Anuarul 1926-1928 Lic Unirea by Biblioteca Judeteana "Duiliu Zamfirescu" Vrancea

LICEUL

„ UNIREA “

DIN FOCŞANI

ANUARUL î

PE ANII 1926 - 1927 Şi

1927-1928.

I ÎNTOCMIT

AL. GEORGIADI DIRECTOR

Tipografia «CARTEA PUTNEI», Strada Grigore Bălănescu Nr. J2 — Focşani

-Vei VW**-) [m)

3^'v.l.

A 9 O

01. AU6- ^

^R4:cr * ?'- ^Vatgc^y

^ 'Hfy)

Efemeride pe anul şcolar 1926-1927 Ministerul Instrucţiunii prin ordinul Nr. 99603 | 926, acordă D-lui profesor L M. Raşcu concediu pentru studii la Paris, pe anul-şcolar 1926- 1927. Catedra D-sale a fost suplinit de D-l profesor G. Dimitriu, dela şcoala normală, conform ordinului ^ r. 9526 | 926 al Inspectoratului şcolar Buzău. Prin ordinul Nr. 100634 | 926, Ministerul acordă D-lui profesor Al. Graur concediu de studii la Paris, pe anul 1926-1927. Catedra D-sale a' fost suplinită de D-nii pro fesori D. Briick şi G. Krupka. Prin ordinul Nr. 10622 | 926, Ministerul detaşează pe D-na Adalgiza Caloianu, dela şcoala secundară de fete din Turnul Măgu rele, la orele vacante de matematică şi fizică dela liceul din Focşani. Prin ordinul Nr. 117126 | 926, Ministerul recheamă pe D-l Al. Copcescu, maestru pensionar, la orele vacante de Gimnastică. Ministerul Instrucţiunii prin ordinul Nr. 1 Octombrie 1926102470 | 926, acordă D-lui I. Nanulescu, prolesor de muzică, un concediu de o lună de zile spre a-şi regula drepturile la pensie. Catedra vacantă a fost încredinţată spre a fi suplinită D-lui D. Rădulescu, maestru la şcoala normală.

1 Septembrie 1926.

4 15 Octombrie 1926.

Ministerul Instrucţiunii prin ordinul Nr. 121873 | 926, acordă D-lui profesor I. P. Rădulescu-Putna, un concediu de un an, spre a-şi exercita mandatul de deputat. Ca tedra D-sale a fost încredinţată D-lui pro fesor C. Diaconescu, dela şcoala normală, spre a fi suplinită. 1 Noembrie 1926. Se fac următoarele mutări în corpul didactic: a) D-l Dartanian Rădulescu, maestru de muzică la şcoala normală, se detaşează la catedra vacantă dela liceu, în baza ordinului Nr. 103556 | 926. ^ Diaconescu, profesor de ma tematică la şcoala normală, se detaşează la catedra vacantă — prin eşirea ja pensie a D-lui S. Rahtivanu — conform ordinului Nr. 122311 | 926.

1 Decembrie 1926.

Ministerul Instrucţiunii prin ordinul Nr. 3 430 | 926, acordă D-lui profesor Stelian Mateescu numit pe ziua de 1 Septembrie 1926 — un concediu de studii la Paris pe anul şcolar 1926-1927. Catedra D-sale sa încredinţat spre suplinire, D-lui I. Diaconu, licenţiat în litere.

24 Ianuarie 1927.

Aniversarea Unirii Principatelor şi paronu îceului, s a sărbătorit în sala de so lemnităţi Cuvântarea ocazională a fost ţinută de D-l director Vasile Bălănescu. upă serbare, asistenţa a luat parte la servicml religios oficiat în Catedrala oraşului.

1 Martie 1927.

5 Martie 1927.

ouonoTterUl ^tracţiunii Prin ordinul Nr. 24202 | 927, transferă pe D-l Dartanian Ră dulescu, pe ziua de 1 Septembrie 1927, dela şcoala normală la catedra vacantă de muzică dela liceu. Conform ordinului Nr. 1959 | 927 al Ins pectoratului şcolar Buzău, se face urmă toarea schimbare ■ D-l I. Di aconu, suplinitor la catedra de

5 Drept şi Filosofie, trece la liceul de fete, iar D-l I. Tăbăcaru, suplinitor la şcoala de fete, trece în locul D-lui I. Diaconu. 26 Martie 1927.

Cursurile ultimelor 2 ore au fost sus pendate, iar profesorii şi elevii au asistat la sărbătorirea centenarului morţii marelui maestru şi compozitor Beethoven. Cuvân tarea ocazională a fost rostită de D-l Director V. Bălănescu, iar orchestra liceului a exe cutat diferite arii de ale ilustrului dispărut.

1 Mai 1927.

Ministerul Instrucţiunii prin ordinul Nr. j , şi pe baza D. Regal Nr. , numeşte pe D-l profesor Al. Ispas cu titlul definitiv în învăţământul secundar din Foc şani, pentru specialitatea Fizico-Chimice.

10 Mai 1927.

Dimineaţa ia ora 9 serbare şcolară dată cu ocazia zilei naţionale de 10 Mai, în urmă, asistenţa a luat parte la Te-Deum. După serviciul religios elevii liceului şi Armata au defilat în faţa autorităţilor.

Corpul profesoral şi elevii liceului au asistat la Te-Deum oficiat la Catedrala ora şului cu ocazia sărbătorirei eroilor morţi pe câmpul de onoare. După serviciul divin au pornit în procesiune la cimitirul nordic al oraşului. 29 Iunie 1927. Dimineaţa la ora 9 are loc în curtea liceului serbarea de fine de an, în faţa cor pului didactic, a părinţilor şi a elevilor. Ministerul Instrucţiunii prin ordinul Nr. 30 Iunie 1927. 77248 | 927, recunoaşte titlul de profesor definitiv D-lui David Briick. 2 Iunie 1927

1 Iulie 1927.

Ministerul Instrucţiunii prin ordinul Nr. 87094 j 927 şi în baza D. Regal Nr. 2180, numeşte cu titlul definitiv pe D-nii profesori Al. Georgiadi, specialitatea matematici şi V. Bălănescu, specialitatea Fizico-Chimice, în învăţământul şecundar din Focşani,

6 30 Iulie 1927.

Ministerul Instrucţiunii prin ordinul Nr. 102035 | 927 aprobă următoarele transferări de profesori, pe ziua de 1 Septembrie 1927. D-I b M. Raşcu dela Focşani la Bucureşti. D-l Al. Georgiadi dela Focşani la Bucureşti. D-l C. Diaconescu dela şcoala normală» la liceul din Focşani.

PERSONALUL ADMINISTRATIV PE ANUL ŞCOLAR 1926-1927.

Director, Vasile Bălănescu Secretar, Tr. Mateescu

Ajutor Secretar

N. Mateescu până la 1 Noembrie 1926. Laurenţiu Simionescu dela 1 Noembrie 1926.

COMITETUL ŞCOLAR PE ANUL ŞCOLAR 1926-1927.

Preşedinte, Ştefan Graur Avocat Secretar, V. Bălănescu Directorul liceului ( ( Membri ( ( (

C. Leonescu Profesor Sp. Lăduncă Profesor D. Neagu Avocat D-r C. Macri Medic I. Goliger Arhitect

Membru de onoare, G. Pamfil Profesor pensionar Contabil, V. Bălănescu Casier, Tr. Mateescu ( P. Vernescu Director Banca Naţională Focşani Cenzori ( H. Kirmayer Director de Bancă ( Al. Arbore Profesor

8 J0|9J0 |n|BJ01

o IO io

•d' 5n ca

9) B 3

•■5-

a 0 6) (0

cp W

ii li

i §

I■s tg

3 =_

î>

Sw5

> s:

>" I >

33 1:1 >

!! == >

~ g g ş? g

C/5

= hm

3?e

2--

«s "> >“

**£.

> g> af= s* e=S!

cos

f; > g > 5 5

' ca ca

•â!! găigi|si =§ I I J 1 _jO =8* JO i te U-s GsM QZ QZ C£ uO '■-------------------------------------

V---- ✓ N---- ✓ 03

■£

:ş

1_ c

►" s

a fa

JUimipiţAUI UT

IţIAJdS 1IUV

au T3

:§

j_ O.

'qj *0

= 2; 8

•H

1> 1:s i

'oj

i-,

Q-

OOl

ti fa

B fa

s a 0) Q

1g =3 ăZ o

2 '».£ s 2 g Ş o.

ţuojno ufl

g g

ai8 o* ji 3 ~ 8 £

O o.-

’ OT

“II 1

^ 3 Si

Q, < «6 h

i—

’^h

ea. &o

% îî i<3 3 £ K u « i 8 s .Si

j**>

- 4- Q -8 «. I O! “ -5 21; §

_. S <5 TO

Q. g —■ o F-

9 J0|9J0 |I1|B]01

m ^ oo

i ’n as cu

C+-.

.§

SL.

'= == > > ~ =

„B > 1 >

> >

-s

“= =-

-5 25

-=>>>5

<U C/5

>=£ > ţf

iS U

£_.= >■ şşe= >

>> _ > §* g >

7< :£? aş j= tl CS

ca w

M .2 —

ÎL®

CC!

.2 .2 33 •-= '-= '-S

c CT3

ttrtt=a303cda3

l°t iş .g •§& s-srâ^-5 g, e s e e 1°g

s o

£Eq OiS 2 i£0 O S S S s

>—•'N—N—-—S'

C—•

jlîl

Q-

ţuţcupi^Ani ui

•3 '2 g | ii-o — »—

ţiîAjas nuv

.£

o co

-s g S. co

✓

O .£

o o

~ •= -g -g -g ’g £ g .g g S. -S S. S. fe. co in co CN —

I I

F-

aş CD

i 3 S 3 >— u

« • 2 22 ci li ţuauno *jjşi

"CN

10 J0|9J0 |n|B|01

in co ^

(N_________ ^ CN

s§

= >

s ja

> >

Mi h

laţrasiţAuj ai iţiAjas ijay

> > > «3

> >

> > > ~3 y

asii .2

£§ =

g g i § fei i 1 “

3 3 1| 31 I I s.§ Uy

s«i.iS

> ^ '_!> ţS-J §? if =f = = ^ >= 3 'j

= .2 43 O

3 =

“3

ÎL.

=* > > -a >

+ +

«QJ g

U-

v—« o

*—« o

•—:

’>

*—<

i—i

C3 * O 2?

2 2*$ D. Q. T3

Ife fs 1fe *I!1n

I 8 I

•§

03 03 ’o

1g =3

£ st/3

3 to cu

5S. £ “ O.

: •:

* s 1 5 >

ţaeanD

a CO

—

i ^I Iz c3

« - <

oo ‘ oi"' o

—

CM oq

*-i

—«

cnj

CO o-j

cni

TABLOU de repartiţia orelor dela clasele extrabugetare de băeţi pe anul şcolar 1926—1927.

şi Pronumele i Numele profesorului g

1 Pr. Q. Popescu 2 Al. P. Arbore 3 G. Dimitriu

4 T. Iordânescu 5 1. P. Rădulescu-R. 6 Constanţa Dicescu 7 Stelian Mateescu 8 D. Briick

C. Leonescu Guido Krupka Vintilă Negreanu Al. Georgiadi C. Diaconescu Al. Ispas 15 V.' Bălănescu 16 Adalgisa Caloianu 9 10 11 12 13 14

17 Sp. Lăduncă

18 Const. Iacob 19 I. Maican 20 I. Nanulescu

21 Al. Copcescu

Obiectul

Religia Româna Româna (Latina (Germana Franceza Franceza (Franceza (Dreptul Germana Istoria Istoria Geografia Matematica Matematica Fizica Fizica Fizica (Naturale (Higiena (Caligrafia (Desemnul Desemnul Muzica Gimnastica

Clasele la care funcţionează

p ut iiic ivi va P IP Vii IIP IV| np ivg IP 1P IIP vp IVs

I jS

5 8 5 7 7 2

6 8 2

9 6

5 3 3 2

8 8 2 7 5

Clasa l-a A. Diriginte: Sp. Lăduncă

-s 0)

Numele şi Pronumele

z 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36 37j 38j

Atanasiu A. Alexandru Atanasiu G. Constantin Balan N. Alexandru Barbu St. Nicolae Băcescu C. Gheorghe Barbescu V. Constantin Cautiş C. Dumitru Calistrat A. Nicolae Ceochiu M. Nicolae Cernica M. Goea Ciubuc C. Constantin Cozminoiu C. Ionel Corpaci C. Costache Cristea D. Gheorghe Dragomirescu N. Virgil Dragomirescu N.Gheorghe Dabija Gr. Neculai Davidescu A. Vasile Dediu A. Peirea Dima V. Iancu Dinu C. Ioan Ionescu Dobre 1. Iordache Gavriliu G. Gheorghe Georgescu H. Vasile Georgescu G. Ştefan Hâncu A.^ Constantin Lupu I. Constantin Manoiescu V. Pândele A'ihai C. Constantin Mihalache A. Tache Milea Al. Costică Milea îg. George Moldoveanu D. Cristache Nanu F. Paul Niculescu S- Şiret Nicolae Neuwirth F. Matias Nedelcu N. Mitică Ralescu G. Augustin

Situaţia în Iunie

Situaţia în Septembrie

Retras Promovat Repetent Franc,, Geog., Matern. Repetent Româna, Franc., Geog. Promovat Româna, Matematica Promovat Promovat Româna, Matemat ca Repetent Geografia Promovat Promovat Promovat Româna, Franc., Geog. Repetent Rom., Geog., Matemat. Promovat Promovat Rom., Franc., Matern. Promovat Repetent Rom., Franc., Matern. Promovat Promovat Promovat Promovat Promovat Promovat Româna, Des., Caligr, Promovat Promovat Repeteet Religia, Geografia Promovat Promovat Rom., Franc., Geogr. Repetent Geografia, Matematica Promovat Promovat Geografia, Matematica Promovat Româna. Matematica Promovat Geografia, Naturale Repetent Religia, Româna Promovat Promovat Promovat Repetent Promovat

___

■s V

Numele şi Pronumele

Situaţia în Iunie

z 39 40 41 42 43 44 45 46 47 48 49

Russu D. Emil Scripcaru C. Teodor Selaru S. Virgil Simionescu G. Milea Stratulat Gr. Ion Stoenescu A. Teofist Stefancu G. Iile Stoica M. Constantin Teodor I. Ioan Tomescu P. Mircea Vlădescu C. Tomiţa

Repetent Promovat Transferat Buzău Repetent Rom., Istoria, Geogr. Promovat Promovat Promovat Geografia Româna, Geografia Promovat

Situaţia în Septembrie

Promovat

Promovat Promovat

Clasa l-a B. Diriginte s G. Dimitriu ■£ <y

Numele şi Pronumele

Situaţia în Iunie

Situaţia în Septembrie

Z 1 2 3 4 5 | (5 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17| 18

Alexe N. Constantin Alexandrescu I. Ion Anghelescu N. Grigore Boiu I. Dumitru Brigher H. Faibiş Burghelea I. Ion Caşvean Carol Carp I. Gheorglie Cernica Al. Alexandru Costea G. Nicolae Craioveanu T. Grigore Culm Al. Emil Curelea R. Traian Diaconu A. Alexandru Dragomirescu T. Teodor Dulea C. Dumitru Edu St. Stan Erbaru St. Tudorache

Repetent Rom., Geogr., Matern, promovat promovat promovat Rom., Geogr., Matern. Româna Promovat Repetent Româna Promovat Promovat Repetent Religia Româna Istoria Promovat Repetent Româna Religia Rom. Franceza

Repetent

Repetent Repetent Promovat

Repetent Promovat Decedat

14 ■s u

Numele şi Pronumele

Situaţia în Iunie

£ 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36 37 38 39 40 41 42 43 44 45 46 47 48 49

Focşăneanu I. Constantin Georgescu St. Ştefan Jipa S, Constantin Kendler F. Pincu lancovici M. Moise Ispas I. Ştefan Mândrescu R. Andrei Militaru I. Gheorghe Mocanu 1. Constantin Moscovici L. Mendel Negulescu D. Traian Negru T. Eugeniu Nicolaevici N. Mircea Nomicos G. Aurel Pârlog A. Ion Popescu C. Alexandru Prichici I. Ştefan Sandu G. Costache Sedecaru S. Herman Svoronos T. Andrei Şerbănescu S. Teodor Ştefan A. Viorel iuşu N. Nicolae Tănăsescu G. Ion Târâla N. Dumitru Topuz S. Cezar Ungar M. Henric Vexler L. Norbertli Zăbavă N. Ion Zamfir N. Atanase Tzumer A. Iosef

Româna Promovat Româna, Franc., Geog. Promovat Promovat Româna, Franceza Decedat Promovat Rom., Franc., Matern. Geografia Rom., Franc., Naturale Promovat Promovat Româna, Franceza Religia Rom., Matern. Rom., Franc., Geografia Repetent Geografia, Matematica Promovat Promovat Promovat Româna, Naturale Promovat Româna Geografia Promovat Promovat Promovat Naturale Româna Promovat Promovat

Situaţia în Septembrie

Promovat Repetent Repetent Promovat Promovat Repetent Repetent Promovat Promovat Promovat

Repetent Promovat

Promovat Promovat

i5 Clasa ll-a A. Diriginte: Al. Georgiadi CJ

Numele şi Pronumele

Situaţia în Iunie

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36 37 38

Alexandrescu C. Constant. Avram N. Dumitru Balaban P. Gheorghe Bâtcă A. Constantin Calmanovici I. Jeati Cerbu G. Aurel Ciopa C. Cozma Constantinescu C- Const. Furtunescu T. Gheorghe Georgiadi A. Mihail Grosu 1. Ştefan Hagiu N. Petru Hurmuz V. Costache Enache St. Gheorghe iorga A. Toma loan Al. Gheorghe Ionescu D. Constantin Lazăr 1. Samoil Luculescu C. Octavian Lupascu N. Gheorghe Mărgărit G. Dumitru Năstase T. Mărgărit Neaţă V. Constantin Neguiescu C. Manole Nedelcu N. Grigore Olteanu Sp. Constantin Panaitescu G. Vasile Pantazescu I. Aurel Păun I. Ion Prisiceanu I. Gheorghe Rădulescu 1. Ovîdiu Rădulescu T. Teodor Romaşcanu C. Virgiliu Stoian P. Ion Simionescu A. Ştefan Steriade G. Florin Sargu N. Gheorghe Ştefănescu G. Gheorghe

Repetent Promovat Promovat Promovat Româna, Naturale Germana, Istoria Promovat Repetent Promovat Promovat Promovat Promovat Româna, Geografia Repetent Româna, Geografia Promovat Geografia, Matematica Româna, Matematica Promovat Promovat Promovat Repetent Repetent Germana Repetent Promovat Repetent Repetent Româna, Franceza Repetent Promovat Retras Româna, Geografia Româna, Matematica Repetent Franceza, Matematica Repetent Româna

Situaţia în Septembrie

Promovat Promovat

Promovat Promovat Promovat Promovat

Promovat

Repetent

Repetent Promovat Promovat Repetent

1(3

1 §u

Numele şi Pronumele

Situaţia în Iunie

Situaţia în Septembrie

Z 39 Tutoveanu P. Ion 40 Vasiliu A. Gheorghe 41 Mihalcea P. Constantin

Promovat Repetent Promovat

Clasa ll-a B. Diriginte: Preot G. Popescu

1 u

Numele şi Pronumele

Situaţia în Iunie

2 Z 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26

Apostică I: Gheorghe Artănescu 1. Constantin Baner M. Carol Bergher M. Avram Boeru N. Gheorghe Borcea 1. Corneliu Cioarec 1. Victor Cornescu I. Ion Cuşmaru M. Lupu Dimitriu G. Teodor Dragomir 1. Alexandru Dumitrescu B. Marius Fripcea I. Gheorghe Gheorghiu N. Virgil Gheorghiu T. Gheorghe Goldenberg H. Solomon Gross A. Georg Iliescu C. Dumitru loniţa P. Alexandru Lazarovici V. Ştefan Leibovici G. Louis Marinescu I. Gheorghe Marcovici L. Hună Mazilu V. Constantin Moncea V. Gheorghe Neagu I. Matei I

Promovat Promovat Româna, Naturale Promovat Promovat Promovat Promovat Româna, Geografia Promovat Promovat Promovat Promovat Promovat Promovat Istoria, Geografia Promovat Româna, Geografia Promovat Promovat Matematica Promovat Repeteut Promovat Promovat Repetent Repetent

Situaţia în Septembrie

Promovat

Promovat Promovat Promovat

Numele şi Pronumele

Situaţia în Iunie

£ 27 28 29 30 31 32 33 34 35 iin 37 38 39 40

Neiger R. Josd Nifu St. Eugeniu Oprea A. Constantin Poplicher M. Jean Plugaru G. Ion Popa N. Vasile Rădulescu D. Victor Sârbii Z. Nicu Sclavone G. Ion Ştefănescu 1. lordache Teodoraşcu C. Constantin Tudorache I. Dumitru Ţolescu D. Emil Vâlcu 1. Ion

Promovat Promovat Promovat Geografia Promovat Repetent Româna, Germana Geografia Româna Religia, Matematica Promovat Promovat Promovat Promovat

Situaţia în Septembrie

Promovat Promovat Promovat Promovat Promovat

Clasa B8B- a Ih. Diriginte: Al. Ispas cu

Numele şi Pronumele

Situaţia în Iunie

Situaţia în Septembrie

ia 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 U 15

Apostol T. Emil Bacalu F. Herman Bosoiu 1. Petrache Boureaiui N. Constantin Brăileanu C. Clement Brăileanu C. Mihai Brand 1. Iulian Chirilă G. Ion Cocora El. Iulian Constantinescu I. Floria” Constantinescu F- Virgil Cristescu M. Ion Dascălu R. Dumitru Dimitriu G. Mircea Enică T. Victor

Repetent Promovat Promovat Repetent Franceza, Matematica Promovat Retras Repetent Repetent Promovat Geografia, Matematica Promovat Promovat Promovat Repetent Promovat Promovat 2

e0) p

Numele şi Pronumele

Situaţia în Iunie

Filipescu Nicolae Fotin D. Constantin Gagiu N. Costică Georgescu M. Gheorghe Gheor^hiu Z. Vasile Gustă N. Costică Hârţescu G. Culiţa Iliescu T. Nicolae Kivu C. Ion Leibovici I. Idei Macri C. Constantin Manolescu I. Eugen Marcu G. Petrache Martinescu E. Emil Mihăilescu 1. Ion Mititelu C. Constantin Munteanu N. Ion Mnnteanu S. Romulus Nanu F. Mannică Necula D. Gheorghe Nicolaevici Vladimir Nomicos G. Vasile Novac I. Mihai Oprescu R. Petru Păun I. Constantin Pescarii D. Nicolae Plopeanu Al. Alexandru Popescu C. Constantin Popescu A. Minea Raicu 1. Victor Şerbănescu C. Emil ^ilberman H. Pincas Ştefan D. Alexandru Ştefan R. Mîhai Itrulovici A. Strul Târu S. Teodor Dediu I. Neculai

Promovat Franceza, Matematica Repetent Promovat Repetent Promovat Româna, Franceza Promovat Promovat Promovat Promovat Germana Româna, Germana Româna, Matematica Franceza, Matematica Repetent Repetent Promovat Repetent Româna Promovat Promovat Promovat Repetent Româna, Franceza Religia, Germana Germana, Geografia Franceza, Geografia Repetent Promovat Promovat Franceza, Geografia Repetent Promovat Promovat Religia Promovat

£ 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36 37 38 39 40 41 42 43 44 45 46 47 48 49 50 51 52

Situaţia în Septembrie

Promovat

Promovat Promovat Promovat Promovat

Promovat

Promovat Promovat Promovat Promovat

Promovat

(!) Clasa 119-a B. Diriginte: D. BrUcb ■3 a

o u

Numele şi Pronumele

Situaţia în Iunie

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36 37 38

Alaci M. Anton Bălănescu V. Nicolae Bogdan N. Glieorghieş Burlâ I. Ion Beldner S. Aurel Celmic C. Nicolae Chirilă V. Nestor Cristodorescu C. Aurel Dan G. Iancu Dudur L. Emilian Dumbravă 1, Anton Dumitriu S. Ştefan Gagiu V. Ion Câiţulescu N. Vasile Gherghioiu C. Gheorghe Grobnic G. Nicolae Hamei Al. Tristan Lăzărescu N. Gheorghe Leonte M. Emil Luca C. Nicolae Mălăcescu G. Constantin Mălureauu N. Ion Mandea Gr. Teodor Milea G. Stelian Marinescu C. Stelian Miron M. Nicolae Neagu D. Gheorghe Neagu S. Ionel Nistor T. Constantin Pantzer K. Halei Rădulescu G- Constantin Robu V. Nâstase Romaşcanu C. Nicolae Rosenstein M. Marcus Rudic A. Aurel 3arf I. Hary iarossy O. Oscar Sava G. Gheorghe

Retras Promovat Promovat Promovat Româna, Geografia Decedat Repetent Repetent Româna Franceza Repetent Româna, Latina Repetent Promovat Promovat Promovat Promovat Promovat Româna Repetent Româna, Franceza Retras Repetent Promovat Repetent Repetent Retras Promovat Retras Franceza, Geografia Promovat Amânat Transferat Promovat Repetent Promovat Româna, Franceza Româna Promovat

Situaţia în Septembrie

Repetent

Promovat Repetent

Promovat Promovat

20 O

Numele şi Pronumele

Situaţia în Iunie

4 ÎS

39 Schneer Z. Strul 40 Stanciu St. Emilian 41 Steiner M. Rubin 42 Stoica T. Nicu 43 Tănase I. Ştefan 44 Teodorescu I. Gheorghe 43 Teodoraşcu C. Nicolae 46 Tucan N. Ion 47 Ursu G. Ion 48 Vasiliu G- Aurel 49 Vlâdescu G. Alexandru 50 Vasiliu lancu Aureliu 5ll Vasilache V. Nicolae

Româna Franceza Promovat Promovat Repetent Româna, Geografia Promovat Repetent Promovat Promovat Franceza, Germana Transferat Panciu Româna, Geografia

Situaţia în Septembrie

Promovat Promovat

Promovat

Promovat Promovat

Clasa IV-a A. Diriginte: V. Negreanu

1 g o

Numele şi Pronumele

Situaţia în Iunie

£ i 2 3 4 5 6 7 8 9 ]0 G 13 14 13 161

Alaci A. Nicolae Asănăchescu A. Const. Banu V. Dumitru Banciu C. Eugen Bonciu R. Alexandru Brezeanu I. Vasile Constantinescu N. Vintilă Constantinescu D. Gh. Constantinescu G. Paul Cucută I. Gheorghe Dimitriu G. Vasile Dimitriu V. Alexandru Gâtlan A. Petru Horăscu N. Neculai Iliescu I. Paul lonescu P. Pândele

Promovat Româna Promovat Româna, Matematica Retras Promovat Promovat Promovat Promovat Franceza, Geografia Franceza, Geografia Promovat Repetent Promovat Repetent Promovat

Situaţia în Septembrie

Promovat Promovat

0) 3

Numele şi Pronumele

Situaţia în Iunie

£ 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36 37 38 39 40 41 42 43 44 45 46 47 48 49

Ionescu P. Teodor Klein I. Aron Leonescu C. Vasile Lepâdatu 1. Ion Luculescu C. Mircea Manoliu I. Alexandru Mintzer W. Henric Moisescu L. Alexandru Munteanu A. Ion Nadler A. Herman Nămoloiu C. Traian Pahoncea G. Alexandru Panea I. Ion Paladi C. Vasile Pascu lg. Alexandru Pastia Â. Alexandru Pisai I. Glieorghe Popa Ig. Ion Popoiu St. Nicolae Popovici C. Teodor Popescu St. Crăciun Puşcă I. Enache Răclulescu N. Alexandru Răpoţescu V. Gheorglie Roşu I. Teodor Schaim L. Smil ierban 1. Dumitru itoenescu I. Mircea Tanti C. Valeriu Tomescu A. Iulian Tartan R. Emil Vlad C. Clement Vlădescu C. Octavian

