Extracte și metode de preparare a lor

IOAN HUZUM FARMACIST

EXTRACTE ŞI METODE DE

PREPARAREA LOR

19 2 3 EDITURA CARTEA PUTNEI» — FOCŞANI ALEXANDRU P. ALEXANDRESCU

-J

(OLl

IOAN HUZUM FARMACIST

EXTRACTE ŞI METODE DE

PREPARAREA LOR

î 9 2 8

EDITURA «CARTEA P U T N E I» — FOCŞANI

GIVL

0$ -ovh

U3}

î

!

INTRODUCERE -<§«§=------------------

încă din 1914 am simţit lipsa extractelor de tot felul din oficinile noastre, aceasta este cauza care m’a determinat să iau în cercetare această ramură a farmaciei galenice.

Simţeam lipsa lor şi a materiei prime, din care le puteam face, unele materii prime se găseau îndeajuns în România, dar nimeni nu se gândea la ele.

In timpul războiului lipsa medicamentelor era destul de mare ; plante medicinale erau, dar cine se gândea la ele ? Câie nu se putea face cu puţină osteneală, însă cei ce cunoşteau chestiunea nu-i dădeau atenţie; unele popoare trag foloase din tot ce dă natura şi produsele lor, rezultatele din transforma­ rea materiei prime, fac înconjurul hunei.

Prezenta lucrare chiar de va avea lipsuri sau greşeli, va fi o lucrare premergătoare unei alte lucrări mai complete, căci ştiinţa nu începe dela această lucrare şi nu se va termina cu această lucrare. Ştiinţa evoluează şi progresează, iar noi farmaciştii în oficinile noastre, să dovedim că suntem şi noi în domeniul nos­ tru oameni de ştiinţă şi că aducem o cât de mică contribuţie la progresul ştiinţei.

Nimeni nu se naşte învăţat si dacă nu cercetezi cărţile să pătrunzi ştiinţa adânc, rămâi la ceia ce ai fost, o literă ob­ scură a profesiunii, ce ţi-ai ales-o numai pentru a trăi din ea.

Practica şi învăţătura în universitate rămân numai amintiri, iar în colo, de jur împrejur haos şi neştiinţă, temere şi nesiguranţă, în această ştiinţă vastă a farmaciei. y

y

i

y

înseamnă a-ţi îmbogăţi cunoştinţele, a lucra înA lucra concluzii, a lucra înseamnă a seamnă a descoperi şi a trage progresa. simţeam dragostea, profesiunii; mă gânCând lucram ’ : ia rezultatul dorit; de multe ori deam cum aş putea ajunge că într’o oficină de farmacie, nu am am avut decepţii, pentru ■_ putut duce lucrul mai departe, din lipsa de utensile şi aparate amenajate în acest scop; totuşi aşa cum am putut, am preparat şi am avut rezultate bune. ’ Chestiunea extractelor este foarte veche; din când în când s’au produs modificări, mai cu deosebire, de când s’a făcut an aii za chimică a plantelor din care s’au preparat extractele şi atunci extractele s’au pus în concordanţă cu descoperirile şti­ inţifice, punându-se şi în legătură cu acţiunea lor fiziologică si terapeutică. S’au propus metode diverse dând rezultate bune şi sigure; s’au luat măsuri ca la preparaţia lor să nu se în­ tâmple modificări prin transformarea materiei şi în loc de un extract bun să avem unul alterat, care să nu fie de folos su­ ferinzilor.

Când s’a cunoscut composiţia chimică a plantelor, atunci s’a cercetat şi vehiculul, care convine mai bine pentru a face extracţiunea; căci numai în felul acesta putem pune ba­ ză pe un astfel de preparat. înainte de a proceda Ia prepararea unui extract, trebuie să luăm toate garanţiele, fiindcă avem şi o răspundere morală.

La începutul studiului meu am găsit falsificate multe ex­ tracte; unele cu dextrină, fără menţiune că conţin dextrină, altele amestecate cu miere sau sirop, iar altele diluate cu al­ cool, de semănau mai mult cu tincturile, lucru constatat de mulţi farmacişti.

La congresul „Asociaţiei generale a Farmaciştilor" care a avut loc Ia Sinaia în anul 1923 prin Iunie, am ţinut o con­ ferinţă despre extracte, care se găseşte publicată în „Revista Farmaciei" ... . din acel . ?n» unde am arătat şi documentat această chestiune. Am scris în revista „Farmacia Română" despre ex­ tracte şi arătând noi metode pentru extractele cp nu s’au H cut Ş,ă în prezent ; an, scris în „Revista cercului £ads~ tilcr dm Constanţa» lucrări originale despre unele extracte • an, scris in „Arhiva" din Galaţi; î„ „Revista >

>

j

5 pitole întregi şi comentarii despre extracte, iar în anul 1926 la'congresul dela Cernăuţi al „Asociaţiei Generale a Farma­ ciştilor” am ţinut o altă conferinţă destul de documentată în această chestiune şi cred că toţi colegii farmacişti au citit, dacă“iui‘ ău lucrat.

Mi-atn dat seama că o lucrare ca aceasta este foarte grea; mi-am dat seama de răspunderea ce mi-o iau, dând noi * metode în conformitate cu composiţia chimică a fiecărei plante, lft\/ căutând în acelaş timp şi vehiculul potrivit extracţiunei şi con- 1 / servărei. Rămâne însă ca un [diziderat pentru mine dozarea principilor activi din aceste extractef*ci mai mult alcătuirea! lSl?, J unui indicator practic relativ la prepararea extractelor, pentru VL^ a fi de folosinţă acelora pe care această chestiune îi intere­ sează.

Am făcut deci încercări asupra metodelor vechi de pre­ parare; pe unele le-am trecut aşa, cum sunt acelea din Farmajopea Română (ediţia a patra) iar pe altele le am modifi­ cat arătând la fiecare extract iniţialele A. H. cari înseamnă autorii şi numele meu, iar unele cu iniţiala H, înseamnă lu­ crarea mea şi eu am dat formula, pentru ca prepararea extracte­ lor să fie uniformă.

Pentru o mai bună rânduială, voi descrie pe rând modul general de procedare.

Alegerea substanţei. La prepararea extractelor trebuie să ne gândim întăi la procurarea materiei prime din care voim să facem extractul; în această preparare avem de a face mai mult cu substanţe din regi^jjl vegetal. Vom lua astfel dela ră­ dăcină : rădăcina, rizoma, bulbi, coji de rădăcină, lemn de ră­ dăcină ; dela trunchiu : coaja, lemnul, frunzele, ramurile, întregi sau numai cojile ramurilor, florile şi seminţele.

Toate aceste părţi de plante trebuesc reduse în pulbere cât se poate de măruntă, cu excepţiune pentru extractele făcute prin infuzie, maceraţie sau decocţie, când trebuesc sfărâmate, ca vehiculul să le pătrundă bine şi extracţia să fie cât mai complectă.

Să căutăm a le debarasa de pământ, de praf, cari pot adesea-influenţa asupra rezultatului final; să ne convingem prin toate mijloacele ca acele substanţe să nu fie substituite cu altele inferioare; să nu fie falsificate cu alte substanţe cari

6 “ ”“C,'0™” “ ^«anta ca o l„,m h CM preparat l,i„, .„edicătel tm.ct n» ma. putem da Alegerea vehiculului. Pe„,ni extragere aven, t ap. al­ coolul ş, eterul şi ... unele extracte se adaugi ,1 acid clorhiet.c. /- pa i e ue sa ie potabilă; apa calcaroasă sau teroasă nu este buna tu prepararea extractelor, decât după ferbere si sedimentare, căci materiile teroase influenţează composiţia chi­ mică a extractelor şi mai ales asupra ta,linului pe care’l poate modifica.

Apa desiilată este cea mai proprie, dar este scumpă si nu convine a face extracţia cu acest vehicul, cănd ştim că’’! perdem în întregime, sau în parte în unele extracţiunl.

Apa de ploae este cea mai proprie pentru’ prepararea extractelor şi de aceia în coprinsul lucrărei spun: apă comună sau de ploae. Apa de ploae trebuie adunată când timpul plo­ ios se menţine şi când apa de ploae nu dă precipitat cu nitratul de argint; ea se conservă în vase de sticlă timp înde­ lungat.

Alcoolul trebue să fie numai etilic şi cât se poate de pui­ cii concentraţia de 95°—96°, ca să’l putem noi transforma după voinţă în alcool diluat înainte de a proceda la extracţiune.

Eterul trebuie să fie numai etilic şi să fie cât se poate de pur; la prepararea extractelor cu ajutorul eterului să ţinem socoteală de inflamabilitatea lui.

Preparaţia extractelor. Extractele se prepară în vase amenajate adhoc numite percolatoare, extractoare sau deplasatoare, compuse din trei părţi: partea de sus unde se pune substanţa pulverizată şi umectată, partea strâmptă care are un robinet sau un tampon cu vată, de formă conică, care pă­ trunde în rezervorul unde se adună materiele extraseExtractele se mai pot prepara şi în vase obişnuite sau borcane bine închise şi atunci extracţia dacă este la rece se numeşte prin maceratie si dacă se face la o temperatură ceva mai ridicată se numeşte prin digeraţie sau digestie.

Extracţiunea se mai face prin infuzie sau decocţie şi se prelungeşte după natura substanţei luate în lucru ; se stre­ coară şi se supune evaporărei până la un anumit punct, apoi se tratează înainte pentru prepararea extractului, după metodă.

Extracţiunea se poate face şi prin ajutorul fermentaţiei. Până

7

/Va

în prezent acest rnod de preparafie nu a fost după cat ştiu tnteicat; am preparat extracte prin'fermentaţie, similare ceior J [alte şi cari dau chiar o cantitate mai mare de produs.

Composiţia chimică a extractelor. Composiţia lor de­ pinde de composiţia plantelor sau a părţilor lor.

Unele plante conţin alcaloizi împreună cu acizi, seruri, oleuri volatile şi fixe ; altele conţin alcaloizi împreună cu glicosizi, amestecaţi cu celelalte substanţe enumerate mai sus precum; ceară, albumină şi zahar; altele conţin derivaţi cade pildă cei oxidmetilantrochinonici, împreună cu celelalte sub­ stanţe constituante; altele conţin materii extractive taninoase mucilagii şi gumă; altele oleo-resine şi resine etc.

Pentru lucrul acesta trebue să căutăm vehiculul; nu pu­ tem face un extract fluid cu alcool diluat cu o substanţă ce conţine în ea mucilag, căci nu mai putem face extracţiunea.

Uenumirea extractelor. Denumirea se face după felul cum este preparat extractul şi anume: Extracte fluide sunt acele preparate prin mediu hidroalcoolic, de consistenţa lichidă, de concentraţiune unul egal unul sau mai bine zis, un gram de extract este egal cu un gram de substanţă, ele au culoarea în general brun verzue când pro­ vin dela frunze; brun închis când provin dela rădăcini; brun roşie când provin dela coji şi cafenie gălbue sau brun galbe­ nă când provin dela flori şi seminţe.

Extractele moi sunt acele cu consistenţa ca a mierei, ele sunt semisolide şi filante, se pot transvasa şi iau forma va­ sului în care au fost puse. Extractele moi se prepară prin ajutorul apei, prin ajutorul alcoolului d«luat şi prin ajutorul ete­ rului si al alcoolului.

Acele preparate prin ajutorul apei şi acele preparate cu ajutorul alcoolului, sunt toate solubile în apă, dând soluţii lim­ pezi, cu excepţie câte va din ele; cele preparate prin ajutotorul alcoolului diluat sunt foarte greu solubile în apă, au o culoare brun cafenie sau cafenie închisă şi în general sunt lip­ site de clorofilă.

Extractele eterate sunt în general neomogene; în com­ posiţia lor, ele nu au nici alcool nici eter, sunt de culoare brun verzue, de obicei insolubile în apă. y

fi\ js{s ; '

8

Extractele uscate sunt provenite din cele moi, evaporându-le pe baede apă până la consistenţa pulverulentă.

După natura extractului moale depinde şi solubilitatea extractului în apă. Cele preparate cu apă dau extracte uscate solubile în apă, cele prin alcool diluat numai în alcool diluat se solvă şi au o culoare brun roşcată, brun deschisă sau ca­ fenie.

Extractele uscate sunt foarte igroscopice şi din această causă, trebuesc amestecate cu pulveri inerte, ca să le putem conserva în pulbere; ele trebuesc bine amestecate şi pulve­ rizate ca să fie uniform amestecate şi trebue să fie însemnat pe vas conţinutul în extract şi în pulberea adăugată.

Conservarea extractelor. Conservarea extractelor tre­ bue să se facă în vase de sticlă bine închise; sticlele cu do­ puri de sticlă şi colorate, sunt cele mai nimerite pentru o conservare mai îndelungată.

Extractele fluide cu timpul depun un residiu pe fundul vasului în care sunt puse. Această chestiune a fost obiectul multor cercetări. Eu am observat lucrul acesta la extractul de ipecacuana; nu am găsit de cât amil, care s’a înălbăstrit cu tinctura de iod, după ce Fain tratat cu acid clorhidric; unele extracte precipită o parte din tanin din causa apei calcaroase întrebuinţate iar unele precipită din cauza unor modificări pro­ duse în constituţia lor intramoleculară; chiar acele preparate prin mediu acid depun cu timpul; glicerina adăugată nu ser­ veşte pentru a împedica precipitarea mai târziu, ci pentru a împiedica o eventuală descompunere a extractului din cauza micei cantităţi de alcool, ce este destinat a conserva extractul.

Filtrarea din noua a extractului nu-i slăbeşte proprietă­ ţile; dacă precipitatul va fi din nou solvat în vehicul el tot se va precipita şi a doua oară, deci este bine ca extractele fă­ cute azi, să fie filtrate după 60 zile a doua oară.

Extractele din plante verzi. De câţi va ani se vorbeşte despre preparate din plante verzi; la început s’ar părea ches­ tiunea cam dificilă fiind că nici un autor, în tratatele ce le atu avut la îndămână nu pomeneşte de astfel de forme galenice# s’a scris numai de intrate, despre care nu voi vorbi pentru că nu cunosc încă bine chestiunea.

Extracte din plante verzi şe pot face tot aşa de bine ca

i

9 si din acele uscate, însă nu trebuie să Ie confundăm cu suctirile din plantele verzi.

Sucurile din plantele verzi se obţin prin sfărâmarea com­ plectă a plantelor, apoi stoarse la presă, strecurate şi •su­ puse evaporărei şi apoi clarificărei, ca să îndepărtăm resturile vegetale, clorofila în parte, cjara, albumina, etc.

Extractele din plante verzi se fac din foi, coji, flori şi rădăcini; în general plantele trebuesc pisate bine şi atunci le tratăm prin apă, când este vorba de a face extracte apoase şi prin alcool, când este vorba a le prepara prin alcool.

Atât plantele verzi cât şi cele uscate au aceiaşi composiţie chimică: cele verzi au apă multă în ele, care se perde prin uscare: cele aromatice au mai multă aromă în celu­ lele lor, ca cele uscate, pe care o pierd prin uscare.

Extractele din plante verzi, în special acele din foi, au mai multă clorofilă în ele; cele alcoolice au şi mai multă, dar care în timpul conservărei se depune pe fundul vasului şi să nu ne mire faptul că unele tincturi şi extracte fluide, la în­ ceput sunt verzi şi mai târziu se decolorează şi depun.

Lucru constatat de mine cu prepararea extractului de absint din planta verde; la început extractul avea o culoare smarald frumoasă, apoi după 3 zile extractul a luat o faţă mai deschisă şi în acelaş timp a depus Ia fundul vasului o sub­ stanţă verzue, sămânând ca o resină; după alte 8 zile extrac­ tul şi-a mai schimbat culoarea, iar depositul sa mai îngroşat puţin, deci am dedus că clorofila suferă modificarea această, eşind din soluţiune.

Extractele apoase din foi verzi sunt mai puţin bogate în clorofilă; clorofila este puţin solubilă în apă, totuşi aceste extracte au clorofilă, însă nu se observă din causă că extrac­ tul este gros.

Am zis că-plantele verzi au aceleaşi principii ca cele us­ cate; cucuta verde fiartă, omoară tot aşa de bine ca şi cea uscată feartâ (Socrate s’a otrăvit cu zeamă de cucută şi pe atunci probabil nu erau extracte).

Pe timpurile vechi beladona a omorât multă lume, însă cred că a fost administrată în fertură de plantă verde sau chiar uscată, căci poate pe atunci nu se cunoşteau sucurile concentrate sau extractele.

A

10

Unii autori susţin că principii activi în unele plante se proformează cum este în beladona sau sufăr modificări cum este în digitala.

Dacă lucrurile aşa stau, atunci principii activi din bela­ dona se vor proforma în timpul conservărei extractului şi atunci cărui fapt i se datoreşte toxicitatea beladonei în stare verde ? Digitala în stare proaspătă este tot aşa de activă ca şi cea conservată, însă la fiecare planta trebue să facem distincţiune cât cântăreşte un Kgr. verde şi cât cântăreşie după ce sa uscat.

Am căutat a face acest lucru numai cu câteva plante, căci nu am avut posibilitatea de a face mai înainte.

Absintul pierde 75 la sută din planta verde; unele plan­ te pierd 80 la sută, adică din 1 Kgr. planta verde, avem nu­ mai 200 sau 250 grame cel mult.

Cum facem atunci extractele alcoolice ? Cu un Kgr. de plantă verde la 800 grame de alcool de 80u? sau punem 4 sau 5 Kgr. plantă verde pentru 1 Kgr. plantă uscată ? Nu ! căci în cazul acesta alcoolul s’ar dilua aşa de mult încât nu s’ar putea face extracţiunea bine şi noi n’am putea compta pe un astfel de extract, fiind sărac în principii activi.

Concluzia este că, se p.o^t^ face extracte din plante ver­ zi cu 1 Kgr. plantă verde şi 800 grame alcool de 80°, ca să putem avea o concentraţie de minimum 60°.

Pentru o indentificare şi mai mare am preparat urmă­ toarele extracte din plante verzi şi anume; extractul de absint, ex­ tractul de apium graveolens, de apium petroselinum şi daucus carotta. Aceste extracte sunt făcute cu foile verzi si » rădăcinile proaspete şi acolo se vede cât cântăreşte rădăcina verde, cât după scoaterea sucului şi cât extract dă.

Aceste extracte sunt numai ca o normă şi după această normă, putem face extracte şi din alte rădăcini, de exemplu: asparago, althea, beladona, valeriana, etc., sau din foi de be­ ladona, hyosciam, cicuta, mentlia, etc., numai să ţinem compt cât luăm la început din substanţa verde şi proaspătă şi cât rămâne după presare; atunci vedem cât suc are planta în păr­ ţile ce ne interesează şi apoi mergem la prepararea extractului.

Voi continua cercetările şi prepararea a mai multor ex­ tracte, ca să-mi pot da seamă mai bine de această formă galenică şi de eficacitatea lor; mai cu deosebire a extractelor

!

i

11 din plante vezi preparate prin alcool şi rezultatul cercetărilor mele îl voi publica în revistele noastre profesionale.

Acestea sunt în linii generale cunoştinţele pe care tre­ buie să le avem despre extracte şi despre prepararea lor, cu­ noştinţe înfăţişate fără o prea mare abundenţă de amănunte, pentru a pregăti cât mai lesne înţelegerea diferitelor procedee care urmează a fi pe larg expuse în această carte.

AUTORUL.

I.

I

;

Extractum Absinthii aquosum spissum Extract moale de absint, de pelin.

Se prepară după Farinacopea Română ed. 4-a astfel: Foi şi vârfuri înflorite de pelin adevărat . . 1000 grame Apă comună sau de ploae ............................. 8000 „ 1000 Alcool concentrat de 96° Se toarnă apă ferbinte peste pelin ; se macerează 24 ore amestecându-se din când în când, apoi se presează ; se reia planta cu alte 4000 grame apă ferbinte şi se extrage din nou.

Se reunesc lichidele, se lasă la sedimentare, apoi se strecoară şi se supun la evaporare până rămâne 2000 grame ; se adaugă 1000 grame alcool de 96° şi se lasă în repaos 48 ore, apoi se filtrează; se destilă alcoolul, iar residiul se evaporează pe bac de apă, până la consistenţa de extract moale.

Are o culoare brun închisă, miros caracteristic de pe­ lin ; gust amar; se solvă în apă şi alcool slab, dând soluţii limpezi; cu alcoolul concentrat se tulbură.

Extractul de absint prin fermentare (li). Se prepară foarte"uşor': cantităţile de mai sus fără alcool sunt supuse fer­ mentaţiei până extracţiunea devine limpede şi apare microor­ ganismul aspergillus; apoi se strecoară şi se evaporează, fără a mai trata cu alcool, până rămâne 500 grame din soluţia extractivă, apoi se continuă evaporaţia pe bae de apă pănăla consistenţa de extract moale; randement 180 grame °/00.

A fost preparat de subsemnatul cu destul succes.

Extractul de absint uscat, se prepară din acel moale, evaporându-1 pe bae de apă până la complecta uscare.

14 E x t r a c t u ni a b s 1 n t h î i f 1 u i d u ni Extract fluid de absint, de pelin.

Se prepară în modul următor: (A. H.) Foi şi vârfuri înflorite de pelin recent pulverizate .

Alcool diluat de 60° ......... .

1000 grame 6000 grame

Se umectează pulbere cu 1250 grame alcool; se intro­ duce într’un percolator lăsându-se 24 ore, apoi se face prima extracţie de 800 grame şi se pune la o parte; se face lixiviaţia cu restul de alcool de 60° până la complecta epuizare a principiilor activi. Se reunesc extracţiile din urmă; se fil­ trează, se destilă alcolul, iar residiiil se evaporează pe bae de apă, până rămâne 200 grame, care se adaugă la cele 800 de grame din primul extras. Se lasă 48 ore la digerat, apoi se filtrează şi se aduce cu alcool de 60° la greutatea de 1000 grame.

Are o culoare brun verzue, cu miros aromatic şi gust amar. Se tulbură cu apa şi cu alcoolul de 80°.

Evaporând extractul fluid de absint după destilarea al­ coolului, obţinem extractul moale de absint; acest extract nu e solubil în apă ci numai în alcool de 60°.

Extractum absinthii fluidum Extract fluid de pelin verde.

Se prepară în modul următor: (FI) . .

100 grame Foi proaspete verzi de pelin . .

80 „ Alcool concentrat de 80° . . .

10 Apă destilată ..............................

Se- pisează pelinul in piuliţă până se sfărâmă bine; se adaugă apa, apoi alcoolul şi se lasă la digerat 6 zile.

Se scurge, se presează, se filtrează şi trebue să iasă 100 grame.

Are o culoare verde smarald, dar care se pierde prin conservare, cu un miros aromatic de pelin foarte penetrant şi plăcut; gustul extrem de amar, oare cum greţos, foarte aro­ matic şi bogat în clorofilă, care cu timpul se depune şi ex­ tractul capătă o culoare verde aurie.

:

(5 felinul pierde 20 la şutii din greutatea iniţială din cauza extragerei alcoolului de care are mare afinitate, iar con­ centraţia extractului în cazul acesta este de 60° aproximativ (vezi descrierea la capitolul extracte verzi).

Extractul apos de pelin verde se face astfel: (H) Foi de pelin verzi şi proaspete . . . . . 1000 grame . . 3000 Apă comună Se face o decocţiune până ce foile au devenit moi şi fragile ; se storc Ia presă; se decantează şi se evaporează pâ­ nă la consistenţa de extract moale.

Cantitaiea de extract astfel preparat este de 110 la 1000 grame.

Are o culoare brun verzue, mai puţin aromatic ca cel fluid; nu are clorofilă, este destul de amar, se solvă limpede în apă.

Extractum achilleae fluidum Extract fluid de coada şoricelului — pentru infuzie.

