+Po

o 4-0 i

O

Ol X1

O

ro

O ^0 Ol

Ol

! CO TO

o> io co sO ro

oi o io r-

ro

o

o o

+

LO

t> LO

ro

CO

+

:

o co -o

.’s’

•o ro

oi

o

+

+

i

co

ro as

io o Ol

o o

o —

io o o. 01 Os CO

o ro ro CO co

031 ro ro ro

: na jnaeas e nes inasaaa e

:s

CO

1 00

io

ro

co-

co

+s

00

CO

CO

2~S

>

co

00

oi

Ol

z a

oi

L vO To

+■«

I

o

M

O

O" o c—

O

o-

ilH nr a

co

j: no ţnseos e nes jnasaaa e

~

■s.

io

Ol O

t-< 00

io

o

o

Z W C -T;

4_ io

co

i

O

s no ţnseos

=5,

^

Ol CO

co

!| e nes 2tP ! ţnasaja e -2 S-8,

19

IO

03 03 CO CV

o

co

O

O

5. Din cercetarea, compararea şi adâncirea datelor concen­ trate în acest studiu, se mai pot scoate încă multe concluzii.

Insă acei care se încumetă să facă aprecieri asupra rezultatelor învăţământului, trebue să mai ţină seamă de încă o sumă de

----------- -—

PETRE IOSIF

20

i i;

ii ii; ; l ■

i

i

r|

date şi circumstanţe, ce trebuiesc luate negreşit în considerare.

In primul rând trebue să ‘se tină seamă—ciLjictivUatea..invăţătorului nu se mărgineşte numai- asupra copiilor supuşi legii obligativităţii, ci se îndreaptă şi în afară de şcoală asupra săte­ nilor, învăţătorul fiind principalul . factor de Îndrumare şi pro­ gres în toate senzurile într’un sat. Apoi, pe umerii învăţătorului se reâzimă şi .gospodăria şcolii. De multe ori, găsirea mijloacelor băneşti necesare întreţinerii materiale a şcolii, îl chinuie şi-l isfbveşte mai mult decât însăşi întreaga sa activitate. învăţăto­ rul întâmpină de pretutindeni numai piedici. Luptă cu ignoranţa, cu.lipsa de sprijin din partea conducătorilor, ţar.Jn^.ultimii.ani,, eşte-chinuit. şi de amărăciunile sale personale provenite din umilirile moraie şi materiale ce i se aduc.

Printre alte multe consideraţiuni mai trebue să se aibă in vedere că şcoala primară pentru a putea propăşi cu adevărat are nevoie de : 1/ Un număr de şcpli şi posturi proporţional cu numărul vA populaţiei şcolare. - ^ i Localuri suficiente, încăpătoare, higienice şi înzestrate cu materialul didactic şi yftTâteriălul necesar. . ^ învăţători bine pregătiţi, cu dragoste de meserie şi bine

J

■ V,.., I

';.

O frecvenţă regulată— /fr.. .

■. îmbunătăţirea. stării materiale a‘ şcoalelor, *£ ^ (j/ ^Lmai.presus de toate, are nevoie de multă înţelegere^ şi bunăvoinţă din partea conducătorilor şi a opiniei publice. '

/ \

4

■ /s )

W I

f.

,

4< j ■

j

f

r

' —: /

V ~ r

hi!

o&> ^ VK^,f!C£

I

.

k.'

V] /

V^0ViK, 7*^^c>V^

. ’

a

' V,

.

.A

- // &A’f-/'st •’: .••.■;-'.&<*

^Q

f '■ :'T

■"• **•»..■'•

,.

/v r/ ;:v ' /-' ;f

.f v

r. ■ ‘

‘

'-•

•/ f.

. -

'

V,

:f i.

*

i

/----- ' '

"-■sn.

•: / Kj .

■

U .

■

,•

k-s.

■

.

.

-»/

<~"J

’

■••••“■

x-;

/

~/.'f' T (■

•V--'-.

; -

/•

•î

/

!