Promovat Repetent Promovat Retras Româna Repetent Promovat Promovat Repetent Drept, Geografia Româna, Franceza Româna, Matematica Retras Matematica Româna, Matematica Promovat Promovat Promovat Româna, Matematica Promovat Franceza, Matematica Geografia, Matematica Geografia Promovat Promovat Promovat Româna, Matematica Geografia, Matematica Promovat Transferat Adjud Franceza Franceza, Geografia Repetent

Situaţia în Septembrie

Promovat

Promovat Promovat Promovat Repetent Promovat

Promovat Promovat Promovat Promovat

Repetent Promovat Promovat Promovat

Clasa IV-a B. Diriginte s AO. Arbore

-3&>

Numele şi Pronumele

Situaţia în Iunie

Alexandrescu C. Ion Arbunescu I. Nicolae Aschenazi A. Simon Abure I. Constantin Atanasiu N. Constantin Axente G. Mircea Banu V. Vasile Beldner M. Avram Bernstein M. Sebastian Boiu C. Andrei Bratoveanu C* Ionel Bucşescu H. Froiin Cris’tea D. lancu Curcăneanu V. Mihai Dumitraşcu V. Constantin Edu St. Vasile Filipescu A. Alexandru Gaftă I. Ion Georgescu H. Nicolae Herman F. Aurel Herşcovici H. Simon Ianctt A. Frederic Ionică 1. Ion Ioniţă G. Gheorghe Ionescu I. Constantin Kendler A. Jack Marcus M. Moise Marin M. Vasile Năstăsescu N. Virgil Neuwirth Fr. Lucian Niculescu I. Gogu Nistor N. Pompiliu Oprea M. Panaite Pană I. Neculai Panciu I. Gheorghe Pălănceanu I. Viorel Prialnic M. Aurel Răileanu N. Nicolae

Repetent Latina, Geografia Promovat Promovat Retras Religia, Geografia Germana, Geografia Româna, Dreptul Promovat Promovat Franceza Latina, Româna Promovat Germana Promovat Promovat Germana, Geografia Germana Promovat Repetent Latina Latina, Franc., Muzica Promovat Latina Latina, Franceza Geog- Naturale, Muzica Matematica Latina, Româna Geografia, Matematica Promovat Repetent Promovat Franceza, Germana Promovat Româna, Geografia Germana, Matematica Promovat Româna, Franceza

£ 1 2 3 4 5 6 7

8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36 3' 38

Situaţia în Septembrie

Promovat

Promovat Promovat Promovat Promovat Promovat Promovat Promovat Promovat Promovat Promovat Promovat Promovat Promovat Promovat Promovat Promovat

Promovat Promovat Promovat Promovat

g Numele şi Pronumele

Situaţia în Iunie

Situaţia în Septembrie

2 39 40 41 42 43 44 45 46 47

Răpianu I. Vasile Reisner 1. Mişu Rosner A. Herman Savin S. ion Stefănescu St. Petru Teodorescu I. Vasile Vasiliu Cr. Gheorghe Vasiliu A. Mitiţă Ungar M. Iosef

Româna, Naturale Promovat Latina Matematica Repetent Promovat Promovat Româna, Higiena Repetent Repetent

Promovat Promovat

Promovat

Clasa V-a Reală Diriginte: C. Oiaconescu OJ

ao £

Numele şi Pronumele

Situaţia în Iunie

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18

Alexandrescu G. Gheorghe Berenstein S. Irimia Cioară N. Beno Chirilă V. Gheorghe Cristofor I. Alexandru Giurea C. Pavel Giurgea St. Constantin Grisaru S. Moscu Grosu V. Alexandru Iftimescu F. Ion Iliescu T. Petru Lăzărescu V. Constantin Macarie C. Eugen Madgearu D. Constantin Manolescu C. loan Manolescu N. Veniamin Moisescu L. Dan Montanu G. Mihail

Promovat Repetent Promovat Promovat Promovat Româna, Germana Franceza, Matematica Franceza, Istoria Retras Repetent Franceza, Germana Promovat Promovat Repetent Promovat Matematica, Fizica Matematica, Fizica Româna

Situaţia în Septembrie

Promovat Promovat Promovat Promovat

Promovat Repetent Promovat

24 ■ao

ao £

Numele şi Pronumele

19 20 21 22 23 24 25

Nedelcu C. Gheorghe Nestor I. Anton Pantzer K. Saul Păvălucă G. Nicolae . Ralescu I. Ştefan Stoica V. (Constantin Vlădescu M. Nicolae

Situaţia în Iunie

Franceza, Geografia Româna Matematica Matematica Promovat Promovat Geografia, Matematica Repetent

Situaţia în Septembrie

Promovat Promovat Promovat Promovat

CSasa W-a Diriginte: C. DEaconescu

Numele şi Pronumele

Situaţia în Iunie

Apreotesei I. Mihail Avram I. Martin Constantinescu N. Horia Cornea V. Victor Dragu 1. Petru Dragu I. Vasile Gogancea T. Gheorghe Kapri Gr. Gheorghe Rosenberg M. Isidor Schlesinger A. Izu

Latina, Geografia Promovat Geografia, Fizica Latina Germana, Geografia Repetent Promovat Promovat Promovat Promovat

£ î 2 3 4 5 6 C. 7 8 9 10

Situaţia în Septembrie

Promovat Promovat Promovat Promovat

Clasa Wfl-a Peafiă ©irSgirate o Do BrUck e Q)

i o u

Numele şi Pronumele

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36 37 38 39

Antonescu P. Aurel Apostol T. Staicu Arsenescu P. Nicolae Berman 1 Paul Bichman M. Lazăr Blum M. Manase Borcescu N. Alexandru Cernica A. Constantin Coliu St. Emil Constantinescu F. Aurel Cocea P. Constantin Cojan C. Constantin Colin S. Carol Costea 1. Postolache Craifeleanu V. Vasile Cucută I. Neculai Curcăneanu V. Dumitru Dumitru Gh. llie Dumitrescu M. Eracle Goliger 1. Octav Horeangă E. Enache Ioan V. Vasile' Marinescu G. Neculai Mateescu 1. Neculai Mărgăritescu D. Atanase Mihăescu P. Teodor Mihalcea P. Nicolae Negoescu M. Eremia Pârvănescu St. Ştefan Popescu G. Nicolae Potop G. Neculai Puiu I. Vladimir Rădulescu D. Miliai Strătulă N. Vasile Secară T. Leonida Teodoru 1. Ion Vlad C. Aurel Vasilache I. Traian Turcu V. Banu

Situaţia în Iunie

Matematica Repetent Franceza Promovat Promovat Promovat Franceza, Matematica Repetent Promovat Naturale Promovat Promovat Promovat Promovat Matematica Promovat Promovat Franceza Matematica Repetent .Rpmâna, Franceza "Repetent Repetent Franceza Româna, Matematica Româna, Matematica Promovat Promovat Franceza Matematica Prorrovat Franceza Matematica Franceza, Matematica Retras Promovat Promovat Naturale Promovat Repetent Matematica Retras

Situaţia în Septembrie

Promovat Promovat

Repetent Promovat

Promovat Promovat Promovat Promovat Promovat Promovat Promovat Promovat Promovat

Promovat Promovat

Clasa Vl-a Modernă Diriginte s T. lordănescu •M

4) o

Numele şi Pronumele

Situaţia în Iunie

Situaţia în Septembrie

Z 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28

Amăriuţei A. Nicolae Berenstein M. David Blaunstein I. Moritz Constantinescu G. Gh. Cristea G. Constantin Dumitrescu M. Leonida Dumitriu T. Gheorghe Georgescu N. Nicolae Herşcovici S. Herşcu Hârţescu G. Vasile Horeangă E. Constantin lacobsohn B. Herman Macovei T. Lucian Marcus A. Godel Mendelsohn A. Pincu Missir C. Cristea Muscă A. Alexandru Pascu Ig. Cicero Panaitescu M. Victor Potop St. Ştefan Prialnic M.’ Hedwig Rosenberg H. Strul Steriade G. Costel Stoenescu G. Alexandru Tănase I. Constantin Vartolomeiu G. Mihai Vasiliu Cr. Ion Mircea A. Nicolae

Latina, Franceza Franceza Promovat Promovat Repetent Amânat Franceza Naturale Repetent Promovat Retras Româna, Franceza Franceza Promovat Promovat Promovat Promovat Franceza Transferat Tecuci Latina, Naturale Latina, Germana. Promovat Promovat Promovat Promovat Franceza Franceza Promovat Promovat

Repetent Promovat

Tr. Caransebeş Promovat

Promovat Promovat Promovat

Promovat Promovat

Clasa Vll-a Reală Diriginte s I. P. Rădulescu-Râmnic

-3 g CJ

Numele şi Pronumele

Situaţia în Iunie

£ 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16

Cotigă R. Traian Constantin 1. Păun Costescu C. Gheorghe Corpaci N. Ion Cristodorescu C. Ion Dăscălescu St. Hristache Dodun I. Ludovic Dumitrescu B. lulius Ioan Al. Rene Meierovici L. Ferdinand Popovici A. Vasile Romaşcanu C. Ştefan Savin’G. Arnolci Şerbănescu S. Mihai Solomon S. Iosub Tobolcea R. Teodor

Promovat Promovat Promovat Promovat Promovat Promovat Promovat Promovat Promovat Promovat Franceza Promovat Fizica Promovat Promovat Promovat

Situaţia în Septembrie

Promovat Promovat

Clasa Vll-a Modernă Diriginte: I. P. Răduiescu-Rxmnic cu

Numele şi Pronumele

Situaţia în Iunie

£ 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

Abramovici M. Avram Averescu D. Mihai Basarabeanu T. Petru Bichman A. Avram Boboc V. Gheorghe Cărăşel C. Corneliu Chirulescu H. Nicolae Constantinescu N. Const. Dediu N. Ion Dimitriu G. Traian

Promovat Retras Retras Promovat Promovat Franceza Retras Româna, Fizica Naturale Retras

Situaţia în Septembrie

Promovat Promovat Promovat

28 •y

3 3

Numele şi Pronumele

Situaţia în Iunie

Situaţia în Septembrie

Z 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30

Dumitriu L. Alexandru Iosef N. Nicolae Manoliu G. Tiberiu Maiorovici A. Cristian Mateescu G. Traian Mironescu M. Dorin Munteanu N. Anton Nica S. Teodor Obreja Eugen Popescu I. Laelius Potârniche T. Victor Rădvan T. Nicolae Rădulescu I. Adrian Şerban I. Gheorghe oerban C- Stan Ştefănescu A. Valeriu Ştefănescu Sp. Ion Stoenescu I. Aurelian Vasilache I. Gheorghe Zanetti G. Cristea

Franceza, Fizica Repetent Repetent Promovat Promovat Repetent Româna, Fizica Promovat Repetent Repetent Româna, Naturale Retras Româna, Naturale Promovat Promovat Naturale Promovat Repetent Promovat Naturale

Promovat

Tr. Tecuci Fromovat Promovat Promovat

Promovat

Clasa V!ll-a HeaBă Diriginte s €. Leonescu 0)

Numele şi Pronumele

Situaţia în Iunie

£ 1 2 3 4 5 6 7 8

Antonescu P. Ion Constantinescu R. Damian Constantinescu Zamfir Dragomirescu G. Gh. Kremnitzer B. Nestor Lustman A. Avram Maliner S. David Niţă N. Ştefan

Promovat Promovat Transferat R.-Sarat Promovat Promovat Franceza Matematica Promovat

Situaţia în Septembrie

Promovat Promovat

g Numele şi Pronumele

Situaţia în Iunie

Situaţia în Septembrie

Promovat Promovat Retras Franceza Repetent Matematica, Naturale Româna, Naturale

Promovat

£ 9 Popescu St. Ion

10 Popovici A. Mi hai 11

12 13 14 15

Reivici M. Moise Rotman L. David Stoian M. Toma Târniceru N. Gheorghe Vasiliu V. Nicolae

Promovat

Tr. S.-Sarat

Clasa WiSI-a Modernă GSriginteE C. Leonescu co

3 Numele şi Pronumele

Situaţia în Iunie

& 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21

Alaci A. Teodoru Bratu St. Ioan Burdea G. Cristea Burlacii V. Ştefan Buşilă R. Ion Călin C. Ion Câmpianu M. Ionel Dutchievici T. Nicolae Graur St. Ştefan Grupper B Moise Gugulide C. Gabriel Haimovici L. Buiuin Lobel B. Henric Paladi G. Constantin Pătrăşcanu N. Vasile Popa Ig. Dumitru Popescu 1. Lucilius Popescu I. Valentin Rădulescu D. Ion Rădulescu N. Constantin Romaşcanu N. Ion

Promovat Promovat Româna, Naturale Franceza Româna, Latina Promovat Retras Retras Promovat Promovat Româna Promovat Latina, Franceza Promovat Amânat Promovat Promovat Promovat Retras Promovat Retras

Situaţia în Septembrie

Promovat Promovat Promovat

Promovat

Promovat Repetent

30 ■s u

Numele şi Pronumele

Situaţia în Iunie

£ 22 Scheines S. lonaş 23 Şerbănescu D. Ion 24 Simionescu N. Nicolae 25 Stefăniu G. Gheorghe 26 Vâlcu St. Constantin 27 Vineş V. Vasile 28 Vrabie Al. Ionel

29 Vrabie Al. Toma

Promovat Promovat Româna Promovat Promovat Promovat Româna, Franceza Promovat

Situaţia în Septembrie

Promovat

Clasa l-a C. (extrabugetară) Diriginte: Sp. Lăduncă

-3 S Numele şi Pronumele CD

Situaţia în Iunie

u Z

1 2 3 4 5

(i 7 8

9 10

11 12 13 14 15 16 17 18 19 20

Bălăuţă Gr. Dumitru Borcan T. Ion Caroni E. Spiru Chizeil Z. Iancu Creţu C. Neculai Damaschinopol G. D. Gheorghiu D. Constantin Ghidarcea V. Nicolae Grama A. Ion Iliescu 1. Aurel Marin Gr. Gheorghe Mereoiu V. Constantin Nieweld C. Otavian Pantazescu D. Emilian Pârvănescu St. Lucian Pârvănescu N. Constantin Pâr log St. Ion Pârvană N. Ion Popovici G. Eugen Romoşcanu C. Dumitru

Retras Repetent Promovat Franceza Repetent Franceza, Geografia Repetent Repetent Franc. Geog. Matern. Repetent Promovat Repetent Matematica Rom. Istoria Matern. Promovat Geografia Repetent Promovat Promovat Repetent

Situaţia în Septembrie

Promovat Promovat Repetent

Promovat Promovat Promovat

âl

1P u

Numele şi Pronumele

Situaţia în Iunie

Săndulescu G. Vasile Sega] H. Leon Schachter I. Hans Scripcaru C. Nicolae Stanciu P. Grama Tutoveanu N. Virgil Vasilescu V. Alexandru Puflea N- Ştefan

Repetent Rom. Geog. Matern. Retras Promovat Repetent Româna, Geografia Promovat Franc. Geog. Matern.

Situaţia în Septembrie

5§ 21 22 23 24 25 26 27 28

Promovat

Promovat Repetent

CJasa aB-a C. (extrabugetară} Diriginte: Preot C3. Popescu o

Numele şi Pronumele

Situaţia în Iunie

Situaţia în Septembrie

£ 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 12 13 14 15 16 17 18 19 20

Armanu I. Ion Bogdan M. Victor Bunghez I. Gheorghe Ciucescu 1. Gheorghe Chilian T. Toma Cristescu St. Ion Creţii M. Nicolae Dobrin S. Costică David P. Gheorghe Dragii P. Vasile Drăghici I. Mircea Dumitrii! C. Constantin Florea N. Ion Gheorghiu Dumitru Gheorghin M. Costică Gheorghiţă R. Alexandru Gheorghiţă G. Vasile Herşcovici 1. Isidor loan V. Dumitru Leon C. Constantin

Repetent Româna, Franceza Promovat Româna, Franceza Promovat Repetent Repetent Româna, Franceza Repetent Franceza,' Germana Germana Repetent Româna, Franceza Repetent Repetent Repetent Promovat Geografia Promovat Franceza

Promovat Repetent

Promovat Promovat Promovat Repetent

Promovat Promovai

\ 32 d

p CJ

Numele şi Pronumele

Situaţia în Septembrie

Situaţia în Iunie

£ 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34

35 36 37 38 39 40

Lungu G. Marin Mălăcescu G. Ion Macovei I. Cecil Mereoiu V. Năstase Nicoară D. Costică Niţă M. Vasile Păvălucă G. Constantin Popescu A. Mihail Robescu I. Radu Romanescu P. Mircea Santo F. Aurelian Stanciu S. Chiriac Stanciu I. Petru Stoian M. Ghinea Ştefănescu S. Spiridon Tătăranu Ionel Teodosiu I. Petru Verdeaţă C. Alexandru Vicol I. Ion Vlădescu V. Gheorghe

Germana, Naturale Româna, Germana Repetent Repetent Repetent Româna Repetent Româna, Germana Repetent Româna, Geografia Româna, Franceza Germana, Geografia Repetent Repetent Promovat Geografia, Matematica Retras Repetent Româna, Germana Repetent

Repetent Repetent

Promovat Repetent Promovat Promovat Repetent

Promovat Promovat

Oasa ii8-a C. (exSraîaugeSarăJ Diriginte: Ai. ispas ■2 •-Z

Numele şi Pronumele

Situaţia în Iunie

u 55 1 2 3

4 5 0 7 8

Aschenazi A. Herman Bălăci G. Constantin Bogdan M. Gheorghe Butuc I. Dumitru Corchis I. Samoil Dimitriu C. Ion Dragii A. Constantin Gălăţeanu N. Mihalache

Latina, Franceza Germana Promovat Repetent Promovat Promovat Repetent Repetent

Situaţia în Septembrie

Promovat Promovat

I o

Numele şi Pronumele

Situaţia în Iunie

z 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26

Goldenberg S. lacob Klein I. Ilie Kutelicos A. Gheorghe Leonte Z. Nicolae Manolescu N. Zabulon Mărgărit G. Traian Mihalache S. Nicolae Murgu N. Constantin Necula D. Gheorghe Pamfil D. Ionel Rădulescu N. Grigore Secară 1. Vasile Simion N- Dumitru Stanciu G. Ion Ştefan A. Romeo Tomulescu D. Ştefan Turcu A. Zamfir Ţenacii I. Simion

Situaţia în Septembrie

Latina, Muzica Repetent Promovat Franceza Repetent Repetent Repetent Repetent Promovat Repetent Repetent Româna, Fizica Latina, Franceza Promovat Repetent Promovat Repetent Repetent

Promovat Promovat

Clasa UW-a g. (extrabugetară) Diriginte: Al. Georgiadl 0)

g Numele şi Pronumele

Situaţia în Situaţia în Iunie

zs:

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11

Butucea St. Ion Cârnu G. Cristudor Cerbu G. Vasile Cărăşel C. Eugen Ceparu A. Ion Cernica Al. Ştefan Constantinescu N. C-tin Constantinescu F. Octav Culacov C. Igor Damian I. Dumitru Diaconu I. Nicu

Româna, Latina Repetent Promovat Româna, Matematica Promovat Româna Latina, Fizica Promovat Latina Româna, Franceza Promovat

Septembrie

Promovat Promovat Promovat Promovat Promovat Repetent 3

34 g

g c_>

Numele şi Pronumele

Situaţia în Iunie

£ 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 ! 34 35 36

Enăchescu T. Eugen Gheorghiu N. C-tin Hartenberg H. Iosef Herman F- Corneliu Ionescu G. Marin Kelefaş St. Hristache Kohn Â. Moritz Loga C. Constantin Măciucă D. Gheorghe Misir M. Anton Nichita Gr. Alexandru Paraipan M. Traian Papa S. Costel Porumboiu A. Nicolae Popovici G. Nicolae Polatos A. Haralambie Răţoiu Al. Gheorghe Râpianu I. Hristache Rădulescu Al. Alexandru Rusu Ig. Gheorghe Săvescu G. Eugen Segal P. Haim Stoenescu A. Pompiliu Tănăsescu Gr. Alexandru Tănăsescu G. Vasile

Repetent Latina Promovat Latina, Geografia Promovat Repetent Româna, Latina Germana Repetent Latina, Geografia Româna, Franceza Franceza, Geografia Promovat Promovat Româna, Franceza Latina, Matematica Latina, Franceza Româna, Franceza Promovat Româna, Latina Retras Latina Româna, Franceza Promovat Promovat

Situaţia în Septembrie

Promovat Promovat Promovat Promovat Promovat Promovat Promovat Promovat Promovat Tr. Tecuci Repetent Repetent Promovat Promovat

PREMIAŢII LICEULUI „UNIREA" PE ANUL ŞCOLAR 1926/1927.

CLASA IV A

CLASA I A pF* I Niculescu S. Şiret N. 8.72 7.74 ,/■ 11 Dobre Iordache 7.38 r* M Mihalache Tache

Pr. I Pastia Alexandru 7.74 Pr. 11 Constantinescu G. P. 7.31 Pr. III Popovici C. Teodor 7.18

CLASA I B Pr. D I Nicolaevici Mircea Pr- II Boiu I. Dumitru Pr iii ( Susu Nicolae ( Cuhn Emil

Pr. II Boiu C. Andrei Pr. III Cristea D. lancu

CLASA IV B 8.16 7.83 7.69 7.47

CLASA II A

CLASA V Pr. II Manolescu Ion

cu laudă având media cea mai mare. Georgiadi A. Mihail 9.09 pT. „ ( Rădulescu I. Ovidiu 7.69 '' “ ( Grosu I. Ştefan 7.68 Pr. HI Ioan A. Gheorghe 7.43

7.51 7.03

7.55

Pr- I

CLASA VI M pr. II Vasiliu Cr. Ion Pr. III Prialnic M. Hedvig

7.45 7.02

CLASA VI R CLASA II B p,.

( Cuşmaru Lupu ( Mazilu Constantin Pr. III Plugaru Ion

7.46 7.43 7.38

( Curcăneanu V. D. 7.55 ■Dr. II ( Coliu St. Emil 7.43 Pr. III Pârvănescu Ştefan 7.29 CLASA VII

CLASA III A Pr. I

Constantinescu F. V. 8.92

CLASA III B 8.05 — Pr. I Rudic A. Aurel Pr. II Bogdan N.Gheorghiaş 7.56 Pr. III Gagiu V. Ion 7.18 CLASA III C (extra bugetară) Pr. III Corchis Samoil

7.35

Pr. I

Dumitrescu B. lulius 8.03 ( Bichman Avram 7.23 Pr. III ( Vasilache I. Gh. 7.16 CLASA VIU „ ( Popescu I. Valentin rr- 11 ( Cremnitzer Nestor ' Graur Şt. Ştefan Pr. III [ Grupper Moise

7 48 7.43 7.13 7.1.3

36'

ELEVII BURSIERI PE ANUL ŞCOLAR 1926/1927..

Pentru acest an şcolar, Ministerul Instrucţiunii a acordat din fondul de 50.000.000 lei, 20 burse a câte 5000 lei anual pentru fii de funcţionari publici. Din anul precedent şi-au menţinut bursele elevii: 1. Grosu I. Ştefan II A II A 2. Ionescu D. Constantin II B 3. Niţu St. Eugen 4. Artănescu D. Constantin III A III A 5. Dediu I. Neculai III B 6. Celmic C. Nicolae III B 7. Stoica T. Nicu III B 8. Teodoraşcu C. Neculai IV A 9. Pastia Alexandru IV B 10. Cristea D. Iancu IV B 11. Dumitraşcu Constantin V M 12. Apreutesei 1. Mihail VI R 13. Coliu St. Emil VI R 14. Pârvănescu St. Ştefan 15. Stoenescu G. Alexandru Vi M Pentru celelalte 5 locuri, s’a ţinut examen între 10—15 Sep tembrie 1926 şi au reuşit următorii elevi: I A cu media 8.37 16. Mihalache Tache 7.50 17. Mândrescu R. Andrei I B 8.16 I B 18. Militaru I. Ghoorghe 8.12 I B 19. Şuşu N. Nicolae 8.30 20. Constantinescu F. Virgil III A

s CM On

TH i 'O CN

jouadns *sjno |n|Bjoi

CM O

00 ^

s ca

!>•

cri

OO CO

»-*

LO CJ

CN]

i—•

00 i—

co CM

— CM

vo l>

O) CO

O co

^ CM

Ol CM

o *-

^ xr

t—'

l>-

8 eo

3 «

ca co ca

ca co

O. 3

3 1 ■2c i

=5 3

53 P$

jouaju.i •sjiio imejoi

08VAIBSB10

>C0

3 >g £ G8V III BSB|Q

3 î

T-

<C0 c C

— o Oî t>

8 'ir c/> ca

O O

jă a 3 C

Qjnsjno ’qiuB) IBjauafij iniejoi

OflVII ESBIO

'rr *t>-

o a> o

o CM

£ 2 S 10 8 g ş in

ş oo

io io

m co 52 — £3 CM CO

— CM

—

a s s ^ s 10 01 00 CM

co CO

~CO

£0

£g

OGV I ESBIO

C/5 33

:g-

I == I ţ 11 f

d.OKUKh[UQ

’l

“I

sS',2

juajno mn

'cf

CQMISIUNEA EXAMENELOR PARTICULARE DIN ANUL ŞCOLAR 1926/1927.