Se prepară în modul următor: (H) Flori de coada şoricelului (vârfuri înflorite) . .

109 grame 600 Apă comună sau de ploae.

10 Glicerină ........................

25 Alcool concentrat de 96° .

Se fac două infuzii repetate de câte 3 ore fiecare; se reunesc infuziele, se stoarce restul la presă, se strecoară şi sc supune la evaporare până rămâne 65 grame ; la rece se ada­ ugă amestecul de glicerină şi alcool; se Iasă 48 ore la dige­ rat, apoi se filtrează şi se aduce la greutatea de 100 grameAre o culoare brun verzue, cu un gust slab amărui şi aromatic, cu miros aromatic de plantă ; dă soluţie limpede cu apa şi se tulbură cu alcoolul concentrat.

Serveşte a prepara eventual infuzia sau decocţia.

Extractul fluid de achilea prin alcool se face: Flori sfărâmate de coada şoricelului Alcool diluat de 50°

....

100 grame 600

Se face prima maceraţie cu 120 grame alcool; după 3 zile se strecoară, se stoarce şi prima extracţie de 70—80 de

16 grame se opreşte; se face a două cu restul alcoolului; se fil­ trează, se destilă alcoolul, iar residiul se evaporează pe bae de apă până rămâne 20 grame, care se amestecă cu cele 80 grame; se lasă 48 ore la digerat, apoi se filtrează şi se adu­ ce la greutatea de 100 de grame.

Este mai aromatic ca precedentul.

Extractum aconiti spissum Extract moale de aconit, — de omeag Se prepară după Farmacopea Română ed. 4-a astfel: Tuber de aconit pulverizat . .

Alcool diluat de 70°....................

.

.

I

100 grame 600

Tuberele reduse în pulvere, se umectează cu 50 grame alcool de 70°; se macera două ore în vas închis, apoi se pu­ ne amestecul în percolator, se lasă 24 ore, apoi se lixiviază până ce substanţa este epuizată complect de principii activi.

Se reunesc extracţiunile, se filtrează, se destilă alcoolul, iar residiul se evaporează pe bae de apă, până la consistenta de extract moale.

Reacţiunîle pentru caracterizarea extractului de aconit, sunt descrise în Farmacopea Română ed. 4-a şi trebue să con­ ţină 1 gram la sută alcoloizi totali; dacă conţine mai mult se aduce la litru cu pulvere de liqniriţie (convenţie internaţională).

Dosarea alcoloizilor se face după Farmacopea Română ediţia 4-a.

Fxtractul uscat de aconit, se prepară din acel moale, după ce se destilă alcoolul; extractul se evaporează pe bae de apă, până la complecta uscare şi pulverizare.

Este un extract ce atrage umiditatea şi pentru aceasta, se amestecă cu pulvere de liqniriţie sau cu zahar de lapte, în părţi egale.

Este un medicament eroic şi trebuie de umblat cu în­ grijire.

:

Extractum aconiti fluid uni Extract fluid de aconit, — de omeag Se prepară în modul următor: (A. H.) Tuber de aconit pulverizat . .

Alcool diluat de 70° ....

. .

. .

1000 grame 6000 „

*

■

17 Se umectează pulverea de aconit şi se întroduce în percolator, acoperindu-se cu alcool diluat de 70°; se lasă 24 ore în contact, apoi se extrage 800 grame, care se opresc Ia o parte.

Se continuă lixiviaţia până la complecta epuizare a pulverei de principii activi, cu restul de alcool de 70°; se reunesc extractiunile, se filtrează, se destilă alcoolul, iar residiul se evaporează pe bae de apă, până rămâne 200 grame, cari se adaugă la cele 800 grame: se lasă 48 ore la digerat, apoi se filtrează şi se aduce la greutatea de 1000 grame; dacă nu ajunge, se complectează cu alcool de 70°.

Are un gust iute piperat, cu miros alcoolic; se tulbură cu apă şi cu alcoolul de 90°; dă reacţiunile chimice ca şi cel moale; serveşte a prepara tinctura de aconit extemporană sau ca atare.

Aconitul conţine alcoloizi şi extracţiunea prin mediu acid ar fi bună, însă aconitul este foarte activ şi nu e nevoe de astfel de preparat.

Extract um adonidis fluidum Extract fluid de adonis Se prepară în modul urmâr: (A. H.) . . 100 grame Planta întregă sfărâmată bine . . . . 600 „ Alcool diluat de 60°...................

Se umectează pulverea cu alcool de 60° şi se întroduce în percolator; se lasă la macerat 24 ore, apoi se deschide ro­ binetul; prima extractiune de 80 grame se opreşte, iar lixi­ viaţia se continuă cu alcool de 60° până la complecta epu­ izare a plantei de pr'ncipii activi; se reunesc extractiunile din urmă, se filtrează, se destilă alcoolul, iar residiul se evapo- # rează pe bae de apă, până rămâne 20 grame, care se adaugă la primul extras de 80 grame; se lasă 48 ore la digerat, apoi se filtrează şi se aduce Ia greutatea de 100 grame; dacă lip­ seşte, se adaugă alcool de 60°.

Are o culoare brun cafenie, cu un gust aman puţin pi­ perat ; se tulbură cu apa şi alcoolul concentrat de 80°.

Serveşte a prepara tinctura de adonis extemporană.

2

18 Extrciciiil moale de adonis so prepară din cel fluid, după ce am destilat alcoolul, iar residiul se evaporează pe bac de apă, până la consistenta de extract moale.

Extractum adonidis pro infusum

i

Extract fluid de adonis pentru infuzie

:

Se prepară în modul următor: (H.) Plantă de adonis tăinată mărunt . .

Apă comună sau de ploae ....

Alcool concentrat de 96°....................

Glicerină.............................................

.

.

100 grame

•

■

600

„

20 .10

Se face două imfuzii repetate de câte 300 grame, lăsându-se ţâţe 2 ore fiecare infuzie; se stoarce la presă, se reu­ nesc infuziele, se lasă la sedimentare, apoi să strecoară prin flanelă deasă şi în urmă se supune la evaporat, până ce ră­ mâne 70 grame; Ia rece se adaugă amestecul de glicerina şi alcool concentrat; se lasă 48 ore Ia digerat, apoi se filtrează şi se aduce la greutatea de 100 gr., şi dacă lipseşte, se spa­ lă filtru cu alcool de 30°.

Are o culoare brun portocalie, cu un miros slab alcoolic, cu gust amar şi puţin piperat; se tulbură cu alcoolul de 50° dar cu apa dă soluţii limpezi, aproape clare.

Serveşte a prepara infuzia de adonis extemporană.

Extractum aloes aquosum siccum Extract de aloes, de sabur.

Se prepară după Farmacopea Română ed. 4-a astfel: * Aloes ..................................

Apă comună sau de ploae

. 1000 grame . 10000 "

Extracţiunea se face cu apă ferbinte, împărţind vehicu­ lul în două părţi; se lasă în repaus două zile, apoi se filtrează şi se evaporează lichidul pe bae de apă, până la complecta uscare.

Are culoarea brun închisă, cu miros de aloes, cu gusta-

;

19 măr; d'isolvat în 5 părţi apă, dă o soluţie limpede, care se tulbură prin adăugire de apă, iar la adăugire de carbonat de sodă, soluţia devine din nou limpede.

Extractum althaeae fluidum Extract fluid de althea, de nalbă Se prepară după modul următor: (H) Rădăcină de nalbă sau de altea........................ToOO grame . . 4000 „ Apă comună sau de ploae. . .

Alcool concentrat de 96° . . .

• • 100 „ . .

100 „ Glicerină . •............................ .

Se face o singură decocţiune răpede, până câud mucilagul a devenit în parte solubil; se stoarce prin flanelă la cald, se Iasă Ia sedimentare, apoi se strecoară din nou prin flanelă şi se supune la evaporat pe bae de apă, până rămâne 800 grame ; se face întâi amestecul de alcool şi glicerină, apoi se amestecă totul, se lasă Ia digerat 48 ore şi se strecoară din nou prin flanelă, aducându-se Ia greutatea de 1000 grame, complectându-se cu părţi egale de glicerină şi alcool.

Are o culoare brun portocalie, cu un guzt mucilaginos şi dulceag, cu un miros slab de rădăcină de altea; dă soluţii lim­ pezi în toate proporţiele cu apa, iar cu alcoolul precipită a_ bondend mucilagul, care apoi se disolvâ cu greu în apă; bă­ tut cu apă spumează.

Serveşte a prepara infuzia, decocţia şi siropul de althea extemporan, căci siropul este foarte uşor fermentescibil.

N. B.—Se poate prepara Ia fel un extract din foi şi li­ nul la fel din nalba mică.

Extractum amydalarum Emulsie concentrată pentru sirop de migdale după for­ mularul Belcot.

Se prepară în modul următor; (H) i Sâmburi de migdale dulci . . . .

Sâmburi de migdale amari

140 grame 40 ‘ „

Se pisează sâmburi, după decorticarea pojghiţei ce’i în-

20 veleşte, până se face o pastă omogenă, în care nu se mai văd părticele de sâmburi, apoi se adaugă: Gumă arabică pulverizată....................... .... .

Apă de flori de portocale triplă concentrată. .

10 grame 60 „

Se amestică bine guma cu apa concentrată de flori de portocale până ce se solvă, apoi se adaugă încetul cu încetul peste pasta de migdale şi se amestecă; după 10 minute se adaugă amestecul de: Glicerina...........................

Alcool concentrat de 96° . .

120 grame 40

Se amestecă bine în piuliţă până se înălbeşte amestecul, apoi se trece prin flanelă rară sau tifou, se presează încet adunându-se lichidul extras, care trebue să fie de 250 gr. dacă nu ajunge se adaugă în părţi egale glicerină şi apă de flori de portocale.

Are o culoare albicioasă; cu apa dă emulsie perfectă al­ bă ; cu siropul o culoare tulbure albicioasă, cu gust dulceag şi miros plăcut, nu fermentează, nu se descompune.

Siropul se prepară din 25 grame şi 75 grame sirop sim­ plu, se face extemporan; extractul se conservă timp îndelungat.

In timpul conservârei se alege în 2 straturi şi Ia agita­ re ’şi reia aspectul dela început.

Extractum angelicae fluiduin Extract fluid de angelică .

Se prepară în modul următor: (A. H.) Rădăcină de angelica sfărâmată . .

Alcool diluat de 60°......................

100 grame 600

Se amestecă pulverea de angelică cu 60 grame alcool de 60°; se întroduce în percolator şi după 24 ore se deschide robinetul şi se lexiviază prima porţiune de 80 grame; se con­ tinue Iixiviaţiunea până la complecta epuizare a principiilor activi din rădăcină; se reunesc ultimile exţracţiuni, sefiltreză,

i

21 se destilă alcoolul, iar residiul se evaporează pe bae de apă până rămâne 20 grame, care se adaugă la cele 80 grame şi se lasă 48 ore la digerat, apoi se filtrează şi se aduce la IOD grame.

Are o culoare brun cafenie închisă, cu gust şi miros de angelică; se tulbură cu apa şi cu alcoolul concentrat.

Serveşte a prepara tinctura de angelică extemporană.

Extractul moale de angelică, se prepară din acel fluid după destilarea alcoolului şi evaporarea jjpe bae de apă, până la consistenta moale.

Extractum anisi vulgaris fluidum Extract fluid de anason Se prepară în modul următor: (A. H.) Seminţe de anason recent pulverizate . .

Alcool diluat de 60°.................................

. .

. .

100 grame 600 „

Se umectează pulverea cu alcool de 60°; după 24 ore se introduce în percolator şi se acopere cu alcool; se extrage 80 grame la început, iar lixiviatia se continue până la epuizarea complectă a pulverei; se reunesc ultimile eztracţiuni, se fil­ trează, se destilă alcoolul, iar residiul se evaporează pe bae de apă, până rămâne 20 grame, care se adaugă celor 80 de grame; se digeră 48 ore, se filtrează şi se aduce la greutatea de 100 grame.

Are o culoare verzue, cu un gust dulce şi miros aroma­ tic de anason; serveşte ca atare, a prepara tinctura extempo­ rană, liquioruri, siropuri, etc.

4

Extractum arnicae fluidum Extract fluid de arnica, de doronic Se prepară în modul următor: (A. H.) Planta întreagă de arnica montana sfărâmată .

Alcool diluat de 60°......................................

100 grame 600

Se maceră 3 zile cu 200 grame alcool de 60°; se stoarce Ia presă, se filtrează, se destilă alcoolul, iar residiul se eva

22

porează pe bae de apă pană rămâne 20 grame, care se ames­ tecă cu cele 80 grame şi după 48 ore de digerare, se filtrează şi se aduce la greutatea de 100 grame.

Are im miros de plantă şi o culoare brun verzue; se tulbură cu apu şi cu alcoolul concentrat.

Serveşte a prepara tinctura extemporană.

Extractum a p i i s p i s s u m Extract moale de ţelină verde Se prepară în modul următor: (H) Foi de (elină verzi tocate Apă comună ....

1000 grame 3000 „

Se ferb bine foile; se storc la presă, se strecoară, se evaporă până la concentraţia de 300 grame, apoi pe bae de apă până la consistenţa de extract moale (1000 foi dau suc 450 şi 550 fibre), cântărind 125 grame.

Extractul moale de rădăcină, se face astfel: (H) Rădăcină de ţelină rasă Apă comună . . .

. .

. .

1000 grame 3000 „

Se face o decocţie prelungită; se stoarce, se strecoară şi se evaporează până la 300 gr., apoi se continue evaporarea pe bae de apă până la consistenţa moale (1000 gr- rădăcină dă suc 405 grame, fibre 595 grame şi extract 155 grame).

Ambele extracte au un miros plăcut de ţelină ; dau so* Iuţii limpezi cu apa; cel de foi este verzui, iar cel de rădăcină este gălbui.

Extractul de rădăcină conţine puţină asparagină. Ţelină în timpul evaporărei depune o masă cristalină, cari probabil este compusă din oxalat de calce.

Extractum asparaginis fluidum Extract fluid de sparanghel, pentru sirop, etc.

Se prepară în modul următor: (H) Muguri de sparanghel recent uscaţi

....

100 grame

23

Apă comună sau de ploae Alcool concentrat de 96° . • Glicerină .......

600 10 20

Se tae mărunt sparanghelul, apoi se fac două infuzii re­ petate de câte 3 o^e fiecare; se strecoară prin flanelă, se evaporează până rămâne 70 grame, apoi la rece se adaugă aamestecul de glicerină şi alcool; se lasă 48 ore la digerat, apoi se filtrează şi se aduce la greutatea de 100 grame.

Are o culoare brun gălbuie, aproape fără miros, cu gust puţin amărui când mugurii sunt verzi; dă soluţie limpede cu apa şi se tulbură cu alcoolul concentrat.

Serveşte a prepara infuzia şi siropul extemporan.

Extractum aurantii corticis fluidum Extract fluid de coji de portocale Se prepară în modul următor: (A. H.) Coji de portocale recent uscate şi pulverizate .

Alcool diluat de 60°............................ . . .

100 grame 600

Se umectează pulverea cu alcool de 60°; se introduce în percolator şi se acopere cu alcool; după 24 ore se deschide ro­ binetul şi prima extracţie de 80 grame se opreşte; se conti­ nue lixiviaţia până la epuizarea pulverei, apoi se reunesc extracfiunile ultime, se filtrează, se destilă alcolul, iar residiul se evaporează pe bae de apă, până rămâne 20 grame, care se adaugă la cele 80 gra r e; se lasă la digerat 48 ore, se fil­ trează şi se aduce la 100 grame.

Are o culoare portocalie închisă, cu gust şi miros de coajă de portocale; se tulbură lăptos cu apa şi cu alcoolul con­ centrat.

Serveşte a prepara tinctura de portocale extemporană, siropuri, lichiorurii etc.

La preparare să căutăm a perde cât mai puţină esenţă volatilă.

24

Extractum badianae fluidum Extract fluid de badiana, de auason stelat Se prepară în modul următor: (A. II.) Fructe de anason stelat recent pulverizate .

100 grame Alcol diluat de 60° ......... . 600 „ Se umectează pulverea cu alcool de 60° timp de 24 ore, se introduce în percolator, apoi se acopere cu alcol şi se des­ chide robinetul; se adună primul extras şi se pune deoparte; se lixiviază cu restul alcoolului până la complecta epuizare a substanţei; se reunesc ultimile extracţiuni; se destilă alcoolul iar residiul se evaporă pe bae de apă până rămâne 20 grame care se amestecă cu cele 80 grame; se lasă 48 ore la dige­ rat, apoi se aduce Ia 100 grame. . Are o culoare ros închisă, cu gust şi miros plăcut de anason; se tulbură cu apa şi cu alcoolul concentrat de 95°.

Serveşte a prepara tinctura de badiana extemporană.

La prepararea extractului, trebue luate măsuri ca să nu se peardă din esenţa volatilă.

Extractum belladonae spissum Extract moale de beladonă, de mătrăgună Se prepară după Farmacopea Română ed. 4-a astfel: . . 1000 grame Foi de beladonă pulverizate . . . . 6000 „ Alcool diluat de 70°..................

Se îmoae pulverea de beladonă cu alcool de 70° cât tre­ bue, apoi se pune la Iixiviatie, pănă la epuizarea complectă a principiilor activi; se destilă lichidul alcoolic, iar residiul seevaporă pe bae de apă până la consistenţa de extract moale: temperatura evaporărei să nu treacă de 50° (convenţie inter­ naţională) iar clorofila trebue eliminată.

Are c culoare brun închisă, cu miros particular, cu gust neamar; se solvă complect în alcool de 70°; cu apa dă solu­ ţie > tulbure.

Dă reacţiunt în conformitate cu farmacopea; trebue să

1 SI

25 conţină 1,30 la sută alcaloizi în totalitate (convenţie interna­ ţională); dosarea alcoloizilor se face după Farmacopea Româ­ nă, ed. 4-a.

Extractul moale de beladona din rădăcină, se face în­ tocmai ca cel de foi; este lipsit complect de clorofilă şi este de culoare brun roşietică.

Extractul de beladona moale apos.

Se face în modul următor: (A. H.) Fci sau rădăcină de beladonă sfărâmate .

Apă comună sau de ploae .....

Alcool concentrat de 96°........................

. . 1000 grame . . 6000 „ 1000

Se fac două infuzii repetate.de câte 3 ore; se stoarce, se lasă la sedimentare, apoi se strecoară prin flanelă şi se supune la evaporare până rămâne 2000 grame; la rece se adaugă alcoolul de 96°, se lasă 48 ore la digerat, se destilă al­ coolul, iar residiul se evaporează pe bae de apă până la con­ sistenţa de extract moale.

Are o culoare brun închisă (cel de rădăcină brun roşie) cu un gust şi miros de plantă; se tulbură cu alcoolul con­ centrat, iar cu apa dă soluţii limpezi; dă aceleaşi reacţiuni ca si ) extractul de beladonă făcut cu alcool de 70°.

Extractul de beladonă prin fermentare. iiiiH'—**llir^

I

_|MM)I Ml

Se prepară în modul următor: (H) Foi sau rădăcină de beladonă sfărâmate .

Apă comună sau de ploae - . .

. . 1000 grame . . 6000 „

Se fac două infuzii prelungite; se stoarce la presă, se lasă la sedimentare câte va zile, până ce apare microorganis­ mul aspergillus deasupra lichidului şi materiele capabile de fermentatare sau distrus şi atunci soluţia se limpezeşte; se stre­ coară prin vată sau flanelă şi se supune evăporatiei la foc pâ­ nă rămâne 500 grame, apoi se continuă evaporaţia pe bae de apă, până la consistenţa moale.

Are aceleaşi însuşiri şi reacţiuni ca precedentul.

Extractul de beladonă uscat se prepară din extractele de be-

26 ladonă moi, evaporându-le pe bae de apă până la uscarea com­ plectă, când se poat pulveriza.

Extractul de beladonă fiind foarte igroscopic, se ames­ tecă adesa în părţi egale cu zahar de lapte sau pul vere de liquiriţie şi când se prescrie, pentru un gram se ia două grame.

Extractum belladonae fluidum Extract fluid de beladonă, de mătrăgună Se prepară în modul următor: (A. H.) . . 100 grame Foi de beladonă pulverizate . . . . 600 „ Alcool diluat de 70° ....

Se umectează pulverea cu alcool de 70°, apoi se intro­ duce în percolator, se acopere cu alcool şi se Iasă 24 ore;apoi se deschide robinetul şi se adună primul extras de 80 gr. se continuă lizivatia pănă Ia epuizarea complectă a pulverei; se reunesc extracţiile din urmă, se destilă alcoolul, iar residiui se evaporează pe bae de apă, până rămâne 20 grame, care se amestecă cu cele 80 grame; se Iasă 48 ore la digerat, apoi se aduce la greutatea de 100 grame.

Are o culoare verde închisă, cu un miros slab narcotic, cu gust neamar;, se tulbură cu apa şi cu alcoolul de 90°.

Serveşte ca atare, sau a prepara tinctura extemporană.

Extractum boldi fluidum Extract fluid de boldo.

Se prepară după Farmacopea Română ed. 4-a astfel: Foi de boldo pulverizate Alcool diluat de 70° . .

. .

100 grame 700 „

Se umectează pulverea cu alcool de 60° 2 me, apoi se introduce în percolator, se lasă 24 ore, acoperind pulverea cu alcool, apoi -se deschide robinetul şi se adună primul extras de 80 grame. Se lixiviază cu restul alcoolului până Ia epui­ zarea complectă a pulverei; se reunesc extracţiunile, se filtrea­ ză?^ se destilă alcoolul, iar residiui se evaporează pe bae de apă, până rămâne 20 grame, care se adaugă la . cele 80 gra­

1

27

ul e şi se.lasă lasă 4S ore la digerat, apoi se filtrează şi se aduce la greutatea 100 grame.

Are o culoare verde, cu gust şi miros de plantă; se tul­ bură eu apa şi cu alcoolul concentrat.

Serveşte ca atare, sau pentru a prepara tinctura extern­ porană.

Extractum boraginis fluidum Extract fluid de borago-pentru infuzie

Se prepară în modul următor: (II) . .

Borago întreg (foi şi flori) . . . .

Apă comună sau de ploae . . .

Glicerină . . I . . . . .

Alcool concentrat de 96° . . .

100 grame 600 grame 15

15

Se fac două infuzii repetate de câte 3 ore; se stoarce, se lasă la sedimentare două ore, se strecoară prin flanelă dea­ să, şi se supune evaporărei la un foc moderat până rămâne 70 grame. Se adaugă la rece amestecul de glicerină şi alcool, apoi se lasă 48 ore la digerat; se filtrează din nou prin fla­ nelă şi se aduce la greutatea de 100 grame.

Are o culoare brun verzuie închisă, cu gust mucilaginos de plantă; dă soluţii limpezi cu apa, de culoare gălbue, iar cu alcoolul se tulbură forte, precipitându-se inucilagiul.

Serveşte a prepara infuzia extern porană.

Extractum bucco fluidum Extract fluid de bucco.

Se prepară în modul următor: (A. H.) Foi de bucco pulverizate (Bucco serpenvirens).

Alcool diluat de 60° .........

100 grame 600

Se procedează exact ca la extractul de boldo fluid, aducându-se la greutatea de 100 grame.

Are o culoare brun roşcată, cu un miros şi gust aroma­ tic de plantă; se tulbură cu apa şi cu alcoolul concentrat.

28

Extractum bursae pastoris fluidum Extract de bursa pastoris-de traista ciobanului Se prepară-în modul următor: (A. H.) Planta întreagă sfărâmată mărunt . .

Alcool diluat de 50° .......

. .

. .