1. Preot Gh. Popescu Religia I-VI 2. I. Zamfirescu-Gdobeşll Româna I, II, III ( Româna IV-VI11 3. AI. P. Arbore ( Dreptul IV, VIII 4. T. lordănescu Latina V-V1II ( Latina III, IV 5. D Briick ( Germana VI-VIII Germana II-V 6. C. Chifu-Odobeşti 7. G. Krupka Engleza V-VI1I 8. C. Leonescu Istoria I-VIII 9. V. Negreanu Geografia I-V 10. Al. Georgiadi Matematica I-VIII Fizico-Chimice III-VIII 11. Al. Ispas ( Naturale I, II, IV, VI-VIII 12. Sp. C. Lăduncă ( Higiena IV, VIII ( Desemn I-VII 13. C. lacob ( Caligrafia I, II 14. Dartanian Rădulescu Muzica I, VIII 15. Al. Copcescu Gimnastica I-VIII 16. V. Bălănescu Preşedinte

EXAMENELE PARTICULARE

40 SESIUNEA FEBRUARIE-IUNIE ■aa) Numele şi Pronumele

Situaţia în Iunie

Situaţia în Septembrie

CLASA I I 2 3 4 5 6 7 8 9 10 II 12 13 14

Anghel I. Alexandru Balcan I. Apostu Bândar St. Ion Haznă I. Gheorghe Calustian Leon Costea V. Teodor Dediu N. Stan Dragomirescu N. Teodor Gheorghiţă I. Sofija Ladaru I. Neagu Pintea N. Gheorghe Tăcu T. Ion Tecucianu B. Strul Baciu St. Ion

Promovat Repetent Rom., Franc., Matern. Repetent Amânat Repetent Amânat Amânat Amânată Repetent Amânat Promovat Promovat Istoria, Geografia

Repetent Repetent Repetent Repetent Repetentă Repetent Promovat

CLASA II 1 2 3 4 5 6 7 8 9

Anghel 1. Olguţa Alstanei I. Alexandru Andreieş P. Gheorghe Antoniu I. Ion Boureanu C. Alexandru Hârţescu G. Ioan Ispas P. Alexandru Stan I. Gheorghe Grtimberg S. Ghidale

1 2 3 4 5 6 7 8 9

Balan C. Ştefan Focşa Vasile Hălăciugă V. Aurel lacob M. Dumitru ierban T. Vasile iilberman H. Isdrael Stoica I. Neculai Sava Vasile Weis Mauriciu

Amânată Româna, Matematica Repetent Franceza, Matematica Matematica Amânat Repetent Repetent Geografia

Repetentă Repetent Promovat Promovat Repetent Promovat

CLASA III Latina Repetent Repetent Geografia Promovat Geografia, Fizica Amânat Repetent Geogr., Fizica, Muzica

Promovat Promovat Promovat Repetent Promovat

41 SESIUNEA FEBRUARIE-IUNIE •5 O)

U o

Numele şi Pronumele

Situaţia în Iunie

i-i

Situaţia în Septembrie

CLASA IV 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20

Bostănescu AI. Nicolae Covaci A. Ion Dima T. Gheorghe Dimitrescu V. Gheorghe Fotin D. Neculai Feuerstein A. Herman Feuerstein A. Natalia Griinfeid M. Leon Găiţulescu N. Aurelia Iordache V. Traian Popescu G. Chiriţă Răpianu I. Virgil Săvulescu N. Spiru Segal I. Irimia Sternsus N. Hantz Ştefănescu C* Ion Vlad C. Mihai Chiriacescu C. Neculai Atanasiu N. Constantin Săvescu G. Eugen

1 2 3 4 5 6 7 8

Bratosin M. Sava Cherciu P. Pavel Cherciu I. Ion Mărcuţă C. Constantin Mihăică G. Ion Mustaţă A. Aurel Răpianu 1. Neculai Grosu V. Alexandru

1 2 3 4

Atanasiu G. Alexandru Atanasiu G. Elena Fusaru T. Jenică Găiţulescu N, Gheorghe

Repetent Româna, Latina Amânat Amânat Româna, Latina Promovat Amânată Repetent Româna, Latina Repetent Repetent Amânat Latina, Matern,, Muz. Promovat Latina, Geografia Promovat Latina, Chimia Chimia Latina Repetent

Promovat Repetent Repetent ■ Repetent Repetentă Promovat Repetent Repetent Repetent Promovat Promovat Promovat

CLASA V Promovat Geografia Muzica Promovat Franceza, Geografia Amânat Amânat Matematica

Repetent Repetent Promovat Repeteut Repetent Repetent

CLASA VI Amânat Religia, Matematica Amânat Repetent

Repetent Promovată Promovat

42 SESIUNEA FEBRUARIE-IUNIE 0)

Numele şi Pronumele

Situaţia în Iunie

& 5 6 7 8

Georgescu F. Toma Kornblum M. Moise Mihăilescu Gr. Gheorghe Murgu C. Lascăr Negrei M. Constantin 10 Topşa C- Constantin 11 Turcu V. Banu

Situaţia în Septembrie

Rom., Matern., Muzica Amânat Amânat Româna, Latina Româna, Muzica Retras Româna

Promovat Repetent Repetent Repetent Promovat

Amânat Repetent Promovat Amânat Româna Româna, Matematica Promovat Româna, Fizica

Repetent

Promovat

CLASA VII 1 2 3 4 5 6 7 8

Hanu V. Petre Ghemuleţ Gr. Traian Macarie ’C. Adrian Nanu I. Neculai Vasiliu V. Alexandru Rădvan T. Neculai Averescu D. Mihai Dimitriu Traian

1 2 3 4 5 6 7

Baron L. Saul Davidescu V. Ion Câmpianu M. Ionel Niculescu V. Gheorghe Dutchievici T. Nicolae Rădulescu D. Ion Romaşcanu N. Ion

Repetent Promovat Promovat Promovat

CLASA VIII

Repetent Amânat Matematica Româna, Matematica Româna, Fizica ’t Româna -bS .T Româna ni .1 .3 .0 •A

Repetent Promovat Promovat Promovat Promovat Promovat 'I f

SESIUNEA IUNIE-SEPTEMBRIE c

Numele şi Pronumele

Situaţia în Septembrie

CLASA II I lonescu C. Ion

Promovat

CLASA IV Repetent

2 Şerban Vasile

CLASA V 4 Giurea St. Florea

Repetent Promovat

CLASA VI 5 Puiu I. Vladimir

Repetent

3 Constantinescu I. Petru

CLASA VII 6 Chirulescu H. Nicolae

CLASA VIII Constantin Păun Dumitru A. Ion Dumitrescu B. Iulius Mateescu Traian 11 Şerban C. Stan

7 8 9 10

Repetent Promovat Promovat Promovat Promovat Promovat

0. OI O.f

u-jn

REZULTATUL examenului de bacalaureat ţinut în Iunie şi Septembrie 1927 la Focşani, sub preşidenţia D-lui C. C. Giurescu, profesor universitar BucureştiNr. DIPLOMEI Dat de Dat de Minist. inspe ct.

9485 47/V

NUMELE Şl PRONUMELE

V 59 Bădin N. Vasile

9853 570/XI 70 Antonescu P. Ion 9852 571/XI 71 Constantinescu R. D. 9851 572/XI 72 Cremnitzer B. Nestor 9850 573/XI 73 Dragomirescu Gr. Gh. 9849 574/XI 74 Niţă N. Ştefan 9848 575/X1 75 Popescu St. Ion 9847 591/XI 76 Rozemberg H. Godel 9846 592/Xl 77 Scheines D. Zisu 9823 593/XI 78 Alaci A. Teodor 9844 594/XI 79 Bratu St. Ion 9845 6I0/XI 80 Călin C. Ion 9843 611/XI 81 Graur Şt. Ştefan 9862 6I2/XI 82 Gruper’B. Moise 9861 613/XI 83 Haimovici L. Buium 9860 614/XI 84 Popescu I. Lucilius 9859 615/XI 85 Popescu I. Valentin 9858 616/XI 86 Popa Ig. Dumitru 9857 617/XI 87 Rădulescu N. C-tin 9856 618/X1 88 Ştefăniu G. Gheorghe 9855 619/XI 89 Vineş A. Vasile 9854 620/XI 90 Vrabie A. Toma 10460 635/XI 91 Burdea G. Cristea 10461 636/XI 92 Buriacu V. Ştefan 10462 637/XI 93 Câmpianu M. Ionel 10463 638/XI 94 Dutchievici T. Nicolae 10464 639/X1 95 ■Ajugulide C. Gabriel 10465 640/XI 96 Mateescu G. Traian 10466 641/XI 97 Rădulescu D. Ion 10467 642/XI 98 Romaşcanu N. Ion 10468 643/XI 99 Serbau C. Stan 10469 644/X1 100 âimionescu D. Nicolae 10470 645/XI 101 Constantin I. Păun 10471 646/XI 102 Dumitrescu B. Iulius 10472 647/X1 103 Maliner S. David 10473 648/XI 104 Niculescu V. Gheorghe 10474 649/X1 105 Popovici A. Mihai 10475 650/XI 106 Rotman L. David 10476 651/XI 107 Târniceru N Gh. 10487 662/X1 108 Pârvănescu St. C-tin 10490 665/X1 109 Seines I. Ionaş 10491 666/X1 110 Şerbănescu D. Ion 10502 677/XI 111 Vâlcu S. Constantin

Media exame nului

6.00

6.60 6.50 7.20 6.10 6.10 6.50 6.10 6.10 6,80 6.00 6.70 6.90 7.70 6.80 6.40 6.30 6.90 6.60 7.20 6.50 6.00 6.00 6.10 6.60 6.10 6.90 6.00 6.20 6.10 6.00 6.00 6.60 6.00 6.00 6.00 6.40 6 00 6.00 6.00 6.40 6.20 6.20

Secţia urmată

modreală

Sesiunea exame nului

Iunie

mod.

Sept

r< âlă

mod.

I! 1. 2. 3. 4. 5.

modern Buşilă R. Ion modern Lobel B. Heinric Lustman A. Avram real Palade G. Constantin modern modern Vrabie A. Ionel

GENERALĂ A EXAMENULUI

SITUAŢIA

Înscrişi Prezentaţi

DE BACALAUREAT 1927.

Modern

Real

Total

genera!

93%

88%

90°/0

12%

10°/

Neprezentaţi Admişi Cota % Respinşi Cota %

REZULTATUL examenului de admitere în clasa V, ţinut Ia Liceul „Unirea" în sesiunile Iunie şi Septembrie 1927. SESIUNEA IUNIE 1927. ADMIŞI LA SECŢIA REALĂ 1- Aschenazi A. Simon 6.37 15. P.isai I. Gheorghe 2. Alaci A. Nicolae 6.00 16. Pastia A. Alexandru 3. Banu V. Dumitru 6.62 17. Prialnic M. Aurel 4. Boiu C. Andrei 8.25 18. Popovici C. Teodor 5. Brezeanu I. Vasile 7.50 19. Pană 1. Neculai 6. Bernstein M‘ Sebast. 6.37 20. Reisner I. Mişu 7. Cristea D. Iancu 6.25 21. Rădulescu A.‘Alexandru 8. Constantinescu D. Gh. 7.25 22. Roşu I. Teodor 9. Dumitraşcu V. Const. 8.25 23. Saim L. Şmil 10 Diaconu 1. Nicu 6.85 24. Ştefănescu St. Pentru 7.00 25. Teodorescu I. Vasile 11. Horăscu N. Nicolae 12. lonescu P. Pândele 6.50 26. Tanu C. Valeriu 13. lonescu P. Teodor 6.00 27. Stefăneseu C. Ion 14. Nemvirth F. Lucian 7.25

1. 2. 3. 4.

ADMIŞI LA SECŢIUNEA MODERNĂ 6.00 5. Dimitriu V. Alex Ciubotaru G. Stere Constantinescu N. Vintilă 6.00 6. Edu St. Vasile Constantinescu G. Paul 7.50 7. Leonescu C. Vasile Constantinescu I. Petru 6.00 8. Popa Ig. Ion

1. 2. 3. 4. 5.

SESIUNEA SEPTEMBRIE 1927. ADMIŞI LA SECŢIA REALĂ. Constantinescu N. C-tin 6.00 6. Panciu I. Gheorghe Culacov C. Igor 6.00 7. Rădulescu N. Alexaudru Curcăneanu V. Mihail 6.00 8. Romaşcanu T. Ion lonescu G. Marin 6.63 9. Tartan R. Emil Năstăsescu V. Virgil 6.00 10. Vlad C- Mihai

1■ 2. 3. 4. 5.

ADMIŞI LA SECŢIA MODERNĂ. Axente G. Mircea 6.00 6. Iancu A. Frederic Banu V. Vasile 6.00 7. lonescu I. Ion C-tin Bucşescu H. Froim 6.25 8. Luculescu C. Mircea Covaci A. Ion 6.00 9. Marin M. Vasile Dimitriu G. Vasile 6.00 10. Milea G. Manole

6.00 7.00

6.12 7.50 6.87 6.00 6.62

6.88 6.00 6.00 7.25

6.00 6.00

6.13 6.00

6.13

Ai -i 1. 12. 13. 14.

Mintzer V. Henric Oprea M. Panaite Pascu Ig. Alexandru Pastia A. Alexandru

1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11. 12. 13. 14. 15. 16. 17. 18. 19. 20. 21. 22. 23. 24. 25. 26.

Abure I. Constantin Constantinescu F. Octav Cerbii G. Vasile Fenerstein A. Herman Georgescu H. Nicolae Ionică I. Ion Moisescu L. Alexandru Nestor N. Pompiliu Papa St. Costel Schăchter I. Eduard Stamatescu G. Gheorghe Ceparu A. Ion Cernica Al. Ştefan Grigorescu G’* Vasile Herman F. Corneliu Kendler A. Jack Nadler A. Flerman Nămoloiu C. Traian Pahoncea G. Alexandru Pălănceanu I. Viorel Popescu St. Crăciun Popovici G. Neculai Răileanu N. Nicolae Vasihu Cr. .Gheorghe Arbunescu I. Nicolae Atanasiu N. Constantin

6.00115. Polatos A. Haralamble 6.00|l6. Puşcă I. Enache 6.00! 18«-'Rosner A. Herman 6.75|18 Tănăsescu Gr. Alexandru

Respinşi la examenul de admitere în clasa V-a 27. 28. 29. 30. 31. 32. 33. 34. 35. 36. 37. 38. 39. 40. 41. 42. 43. 44. -i5. 46. 47. 48. 49. 50. 51.

Banciu C. Eugen Beldner M. Avram Bergher B. Strul Bratoveanu C. Ionel Cărăşel C. Eugen Filipescu Al. Alexandru Gaftă I. Ion Găiţulescu N. Aurelia Herşcovici H. Simon Hartenberg H. Iosef Iancu M. Hună Kohn A. Moritz Loga C. Constantin Marcus M. Moise Misir M. Anton Pincu L. Pincu Porumboiu A. Nicolae Răpianu 1. Vasile Scheines A. Mişu Segal P. Haim Stoenescu I. Mircea Segal 1. Eremia Tănăsescu G- Vasile Vlad G. Clement Martinovici N. Alexandru

6.00 6.00 6.00 6.00

SITUAŢIA GENERALĂ A EXAMENULUI DE ADMITERE IN CLASA V-a

SITUAŢIA

înscrişi Prezentaţi Admişi Cota °/0 Respinşi Cota °/o

Real

Modern

61 61

53 53 26

37 60% 24 40%

49% 27 51%

Total general

114 114 63 55% 51 45%

CONT DE GESTIUNE OPERAŢIUNI PE ANUL FINANCIAR 1926

COMITETUL ŞCOLAR AL LiCEULUI „UNIREA"

CONT O

’ FOCŞANI

Operaţiuni VENITURI

■A

Prevederi bugetare

NATURA VENITURILOR

Lei

încasările Sume înca efectuate sate In plus Lei

Lei

Sume i maso L iucasl

Let

Capitolul I

Venituri ordinare 2 3 4 5 6 7 8 9 10

11 12

Sold la 31 Decembrie 1925 . Venit fond inalienabil şi rezervă . Taxă frecuentă şi cotizaţie membru Subvenţie Prefectura Putna (bibliotecă. » » (internat) Minister Instr. (burse) . Cassa Şcoalelor (afut. el. săraci Alocaţie şc. secund, fete gr. II . Şc. secund, fete gr. II plata a 2 serv. erea el. timoceni M. Instrucţie (întreţine._ » » » (ecbip.» Fond inalienabil (donaţiuni) .

9950 628350 100000 109296

847596

593214 30 6873 (168225 3000 1*000 103000 3000 40000 21600 35600 8256 40 43540 1541309 20

307 39875

6929

39875

7237

Capitolul II Venituri extraordinare 1 2 3 4 5 6 8 9 10 11 12 13 14 15

Donaţiuni ...» Beneficii rezultate din serbări Cinematograf şi taxă excursie Taxă elevi clase extrabugetare ♦ Taxă de înscriere şi examene part. Taxă eliberări certificate . . Taxă construcţia internatului Donaţie M. Sănăt. ptr. construcţia iot. Din vânzarea anuarului Donaţii pentru pre mii . Amenzi stricăciuni făcute de elevi Chiria cantinei .... Donaţii pentru elevii săraci . Lemne internat .... Taxă întreţinerea elevilor în internat

M. Instr. salar personal didactic şi adminisirativ. Total General . . . . . T otal Cheltueli ..... Sold la 31 Decembrie 1926 .

5000 10000 78000 613000 47500 5000 132200

2830 4151

217 ts ;

612451 25 606129 25 130364 743364 99070 51570 5880 880 241990 109790 2000001 336(0 1500

5000 527000 1417700

2267.296

Administraţia Casei şcoalelor Nr. 22489/1927. Văzut şi aprobat de noi»

p. Administrator, (ss) G. N. 10NESCU

135 2400 500 29000 487850 2464726 25 898733'25

260 3915 4976

2446389 70 (5 i'2425.15 938608 2') 12214 5216229,05 1230196; 10

3ESTIU N E nul financiar 1926. (CHELTUIELI

NATURA CHELTUELILOR

Prevederi bugetare Lei

|B.

încasările Sume încaefectuate sato in plus

Lei

Sume râ mase de încasat

Lei

Capitolul I Cheltueli ordinare I 2 3 4 5 6 7 8 9 IO II 12 13 14 15 16

Plata personal, administrativ şi serviciu Plata a 2 servitori de şc. secund. . întreţinerea localului şf mobilierului Luminat şi încălzit Plata burselor .... Cheltueli de cancelarie . Material didzctic ...» Ajutoare elevi săraci . . Excursie şcolară .... Bibliotecă, (cărţi reviste etc). « Acordare de premii la finele anului Asistenţa medicală a elevilor Fond construcţie internat ♦ ♦ Casa şcoalelor (cărţi îmbrăcăminte) Rufărie elevi tinoceni (M. Instr.) . Intr. el. tinoceni în Internat (M. Instr.)

25oooo 159ooo

72ooo

8725o 216oo 238447 lo 2oloo4

100000

4oooo 4oooo 2oooo 80000

15ooo loooo 2oooo 132000

«J382oo

1525o 11552 9o 42oo4

327o4 6«i 426oo 26o00 2ool2 12 664o51 4o 584o51 4o 2oI34 5o 5134 5o 11145 1145 2oooo 3ooo 8226 3160c 15ol775

7295 4o

■iu

65oJ96 9o

18848

Capitolul II Cheltueli extraordinare I 2 3 4 5

6 7 8 9

Cota pers. did. examene particulare * * » lucrări practice . Plata pers* did. clase extrabuge tare Cotă p. luminat şi încălzit dela cl. extr Ajutoare acordate secretarilor Anuarul liceului . Monitorul Oiicial şi telefon . Nepre văzute . Desch:idere de credite întreţinerea elevilor în internat

4l9oo 56oo 574464 38530 5ooo 35ooo 5ooo

331oo 46212 38536

1523o jfiooo

lo23o looo 759 50

40000

5759 5o 25242 5o

54596 527qoq 1327096

484564 35 l268o64 85

2265266

2446389 7o 521622!! o5 741408 4o 161117:145 1236166 lo 6152425 15

Plata personal, didactic şi ad-tiv M. Instrucţie ... Total Cheltueli Sold la 31 Decembrie 1926 Total general . . ♦

75ooo 5592 62o676

14757 5o 54596 42435 65 913ol 5o I5o325 15

0,1 re i

.01:01 *tjsunen; MAUTJ3H) >MŞjM

■'■f'i! «•««** * airi£»D?.

aJwtsa’a

j.fî

4»ob va ,r j *U

1*0

HOJl \MUT.t;UiJ . '

■ ’Al’

h.J

I ;

' it i' ltq .O i'\r> '.'.v.’.'i'.

!r rcf.»

..<■ 'Ta

!:Wvr 1 vUfiTtainffobii .1 £ r. rtrlA . .1' :;*>•»<■ .jţ >' ii .3' ’ tui j ■ rr i.; S'-r.lm iţ i£.--i no..l • , ,, vlaHi/J ni.'IS

•:Wi

;

wjX

t'l ’

•r*

..-f Jotl.-. tV»ll Ol':'-' al: : iJCÎi < • ;w - .i.:--'3■ : : H

..04A;

•1'1.11

Ml.

iU ii

. ,()h iulu ... .

• »«.»' f»!

■ ,i

*|o: • M’l

«'RWlJuO

I* ’ - .’J l-| II.&J 1 t.il* •1 ,TvT i In'-jînnH »î-viH

') . .

1 .î

.ttkt r~r>:-yjr

; ;l

11 l d,' Vf.V r.H.O

•>ll.br. ,• ,-j

CIL '* "

>71 ' il

nfe&i

a.li)5 . ", j

•

• :

.* î,\b j

TT7Ti7r;r

«Ifti , i. i. .jA :

’

. '.Ti •.

.IA

■>

. a nit ! y' .

i. r .

■

•Ii-hi )

«r. ■

• ••iouSvot;

T::>' Aî ■

"7 TTV.7

. .

<i. • nsq i M *l|>‘ ^ollv.-i:) If.If i . ; 43 l î. o! ijluiî .I»1 !

anuarul PE ANUL 1927-1928.

J U a A U H A JUHA a q .

Efemeride pe anul şcolar 1927-1928 Ministerul Instrucţiunii prin ordinul Nr. dela 105981 detaşează pe D-l A. Georgiadi ...... Bucureşti la Focşani, încredinţandu-i şi girarea direcţiunei liceului. Prin ordinul Nr. 21100, D-l profesor 1 Septembrie 1927. ziua de 1 SepMihail Popescu numit P® la liceul din Focşani, este tembrie 1927 detaşat la liceul Matei Basarab din Bucuiost încredinţată reşti. Catedra D-sale a spre suplinire D-lui T. Constant,nov licen-

1 Septembrie 1927-

ţiat în litere. Ministerul Instrucţiunii prin ordinul Nr. 120947, aprobă detaşarea D-lui P. Geor eseu Măgura dela şcoala normala la orele libere

1 Septembrie 1927.

de franceză, dela liceu. . . rdinul Nr. 114654, Ministerul mPrin o credinţează, spre suplinire, catedra vacanta de română D-lui I. Diaconu.

1 Septembrie 1927.

MinisteruUnstruiun concediu 119 ’ aC” Paris, catedra D-sale a fost de studii la suplinită de" D-nii profesori D. Briick şi G. Krupka. Prin ordinul Nr. 72168 acordă studiu D-lui Stelian Mateescu concediu de .. ... , la Paris, catedra D-sale a fost suplinita de DFnîrC. Constantinescu, licenţiat în litere şi H. Boos, licenţiat al Academiei cornerciale.

56 1 Septembrie 1927.

30 Octombrie 1927.

8 Noembrie 1927.

25 Noembrie 1927.

26 Noembrie 1927.

22 Decembrie 1927.

24 Ianuarie 1928.

Ministerul Instrucţiunii prin ordinul Nr. 163312 fixează catedra de geografie a D-lui profesor V. Negreanu din 5 ore la liceu şi restul orelor la şcoala comercială elemen tară din Focşani. Serbarea şcolară dată pentru pomenirea Domnitorului Grigore Ghica III, care acum 150 ani a plătit cu viaţa sa apărarea integrităţei pământului scump al Bucovinei. Cuvântarea ocazională a fost ţinută de D-l profesor suplinitor, T. Constantinov. Serbarea comemorărei Marelui Voevod Mihai Viteazu şi a onomasticei Majestăţei Sale Regelui Mihai I. Cuvântarea ocazională fost ţinută de D-l profesor suplinitor, G. Teodorescu. Conform ordinului No. 12645 al Inspec toratului şcolar, cursurile au fost suspendate cu ocazia morţei lui Ion I. C. Brătianu. Comemorarea lui Ion I. C. Brătianu. Cuvântarea ocazională a fost rostită de D-l profesor C. Leonescu. La luarea vacanţei de Crăciun, s'a or ganizat serbarea „Pomului de Crăciun1* pen tru a redeştepta obiceiurile strămoşeşti. Cuvântarea ocazională a fost rostită de D-l Profesor T. Iordănescu, iar corul liceu lui a cântat diferite colinde. S au împărţit obiecte de îmbrăcăminte şi încălţăminte elevilor săraci şi silitori, în valoare de lei 31100, sumă strânsă prin colecţie dela elevi, comitetul şcolar şi profesorii şcoalei. Aniversarea Unirei principatelor şi pa tronul şcoalei, s a sărbătorit cu un deosebit fast, căci s a serbat totodată eşirea la pensie a profesorului Al. Copcescu, după 42 ani de serviciu şi a profesorului C. Zamfirescu, după 35 de ani de muncă. Cuvântarea ocazională a fost ţinută de

12 Februarie 1928.

1 Martie 1928.

7 Aprilie 1928.

29 Aprilie 1928.

1 Mai 1928.

9 Mai 1928.

Directorul şcoalei, după care, actualul pro fesor, D-l Sp, Lăduncă, fost elev al liceului, a arătat în cuvinte mişcătoare, abnegaţia şi devotamentul pus de aceşti profesori pentru instruirea şi educarea elevilor acestui liceu. Expirând mandatul comitetului şcolar, s'a procedat la noui alegeri. Au fost aleşi D-nii: Colonel Doctor S. Niculescu, Al. G. Ioan, C. Luculescu, şi C, Popovici. D-l Ştefan Graur, fostul preşedinte al comitetului şcolar, a fost declarat membru de onoare. Ministerul Instrucţiunii prin ordinul Nr. 42146 şi în baza I. D. Regal No. 839, nu meşte pe d-l Constantin Iacob, maestru cu titlul definitiv în învăţământul secundar din din Focşani, pentru specialitatea Desemn şi Caligrafie. Serbarea „Zilei Aviaţiei", cu care ocaziune D-l profesor C. Leonescu a ţinut cu vântarea ocazională. Serbarea comemorărei a 10 ani dela alipirea Basarabiei la Patria mumă. Cuvân tarea ocazională a fost ţinută de d-l Pro fesor suplinitor H. Boos. Ministerul Instrucţiunii prin ordinul Nr. , nu60664 şi in baza I. D. Regal Nr. meşte pe preotul Gh. Popescu, profesor cu titlul definitiv în învăţământul secundar din Focşani, pentru specialitatea Religia. Ministerul Instrucţiunii prin ordinul Nr. 471, revoacă detaşarea D-lui Profesor P. Georgescu Măgură dela şcoala normală. Orele libere de Franceză au fost încredin ţate spre suplinire D-lor profesori T. Iordănescu şi I. P. Rădulescu R. Solemnitatea ţintuirei noului drapel, de către profesorii şi membrii comitetului şco lar al liceului.

58 Serbarea şcolară a zilei de 10 Mai, cu care ocazie,- s'a sfinţit şi noul drapel. Cuvântarea ocazională a fost rostită de Directorul şcoalei. După serbare, asistenţa a luat parte la Te Deum-ul oficial, oficiat la Catedrala oraşului, iar în urmă elevii şi Armata au de filat în faţa autorităţilor. Corpul profesoral şi elevii liceului au a1928. sistat la Te Deum-ul oficiat la catedrala oraşului, cu ocazia serbărei eroilor. După serviciul divin, au mers în procesiune la ci mitirul nordic al oraşului, 1928. Serbare şcolară dată de elevii liceului în sala teatrului comunal „Maior G. Pastia“ pentru mărirea fondului necesar la înfiinţarea muzeului etnografic. Cu acestă ocazie a conferenţiat D-l Pro fesor Al. P. Arbore. 1928. încetarea din viaţă a fostului profesor Al. Copcescu. 1928. Ministerul Instrucţiunii prin ordinul Nr. 47751 transferă pe D-l profesor Mihail Popescu dela Focşani la Bucureşti, iar pe D-l Elefterie Ropalâ — maestru de gimnastică — dela Bălţi la Focşani, pe ziua de 1 Sep tembrie 1928. 1928. Ministerul Instrucţiunii prin ordinul Nr. 106542 şi în baza I. D. Regal Nr. 2165, numeşte pe D-l Dartanian Rădulescu maestru cu titlul definitiv în învăţământul secundar din Focşani, pentru specialitatea Muzica. 1928. Plecarea excursioniştilor liceului nostru în Italia, sub conducerea D-lui profesor C. Leonescu. 1928. încetarea din viaţă a profesorului Silviu Măndăchescu, directorul şcoalei normale şi profesor la liceul „Unirea".

10 Mai 1928.

24 Mai

30 Mai

15 Iunie 26 Iunie

1 Iulie

1 August

17 August

59 PERSONALUL ADMINISTRATIV PE ANUL ŞCOLAR 1927—1928.

Director, A. Georgiadi Secretar, Tr. Mateescu Ajutor Secretar: Laurenţiu Simionescu Simicel ( Sarchis Boos dela 15 Octombrie

Supraveghetor ie ordine ( Vrabie Ionel dela 1 Noembrie

COMITETUL ŞCOLAR Preşedinte, C. Leonescu, Profesor Secretar, Al. Georgiadi, Directorul liceului ( ( Membri ( ( (

Sp. C. Lăduncă, Profesor Colonel Medie S. Niculescu Al. G. loan, mare proprietar C. Luculescu, magistrat C. Popovici, institutor ( G. Pamfil, Profesor pensionar Membrii de onoare: ( Ştefan Graur, Avocat

Contabil, AI. Georgiadi Casier, Tr. Mateescu Medicul şcoalei: Dr. C Macri ( P. Vernescu Director Banca Naţională Focşani Cenzori ( D. Constantinescu, Contabil Banca Putnei ( Al. P. Arbore Profesor

60 J0|8J0 |ll|B}0i

o io io

’n

«u>

KS O)

s-c

a 3

G) Q

5>> 5

2 o

-3

C/3

> ai

3 H = > >>= > > 5i

J5 O 63 ©

■s

11 =

">“ I > =»

I U

> > > ’£

■a

Ia? sa es

r~Jg W

> =l

5 51

N N si EHsfi =l

■9lH

5 8

5 :■

* 3

Pm S *" 0 3 3,

iijl mţaisijAuj iq IţJAJOS IŢUV

s s s

’â =5 K

'I i 5 § K K

cn S c 1 “ =g •■§ s _KJ =g te [Ua _J

tg &

.£

:g 33

O.l CM

CM ~

111 £ ş §■ 1ş 1 33 ai

-a

Srr & : i

G) a

I g

:--i

S-

■ S2

O-

S ±— Q__ _

3 o o Crt

“ 2 “ a.

ÎUOJIIO ‘J^r

!l l

W m

h W

3 o

a n

. .2 O a. Q ■u — c CS<° CM co

a O

11 “ s ra Q io

21 DŞ _• s <S CO

S “ 0—•

C/3 CJ

ţuO

O cu 00

61 J0|9J0 injBlOl

I I

CB <U

g ••ge

1! s S

I !

ti o o ■§

coomcNO

ti—

Iii

'= > = = > >

2 i I I

f 1 i =: ^ îs >> îla >> g5 |3 f> 5. >> =,'6215 2 3 5 S 5 5 g

aS >

tU 09

CCS

*ţ=

•

w -u-’g

.a u.

ţuBuipîpAui ni

—

'qj T3

;uaano *a^j

CCS

-*-* CCS

s £ qj

,11111

2? CL

CCS

o> -*—* CCS

.= 2

bfl O cu

2 2

I> -1111111 = ^

iţiAJOS nuy

11 iio

*t3

*4= 53

o o o S §

p " «5 c

Isîl

bJD bJO O O qj cu

r—1

CL,

l=| M 3 l||" 3§ §| iH 1

11 | | £IHI|| !l 1 " jtI ^ i ^ 2 a>

că

LO-Tb

t**

62 jo|0jo

injejoi

pi cm

co 60 ea

K3 <D

•-s-c

= >

>4-

.2 o

3 .2 ■O

3 ®4n

1=p ÎU\î01gîpAUT UI

— > > = > >

> =s

C/9 ca

+ T-

>cs

> > >

s? >

=- s-

> >

“3

~Ş -S

> > > s' 5

> f>

| >£= 3

>” '?> 5 5=

> -j> m g «j -j = rS=3 > iS -J •S

S 3 3 1

1 li 11-| II11 S SE E ziE Qo Q S ° ă ă ă

1 I I 1 I s s ? CO

ii/AJas iiuy

2 .§

2=9° .H > ■1 •ti 1 U. p

ea. =3 OP

rf*

O V-, p

e=2. =3 co

Q3 03

1-5 g 3

’co-e^i

“ 2 22 CU

ţaoano

’S c/3 QJ

c 8 •—

3 3 s •S s

3 3

3 ,5

-> c o *

“

Oî ’—1

o CM

—■

.g to o

COCJ *— CM

cm CM

1 S I i is

~ a h co ^ oy CM

de repartiţia orelor dela clasele extrabugetare de băeţi pe anul şcolar 1927—1928.

1 humele şi Pronumele I profesorului £

Obiectul

Clasele la care 1 S funcţionează i

2 Al. P. Arbore 3 I. Diaconu

i* ii? iii? iv? vi, 5 ii3, in? iv? ? 9 5 i? vl

III? IV? IV?

Religia Româna Româna (Latina T. Iordănescu (Dreptul I. P. Kădulescu-R. Franceza P. Georgescu-M. Franceza Germana D. Briick (Germana G. Krupka (Geografia Istoria C. Leonescu (Istoria Gh. Teodorescu (Geografia Geografia S. Măndăchescu Vintilă Negreanu Geografia Matematica C. Diaconescu (Matematica V. Bălănescu (Fizica Fizico-Chiniice Ai. ispas (Naturale Sp. Lăduncă (Higiena (Desemnul Const. Iacob (Caligrafia Desemnul I. Maican Muzica Dart. Rădulescu Gimnastica T. Mintianschi

1 Pr. G. Popescu

5 6 7

8 9 10 11

12 13 14 15 16 17 18

19 20

îl? iv? Vi, TŞT 13 III1( ; 11 1q

Dcla 1 Mai 1928 J)ra Pir van

6 7

in? iv? vi,

II? 1? II? Iii? IV? VI, I? II?

Vi, III? IV? I? IV? v?,

2 4

II? IU? DiriJji'Ue

IV?

III? Vii, WSf 1? II? IV? Diriginte cl. 1 C IV? . I? II? VI, I? H*o III? IV?

1? II? HI? IV? VI, I?II? IU? IV? Vi,

9 2 7 5

■•t

':fo£d î>b aui,-xn-dr.iî/'j oteetA, <.îyb *i* i-no

^ TR'J *'

r .cq':‘ sb

i.lau’C >

oSjonui :f

•

,ffl- i V

■

•Sl-ir ' ■

naa

1 .

i T

r.nrrnv’. ' ,

, tliii i ,.ii

' ! M i 8 VI ,111 .11 ,|

,..

'■

■

,;.i

_______

65 CLASA l-a Â Diriginte: Spiridon C. Lăduncă

•ECL) 3

Numele şi Pronumele

Situaţia în Iunie

>3 35 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36 37 38

Alevra A. Neculai Angliei I. Ghiţă Antonescu P. Georgică Baclaian S. Ştefan Beşleagă Gh. Vasile Botez V. Constantin Brăileanu C. Dumitru Candelato S. Nicolae Chiriac D. Nicolae Colios N. Constantin Constantinescu M. Iulius Constantinescu N. Paul Curelea R. Mihail Diaconescu V. Gheorghe Dumitriu S. loan Dutchevici T. Gheorghe Ene N. Neculai Enea I. Constantin Georgescu G. Ştefan Gheorghiu G. Aurel Gheorghiu M. Florică Gheorghiu G. Valentin Goleşteann C. Vasile

Promovat Promovat Româna, Istoria, Natur. Franceza Repetent Româna Promovat Repetent Promovat Repetent Repetent Promovat Repetent Promovat Promovat Rom., Istor.. Matemat. Exmatriculat Exmatriculat Rom., Franc., Matern. Promovat Promovat Promovat Promovat îonescit 6. Gheorghe Speranţă Promovat Promovat Leonte C. Dumitru Exmatriculat Lutigu G. Gheorghe Promovat Macovei R. Titradu Româna Manoliu C. Aurelian Marinescu G- Gheorghe Repetent Promovat Marinoschi 1. Gabriel Promovat Maxim M. Ovidiu Promovat Mihai V. Constantin Promovat Mihalcea P. Ştefan Promovat Milea N. Floriau Munteanu D. Constantin Religia, Istoria, Geogr. Repetent Neagoe V. Costică Repetent Panaitescu G. Marcel Pungă 1. Constantin Camil Promovat

Situaţia în Septembrie

Promovat Promovat Promovat

Repetent Repetent

Promovat

Repetent

66 c

Numele şi Pronumele

Situaţia în Iunie

Radu I. Neculai Rădulescu E. Dumitru Rădulescu D. Hristache Resmeriţă S. Virgil Romanoaie N. Manole Sava G. Laurenţiu Soare N. Ioan Stanciu St. Neculai Turtoiu I. Victor Weinbach I. Emil Vicol I. Constantin Zaneti G. Ştefan

Religia, Româna Repetent Româna Promovat Repetent Promovat Repetent Promovat Relig., Geogr., Natur. Promovat Repetent Promovat

Situaţia în Septembrie

z 39 40 41 42 43 44 45 46 47 48 49 50

Repetent Piomovat

Promovat

Clasa l-a B. Diriginte V. Bălănescu £ p o

Numele şi Pronumele

Situaţia în Iunie

Situaţia în Septembrie

z 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16

Avrămoiu Al. Ionel Balica R. Carol Victor Banu V. Nicolae Barbu D. Stoica Bâtcă D. Jean Bernştein M. Benno Căldărâscu I. Neculai Cliiper R. Neculai Constantinescu A. Gh-ghe Cornblum L. Froim Caţă Al Ion Damian E. Neculai Dediu R. Aurel Dobrescu D. Victor Frâncu I. Ştefan Gagiu C. Vasiie

Româna, Matematica Religia, Naturale Matematica, Naturale Repetent Franceza, Matematica Istoria, Muzica Promovat Repetent Rom., Franc., Matern. Promovat Decedat Repetent Religia, istoria, Matern. Relig-, Franc., Geogr. Franceza Promovat

Repetent Promovat Promovat Repetent Promovat Repetent

Promovat Promovat Repetent

et s

o O

Numele şi Pronumele

Situaţia în iunie

Georgescu G. Zaharia Gheorghiu V. Constantin Gheorghiu G. Mărgărit Ghimiş C. Dumitru Grigorescu C. Alexandru Ionescu 1. Gheorghe Ivan I. Neculai Leibovici B. Mauriciu Mazilu C. Iorgu Mihăilescu M. Traian Milstein S. Zigmund Mintzer W. Georges Monar A. Alexandru Munteanu P. loan Niculescu G. Paul Nicolau Al. Petre Pastia A. Gheorghe Pincu A. Saul Răpoţescu H. Mihail Renţa G. Dumitru Rosentzweig M. Aurel Sfarţ A. Moritz Silberstein B. Frederic Silberman M. Pincas Steiner H. Bebe Udrea D. Nicolae Velisar !. Gavrilă Vlădescu G. Petri' ă Niculescu D. Petre Stancu I. Gheorghe

Repetent Repetent Exmatriculat Exmatriculat Repetent Promovat Promovat Promovat Relig., Rom., Franceza Relig., Rom., Franceza Repetent Promovat Relig., Istoria, Natur. Promovat Exmatriculat Rom., Franc., Matern. Promovat Promovat Promovat Relig., Franc., Matern. Repetent

Situaţia în Septembrie

17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36 37 38 39 40 41 42 43 44 45 46

Geogr,, Matern.. Natur.. Caligr. Franc., Geogr., Natur., Caligr,

Repetent Repetent Repetent Repetent

Repetent Repetent Repetent

Promovat Repetent Relig , Franc-, Matern- Repetent Promovat Franc-, Geogr-, Matern. Promovat Promovat Franceza, Istoria Repetent

Clasa Ii-a Â. Diriginte : Preot Gh. Popeştii B CU CU

Numele şi Pronumele

Situaţia în Iunie

Situaţia în Septembrie

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36 37

Anghel I. Alexandru Atanasiu G. Constantin Barbescu V. Constantin Caroni E. Spiru Cautiş C. Dumitru Ceochiu M. Ion Neculai Cernica M. Goea Chizeil Z. lancu Ciubuc C. Constantin Cojan C. Aurelian Cristea D. Gheorghe Dabija Gr. Neculai Davidescu A. Vasile Dediu A. Petrea Dima V. lancu Dobre I. Iordache Georgescu H. Vasile Gheorghiţă G. Neagu Lupu 1. Constantin Marin Gr, Gheorghe Mihalache A. Tache Milea Ig. George Niculescu S. Şiret N-lai Neuwirth F. Matias Panaitescu G. Vasile Pârvănescu S. Lucian Rădulescu T. Teodor Ralescu G. Augustin Râpianu Nicolae Robescu I. Radu Romaşcan C. Virgil Segal’H. Leon Stefancu G. llie Stefănescu G. Gheorghe Stoenescu A. Teofist Stoian M. Ghinea Stoica M. Constantin 38 Teodorescu Pândele 39 Teodor I. Ion 40 Vlădescu C- Tomiţa

Promovat Promovat Repetent Matematica, Naturale Promovat Repetent Promovat Promovat Româna, Matematica Promovat Promovat Româna, Matematica Matematica Religia, Matematica Promovat Promovat Promovat Repetent Franceza, Matematica Româna Promovat Repetent Promovat Promovat Promovat Româna Promovat Promovat Promovat Matematica Promovat Repetent Exmatriculat Promovat Franceza, Matematica Promovat Promovat Exmatriculat Franceza, Naturale Promovat

Promovat

Promovat Promovat Promovat Promovat

Promovat Promovat

Promovat

Clasa ll-a B. Diriginte: G. Krupka c O)

Numele şi Pronumele

Situaţia în Iunie

Situaţia în Septembrie

z 1 2 3

4 5 6 7

8 9 10

12 13 14 15 16 17 18 19 20

21 22 23

24 25 2(. 27

28 29 30

31 32 33

34 35 36 37

38 39 40

Angelescu N. Grigore Boiu I. Dumitru Brigher H. Faibiş Bucur C. Neculai Căldârăscu A. Victor Carp I. Gheorghe Ţebea Craioveanu T. Grigore Costea G. Neculai Dragomirescu T. Teodor Edu St. Stan Focşăneanu 1. Constantin Gavriliu G. Gheorghe Georgescu St. Ştefan Iancovici M Moise Kendier F. f'incu Militam I. Gheorghe Moscovici L. Mendel Neagu I. Matei Negru T. Eugeniu Nicolaevici N. Mircea Pârvană N. Ion Popovici G. Eugen Scripcaru C. Nicolae Scripcaru C. Teodor Sedecaru S. Flerman Serea M. Octavian Serbănescu S. Teodor Stanciu 1. Petru Şuşu N. Nicolae Svoronos T. Andreas Târâlă N. Dumitru Teodorescu I. Dumitru Tomescu P. Mircea Ţumer A. Iosef Ungar M. Henrich Vasilescu V. Alexe Vexler L. Norberth Zăbavă N. Ioan Zamfir N. Atanase Dimitriu Gr. Vasile

Matematica Matematica Repetent Transferat Odobeşti Promovat Promovat Promovat Repetent Promovat Franceza Matematica Promovat Promovat Promovat Promovat Promovat Repetent Franceza, Matematica Matematica Transferat Buftea Româna Matematica Promovat Promovat Promovat Matematica Promovat Promovat Promovat Promovat Matematica Repetent Repetent Matematica Promovat Promovat Matematica, Naturale Promovat Promovat Naturale

Promovat Promovat

Promovat Promovat Repetent Promovat

Promovat

Promovat Repetent Repetent Tran. Sibiu

Clasa lll-a A. Diriginte: Al. Georgiadl CJ

Numele şi Pronumele

Situaţia în Iunie

Situaţia în Septembrie

Z 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34

Avram N. Dumitru Balaban P. Gheorghe Bâtcă A. Constantin Boureanu C. Alexandru Bunghez I. Gheorghe Calmanovici I. Jean Cernat C. Constantin Cernat C. Alexandru Chiriţă C. Constantin Ciopa C. Cosma Dobrin S. Costică Furtunescu T. Gheorghe Gheorghiu Z. Vasile Georgiadi A. Mihail Gheorghiţă G. Vasile Grossu I. Ştefan Hagiu N. Petru Ioan Al. Gheorghe loan V. Dumitru Ionescu C. loan Iorga A. Toma Lazăr 1. Samoil Luculescu C. Octavian Lupaşcu N. Gheorghe Mărgărit G. Dumitru Mihalcea P. Constantin Negulescu C. Manole Olteanu Sp. Constantin Rădulescu I. Ovidiu Rosenstein M. Marcus Stefănescu Sp- Spiridon Stoian P. Ion Tutoveanu P. Ion Tenacii 1 Simion

Geografia, Fizica Promovat Promoyat Promovat Româna Promovat Promovat Latina Promovat Româna Promovat Amânat Transf, Bacău Repetent Promovat Repetent Promovat Franceza Promovat Promovat Matematica Promovat Promovat Promovat Promovat Promovat Matematica, Fizica Promovat Promovat Franceza , Geografia, Fizida Promovat Promovat jT .3 Promovat iaH Promovat Promovat Latina, Geografia Promovat Promovat Prorovat w-'* Promovat Promovat “3E^Movat Latina Româna ;,q ; 1>n,ova, Ex. pârtie. , îrans.To.-Ocna

Clasa lll-a B. Diriginte : D. BrUck.

E CD

Numele şi Pronumele

Situaţia în Iunie

Situaţia în Septembrie

Z 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36

Apostică I. Gheorghe Artăncscu I. Constantin Baner M. Carol Beldner S. Aurel Bergher B. Avram Boeru N. Gheorghe Borcea 1. Corneliu Chilian T. Toma Cioarec I. Victor Cuşmaru M. Lupu Dimitriu G. Teodor Dragomir I. Alexandru Dumitrescu B. Marius Fripcea I. Gheorghe Gagiu N. Costică Gheorghiu N. Virgiliu Goldenberg H. Şolomon Gross A. Georg Iliescu C. Dumitru loniţă P. Alexandru Lazarovici V. Ştefan Leibovici G. Louis Marcovici L. Hună Mazilu V. Constantin Neagu S. Ionel Neiger R. Jose Niţu St. Eugeniu Oprea A. Constantin Plugaru G. Ion Poplicher M. Jean Sârbu Z. Nicu Teodoraşcu C. Constantin Tudorache I. Dumitru Ţolescu D. Emil Vâlcu I. Ion Grădinarii A. Gheorghe

Promovat Promovat Promovat Promovat Promovat Promovat Promovat Promovat Latina, Franceza Promovat Latina, Franceza Franceza Promovat Promovat Franceza Promovat Româna, Geografia Promovat Promovat Promovat Promovat Promovat Promovat Promovat Latina Promovat Promovat Promovat Promovat Româna, Matematica Latina, Franceză Promovat Promovat Promovat Religia, Matematica Româna, Latina

Promovat Promovat Promovat Promovat Promovat

Promovat

Promovat Repetent

X-

Clasa IV-a A. Diriginte: T. lordănescu OJ

Numele şi Pronumele

Situaţia în Iunie

Bacalu F. Herman Bogdan M. Gheorghe Bosoiu I. Petrache Brăileanu C. Clement CocoîaTl. Iulian Constantinescu F. Virgil Constantinescu I. Florian Cristescu M. Ion Dediu I. Neculai Dimitriu G. Mircea Enică T. Victor Fotin D. Constantin Georgescu M. Gheorghe Gustă N. Costică Iliescu T. Nicolae Kivu C. Ion Mihail Korckis I, Samoil Kutelicos A. Gheorghe Leibovici I. Idei Macri C. Constantin Manolescu I. Eugen Mihăiloscu I. Ion Munteanu S. Romulus Necula D. Gheorghe Nicolaevici Vladimir Nomicos G. Vasile Novac I. Mihai Păun I. Constantin Raicu I. Victor Rădulescu T. Stelian Serbănescu C. Emil Stanciu G. Ion Ştefan R. Mihai Strulovici A. Strul Ţâru S. Teodor

Matematica Promovat Latina, Matematica Matematica Promovat Promovat Promovat Promovat Promovat Promovat Latina, Geografia Latina, Matematica Promovat Promovat Promovat Matematica Promovat Latina, Matematica Promovat Promovat Promovat Latina, Matematica Promovat Promovat Transferat Buftea Promovat Matematica

Situaţia în Septembrie

z 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 10 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35

Latina Promovat Geografia, Matematica Promovat Latina, Matematica Geografia, Matematica Matematica, Higiena Promovat

Promovat Promovat Promovat

Promovat Repetent

Promovat Promovat

Repetent

Promovat Promovat Promovat Promovat Promovat Promovat

Clase IV-a B. Diriginte: C. Dlaconescu c V o

Numele şi Pronumele

Situaţia în Iunie

Situaţia în Septembrie

z 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34

Bălănescu V. Nicolae Băncilă A. Alexandru Bogdan N. Gheorghiaş Borş V. Neacşu Burlă I. Ion Dimitriu C. Ion Gagiu V. Ioan Găiţulescu N. Vasile Gheorgheoiu C. Gheorghe Grobnic G. Nicolae Hamei Al. Tristan Kelefaş^ST Hristache Lâzărescu N. Gheorghe Mandea Gr. Teodor Neagu D. Gheorghe Necula D. Teodor Nistor T. Constantin Pantzer K. Halei Petrovici D. Victor Romaşcanu C. Nicolae Rudic’ A. Aurel Sarossy 07~0scar Sava G. Gheorghe Scharf I. Hary Sneer Z. Strul Stanciu St. Emilian Steiner M. Rubin Stoica T. Nicu Teodoraşcu C. Neculai Tomulescu D. Ştefan Ungar M. Iosef Ursu G. Ioan Vasilache V. Nicolae Vasiliu I. Aurel

Promovat Promovat Promovat Repetent Româna, Matematica Repetent Promovat Promovat Româna, Matematica Promovat Ex. particulare Repetent Promovat Promovat Repetent Româna Româna Promovat Repetent Repetent Promovat Promovat Repetent Repetent Franceza, Matematica Româna, Matematica Promovat Latina, Matematica Promovat Repetent Promovat Repetent Repetent Matematica

Promovat

Promovat Promovat

Promovat Promovat Repetent

Promovat

Clasa V-a reală Diriginte: Al. Ispas c

Numele şi Pronumele

Situaţia în Iunie

Situaţia în Septembrie

z Repetent Geografia, Matematica Repetent Promovat Matematica Franceza, Matematica Promovat Transf. R.-Sărat Franceza, Matematica Promovat TO Culacov C.Jgor— Matematica 11 Curcăneanu V. Mihail Promovat 12 Dumitrascu V. Const. Matematica 13 HorăscuN. Nicolae Repetent 14 Ionescu G. Marin Matematica 15 Ionescu P. Pândele Româna, Franceza 16 Ionescu P. Teodor 17 Madgearu D. Constantin Matematica Exmatriculat 18 Năstăsescu V. Virgil Promovat 19 Neuwirth Fr. Lucian Promovat 20 Pană I. Neculai Matematica 21 Panciu I. Gheorghe Franceza 22 Pisai I. Gheorghe Repetent 23 Popescu I. Emil Promovat 24 Popovici C. Teodor Matematica 25 Prialnic M. Aurel 26 Rădulescu Al. Alexandru Promovat 27 Rădulescu N. Alexandru Matematica Promovat 28 Reisner I. Mişu Matematica 29 Romaşcanu T. Ion Promovat 30 Roşu I. Teodor Promovat 31 Scheim L. Smil Promovat 32 Tanu C. Valeriu Repetent 33 Târtan R. Emil Promovat 34 Teodorescu I. Vasile Matematica 35 Vlad C. Mihai Repetent 36 Vlâdescu M. Nicolae 1 2 3 4 5 6 7

Ardeleanu 1. Ion Aschenazi A. Simon Banu V. Dumitru Boiu C. Andrei Brezeanu I. Vasile Cherciu I. Ion Neculai Constantinescu D. Gh. 8 Constantinescu G. Gh. 9 Cristea D. lancu

Repetent Repetent Promovat Promovat Repetent Promovat Promovat Promovat Repetent

Repetent Promovat Promovat Promovat Repetent

Promovat

Clasa V-a modernă Diriginte: Al. Ispas c

Numele şi Pronumele

Situaţia în Iunie

Situaţia în Septembrie

1 2 3 4 5 6 7

8 9 10 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25

Axente G. Mircea Banu V. Vasile Bagdad A. Vintilă Bucşescu M. Froim Cocora FI. Dumitru Constantinescu G. Pau! Constantinescu N Vintilă Dimitriu G. Vasile Dimitriu V. Alexandru Edu St. Vasile Foarfecă N. Ion Iancu A. Frederic Ionescu !. Ion Constantin Leonescu C. Vasile Luculescu C. Mircea Marin M. Vasile Milea G. Manole Mintzer W. Henrich Oprea M. Pahaîte Pascu Ig. Alexandru Pastia A. Alexandru Polatos A. Haralambie Popa Ig. Ion Puşcă I. Enache Rosner A. Herman

Româna, Latina Matematica Transf. R.-Sărat Promovat Promovat Ex. particulare Promovat Promovat Promovat Promovat Repetent Latina Latina, Matematica Promovat Promovat Repetent Exmatriculat Promovat Latina Promovat Promovat Latina, Matematica Promovat Matematica Promovat

Clasa Vl-a reală Diriginte i 1*

1 O O

Numele şi Pronumele

Promovat Promovat

Promovat Promovat Promovat

p. pădulescu-Putna

Situaţia în Iunie

Situaţia în Septembrie

1 Alexandrescu G. GIi. 2 Bernstein M. Jean 3 Cioară N. Beno

Promovat Matematica Promovat

Promovat

76 n OJ O

Numele şi Pronumele

Situaţia în Iunie

z 4 Cristofor I. Alexandru 5 Dimitrescu B. Constantin 6 Dimitriu V. Nicolae 7 Giurgea St. Constantin 8 Iliescu T. Petru 9 Macarie C. Eugen 10 Manolescu C. loan 11 Manolescu N. Veniamin 12 Mărcuţă C. Constantin 13 Mărgăritescu I. Stelian 14 Montanu G. Mihail 15 Nedelcu C. Gheorghe 16 Nestor 1. Anton 17 Pantzer K. Saul 18 Păun I. Alexandru 19 Păvălucă G. Nicolae 20 Puiu i. Vladimir 21 Ralescu 1. Ştefan 22 Seciu C. Nestor 23 Spiegler E. Rudoif 24 Stoica V. Constantin

Matematica Transf. Bazargic Engleza Matematica Franceza, Matematica Franceza, Matematica Promovat Promovat Engleza, Matematica Promovat Repetent Matematica Franceza, Matematica Matematica, Fizica Matematica Repetent Promovat Ex. particulare Promovat Transf. Bârlad Franceza Transf. Bârlad

Situaţia în Septembrie

Promovat Repetent Promovat Promovat Promovat Promovat Repetent Promovat Promovat

Clasa Vl-a modernă Diriginte: I. P. Rădulescu-Putna

o CJ

Numele şi Pronumele

Situaţia în Iunie

z 1 2 3 4 5 6 7 8 9

Antohi A. Matei Altarovici S. Isidor Apreotesei I. Mihail Avram I. Martin Avram M. Iacob Basarab S. Silvestru Constantinescu N. Horia Cornea V. Victor Davidovici I. Jack

Promovat Fizica Naturale Promovat Promovat Fizica Naturale Repetent Naturale Promovat Franceza

Situata în Septembrie

Promovat Promovat Promovat Promovat

77 n QJ

S z

Numele şi Pronumele

10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21

Dragu I. Petru Gaftă I. Vasile Gogancea T. Gheorghe Hainăroşie S. Emil Kapri Gr. Gheorghe Loga C. Mitică Marcovici H. Iosef Rosenberg M. Isidor Schlesingher A. Izu Strulovici N. Sami Vasiliu V. Gheorghe Toma C. Vasile

Situaţia în Iunie

Franceza Exmatriculat Promovat Româna Franceza Promovat Franceza Exmatriculat Promovat Promovat Franceza Naturale Repetent Istoria Matematica

Situaţia în Septembrie

Promovat Repetent Promovat

Promovat

Clasa Vll-a reală Diriginte: Al. P. Arbore c o CU

Numele şi Pronumele

Situaţia în Iunie

z 1 2 3 4 5

6 7 8 9 10 11 12 “13 14 15 16 17 18

Antoiiescu P. Aurel Arsenescu P. Nicolae Blum M. Minase Cocea P. Constantin Cojan C. Constantin Coliu St. Emil Constantinescu F. Aurel Costea I. Postolache Craifeleanu V. Vasile Cucută I. Neculai Curcăneanu V. Dumitru Dumitru G. Ilie Goliger I. Octav Kohn S. Carol Marinescu G. Nicolae Mărgăritescu D. Atanase Mateescu I. Neculai Mihăescu P. Teodor