100 grame 600 „

Se macerează 3 zile cu 200 grame alcool de 50°; se stoar­ ce la presă; se macerează a doua oară cu restul alcoolului încă 3 zile, se stoarce şi se filtrează. Din prima extragere oprim 85 grame; iar restul se supune destilaţiei pentru a ob­ ţine alcoolul; residiul se evaporează pe bae de apă până ră­ mâne 15 grame, care se adaugă la cele 85 grame; se lasă la di­ gerat 48 ore, apoi se filtrează şi se aduce la greutatea de 100 grame.

Are o culoare brun verzuie, cu un slab miros alcoolic; se tulbură uşor cu apa şi cu alcoolul concentrat.

Serveşte ca atare sau a prepara tinctura extemporană.

Extractum cacti grandiflori fluidum Extract fluid de cactus

1

Se prepară în modul următor; (A. H.) Flori de cactus (cereus grandiflorus) . .

Alcool diluat de 50°...................................

. . . .

100 grame 600 „

Florile uscate şi pulverizate sunt umectate cu alcool de 60°, apoi se întroduce totul în percolator; se lasă 24 ore, apoi se deschide robinetul şi se adună prima porţiune de 80 grame; se lixiviază înainte până la complecta epuizare a flo­ rilor de principii activi.

Se filtrează ultimile extracţiuni, se destilă alcoolul, iar re­ sidiul se evaporează pe bae de apă până rămâne 20 grame, cari se adaugă celor 80 grame; se lasă la digerat 48 ore, apoi se filtrează şi se aduce la greutatea de 100 grame.

Are o culoare galbenă portocalie deschisă, cu un miros slab aromatic, cu gust dulceag puţin aromatic; se tulbură uşor cu apa şi mai tare cu alcoolul de 80°.

i

20 Serveşte ca atare, sau a prepara tinctura extemporană.

Se dă în afecţiuni cardiace şi are avantajul că nu se actimuleăză în organism.

Extractum calabaricae spissum Extract moale de bob de calabar

Se prepară în modul următor: (A. H.) Boabe de phisostygma venenosum pulverizate .

Alcool diluat de 70°......................................

100 grame 600 „

Se umectează pulverea cu alcool dd 70° pănă se coprin­ de bine; se lasă 24 ore, apoi se deschide robinetul şi se con­ tinuă lixiviaţia până la complecta epuizare a substanţei.

Se reunesc extracţinnile, se filtrează şi se destilă alcoo­ lul, iar residiul se evaporează pe bae de apă, până la consis­ tenţa de extract moale.

Are o culoare cafenie, fără miros, cu gust amar; nu se disolvă de-cât parţial in apă, dar complect în alcool de 70°.

Extractul de calabar uscat se face din acel moale evaporându’l pe bae de apă până la complecta uscare şi pulve­ rizare ; fiind foarte activ şi igroscopic, se amestecă de obicei cu zahar de lapte în părţi egale şi aşa se manipulează, fiind foarte toxic.

Extractum calami aromatici spissum Extact moale de calam aromatic-de acorus.

Se prepară în modul următor: (A. .

Rădăcină de acorus calainus tăiată . . .

Apă comună sau de ploae .... .

Alcool concentrat de 96°...................

H.) . 1000 grame . 6000 “ . 1000 „

Se fac două infuzii; se reunesc după presare, se lasă la sedimentare, se filtrează prin flanelă, apoi se supune la eva­ porare până rămâne 2000 grame; se pune 1000 grame al­ cool de 96° ; se lasă Ia digerat 48 ore, apoi se filtrează, se destilă alcolul, iar residiul se evaporează pe bae de apă pâ­ nă la consistenta > de extract moale.

i

30 Are o culoare brun negricioasă, cu gust şi miros de acorus.

Extractul fluid de calam se face după regula generală a extractelor cu alcool de 60°; are o culoare brun portocalie, cu miros şi gust aromatic de calam.

Serveşte eventual a prepara tinctura extemporană.

Extractum campechiani fluidum Extract fluid de campech.

Se prepară în modul următor: (A. H.) Lemn de campech gros pulverizat . .

Apă comună sau de ploae ....

Alcool concentrat de 96° ....

.

.

100 grame 600 50

Se fac două decocţii repetate de câte 300 grame; se re­ unesc lichidele, se sedimentează, se strecoară şi se evaporea­ ză până rămâne 50 grame; se amestecă la rece cu alcool, se digeră 48 ore, se filtrează şi se aduce la greutatea de 100 grame.

Are o culoare închisă roş sanguină ; cu miros slab aro­ matic, cu gust astrigent; dă soluţii limpezi cu apa şi cu al­ coolul diluat.

Serveşte ca atare sau a prepara, tinctura extemporană.

Extractul uscat de campech se prepară din cel fluid, după destilarea alcoolului şi evaporarea pe bac* de apă până la consistenţa tare şi pulverulentă.

> I

1 l

* '<

;

Extractum cannabis indicae spissum Extract moale de cânepă indiană, . - Se prepară după Farmacopea Română ed. 4-a astfel: Vârfuri înflorite de cânepă indiană pulverizate .

Alcool concentrat de 90°......................... .... .

100 grame 9 s.

Se umectează pulverea de canabis cu 30 părţi alcool de 90° şi se face lixiviaţia până la complecta epuizare a princi­ piilor activi (convenţie internaţională). Se obţine alcoolului prin

Si destilaţie, iar residiul se evaporează pe bae de apă până Ia consistenţa de extract moale.

Are o culoare verde închisă, complect solubil în alcool, chloroform şi oleuri grase; foarte puţin solubil în apă, are miros pătrunzător de cânepă indiană.

Extractul uscat se face din acel moale evaporându'l pe bae de apă până la consistenţa tare şi pulverulentă.

Extractum cannabis indicae Huiduiri Extract fluid de cânepă indiană.

Se prepară în modul următor: (A. H.) Cânepă indiană pulverizată

Alcool de 90°................ ...

, .

. . 100 grame

. 1 600

„

Se Introduce pulverea umectată cu alcool de 90° în percolaior şi se acopere cu alcool; după 24 ore se deschide ro­ binetul şi se opreşte 90 grame din primul extras; se lixiviază cu restul alcoolului, până la epuizarea complectă a pulverei; se reunesc ultimile exiracţiuni, se filtrează, se destilă al­ coolul, iar residiul se evaporează până rămâne 15 grame, apoi se amestecă cu cele 90 grame; se lasă 48 ore la digerat apoi se filtrează şi trebue să cântărească 100 grame, (se ia de obiceiu mai mult pentru a eşi la greutate).

Are o culoare verde închisă, cu gust şi miros narcotic de cânepă; se tulbură cu apa şi se amestecă limpede cu al­ coolul concentrat.

Serveşte a prepara tinctura extemporană, sau ca atare.

Extractum capillariae Huidum Extract fluid de capilaria pentru infuzie şi sirop.

Se prepară în modul următor: (H.) . . 1000 grame Capilaria tăiată mărunt ... . . 6000 „ Apă comună sau de ploae . . . . ■: 200 „ Alcool concentrat de 95° . . .

100 Glicerina.................................

Se fac două infuzii repetate de câte 3 ore fiecare; se

stoarce, se strecoară, se lasă la sedimentare, apoi Se trece prin flanelă şi se evaporează la un foc moderat până rămâne 700 grame; la rece se adaugă amestecul de alcool şi glicerina, apoi se lasă 48 ore la digerat, se filtrează şi se aduce la greutatea de 1000 grame.

Are o culoare brun roşcată, un gust şi miros de plantă, dă soluţii limpezi cu apa şi se tulbură cu alcoolul concentrat.

Serveşte a prepara infuzia extemporană, dar mai cu de­ osebire siropul, care este destul de fermentescibil.

Extractum capita papaveris fhiidum Extract fluid de căpăţini de mac pentru decocfie

Se prepară în modul următor: (H.) . . 1000 grame Căpăţâni de mac sfărâmate . . . . 6000 grame Apă comună sau de ploae . . . . 200 grame Alcool de 96°........................... . . 100 grame Glicerină................................

Se fac două decocţiuni repetate lăsându-se în repaus de fiecare dată câte două ore, apoi se stoarce la presă, se lasă la sedimentare, apoi se filtrează prin flanelă şi se supune evaporărei până rămâne 700 grame; se face amestecul de al­ cool şi glicerină, se amestecă cu cele 700 grame, se Iasă la digerat 48 ore, apoi se filtrează din nou prin flanelă şi se aduce la 1000 grame.

Are o culoare cafenie, cu un miros slab aromatic; dă cu apa soluţii clare şi limpezi, iar cu alcoolul se tulbură, din ca­ uza precipitărei mucilagiului.

Serveşte a prepara decocţiunea extemporană şi siropul de diacodi, în lipsa extractului de diacodi.

Extractum capsici fluidum Extract fluid de ardei

Se prepară în modul următor: (A. H.) Ardei mici reduşi în pulvere pe cât e posibil .

100 grame Alcool diluat de 70° 600

i

33

Se face umectarea pulverei cu alcool de 70°; se lasă 24 ore împreună, se acopere cu alcool, apoi se deschide robine­ tul şi se adună prima porţiune de 80 grame şi se opreşte: se continue lixiviafia până la complecta epuisare a principi­ ilor, activi; se filtrează ultimele extracţii, se destilă alcoolul, iar residiul se evaporează pe bae de apă, până rămâne 20 grame, cari se adaugă cele 80 grame, se digeră 48 ore, apoi se filtrează şi se aduce la greutatea de 100 grame.

Are o culoare brun roşie, cu un gust foarte iute, cu miros alcoolic aromatic ; se tulbură cu apa şi cu alcoolul de 90°. Serveşte a prepara tinctura extemporană.

Extractul moale de capsic se prepară din acel fluid, după destilarea alcoolului şi evaporarea pe bae de apă până la consistenţa moale.

Are o culoare brun roş închisă cu un miros de ardei, cu gust iute şi arzător.

N. B. Se poate prepara şi un extract de ardei prin decocţie cu cantităţile de mai sus, însă nu este aşa roş; are aceleaşi proprietăţi.

Extractum cardamomi fluidum Extract fluid de cardamom Se prepară în modul următor: (H.) Seminţe de Cardamom (fără înveliş) . .

Alcool diluat de 60° ........

. . . .

100 grame 600 grame

Se amestecă pulverea cu 150 grame alcool de 60°; se introduce în percolator şi după 24 ore se deschide robinetul, oprindu-se 85 grame din primul extras, apoi se lixiviază până la epuizarea complectă a principiilor activi; se filtrează extracţiunile ultime, se destilă alcoolul; iar residiul se evapo­ rează pe bae de apă pană rămâne 15 grame; se amestecă cu cele 85 grame, se lasă 48 ore la digerat apoi se' aduce la 100 grame. Are o culoare brun roşcată, cu un gust şi miros aromatic; se tulbură cu apa şi alcoolul concentrat.

Serveşte a prepara unele medicamente lichide, unde intră cardamomul.

3

34

Extractutil car vi fluidum Extract fluid de chimion Se prepară întocmai ca extractul de amason. (H.) ‘s*****&&’Ki

Are o culoare brun roşietică, cu miros pronunţat de chimion, cu gust dulce plăcut; se tulbură cu apa şi cu alco­ olul concentrat.

Serveşte a prepara eventual tinctura, siropul, dar mai cu deosebire lichioruri, numite de săcărică.

Extractum earyophyllorum fluidum Extract fluid de cuişoare Se prepară în modul următor: (A. H.) Cuişoare de Zanzibar sau Pemba pulverizăte • .

Alcool diluat de 60°.............................................

100 grame 600 grame

Se umectează pulverea recentă de cuişoare cu alcool de 60°, apoi se introduce în percolator, se lasă 24 ore, apoi se deschide robinetul şi se adună prima porţiune de 80 grame; se continuă extragerea până la complecta epuizare a cuişoarelor de principii activi: ultimele extracţiuni se filtrează, se destilă alcoolul, iar resiliul se evaporează pe bae de apă înIr’un vas de sticlă, porcelan sau fer smălţuit (au mult tanin) până rămâne 20 grame, cari se adaugă celor 80 grame; se lasă la digerat 48 ore, apoi se filtrează şi se aduce la greu­ tatea de 100 grame.

Are o culoare brun cafenie cu un miros aromatic de cuişoare, un gust aromatic şi arzător; se tulbură cu apa şi cu alcoolul de 90°, dar rămâne limpede cu alcooluul diluat; cu timpul depune la fundul vasului o substanţa albă, ce se disolvă în alcool mai tare. Preecipită cu percloruru! de fer în ne­ gru albăs'rui.

Serveşte a prepara tinctura şi siropul extemporan şi se pune în toate preparatele unde intră cuişoarele.

Extractum cascarillae fluidum Extract de cascarila fluid Se prepară în modul următor: (A. H.) Coajă de cascarila pulverizată Alcool diluat de 50° . . .

100 grame 600 „

35 Se uiîiectează pulverea cu alcol; se introduce în percolator, se acopere cu alcool de 50° şi după 24 ore se deschide robmetul; se adună prima extracţie de 80 grame şi se conti­ nuă extracţiunea până la epuizarea substanţei de principii ac­ tivi; se filtrează ultimile extracţiuni, se destilă alcoolul, iar residiul se evaporă pe bae de apă până rămâne 20 grame care se adaugă celor 80 grame; se digeră 48 ore, apoi se filtrea­ ză şi se aduce la greutatea de 100 grame.

Are o culoare brun cafenie cu gust amar astringent şi greţos, cu un miros aromatic, se tulbură cu apa şi alcoolul concentrat.

Serveşte ca atare sau a prepara tinctura extemporană.

Extractul moale de. cascarila se prepară astfel: Coajă de cascarila sfărâmată . . . . 100 grame Apă comună sau de ploae . . .

- • 600 „ Alcool concentrat de 96° . . .

• • 100 „ Se fac două decocţiuni repetate; se stoarce şi se eva­ porează până rămâne 200 grame; se adaugă alcoolul se di­ geră 48 ore, se filtrează, se destilă alcoolul, iar residiul se evaporează pe bae de apă până la consistenţa de extract moale.

Extracţ ii uscat de cascarila se face din acel moale evaporându’l pe bae de apă până la complecta uscare şi pulverizare.

Extractum cascarae sagradae Huiduiri Extract fluid de cascara sagrada.

Se prepară după Fannacopea Română ed. 4-a astfel: Coajă de cascara sagrada pulverizată Magnesie calcinată . .

Alcool diluat de 50° . .

....

100 grame 8

9 S.

Se umectează pulverea cu 50 grame alcool de 50°, se aînestecă cu îngrijire până nu se mai văd parcele de magne­ sie ; se macerează trei sile în vas închis, se întroduce în percolator şi se continuă cu lixiviaţia până se epuizează pulve­ rea de toţi principii activi. Se opreşte din prima extracţie 80 grame, iar celelalte extracţiuni se filtrează, se destilă alcoolul,

i

36. iar residiul se evaporează pe bae de apă până rămâne 26 gr., care se adaugă celor 80 grame, se lasă la digerat 48 ore, apoi se aduce la greutatea de 100 grame.

Lichid roş brun, fără gust amar, nu se tulbură prin di­ luare cu apă.

Dă reacţiunile înscrise în farmacopea Română ed. 4-a.

Extractul de cascara se mai prepară în felul următor: (H) Cascara sagrada sfărâmată 1000 grame 6000 „ Apă comună sau de ploae Alcool concentrat de 96° . . . 500 ,, Se fac două decocţiuni repetate şi prelungite, presânduse după fiecare decocţiune; se reunesc decocţiunile, se stre­ coară prin flanelă, apoi se supune la evaporat, până rămâne 500 grame; la rece se adaugă alcoolul, se digeră 48 ore, apoi se filtrează şi se aduce la greutatea de 1000 grame (de nu ajunge se adaugă alcool de 40° spălându-se filtru).

Preparat astfel, este puţin amar, şi este în parte lipsit de resina, care face ca extractul să fie amar, şi dacă înainte de filtrare, îi adăugăm magnesie calcinată, îi ia şi ultimul gust amar.

Se amestecă limpede cu apa, se tulbură cu alcoolul con­ centrat si se înroşeşte cu alcaliele.

Extractul moale de cascara se prepară din acei fluid după ce am destilat alcoolul, iar residiul se evaporează pe bae de apă până la consistenţa moale.

Are acelaş gust, acelaşi miros, aceiaşi culoare ca şi cei fluid.

Extractul uscat de cascara se face din cei moale, evaporându’l pe bae de apă până la uscarea complectă; esie foarte igroscopic şi trebue ţinut în vase închise, ferit de umi­ ditate.

Extractum castan eae fîuidum Extract fluid de castan Se prepară în modul următor: (A. H.) Coajă de castan pulverizată 100 grame Alcool diluat de 70° . .

600 „

i

37

Se umectează pulverea; se introduce în percolator şi se acopere cu alcool de 60°; după 24 ore se deschide robinetul şi se adună 80 grame din prima extragere; se continuă lixiviaţia până Ia epuizarea alcoolului şi a substanţei de princi­ pii activi. Se filtrează extracfiunile ultime; se destilă alcoolul, iar residiul se evaporează pe bae de apă până rămâne 20 gr.; se amestecă cu cele 80 grame, se lasă la digerat 48 ore, apoi se filtrează şi se aduce la greutatea de 100 grame.

Are o culoare roş cafenie, fără miros, cu gust astringent; se tulbură cu apa şi cu alcoolul concentrat.

Extractul de castan se mai prepară în modul următor: (H.) Coajă de castan tăiată mărunt . . . . 100 grame Apă comună sau de ploae . . . .

• • 600 „ Alcool de 96° ..................................

50 „ Se fac două decocţiuni repetate, se lasă în repaos de fiecare decocţiune două ore; se stoarce, se strecocră şi se su­ pune la evaporat până rămâne 50 grame; se adaugă alcoolul se lasă 48 ore la digerat, apoi se filtrează şi se aduce la gre­ utatea de 100 grame.

Are o culoare cafenie roşie sanguină, cu un miros slab alcoolic şi cu gustul astringent-; nu se tulbură cu apa; se tul­ bură cu alcoolul concentrat.

Extractum catechu siccurn Extract uscat de catec

Se prepară în modul următor: (A. H.) Catecu de acacia sau de Pegu . .

Alcool concentrat de 96°. . . . .

Apă comună sau de ploae ....

.

• -

. 100 graje • 200 „ • 200 „

Se Iasă 3 zile Ia digerat, apoi se filtrează şi se spală din nou residiul cu un amestec de apă şi alcool; se destilă alcoolul, iar residiul se evaporează pe bae de apă până Ia consistenţa de extract uscat şi pulverulent.

Are o culoare brun roşie, cu un miros aromatic şi gust

38

astringent; se disolvă în apă şi alcool diluat, dând soluţii limpezi.

Extractul apos uscat de catechu se face astfel: Catechu ........

Apă comună sau de ploae . .

• .

• .

100 grame 500 “

Se disolvă catecu în apă ferbinte, se lasă la sedimentare, se filtrează prin flanelă deasă şi se evaporează pe bae de apă până la consistenţa tare şi pulverulentă.

Extractum centaurii aquosuni spissum Exiract moale de centaură, de corobatică, de fierea pământului Se prepară după Farmacopea Română ed. 4-a astfel: Iarbă de centaură tăiată mărunt .

Apă comună sau de ploae . .

Alcool de 96°..............................

. .

. .

1000 grame 6000 „

.

.

1000

m

Se toarnă apa ferbinte peste plantă şi se lasă 24 ore la macerat numai cu jumătate din cantitatea de apă; se face a doua maceraţie cu restul de apă ferbinte şi se maceră din nou 24 ore; se stoarce, se strecoară şi se supune evaporărei pâ­ nă rămâne 2000 grame lichid extractiv; la rece se adaugă al­ coolul, se lasă la digerat 48 ore, apoi se filtrează, se destilă alcoolul, iar residiul se evaporează pe bae de apă, până la consistenta de extract moaleAre o culoare brun verzue, cu gust amar, cu miros de plantă; dă soluţii limpezi cu apa şi alcoolul diluat.

Extractul de centaură prin fermentare (li) Se prepară după modul următor: Centaura întreagă sau sfărâmată . .

Apă comună sau de ploae .....

. .

. .

1000 grame 6000 „

Se fac două decocţiuni, se reunesc şi se lasă câte va zile la fermentat până apare la suprafaţa lichidului nişte pete albe de microorganismul aspergillus; atunci lichidul devine

39

limpede, iar materiele feririentescibile sau distrus; se strecoaîă plin flanelă şi se evaporează pâiiă la consistenţa de extract moale. Este identic cu cel tratat prin alcool.

Extract fluid de centaură Se prepară în modul următor: (A. H.) Centaura sfărâmată bine . • 100 grame Alcool diluat de 50° . . . 600 M Se macerează planta cu 200 grame alcool de 50° 3 zile; se stoarce şi se opreşte 85 grame din prima extracţie.

Se macerează din nou cu restul alcoolului, apoi se fil­ trează ultima extracţie, se destilă alcoolul, iar residml se e~ vaporează pe bae de apă până rămâne 15 grame, care se adaugă la cele 80 grame, se digeră 48 ore, apoi se aduce la 100 grame.

Are o culoare brun verzue, cu uu gust foarte amar, cu miros de plantă; se tulbură cu apa şi alcoolul concentrat.

Sei veste ca atare, sau a prepara tinctura extemporană.

Extractum chamomillae fluidiim Extract fluid de camomila, romaniţâ, muşeţel.

Se prepară in modul următor^ (H.) Flori de camomila recent uscate . .

Alcol diluat de 30° ......

Glicerină ...........................................

.

.

100 grame

•

■

125

„

10

Se macereaza camomilă cu 125 grame alcool de 30° timp de 3 zile,5; se stoarce la presă şi trebuie să iată maxim 85 grame extract prim, care se pune deoparte; se face cu restul o infuzie cu 500 grame apă, lăsându-se 4 ore împreu­ nă, apoi se stoarce, se strecoară prin flanelă şi se supune evaporărei pe b^e de apă până rămâne 40 grame; se adaugă glicerina şi se evaporează până rămâne 15 grame ; se adau­ gă celor 85 grame, se lasă 4S ore la digerat, apoi se filtrea­ ză şi se aduce la greutatea de 100 grame.

Are o culoare gaiben verzue, cu gust şi miros de ca-

40 itiomila, dă soluţii limpezi mirositoare cu apa, cu alcoolul se tulbură, precipitându-se mucilagul.

Serveşte a prepara infuzia extemporană.

Extractum chelidonii spissum Extract moale de chelidoniu, de rostopast, de negelariţă.

Se prepară în modul următor: (A. H.) Iarbă de chelidoniu tăiată mărunt . .

Apă comună sau de ploae ....

Alcool concentrat de 96°....................

. . .

. . .

1000 grame 6000 „ 1000 „

Se fac două infuzii repetate de câte 3 ore; se stoarce, se strecoară prin flanelă şi se evaporează până rămâne 200 grame; se amestecă la rece cu alcoolul de 96°, se lasă în repaos 48 ore, se filtrează, se destilă alcoolul, iar residiul se evaporează pe bae de apă pănă la consistenta dc extract moale.

Are o culoare brună, cu gust de plantă; se solvă lim­ pede îa apă şi alcool diluat.

Extractul fluid de chelidoniu se mai prepară în modul următor: (H) Iarbă de chelidoniu sfărâmată . .

Alcool diluat de 60° .....

.

.

100 grame 600 „

Se macerează 3 zile planta cu 200 grame alcool de 60,) se stoarce şi se opreşte 80 grame din prima extracţie; se fa­ ce a doua maceraţie încă 3 zile, se presează, se filtrează, se destilă alcoolul, iar residiul se evaporează pe bae de apă până rămâne 20 grame, care se adaugă la cele 80 grame; se lasă la digerat 48 ore, apoi se filtrează şi se aduce la greutatea de 100 grame.