Promovat Româna Franceza Promovat Promovat Fizica Promovat Româna Fizica Promovat Româna Matematica Promovat Promovat Franceza Matematica Matematica Fizica Promovat Româna, Matematica Româna, Matematica Ex. particulare Româna

Situaţia în Septembrie

Promovat Promovat Promovat

Transf.R.-Săral Promovat Promovat Promovat Promovat Promovat

% c cu G

Numele şi Pronumele

Situaţia în Iunie

Situaţia în Septembrie

z 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29

Mihalcea C. Nicolae Negoescu M. Eremia Pârvânescu St. Ştefan Potop G. Nicolae Rădulescu D. MihaiT Secară T. Leonida Strâtulă N. Vasile Teodorescu St. Aurel Turcu V. Banu Vasilache I. Traian Stefănescu A. Mihail

Promovat Repetent Promovat Matematica Promovat Promovat Promovat Exmatriculat Transf. P. Neamţ Matematica Româna, Matematica

Promovat

Promovat Repetent

Clasa Vll-a modernă Diriginte Al. P. Arbore

S o

Numele şi Pronumele

Situaţia în Iunie

Situaţia în Septembrie

z I 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17

Bernstein M. David Blaunstein I. Moritz Constantinescu G. Gh. Dumitru 1'. Gheorghe Herşcovici S. Herşcu lacobsohn B. Herman Macovei T. Lucian Marcus A. Godel Mircea A. Nicolae Missir C. Cristea Muscă A. Alexandru Panaitescu M. Victor Pascu lg. Cicero Potop St. Ştefan Prialnic M. Hedwig Rosenberg H. Strul Rosenhaupt A. Beriş

Repetent Promovat Fizica Româna Matematica, Fizica Franceza Româna, Matematica Promovat Româna Promovat Promovat Repetent Retras Matemntica, Fizica Promovat Promovat Promovat

Promovat Promovat Promovat Promovat Promovat Promovat

Promovat

n =

Numele şi Pronumele

Situaţia în Iunie

z Steriade G. Costel Stoenescu G. Alexandru Stoenescu I. Aurelian 21 Vasiliu Cr. Ioan 22 Vartolomei G. Mihai 18 19 20

Matematica Promovat Promovat Promovat Promovat

Situaţia în Septembrie

Promovat

Clasa Vlll-a reală Diriginfe: I. P. Rădulescu-Râmnfc

s o u

Numele şi Pronumele

Situaţia în Iunie

Situaţia în Septembrie

z 1 Balaban P. Neculai Costescu C. Gheorghe Cotigă R. Traian Cristodorescu C. Ton Dăscălescu St. Hristache Dodun I. Louis Ioan AI. Rene Littman H. Şloim Meierovici L. Ferdinand 10 Popovici V. Vasile 11 Romaşcanu C. Ştefan 12 Savin G, Arnold 13 Serbănescu S. Mihai 14 Tobolcea R. Teodor 15 Vasiliu V. Alexandru 2 3 4 5 6 7 8 9

Promovat Promovat Promovat Promovat Promovat Promovat Promovat Promovat Promovat Promovat Promovat Româna

Promovat

Promovat Matematica Repetent

Promovat

80 Clasa Vlll-a modernă Diriginte: I. P. Rădulescu-Râmnie

o o ui

Numele şi Pronumele

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

Abramovici M. Avram Boboc V- Gheorghe Cărăşel C. Corneliu Constantinescu N. C-tin Dediu N. Ioan Dumitriu L. Alexandru Maiorovici A. Cristian Pătrăşcanu N. Vasile Rădulescu I. Adrian Serban I. Gheorghe Stefănescu Sp. Ioan Stefănescu A. Valeriu Tarbă S. Ion Vasilache I. Gheorghe Zanetti G. Cristea

Situaţia în Iunie

12 13 14 15

Promovat Promovat Promovat Româna Promovat Promovat Promovat Promovat Promovat Promovat Promovat Promovat Promovat Promovat Promovat

Situaţia în Septembrie

Promovat

Clasa l-a C. (extrabugetară) Diriginte: Sp. Lăduncă c oj o

Numele şi Pronumele

Situaţia în Iunie

Situaţia în Septembrie

Z 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12

Alexandrescu C. Ioan Balan N. Alexandru Bălăuţă Gr. Dumitru Borcan T. Ion Burghelea I. Ion Cernica Al. Alexandru Dulea C. Dumitru Duţă St. Tănăsache Ghidarcea V. Nicolae Ilie G. Vasile Ionescu Em. Costică Jipa S. Constantin

Promovat Promovat Repetent Promovat Promovat Promovat Româna, Matematica Decedat Promovat Promovat Matematica Promovat

Promovat

Situaţia în Septembrie

Numele şi Pronumele

Situaţia în Iunie

13 14 15 16 17 18 19

Mereoiu V. Constantin Mincu N. Alexandru Neagu C. Ioan Negulescu D. Traian Petz B. Nicolae Puflea N. Ştefan Romaşcan C. Dumitru 20 Simionescu G. Milea 21 Stefănescu R. Vintilă 22 Zaharia P. Iordache

Repetent Româna, Matematica Exmatriculat Promovat Promovat Matematica Promovat Româna, Matematica Promovat Promovat

Repetent

Repetent Promovat

Clasa ll-a C. (extra bugetară) Diriginte: I. P. Răduiescu-RSmnic

Numele şi Pronumele

Situaţia în Iunie

Situaţia în Septembrie

z 1 2 3

4 5 6 7 8

9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20

Alexandrescu C. C-tin Băcescu C. Gheorghe Balaban N. Ion Constantinescu C. Nistor Corpaci C. Costache Borş V. Constantin Cristescu S. Ion Cristian N. Romeo Damaschinopol G. D-tru Dragomirescu N- Vtrgil Enache St. Gheorghe Florea N. Ioan Gheorghiţă R. Alexandru Hâncu A- Constantin Lungu G. Marin Mălăcescu G. Ion Marinescu I. Gheorghe Mereoiu V. Năstase Mihai C. Constantin Milea Al. Costică

Promovat Româna, Franceza Româna Româna

Promovat Matematica Matematica Exmatriculat Transf. Odobeşti Religia Promovat Geografia Promovat Repetent Promovat Promovat Matematica Româna Promovat Repetent

Promovat Promovat Promovat Promovat Repetent Promovat Promovat

Promovat Promovat

Numele şi Pronumele

Situaţia în Iunie

Situaţia în Septembrie

2; 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36

Mocanu 1. Constantin Moncea V. Gheorghe Nanu F. Paul Nedelcu N. Grigore Nieweld C. Octavian Pantazescu D. Emilian Pârlog A. Ioan Pârvănescu N. Const. Păun I. Ioan Popa N. Vasile Popescu A. Mihail Sandu G. Costache Tănâsescu G. Ioan Tutoveanu N. Virgil Vasilescu I. Neculai Vasiliu A. Gheorghe

Româna Repetent Repetent Româna Româna, Geografia Repetent Repetent Franceza Promovat Româna, Matematica Româna, Matematica Repetent Matematica Româna, Matematica Promovat Matematica

Promovat Promovat Promovat Repetent Repetent Promovat Repetent Repetent Promovat

Clasa lll-a C. (extra bugetară) Diriginte: V. Bălănescu <D

Numele şi Pronumele

Situaţia în Iunie

Situaţia în Septembrie

z 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13

Bogdan M. Victor Cerbu G. Aurel Chirilă G. Ion Cornescu I. Ion Cristodorescu C. Aurel Duinitriu St. Ştefan Dragii P. Vasile Drăghici 1. Mircea Dumbravă I. Anton Herşcovici I. Isidor Hurmuz V. Costache lonescu D. Constantin Leon C. Constantin

Repetent Latina, Matematica Româna, Matematica Promovat Promovat Româna, Matematica Repetent Româna, Latina Promovat Promovat Româna, Matematica Matematica Repetent

Repetent Promovat Promovat Repetent Repetent Promovat

sâ c CD

Numele şi Pronumele

Situaţia. în Septembrie

Situaţia în Iunie

z 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30

Leonte C. Emil Luca C. Neculai Manolescu N. Zabulon Mihalache S. Nicolae Milea G. Stelian Mititelu C. Constantin Niţă M. Vasile Oprescu R. Petru Pamfil D. Ionel Rădulescu D. Victor Radu lescu N. Grigore Steriade G. Florin Stefănescu 1- lordache Tănase I. Ştefan Tătâranu A. ionel Tucau N. ion Vicol I. Ion

Latina, Fizica Promovat Româna Exmatriculat Promovat Româna, Franceza Exmatriculat Promovat Româna Exmatriculat Promovat Matematica, Fizica Matematica Româna Geografia Repetent Promovat Româna, Matematica

Repetent Promovat Promovat Promovat Promovat Promovat Repetent Repetent

Clasa IV-a C. (extra bugetară)

Diriginte : Al. P. Arbore

n O

Numele şi Pronumele

Situaţia în Iunie

Situaţia în Septembrie

1 2 3 4 5 li

7 8 9 10 II 12

Aschenazi A. Herman Alexandrescu C- Ion Bălăci G. Constantin Dan G. lancu Goldenberg S. laco Gâtlan A. Petru Hârţescu G. Culisa Hermau F. Aurel Leonte Z. Nicolae Maieu G. Petrache Martinescu E- Lmii Paladi C. Vasile

Repetent Promovat Repetent Repetent Româna Promovat Româna Franceza Promovat Repetent Româna Franceza Matematica Fizica

Promovat

Repetent Repetent Promovat Promovat

S o

Numele şi Pronumele

Situaţia în Iunie

Pescaru D. Nicolae Piopeanu Al. Alexandru Popescu C. Constantin Râpianu I. Hristache Silberman H. Pincas Silberman H. Israel Secară I. Vasile Serban I. Dumitru Teodorescu I. Gheorghe Vlădescu G. Alexandru Vasiliu A. Mitiţă Vlădescu C. Octavian

Repetent Repetent Româna, Matematica Româna Promovat Matematica Repetent Promovat Repetent Latina, Matematica Promovat Româna

Situaţia în Septembrie

z 13 14 15 16 17 18 19 20

21 22 23

Promovat Promovat Promovat

Promovat Promovat

PREMIAŢII LICEULUI „UNIREA" PE ANUL ŞCOLAR 1927 | 1928

CLASA IV A CLASA I A Pr. I Alevra A. Neculai 8.30 Pr. I Constantinescu F. V. 8.73 Pr. II Marinoschi I. Gabriel 7.58 Pr. III Dimitriu G. Mircea 7.08 Pr. III Diaconescu V. Gh. 7.50 CLASA IV B ( Rudic A. Aurel 7.62 CLASA I B Pr. II ( Gagiu V. Ioan 7.60 ( Mintzer W. George 8.09 pr ]]| Bogdan N. Gheorghiaş 7.39 Pr. I (lonescu I. Gheorghe 8.00 (Gagiu C. Vasile 7.66 CLASA V R Pr. II ( Pastia A. Gheorghe 7.63 pr j p0p0vjcj c. Teodor 8.00 ( Cornblum L. Froim 7.50 pr n Boiu C. Andrei 7.54 Pr. III ( Ivan I. Neculai 7.41 pr m Dumitraşcu V. Const. 7.38 CLASA II A CLASA V M Pr. I NicuIescuS.N. Şiret 8 79 Pr. I Pastia AI. Alexandru 8.03 Pr. II Rădulescu T. Teodor 7.69 CLASA VI R Pr. III Dobre 1. lordache 7.31 _ Pr. II Manolescu C. Ioan 7.72 Pr. III Macarie C. Eugen 7.44 CLASA II B CLASA VII R Pr. II Şerbănescu S. Teodor 7.51 Pr. III Şuşu N. Nicolae 7.43 pr I Curcăneanu V. D. 8.22 7.93 Pr' II Coliu St. Emil Pr. III Pârvănescu St. Ştefan 7.83 CLASA III A CLASA VII M Pr. I cu laudă . „ 9n Georgiadi A. Mihail 9 1 Stoenescu G. Alex. 8.19 Pr „ (Ioan A. Gheorghe 7.82 pr. I r- 11 (Grossu I. Ştefan 7.50 CLASA VIII R, M Pr mr KTp1’ Const11 723 Pr II Vasilache I. Gh. 7.79 ( Luculescu C. Octavian7.l2 ,|| Meierovid L. Ferd. 7.57 CLASA I C (extrabugetară) CLASA iii b 7 54 Pr. 1 Ştefănescu R. Vintilă 8.C0 Pr. II Cuşmaru M. Lupu

PREMIUL „I. HUZUM“ Acest premiu în valoare de 500 Iei, a fost donat de D-I I. Huzum farmacist din localitate, pentru cea mai bună lucrare pre zentată de vre un elev de curs superior — fiu de sătean — care să trateze subiectul: «Legătura dintre omul de la ţară şi natură». Cum nici un elev nu a prezentat o asemenea lucrare, premiu, se păstrează de către Comitetul şcolar pentru viitorul an.

„PREMIUL JUBILAR 1926“ Domnul Alexandru loan, proprietar în localitate şi fost elev al liceului, a instituit un premiu „Premiul jubilar 1926“ în valoare de 1000 lei, depuşi spre fructificare la societatea Economia, pentru cea mai bună lucrare de clasă a unui elev de curs superior, cu subiect din literatura populară românească sau din Istoria românilor Cum nici un elev nu a prezentat o asemenea lucrare, premiul se păstrează de către Comitetul şcolar pentru viitorul an.

PREMIUL „I. RAICU“ D-l loan Raicu, şeful magaziei staţiei C. F. R. Focşani, a donat suma de lei 1000, care s’a dat ca premiu elevului Dăscălescu St. Cristache din clasa Vlll-a R., ce a obţinut media cea mai mare la matemateci între toţi elevii cursului superior al liceului în anul şcolar 1927 ] 928.

ELEVII BURSIERI PE ANUL ŞCOLAR 1927 | 1928

Pentru acest an şcolar, Ministerul Instrucţiunii a acordat din fondul de 50.000.000 lei, 20 burse a câte 5.000 lei anual pentru fii de funcţionari publici. Din anul precedent şi-au menţinut bursele elevii : 1. Carp I. Gheorghe 2.‘Mihalache A. Tache 3. Militaru I. Gheorghe 4. Suşu N. Nicolae 5. Grossu 1. Ştefan 6. Constantinescu F. Virgil 7. Dumitraşcu V. Constantin 8. Pastia A. Alexandru 9. Cristea D. Iancu ' ’JJ* 10. Coliu St. Emil' 11. Stoenescu G. Alexandru 12. Pârvănescu St. Ştefan

II B II A II B II B III A IV A V R V M V R VIII R VII M VII R

Pentru celelalte 8 locuri, s’a ţinut examen între 10-15 Septembre 1927 şi au reuşit următorii elevi: I A cu media 8.00. 13. Anghel I. Ghiţă 8.00. 1 A 14. Constantinescu N. Paul 7.25. I A 15. Diaconescu V. Gheorghe 7.25. I B 16. Ivan 1. Neculai 7.00. I A 17. Marinoschi 1. Gabriel 8.16. II A 18. Dobre 1. Iordache 6.84. IV A 19. Dediu I- Neculai 6.84. IV B 20. Teodoraşcu C. Neculai

(unsjno ’quiB) |BJ3iiaS iniBjoi

jousdns ■sjno |n|Bjoi

°o | £} o> -1 tr

CO CT3

« O

Jo 8. 8 îr CO£ a

5 ca

£a. a) £

•S.

0) a s-

^ i

£ c3

p£

ca CO ra E5

S E3

JOjJGJU!

c c £«

08VAIBSBI0

—

,5 |

08VIIIBSBI0 38VII ESBI3

« ;3

08V I bsbio

CO K

I, -4

£ l

rsî

[>CO

IO ^

CO f-J'

CO CM

T—1

ecT

O co"

N CO

"'cf

oo GCOCOCNO)^-CN CM CM ^ ’—■ 04

CO ^

CM CO o

CO ^

'vf 11X1

CO CO' CO CO

'CT

CO CO'

m M

o o 01 O

o 00

—

CO CO

CM CM

*-h ^ CO

CM r-

CO ~ CO CO

—

»—

CB co

■sjno’ imeioi

>Cg

«= ^^

CO O)

-5 s £ <C0

'7 8 o* r CM o % -rH

't'tfOrHrooom^CN

.ra

s <H

Sg luajno ’jn

t-~ CM

^ ™

—+T

CO CD

N CO

O CM

^ CM

O o

* 00

O ^ GO

■M'

O ^

"co -

°o

GO *—1

t"CO

*—1

—■

!>■

M CM CO

m Co co w -

-cF

cn t"-

GO ..-T co io

Ol 'nJh

CO ,-T io

l>-

ii'

52 1521 »•! !'

o :s»-„o-S^SS-gnaj E oofc;oa>ox<uv-.cD

= a-ODiUpjD;HQ CM

io © t*»

COMISIUNEA EXAMENELOR PARTICULARE DIN ANUL ŞCOLAR 1927 | 1928.

1. Preot Gh. Popescu 2. Al. P. Arbore

Religia I-VI Româna I-VIII

3. T. Iordănescu

(Latina Iii, VI, VII, VIII (Dreptul IV, VIII

4. D. Briick

(Latina V, VI (Germana III, V, VI

5. G. Krupka

(Engleza V-VII1 (Germana II, IV, VII, VIII

6. I. P. Rădulescu-Râmic

Franceza II, IV, VI, VIII

7. P. Georgescu-Măgură

(Franceza I, III, V, VII (Filosofia VII, VIII

8. S. Măndăchescu 9. C. Leonescu

Geografia I-V Istoria I-VIII

10. V. Bălănescu

(Matematica I, II, III (Fizica III, IV

II. C. Diaconescu '2. AI. Ispas

Matematica IV-VIII Fizica V, VIII

13. Sp. C. Lăduncă

(Naturale I, II, IV, VI, VII, VIII (Higiena IV, VIII

14. 15. 16. 17.

C. Iacob Dartanian Rădulescu T. Minteanschi Al. Georgiadi

Desemn şi Caligrafia I-VII Muzica 1-VIII Gimnastica I-VIII Preşedinte.

SESIUNEA FEBRUARIE-IUNIE

g 8 Numele şi Pronumele z

Situaţia în Iunie

Situaţia în Septembrie

CLASA I 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13

Giurea F. Aurel Giurea C. Năstase Manoil L. Marcel Matei I. Vasile Neagu G. Vasile Neagu D. Eugen Şerban N;'ca N. Constantin Nanu I. Alexandru Saghin R. Eugenia

1 2 3 4 5 6

Alstanei I. Alexandru Creţu M. Nicolae Dumitriu C. Constantin Stan I. Gheorghe Stanciu S. Chiriac Năstase T. Mărgăiit

Balcan I. Apostu Bâznă I. Gheorghe Ciocârlan N. Costică

Conslanlinovici V. Eufrosina

Rom., Geogr.. Matern. Repetent Matern., Natur., Caligr. Promovată Amânat Amânat Amânat Franc., Matern., Desen Româna Matematica Amânat Amânat Repetentă

Repetent Promovat Repetent Repetent Repetent Repetent Repetent Promovat Repetent Repetent

CLASA II Româna Amânat Repetent Repetent Promovat Promovat

Repetent Repetent

CLASA III 1 2 3 4 5 6 7

Andronic I. Constantin Antoniu I. loan Constantin T. Ion Dascălii R. Dumitru Grlimberg S. Ghidale Hălăciugă V. Aurel Isofache I. Neculai

Repetent Repetent Amânat Repetent Fizica Promovat Repetent

Repetent Promovat

Numele şi Pronumele

Situaţia în Iunie

Situaţia în Septembrie

z CLASA IV 1 2 3 4 5 6 7 8 9

Axente G. lorgu Bonciu R. Alexandru Bostănescu Al. Nicolae Iacob M. Dumitru Popescu G.. Chiriţă Savin S. Ioan Săvulescu N. Spiru Simion N. Dumitru Weiss Mauriciu

Amânat Repetent Latina, Matematica Matematica Amânat Româna, Dreptul Promovat Amânat Latina

Repetent Promovat Promovat Repetent

Transf. Cluj Repetent Repetent

CLASA V 1 2 3 4 5 6 7 8

Ciobotaru G. Stere Constantinescu I. Petru Covaci A. Ion Grosu V. Alexandru Ivănescu I. Constantin Stefănescu C. Ioan Gheorghiu Cleopatra Constantinescu G. Paul

Amânat Fizica Româna, Matematica Promovat Repetent Amânat Repetentă Promovat

Repetent Promovat Repetent Repetent

E«am, dif. real.

CLASA VI 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11

Cristea G. Constantin Dumitrescu M. Eracle Giurea St. Florea Giurea C. Pavel Langa C. Constantin Lăzărescu V. Constantin Salomia G. Anton Văsuianu G. Alexandru Puiu I. Vladimir Friedman M. Rachmil Rosentzweig Moise

Amânat Promovat Amânat Amânat Repetent Decedat Repetent Repetent Promovat Repetent Engleza

Repetent Repetent Repetent

Promovat

IU O

Numele şi Pronumele

Situaţia în Iunie

Situaţia în Septembrie

z CLASA VII 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

Chirulescu H. Nicolae Fusaru T. Jenică Georgescu F. Toma Hanu V. Petre Mendelsohn A. Pincu Militam M. Constantin Negrei M. Constantin Nanu I. Neculai Obreja Al. Eugen Mateescu 1. Neculai

Matematica, Fizica Repetent Repetent Latina, Matematica Promovat Amânat Repetent Repetent Latina, Matematica Româna

Promovat Promovat

TransI, Bucur. Promovat Promovat

CLASA VIII 1 2 3 4

Bichman M. Avram Corpaci N. Ion Nica S. Teodor Stoian M. Toma

Promovat Promovat Româna, Matematica Româna, Matematica

Promovat Promovat

SESIUNEA FEBRUARIE-1UNIE

1o CJ

Numele şi Pronumele

Situaţia în Iunie

Situaţia în Septembrie

CLASA I *) 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

Româna, Franceza Caloianu S. Vasile Amânat Creţu C. Neculai Georgescu G. Alexandru Repetent Amânat Gheorghiu D. Vasile Amânat Ionescu V. ion Amânat Merăoiu C. ion Promovat Orleanu G. Victor Dan Repetent Pârlog St. Ion Repetent Soare T. Soare Româna, Franc. MatDumitrescu I. Angela

Repetent Repetent Repetent Repetent Repetent

RepetentS

CLASA II 1 2 3 4 5 6

Ciucescu I. Gheorghe David P. Gheorghe Hârnea D. Simion Pascu A. Moise Pavel A. Dumitru Prisiceanu 1. Gheorghe

Repetent Amânat Amânat Franceza Istoria, Naturale Repetent

Repetent Repetent Promovat Promovat

Amânat Amânat Româna, Fizica Amânat

Repetent Repetent Promovat Repetent

CLASA III 1 2 3 4

Dimofte D. Sterian Iliescu T. Teodor Matache P. Constantin Răduiescu G. Constantin

*) Elevii particulari de mal (os au lost transferaţi cu examenul Integral dela liceul din Odobejtl la liceul «Unirea» Focganl, conform ordinului Ministerului Instrucţiunii Nr. (5206/1928.

n <p o

Numele şi Pronumele

Situaţia în Iunie

Situaţia în Septembrie

z CLASA IV 1 2 3 4 5

Cioran C. Tomiţa Enescu S. Ion Rădvan G. Gheorghe Rusan C. Vasile Tomescu M. Ion

Repetent Repetent Repetent Amânat Repetent

Repetent

CLASA V 1 2 3 5 5 6 7 8 9 IO II 12 13 14 15 16 17 18

Bunghez G. Nicolae Chiriac N. Vasilica Ciuciuc T. Ion Constantin S. Ana Covăceanu T. Maria lonaşcu G. Ecaterina Ionescu St. Traian Iur B. Roza Mazilu I. Otilia Nădejde M. Magdalena Nestor I. Tudoriţa Oriţă Al. Ion Pechet H. Clara Pincu I. Victoria Sorescu 1. Luiza Teodorescu M. Zoe Ichim C. Gheorghe Ionescu Al. Traian

Amânat Amânată Amânat Promovată Transferată Buzău Amânată Amânat Româna, Fizica Amânată Transferată Tecuci Repetentă Repetent Româna, Franceza Româna, Fizica Amânată Repetentă Repetent Repetent

Repetent Repetentă Repetent Repetentă Repetent Promovată Repetentă

Promovată Repetentă Repetentă

95 SESIUNEA IUNIE-SEPTEMBRE n

Numele şi Pronumele

Situaţia în Septembrie

CLASA I I Răduc St. Soare

Repetent

CLASA II 1 2 3 4

Angelescu Nicolae Cotigă A. Leonida Ispas P. Alexandru Nomicos G. Aurel 5 Pamfil Alexandru 6 Tatulea T, Ştefan

Repetent Repetent Repetent Repetent Repetent Repetent

CLASA IV 1 Balan C. Ştefan 2 Sternsus N. Hantz 3 Teodorescu C. Focşa

Promovat Promovat Promovat

CLASA V 1 Constantinescu N. Const. Diaconu I. Neculai Frunzescu M. Alexandrina Gaftă I. Ion Găiţulescu N. Aurelia Pălănceanu 1. Viorel

2 3 4 5 6

Repetent Repetent Repetentă Repetent Repetentă Repetent

CLASA VI 1 Constantinescu G. Paul

2 Donescu N. Nicolae 3 Mihăilescu G. Gheorghe

Promovat Promovat Promovat

96 |BJ9U8§ 00 CM 03

iniBjoi jouatfns •sjno |n|Bjoi

;

io CM

CM CM

co co

§ O

Ol 00

CM CM

3 O

ca co

8 cn

g a

< H ■—1

-a

5= ca eo ca E3

t—

=*■

ca eo

co O

ca E5

E- 3 03

c/) S

JOUdjUj

■sjno |n|Bjoi

*5.

Al bsbid

III BSBIO

2 o

s 2>0S

b/5 a» o. o

II BSBJ3

5 co

CO —

00 CM

''t

I BSB|3

Ii li li li li

03 M 03 Dh

103

Q03

“

'ir aj «4— (73

E—

TD O

luajno *jn

REZULTATUL examenului sumar pentru obţinerea certificatului de absolvirea gimnaziului In conformitate cu deriziunea Nr. 66.735 din 28 Mai 1928, următorii elevi absolvenţi a trei clase gimnaziale, dorind să rămână absolvenţi ai gimnaziului şi să nu continue mai departe în liceu, au depus în luna Septembrie 1928 un examen sumar şi numai oral la limba română, istoria Românilor, geografia României şi instrucţia civică (numai dreptul constituţional şi administrativ) pentru a obţine certificatul de absolvirea gimnaziului : 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16

admisă Balog A. Aurica admis Codrescu R. Petre admisă Costin S. Luxiţa admisă Creţu M. Marieta admis Dabija V. Vasile Damian C- Constantin admis admis Damian I. Dumitru admis Dumitrescu V. Gh. admis Eisner S. Bernard admisă Fain M. Frima admis Florea 1. Petru admis Gaiton Ştefan Gheorghiu N. P-schiva admisă Hortolomei N. Grigore admis admis lonescu Grigore Iliescu 1. Constantin admis

17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32

Mirilă I. Vasile Mircea I. Neculai Nicolau N. Nicolae Popa Nicolae Popa P. Constanţa Răileanu I. Maria Scharf 1. Harry Segal I. Martin Simion N. Dumitru Stefanovici Gr. Gh. Stoica T. Nicolae Stoica T. Constantin Suşu Marioara Vâiceanu A. Petre Vasiliu G. Zinaida Vlad Gr. Costică

admis admis admis admis admisă admisă admis admis admis admis admis admis admisă admis admisă admis

REZULTATUL examenului de admitere în clasa V, ţinut la liceul „Unirea" în sesiunile Iunie şi Septembrie 1928, cu elevii liceului şi ai gininaziilor din Jud. Putna SESIUNEA IUNIE 1928. Admişi : 1 Abure I. Constantin 6.00 4 Bogdan N. Gheorgliiaş 7.66 2 Apreotesei I. Constantin 6.16 5 Constantinescu F. Virgil 9.00 6.00 3 Bălănescu V. Neculai 6.08 6 Cristescu M. Ion 7

98 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17

Dediu I. Neculai Dimitriu G. Mircea Gagiu V. Ion Gaftă 1. Ion Găi(ulescu N. Aurelia Grabnic G. Nicolae Gustă N. Costică Iliescu T. Nicolae Leibovici 1. Idei Macri C. Constantin Mandea Gr. Teodor

6.08 18 6.58 19 6.66 20 6.00 21 6.00 22 6.1^23 6.00 24 6.08 25 6.25 26 6.00 27 6.83 28

6.00 Pâlănceanu i. Viorel Pantzer K. Hallel 6.00 Porumboiu Al. Neculai 6.00 6.08 Raicu I. Victor 6.00 Robescu T. Ion 6.25 Rudic A. Aurel 7.41 Şerbăneseu C. Emil 6.00 Silberman H. Pincas Teodoraşcu C. Neculai 7.83 6.33 Vasiliu Â. Mitiţă 6.00 Vlad C. Clement

SESIUNEA SEPTEMBRIE 1928. Admişi : 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18

Balan C. Ştefan Băncilă Al. Alexandru Bogdan M. Gheorghe Burlă I. Ion Cocora FI. Iulian Corchis S. Samoil Găiţulescu N. Vasile Georgescu M. Gheorghe Georgescu H. Nicolae Gheorghioiu C. Gheorghe lfrim N. Gheorghe Ionescu T. Vasile Ionică I. Ion Klein 1. Aron Kivu C. Ion Manolescu 1. Eugeniu Munteanu S. Romulus Necula D. Gheorghe

6.16 19 6.00 20 6.00 21 6.08 22 6.41 23 6.33 24 6.91 25 6.0§==,26 6.08 27 6.08 28 6.16 29 6.08 30 6.08 31 6.08 32 6.33 33 6.08 34 6.16 35 6.58 36

Necula D. Teodor Nistor N. Pompiliu Nistor T. Constantin Nomicos G. Vasile Păun I. Constantin Popescu C. Constantin Popovici G. Nicolae Râpianu 1. Hristache Sarosy O. Oscar Şerban I. Dumitru Silberman H. Israel Sneer Z. Strul Stanciu St. Emilian Sternsus N. Hans Tomescu A. Iulian Ţâru S. Teodor Ungar M. Iosel Paiu S. Lucian

Respinşi la examenul de admitere în clasa V-a: 1 2 3 4 5

Alexandrescu C. Ion Baban O. Costică Bacalu F. Herman Biţii C. Sabina Bratoveanu C. Ionel

.6 7 8 9 10

Brăihanu C. Clement Bute 1. Neculai Buzdrug I- Alexandru Chirilă C. Neculai Cociu Constantin

6.25 6.41 6.66 6.33 6.08 6.08 6.08 6.00 6.00 6.50 6.08 6.25 6.00 6.00 6.00 6.08 6.00 6.25

99 r~

11 Constantînescu I. Florin 12 Cotârlan G. Vasile 13 Cristescu 1. Simion 14 Diea C. Mihail 15 Dobrescu Eugenia 16 Enică T. Victor 17 Feldman A. losef 18 Gâtlan I. Petru 19 Gheorghiu M. Constantin 20 Gaiţă G. Vasile 21 Geană I. Neculai 22 Grainich 1. Paulina 23 Grigorescu G. Vasile 24 Gross M. Ana 25 Herman F. Aureliu 26 Herman F. Corneliu 27 Ichim I. Constantin 28 lonescu M. Dumitru 29 Ioniţă D. Petru 30 Irod A. Paraschiva 31 Iur B. Marcel 32 Kutelicos A. Gheorghe 33 l.âzărescu N. Gheorghe 34 Learschi Pricopie 35 Leibovici Henrich 36 Lepădatu P. Eugenia 37 Măciucă D. Gheorghe 38 Marcu G. Petrache 39 Martinescu E. Emil 40 Matei S. Ion 41 Mazilu C. Mihai 42 Mircea I. Maria 43 Moscovici A. Roza 44 Niculescu 1. Gogu 45 Novac I. Mihai

46 47 48 49 50 51 52 53 54 55 56 57 58 59 60 61 62 63 64 65 66 67 68 69 70 71 72 73 74 75 76 77 78 79 80

Olaru N. Neculai Oprescu D. Aristide Palade C. Vasile Pincu L. Pincu Plugaru G. Smaranda Puchidău G. Pavel Rădulescu T. Stelian Răileanu N. Nicolae Savin Constantin Segal P. Haim Signer H. David Stanciu G. Ion Stănciulescu I. Maria Stănescu Emil Stănescu Gheorghe Ştefan R. Mihai Steiner M. Rubin Stoenescu 1. Mircea Stoenescu A. Pompilian Teodorescu V. Ecaterina Vasiliu Cr. Gheorghe Vasiliu I, Aure! Vieru I. lordache Vlădescu G. Alexandru Vlădescu C. Octavian Zilişteanu Constantin Creţulescu V. Steluţa, neprez. Pepene Sora, neprezentată neprezentat Pleşcu N. C-tin, Robu P. Costică Stan S. Ştefan Stan I. Gheorghe Stoica St. Elena Ţibrea T. Vasile Weisman A. Ancei

IMS SITUAŢIA generală a examenului de admitere in clasa V O

SITUAŢIA

Băeţi

Fete

12? 123 63 51,2 60 48,8

15 12 1 8,3 11 91,7

J 2 3 4 5 6

înscrişi . Prezentaţi Admişi . Cota °/0 Respinşi Cota °/0

Total general

144 135 64 47,4 71 52,6

REZULTATUL examenului de tranziţie al clasei VIII liceu vechiu In conformitate cu decizia Nr. 66.735 din 28 Mai 1928, ur mătorii elevi absolvenţi ai clasei VII liceu vechiu, au depus în luna Septembrie 1928 un examen oral de tranziţie pentru clasa VIII la următoarele materii: a) elevii secţiei moderne: I. română, istoria Românilor, eco nomia politică, drept, filosofia şi igiena. b) elevii secţiei reale : 1. română, istoria Românilor, economia politică, drept, filosofia, st. naturale şi igiena.

1 2 3 4 5 6 7

ABSOLVENŢI AI STUDIILOR LICEALE Secţia modernă : i^-8 Mendelsohn A. Pincu Blaunstein I- Moritz . 9 Prialnic M. Hedwig Chirulescu H. Nicolae 10 Rosenberg H. Strul Constantinescu G. Ion Dimitriu T. Gheorghe 11 Rosenhaupt A. Beriş Herşcovici S. Herşcu 12 Steriade G. Constantin Macovei 1'. Lucian 13 Stoenescu G. Alexandru Marcus A. Godel 14 Vasiliu Cr. Ion

101 Secţia reală: 1 2 3 4 5 6 7 8

Antonescu P. Aurel Blum M. Minase Cojan C. Constantin Coliu St. Emil Costea 1. Postolache Cucută S. Nicolae Curcăneanu V. Dumitru Marinescu G. Nicolae

9 10 11 12 13 14 15

Mihăescu P. Teodor Pârvănescu St. Ştefan Rădulescu D. Mihai Secară T. Leonida Strătulâ N. Vasile Vasilache I. Traian Vasiliu V. Alexandru

Respinşi Secţia modernă: 1 2 3 4 5

Constantinescu G. Gheorghe 6 Iacobsohn B. Herman 7 8 Mircea A. Nicolae 9 Missir C. Cristea 10 Muscă A. Alexandru

Potop S. Ştefan Stoenescu I. Aurelian Hanu V. Petru Obreja Al. Eugen Vartolomei G. Mihail, neprez.

Secţia reală : 1 2 3 4 5 6 7

Arsenescu P. Nicolae Cocea P. Constantin Constantinescu F. Aurel Dumitru G. Ilie Goliger I. Octav Kohn S. Carol Mihalcea C. Nicolae

8 9 10 11 12 13

Butmăloiu Elena lsăcescu C. Constantin Kupferschmidt Wilhelm Mateescu I. Neculai Eftode V. Mihail, neprezentat Popovici S. Dumitru »

102

SITUAŢIA generală a examenului de tranziţie al clasei VlII-a S CJ ut

SITUAŢIA

Modern

Real

I 2 3 4 5 6

înscrişi .

Prezentaţi . Admişi . Cota °/0 Respinşi Cota °/0

24 23 14

60,9 9 39,1

28 26 15 57,7 JJ 42,3

Total general

52 49 29

59,2 20 40,8

103

REZULTATUL examenului de bacalaureat ţinut în Iunie şi Septembrie 1928 la Focşani, sub preşidenţia D-lui C. C. Giurescu, profesor universitar Bucureşti 2

Nr. DIPLOMEI Dat de Dat de Minist. Inspect.

14387 14388 14389 14390 14391 14392 14393 14394 14395 14397 14399 14400 14401 14402 14403 14404 14405 14406 14407 14410 14412 15499 17474 17475 17476 17574 17575 17578 17586 17585 17582 17579 17584 17580 17573

•S

NUMELE Şl PRONUMELE

923/1X 112 -Costescu C. Gheorghe 924/1X113 Cotigă R. Traian 925/1X 114 Cristodorescu C. Ion 926/IX 115 Dăscălescu Şt. Crist. 927/1X 116 loan Al. Rene 928/1X 117 Meerovici L. Ferdin. 929/IX 118 Popovici V. Vasile 930/1X 119 Romaşcan C. Ştefan 931/1X120 Şerbănescu S. Mihai 933/IX 121 Lustman A. Avram 935/IX 122 Abramovici M. Abram 936/1X 123 Boboc V. Gheorghe 937/1X 124 Btichman M. Avram 938/1X 125 Cărăşel C. Corneliu 939/IX 126 Pătrăşcanu V. Vasile 940/1X 127 Ştefănescu A. Valeriu 941/IX 128 Stefânescu Sp. Ion 942/1X 129 Vasilache I. Gheorghe 943/lX 130 "Zanetti G. Cistea 946/1X 131 Buşilă R. Ion 948/lX 132 Ldbel B. Henrich 1047/lX 133 Vrabie Al. Ionel 1084/lX 134 Prialnic M. Hedwig I091/1X 135 Rădulescu I. Adrian I087/IX 136 Vasiliu Cr. Ion 1082/IX 137 Marcu A. Godlu 1083/lX 138 HVlendelsohn A. Pincu 1088/lX 139 Sfoenescu G. Alex. 1097/lX 140 Savin G. Arnold 1096/lX 141 Pârvănescu St. Ştefan 1093/lX 142 Tarbă S. Ion 1089/lX 143 Dediu N. Ion 1095/lX 144 Colin St. Einil 1090/lX 145 Dumitriu L. Alex. 1081/lX 14§l»-Maiorovici A. Cristian

i I s

Secţia urmată

-P £ &>ă

Iunie 6.10 reală 6.70 6.20 6.00 7.30 6.60 6.20 6.00 6.20 6.10 6.00 mp dernă 6.10 6.00 6.00 6.00 6.20 6.30 6.80 7.00 6.10 6.00 Se p tem. 6.00 6.90 6.00 7.70 6.10 6.00 7.30 reală 6.70 6.10 6.50 mi i dernă 6.00 re ală 6.60 6.40 modernă 6.00

104

Nr. DIPLOMEI Dat de Inspect.

17571 17581 17588 17577 17572 17576 17583 17587

-O

NUMELE Şl PRONUMELE

ăl

1079/IX 147 1092/IX 148 1099/1X 149 1086/IX 150 1080/1X151 1085/IX 152 1094/IX 153 1098/IX 154 17589 1100/IX 155 17590 1101/1X 156

I1 S I

Secţia urmată

1! I

6.00 modernă Septem. 6.10 6.00 re ală 6.00 modernă 6.50 6.10 7.40 reală 6.00 6.80 DodundesPerrieres I. Ludovic 6.40 Constantinescu G. Ion Şerban 1. Gheorghe Balaban P. Nicolae Steriade G. Constantin Macovei T. Lucian Rosenhaupt A. Beriş Curcăneanu V. D-tru Strătulă N. "’asile Corpaci N. Ion

Elevii de mai jos au fost respinşi la examenul de bacalaureat. 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22

Antonescu P. Aurel Blaunstein I. Moritz Blum M. Minase Chirulescu H. Nicolae Cojan C. Constantin Constantinescu N. Constantin Costea I. Postolache Cucută I. Neculai Dimitriu T. Gheorghe Herşcovici S. Herşcu Littman H. Şloim Marinescu G. Neculai Mihăescu P. Teodor Nica S. Teodor Palade G. Constantin Rădulescu D. Mihai Rosenberg H. Strul Secară T. Leonida Stoian M. Toma Tobolcea R. Teodor Vasilache 1. Traian Vasiliu V. Alexandru

real modern real modern real modern real real modern modern real real real (neprezentat) modern modern real modern real real real (neprezentat) real real

105 SITUAŢIA. generală a examenului de bacalaureat 1928 O O

SITUAŢIA

Real

Modern

1 2 3 4 5 6 7

înscrişi .

Prezentaţi .

Tolal general

30 30

35 35

65 65

18 60,0 12 40,0

45 69,2 20 30,8

Neprezentaţi Admişi .

Cota °/0

Respinşi Cota °/0

77,1 8 22,9

COMITETUL ŞCOLAR AL LICEULUI „UNIREA"

INTERNATUL LICEULUI. Internatul liceului „Unirea" a adăpostit în cursul anului şcolar 1927 | 1928 un număr de 46 elevi. Din aceşti elevi au primit întreţinerea gratuită: 4 pedagogi — cu îndatorirea de a supraveghea şi prepara elevii interna tului —• 2 elevi săraci şi 1 cu 5000 lei anual. Taxa de întreţinere a fost 1100 lunar, socotit pe 10 luni, adică 11.000 lei pe anul şcolar. In internat elevii au primit: masă, meditaţie, spălat, luminat şi încălzit. Tot din această taxă s'au făcut: reparaţiunile, întreţinerea localului; s'a plătit: lumina electrică, complectări de mobilier şi personalul de serviciu, internatul neprimind nici un ajutor de nicăeri. La finele anului şcolar din 46 elevi au promovat 32, au rămas repetenţi 11 şi s’au retras 3.

(

Datorii etnografice ale prezentului*) Trăim într'o epocă când de pretutindeni se încearcă desfă şurarea unei vii activităţi în legătură cu aşa numita răspândire a culturii. De la apariţiunea numeroaselor şcoli secundare, gim nazii răspândite în toate ungherele ţării după izbânda intervenţiilor diferitelor ambiţiuni locale şi până la ploaia de conferenţiari înarmaţi cu permisuri de cale ferată şi cu statul respectiv e plată pentru orice deplasare, această cultură se revărsă cu nemiluita în anumite epoci bine fixate după un anumit program, ca şi mănoasele revărsări de apă ale Nilului cari aduceau după ele mâlul cel rodnic în care felahul Egiptului aruncându-şi samanţa îşi asigura tihna viitorului. Când ultimele ecouri ale banchetelor de rigoare s au stins, când veştedele mănunchiuri de verdeaţă prind a-şi destrăma podoaba risipind-o în bătaia vântului, iar steagurile şi steguleţe^e îşi recapătă numerile de ordine în magazinele de păstrare a e urbei sau ale respectivului cătun rural, totul reintră în norma , viaţa se desfăşoară tot aşa de searbăd şi de monoton ca şi m®1 înainte cu aceleaşi preocupări meschină de intrigărie provincia a, în aceiaşi lipsă de imbold sufletesc pentru ori şi ce preocupare mai deosebită. pastia» I) Idei dintr'o conferinţă ţinută la 30 Matu 1928 în sala teatrului « regional din Focşani, în scopul de a strânge fonduri pentru crelarea unui muzeu etnografic în Focşani, pe lângă liceul «Unirea». Din nenorocire cei dlntăl cari nu ne-au înţeles şi nu ne-au aţutat au fos tocmai oficialităţile. Nici Primăria oraşului Focşani şi nici Prefectura judeţului Putna n'au găsit cu cale să vină în ajutorul înjghebării unui asemenea muzeu prin nici un fel de mijloace, aşa că ceiace s’a putut colecţiona până acum, ca fotografii şi material etnografic propriu zis, se datoreşte numai propriilor noastre mijloace.

108 In felul acesta „se împărtăşesc cu dărnicie, unui auditoriu setos tocmai de hrana aceia, cele din urmă cunoştinţi cu privire la filosolie, la fisică, etc. pomenindu-se cu laudele cuvenite numele marilor descoperitori, cugetătorilor dominanţi ai epocei noastre. Un joc ca acesta se chiamă a face Ateneu. Profesori, funcţionari cari au trecut prin minunatele noastre facultăţi de drept, văd nevoia neapărată de a înpărţi, în redingotă, lângă o masă, înaintea rândurilor de scaune pe cari le ocupă tot ceia ce localitatea are mai frumos, mai ispititor, mai cuceritor, cunoştinţe prin cari Hârşovele din cutare sau cutare Ţinut al Patriei pot să ajungă centre de civilizaţie. Uneori conferinţele Ateneelor de provincie au succes, şi conferenţiarul se însoară bine sau, în caşuri mai puţin fericite, câştigă procese, bolnavi sau alegători. Toate acestea însă n'au nici o valoare în silinţele neamului românesc spre o adevărată cultură. Ele nu sunt alta decât vulgare acte de imitaţie. In străinătate se scot reviste, se ţin conferinţe; aşa este deci la Bucureşti; şi dacă este la Bucureşti, dece Hârşova cutare să fie lipsită de aceste binefaceri ale timpului ?“, >) Această stare de spirit particulară a fost provocată între altele, la noi în vechiul regat, de centralizarea escesivă a tuturor puterilor statului în mâinele câtorva instituţiuni şi persoane — iar acestea din urmă nu dintre cele mai capabile şi mai reprezenta tive — iar pe de altă parte toată viaţa economică şi culturală a ţării s'a redus la ceiace reprezintă şi reprezintă încă şi astăzi Bucureştiul. De aici provine şi dorinţa oricărui provincial de a deveni —• chiar în ultimele clipe ale vieţii lui — bucureştean. Părăsindu-şi gospodărie, legături de familie şi de prietenie, toate amintirile unei vieţi de acţiune, fericirea fiecărui provincial este de a locui la »centru" unde se revarsă toate binefacerile. Curioasa psihologie de aglomerare şi de aruncare în vârtejul acesta al unei vieţi artificiale este la rându-i rezultatul unui proces mai complex care s'a desfăşurat în desvoltarea Statului nostru modern şi anume acela al imitaţiunii şi nu portului culturii străine apusene. Fermecaţi de strălucirea aparenţelor pe cari le prezenta cultura popoarelor din apus — unde această cultură se desvol-

I) N. lorga : Reviste, atenee şi muzee de provincie în op, literară, voi. I, pp. 96—97.

O luptă

109 tase normal în cursul veacurilor şi unde ea prinsese rădăcini adânci în viaţa acelor naţiuni, — noi ne-am nesocotit fiinţa noastră proprie şi tot ceiace era mai bun şi mai caracteristic în ea, pen tru aceste forme de împrumut cari de cele mai multe ori ne-au stânjenit dezvoltarea normală a neamului, întocmai ca şi o îmbră căminte sau încălţăminte nepotrivită care schimonoseşte dezvol tarea naturală şi armonică a unui corp sănătos. începând cu unul din punctele fixate de marele Kogălniceanu în programul „Daciei literare" dela 1840, această critică a fost făcută de cele mai reprezentative personalităţi ale culturii româneşti. Pentru aceia a scris T. Maiorescu faimosul său articol „împotriva direcţiunii de azi. in cultura românăpentru aceia

pana lui Eminescu a însemnat unele din cele mai vehemente, pagini de critică socială ca acelea din „Influenţa austriaca in Prin cipate", din satirele sau din articolele lui politice ; pentru aceia drl Rădulescu-Motru a încercat cercetarea aceleaşi probleme în lucrarea „Cultura română şi politicianismul", şi împotriva unei asemenea direcţiuni greşite s’a ridicat mai apoi, pe aceleaşi urme, generaţiunea revistei „Şămănătorul", culminând în opera fecundă şi activitatea constructiv-culturală, uriaşă, a d-lui N. Iorga, su fletul, acestei mişcări „semănatoriste", ca şi a întregei noastre orientări culturale din epoca în care ne găsim. O bună bucată de vreme în dezvoltarea vechiului regat, înainte mai cu seamă de anul 1913, eram aşa de neîncrezători în forţele noastre proprii încât totdeauna pentru orice acţiune a noastră, pentru orice gest făcut, pentru orice orientare care plivea cultura noastră, în şcoală ca şi în afară de ea, aşteptam cu inima palpitândă, aprobarea sau desaprobarea străinătăţii, certificatu de bună purtare sau de capacitate care trebuia să poarte pe cetea Vienei, Berlinului şi chiar a Parisului. Numai când exa menul războiului din 1913 a arătat ce putem face cu ProP*u 8 noastre puteri, am început a ne încrede în puterea şi calităţi e minunate ale neamului. La această încredere a contribuit în cea.mai mare măsura o întreagă activitate cărturărească ilustrată prin dezvoltarea studiilor de istorie naţională, prin înfăţişarea întregului teritoriu a neamului nostru şi prin perzistenţa tenace şi îndărătnică cu care cele mai însemnate reviste literare au ţinut să încurajeze dezvol tarea unei literaturi care să poarte pecetea firii şi însuşirilor neamului românesc.

i (6 „Clasele de sus stau în aer, fără atingere cu poporul de jos care, în ţara noastră, el singur este o clasă pozitivă şi a păstrat mai curat sufletul românesc. Intre clasele de sus şi popor este o prăpastie adâncă, care, la noi, desparte aproape două naţii- Cla sele de sus se ating numai de cultura apuseană, de care poporul nu se atinge şi pe care, din lipsă de contact cu poporul româ nesc, clasele de sus n-o asimilează, ceiace e tot una cu a spune că o caricaturizează. Lipsa contactului cu poporul românesc ne face ca, in loc să absorbim, cultura străină, să ne absoarbă ea pe noi\ să ne asimileze ea pe noi... De aici, şi din neînţelegerea acestui lucru, aerul duşmănos al unora împotriva culturii streine... Şi tot de aici, neîndestulătoarea noastră contribuţie la cultura universală. Şi până nu ne vom asimila cultura europeană, câtă vreme, adică, nu vom fi decât o anexă, caricaturizată, a acelei culturi, în loc să-i dăm şi noi, nota specifică a sufletului nostru, nu vom justifica, încă odată, existenţa noastră ca popor distinct".*) Acestea erau ideile cele mai esenţiale ale programului marei reviste ieşene, Viaţa românească. „Poporul românesc nu-1 înţelegem ca o entitate metafizică, o plăsmuire a minţii abstracte, ci-1 înţelegem ca acea uriaşă fiinţă, trecută prin multe lupte, încercări şi suferinţe, care a smuls tu turora încă o vama de frumuseţă sau de amintiri întăritoare şi care astăzi e în stăpânirea unei moşteniri, unui patrimoniu de tradiţii, de datine, de istorie trăită, care face originalitatea lui, deci dreptul lui la viaţă şi îndreptâiul lui neclintit. Dela acest în dreptarul pornim şi potrivit cu dânsul ne întoarcem către acest popor, din care facem parte cu sângele şi cu inima noastră şi ne încercăm printr’o muncă iubitoare de fiecare clipă să-l înăl ţăm către cultura modernă a neamurilor cărora li e păstrată stă pânirea lumii, a neamurilor conştiente şi mândre care pot fi si gure că vor trăi de sine, la lumina ce porneşte din însăşi alcă tuirea lor sufletească. „în acest înţeles, şi nu în acela de predicaţii trufaşe, de şovinism ce se înşeală asupra însuşirilor poporului pe care vrea să-l servească, de suficienţă leneşă care doarme pe mindire pu trede ca pe laurii celor mai strălucite biruinţe, în acest înţeles sîntem o revistă naţională, care ne oferim, care am dori să ne putem impune neamului românesc". I) Viaţa românească, Anul

(1906) Nr. I, p. 6.

■

iii erau lozinca articolului D-lui Iorga «Ce este Sămănăîorul?^scris la 1 Ianuarie 1906. Aceste păreri au determinat o întreagă atmosferă de muncă şi de luptă care s'a silit ca să scoată la lumină în literatură, în artă, în industrie, în comerţ, în ştiinţă, în organizaţie sociala etc. puterile şi însuşirile neamului nostru care ele singure ne in rep tăţesc să pretindem un loc aparte în această cultură omeneasca. Specificul acesta naţional care alcătueşte caracteru is mc 1 al poporului românesc este ceia ce de acum înainte ştiinţa r nească va trebui să-l cultive şi să-l studieze. Pentru su mi şi întărirea lui aste astăzi nevoie ca să se dea o deosebită unei discipline de cercetare specială care es e e b o ştiinţă nouă preţuită şi cultivată cum se cuvine în orl^ „ de cultură serioasă, în Europa, iar la noi foarte puţin cu şi de aceia foarte puţin băgată în seamă. descriere a

Etnografie însemnează în senzul cel mai larg complexă şi porneşte popoarelor. Această descriere este foarte oamenilor, care formează de la studierea şi înfăţişarea fizică a unul din caracterele obiectul Antropologiei. Findcă şi limba este mateun prea . vast distinctive etnice al oamenilor ce ar alcătui . cu ca se rial pentru ştiinţa despre care ne ocupăm şi e .aCC_.,n;festările ocupă o disciplină specială care este Filologia, iar alcă_ spirituale ca basme, credinţe, ghicitori, poezie P°Pu'a ' tură tuesc ceiace se numeşte Foliilor, care are « Etnografia va cu Etnografia. Şi atunci aceasta din urmă,^ a ’C^ -it.nală a difecoprinde în cercetările ei .cultura materiala şi *PU limitat ritelor popoare". Prin urmare în acest ultim înţ fundat „Etnografia nu este numai artă naţionala, cum s de g| subt uneori, nici numai o colecţiune de obiecte, ci ea c sociale, privirea sa, pe lângă aceasta, şi manifestările spiri u , explice, precum şi evoluţia tuturor, încearcă să ie compare, s popor, şi din această mare întinsă şi neliniştită, care se n undeva, să răpească mărgăritarele adevărului, care trebuie sa z în fundul apelor". ■) Pentru ca să ne lămurim mai bine despre produs P le cercetează Etnografia, şi cari sunt creaţiunea spoutana. rală a poporului, trebuie să înţelegem ce însemnează p P , senz etnografic. 1) G- Vâlsan, O ştiinţă nouă: Etnografia, p. 9.