Are o culoare brun verzue închisă, cu gust şi miros de plantă; se tulbură uşor cu apa şi cu alcoolul concentrat.

Serveşte a prepara eventual tinctura extemporană.

Extractum chenopodii fluidum Extract fluid de chenopodiu Se prepară în modul următor: (A. H.) Iarbă de chenopodiu pulverizată Alcool diluat de 50° , . . .

100 grame 600

i

41

Sc introduce pulverea de clienopodiu umectată în percolator şi se acopere cu alcool de 50°; după 24 ore se deschi­ de robinetul şi se adună prima porţiune de 80 grame; se con­ tinuă extracţinnea până la complecta epuizare de principii activi.

Se filtrează uitiinile extracţiuni, se destile alcolul, iar residiul se evaporează pe bae de apă până rămâne 20 grame, cari se adaugă celor 80 grame; apoi se lasă la digerat 48 ore, apoi se filtrează şi se aduce Ia greutatea de 100 grame.

Are o culoare brun verzue, cu miros camforat, cu gust plăcut neamar, se tulbură uşor cu apa şi cu alcoolul concen­ trat. .

Serveşte a prepara tinctura şi siropul extemporan.

Extractul de chenopodiu pentru infuzie se prepară în­ tocmai ca extractul de sparanghel.

Serveşte a prepara infuzia şi siropul extemporan.

Extractul moale de chenopodiu se prepară din extrac­ tul fluid, după ce se destilă alcoolul, iar residiul se evaporea­ ză pe bae de apă până la consistenţa de extract moale.

Extractum c i h o r e i f 1 u i d u m Extract fluid de cicoară.

Se prepară în modul următor: (I I) Rădăcină de cicoară tăiată mărunt .

Apă comună sau de ploae .....

Alcool concentrat de 96°...................

Glicerină................................................

.

.

100 grame 600 „ 20 10

Se fac două infuzii repetate de câte 3 ore; se lasă la sedimentare, se filtrează prin flanelă, şi se evaporează până rămâne 70 grame ; se adaugă la rece amestecul de alcool şi glicerină, se lasă 48 ore la digerat, apoi se filtrează şi se aduce la greutatea de 100 grame.

Are o culoare brun închisă, cu gust amar, puţin astringent; se amestecă limpede cu apa şi se tulbură cu alcoolul concentrat.

Serveşte a prepara siropul de cicoară extemporan.

ti

42

Extractuni chinae aquosum sipissum Extract moale de coajă de china.

Se prepară după Farmacopea Română ed. 4-a astfel: Coajă de china pulverizată Apă comună sau de ploae.

. .

. .

• .

• 1000 grame . 15000

Se face maceraţie cu două treimi din cantitatea de apă prescrisă, amestecându-se d»n când în când; se strecoară si se presează; residiul se reia cu restul de apă, macerăndu-se din nou, strecurând şi storcând la presă.

Se reunesc lichidele, se lasă să se depună, se decantea­ ză, se evaporă pe bae de apă până obţinem 200 grame lichid; se lasă să se răcească, se filtrează şi se evaporează pe bae de apă până la consistenţa de extract moaleAre o culoare brun roşie, cu gust amar astringent şi aromatic.

Dizolvat în 10 părţi apa dă soluţie tulbure, soluţia slab acidulată dă un precipitat abondent cu iodoinercuratul neutru de potasiu, şi trebuie să conţină cel puţin 60/0 alcoloizi.

Extracturn chinae îluidum Extract fluid de coajă de china Se prepară după Farmacopea Română ed. 4-a astfel: Coajă de china pulverizată . .

Glicerina. -.................... , .

Alcool diluat de 70°....................

. . .

. . .

1000 grame 100 „ 600 S.

Se umectează coaja de china cu glicerina şi cu 300 părţi alcool diluat; se acopere cu alcool în percolator, apoi după 24 ore se deschide robinetul şi se opreşte prima extracţie de 800 grame; se continue lixiviaţia până Ia epuizarea complectă! se filtrează extracţiunile ultime, se destilă alcoolul, iar residiul se evaporează pe bae de apă până rămâne 200 grame, cari se adaugă celor 800 goarne, se lasă la digerat 48 ore, se fil­ trează şi se aduce la greutatea de 1000 grame (de nu ajun­ ge se adaugă alcool diluat până la complectare).

43

Lichid brun roşcat, cu gust şi miros de coajă; se tul­ bură cu apa şi alcoolul concentrat; conţine 50/0 alcoloizi ai coajei de china.

Trebue să îndeplinească reacţiunile din Farmacopea Ro­ mână.

Extractum chircae fluidum pro decoctum Extract de china pentru decoct.

Se prepară în modul următor; (A. Coajă de china pulverizată groscior . . .

Apă comună sau de ploae................... .

Alcool concentrat de 96°........................ • Glicerină . -............................

H.) . 1000 grame . 8000 „ • 200 „ 100

Se fac trei decocţiuni repetate, de câte o oră, lăsânduse apoi 3 ore la un loc de 40°, se stoarce la presă, se filtrea­ ză decocţiunile căldicele prin flanelă, după sedimentare; se evaporă în vas bine smălţuit până rămâne 700 grame; se lasă să se răcească, apoi se adaugă amestecul de glicerină si al­ cool, se lasă în repaos 48 ore, apoi se filtrează prin flanelă si se aduce la greutatea de 1000 grame.

Are culoare brun roşiatică, cu gust amar şi aromatic de coajă de china, se tulbură cu apa şi cu alcoolul concentrat.

Serveşte a prepara decocţia extemporană, care esă foarte bine, cu toţi principii activi şi in totdeauna aceiaşi.

Extractum chinae fluidum acidum Extract fluid de china prin acid.

Se prepară în modul următor; (H) Coajă de china sfărâmată Alcool diluat de 60° . ; Glicerină...................

Acid clorhidric diluat .

1000 6000 100 50

grame grame grame grame

Se macerează caoja cu cele lalte incrediente o dată timp de 3 zile, iar alcool luăm în lucru numai 2000 grame; după trei N xle stoarcem la presă şi oprim primul extras de 850 gr.

44

apoi facem a doua maceraţie cu restul de alcool; se pre se'ază la presă, se filtrează, se destilă alcoolul, iar resîdiul ~ evaporează până rămâne 150 grame, cari apoi se adaugă U cele 850 grame, se lasă la digerat 48 ore, apoi se filtrează şi se aduce la greutatea de 1000 grame. * Are o culoare cafenie roşie închisă, cu gust amar foarte uşor acrişor (când este acid în exces); se tulbură uşor cu apa şi cu alcoolul concentrat; cu vinul rămâne aproape limpe­ de, iar vinul roş capătă o culoare mai vie.

Serveşte ca atare sau a prepara vinul de china extemporan care este mult mai activ ca un vin de china rău preparat; vinul de china făcut cu acest extract după filtrare nu mai precipită la fundul vasului în timpul conservărei.

Extractum chinae siccum Extract uscat de china.

Se prepară după Farmacopea Română ed. 4-a astfel: Coajă de china pulverizată Alcool diluat de 70° . .

100 grame 600 „

Se umectează pulverea, se introduce în percolator, se Ia­ să 24 ore, apoi se face lixiviaţia până Ia complecta epuizare a coajei de principii activi; se filtrează, se destilă alcolul, iar residiul se evaporează pe bae de apă până la complecta con­ sistenţa de extract tare şi pulverulent.

Are o culoare brun roşie cu un gust amar şi astringent, cu miros aromatic de coajă de china.

Se disolvă complect în alcool de 70° cu o culoare roşietică ; soluţia diluată cu 4—5 volume apă, dă după filtrare un lichid, cari după acidulare precipită abundent cu iodo-mercuratul de potasiu neutru.

Extractul uscat trebuie să conţină 100/0 alcoloizi.

Extractum cimicifugae (acteae) fluidum Se prepară în modul următor: (A. H.) . 100 grame Rădăcină de cimicifuga racemosa . . .

45 Alcool diluat de 60° .

.

.

. 600 grame

Se pulverizează bine rădăcina; se limectează cu alcool de. 60°; se introduce în percolâtor, se acopere cu alcool şi după 24 ore se deschide robinetul adunându-se prima extracţiune de 80 grame ; se continuă extracţiunea până la epuiza­ rea complectă a substanţei.

Ultirnile extractiuni se filtrează, se destilă alcoolul, iar residiul se evaporează pe bae de apă până rămâne 20 grame, cari se adaugă celor 80 grame; se Iasă 48 ore la digerat, apoi se filtrează şi se aduce la greutatea de 100 grame.

Are o culoare brun cafenie cu gust amărui şi aromatic, cu miros slab aromatic, se tulbură uşor cu apa.

Serveşte ca atare sau a prepara tinctura extemporană.

Extractum c î n a e Extract de semen contra, de Iimbricariţă.

Se prepară în modul următor: (A. H.) Semen contra recent pulverizate........................

Eter pur ........................................... ....

Alcool concentrat de 96°......................................

100 grame 200 200

Se introduce pulverea în percolâtor; se extrage întâi cu eter, apoi cu alcool până Ia epuizarea complectă apulvereide principii activi; se destilă separat eterul, apoi alcoolul cu precauţiune, iar residuriie se amestecă, se aduce pe bae de apă, de se gonesc urmele de eter şi alcool.

Are un miros aromatic, cu gust amar şi aromatic, de culoare brun verzue; este insolubil în apă, însă se disolvă complect în alcool forte.

Extractum cinamomi fluidum Extract fluid de cinamom, de scorţişoară.

Se prepară în modul următor: (H) Coajă de cinamom recent pulverizată . .

Alcool diluat de 60° . .

.

.

10q grame

.

.

600

46

Y

Macerează 3 zile pulverea. ou iSO grame alcool de 601', se stoarce la presă şi exiractul prim de 80 grame se pune deoparte; se toarnă din nou restul alcoolului peste pulveie şi se maceră încă 3 zile; se stoarce, se filtrează, se destilă al­ coolul, iar restdiul se evaporează pe bae de apă până rămâne 20 grame, cari se adaugă la cele 80 grame, se lasă 48 ore la digerat, apoi se filtrează aducându-se Ia greutatea de 100 grame.

Are o culoare brun cafenie, cu gust şi miros de cinamom; se tulbură cu apa şi cu alcoolul de 96°.

Serveşte a prepara iinctura de cinainom extemporană.

La prepararea acestui extract să nu înlocuim coaja de cinamom de ceylan cu acea de cassia cinamomi.

Extractum citri corticis fluidum Extract fluid de coaja de lămâe Se prepară în modul următor: (H.) Coji de lămâe recent uscate şi pulverizate. .

Alcool diluat de 60° . . ...............................

.

100 grame 600

Se amestecă pulverea cu alcool de 60°; până se aco­ pere, se introduce în percolator, se Iasă 24 ore, apoi se des­ chide robinetul şi se adună 80 grame; se continuă lixiviaţia până la complecta epuizare a pulverei; se destilă alcoolul, se evaporează rcvidiul pe bae de apă până rămâne 20 grame care se adaugă la cele 80 grame, apoi se digeră 48 ore, se filtrează şi se aduce la greutatea de 100 grame.

Are o culoare galben portocalie, cu un gust şi miros plăcut de lămâe; se tulbură cu apa şi cu alcoolul concentrat.

Serveşte a prepara siropul extemporan, adăugănclu’i acidul citric necesar.

Extractum c o c a e fluidum Extract fluid de coca Se prepară după Farmacopea Română ed. 4-a astfel: Foi de coca pulverizate Alcool diluat de 50° .

100 grame 9-s

41 Se amestecă uniform pulvereâ cu 40 grame alcool de 50°; se lasă în contact în vas închis timpt de două ore, apoi se introduce în percolator, se adaugă o nouă cantitate de alcool, şi se urmează cu lixiviaţia până la epuizarea com­ plectă a pulverei, de substanţele active. Se adună prima extr.acţiune de 80 grame, iar cele lalte extracţiuni se adună, se filtrează, se destilâ alcoolul, iar residiul se evaporează pe bae de apă până la 20 grame, cari se adaugă, celor 80 grame, se lasă la digerat 48 ore, apoi se aduce la greutatea de 100 grame.

Are o culoare brun verzue, cu gust şi miros aromatic de coca, se tulbură cu apa şi cu alcoolul de 70°.

Extractul, moale de coca. Se prepară din acel fluid, destilând alcoolul şi evaporând residiul pe bae de apă până la consistenţa de extract moale.

Extractul uscat de coca. Se prepară din acel moale uscându’I pe bae de apă până la consistenţa tare şi pulve­ rulentă.

Extractul fluid, de coca Se prepară în modul următor: (H) Foi de coca sfărâmate . .

Apă comună sau de ploae .

Alcool concentrat de 96°. .

100 grame 600 50

Se fac două infuzii repetate de câte 3 ore; se stoarce la presă se filtrează prin flanelă, se evaporează până rămâne 50 grame extracţiune; se adaugă la rece alcoolul, se lasă 48 ore la sedimentare şi digerare, apoi se filtrează şi se aduce cu alcoolul de 50° la greutatea de 100 grame.

Are o culoare brun verzue, cu gust şi miros de coca; nu se tulbură cu apa şi nici. cu alcoolul slab; se tulbură cu alcoolul concentrat.

Serveşte a prepara vinul de coca sau unde coca intră îu preparate.

Foile de coca conţinând alcaloizi, extractul se poate face şi prin mediu acid ca şi acel de china.

Extractum coculi indici fluidum Extract fluid de gogoşi de peşte Se prepară în modul următor: (H.) Fructe de gogoşi dc peşte (Menispermum Coculi) . . 100 grame pulverizate . . 600 „ Alcool diluat de 60° . .

48

'

V

Se pulverizează bine gogoşile de peşte, se umecfează cu alcool de 60°, se introduce în percolator, se acopere pulverea cu alcool şi după 24 ore se deschide robinetul şi se adună prima extracţie de 80 grame, apoi se continuă extracţiunea până la epuizarea complectă a substanţei; se filtrează ultimile extracţii, se destilă alcoolul, iar residiul se evaporează pe bae de apă până rămâne 20 grame, care se adaugă celor 80 gr. se lasă la digerat 48 ore, se filtrează şi trebue să iasă . 100 grame.

Are o culoare brună, cu gusf' foarte' amar; se tulbură cu apa şi alcoolul concentrat.

Serveşte a prepara tinctura extemporană.

Extractul'moale se prepară din cel fluid după destilarea alcoolului, şi evaporarea pe bae de apă; la'consistenţa moale.

Extractum colae f luidum Extract fluid de cola Se prepară după Farmacopea Română ed. 4-a astfel: Nucă de cola bine pulverizată .'

100 grame Alcool diluat de 60° . . . .

9. s.

Se umeciează pulverea cu 50 grame alcool diluat, se lasă în contact 2 ore în vas închis, apoi se introduce în per­ colator ; se adaugă alcool diluat şi se lixiviază până la com­ plecta epuizare a pulverei; se opreşte 85 grame, din prima extracţie, iar celelalte se filtrează, se destilă alcoolul, până rămâne 15 grame, cari se adaugă la cele 85 grame; se lasă la digerat 48 ore apoi se filtrează şi se aduce la 100 grame.

Are o culoare brun roşcată, gust aromatic şi slab astringent; cu 10 părţi apă dă un precipitat brun gălbui;,, prin filtrare se obţine un lichid roşietic, cari precipită cu taninul; cu serurile ferice se colorează în negru; să conţină l,25°/n cafeină.

Extractul de cola uscat se face din acel fluid, după desti­ larea alcoolului şi evaporarea residiului pe bae de apă până la consistenţa uscată.

Are o culoare brun roşcată ruginie, cu gust astringent, se disolvâ greu în apă; se disolvă limpede în alcool slab.

L.

4V

Extractum coffeae fluidum Extract fluid de cafea

Se prepară în modul următor: (H.) Cafea prăjită şi maculată . . . . 1000 grame Apă comună sau de ploae . . . 6000 grame Alcool de 69'’ 500 Se fac trei infuzii repetate de câte 3 ore, lăsându-se la digerat; se strecoară se stoarce la presă; se lasă la sedi­ mentare, apoi se decanta şi se evaporează la un foc moderat până rămâne 500 grame; la rece se adaugă alcoolul, se lasă la digeiat 48 ore, apoi se filtrează şi se aduce la greutatea de 1000 grame cu alcoolul de 50°.

Are o culoare cafenie neagră, cu gust şi miros de cafea ; dă soluţii limpezi cu apa şi cu alcoolul diluat.

Serveşte a face infuzie şi siropul de cafea cxtemporali.

Extractul de cafea uscat, se prepară din acel fluid, după destilarea alcoolului şi evaporarea pe bae de apă la con­ sistenta de extract tare. ’

Extractul de cafea prin alcool Se face în modul următor: (A. II.) Cafea prăjită şi măcinată Alcool diluat de 50" . .

100 grame 600

Se lixiviază în percolator până la epuizarea complectă a cafelei; se opreşte 85 grame din prima extragere, iar cele lalte extrageri se filtrează, se destilă alcoolul iar residiul se eva­ porează pe bae de apă până rămâne 15 grame, care se ada­ ugă celor 85 grame, se digeră 48 ore, se filtrează şi se aduce la greutatea de 100 grame.

Are o culoare cafenie închisă, cu miros şi gust de cafea se tulbură cu apa şi cu siropul simplu, precum şi cu alcoolul concentrat.

■I

:

I

50

Extractutii colchici siccunl Extract uscat de colhic, — de brânduşa de toamnă

»

Se prepară în modul următor: (A. H.) Bulb sau seminţe (degrasate) pulverizate .

Alcool de 70°

.

.

100 grame .

600

Se lixiviază cu cantitatea de alcool de 70° până la epui­ zarea complectă a substanţei; se reunesc extracţiunile se fil­ trează, se destilâ alcoolul, iar residiul se evaporează pe bac de apă la consistenţa tare.

Are o culoare brun cărămizie, cu gust foarte amar; este foarte puţin solubil în apă, dar solubil în alcoolul de 70°.

Extractul fluid se prepară ca cel de sus, oprind din prima extracţie 80 grame, apoi urmând procedeul înainte şi aducând extractul fluid la greutatea de 100 grameServeşte a face tinctura de colhic exteinporană, sau a face vinul de colhic extemporan-

Extractum colocynthidis siccum Extract uscat de colocint Se prepară în modul următor: (A. H.) Pulvere de colocint Alcool diluat de 70°

100 grame 600 „

Se umectează pulverea cu alcool diluat de 70°, se in­ troduce în percolator şi se lixiviază până la epuizarea com­ plectă a pulverei; se filtrează extracţiunile, se destilă alcoolul iar residiul se evaporează pe bae de apă până la uscare şi pulverizare.

Are un gust amar şi o culoare brun ruginie; se disolvă puţin în apă, dar se disolvă complect în alcool de 70°.

Extractul fluid, de colocint se prepară identic ca pre-* cedentul; din prima extracţie oprim 80 grame, iar cele lalte extracţiuni se evaporă pe bae de apă, după destilarea alcoolu­ lui, până rămâne 20 grame, cari se adaugă lac ele 80 grame, se digeră 48 ore şi se aduce la 100 grame.

Sf Serveşte ca atare, sau a prepara tinctura extemporană.

Extractum colombo siccum Extract uscat de colombo Se prepară în modul următor: (A. H.) Rădăcină de colombo pulverizată . . . . 100 grame Alcool diluat de 60°.........................

• • 600 „ Se umectează pulverea cu alcool de 60°, se lasă în pcrcolator 12 ore; se acopere cu alcool apoi se lixiviază până la epuizarea complectă a pulverei. Se reunesc extracţiele se filtrează, se destilâ alcoolul, iar residiul -e evaporează pe bae de apă până la consistenţa tare şi pulverulentă.

Are o culoare galben ruginie închisă, cu miros slab de colombo.

Se disolvă greu în apă şi uşor în alcool diluat.

Extractul fluid de colo m/w. Se prepară ca cel prece­ dent, oprindu-se prima extracţie de NO grame, iar cele lalte se filtrează se destilă alcoolul, iar residiul se evaporează pe bac de apă până la 20 grame, care se amestecă cu cele 80 grame, se lasă 48 ore la digerat, apoi se aduce ia greutatea de 100 grame.

Are o culoare cafenie gălbue, cu gust amar şi miros alcoolic, se tulbură cu apa şi cu alcoolul concentrat.

Extradul de colombo p. decocţie Se prepară în modul următor: (H) Rădăcina de colombo tăiată mărunt • Apă comună sau de ploae....................

Alcool concentrat de 96°....................

Glicerină......................................

. . 100 grame 800 20 10

Se fac doua decocţiuni repetate, lăsându-se de fiecare dată câte 3 ore; se filtrează prin flanelă, se lasă Ia sedimen­ tare, apoi se evaporează până rămâne 70 grame- La rece se adaugă amestecul de glicerina şi alcoolul, apoi se lasă 48 ore la digerat şi se aduce la greutatea de 100 grame.

VfHtSF

52

Are o culoare galben cafenie, gust amar, cu miros slab de colombo; dă soluţii cu apa nu tocmai clare, se tulbură forte cu alcoolul de 50°.

Serveşte a prepara decoctul extemporan, vinul de co­ lombo, cari esă foarte bine cu acest extract.

Extractum combretum fluidum Extract fluid de combretum Se prepară în modul următor: (A. H.) Coajă de combretum sundaicum pulverizată (coillbreîacee) ‘.00 gr.

600 „ Alcool diluat de 60n Sa umectează pulverea cu 60 grame alcool de 60° se introduce în percolator, se acopere cu alcool, se lasă 24 ore astfel, se deschide robinetul şi se adună 80 grame din prima extragere : se- continue lixiviaţia pană la complecta epuizare a pulvere. Se filtrează extracţiele ultime, se destilă alcoolul, iar residiul se evaporează pe bae de apă până rămâne 20 gr. cari se adaugă la cele 80 grame, se lasă la digerai 48 ore, apoi se filtrează şi se aduce la greutatea de 100 gr.

Are o culoare brun cafenie, cu un gust şi miros slab aromatic; se tulbură cu apa şi cu alcoolul concentrat.

Este indicat în contra intoxicaţielor lente cu opiacee.

Extractum condurango fluidum Extract fluid de condurango Se prepară după Farmacopea Română ed. 4-a astfel: Coajă de condurango pulverizată . . .

Alcool diluat de 30° .......

.

.

100 grame

■

■

g- a.

Se umectează pulverea cu 50 grame alcool diluat, apoi se introduce într'im percolator; se adaugă cantităţi noi de alcool comform regulelor lixiviaţiei, lăsându-se 48 ore la maceraţie, apoi se deschide robinetul percolatorului şi prima ex­ tracţie de 80 grame se opreşte, iar cele lalte din urmă se adună se filtrează, se destilă alcoolul, iar residiul se evapo-

53 rează pe bac de apă până rămâne 20 grame, cari se adaugă celor 80 grame; se digeră 48 ore, apoi se aduce la 100 gr.

Lixiviaţia e terminată când ultimile picături diluate cu apă nu se mai tulbură cu taninul.

Are o culoare bruna, cu miros aromatic şi gust amar, diluat cu apa dă un precipitat resinos, cari la încălzire se aglutinează şi după filtrare şi răcire precipitată cu taninul.

Extractul fluid de condurango Se prepară în modul următor: (H) Coajă de condurango tăiată Apă comună sau de ploae . .

Alcool de 96°.........................

•

100 grame 600 „ 40

Se fac două decocţiuni, se reunesc, se strecoară, se evaporă până rămâne 60 grame: se adaugă alcoolul; se maceră 48 ore se aduce la 100 grame.

Are o culoare brun verzue, nu este amar. nu se tulbură cu apa ; serveşte a prepara decoctulde condurango extemporan.

Extractum eonii maculaţi soissum Extract moale de cucută Se prepară în modul următor: (A. H.) Foi de cucută recent uscate . .

Apă comună sau de ploae . .