112 în acest senz poporul este marea masă de populaţiune ru rală, trăind la sate, a cărei caracteristică esenţială este stator nicia în toate manifestările vieţei, începând dela cele mai neînsemnate unelte sau produse tecnice, în legătură cu felul de viaţă, Şl pană la cea mai caracteristică concepţie spirituală. Prin urmare nu vor intra în cercetările etnografului aceia care-şi schimbă îmbrăcămintea după ultimul jurnal de modă sau concepţiunile spirituale după rrincipii de cea mai detestabilă oportunitate sau după ultimele cărţi citite, după cum nici aceia cari n'au nici o limbă, vorbindu-le pe toate cu aceiaşi nepăsare, ce-şi vând moşiile moştenite din moşi strămoşi pentru a le toca ia Monte Carlo ca după aceia să scoboare ultimele trepte de decadenţa, zburandu-şi creerii undeva pe Coasta de Azur, Pe etnograf îl interesează produsele culturei şi nu ale civilizaţiei. întrebarea cea mai interesantă care se pune etnografului şi care tinde tocmai la limpezirea problemelor noastre de cercetare ar fi următoarea : pentru ce interesul etnografiei se opreşte mai cu seamă asupra produselor caracteristice omeneşti dintr'o fază primitivă, arhaică, străveche, care este pe cale de dispariţie şi care se numeşte cu un termen generic epocă de cultură şi de ce nu se arată cercetarea etnografică tot aşa de curioasă faţă de orice produs omenesc tecnic, industrial, etc. chiar din epoca noastră, urmând să fie nişte adevărate muzee etnografice toate instalaţiunile industriale dela cele mai simple şi până la cele mai complexe care ne-ar da măsura puterii de cucerire a omului asupra naturii şi proecţiunea lui sufletească, prin aceste instru mente de transformare, în lumea din afară, alcătuind epoca civiLizaţiunii noastre. In dezvoltarea omenirii a existat şi mai există încă în unele părţi, o fază de misticism — după cum se poate foarte bine observa încă această stare la toate popoarele în stare de primi tivitate — când se vede la om tendinţa de a se contopi cu în treaga natură şi când din cauza lipsei noţiunii de personalitate „sufletul misticului nearticulat pe un eu limpezit se îndoaie şi se lipeşte ca o iederă pe fiece impresie externă" (Rădulescu-Motru, Personalismul energetic p. 147). în această stare lumea internă a individului şi lumea externă din mediul înconjurător nu sunt bine distincte ci formează un tot, având din această cauză faţă de realitate o altă atitudine practică de cum o au oamenii din epoca de civilizaţiune contemporană.

ii3 Misticul este convins că toată idealitatea lucrurilor înconjurătoare este în funcţiune de sufletul omenesc şi pentru aceia el se poate confunda oricând cu acest „suflet , mai vast care e al naturii din care crede că şi al lui face parte şi este convins că nu este decât o formă de expresie a acestei universalităţi. Po trivit acestei concepţiuni omenirea în acest stadiu îşi are religia, filosofia, arta, politica, tecnica, potrivite toate sufletului ei. Ceia ce caracterizează însă o asemenea stare sufletească în aceasta epocă de misticism este faptul foarte interesant că punctu ei e greutate stă tocmai în „domeniul iraţionalului, al instinctului, al iar această stare sentimentului, a alogismului şi al lui Eros , sufletească fiind iraţională nu poate fi transmisibila mai depar e cum sunt produsele intelectului cari având în ele e emen u ţional pot fi înţelese şi asimilate de toată lumea, prin urmare sunt transmisibile ca toată ştiinţa şi aplicaţiuni e ei tecmce. stă deosebirea esenţială care trebueşte făcută iptre aceas; urne mistică, primitivă şi cu cea mai mare putere de originalitate şi de expresivitate originală caracteristică şi între lumea epoce noastre de civilizaţiune.

- zzsz ssns-'S de particularităţi şi elemente distincte strâns grupare de oameni şi de fiecare regiune, de istoria lumii când neapărat că aceste concepţi mg avut şi ele caracterele lor particulare. (V. Parv istorice pp. 28-291 , , „„„„ In felul acesta epocele de cultură fund o e ® dau tană şi caracteristică după fiecare graure °™eŢa & flce/a tot pecetea individualităţii unor asemenea popoa ţ materiale produsul flintei lor!manifestat în, domeniul tecnw materiale ca şi în domeniul vieţii psihice este foarte inter^sant Ş să cadă sub ochiul etnografului pentru a scoa e ^ ; tot ceia ce este esenţial pentru înţelegerea sufletului ş> vieţe. omeneşti ca originalitate şi ^^“^H^rmonia naturii, Varietatea este ceia ce face frumuseţea ş „ , . 8 şi după cum într'o simfonie toate sunetele disparate se tmb într'o anumită măsură ca să dea starea de încântare care ne mişcă şi ne înalţă sufletul, tot asemenea varietatea culturilor, 8

114 fiecare cu pecetea ei de originalitate „ne face să preţuim şi să înţelegem mai bine minunea şi farmecul acestei creaţiuni naturale şi a acestei omeniri universale de care ne simţim pretutindeni înconjuraţi şi stăpâniţi. Uniformitatea banalizeaza şi face să scadă interesul. De aceia poate au dreptate unii filosofi ca Spengler (Der Untergang des Abenlatides 2 voi. Miinchen 1921) şi H. v. Kayserling. [Le monde qui nait, Paris Stock, traduction Chr. Senechal 1927), când cred că cultura europeană este în declin, îmbătrânind ca şi cultura grecească în epoca alexandrină, şi prin urmare nu-i este departe moartea. După concepţiune celui dintâiu culturile sunt ca orice organism, având o naştere, o desvoltare şi o moarte; când intră în domeniul tecnicei maşinismului, unde numai găseşti sufletul distinct al omului, culturile intră în epoca civilizaţiunii, ultima fază care nici nu se mai numeşte cultură. Epoca noastră de civilizaţiune este epoca maşinismului, epoca omului „chauffeur" după esprimarea lui Keyserling. Continua modificare a întregei tecnice contemporane cauzată de progresul ştiinţei face ca toată lumea care se împărtăşeşte de civilizaţiunea contemporană să aibă un fond foarte schimbăcios. De aceia etnografia nu se poate ocupa decât în mică măsură de toţi cei care se bucură de schimbările şi perfecţiunile civilizaţiei. Fiindcă pe măsură ce progresează civilizaţia, pe aceiaşi măsură se schimbă, prin factori străini şi în mod artificial, înfăţişarea pe care şi-a făcut-o singur poporul în decursul vremurilor. Atunci etnografului îi rămân numai izvoarele scrise din care poate să vază înfăţişarea de altă dată a poporului şi pe acest temeiu să scoată concluziuni etnografice. Şi astfel se explică de ce în ma nuale vestite de etnografie, Europa nu ţine poate nici a zecea parte, iar această parte priveşte mai cu seamă trecutul popoarelor Europei. Pentru iubitorul de ştiinţă pură etnografică, domeniul de unde pot ieşi rezultatele frumoase nu este Europa cea con taminată de civilizaţie ci continentele pline de sălbateci. (G. Vâlsan: /. c. pp. 10-11).

Toată lumea noastră care trece prin şcoală învaţă istoria poporului românesc, ea fiind înfăţişată în modul cel mai savant de pe catedra profesorului de universitate, sau plină de accente calde şi de vraja poveştii în umila şcoală primară. Dacă însă

115 sar căuta să se desprindă din totalul cunoştinţelor istorice pri vitoare la neamul nostru unele lămuriri sau idei cu privire la caracterul de originalitate sau prin ce se caracterizează manifestările culturale, în cel mai larg înţeles, ale acestui popor, sau ca să fim mai precişi, care este nota distincta, personala pe care o aduce el în cultura omenească, am vedea îndată că foarte pu ţine lucruri precise putem afirma. două decenii ca şi înHarnica şcoală istorică a ultimelor treaga ştiinţă relativ la ţara noastră au adunat un material Adestul „ A de bogat care să urmărească firul întâmplărilor trecute pana m cele mai mici amănunte şi cu toate acestea o opera de sinteza lămuritoare a specificului nostru naţional sau o lămurire a tu turor elementelor cari constituesc caracterul nostru etnic nu este încă realizată, fiindcă, după părerea noastre, a lipsit şi lipseş e adunarea şi interpretarea documentului ««. începând dela acela al alcătuirii şi caracterelor fiinţei omeneşti fizice, şi pana la cel . , , „ar(> alcătueşte cultura populara a neamai neînsemnat lucru care mului nostru. celui de jos, a celui real pentru „Viaţa poporului nostru, a se desfăşură după anumite Etnografie, lipit de pământul lui» soarta când abia te-ai norme fixe. calea la mormânt, născut, până la ale vieţii sunt însoţite de ceremomaluri toate faptele mari şi mici • A „, j . . . . • At> mU\te ori fără rost, care îngrădesc viaţa duioase ş, tainice, de multe ^ moştenit a. într'un ritual tot atât de sacru . , proape din bătrânii bătrânilor. „Tatăl face într'un anume fel casa, mama ţese, croieşte ş, coasă într'un anume fel cămaşa, cu anume raun, copul se ,oaca A A j - j mişcări şi spunând uneori cuvinte pe intr un anume fel, facand mişcari^Ş cântă într'un anume fel, car, nu le ma, înţelege ciudate, până şi ciobanul bătrânele lecuesc cu anum băţul într'un anume fel. Presau îşi chiamă oile îşi sapă fluerul în marea lui tutindeni tradiţie urmată necondiţionat de popor massă, tradiţie moştenită din timpuri depărtate şi trecuta dm om în om până în zilele noastre". (G. Valsan, l.c. pp. 17-18). A descurca cauzalitatea acestor tradiţii, a afla elementele cari au contribuit la fixarea lor, de unde vin înrâuririle exterioare este particular pământului acestuia in care vedem lumina sau ce mai utila opera ştimţinca zilei şi unde ne îngropăm, este cea pentru înţelegerea sufletului poporului romanesc.

116 Această cercetare formează obiectul Etnografiei. Ea este un fel de fiziologie a vieţii sufleteşti şi i culturii populare. După cum fiziologul urmăreşte viaţa care se desfăşoară ascunsă vederii noastre până în cele mai mici ţesuturi, izbifcnind într'o multiplă serie de forme variate, acelaşi lucru trebuie să-l facă şi etno graful când este vorba de cercetarea unor asemenea probleme, fiindcă în orice produs al acestei manifestări populare există anume lucruri cari explică şi motivează complexitatea unor asemenea producţiuni. „Costumul popular e (însă) produsul unei lungi experienţe, ieşită dintr'o bogată încercare a oamenilor pe pământul lor. El corespunde cu lumina din fiecare Ţinut, cu împrejurările speciale din Ţinutul acela, şi prin urmare, cum atmosfera, mediul ambiant, cerul în părţile Sibiiului nu sunt aceleaşi ca în părţile Dâmboviţei, tot aşa şi costumul, care nu se poate vedea fără înrâurirea specială a aierului, fără încadrarea naturii, care e făcut în legătură cu natura şi rassa dintr'un anume loc dacă poate fi strămutat — cu pierderi mari — nu sufere a fi amestecat. Noi sîntem un popor unitar, dar trebuie să admitem că amestecul ce se află în orice popor, nu e acelaşi şi în aceleaşi proporţii în deosebitele locuri: cutare parte de la noi are mai mult sânge tracic decât roman, cutare parte un amestec mai mare de sânge slav. Prin urmare natura şi rassa, trecând prin experienţe de sute ca să nu zicem de mii de ani, se înfăţişează în costumul unei regiuni — şi nu-1 poţi contamina cu costumul altei regiuni". (N. Iorga: Portul popular românesc (1912) pg. 18). Iată prin urmare cum studiul portului nostru popular ne duce la stabilirea unor regiuni bine distincte, unde dacă vom studia şi alte elemente caracteristice ale culturii populare putem ajunge la constatări istorice de cea mai mare însemnătate. Urmărind însă portul popular al popoarelor balcanice ajun gem la constatarea că în această regiune liniile generale ale acestui port sunt aceleaşi la toate popoarele, ba mai mult încă, şi unele din numiri sunt identice. Acest port prezintă asemănări izbitoare cu cel românesc. Asemănarea aceasta se întinde asupra întregei regiuni carpatine, ba mai mult încă s'a observat că portul ţărancelor din Suedia, d. ex. din Skansen, coprinde catrinţa vârstată în lat absolut ca la noi. „De unde vine această asemănare ? De ce portul grecesc seamănă cu cel albanez, cel albanez cu cel sârbesc, cel sârbesc

H 'A

117

cu cel bulgăresc şi acesta cu cel românesc? Cum se face că Bulgăroaicele din Rusciuc se îmbracă întocmai ca Româncele din părţile Argeşului — nu de la Dunăre — că Sârboaicele din Serbia au portul ca al femeilor din Mehedinţi? De unde vine că Ruteanca din părţile Galitiei încoace are o îmbrăcăminte care se potri veşte cu a Româncei din Moldova? De unde vine că Ungurul, din stepă chiar, are aceleaşi elemente de veşmânt ca şi săteanul nostru? Cum se explică faptul că, dacă pui alături săteanul ceh, săteanul neamţ din Stiria, strânşi în haina lor, cusuţi parca într'însa - costumul stirian e ca şi cel tiroles, un costum vechiu german, - săteanul alsacian, săteanul francez, aceştia formează o lume, şi ceilalţi altă lume? Şi totuşi, de unde vine ca ţăran cele din Skansen seamănă, cel C“a noastre ? piese esenţiale de îmbrăcăminte odată, costumul acesta nu e deloc ...Prin urmare, încă îmbrăcându-le în roman : el deosebeşte părţile trupului omenesc, parte, Pe fiecare, detailând pieptul, mamele, picioarele. C tu x , a„.ime ca să însemne hotarele. Aceasta ^ ş. roman. rile colorate oar par făcute anum face insă radicala deosebire faţă artistic care înfăţişau trupul omene în locui capuiui gol, adrapată într'0 singura harna cu Q parte din veştmânt, copent in vremi de v.,el.e ^ ^ nouă< şi prin noi rare ori la ciobani cu vre-o nileul tracic, semn de libertate şi Bulgarilor, ne vine f descoperitul, îl poartă căciuputere, pe care, in faţa lu‘ , ;i purtau ca bonetă frigiana laml Decebal, cum, dealtm __ în anumjte împre- a Frigilor, de origine tracica^ Ş jurări şi cu anume forme de^aJ’ t nu e roman, nu e greŞi, odată ce acest costum al ^ ^ ^

cesc, al cui să fi fost la ui P ^ elementul acesta, care a dat locuitori din aceste locu" t. jondul cultural popular, e elementul întregei noastre naţiuni tracic. r, •• • r Hi si ceilalţi locuitori ai Peninsulei Balcanice

‘nu

, , , , liniile lui generale. Ni l-au lasat şi lasat portul lor poporal in mnn î. elementele de inLmuseţare, ni l-au lasat in cromatica lui, n e lorile pe cari le întrebuinţau mai des ş. in legaturile obişnuite dintre aceste colori. . w j. . Prin ipoteza aceasta tracică se explică şi asemananle dmt.e

118 poporul nostru şi cel scandinav. Şi iată cum Scandinavii din Suedia şi Norvegia sunt Goţi; limba pe care o vorbesc e un dialect gotic ; religia veche gotică sa refugiat la dânşii, până în Islanda. Dar Goţii au fost vecinii Tracilor, în vremea când veniau până la Nistru. „A fost prin urmare un moment când cultura poporală tracică şi cultura poporală gotică au fose alăturate. Atunci a in tervenit năvălirea Hunilor, care a zvârlit o parte din Goţi, pe la noi, în Peninsula Balcanică şi în Italia, iar pe cealaltă a depăr tat-o spre Nord. Şi chiar asemănarea catrinţei noastre cu veştmântul acesta al ţărancelor scandinave este cea mai bună dovadă despre caracterul tracic al portului nostru popular. Nici o expli caţie pe lume, în afară de aceasta, aşa de naturală, aşa de de plin dovedită istoriceşte, nu e în stare să facă înţeleasă asemă narea. Numai prin cunoaşterea acestui fond istoric se poate găsi legătura firească între una şi alta. Şi atunci, ruşinea noastră, dispreţul nostru pentru portul bulgăresc şi sârbesc ; sentimentul acesta de umilinţă când consta tăm oarecare legături între portul nostru şi al vecinilor de peste Dunăre, dispare. Cari sînt cei mai direcţi moştenitori ai Tracilor, în vatra lor însăşi, decât noi ? Costumul acesta e al celor mai depărtaţi strămoşi ai noştri. Nici o năvălire barbară n'a putut să-l înlăture, nici o influenţă slavă, turanică sau grecească. El a rămas, for mând şi în acest domeniu baza dezvoltării noastre populare şi în regiunea carpatică şi în cea balcanică. Cum putem reclamă pentru noi orice piatră romană în numele strămoşilor latini, tot aşa, în puterea eredităţii tracide, putem reclama orice element de frumuseţă în portul tuturor popoarelor cari au locuit şi locuesc în regiunea carpatică şi balcanică". (N. Iorga: Portul popular ro mânesc, p. 13—16). Aceste constatări lămuresc prin ajutorul laturii etno grafice una din cele mai întunecate probleme din trecutul neamului nostru, constatări asemănătoare cu cercetările istoricoarheologice cuprinse în monumentala operă „Getica" a lui V. Pârvan. — Un mare învăţat german, profesorul Braungart — (Die Urheimat cier landwirtschaft aller indogermanischen VOlker, Heidelberg 1912), — s'a ocupat mai bine de 40 de ani cu studiul originei agriculturei la toate popoarele indogermanice. — In ca-

<id pitolul care se ocupă cu plugul în România ajunge la constatarea că vechile pluguri româneşti sunt de două feluri: unele sunt de tip gotic vechiu şi altele de tip romanic aproape neschimbat, aşa cum se găseşte în desenuri şi sculpturi în secolul III după Cristos. Tipul romanic nu înaintează mai sus de elementul românesc şi el nu se poate confunda cu tipul slav, care e deosebit. Tipul românesc nu se găseşte decât pe întinderea pe care se află poporul românesc şi are caracteristica de a nu putea arâ decât în câmpie (ceiace are importantă pentru continuitatea elementului românesc în şesul Dunării). Braungart conchide : „După deducţiuni din partea filologilor asupra amestecului şi alternării limbii româneşti prin cuvinte slave, am crezut că in poporul românesc se ascunde mai multa parte slavă. Tulpina celei mai importante unelte de muncă agricolă este însă vădit romano-germ anică". Dr. Rich. Braungart: Die Urheimat dcr landwirtschaft âller mdogcrmamschen Vblker. Heidelberg 1912, p. 249. Ce probă mai eclatantă decât aceasta asupra însemnătăţii studiului acestei culturi populare primitive pentru descurcarea unor chestiuni asupra cărora filologia şi istoria n au putut să-şi spună cuvântul hotărîtor ?< Se ştie că odinioară, in evul mediu, elementul românesc era mult mai numeros în părţile centrale ale Serbiei. Astăzi acest element a dispăriit complect, rămânând doar amintirea lui, în nu mele ţinutului care se chiamă Star-Vlahia, sau Vlahia veche. Iirecek ca şi Novakovic, doi mari învăţaţi, au arătat documentar strălucirea acestei vieţi româneşti e o mioară. Marele geograf şi etnograf sârb Cvijic, cercetând caracterele etnografice ale locuitorilor sârbi astăzi din această regiune ajunge la următoarele constatări: „Deşi Intro oarecare măsură sever, îmbrăcămintea femeilor,' covoarele, podoabele in lemn sunt de un efect artistic deosebii. Sentimentele lor morale (ale bcurtorilor) sunt câteodată de o extrema delicateţa Ei au multa fineţă Şi ingeniozitate. Oamenii de spirit a.c, nu suit rari; ei au adesea un fel distins de a-şi exprima sentimentele ş. dorinţele lor. Ei dau dovadă, în general, de o mare energie morala ş, de calităţi intelectuale preţioase". (I°van Cvipc: La Peninsule balcamque p. 314). Deşi elementul nostru românesc s a topit in .această massă slavă, au rămas încă o sumă de caractere etnice reprezentate prin

120 această cultură materială şi spirituală care dau la iveală prezenţa calităţilor noastre distinse ce s'au moştenit de către populaţiunea slavă de astăzi şi cari ne arată toate însuşirile unei străvechi populaţiuni. Zicem străvechi, fiindcă numai neamurile vechi dau dovadă de un anumit rafinament artistic, cum este neamul nostru, pe când cele intrate mai de curând in cultura europeană sunt lipsite de aceste însuşiri artistice cum este de exemplu chiar poporul german, după însuşi mărturisirea celui mai mare istoric pe care l-a avut acest popor, anume Karl Lamprecht. Vechimea neamului nostru ne-o arată, în alt mod, tot etnografia. Astăzi este unanim recunoscut de aproape toţi arheologii şi etnografii de seamă că motivele întrebuinţate în arta noastră populară sunt de natură abstractă-geometrică adică linii, puncte sau diferite forme geometrice formate din asemenea elemente, iar în ceramică, adică în produsele de lut, găsim predominantă spirala- „Acest stil pe baze geometrice, care se întinde şi peste mar_____ ginele acestor ţinuturi atât la N. cât şi la S. se poate cuprinde şi sub numele generic de ornamentică veche europeană, spre deosebire mai ales de ornamentica inspirată din viaţa organică a orientului" (Tzigara - Samurcaş : România şi teoriile arheologiei preistorice şi Viaţa românească (1910 No. 10 pp. 81—82), c*are este antropomorfă şi zoomorfă, adică întrebuinţează motivă din lumea animală şi vegetală. Descoperirile arheologice au arătat că cele mai înfloritoare ţinuturi în cari s'au dezvoltat în timpuri pre istorice, această artă, sunt acele ocupate astăzi de poporul ro mânesc, iar creiatorii acestei ornamentaţiuni sunt strămoşii noştri, Tracii. Iată deci cum vechimea poporului nostru nu ne-o arată în mod precis nici interpretarea izvoarelor istorice, nici studiul limbii, ci numai studiul manifestărilor artistice ale acestei culturi populare, care formează obiectul etnografiei. Că neamul nostru este cu străvechi rădăcini în trecut o arată aprecierile pe cari le face asupra artei populare un mare etnograf austriac, profesorul M. Haberlandt : „In orice caz aci avem aface cu creaţiuni ale artei populare tot atât de demne de interes pe cât sunt de puţin cunoscute, care creaţiuni se numără printre cele mai interesante şi mai antice manifestări ale artei europene(Voi. III p. 25). Dece ne-am oprit mai mult asupra artei în aceste conside ri.11111* etnografice ? Fiindcă „arta este unica manifestaţiune le gitimă tendinţei antropomorfice".

1 21 Arta este însuşi antropomorfismul, în forma curată şi ideală. „Arta procură popoarelor primitive singurele ocaziuni de personalităţii lor, încătuşat în impresiunile mediului afirmare extern, constrâns la o activitate mai mult instinctivă, poporul primitiv nu rupe lanţul sclaviei sale faţă de natură decât în manifesţaţiunile artistice. în jocul liber al imaginaţiei poeţilor şi al artiştilor săi în genere, licăre scânteia propriei sale personalităţi, în tot restul activităţii sale poporul primitiv este supus şi sclav. Mediul şi tradiţiunea îi impun technica producţiunii şi distribuţiunii averilor; conform lor, el îşi organizează practica vieţei întregi. Numai jocul liber al imaginaţiunii câtorva din sânul său îi procură modelul după care el, imitând, reuşeşte a se desprinde ca o personalitate în mijlocul naturii. 0 podoabă preferată pe corp ; o sculă cioplită maestru j un edificiu clădit altfel decât în stilul obişnuit; un ritm particular în mişcările danţului; o imagină prinsă în limbagiul său primitiv şi mai mult gesticulator, etc., toate acestea sunt tot atâtea semne de distincţiune şi de afirmare a personalităţii. Când aceste semne au devenit numeroase, în jurul lor se creiază o atmosferă sufletească deosebită, care îm pinge la caracterizarea poporului întreg. Cei puţini, înţelegători şi făuritori ai artei, resfrâng asupra poporului întreg nota lor deosebitoare pe care tradiţiunea apoi o adânceşte şi înrădăci nează pentru totdeauna". (C. Rădulescu-Motru; Puterea sufle tească pp. 33, 42), Că aceste puteri ascunse ale neamului nostru sunt cu totul superioare ne-o dovedeşte faptul că noi ne-am ridicat în puterea de creaţiune trecând dela această artă populară originală la în jghebarea unei arte bisericeşti de cea mai distinctă originalitate şi frumuseţă. Voiţi dovada? Iată ce spune profesorul vienez I. Strzygowski, cea mai mare autoritate ştiinţifică contemporană, în arta orientală. Vorbind despre bisericuţele şi mănăstirele noastre din Bucovina el afirmă i „Pe deasupra tuturor sunt acele biserici, cari, în polihromia înfăţişării lor din afară, se pot compara mai curând cu faţadele dela San-Marco din Veneţia ori cu Domul din Orvieto. Singură pictura aruncă asupra feţilor din afară ale bisericelor din Suceviţa, Voroneţ, mănăstirea Humor, Vatra-Moldoviţa ş. a., acea uimitoare reţea de bogat înşiruite chipuri le obârşie teologică ortodoxă, care, în varietatea coloritului său, face im-

122 presia covorului oriental. Ceva asemănător nti ne oferă o ă doua ţară din lume".