Alcool concentrat de 96° . . .

. . . .

1000 grame 6000 „

.

1000

.

,,

Se fac două infuzii repetate de câie 3 ore; se stoarce la presă, se lasă la sedimentare, se strecoară şi se evaporează până rămâne 2000 grame; se lasă la digerat 48 ore, apoi se filtrează, se desiilâ alcoolul, iar residiul se evaporează pe bae de apă la consistenţa moale.

Are o culoare brun închisă cam verzue, se solvă com­ plect în apă şi alcoolul diluat, se tulbură cu alcoolul concentrat.

Extractul de cucută prin fermentare (H.) Se ia 1000 grame foi de cucută şi se ferbe cu apă cât credem de cuviinţă; se lasă după strecurare câte-va zile

54

t

până începe a apare la suprafaţa colonii de aspergillus şi li­ chidul începe a se limpezi; se strecoară prin flanelă, apoi se evaporează pe bae de apă până la consistenţa de extract moale.

Extractul fluid de cucută se face identic ca acel de beladonă, cu alcool diluat de 70°.

Are o culoare brun verzue; serveşte a prepara tinctura.

Se prepară şi un extract fluid din seminţe tot ca, cel de mai sus, însă seminţele trebuesc degrasate prin benzină.

Extractum consolidae fluidum Extract fluid de tătăneasă pentru infuzie Se prepară în modul următor: (H.) Rădăcină de consolida officinalis .

.

Apă comună.........................................

Alcool concentrat de 96° ....

Glicerină ...............................................

. . . .

100 grame 600 „ 20 10

Se fac două infuzii repetate cu rădăcina sfărâmată, de câte 3 orc fiecare; se strecoară prin flanelă, se evaporă pana rămâne 70 grame; la rece se adaugă amestecul de gliceri­ nă şi alcool, apoi se filtrează şi se aduce la greutatea de 100 grame.

Are o culoare brun cafenie cu gust mucilaginos; dă soluţii limpezi ca apa, dar se tulbură forte cu alcoolul tareServeşte a prepara infuzia şi siropul extemporan.

Extractum convallariae spissuni Extract moale de lăcrămioare, mărgăritărel.

Se prepară în modul următor: (A. H.) Foi şi flori uscate de convalaria . . . . 100 grame Apa comună sau de ploae .... . . 600 „ Alcool concentrat de 96° .... . . 100 „ Se fac două infuzii repetate de câte 3 ore; se stoarce, se filtrează prin flanelă şi se evaporă până rămâne 200 gra­ me; se adaugă alcoolul, se lasă la digerat 48 ore, se destilâ

55 alcoolul, iar residiul se evaporează pe bae de apa până ră­ mâne Ia consistenţa de extract moale.

Are o culoare brun roşcata, cu gust şi miros de planta ; dă soluţii limpezi cu apa şi tulburi cu alcoolul tare.

Extractul de convalaria pentru infuzie. (H) Se prepară ca cel de sus, aducând evaporarea extracţiunei apoase fără alcool, până la 70 grame, apoi se adaugă.

Glicerină . .

Alcool de 96" .

10 grame 20

Se laşa 48 ore la macerat, apoi se filtrează şi se adu­ ce la 100 grame.

Este identic ca cel precedent şi serveşte a prepara infu­ zia de convalaria extemporanăExtractul fluid de convalaria.

Se prepară în modul următor: (A. H.) Foi şi flori de convalaria...................................

Alcool diluat de 50°.............................................

100 grame 603 „

Se macerează planta cu 150 grame alcool de 50° timp de 3 zile; se stoarce la presă şi se opreşte 85 grame din prima maceraţie; se face a doua, se stoarce la presă, se fil­ trează, se debilă alcoolul, iar residul se evaporează pe bae de apă până rămâne 15 grame, cari se adaugă la cele 85 gr., se digeră 48 ore, apoi se aduce la greutatea de 100 grame.

Are o culoare brun verzue, cu gust şi miros de plantă, se tulbură cu apa şi cu alcoolul concentrat.

Serveşte ca atare, sau a prepara tinctura extemporană.

Extractum

coto îluidum

Extract fluid de coto.

Se prepară în modul următor: (A. H.) Coajă de coto pulverizată (Palicurea densiflora) pulvere................................................... ..... .

Alcool diluat de 60° . .........................................

100 grame 600 „

fi 36

I

Se amestecă pulverea de coto cu alcoolul diluat apoi se introduce în percolator; după 24 ore de digerare, se deschi­ de robinetul şi se opreşte primul extras de 80 grame. Se ur­ mează cu lixiviaţia până la epuizarea complectă a pulverei de principii activi. Se filtrează ultimile extractiuni, se destilâ al­ coolul, iar residiul se evaporează pe bae de apă până rămâ­ ne 20 grame, cari se adaugă Ia cele 80 grame, se digeră 48 ore, apoi se aduce la greutatea de 100 grame.

Are o culoare cafenie roşcată, cu gust şi miros aroma­ tic de plantă ; se tulbură cu apa şi cu alcoolul concentrat.

Extractum croci fluid uni Extract fluid de şofran Se prepară în modul următor: (A. H.) Şofran bun francez Alcool diluat de 50°

100 grame 600

Se macerează şofranul cu 150 grame de alcool de 50° ; după 3 zile se stoarce şi se opreşte din din primul extras 00 grame; se macerează din nou cu restul alcoolului şi se supu­ ne la presă ; se filtrează, se destilă alcoolul, iar residiul se evaporează pe bae de apă până ce rămâne 10 grame; cari se adaugă la cele 90 grame; se lasă 48 ore la digerat, apoi se filtrează şi se aduce la greutatea de 100 grame.

Are o culoare galben portocalie frumoasă, cu gust şi mi­ ros pronunţat de şofran ; se amestecă aproape limpede cu apa şi cu alcoolul diluat, se tulbură cu alcoolul tare.

Serveşte a prepara tinctura de şofran şi siropul extemporan.

Poatre intra în colire, tinctura de opiu, etc.

In timpun mai vechi se prepara şi un extract moale de şofran, cari azi nu se mai întrebuinţează.

Extractum

cubebarum

Extract de cubeb.

Se prepară după Farmacopea Română ed. 4-a astfel: Pulvere de cubeb.

L

100 grame

57

Eter pur . . . . . 200 200 Alcool de 95u Se în traduce pulverea de cubeb în percolator, şi se ex­ trage întâi cu eter, apoi cu alcool; se destilă separat extracţiunile obţinute, luând precauţiunile necesare, apoi residurile se amestecă împreună.

Este un extract oleo-resinos, brun închis, senii lichid, neomogen, cu miros şi gust aromatic, insolubil în apă.

Tratat cu acid sulfuric concentrat, se colorează în roş purpuriu, din causa prezenţei cubebinei. Înainte de a fi întrebuinţat, trebuie amestecat.

Extractum cydoniae fluiduni Extract fluid de gutui.

Se prepară în modul următor: (H.) Gutui coapte tăiate (300 de 1. K.). . .

Apă comună sau de ploae .....

Alcool de 96°.............................. .....

Glicerină........................................................

3000 grame 6000

150 100

Se ferb gutuele până ce zama a început a se înroşi: se lasă să se răcorească, se strecoară şi se stoarce prin flanelă» apoi se lasă la sedimentare, şi apoi din nou se strecoară prin fla­ nelă, apoi se evaporează până rămâne 750 grame; la rece se adaugă amestecul de glicerină cu alcool, se lasă la digerat 48 ore, apoi se strecoară din nou şi se aduce la greutatea de 1000 grame.

Are o culoare roşie rubinie, cu un gust şi miros plăcut de gutui.

Serveşte a prepara siropul de gutui extemporan din 1+9, căci siropul de gutui e uşor fermentescibil.

La fel se poate prepara siropul de coarne, de agude sau dude, din care se fac numai siropuri.

"Extractum damianae fluid um Extract fluid de damiana.

Se prepară în modul următor: (A. H.) Iarbă de damiana (Turnera apluodisiaca) .

.

.

100 grame

58 600

Alcool diluat de 60" .

Se pulverizează planta, se umectează cu alcool; se Iasă 24 ore, apoi se introduce in percolator şi se acopere cu al­ cool. Se adună prima extracţie de 80 grame; se lixiviază până Ia epuizarea complectă a plantei; se reunesc extracţiile ultime, se filtrează, se destilă alcoolul, iar residiul se evapo­ rează pe bae de apă, până la 20 grame, cari se adaugă la cele 80 grame; se digeiă 48 ore, apoi se aduce la greutatea de 100 grame.

Are o culoare brun verzue, cu miros şi gust aromatic de plantă se tulbură cu apa şi cu alcoolul concentrat.

Extractum dauc. carot - spissum Extract moale de morcovi.

Se prepară in modul următor: (H) Morcovi raşi pe râzătoare . .

Apă comună...............................

. .

. .

1000 grame 3000 grame

Se ferb morcovii până scade lichidul la 2000 grame; se storc la presă, se strecoară şi se evaporează până rămâne 500 gr. lichid, apoi se continuă evaporarea pe bae de apă, până la consistenta de extract moale.

Din 1000 grame morcovi a eşitsuc (numai al morcovu­ lui) 620 grame şi carne (să zic astfel) 380 grame, iar extract a eşit 165 grame în total.

Are o culoare brun portocalie cu miros şi gust aroma­ tic de morcovi, dă soluţii limpezi cufapa şi înlocueşie morco­ vii în supă, tot aşa de bine ca şi morcovii proaspeţi.

Extractum desamarans fluidum Extract desamaricant, de yerba Santa.

Se prepară în modul următor; (H) Herba eryodyctionis californiei (Herba sancta) Apă comună sau de ploae . . .

Alcool concentrat de 96°. . . .

.

500 grame

. 3000 . 250

„ „

59 Se fac doua infuzii repetate de câte 1500 grame, lăsându-se după ferbere la macerat câte 2 ore, apoi se strecoară se presează, se reunesc infuziele,Jse strecoară prin flanelă şi se evaporează la foc moderat, până rămâne 250 grame ; la rece se adaugă alcoolul, se lasă 48 ore la digerat, apoi se aduce la greutatea de 500 grame.

Are o culoare brun verzue, cu gust aromatic şi balsa­ mic, fără să fie amar; se amestecă aproape limpede cu apa, cu siropul simplu şi cu alcoolul diluat.

Serveşte a prepara siropul desamaricans din 1 -|-9.

Extractul desamaricans fluid, după metoda generală a extractelor fluide se face în modul următor: Herba sancta concisa Alcool diluat de 30°

100 grame 600

Se macerează 3 zile cu 150 grame alcool diluat de 60°, se stoarce la presă, se opreşte 85 grame; se macerează din nou cu restul alcoolului; se extrage, se filtrează, se destilâ alcoolul; iar residiul se evaporează pe bae de apă, până ră­ mâne 15 grame, cari se amestecă cu cele 85 grame ; se di­ geră 48 ore şi se aduce la greutatea de 100 grame.

Are o culoare brun verzue, cu gust amăruiBabea percep­ tibil, balsamic, cu miros aromatic; se tulbfiră cu apa şi cu al­ coolul concentrat.

Siropul făcut cu acest extract esă tulbur, iar resina ce se extrage din foi de alcool, pluteşte deasupra.

Extractum diacodi fluidum Extract fluid de diacodi Se prepară în modul următor: (H) Căpătâni de mac sfărâmate Rădăcină de liquiriţia sfărâmată . .

Apă comună sau de ploae ....

Alcool de 96°.................... .....

Glicerină ..............................................

200 grame 100 1800 80 20

Se fac două decoHuni repetate, se stoarce la presă, se

60

lasă la sedimentare ; se evaporează pană rămâne 300 grame; Ia rece se adaugă amestecul de alcool concentrat şi gliceiină, se lasă la digerat 48 ore, apoi se aduce la 300 grame , amestecul trehueşte pus in porţiuni mici şi agitat, căci altfel se depune mucilagiul şi unile materii extractive.

Are o culoare brun cafenie, cu miros aromatic şi gust dulceag; se amestecă limpede cu apa şi cu siropul simplu; se tulbură forte cu alcoolul de 50°.

Serveşte a prepara siropul diocodi din l-f-9 10.

Extractum digitalis spissum Extract moale de digitală, de iingurea.

Se prapară în modul următor; (A. H.) Foi de digitală pulverizate Alcool diluat de 60° . .

100 grame 9 S.

Se umecfează pulverea de digitală cu alcool diluat, se introduce în percolator şi se acopere cu alcool; se lasă 24 ore îr. contact, apoi se deschide robinetul şi se face lixiviaţia până la complecta epuizare a pulverei. Se reunesc extracfiunile, se filtrează, se desiilă alcoolul, iar residinl se evaporea­ ză până la consistenţa de extract moale.

Are o culoare brun verzue, un gust foarte amar, cu un miros de plantă. • Se tulbură cu apa şi cu alcoolul concentrat, când se face soluţie.

Extractul de digitala uscat: se prepară din acel moale, evaporându-se pe bae de apă până se usucă complect.

Extractul fluid de digitala : se prepară cu cantităţile arătate Ja extractul moale; se opreşte din prima extragere80 grame, iar cele lalte după filtrare, se destilă alcoolul, iar residiul se evaporează pe bae de apă, până rămâne 20 grame, cari se adaugă celor 80 grame şi după 48 ore de digerare se aduce la 100 grame.

Se tulbură cu apa şi cu alcoolul concentrat.

Extractum digitalae fluidum (Pentru infuzie) Se prepară în modul următor^(H) ^ Foi de digitală (să nu fie mai vechi de un an) .

i

100 grame

61 Apă comună sau de ploae Alcool concentrat de 96° Glicerină ......

600 25

100

Se fac două infuzii repetate ; se strecoară şi se evapo­ rează până rămâne 65 grame ; se adaugă la rece amesteci! de alcool şi glicerina, se lasă 48 ore, apoi se filtrează şi se aduce exact la greutatea de 100 grame.

Are o culoare brun verzue, cu miros de digitală, cu gust foarte amar; dă soluţii clare galben verzui cu apa; se tul­ bură cu alcoolul concentrat.

Serveşte exclusiv a prepara infuzia extemporană, carieste mult mai activă, ca o infuzie făcută fără control.

N. B. Este neapărat necesar ca foile să fie proaspete sau cel mult de un an, fiindcă prin învechirea lor se ştie că perei clin principii activi şi sufăr profunde transformări.

Extractum diureticum fluidum Extract fluid diuretic.

Se prepară în modul următor; (H) Radix ononidis concisa . . Radis petroselini sativa concisa Radix apii graveolens concisa Radix graminis concisa . .

Radix levistici concisa . .

Radix foeniculi concisa . .

Baceae Juniperi pulvis . .

Stipites cerasorum . . . • Stigmata maidis ....

Radix asparaginis concisa .

Apă comună sau de ploae .

Alcool de 96° .....

Glicerină.........................

100 grame 100 100 100 100 100 100 100 100 100 » 6000 n 200 100

Se fac două infuzii repetate de câte 3 ore, se stoarce la presă, -se lasă la sedimentare ; se strecoară prin flanelă, se evâporă până rămâne 700 grame; la rece se adaugă ameste­ cul de alcool şi glicerină, apoi se lasă 48 orc la digerat şi

I

li..:

62

pe urmă se filtrează prin flanelă şi se aduce la greutatea de 1000 grame.

Are o culoare brun cafenie, cu gust dulceag şi aromatic şi cu miros de asemenea aromatic; se amestecă limpede cu apa, dar se tulbură forte cu alcoolul concentrat.

Serveşte a prepara infuzia, decoctul şi siropul diuretic.

Extractum droserae fluidum Extract fluid de drosera Se prepară în modul următor: (A. H.) Iarbă de drosera rotundifolia sfărâmată Alcool diluat de 60°.....................•

.

.

100 grame

•

■

600

„

Se umectează drosera cu alcool de 60°; se întroduce în percolator, se acopere cu alcool; se lasă 24 ore împreună, apoi se deschide robinetul şi se adună primul extras de 80 gr.; se continuă lixiviaţia până Ia complecta epuizare a plantei.

Se adună ultimile extracţii, se filtrează, se destilă alcolul, iar residiul se evaporează pe bae de apă, până rămâne 20 gra­ me, cari se adaugă Ia cele 80 grame, se lasă 48 ore la di­ gerat, apoi se aduce la greutatea de 100 grame.

Are o culoare brun cafenie, cu un miros slab aromatic, cu gust neamar şi slab aromatic; se tulbură cu apa şi cu al­ coolul concentrat.

Serveşte ca atare, sau a prepara tinctura extemporană.

Extractum Enulae fluidum Extract fluid de enula, — iarbă mare Se prepară în modul următor; (H) Rădăcină de inula sfărâmată .

Apă comună sau de ploae«...

Alcool concentrat de 96° ...

•

• •

100 grame 600 ^ „ 50

Se fac două infuzii repetate; se stoarce ia presă; se reunesc infuziele; se lasă la sedimentare; se strecoară prin flanelă şi se evaporează până rămâne 60 grame; se adaugă

t>4 la rece alcoolul; se digeră 48 ore, apoi se filtrează şi se aducc la greutatea de 100 grame.

Are o culoare brun cafenie, cu miros şi gust aromatic; dă soluţii limpezi cu apa şi cu alcool diluat.

Serveşte a prepara tinctura, infuzia, decoctul şi siropul extemporan când eventual y/ar scrie.

Extractul moale de inula se face din acel fluid, după destilarea alcoolului şi evaporarea la consistenţa moale.

Extractum Eucalypti fluidum Extract fluid de eucalipt Se prepară în modul următor: (A. H.) Foi de eucalipt recent pulverizate. .

Alcool diluat de 60°..............................

. .

. .

100 grame 600 grame

Se umectează pulverea cu alcool, se introduce în percolator, se acopere cu alcool şi după 24 ore se deschide ro­ binetul; se adună prima extracţiune şi se opreşte; se conti­ nue lixiviaţia până la epuizarea pulverei; se filtrează ultimele extracţiuni; se destilâ alcoolul, iar residiul se evaporează pe bae de apă până la 20 grame; se adaugă celor 80 grame, se lasă 48 ore la digerat, apoi se aduce la 100 grame.

Are o culoare brun verzue, cu gust şi miros balsamic ; se tulbură cu apa şi cu alcoolul concentrat.

Serveşte a prepara tinctura de eucalipt extemporană.

Extractul moale de eucalipt; se prepară din acel fluid după destilarea alcoolului, şi evaporarea pe bae de apă până la consistenţa de extract moale.

Extractul uscat de eucalipt; se prepară din acel moale evaporându’l pe bae de apă, până la uscarea complectă.

Extractul de eucalipt pentru infuzie.

Se prepară în modul următon (H.) Foi de eucalipt sfărâmate....................

Apă comună ferbinte sau de ploae . .

Alcool de 96n .........................................

Glicerină .................................... .....

100 grame

.

. 600 25

10

04 Se fac două infuzii de câte 3 ore; se stoarce se stre­ coară se evaporă până rămâne 65 grame ; la rece se adaugă amestecul de glicerină şi alcool, apoi se lasă 48 ore la digerat şi se aduce la greutatea de 100 grame.

Serveşte a prepara infuzia de eucalipt extemporană.

Extractul apos de eucalipt se prepară ca cel de la infuzie ; evaporăm infuzia până la 200 gr., se apoi tratează cu 100 grame alcool de 96°; se lasă 48 ore la digerat, se fil­ trează şi se destilă alcoolul, iar residiul se evaporează pe bae de apă până la consistenta de extract moale.

Ambele extracte apoase se disolvă în apă şi în alcoo diluat, dar se tulbură cu alcool concentrat.

Extractum Filicis aethereum Extract de filix mas, — de feregă Se prepară după Farmacopea Română ed. 4-a astfel: Rizomă de feregă pulverizată . .

F.ter oficina 1....................................

.

.

g. s. g- s-

Rizoma de curând uscată şi pulverizată, debarasată, de rădăcini şi scuarne se macerează trei zile cu trei părţi eter, într’o sticlă bine astupată. Se decantează lichidul eteric, iar puiverea se macerează din nou cu 2 părţi eter; se presează se reunesc extracţiunile, se filtrează, se destilă cu precauţie ete­ rul, iar residiul se încălzeşte într’o capsulă la temperatura de 50°, pentru îndepărtarea complectă a eterului.

Are consistenţa semilichidă, cu aspect neomogeu, cu o culoare brun verzue, şi cu miros de feregă; este insolubil în apă.

Extractum frangulae fluidum Extract fluid de frangula Se prepară după Farmacopea Română ed, 4-a astfel: Coajă de frangula pulverizată . .

Alcool diluat de 30° .....

. .

• .

.100 grame

....

g s.

Se prepară 100 grame extract fluid, după cum s’a de­ scris la extractul fluid de condurango.

65 Se amestecă o parte cu patru părţi apă, şi se bate cu 10 părţi eter; se lasă în repaos, se decaută eterul într’o eprubetă, se adaugă 2 părţi apă şi 4-5 picături amoniac; se bate şi se lasă în repaos; lichidul apos se separă şi trebue •să fie vişiniu (reacţia oximetilantrachinonei).

Extractul fLuici de frangula Se prepară în modul următor: (H.) - ' 'Ar* Coajă de frangula sfărâmată .

100 grame Apă comună sau de ploae . . . • 600 „ Alcool de 96°.......................

50 Se fac două decocţiuni lăsându-le câte 3 ore în repaos; se strecoară, se evaporează până rămâne 50 grame; la rece se amestecă cu alcoolii, se lasă 48 ore Ia digerat, apoi se filtrează şi se aduce la greutatea de 100 grame.

Are o culoare brun cafenie închisă, cu miros slab aro­ matic, cu gust neamar (cel lalteamar); se amestecă limpede cu apa şi cu alcoolul diluat; se tulbură cu cel concentrat.

Extractum fraxini fluidum Extract fluid de frasin Se prepară în modul următor: (H) ••• . . 100 grame Foi de frasin recente . . . . . . 600 ^ „ Apă comună sau de ploae . .

30 Alcool concentrat de 96°. . .

10 Glicerină....................... . ■ Se fac două infuzii repetate de câte 3 ore; se stoarce se strecoară prin flanelă, se evaporează până rămâne 60. gr, se adaugă la rece amestecul de glicerină şi. alcool, apoi se lasă 48 ore la digerat şi se aduce la greutatea de 100 gr...

Are o culoare brun verzue, cu gust astringent neamar; se amestecă cu apa limpede şi cu alcoolul diluat; se tulbură cu cel concentrat.

Serveşte a prepara infuzia cxtemporann si a prepara vinul de colchic, în care intră foi de frasin* 5

V

66

Extractum galangae fluîdtmi Extract fluid de galanga

Se prepară în modul următor: (A. H.) . . 100 grame Rizomâ de galanga sfărâmată . .

600 Alcool diluat de 60°..................

Se macerează pulverea cu 200 grame alcool de 60° timp de 3 zile ; se opreşte 85 grame din prima extracţie, se face a doua extracţie; se filtrează; se destilă alcoolul, iar residiul de 15 grame, după evaporare pe bae de apă, se adaugă la cele 85 grame; se digeră 48 ore, apoi se aduce la greutatea de 100 grameAre o culoare brun roşcată, cu gust şi miros aromatic de galanga.

Serveşte ca atare, şau a prepara tinctura extemporană.

Extractum galegae fluidum Extract fluid de galega

Se prepară în modul următor: (A. H.) Planta întreagă de galega pulverizată Alcool diluat de 50° ...... .

.

.

100 grame 600

Se umectează pulverea de galega cu alcool; se întroduce în percolator, se lasă 24 ore acoperită cu alcool; se des­ chide robinetul şi se adună primul extras de 80 grame; se continue lixiviaţia până la epuizarea complectă a plantei; se filtrează ultimile extracţiuni, se destilă alcolul, iar residiul se evaporează pe bae de apă, până rămâne 20 grame, cari se adaugă la cele 80 grame, se lasă. 48 ore Ia digerat, apoi se aduce la greutatea de 100 grame.

Are o culoare brun roşiatică, cu un gust puţin sărat şi amărui, cu un miros slab aromatic; se dă ca galactagog.

Extractum gelsemii fluidum Extract fluid de gelsemi.

Se prepară în modul următor: (A. H.) Rădăcină de gelsemium serpenvirens pulverizată .

100 grame

67 Alcool diluat de 50° .

.

.

-

600 grame

Se amestecă pulverea cu 150 grame alcool de 50°; se întroduce în percolator şi se Iasă 24 ore; se deschide robinetul şi se adună 85 grame din prima extragere; se continuă lixiviaţia până la epuizarea complectă a pulverei.

Ultimile extracţiuni se filtrează, se destilă alcoolul, iar residiul se evaporează până rămâne 15 grame, care se ada­ ugă celor 85 grame; se digeră 48 ore, se filtrează apoi se aduce la greutatea de 100 grame.

Are o culoare brun roşietică, cu un miros şi gust aro­ matic puţin.armărui; se tulbură cu apa şi cu alcoolul con­ centrat.

Extractum gentianae aquosum Extract apos de genţlană, Extract moale de genfiană.

Se prepară după Farmacopea Română ed. 4-a astfel: Rădăcină de genţiană tăiată mărunt....................1000 grame Apă comună sau de ploae 8000 Alcool concentrat de 95° 1000 Se macera rădăcina de genţiana cu 5 părţi apă timp de 48 ore, amestecând din când în când ; se streaoarâ şi se pre­ sează; residiul se macerează din nou cu 3 părţi apă 12 ore, apoi se presează dm nou; lichidele se reunesc, se lasă la se­ dimentare, se decantează şi se evaporă până rămâne trei părţi după răcire se adaugă 1 parte alcol, se amestecă, se iasă do­ uă zile la Ioc răcoros; se filtrează, se destilă alcoolul, iar re­ sidiul se evaporează pe bae de apă până la consistenţa de extract moale.

Arc o culoare brun roşcată, cu miros . de geiiţiana, cu gust amar; cu apa dă o soluţie aproape limpede, asemenea şi cu vinul; soluţia apoasă pare fluorescentă.

Extractul de genţiana prin fermentare.

Se prepară după modul următor; (I I).

Cantităţile de mai sus afară de alcool; se fac două in-

/

68 fuzii repetate de câte 3 ore fiecare; se stoarce la presă ; sd lasă la sedimentare şi fermentare ; după 2 sau 3 zile apate deasupra infuziei pete albe de microorganismul aspeigillus, cari produce dedublarea unor substanţe, din genţiana, iar fermen­ taţia e gata când lichidul a devenit aproape limpede; se stre­ coară prin flanelă deasă, şi se evaporează până la consisten­ ţa de extract moale.

Are aceiaşi culoare ca precedentul; miros penetrant de genţiana şi tot ca precedentul de arar.

Extractul fluid de genţiana (A. ti.).

Se prepară astfel : o

Rădăcină de genţiana pulverizată .

Alcool diluat de 60° . .

.

.

100 grame .

.

600

Se umectează pulverea cu alcool de 60° într'un percolator; se acopere cu alcool, se lasă 24 ore în contact; se des­ chide robinetul şi se adună prima extracţie de 85 gr.; se con­ tinue Iixiviaţia până la complecta epuizare a pulverei; se filtrea­ ză ultimile extracţii; se destilă alcoolul, iar residiul se evapo­ rează pe bae de apă până rămâne 15 grame; se lasă la di­ gerat 48 ore, apoi se filtrează şi se aduce la greutatea de 100 grame.

Se întrebuinţează, a prepara tinctura, siropul şi vinul extemporan.

Extractum gossypii fiuidum Extract fluid de bumbac.

Se prepară în modul următor; (A. H.) Coajă de rădăcină de gossypium herbaceum pmver. 100 grame Alcool diluat de 70° 600 Se umectează pulverea; se Introduce în percolator; se acoperă cu alcool de 70°, se lasă 24 ore în contact; se des­ chide robinetul; se opreşte primul extras de 80 grame; se continue Iixiviaţia până la epuizarea complectă a pulverei. Se reunesc ultimile extracţii, se filtrează, se dstilă alcoolul, se e-

i

69

vaporă residiul pe bac* pe apă până rămâne 20 grame, care se adaugă la cele 80 grame, se destilă 48 ore şi se aduce la greutatea de 100 grame.

Are o culoare brun cafenie, cu gust şi miros slab aromatic.

Se tulbură uşor cu apa şi forte cu alcoolul concentrat.

Extractum graminis aquosum spissum Extract moale de grame», de pir.

Se prepară în modul următor: (A. H.) Rădăcină de pir tăiat mărunt .

Apă comună sau de ploae . .

Alcool concentrat de 06° . .

. . .

. .

. 1000 grame . 6000 „

.

. 1000

„

Se fac două decoeţiuni repetate, se lasă 2 ore în repaus; (putem face şi infuzii); se adună lichidele, se strecoară şi se supune evaporărei, până rămâne 2000 grame; la rece se adaugă alcool, se lasă la digerat 48 ore, apoi se filtrează, se destilă alcoolul, iar residiul se evaporează până la consistenţa dc extract moale.

Are o culoare brun cafenie, cu un gust dulceag; se sol­ vă limpede în apă şi se tulbură cu alcoolul concentrat.

Extractul dc gramen pentru infuzie sau decoct.

Se prepară în modul următor: (H) Rădăcină de pir ...

Apă comună sau de ploae Alcool de 96° . . . .

Glicerină ......

.

•

100 grame 600 „ 20 0 10

Se lac două decoeţiuni sau infuziuni tari; se evaporează până rămâne 70 grame; la rece se adaugă amestecul de gli­ cerina şi alcool, se lasă 48 ore la digerat, apoi se aduce la greutatea de 100 grame.

Are o culoare brun roşcată, cu gust dulceag, cu miros slab alcolic; se amestecă limpede cu apa; se tulbură cu al­ coolul concentrat.

70

Vi

I

Serveşte a prepara siropul, infuzia şi decocţia extemporană.

Eztractum granâti spissum Exract moale de coajă de rodie.

Se prepară în modul următor: (A. H.) Coajă de rodie (rădăcină) sfărâmată Apă comună sau de pioae ......

Alcool concentrat de 96°.............................

. . 100 grame • • 600 „ 100

Se fac două decocţiuni repetate, lăsându-se de fiecare dată 3 ore în repaos, apoi se filtrează prin flanelă, se lasă la sedimentare, se strecoară a doua oară prin flanelă, apoi se supune evaporărei până rămâne 200 grame; la rece se ada­ ugă alcoolul, se digeră 48 ore, se filtrează, sedestilă alcoolul, iar residiul se evaporează până la consistenţa de extract moale.

Are o culoare brun cafenie, cu gust astringent displăcut, cu un miros slab aromatic; dă soluţii limpezi cu apa şi cu alcoolul diluat.

Extractul uscat de granat se face evaporând extractul moale pe bae de apă, până la consistenţa uscată şi pulverulentă.

Extractul fluid de granat (A. II.) . Se face estfel: Coajă de rădăcină de rodie pulverizată .... 100 grame Alcool diluai de 60° .

600 Se umectează pulverea într’un percolator acoperind ’o cu alcool; se lasă 24 ore împreună; se deschide robinetul, se opreşte prima extracţie de 80 grame; se extrage pulverea com­ plect, se reunesc extracţiile ultime; se filtrează, se destilă alcoolul, iar residiul se evaporează până rămâne 20 grame, cari se adaugă la cele 80 grame, se digeră 48 ore şi se aduce la greutatea de 100 grame.

Are o culoare brun cafenie; gust astringent, se tulbură cu apa.

Serveşte a prepara tinctura de granat extemporană.

71

Extractul fluid de granat pentru decocl.

Se prepară în modul următor: (H) Coajă de rodie (rădăcină) sfărâmată Apă comună sau de ploae . . .

Alcool concentrat de 95° . .

Glicerină..............................

grame (500 25

10

Se iac două decocţiuni repetate ; se lasă în repaos câte 3 ore ; se strecoară prin flanelă; se lasă la sedimentat; se strecoară a doua oară; se evaporează până rămâne 65 gra­ me ; la rece se adaugă amestecul de glicerină şi alcool, se lasă 48 ore la digerat, apoi se aduce la greutatea de 100 grame.

Are o culoare brun roşietică, cu gust astringent displă­ cut, miros slab alcoolic ; dă soluţii puţin limpezi cu apa, dar se tulbură cu alcoolul concentrat.

Serveşte a prepara decoc-ţia exteniporană.

Extractum gratiolae fluidum Extract fluid de graţiola.

Se prepară în modul următor: (A. H.) Flori uscate de curând şi pulverizate Alcool diluat de 50°

....

100 grame 600

Se umecteazâ florile pulverizate cu alcool de 50°; se in­ troduce în percolator şi după 24 ore se dechide robinetul şi se adună primul extras de 80 grame; se continue lixiviaţia până la complecta epuizare a principiilor activi; se filtrează ultimile extracţii, se destilâ alcoolul, iar residiul se evaporea­ ză pe b«?e de apă până rămâne 20 grame, care se adaugă la cele 80 grame; se digeră 48 ore, se filtrează şi se aduce la greutate de 100 grameAre o culoare brun portocalie, cu uri miros slab aroma­ tic, cu gust de planiă ; se tulbură cu apaşi cu alcoolul concentrat.

Extractum grindeliae fluidum Extract fluid de grindella robusta Se prepară în mooul următor: (A. H.) Vârfuri înflorite de grindelia sfărâmate ....

• • Alcool diluat de 60° . .

100 grame 600 „

72

Se umectează pulverea groasă de grindelia cu alcool dc 60°; se Iasă după acoperire, 24 ore împreună ; se deschide ro­ binetul şi se opreşte prima extracţie^.de 85 grame; se conti­ nue lixiviafia până Ia complecta epuizare a plantei ; se filtreză ultimile extracţiuni, se destilă alcoolul, iar residiul se eva­ poră pe bae de apă până rămâne 15 grame, cari se adaugă la cele 85 grame, se Iasă la digerat 48 ore, apoi se filtrează şi se aduce la greutatea de 100 grame.

Are o culoare brun cafenie; cu gust amar şi resinos, cu miros aromatic; se tulbură cu apa uşor, dar se tulbură mai tare cu alcoolul concentrat.

Extractuni guajaci aquosum spissuni Extract moale de guajac, de lemn sfânt.

Se prepară în modul următor: (A. H.) Lemn de guajac tăiat mărunt .

1000 grame Apă comună sau de ploae . . . 8000 Alcool concentrat de 96° . .

1000 Se fac două decocţiuni prelungite de câte 2 ore; sc stre­ coară, se evaporează până rămâne 2000 grame; se adaugă la rece alcoolul, se Usă la digerat 48 ore; se filtrează, sc destiă alcoolul, iar residiul se evaporează pe bae de apă, până la consistenţa de extract moale.

Are o culoare brun închisă, cu miros şi gust aromatic de guajac; se disolvă în apă şi în alcool slab.

Extractul uscat de guajac; se prepară din acel moale evaporându’l pe bae de apă până la consistenţa tare şi pulve­ rulentă.

Extractul fluid de guajac se prepară din : Lemn de guajac pe cât posibil sfărâmat Alcool diluat de 60°

...

100 grame 600

Se macerează guajacul sfărâmat cu 200 grame alcool de 60°; se opreşte din prima extracţie};90 grame; se macera a doua oară cu restul alcoolului; se filtrează ultima extracţie, se destilă alcoolul, iar residiul se evaporă pe bae de apă, pâ-

7$ iui rămâne 10 grame, cari se disolvă în cele 90 grame ; se Iasă 48 oie Ia digerat, apoi se aduce la greutatea de 100 grame.

Are o culoare brun verzue, cu gust şi miros balsamic resinos; se tulbură cu apa şi cu alcoolul concentrat.

Extractum hamamilidis fluidum Extract fluid de hamamelis.

Sc prepară după Farmacopea Română ed. 4-a astfel: Foj de hamamelis pulverizate . .

Alcool diluat de 60°....................

. .

. .

100 grame G. S.

se umectează pulverea de foi de hamamelis cu 40 gr. al­ cool de 45°; după 24 ore se introduce în percolator, şi se continuă lixiviaţia până la epuizarea complectă a pulverei; se opreşte 80 grame din prima extragere, iar cele laltc extrage­ ri se f'ltrează, se destilă alcoolul, iar residiul se evaporează pe bae de apă, pană rămâne 20 grame, cari se adaugă celor 80 grame; se lasă la digerat 48 ore, apoi se filtrează şi se aduce la greutatea de 100 grame.

Are o culoare brun verzue, cu un miros aromatic» cu gustul foarte amar; diluat cu 10 gărţi apă dă un lichid tul­ bure albicios, cari se colorează în albastru închis cu perclorurul de fer. Cu o picătură de extract şi 5 grame glicerina diluată in 100 grame apă şi apoi luat două grame din ame­ stec şi tratat cu 10 grame amoniac, se colorează in roşietic, cc trece în galben brun deschis.

Extractul hamamelis se prepara astfel: (H) Coajă de hamamelis tăiată .

Apă comună sau de ploae .

Alcool de 96° . . . .

. .

. .

. 100 grame . 8000 „ 500

Se fac două decocţiuni repetate lăsându-se de fie care da­ tă câte 3 ore; se reunesc decocţiele, se strecoară prin flane­ lă şi se evaporează până rămâne 600 grame; la rece se adatigâ alcoolul, se lasă 48 ore Ia digerat, apoi se filtrează şi trebue să iasă 1000 grame (residiul de pe filtru se presează uşor ca să se extragă tot ce a rămas în deposit).

r

t

■

/4

^rtr q culoare cafenie roş închisă, cu. niiios aiomatic şi foarte puţin amar, căci resina a fost eliminată ; se amestecă cu apa aproape limpede; se tulbură cu alcoolul concentrat.

Extractul din foi preparat de mine, este identic cu cel din coajă; este foarte puţin amar.

Evaporând extractele de hamamelis fluide, obţinem ex­ tractul moale, după destilarea alcoolului şi evaporarea pe bac de apă.

Extractum helebori spissum Extract moale de elebor, de spânz.

Se prepară în modul următor: (A. II.) Rădăcină de elebor pulverizată . .

Alcool diluat de 60'J ......

. .

. 1000 grame . 6000 „

Se umeetează pulverea cu alcool de 60°; se introduce pulverea în percolator şi se lixiviază până la complecta epui­ zare a principiilor activi; se filtrează, se destilă alcoolul, iar residiul se evaporează pe bac de apă până la consistenţa de extract moale.

Extract de helebor.

Se prepară in modul următor: (H) Rădăcină de elebor . .

Apă comună sau de ploae Alcool concentrat de |96°

1000 grame 8000 ..

1000

Se fac două decocţii repetate, lăsându-se câte 3 orc în repaos; se strecoară prin flanelă; se evaporează până rămâne 2000 grame; la rece se adaugă alcoolul, se digeră 48 ore; se filtrează, apoi se destilă alcoolul, iar residiul se evaporează până la consistenta de extract moale.

Ambele au aceiaşi culoare; acelaşi miros; primul se disolvă tulbure în apă, iar al doilea se disolvâ limpede şi corn- . plect.

Ambele au la început un gust dulceag, cari apoi devi­ ne amar şi amorţitor.

I

75 Extractul fluid de helebor.

Se prepară în modul următor: (A. H.) Cantităţile de la extractul de elebor spis se i-au în lu­ cru, oprindu-se prima extracţie de 80 grame, iar cele lalte se filtrează, se destilă alcoolul, iar residiul se evaporează pe bac de apă până rămâne 20 grame, cari se adaugă la cele 80 gr., se digeră 48 ore, apoi se aduce la greutatea de 100 grame.

Serveşte a prepara tinctura extemporană.

Extractum Herniariae fluidum Extract fluid de herniaria, pentru infuzie.

Se prepară în modul următor: (H) Herniaria sfărâmată . .

Apa comună sau de ploae Alcool concentrat de 96° Glicerină.........................

. . J-'.-'-TOO grame 600 25

10

Se fac două infuzii repetate; se reunesc iufuziele se lasă la sedimentare, se strecoară prin flanelă şi se supune evaporârei până rămâne 65 grame; la rece se adaugă amestecul de alcool şi glicerină, apoi se lasă la digerat 48 ore; se filtrea­ ză şi se aduce la greutatea de 100 grame.

Are o culoare brun verzue, cu un miros slab aromatic, cu gust dulceag puţin sărat, dă soluţii clare gălbui cu apa, se tulbura cu alcoolul.

Serveşte a prepara infuzia extemporană.

Se poate prepara şi uti extract fluid alcoolic, după re­ gula generală a extractelor fluide şi cari poate servi la pre­ pararea eventuală a tincturei.

Extractum hydrastis fluidum Extract fluid de hydrastis canadensis.

Se prepară după Farmacopea Română ed. 4-a astfel: Rizomă de hydrastis canadensis pylvere Alcool diluat de 70"

.

.

.

ICO grame

9 S.

76

* .. •

1 i'i

Se umectează pulverea cu 40 grame alcool de 70„ ; se maceră 48 ore; apoi se introduce în percolator şi îe toarnă alcool de se acopere; se adună 80 grame din prima extracţie şi se lasă deoparte; se continuă lixiviaţia până la epuizarea complectă a pulverei de principii activi; se reunesc extracţiunile, se filtrează, se destilă alcoolul, iar residiul se evaporea­ ză pe bae de apă până rămâne 20 grame, cari se adaugă la cele 80 grame: se lasă la digerat 48 ore, apoi se filtrează şi de aduce la greutatea de 100 grame.

Are o culoare galben brună, cu gust şi miros carac­ teristic de plantă, aducând cu tinctura de opiu; are gust amar.

Extractul moale de hydrastis se face din cel fluid cvaporându’l pe bae de apă, după ce am destilat alcoolul, pâ­ nă Ia consistenţa de extract moale.

Extractul uscat de hydrastis, se prepară prin evapo­ rarea celui moale, pe bae de apă, până la complecta uscare şi pulverizare.

N. B. Hydrastis canadensis, conţinând 3 alcoloizi, extrac- . tulise poate face şi prin mediu acid şi în cazul acesta alcaloizii vor fii sub formă de seruri solubile în extract.

Preparat cu acid, nu se mai tulbură în amastec cu liamameiis, căci tanaţii alcaloizilor, formaţi în timpul amestecu­ lui, se solvă imediat şi amestecul devine limpede.

Extractum hyoscyami spissum Extract moale de hiosciani, de măsălarijâ.

Se prepara după Farinacopea Română ed. 4-a astfel: Foi de mâsălariţă pulverizate Alcool diluat de 70° . . .

100 grame 600 „

Se prepară întocmai ca cel de beladona, evaporând li­ chidele Ia o temperatură de cel mult 50° (convenţie interna­ ţională).

Are o culoare brun verzue, cu un miros slab' narcotic, se disolvâ în alcool de 70°, dă soluţii tulburi cu apa şi cu alcoolui concentrat; trebue să fie debarasat de clorofilă (conven­ ţie internaţională); să conţină 0,50o/o alcaloizi.

Dosarea se face după Farmacopea Română ed. 4-a.

i

11 Extractul apos de hyoscyam.

Se prepară în modul următor: (A. H.) Foi de măsălarită....................

1000 grame Apă comună sau de ploae . . . . 6000 „ Alcool concentrat de 96° . . .

1000 J

Se fac două infuzi repetate de câte 3 ore; se stoarce, se strecoară prin flanelă şi se evaporează până rămâne 2000 grame; la rece se adaugă alcoolul, se digeră 48 ore, se fil­ trează, se destilă alcoolul, iar residiul se evaporează pe bae de apă, până la consistenţa de extract moale.

Are aceiaşi culoare ca precedentul, fără clorofilă, se disolvă complect în alcool diluat şi în apă; aie aceiaşi acţiune terapeutică.

Extractul de hyoscyam prin fermentare Se prepară în modul următor; (H) Foi de măsălariţă . . .

Apă comună sau de ploae

^•1000 grame - . 6000 . grame

Se fac două decocţiu ni repetate; se stoarce la presă, se decantă şi se lasă 3—4 zile descoperit, până ce apare la suprafaţă pete albe de microorganismul aspergillus şi soluţia se limpezeşte; se strecoară prin vată sau flanelă şi se evaporează până la consistenţa de extract moale. ‘ Are aceiaşi culoare şi aceleaşi principii ca precedentulExtractul uscat de hyoscyam, se prepară din acel moale evaporându’l pe bae de apă, până la consistenţa de extract tare şi pulverulent; cum acest extract este foarte igroscopic, se amestecă în părţi egale, cu liquiriţie sau cu zaliar de lapte.

Extractul fluid de hyoscyam Se prepară în modul următor: (A. Ii.) Foi de hyosciam sau de măsălar pulverizate .

Alcool diluat de 70"

.

100 grame 000 grame

Se lixiviază într’un pcrcolator pulverea cu alcool de 70" până la complecta epuizare a pulverei de principii activi;se

r

7« opreşte din primul extras 80 grame, iar cele lalte se filtrează, se destilă alcoolul, iar residiul se evaporează până rămâne 20 grame, cari se adaugă celor 80 grame; se lasă 48 ore la di­ gerat, apoi se filtrează şi se aduce la greutatea de 100 grame.

Are o culoare brun verzue; se tulbură cu apa şi cu al­ coolul concentrat.

Serveşte a prepara tinctura de hyoscyam extemporană.

N. B. HyoscyamuI conţinând alcaloizi se poate face şi prin mediu acid ca să avem alcaloizii sub formă de săruri în extract, dar nu se usitează, căci şi aşa hyoscyamul este de­ stul de activ, şi extracţiunea se face destul de bine prin ca­ pitolele descrise.

Extractum Hyperici fluidum Extract fluid de sunătoare, de pojarniţă.

Se prepară în modul următor: (H) Flori şi frunze (vârfuri înflorite) recent pulverizate" 100 grame Apă comună sau de ploae . . . . 600 Alcool, concentrat de 96°. • 25 Glicerină....................................

10 . Se fac două infuzii repetate sau o singură decocţie în vas de fer smălţuit (acidul quercitanic); se stoarce, se stre­ coară, se sedimentează, se supune la evaporare într’un vas de pământ sau de fier bine smălţuit (ca să nu se înegrească extractul) până rămâne 65 grame; Ia rece se adaugă ames­ tecul de glicerină şi alcool; se lasă Ia digerat 48 ore, se fil­ trează şi se aduce la greutatea de 100 grame.

Are o culoare brun roşietică, cu un miros slab aromatic, cu un gust astringent şi cam greţos; dă soluţii limpezi cu apa şi se tulbură cu alcoolul concentrat.

Serveşte a prepara infuzia, decocţia şi siropul cxtem­ porali.

Extractum Ipecacuanhae fluidum Extact fluid de ipecacuaiin.

Se prepară în modul următor: (A. ii.)

Rădăcină de ipecacuana pulvezizată................100 grame

79

Alcool diluat de 60^

600 grame

Se umectează pulverea cu 60 grame alcool de 60°; se introduce în percolator, se acopere Cu alcool, se lasă 24 ore, apoi se deschide robinetul şi se adună primul extras de 80 grame; cele lalte extracţiuni urmate până Ia complecta epu­ izare a pulverei de principii aticvi, se filtrează, se destilă al­ coolul, iar residiul se evaporează până rămâne 20 grame, cari se adaugă la cele 80 grame, se Iasă 48 ore la digerat, apoj se aduce la greutatea de 100 grsme.

Extractul uscat de ipecacua.no, se prepară din acel fluid; se destilă întăi alcoolul, iar residiul se evaporează pe bae de apă, până la consistenţa de extract uscat.