Din cele expuse până aici se poate vedea cu prisosinţă ce foloase netăgăduite ne aduc cercetările etnografice pe deoparte pentru a descurca cele mai întunecate probleme, dându-ne „informaţiuni preţioase asupra originelor naţionale şi asupra raportu rilor între diferitele civilizaţiuni populare", iar pe de altă parte arătându-ne calităţile noastre sufleteşti cu totul superioare care dovedesc că suntem unul din cele mai vechi popoare ale Europei, în manifestările culturei noastre populare trăind cele mai ances trale rămăşiţe ale vremurilor istorice. Perspectivele pe cari ne le înfăţişează asemenea cercetări etnografice sunt din cele mai interesante. Cultura aceasta popu lară este singurul nostru certificat care ne dă măsura eului nostru, a valorii noastre şi a puterilor nebănuite cari stau ascunse şi cari aşteaptă să fie însufleţite şi scoase la iveală. Prin urmare nu cu imitaţiunea servilă a unei civilizaţiuni de contrafacere care începe de la felul cum încercăm, prin însuşirea unor deprinderi străine, să maimuţărim forme de viaţă cari nu se potrivesc cu fiinţa noastră, vom impune lumei străine care caută să ne cunoască. Nici prin răspândirea ultimelor idei cari frământă lumea apuseană nu vom face cultură. De aceia spuneam la începutul cuvântării, că chiar această încercare de a răspândi cultura trebuie să urmeze cu totul altă cale, căci silindu-ne să răspândim această marfă se poate prea bine să o compromitem, alterând-o sau falşificând-o. „în ultima sa expresie cultura este concepţia proprie şi unică a unui popor cu privire la universul material şi moral. Şi aceasta presupune îndată şi lupta sa neadormită de a duce la biruinţă acea concepţie alegând mereu din trecutul său tot ce este esenţial spre a-şi afirma viaţa sa în viitor. Iar când procesul acesta e cumva zdruncinat prin amestecul pripit al unor elemente străine, întreaga dezvoltare culturală şi prin urmare întreaga fiinţă a unui popor poate fi primejduită . (S. Mehedinţi; Carac teristica etnografică a unui popor prin munca şi uneltele sale, P- 21). Pentru a putea pune în acord fondul neamului nostru cu necesităţile inexorabile ale vremurilor actuale de repede înaintare civilizatoare, ca să nu dăm aspecte hibride şi caraghioase, trebuie

123 să procedăm cât mai este vreme la cunoaşterea acestui fond. Am pomenit mai sus vorba acord, fiindcă mi se pare că există un mare dezacord între fondul primitiv sufletesc al neamului nostru şi felul cum ne-am însuşii cultura occidentală. Bucureştii — Micul Paris. Dar acest parisianism se amestecă atât de strident cu dezordinea noastră orientală că stârneşte hohotul de râs al călătorilor occidentali in trecere pe la noi. Nici o capitală nu furnizează atâtea elemente de batjocoră notelor de drum din presa europeană. Din ele ar trebui să înţelegem cât de neizbutită e pretenţia noastră de occidentalizare pentru cetă ţeanul oraşului mondial. E semnificativ şi reconfortant faptul ca cei mai mari scntori ai noştri au luat atitudine hotărîtă impotriva talazului de europenizare, Sub ascuţişul lui Caragiale a trecut târgoveţul incult în mintea căruia se resfrângeau, ca într'o oglindă spartă, noile idei politice, caricatura civilizaţiei. în vâlvătaia urii lui Eminescu a căzut aristocratul înstrăinat : victima civilizaţiei. Iar când această aristocraţie a încercat să-şi instaleze inconştienţa, în Bucureşti „Micul Paris" ea s'a întâlnit faţă în faţă la 1906, cu sănătatea robustă a curentului dela „Sămănătorul"' Era în protestul literaţilor acelora, dispreţuiţi de aristocraţie' ca şi poporul pe care îl reprezentau, revolta articulată răsoicat drastic a geniului Autohton. Peste un an de zile, ţără nimea ieşea încă odată din negură; ea aprindea pălălaie înaltă » w ,la cer, conacele n&\ p si pana ^ armanele, — Aca sa „ se, vada bine , .drumul r , . l:h 7ice undeva, încercând o caracterizare a reformelor romaneşti , 1,1 VTV ... , xT n ■ ■ ir-culturii româneşti din veacul al XIX scriitorul N. Craimc. (Găn.Lrea An. III, No. 8 — 10 pg. I84)De aceia o mare, Jnare opera de cultură nu poate să fie decât studiindu-ne cu cea mai mare gri,a şi pricepere ştiinţifică toată bogăţia şi varietatea sufletului nostru naţional. Ş. pentru ca să o putem studia trebuie sa adunam sub forma unor muzee regionale, tot ceia ce prezintă caracteristic fiecare regiune scă pând astfel de la peire o mulţime de manifestaţi originale ale poporului, cari sunt ameninţate cu dispariţia după urma acestei civilizaţiuni pustiitoare ce înaintează vertiginos. După ce vom fi studiat parţial fiecare regiune vom putea trece la creiarea operei de sinteză asupra neamului nostru care ne lipseşte. Din aceste muzee regionale se va puteu înfiripa marele muzeu etnografic al poporului românesc care ne lipseşte

124 încă şi pe care-1 au toate neamurile ce înţeleg şl apreciază cuvântul de cultură. Câştigul va fi mare şi din alte puncte de vedere. Astăzi fiecare vorbeşte de popor. De la vorbăuţul sforăitor care se agită în întrunirile publice, bătându-se cu mânile în piept şi murind de dragul poporului şi până la fabricanţii tuturor legiurilor din parlamentul nostru cari asudă de dragul acestui popor, toată lumea vorbeşte, luptă şi agită în numele poporului, fără ca să ştie şi să cunoască acest popor. Şi atunci este explicabil dece toate legile şi toată truda care se desfăşoară pentru fericirea acestui popor, dă greş, fiindcă toate se fac în „necunoştinţă de cauză", când e vorba de „adevăratul popor". Multă lume o fi având pretenţia că cunoaşte poporul din fuga automobilului, din propaganda politică sau din răsfoirea albumurilor cu vederi româneşti; dar aceasta nu este cunoaştere adevărată şi temeinică. Ceia ce este mai trist e faptul că chiar şcoala noastră nu contribuie cu prea mult la cunoaşterea poporului românesc, de oarece aşa cum sunt orânduite obiectele de studii naţionale, putem să zicem că-i cunoştem trecutul, pământul şi limba acestui neam, dar fiinţa lui actuală vie, organică şi distinctă aceia n-o cunoaştem şi nici nu avem putinţa de a o cunoaşte în actuala alcătuire a şcolii româneşti. S'a pornit prea mulţ de la umani tatea abstrată şi vastă şi s-a uitat colţul de pământ unde ne ducem viaţa fiecare; iar din această lipsă de adâncire profundă a noastră, a urmat o slăbire a puterilor cari ne ţineau lipsiţi de brazda noastră. Trebuie deci să ne întoarcem din nou către noi înşine. De aceia, voind să contribuim cu ceva la această orientare nouă, prin şcoala noastră, tindem la creiarea pe lângă liceul nostru, a unui muzeu regional care să ne înfăţişeze ce este mai caracteristic în ţinutul acesta istoric al Putnei şi în special în regiunea aşa de pitorească şi de neaoş românească, care este Vrancea. Puterile modeste ale fiecăruia ar putea contribui la aceasta, oglindindu-se într un asemenea muzeu regiunea întreagă. Obiectele culturii materiale a ţinutului nostru, motive de ţesături, de alesături, ceramică, documente vechi, cărţi vechi ce coprind descrierea ţinutului, porturi ţărăneşti în mare sau în miniatură, fotografii ce-or înfăţişa tipuri de oameni şi de case, petreceri ţărăneşti de sărbătoare, munca câmpului, etc., toate ar

125 putea sta cu cea mai mare distincţie într'un asemenea muzeu regional. Strângerea folclorului se impune numai decât şi fiecare în măsura puterilor lui, care are contact cu viaţa satelor ţinutului nostru, o poate face. In special în şcolile normale şi în seminarii s'ar putea da cu mult folos, instrucţiuni viitorilor preoţi şi învă ţători, despre metoda ştiinţifică folosită pentru alcătuirea unor asemenea colecţiuni de folklor. Procedându-se astfel vom reuşi ca în această ţară cu o alcătuire administrativă centralizatoare, unde totul se mişcă de la Bucureşti, să ajungem ca toate comorile fiecărui ţinut să ajungă a fi păstrate în regiunea respectivă, alcătuind un motiv de mân drie şi demnitate locală, creindu-se o viaţă locală, aşa cum a fost în bunele şi gospodăreştii noastre tradiţiuni ale trecutului. Foloasele studiului etnografiei pentru această educaţiune sănătoasă şi reală a tineretului reiese foarte bine din ceia ce spune, un călduros animator al unor asemenea studii, profesorul G. Vâlsan, de la Universitatea din Cluj: , O serioasă conştiinţă naţională ca şi o cultură naţională la noi’poate porni numai de la o mai deplină şi exactă cunoaş tere a poporului românesc. Etnografia deci înainte de toate-şi aceasta îi dă cea mai mare valoare - e un mijloc de educaţiuue naţională, nu e mai prejos de Istorie şi Geografie, mijloc -nea părat în faza noastră de civilizaţie transitorie _ Aşa că aici nu o vorba numai de t> clara cunoaştere şi caracterizare a unui popor, sau de o adâncire spre originile sale care pot fi ambiţia rece a unui om de ştiinţă; aci intră ceva mai mult: convingerea că prin aceasta munca ştiinţific d,scipU. nată şi apoi inteligent popularizata, serveşti mtrobdna măsură poporului tău. Ii ajuţi să cunoască nu mtr un grup de indivizi oraş sau o provincie, ci ca un impozant în parte, nu ca un milioane de suflete, massă omogenă cu manisuflet, acelaş în 12 un cristal cu mii de fete, unitate care nu e festări multiple, ca „ „ , dată prea multor popoare pe pamant. A Ajuţi ca fiecare individ să simtă că traeşte in acest suflel imens, cu aceleaşi aspiraţiuni şi prin aceasta distrugi graniţete pe care le-au tras peste părţi din neamul nostru, iie împrejurările istorice, fie politice. „Cu cnnvingerea acestei puteri reale, care exista, dar nu 0 cunoaştem încă şi n’am coordonat-o, putem nu numai spera, dar

126 şi cere să trecem la fapte, pentru realizarea unor drepturi care sunt ale noastre şi pe care ori de câte ori le uităm înseamnă amorţire a sufletului etnic şi crimă împotriva viitorului nostru. Acestea sunt datoriile etnografice care se impun generaţiei noastre. Nu au făcut-o înaintaşii noştri, sau când au vrut să o facă nu prea au ştiut cum; dar pentru aceasta nu-i putem învinui. Ei au avut destule de făcut. Dar dacă nu o vom face noi, acum când poate e ultima clipă când o mai putem face, atunci asupra-ne va apăsa învinu irea celor vor veni după noi şi de care nu vom putea fi iertaţi nici-odată“. (G, Vâlsan, 0 ştiinţă nouă: Etnografia pg. 28-29). Al. P. Arbore

Onorat auditor, Ziua de 24 Ianuarie avea în toţi anii pentru şcoala noastră o îndoită semnificaţie. Pe de o parte serbam unirea' politică şi sufletească a Românilor, prăsmuiam visul de unire al unui neam întregit, glorificam unirea noastră trecută şi prezentă, iar pe de altă parte aduceam laude cum se cuvenea liceului nostru, având patronul în aceiaş zi a Unirei. Astăzi ziua de 24 Ianuarie are o a treia semnificaţie, de oare ce şcoala are prilejul ca în această frumoasă şi înălţătoare zi, să aducă omagii bine meritate celor 4 pro fesori: S. Rahtivan, C. Zamfirescu, Al. Copcescu şi I. Nanulescu, caii încă de anul trecut ieşind la pensie, au Părăsit şcoala secondară, după o muncă rodnică şi cins tită de aproape 4 decenii. Această desmembrare a 4 profesori pensionari, ce represinta aproape o pătrime din corpul profesoral al şcoalei însemna un eveniment important în existenţa li-

127

ceului nostru şi încă de anul trecut hotărîsem să marcăm acest fenomen’ prin o serbare amplă şi demnă dată în onoarea celor ce părăsesc şcoala, dar, împrejurări cu totul independente de dorinţa noastră, pe care .sinceri le regre tăm ne-au împedicat a ne pune planul în acţiune. ’ Astăzi însă la această sărbătoare a Unirii, inimile noastre palpitânde, doreşte să-şi reamintească cu drag de colegii profesori pensionari şi să le aducă un omagiu bine meritat pentru munca lor modestă în aparenţă, dar măreaţă prin semnificaţia ei. ....... Astăzi corpul profesoral al acestei şcoli, prin mine, ca profesor si fost elev al liceului, salută cu dragoste şi respect pe profesorii pensionari cari aproape o jumătate de veac au muncit rodnic şi cinstit pe ogorul invăţămantului secondar. Liceul nostru, astăzi, are satisfacţia de a serba cu mândrie si demnitate işirea la pensie a D-lor Al. Copcescu si C. Zamfirescu prezenţi la aceasta serbare (D-m, S. Rahtivan si 1. Nanulescu lipsesc car. cu conştiinţa împăcată că au fost la înălţimea chemări, lor, părăsesc cu mâhnire însă altarul de cultură, unde şi-au sacrificat totul ca pnn acest sacrificiu să înalţe cât mai sus aceasta şcoala şi să o facă să strălucească şi să trăiască deapururea. Şcoala în general însă, onorat auditor, are o chemare covârşitoare în existenţa une, nat,un, Şcoala pnn rolul e, instructiv si educativ, este una dm pârghiile, pe car, se soriiină întreg edificiul nostru social şi naţional. Pentru ca scoalf rin educaţie si instrucţie să-şi îndeplinească menirea ei binefăcătoare, are trebuinţa de concursul de sprijinul nediscutat al slujitorilor e, a profesorilor Este neconstatat că aşa cum vor f, profesor,, une, şcoli, aşa va fi si şcoala, asa vor fi 91 elementele tinere eşite după băncile ei viitoarele generaţii, viitorii cetăţeni de mâine ai acestei ţări. Ce folosesc clădiri, legi, regulamente, circulări

128

Şi programe, dacă n’ai pe profesorul devotat menirei sale, pe agentul viu al şcoalei, pe purtătorul de cuvânt care să se adreseze nu numai minţi dar şi sufletului şcolarului său. Din acest punct de vedere, onorat auditor, liceul nostru a avut norocul să aibă un corp profesoral select, care şi-a înţeles rostul în cadrele şcoalei şi din acest corp au făcut parte şi profesorii sărbătoriţi astăzi: D-l Al. Copcescu şi C. Zamfirescu. Aceşti profesori ţinând seamă de scopurile urmărite de şcoală, a instruit minţile a 40 de serii de elevi, punându-şi tot sufletul lor pentru educaţia tinerilor generaţii, căutând să pună în valoare energii nebănuite ce le ascundea viitorul. Şi dacă activitatea didactică a unuia dintre profesorii sărbătoriţi a D-lui C. Zamfirescu, se manifestă în primii ani ai tinereţii la liceul din C. Lung, ca profesor şi director Şi numai apoi cei din urmă 20 ani de activitate şcolară i-a închinat liceului nostru, activitatea şcolară a D-lui Al. Copcescu, însă, se pierde în trecutul depărtat al şcolii noastre şi am putea spune că aproape să se confunde cu însuşi origina liceului nostru, căci din cei 62 aiii de exis tenţă a acestui aşezământ cultural, 42 de ani a slujit această şcoală D-l Copcescu. Şi unul şi altul, prin muncă fără preget şi-au sa crificat sănătatea lor, istovindu- şi puterile fizice, pentru a nu lăsa fără carte sute de elevi cari-şi cereau dreptul lor la lumină şi cultură. Unul, C. Zamfirescu modest la înfăţişare, a repre zentat în şcoala noastră puterea de muncă uriaşă, masivă, fiind în stare a lucra zi şi noapte fără preget, atacând domeniile tuturor ştiinţelor: Geografie, Matematica, Fizica, Naturale, sorbind cu aviditate toate cunoştinţele noui; celălalt, Al. Copcescu, figură jovială, inteligenţă vie şi pă trunzătoare, stabilea cu uşurinţă raporturi între fenomenele zilnice, clădind ingenios, ipoteze de ordin politic în socie-

129

tate şi mai ales în cancelarie, cu o memorie de o rară tenacitate, ceia ce ne-au făcut să-l numim „arhiva ambulantă a şcoalei noastre'1 căci, orice eveniment întâmplat în cei 42 de ani în şcoala noastră, ni-1 comunica şi-l explica cu un lux de amănunte ce te uimea. Cu asemenea calităţi fizice şi intelectuale şi unul şi altul au servit şcoala şi au străbătut cinstit şi plăcut această viaţă didactică, încon juraţi de stima şi dragostea colegilor din cancelarie şi iubiţi de cercurile prietenilor din acest oraş. In societate au reprezentat pe oamenii harnici şi cins tiţi care departe de-aşi măsura menirea lor în lume cu gradul de folosinţă, ce-l trag cei mulţi din mijloacele ma teriale si politice, ei s’au mulţumit cu puţin şi cu necazuri multe la şcoală, cu lipsuri poate acasă, dar cu o râvnă pe care numai sănătatea morală şi vigoarea fizică i-au făcut să răsbată în această viaţă şi să ne- dea nouă pildă şi de hărnicie şi de cinste. Şi în fine onorat auditor, dacă România mică a de venit România’ Mare, aceasta se datoreşte în bună parte scoalei si slujitorilor ei, iar profesorii sărbătoriţi prin iubirea lor de tară, cu sufletul lor vibrând de cel mai înalt patriotism s’au întrecut în a semăna în sufletele tinerilor şcolari dragostea de ţară, pentruca mai târziu să ne dea buni cetăţeni si excelenţi soldaţi, care cu sacrificiul lor ne-au dat o nouă Românie. Iată de ce şcoala este mândră de a sărbători pe profesorii, cari şi-au îndeplinit cu pri sosinţă datoria faţă de ea şi mândria ei e cu atât mai mare ' cu cât sămânţa aruncată de cultivatorii a dat roadele dorite. In numele şcoalei noastre, deci şi a profesorilor ei, aducem prinos de recunoştinţa colegilor buni şi dragi inimelor noastre, care împreună cu noi au conlucrat pentru cinstea şi. mărirea acestei instituţiuni. Şi sufletele noastre astăzi, cu evlavie se îndreaptă către falanga cinstită şi

130

harnică a foştilor profesori ai acestei şcoli, din care faceţi parte şi voi profesori sărbătoriţi, cari au patriotismul vostru ca scânteierea minţilor, cu avântul sufletelor, cu vlaga făpturei voastre, aţi tras primele brazde în ogorul înţelenit al culturii, formând generaţia eroică a şcoalei, în faţa căreia ne aplecăm frunţile şi ne încălzim sufletele prin exemplele date de voi şi slăvindu-vă pe voi, ne înălţăm pe noi înşine, asigurându-vă, că vom căuta să ducem mai departe opera voastră ce năzuim să o desăvârşim. Numele vostru va rămâne legat în veci de aceasta şi chipurile voastre încadrate şi puse la loc de cinste, vor servi ca o plăcută aducere aminte, care vor povesti gene raţiilor viitoare, viaţa voastră şi veţi trăi în amintirea ele vilor voştri şi veţi fi pomeniţi cu drag de ei. Iar voi, dragi elevi, ce sunteţi în această sală să vă aduceţi aminte de această sărbătoare şi să aprindeţi în sufletele voastre lumina care să nu se stingă şi să radieze recunoştinţă şi dragoste, ce datori suntem să o purtăm profesorilor noştri. Şi acum când ne găsim strânşi la olalţă ca să ne luăm rămas bun dela acei ce ne-au fost profesori, colegi şi buni prieteni, în aceste clipe măreţe, duioase, dar şi dureroase, din adâncul sufletelor noastre se înalţă amintirea anilor, zilelor şi orelor petrecute înpreună în cancelarie, în clasă şi în societate şi deaceia, vouă, celor ce părăsiţi această şcoală păşind pragul ei, profesorii li ceului „Unirea" doreşte a vă da un semn de amintire, un slab ecou al dragostei lor un modest suvenir, dar pe cari gândurile recunoscătoare a celor ce-1 oferă îl poate face preţios. Domnule Zamfirescu, primeşte în numele profesorilor acestei şcoli un obiect de artă, b statue, un ostaş semn de muncă ordonată, conştiinţă şi punctualitate în îndepli nirea datoriei. Aşa ai fost toată viaţa ostaş credincios şcoalei.

131

D-lui Al. Copcescu îi oferă profesorii liceului un obiect util, o pendulă, cari cu bătăile ei ritmice să-i rea mintească viaţa cinstită şi regulată şi în aceste bătăi ritmice va găsi şi palpitaţiile inimelor noastre pline de amintirea nestearsă a colegului lor scump şi drag. ' Şi acum în aceste sentimente de despărţire, să ne reamintim de obiceiul religios al românului, care când începe sau sfârseste ceva cu bine, se roagă lui D-zeu. Sărbăto rind si noi Sfârşitul carierei didactice a celor 2 colegi ai noştri', ne îndreptăm gândul către D-zeu a tot puternic rueându-1 să tie în cinste, sănătate şi bucurie mea mulţi ani pe iubiţii noştri colegi D-nii Al. Copcescu şi Constantin Zamfirescu, ca din bucuriile lor să se bucure şi familiile lor şi noi toţi cari l-am cunoscut şi apreciat. Să trăiască mulţi ani. SP. LĂDUNCĂ Profesor Liceul „Unirea"

ALEXANDRU M. COPCESCU. Alexandru M. Copcescu s’a născut în comuna Qrebăn

(iUd-, R-Sărată} Jr lî rCUS iar în Î874‘ 7a": daM'gimnaziale la liceul Sf. Sava - Bucureşti. in nrmă urmează şcoala societaţei de tir şi gimnastica din Bucureşti o termină la 18 Februarie 1889 ; la 15 Martie 1889 dă concurs pentru catedra de gimnastică dela liceul din Galaţi şi reuşind cu media 8,20 optează pentru catedra similară dela Focşani. In învăţământ a intrat ca suplinitor ia 3 Mai 1882, la şcoala normală din Galaţi, unde a funcţionat pană la

132

30 Augst 1883 când ca militar — a fost mutat Ia Brăila şi n’a mai funcţionat până la 1885. In 1885, Regimentul 7 artileri venind în Focşani cu garnizoana, Alexandru Copcescu e numit suplinitor la catedra de gimnastică dela liceul „Unirea" şi funcţionează neîntrerupt până la 15 Martie 1889 când e numit maestru cu titlul provizor, iar la 30 Iulie 1892, prin Decretul Regal Nr. 10109, e numit cu titlul definitiv. Pe ziua de 1 Septembrie 1926 e scos la pensie si totodată rechemat la catedră până la 1 Septembrie 1927. Ca pensionar nu s’a odihnit mult timp căci, la 15 Iunie 1928, cruda moarte îl răpeşte din sânul familiei, a colegilor şi elevilor în vrâstă de 68 ani. S’a înscris ca voluntar în artilerie dela Noembrie 1874 — 1885; a făcut campania din 1877/78, eliberându-se cu gradul de sergent-aghiotant. In 1889 a trecut examenul de ofiţer în rezervă în artilerie. Era decorat cu : Crucea Trecerii Dunării, Apărătorii Independenţii Coroana României în gradul de cavaler Steaua României în gradul de cavaler, Crucea comemo rativă de răsboiu, Medalia jubiliară Carol I şi Răsplata muncii cl. I.

\ 133

Cuvântarea D-lui Profesor C. Leonescu la înmormântarea lui

ALEXANDRU COPCESCU întristaţi şcolari, îndureraţi colegi şi Jalnică familie, ALEXANDRU COPCESCU NU MAI ESTE:

îmi este greu peste măsură să iau cuvântul, în faţa acestui sicriu, gata să închidă pentru totdeauna lutul în care se înfiripa până mai eri, sufletul unui scump coleg şi al unui bun prieten rămăşiţile pământeşti ale lui Alexandru Copcescu. Dintre toate obligaţiunile, aceasta, îmi este cea mai dureroasă, pentru că o fac nu numai ca fost coleg, ci omagiul pe cire-1 aduc defunctului, este omagiul cel din urmă al unui încercat prieten. înainte de al cunoaşte personal, l-am cunoscut pe Alexandru Copcescu, din spusa câtorva dintre foştii lui elevi, colegi de ai mei buzoeni, pe vremea când eu pro fesam la liceul din Buzău. ţ,ni vorbiau de foştii lor profesori dela Focşani si în Special de colegul defunct. Ştiam încă de pe atunci, că Copcescu era un temperament deosebit, ca să nu zic : o anumită individualitate:

Venind la Focşani, acum 26 de ani, ne-am cunoscut si mai bine. Intre însuşirile particulare ce am admirat dintro dată la dânsul a ’fo’st o inimoşie, de om veşnic tânăr şi cu porniri alese • iar faţă de noi, colegii iui, păstra un spirit de camaraderie şi de pronunţată solidaritate colegială. La agapa colegială, oferită la 12 Mai anul acesta colegilor, de către Părintele Popescu, adresându-se nouă,

134 Copcescu, îşi arăta dorinţa, care dealtminteri a fost ultima ; ca stima dintre colegi şi armonia noastră să dăinuiască cât mai mult, pentru gloria şi înaifarea liceului, cu nume aşa frumos 1 Cu o înfăţişare totdeauna marţială, de om chipeş şi bine dichisit, suflet deschis, cum îi era pasul şi vorba, Copcescu n’avea glasul ca să ştie ascunde, ceia ce vroia să facă. Era soldatul ţanţoş şi născut parcă pentru atacul în primele rânduri, ba de se putea, chiar la postul de comandă. Avea în sângele său o mândrie a omului simţit şi de rasă, era un exemplar distins al breslei noastre,' adese nerăsplătită şi cu rosturi de existenţă modeste, totuşi tăcută şi răbdătoare, având numai în conştiinţă înalta lumină morală, a datoriei împlinite. Ca ori ce om al şcolii, Copcescu a muncit cu trudă şi nu s’a deprimat, adesea ori necercetat în durerea lui de nimeni, s’a bucurat, când a fost ocazia, de dumne zeiasca bucurie a noastră, a tuturor: o bucurie frenetică, fiindcă era dezinteresată! Pe cât de vioiu, pe atât de leal, Copcescu, spunea omului în faţă, ceia ce credea el, că trebue să-i spue şi une ori nu menaja nici chiar termenii în cari îşi îmbrăca ideile Iui. — Aşa credea el, că trebue să fie un profesor începând cu elevii lui în primul loc, neînconjurând adevărul! De aceia, cu moravurile noastre, defunctul nostru coleg, găsea uneori şi judecători severi şi poate şi nedrepţi... Cine însă la cunoscut mai de aproape ştie că, Alexandru Copcescu, nu era capabil de nici o răutate faţă de nimeni. Cât de mult iubea el liceul nostru, pe şcolarii lui ca şi pe colegi, se vedea din toată manifestarea întregii lui activităţi didactice. A servit şcoala română aproape jumă tate de veac, de peste un pătrar îl cunosc eu. Era ne clintit la datorie ( în 45 de ani, a avut concediu numai

135

45 de zile) şi stăpânit concediu de sentimentul ambiţiei sublime, ca şcoala şi elevii lui (pe care uneori îi admo nesta cu severitate) să fie cei dintâi între egalii lor. Ca preşedinte al societăţii sportive a liceului „Unirea", a contribuit 'in nenumărate rânduri cu elevii şcoalei la diferite serbări în scop cultural şi românesc. Era absolvent cu diplomă din Februarie 1889 al şcoalei Societăţii de tir şi gimnastică" din Bucureşti, iar con cursul de catedră îl trecuse în Martie acelaş an. Ofiţer de rezervă în artilerie, era decorat cu Trecerea Dunării, (ca unul ce făcuse răsboiul independenţei) şi cu medalia Apărătorii independenţei", apoi „Crucea comemorativă de răsboi", „Coroana şi Steaua României" în gradul de cavaler. Anul trecut cu ocazia eşirii sale la pensie, Mi nisterul Instrucţiunii îl decorase cu „Răsplata muncei clasa I-a“N’a fost concurs de întrecere sau parada şcolara, ca elevii lui Copcescu să nu strălucească ! Eşit la pensie — de mai puţin de un an — asta nu l-a împedecat ca în ajunul şi în ziua parăzii de 10 Mai din acest an, Copcescu deşi avea tot dreptul la odihnă, să nu participe cu întreaga lui fiinţă, cuvânt şi faptă la pregătirea şi desfăşurarea parăzii. Zece Mai al liceului „Unirea" de azi încolo, pe Copcescul nostru, tu nu-1 vei mai întâlni la parada zilei tale! Obosit de munca istovitoare a o ,jumătate de veac, dânsul pleacă astăzi, pentru totdeauna, la parada cea mare a Corului de îngeri, unde sălăşluesc vitejii, cei împăcaţi în conştiinţă, că aici pe pământul Patriei sublime, ei. şi-a făcut întreaga lor datorie. Cu o zi înainte, Ia 9 Mai anul acesta, profesorii şi comitetul şcolar al liceului „Unirea", ţintuiau un nou steag al scolii noastre, bătându-şi fiecare ţinta respectivă. Când a venit rândul lui Copcescu, dânsul a venit adresându-

136

ni-se nouă, colegilor lui, şi-a exprimat dorinţa ca steagul ce sfinţim sâ-i fie şi lui umbrar şi tovarăş pe calea cea din urmă, când va fi să fie...! Mişcaţi nimeni n’am crezut că ziua fatală era aşa de aproape. Astăzi, destinul lui s’a întâmplat şi încă atât de grăbit. Coasa Morţii doboară încă unul dintre bătrânii Stejari, dintre slujitorii vrednici ai templului nostru de cultură. De când nu mai figura în statele noastre de prezenţă, în fiecare zi, aproape regulat, îl vedeam cu toţii apărând zâmbitor în cancelaria noastră a profesorilor; cât de mult se identificase el cu şcoala în cei 45 de ani de serviciu 1 Afectuos şi comunicativ la culme, plin de duh şi de o substanţială ironie, ne găsea la fiecare căte ceva de spus, pentru a ne destinde nervii şi a ne recrea în toiul muncei noastre de toată ziua şi nu era uşor pentru fiecare dintre noi să dăm replica la gumele bunului coleg 1. De azi în colo, în cancelaria liceului „Unirea", nu-l vom mai vedea 1 Iar providenţa, care cinsteşte în ceasul cel din urmă, pe cei vrednici, după potopul zilelor mohorâte, salută şi ea, în clipa de faţă, pe Copcescu! nostru, ca un soare măreţ pe un cer senin 1 tu Pământule sfânt, care ne eşti leagăn, cămin şi mormânt, primeşte cu drag la sânul tău, pe cel adormit acum, el care o viaţă a fost încărcat numai cu darurile tinereţii harnice şi culcă-1 domol la sânul tău cald... Iar eu, drag şi bun prieten, în numele colegilor şi a Comitetului şcolar al liceului „Unirea", îţi spun un ultim şi dureros Adio m ~VRA NCSA

Pull'm

i ti

■