Are o culoare ruginie, nu se disolvă complect în apă ci numai în alcool de 60°.

Extract fluid de ipecacuana pentru infuzie Se prepară în modul următor: (H.) - - ....

Rădăcină de ipecacuana tăiată mărunt . . . . 100 grame Apă comună sau de ploae ....... • • 600 .

Alcool concentrat de 96°........................... . . 20 „ 10 Glicerină ................................. .... . .

Se fac două infuzii repetate de câte 3 ore; se strecoară, se lasă la sedimentare; se filtrează prin vată sau flanelă deasă apoi se evaporează la o temperatură moderată până rămâne 70 grame; la rece se adaugă amestecul de alcool şi glicerină, se Iasă 48 ore la digerat, apoi se aduce exact la greutatea de 100 grame.

Are o culoare brună roşioară, cu un miros slab alcoolic, cii un •gust abea amărui; se amestecă clar cu apa şi. se ţui­ bură cu alcoolul concentrat.

Serveşte a prepara infuzia şi siiopul de ipeca extemporanâ.

N. B. Acest extract depune cu timpul o pulbere, cari este de natură alcaloidică, căci nu se solvă în acizi. nu Ipecacuana conţine alcaloizi şi extractul se poate face si prin mediu acid, dar şi aşa ipecacuana în extract este destul de activă.

)

6d Extractum Jaborandi fluidum Extract fluid de jaborandi

î

■ jjft

Se prapară în modul următor; (A. H.) 100 grame Foi pulverizate de jaborandi . . 600 Alcool diluat de 60° . .

Se umectează pulverea cu 60 grame alcool de 60°^ se întroduce în percolator; se acopere cu alcool, se lasă 24 ore împreună ; se deschide robinetul şi se adună primul extras de 80 grame, apoi se continuă cu lixiviaţia până la epuizarea complectă a pulverei. Se filtrează ultimile extractiuni, se destilă alcoolul, iar residiul se evaporează până rămâne 20 grame, cari se adaugă la cele 80 grame, apoi se lasă 48 ore la digetat, se filtrează şi se aduce la greutatea de 100 grame.

Are o culoare brun verzue, cu un miros şi gust aromatic; se tulbură cu apa şi cu alcoolul concentrat.

Serveşte a prepara tinctura de jaborand extemporană.

Extractul dc jaborandi pentru infuzie Se prepară în modul următor: (H) Foi de jaborandi sfărâmate .

Apă comună sau de ploae .

Alcool concentrat de 96° Glicerină .......

.

100 grame 600 20

10

Se fac două infuzii repetate de câte 3 ore; se strecoară prin flanelă; se evaporează până rămâne 70 grame; Ia rece se adaugă amestecul de alcool şi glicerină, se Iasă 48 ore la digerat, apoi se aduce Ia greutatea de 100 grame.

Are o culoare brun verzue, cu miros şi gust slab aro­ matic ; se amestecă limpede cu apa şi se tulbură forte, cu alcoolul tare.

Serveşte a prepara infuzia extemporană, mai cu deose­ bire în uz veterinar.

N. B. Jaborandi conţine alcaloizi şi dacă adăugăm acid, avem în extract alcaloizii sub formă de seruri; adăugirea se face Ia începutul preparaţiei, nu în extract.

8^ Extractum Jalapae spissum Extract moale de jalapa

Se prepară în modul următor; (A. H.) Rădăcină de jalapa sfărâmată (tubere) . . . 100 grame Apă comună sau de ploae....................

•800 „ Se maceră 24 ore pulverea de jalapa cu 500 grame apă; se exprimă la presă, apoi se face a doua maceraţie de 12 ore cu 300 grame apă: se reunesc lichidele, se strecoară prin flanelă apoi se evaporează pe bae de apă până la consistenţa de extract moale.

Are o culoare brun cafenie cu miros de jalapa; se solvă în apă, dar se tulbură cu alcoolul de 50°.

Extractul fluid de jalapa (A. H.) Rădăcină de jalapa (tubere) . .

Alcool diluat de 60° .....

. .

. .

100 grame 600 „

Se maceră cu 150 grame alcool de 60°, timp de 24 ore; apoi se introduce în percolator şi se lixiviază prima porţiune de 80 grame, iar cele lalte extracţiuni se filtrează şi se destilă alcoolul, iar residiul de 20 grame după evaporare, se adaugă celor 80 grame, se digeră 48 ore, se filtrează şi se aduce la greutatea de 100 grame.

Are o culoare galben închisă cu gust şi miros de jalapa.

Serveşte a prepara tinctura de jalapa.

Se poate prepara un extract pentru tinctura de jalapa compusă după cantităţile din Farmacopea Română 4-a. Această tinctură cere mult timp de preparat şi extractul se face cam în atât timp cât şi tinctura.

Extractum Juglandis aquosum spissum Extract moale de foi de nuc.

• Se prepară în modul următor: (A. H.) Foi de nuc recent uscate .

.

1000 grame 6

82 Apă comună Alcool de 96° .

.

. . 6000 grame . . 1000 „

Se fac două infuzii repetate de câte 3 ore; se stoarce la presă, se strecoară, se sedimentează, se trece prin flanelă deasă, şi se evaporează până rămâne 2000 grame; la rece se adaugă alcoolul, se Iasă 48 ore la digerat, se filtrează, se destilă alcoolul, iar residiul se evaporează până Ia consis­ tenţa moale.

Are o culoare brun cafenie, cu un miros slab aromatic; cu gust amărui abea simţit; se disolvă limpede în apă şi al­ coolul diluat.

Extractum Juniperi aquosum spissum Extract moale de juniper, de b03.be de brad Se prepară în modul următor: (A. H.) Boabe de juniper sfărâmate . .

1000 grame Apă comună sau de ploae . . . . 6000 Alcool concentrat de 96° . . . . . 1000 Se fac două infuzii repetate de câte 3 ore; se strecoară prin flanelă, se reunesc, se Iasă la sedimentare, se decantă şi se supune la evaporare până rămâne 2000; grame; se adaugă la rece alcoolul, se lasă 48 ore la digerat, se filtrează, se destilă alcoolul, iar residiul se evaporează la consistenţa moale.

Are o culoare brun cafenie, cu un gust dulce, resinos şi balsamic cu miros de asemenea aromatic; se amestecă cu apa, dar nu tocmai limpede, de asemenea cu alcoolul diluat, iar cu alcoolul concentrat soluţia esă tulbure.'

Extractul de juniper pentru infuzie Se prepară în modul următor: (H) Boabe de brad sfărâmate . .

Apă comună sau de ploae . .

Alcool de 96°.................. ....

Olicerină................................

.

.

100 grame 600 20 10

83

Se fac două infuzii repetate; se reunesc, se strecoară se Iasă la sedimentare, se filtrează prin flanelă şi se evaporează până rămâne 70 grame; se adaugă la rece alcoolul şi glice­ rina, se lasă 48 ore la digerat, apoi se aduce la greutatea de 100 grame.

Are o culoare brun roşietică; cu un gust şi miros resinos şi balsamic; se amestecă aproape limpede cu apa şi se tulbură cu alcoolul tare.

Serveşte a prepara infuzia extemporană şi eventual siropul.

Extractum Kawa-Kawa fluidum Extract fluid de Kawa sau avva Se prepară în modul următor: (A. H.) Rădăcină de piper methysticum pulverizată Alcool diluat de 60° ........

.

100 grame 600

Se umectează pulverea cu 60 grame alcool de 60°; se introduce în percolator, se acopere cu alcool şi se lasă 24 ore împreună; se deschide robinetul şi se adună primul ex­ tras de 80 grame; se continue extracţiunea până Ia epuizarea complectă a pulverei, apoi se reunesc extracţiele ultime, se filtrează, se destilă alcoolul, iar residiul se evaporează pe bae de apă, până rămâne 20 grame, cari se adaugă la cele 80 grame, apoi se digeră 48 ore şi în urmă se filtrează şi se aduce la greutatea de 100 grame.

Are o culoare cafenie roşietică, cu un miros aromatic, 2ii gust aromatic resinos şi piperat; se tulbură cu apa şi cu alcoolul concentrat.

Extractum kermesini fluidum Extract fluid de kermes, pentru sirop Se prepară în modul următor; (H) Coccionela sfărâmată . .

Apă de trandafir (triplex) Apă de cinamom (triplex) Apă dc melisa (triplex) .

. . . .

. . . .

100 grame 100 100 100

84

5 Carbonat de potasiu ....

1.70 Aluraen crud............................

50 Glicerină.................................

150 Alcool concentrat de 96° . .

Se face maceraţie de 3 zile cu amestecul de alcool şi apele medicinale, apoi se supune unei digeraţii la temperatura de 40°; se strecoară, se stoarce se lasă la sedimentare, se filtrează şi se complectează până la greutatea de 500 gr. cu alcool, ape medicinale, iar glicerina se adaugă la urmă.

Are o culoare frumoasă cârmâzie.

Serveşte a prepara siropul de kermes din 50+950 1000 grame.

N. B. Toate extractele sunt de natură vegetală, căci simt preparate din plante. Coccionella, care serveşte Ia pre­ pararea siropului de kermes, deşi nu face parte din regimul vegetal, este o substanţă din care se poate prepara un ex­ tract util, pe care am crezut de cuviinţă că nu trebue să-l omit, din şirul celorlalte extracte.

Extractum Kousso fluidum Extract fluid de cuso Se prepară în modul următor: (A. H.) Flori de cuso pulverizate Alcool concentrat de 80°

.

.

. 100 grame • 600 „

Se umectează pulverea cu alcool de 80°, se Introduce în percolator; se lasă 24 ore acoperindu-se pulverea cu alcool, apoi se deschide robinetul şi se adună 80 grame din prima extragere; se continuă extracţiunea până la complecta epui­ zare a principiilor activi; se filtrează ultimele extracţiuni, se destilă alcoolul, iar residiul se evaporează până rămâne 20 grame, cari se adaugă la cele 80 grame, se digeră 48 ore, se filtrează şi se aduce la greutatea de 100 grame.

Are o culoare brun verzue, cu gust displăcut, cu miros de cuso, se tulbură cu apa şi cu alcoolul diluat Extractul de cuso pentru infuzie, se face ca şi cel de

mentă sau melisă şi este mai întrebuinţat ca cel fluid.

Extractul eterat de cuso, se face întocmai ca acel de cina.

85

Extractum laclucae aquosum spissum Extract moale de lactucă sau lăptucă Se prepară în modul următor: (A. 11.)

Lăptucă viroasă sau sălbatică sfărâmată . . . 1000 grame Apă comună sau de ploae...... . . 6000 „ Alcool concentrat de 96°.........................

1000 Se fac două infuzii repetate de câte 3 ore; se reunesc lichidele, se strecoară prin flanelă; se evaporează până ră­ mâne 2000 grame, se adaugă la rece alcoolul, se lasă la di­ gerat 48 ore, apoi se filtrează şi se destilă alcoolul, iar residiui se evaporează pe bac de apă la consistenţa de extract moale.

Are o culoare brun cafenie, cu un gust slab amărui, şi cu un miros slab aromatic; se disolvă limpede cu apa şi cu • alcoolul diluat.

Serveşte a prepara siropul de lactucă.

Extractum liquiritiae aquosum spissum Extract moale dc liquiriţle, de lemn dulce Se prepară în modul următor: (A. H.) Rădăcină de liquiriţia tăiată .

Apă comună sau de ploae. .

Alcool concentrat de 96° . .

.

.

1000 grame 6000 1000

Se fac două infuzii repetate de câte 3 ore; se presează, se strecoară prin flanelă şi se evaporează până rămâne 2000 grame; la rece se adaugă alcoolul, se lasă la digerat 48 ore, apoi se filtrează, se destilă alcoolul, iar residiul se evaporează până la consistenţa de extract moale.

Are o culoare brun negricioasă, cu gust dulce şi miros caracteristic de liquiriţia; dă soluţii limpezi cu apa şi alcoolul diluat.

Extractul fluid de liquiriţia pentru infuzie Se prepară în modul următor: (H.) r

*

Rădăcină de liquiriţia sfărâmată . .

r*rwr',-.- • ' -O

. . 100 grame

86

Apă comună sau de ploae . .

Alcool concentrat de 96° . \ Giicerină . ............................

. .

600 grame 20

10

Se fac două infuzii ca inai sus; se evaporează până rămâne 70 grame; la rece se adaugă amestecul de alcool şi giicerină se digeră 48 ore, apoi se filtrează şi se aduce la greutatea de 100 grame.

Serveşte a prepara infuzia şi siropul extemporan.

Extractum lobeliae fluidum Extract fluid de lobelia Se prepară în modul următor: (A. H.) Iarbă de lobelia înfiata pulverizată . . . . 100 grame 600 Alcool diluat de 60° . . . . . . .

Se umectează pulverea cu 60 grame alcool de 60°, apoi se introduce în percolator, se acopere cu alcoolul şi se Iasă 24 ore împreună; se deschide robinetul şi se adună primul extras de 80 grame; se continuă lixivîaţiunea până la epui­ zarea complectă a pulverei de principii activi; se filtrează ultimele extracţiuni, se destilă alcoolul, iar residiul se evapo­ rează pe bae de apă până rămâne 20 grame, cari se adaugă la cele 80 grame, se lasă 48 ore la digerat, apoi se aduce la greutatea de 100 grame.

Are o culoare brun verzue, cu miros slab aromatic, cu gust neamar şi puţin aromatic; se tulbură cu apa şi alcool forte.

Serveşte a prepara tinctura de lobelia extemporană.

Extractum malatis ferri spissum Extract de fer pomat, de malat de fer Se prepară după Farmacopea Română ed. 4-a astfel: Suc de mere (cele sălbatice au mai mult acid malic) .

Pulvere de fer

50 părţi 1 parte

Se ia 50 părţi mere acre coapte, se reduc în pastă prin sdrobire sau radere pe râzătoare şi apoi se strecoară.

87 Se adaugă sucului obţinut 1 parte fer pulverizat şi se încălzeşte fără întârziere pe bae de apă, până ce încetează degajarea gazelor; se diluează cu 50 părţi apă, s.e lasă în repaos 3-4 zile, apoi se filtrează şi se evaporează până la consistenţa de extract moale.

Are o culoare neagră verzue, cu gust dulceag feruginos; se disolvă în apă dând soluţii limpezi; conţine 5°/0 fer.

Dozarea ferului se face după Farmaccpea Română 4-a.

Extractum înalţi spissum Extract moale de înalţ.

Se prepară în modul următor: (A. H.) Orz germinat sau încolţit şi usat la 50° şi măcinat 1000 grame 2000 Apă comună sau de ploae Se ia orzul încolţit a cărui tigele nu a trecut de cât două treimi din lungimea sa; se tratează cu apa la temperatură or­ dinară, amestecându-se din când în când; se presează după 5—6 ore de contact; se lasă la sedimentare, se filtrează prin flanelă deasă şi se supune evaporărei în vase largi deschise» la o temperatură ce nu trebue să treacă de 45—50°, până ce ajunge la consistenţa siropoasă.

Are o culoare brun de caramel, cu miros aromatic şi gust gulceag; se disolvă complect şi limpede în apă; dar este insolubil în alcool.

Serveşte ca atare, sau în prepararea siropului şi a bom­ boanelor pectorale.

Extractul de înalţ uscat, se face din acel moale, evaporându’l pe bae de apă până la complecta uscare şi pulve­ rizare.

Are un gust dulceag, cu miros de caramel.

Extractum matico fluidum Extract fluid de matico.

Se prepară în modul următor: (A. H.) Foi de matico pulverizate (piper angustifolium Alcool diluat de 60° .

.

.

.

100 grame

. 000

■

;

I 88

Se umectează pulverea cu 60 grame de alcool de 60°; se introduce în percolator, se acopere cu alcool şi se lasă 24 ore împreună. Se descside robinetul şi se adună ,prima ex­ tracţie de 80 grame, iar cu Iixiviaţia se conţină până la com­ plecta epuizare a pulverei de principii activi; se filtrează extracţiunile ultime, se destilă alcoolul, iar residiul se evaporea­ ză pe bae de apă până rămâne 20 grame, cari se adaugă ce­ lor 80 grame; se lasă la digerat 48 ore, apoi se filtrează şi se aduce la greutatea de 100 grame.

Are o culoare brun verzue, cu un gust acru balsamic şi amar, aducând cu menta şi cubebul.

Serveşte a prepara tinctura de matico extemporană.

Extractum melisae fluidum Extract fluid de melisa.

Se face în modul următor: (A. H.) Foi de melisa recent pulverizate . .

Alcool diluat de 60°..........................

.

•

.

•

100 grame 600 „

Se umectează pulverea cu alcool de 60°; se introduce în percolator; se acopere cu alcool; se lasă 24 ore împreună; se deschide robinetul şi se adună prima extracţie de 80 giame; se lixiviază complect; se filtrează ultimile extracţiuni, se destilă alcoolul, iar residiul se evaporă pe bae de apă până 20 grame, cari se adaugă celor 80 grame; se digeră 48 ore şi se aduce după filtrare la greutatea de 100 grame.

Are o culoare brun verzue, cu un miros şi gust de me­ lisa; se tulbură cu apa şi cu alcoolul concentrat.

Serveşte a prepara eventual tinctura sau siropul.

Extractul de melisa pentru infuzie.

Se prepară în modul următor: (H.) Foi de melisă '......................

Apă comună sau de ploae . , Alcool de 96°.........................

Glicerină ........

100 grame

. . 600 20 10

Se fac două infuzii; se strecoară prin flanelă deasă ; se

r 89 evapoiă pe bae de apă până rămâne 70 grame; la rece se adaugă amestecul de alcool şi glicerină; se lasă la digerat 48 ore, apoi se filtrează şi se aduce la greutatea de 100 grame.

Are o culoare brun cafenie, cu un gust si miros de melisa, dă soluţii limpezi cu apa şi tulburi cu alcolul tare.

Serveşte a prepara eventual infuzia de melisa extemporană.

Extractum menthae fluidum Extract fluid de mentă, de ismă.

Se prepară în modul următor: (A. H.) Foi şi vârfuri de mentă recent pulverizate .

Alcool diluat de 60°

.

.

100 grame 600

Se umectează pulverea cu alcool de 60°; se introduce în percolator, acoperindu-se cu alcool; se lasă 24 ore împreună, apoi se deschide robinetul şi se adună prima extracţie de 80 grame; se continuă lixiviaţia până la epuizarea pulverei de principii activi; se filtrează ultimile extracţiuni. se destilă al­ coolul, iar residiul se evaporă pe bae de apă până rămâne 20 grame, cari se adaugă celor 80 grame; se digeră 48 ore, apoi se filtrează şi se aduce la greutatea de 100 grame.

Are o culoare brun vede închisă, cu gust şi miros de mentă ; se tulbură cu apa şi cu alcoolul concentrat.

Serveşte a prepara tinctura extemporana.

Extractul de menta pentru infuzie.

Se prepară în modul următor; (H) Foi de mentă împreună cu vârfuri înflorite Apă comună sau de ploae . .

Alcool de 69° ..........................

Glicerină . ...............................

.

.

100 grame 600 20 10

Se fac două infuzii repetate de câte 2 ore; se stoarce, se strecoară prin flanelă deasă; se evaporează pe bae de apă până rămâne 70 grame; la rece se adaugă amestecul de aicool şi glicerină; se lasă 48 ore la digerat, se filtrează şi se aduce la greutatea de 100 grame.

90

Are o culoare brun cafenie verzue, cu gust şi miros de mentă; dă soluţii limpezi cu apa, dar se tulbură cu alcoolul foi te.

Serveşte a prepara infuzia şi siropul extemporan.

Extractum mezeri spissum Extract moale de mezereu.

Se prepară în modul următor: (A. H.) Coajă de mezereu tăiată mărunt Alcool de 90°..........................

100 grame 600 „

Se face prima maceraţie de 8 zile cu 400 grame alcool de 90°; apoi a doua maceraţie de 4 zile; se reunesc extracţiuiiile; se filtrează, se destilă alcoolul, iar residiul se evapo­ rează pe bae de apă până la consistenţa de extract moale.

Are o culoare brună, cu miros slab aromatic, cu gust piperat; este insolubil în apă, dar se disolvă în alcool de 90°.

Extractul fluid de mezereu, se face cu cantităţile de mai sus, oprindu-se prima extracţiune de 80 grame, apoi se continuă extracţiunea până la epuizarea complectă a droguei ; se reunesc ultimile extracţii, se filtrează, se destilă alcoolul, iar residiul se evaporează până rămâne 20 grame, cari se amestecă cu cele 80 grame; se lasă la digerat 48 ore, apoi se filtrează şi se aduce la greutatea de 100 grame.

Are o culoare brună, cu miros slab aromatic, cu gust piperat; se tulbură cu apa şi rămâne limpede cu alcoolul de 90°.

Serveşte a prepara eventual tinctura de mezereu.

Extractum muira puama fluiduni Extract fluid de muira puama.

Se prapară în modul următor: (A. H.) Coajă de rădăcină de muira puama (Liriosma ovata, Acantacee) . * .

Alcool diluat de 60° . .

•

100 grame 600 „

Se pulverizează coaja bine, apoi se umectează cu alcool

1

91

de 60 şi se Introduce în pcrcolator. acoperindu-se cu alcool; se lasă 24 ore împreună ; se descside robinetul şi se adună P1 imul extras de 80 grame; se lixiviază înainte până la epu­ izarea complectă a pulverei de principii activi. Se filtrează ultimii® extracţii; se destilă alcoolul, iar residiul se evaporă pe bae de apă, până rămâne 20 grame, cari se adaugă celor 80 grame; se digeră 48 ore, apoi se filtrează şi se aduce la greutatea de 100 grame.

Are o culoare galben închisă, mai mult portocalie, cu gust şi miros slab aromatic; producând oare cum înţepături.

Se tulbură uşor cu apa şi cu alcool concentrat.

Extractum tnyrrhae siccum Extract uscat de mirha.

Se prepară în modul următor: (A. H.) Mira pulverizată..................

100 grame Apă de ploae sau destilaiă . .

400 Alcool de 96°.......................

10 Se macerează 48 ore mira la o temperatură de 20 gra­ de, cu apă, agitându-se din când în când, apoi se filtrează; se evaporă filtratul până la greutatea de 60 grame, apoi se adaugă 10 grame alcool de 90° şi se supune evaporărei pe bae de apă, pana la complecta uscare şi pulverizare.

Este bine ca acest extract să se păstreze moale de cât uscat, din causa perderei esenţei şi chiar uscat fiind, trebue umectat cu apă ca să se desvolte din,nou mirosul de mira.

Are o culoare ruginie, cu gust şi miros de mira; se disolvă îu apă şi în alcoolul slab.

Extractum nucis gallicae fluidum Extract fluid de gogoşi de ristic.

Se prepară în modul următor: (H) Gogoşi de ristic (nuces gallicae) pulverizate .

Alcool diluat de 60° . .

. 100 grame . 600 „

Se umectează pulverea cu alcool de 60°; se introduce

?

.

■

92 în percolator şi după 24 orc se deschide robinetul şi se adu­ nă prima porţiune de 80 grame; apoi se se continuă cu lixiviaţia până Ia epuizarea complectă a pulverei de principii ac­ tivi ; se reunesc extracţiunile ultime, se filtrează, se destilă al­ coolul, iar residiul se evaporează pe bac de apă, într’un vas de sticlă, pământ sau porcelan, ca să nu se înegrească, până rămâne 20 grame, cari se amestecă cu cele 80 grame; se lasă la digerat 48 ore, apoi se filtrează şi se aduce la greu­ tatea de 100 grame.

Are o culoare brun roşcat închisă, cu un miros alcoolic, cu gustul neamar dar astringent (conţine mult tanin). Se tul­ bură uşor cu apa şi mai tare cu alcoolul concentrat.

Serveşte a prepara tinctura de nucă de gală extemporanâ.

Extractum ononidis fluiduni Extract de ononis spiuosa, pentru infuzie.

Se prepară în modul următor: (H) Rădăcină de ononis tăiată mărunt . .

Apă comună sau pe ploae.....................

Alcool de 96° . ....................................

Glicerină .................................... .....

.

.

100 600 20 10

grame grame grame grame

Se fac două decocţii sau infuzii de câte 3 ore fiecare; se reunesc decocţiile, se strecoară prin flanelă deasă; se eva­ poră până rămâne 70 grame; la rece se adaugă amestecul de alcool şi glicerină, se digeră 48 ore, se filtrează şi se aduce la 100 grame.

Are o culoare brun cafenie, cu un miros slab alcoolici dă soluţii limpezi cu apa; se tulbură cu alcoolul concentrat.

Serveşte a prepara siropul, decoctul sau infuzia extemporană.

Extractum opii aquosum siccum Extract de opiu, extract tebaic.

Se prepară după Farmacopea Română ed. 4-a astfel: Opiu brut 100 grame

93 Apă comună sau de ploae .

.

,

/

,

750 grame

Se taie opiul în bucăţi mici, se divizează în două treimi din cantitatea de apă prescrisă; se lasă la macerat 24 ore, se strecoară şi se stoarce; se reia residiul cu restul de apă, se agită, se maceră din nou 12 ore; se strecoară şi se stoar­ ce. Se reunesc lichidele apoase, se filtrează şi se evaporă pe bae de apă, până la consistenţa de extract moale.

Se -eia acest extract cu 10 părţi apă destilată rece; se lasă în repaus pentru sedimentare şi separarea materielor in­ solubile, se filtrează şi se evaporă pe bae de apă, până la consistenţa de extract uscat.

Extractul de opiu trebuie să conţină 200/0 morfină anliidră (convenţie internaţională). In caz de conţine mai multă morfină, se va reduce la titru cu zahar de lapte.

Are o culoare, brun roşietică, cu gustul amar; se disolvă complect în apă, dar este puţin solubil în alcool.

Reacţiunile de identitate sunt înscrise în Farmacopea Ro­ mână ed. 4-a.

Extractul apos de opiu prin alccol.

Se prepară în modul următor: (H) 250 grame 1000 grame

Opiu brut pulverizat Alcool de 70° . .

Se maceră opiul brut cu 600 grame alcooî de 70°; se lasă 3 zile la macerat; se stoarce, se adauga restul de alcool, se maceră din nou 3 zile şi se stoarce la presă; se reunesc extracţiunile, se destilă alcoolul, iar residiul rămas dela destilaţia alcoolului, se lasă la sedimentare 48 ore, apoi se fil­ trează, se spală residiul bine cu apă destilată şi apoi se eva­ porează pe bae de apă până la consistenţa de extract uscat, dând un randement de 42 grame la sută extract de opiu uscat.

Are aceleaşi proprietăţi şi reacţiuni ca precedentul. t

N. B. — Opiul conţinând mulţi alcaloizi, se poate face extract şi în mediii acid, având toţii alcaloizii sub formă

un de săruri şi în cazul acesta este mai solubil în apă.

94

Extractum papaverîs rhoeados fluidum Extract fluid de papaver rheas, pentru sirop.

Se prepară în modul următor: (H) 100 grame Flori de paparoane . . • 600 grame Apă comună sau de ploae .

15 grame Alcool de 96..................

10 grame Glicerina .......

Se face o infuzie ce se lasă în repaos 3 ore; se stoarce la presă, se strecoară prin flanelă deasă, se ferbe până ră­ mâne 75 grame, apoi Ia rece se adaugă amestecul de glicerină şi alcool, încetul cu încetul, să nu se precipite mucilagiul; se lasă 48 ore la digerat, apoi se filtrează prin flanelă şi se aduce la greutate de 100 grme.

Serveşte a face eventual siropul de paparoane, sau in­ fuzia extemporană.

Extractum petroselini spissum Extract moale de pătrunjel verde.

Se prepară în modul următor: (H) Foi de pătrunjel proaspete şi verzi . .

Apă comifnă..........................................

Se face o decocţiune strecoară şi se evaporează evaporează pe bae de apă moale.

(1C00 grame foi dau 120 grame extract).

. . ‘.000 grome . . 3000 grame

prelungită; se stoarce la presă, se până rămâne 300 grame, apoi se până la consistenţa de extract 350 grame suc, 650 grame rest şi

Extractul moale de rădăcină, Se face astfel: (H)

Rădăcină de pătrunjel rasă Alcool concentrat de 80°

100 grame 80 grame

Se face o dccocţie prelungita; se stoarce Ia presă, se

05 strecoară şi se evaporează pe bae de apă . până la consistenţa de extract moale (1000 grame rădăcină dă 480 grame suc ş 520 fibre şi extract moale 130 grame).

Extract fluid de pătrunjel verde.

Se face în modul următor: (H) Foi proaspete verzi pisate . .

Alcool concentrat de 80° . .

100 grame 80 grame

Se pisează bine foile, apoi se amestecă cu alcoolul şi se lasă 6 zile la macerat; se presează, se filtrează şi se aduce la greutatea de 100 grame.

Foile pierd 20—250/0 din apa ce o conţin, iar alcoolul se diluează.

Au acelaş miros de plantă şi acelaş gust, cel de foi este verzui făcut prin apă, verde frumos, cel făcut cu alcool şi găl­ bui cel de rădăcină.

Extractum phellandri fluidum Extract fluid de chimion de baltă, de maraşi.

Se prepară în modul următor: (A. H.) Seminţe de felandrin degrasate prin eter de petrol 100 grame . . 600 „ Alcool diluai de 70° . .

Se degrasează întâi seminţele pulverizate şi se face extracţiunea întocmai ca la extractul de colehric (vide).

Are o culoare brun cafenie, cu un miros şi gust slab aromatic amărui, se disolvă greu în apă şi uşor în alcool di­ luat ; este toxic.

Extractum pichi-pichi fluidum Extract fluid de pichi, de fabiana imbricata.

Se prepară în modul următor: (A. H.) Coajă de ramuri (fabiana imbricata) pulvere .

Alcool diluat de 60°

.

?

100 grame 600

Se umectează pulverea cu 60 grame alcool de 60°; se

i

96 pune în percolator, se acopere cu afcoof, se Iasă 24 ore îm­ preună, apoi se deschide robinetul şi se adună 80 grame ; se continuă extracţiunea până la epuizarea complectă a principi­ lor activi; se reunesc extractiunile ultime, se filtrează, se destilă alcoolul, iar residiul se evaporă pe bae de apă până ră­ mâne 20 grame, care se adaugă celor S0 grame ; se Iasă la digerat 48 ore, apoi se aduce la greutatea de 100 grame.

Arc o culoare brun cafenie, cu gust şi miros aromatic.

Se tulbură cu apa şi cu alcoolul concetrat.

Serveşte a prepara eventual tinctura de fabiana, sau ca atare.

fcxtractum piscidiae fluidum Extract fluid de priscidia orythrina.

Se prepară în modul următor: (A. H.) Coajă de piscidia sfărâmată............................ 100 grame Alcool diluat de 50°.......................................... 600 Se umectează pulverea cu 150 grame alcool de 50°; se lasă 3 zile în contact, apoi se presează şi se opreşte 80 gr. din primul extras; se continuă cu extracţiunea în percolator, până la epuizarea coajei de principii activi; se adună extracţiunile, se filtrează, se destilă alcoolul, iar residiul se evaporă până rămâne 20 grame, care se adaugă la cele 80 grame; se digeră 43 ore, apoi se filtrează şi se aduce la greutatea de 100 grame.

Are o culoare brun portacalie, cu gust slab aromatic; se tulbură uşor cu apa şi cu alcoolul concentrat.

N. B. — Piscidia cedează principii săi activi foarte greu alcoolului chiar de 50°; dacă se ferbe coaja cu apă, piscidia cedează foarte mult din principii activi, făcându-se o soluţie destul de groasă; turnând peste această soluţie alcool concen­ trat, se face o masă cascoasă brună, cari se disolvă repede cu acid clorhidric diluat. *

Pentru aceste motive dau următoarea formulă: (H) Coajă de piscidia sfărâmată Apă comună sau de ploae .

. . . .

. . 100 grame . . 600 „

97

Alcool de 96° . .

Acid clorhidric diluat

50 grame 9. s.

Se fac decocţiuni repetate de 2 ori; se filtrează prin fla­ nelă şi se evaporează până rămâne 50 grame. La rece se adaugă alcoolul, cari tulbură extracţiunea : se toarnă picătură cu picătură acid clorhidric diluat, până la complecta solvare a precipitatului; se lasă 48 ore la digerat, apoi se aduce la greutatea de 100 grame.

Am mai preparat acest extract şi în felul următor, cari a dat acelaş rezultat; decocţia împreună cu coaja, am tratat’o la rece cu acid clorhidric diluat 10 grame; am lăsat’o la ma­ cerat 6 ore, am strecurat’o şi apoi am evaporat'o la 60 gra­ me greutate, şi în urmă am adăugat alcoolul, iar de data aceasta nu a mai precipitat nici un principiu al piscidei.

Are o culoare brun roşietică, cu un miros eterat şi cu un gust aromatic, puţin acrişor când conţine acid clorhidric.

Am publicat pe larg în 1926 despre acest extract, în revista cercului din Constanţa.

Extractum plantaginis fluidum Extratt fluid de pătlagină, de plantago.

Se prepară în modul următor: (A. H.) Foi de plantago sau pătlagină sfărâmate .

Alcool diluat de 50° . .

.

.

100 grame

.

.

600

Se fac două maceraţii consecutive cu câte o jumătate din cantitatea de alcool de 50°; după 4 zile se stoarce la presă şi se face a doua maceraţie; se reunesc extracţiunile, se fil­ trează, se destilă alcoolul, iar residiul se evaporează pe bae de apă, până rămâne 30 grame; se disolvă în alcool de 50°, se digeră 48 ore, se filtrează şi trebuie să iasă 100 grame.

Are o culoare brun verzue, cu gust şi miros de plantă.

Serveşte a prepara eventual tinctura.

Extractul apos de plantago se prepară identic ca cel de genţiana.

7

.

98

Extractum polygoni h. fiuiduîri Extract fluid de poiigonum hydropiper.

Se prepară în modul următor: (A. H.) Planta întreagă sfărâmată convenabil! .... 100 grame . • 600 Alcool diluat de 50° . .

Se maceră 3 zile cu 150 grame alcool de 50°; se stoar­ ce la presă, se maceră a doua oară cu restul alcolului şi din prima extracţie se opreşte 80 grame ; se destilă alcoolul, iar residiul se evaporează pe bac de apă, până rămâne 20 gra­ me, cari se adaugă Ia cele 80 grame, se digeră 48, ore apoi se aduce la greutatea de 100 grame.

Are o culoare brun deschisă, cu gustul iute şi cu miros slab aromatic; se tulbură cu apa şi cu alcoolul concentrat.

Extractum pulmonariae fluidum Extract fluid de pulmonaria

Se prepară în modul următor; (H) Foi de pulmonaria tăiate 100 grame Apă comună sau de ploae . .

600 „ Alcool concentrai de 96° . .

20 Glicerină.................................

10 Se fac două infuzii repetate de câte 2 ore; se stoarce, se strecoară prin flanelă şi se evaporă până rămâne 70 gra­ me; se adaugă la rece amestecul de apă şi alcool, se lasă Ia digerat 48 ore, apoi se aduce la greutatea de 100 grame.

Are o culoare brun verzue, cu gust şi miros de plantă; dă soluţii limpezi cu apa şi se tulbură cu alcoolul.

Se întrebuinţează a prepara infuzia sau siropul de pulmo­ naria ex temporali.

Face parte din extractele cu mult mucilagiu*

Extractum pulsatillae fluidum Extract fluid de pulsatila Se prepară în modul următor: (A. H.) Iarbă de pulsatilă înflorită şi sfărâmată

...

100 grame

!

99 Alcool diluat de 60°

.

600 grame

Se fac două maceraţii repetate cu câte o jumătate din cantitatea de alcool; se stoarce după 4 zile, se reunesc extracţiunile, se filtrează, se destilă alcoolul, iar residiul se evaporă pe bae de apă, până rămâne 30 grame, apoi se solvă în alcool de 70° (să vie la 60°); după o digerare de 48 ore se filtrează şi trebuie să iasă 100 grame.

Are o culoare brun verde, cu gust şi miros de plantă; se tulbură cu apa şi cu alcoolul concentrat.

Serveşte a prepara tinctura extemporană.

Extractul apos de pulsatila se prepară identic ca cel de genţiana.

Extractum pyrethri fluidum Extract fluid de piretru.

Se prepară în modul următor: (A. H.) Rădăcină de piretru pulverizată Alcool diluat de 60° ....

100 grame 600 grame

.

Se mnectează pulverea de piretru cu alcool de 60°; se întroduce în percolator, se acopere cu alcool, se lasă 24 ore împreună, apoi se deschide robinetul şi se adună prima por­ ţiune de 80 grame; se continuă lixiviaţiunea până la epuiza­ rea pulverei de principii activi.

Se filtrează ultimile extracţii; se destilă alcoolul, iar re­ sidiul se evaporă pe bae de apă, până rămâne 20 grame, cari se adaugă celor 80 grame; se lasă la digerat 48 ore, apoi se filtrează şi se aduce la greutatea de 100 grame.

Are o culoare brun portocalie, un miros slab aromatic şi gustul piperat neamar; se tulbură cu apa şi cu alcoolul forte.

Serveşte ce atare, sau a prepara tinctura extemporalul.

Extractuni quassiae aquosutn spissum Extract moale de quassia amara Se prepară după Farmacopea Română ed. 4-a astfel: Lemn de quassia sfărâmat .

.

.

.

1 parte

100 i

9. S 9. s

Apă comună sau de ploae Alcool concentrat de 95°

Se varsă 3 părţi apă ferbinte peste 1 parte lemn de quassia; se digeră 12 ore, agitând din când în când; se stre­ coară şi se presează; se reia residiul în acelaşi mod cu 2 părţi apă ferbinte şi se presează după 3 ore de digerare, se reunesc lichidele şi se reduce prin evaporare la 2 părţi; după răcire se adaugă 1 parte alcoolul de 96, se Iasă 48 ore în repaos, apoi se filtrează, se destilă alcoolul, iar residiul se evaporează pe bae de apă până la consistenţa moale.

Are o culoare brun închisă, cu gust foarte amar, cu apa dă o soluţie slab tulbure, cari precipită cu taninul.

Se disolvă 2 grame extract de quassia în 10 c. c. apă şi se bate cu cloroform; se decantă cloroformul şi se eva­ porează; residiul are un gust foarte amar şi reduce licoarea Fehling (quassina).

Extractul uscat de quassia se face din cel moale, evaporândn-1 pe bae de apă până la uscarea complectă şi pulverizare.

Extractul fluid de quassia Se prepară în modul următor; (A. H.) Lemn de quassia pulverizat cât se poate .

Alcool diluat de 60°

.

. 100 grame . 600

Se maceră pulverea cu 150 grame alcool de 60°, şi după 3 zile se stoarce şi se opreşte 80 grame din prima extragere; se maceră a doua oară cu restul alcoolului se stoarce, se fil­ trează extracţiunea, se destilă alcoolul, iar residiul se evapo­ rează pe bae de apă până rămâne 20 grame, cari la rece se disojvă în cele 80 grame şi se aduce la greutatea de 100 gr. î Serveşte a prepara tinctura extemporanâ. ' Extractul de quassia pentru infuzie, maceraţie şi dccocţie se face întocmai ca cel apos, evaporând extracţiunea apoasă până la 70 grame, din o sută de lemn luat în lucru, la care se adaugă: Alcool concentrat de 96°

20 grame

51

101 Glicerina

10

Se lasă 48 ore la digerat, apoi se filtrează şi se aduce la greutatea de 100 grame.

Dă soluţii clare cu apa de culoare gălbue limonie, cu gust foarte amar, se tulbură cu alcoolul concentrat.

Extractum quebracho fluidum Extract fluid de quebracho Se prepară în mooul următor: (A. H.) Coajă de quebracho bine sfărâmată . .

Alcool diluat de 50° .......

. .

• •

100 grame 600 „

Se maceră coaja de quebracho pe cât posibil de sfărâ­ mată cu 150 grame alcool de 50° după 3 zile se stoarce, se strecoară; se filtrează ultima extracţiune, se destilă alcoolul, iar residiul se evaporează pe bae de apă până rămâne 20 grame, cari se vor adăuga la prima extracţie ce s’a oprit de 80 grame; se digeră 48 ore, se filtrează şi se aduce la greutatea de 100 grame.

Are o culoare brun portocalie, cu miros şi gust amar şi slab aromatic; se tulbură cu apa şi cu alcoolul concentrai.

Serveşte a prepara tinctura extemporană.

Extractul uscat de quebracho se prepară din acel fluid, după ce se destilă alcoolul, iar residiul se evaporează pe bae de apă până la consistenţa tare.

Extractum quillayae fluidum Extract fluid de quillaia Se prepară în modul următor: (H)_..

Coajă de quillae sfărâmată .

Apă comună sau de ploae .

Alcool concentrat de 96°. .

. . .

• . .

. . . . . .

100 grame 600 „ 50 ,,

Se fac două infuzii repetate; se reunesc infuziile, se strecoară prin flanelă deasă, se evaporează până rămâne 50

102 •! grame; la rece se adaugă alcoolul, se lasă 4S ore împreună apoi se filtrează şi se aduce la greutatea de 100 grame.

Are o culoare brun roşietică, dând cu apa soluţie de culoare galbenă; cu alcoolul concentrat se tulbură.

Serveşte a prepara infuzia şi tinctura extemporană.

Extractum quinque radices fluidum

I h i 9,1

!

Extract fluid de 5 rădăcini (Belcot) Se prepară în modul următor: (H) Rădăcină de fenicul uscat şi tăiat. . . .

Rădăcină de sparanghel uscat şi tăiat . .

Rădăcină de pătrunjel „ „ . .

Rădăcină de ţelină „ „ . .

Rădăcină de ruscus aculeatus uscat şi tăiat Apă comună sau de ploae ......

Glicerină........................................................

Alcool concentrat de 96°...............................

100 grame 100 100 100 100 300 50 100

Se fac două infuzii repetate de câte 2 ore; se stoarce se strecoară prin flanelă, apoi se evaporează pe foc moderat până rămâne 350 grame; la rece se adaugă amestecul de glicerină cu alcool, se lasă 48 ore la macerat, apoi se stre­ coară din nou prin flanelă deasă şi se aduce la greutatea de 500 grame.

Are o culoare brun închisă, cu gust dulce aromatic şi cu miros de asemenea aromatic; dă soluţii limpezi cu apa, şi se tulbură forte cu alcoolul chiar de 50°.

Serveşte a prepara siropul din 10-f-50-60.

Extractum ratanhiae aquosum siccum Extract mscat|de ratania Se prepară după Farmacopea Română ed. 4-a astfel; . . 1 parte Rădăcină de ratania oficinală pulvere . . . . 8 părţi Apă comună sau de ploae ..........................

Se face macerarea pulverei de ratania cu 5 părţi apă, timp de 12 ore; se strecoară şi se presează; se reia residiul

i

a.

103 „esc lichidele, se încălzesc la ferbere, se filtrează la cald şi se evaporează la consistenţa de extract uscat. Lichidul aiuns Ia consistenţa simpoaşă întins pe sticle sau pe farfurii întinse Şi apoi uscate, ne dă extractul de ratania în lamele.

Aie o culoare roşie brună, cu gust astringent, la cald cu apa dă o soluţie limpede, care se tulbură la răcire.

Este aproape insolubil în alcoolul concentrat.

Extractul fluid de ratania Se prepară în modul următor: (H.) wmw****®0**”

Rădăcină de ratania sfărâmată .

Apă comună sau de ploae. . .

Alcool concentrat de 96° . . .

. . .

. .

. .

1000 grame 6000 500

Se fac câte-va decocţii până se epuizează bine rădăcina; se reunesc lichidele, se încălzesc şi se strecoară; se evaporă în vas de pământ sau fer smălţuit până rămâne 500 grame; la rece se adaugă alcoolul, se digeră 48 ore, apoi se filtrează şi se aduce la greutatea de 1000 grame.

Are o culoare roşie, cu un gust astringent şi ca miros alcoolic, se tulbură cu apa şi alcoolul diluat, iar cu siropul rămâne limpede.

Serveşte a prepara decoctul, siropul şi tinctura externporană.

Extractul fluid dc ratania Se prepară în modul următor: (A. II.) Rădăcină de ratania pulverizată . • Alcool diluat de 50° ...•*•

. . 100 grame . . 600 „

Se umectează pulverea a, alcool de 50», se introduc ... percolator, se acopere cu alcool, se lasă 24 ore împreuna, apo. se deschide robinetul şi se adună 80 gra.ne d.n prima extr până la epuizarea pulveret de principi, ac gere, se lixiviază tivi; se filtrează ultimele extracţii, se destilă alcoolul, iar residiul se evaporează până rămâne 20 grame, cari se adaugă

f \

104 la cele 80 grame, se lasă 48 ore la digerat apoi se aduce Ia greutatea de 100 grame.

Este Ia fel cu precedentul.

Extractum rhei siccum Extract uscat de revent Se prepară după Farmacopea Română ed. 4-a astfel: Rădăcină de revent pulverizată (rizomă) Alcool concentrat de 95° Apă comună sau de ploae .

.

.

•

100 grame 9. s 9. s

Se amestecă 100 părţi pul vere de revent cu un egal volum de apă şi alcool, apoi se întroduce în percolator şi se continue extracţiunea conform regulei lixiviaţiei, până la com­ plecta epuizare a pulverei de principii activi.

Extragerea complectă se constată astfel: 5. c. c. dinrultima extracţiune, se amestecă cu un volum egal de apă şi se bate cu eter; se decantă eterul, se bate cu 5. c. c. apă şi câteva picături de amoniac ; după separarea lichidelor, stratul apos trebue să fie incolor, sau slab roşietic şi atunci extrac­ ţiunea este terminată.

Se reunesc lichidele extrase, se destilă alcoolul, iar residul se evaporează până la consistenţa de extract moale.

Are o culoare brună, cu miros şi gust de revent; dă so­ luţie tulbure cu apa şi limpede cu alcoolul diluat de 50°.

Se colorează în roş vişiniu în prezenţa unui alcali.

Extractul fluid, de revent Se prepară în modul următor: (A. H.) Rădăcină de revent pulverizată Alcool de 60°..........................

i

.

.

.

.

100 grame

600

Se umectează pulverea cu alcool, se întroduce în perco­ lator, apoi se acopere cu alcool de 60° şi se lasă 24 ore îm­ preună; se deschide robinetul şi se adună prima extracţie de 80 grame; apoi se continuă lixiviaţia până la epuizarea com­ plectă a pulverei; se reunesc extracţiunile, se filtreeză, se

I

105 destilă alcoolul, iar residiul se evaporează pe bae de apă, pâ­ nă rămâne 20 grame, cari se adaugă la cele 80 grame ; se digeră 48 ore, apoi se aduce la greutatea de 100 grame.

Aie o culoare brun roş închisă, cu gust şi miros de re­ vent; se tulbură cu apa şi cu alcoolul concentrat.

Serveşte a prepara tinctura de revent extemporană.

i

i

Extractul de revent pentru Sirop Se prepară în modul următor: (H) Rădăcină de revent sfărâmată sau pulve . . . 1000 grame Carbonat de sodiu sau potasiu (indiferent) . .

100 Apă comună sau de ploae 1500 Alcool concentrat de 96° . . 1500 Se macerează pulverea cu amestecul de părţi egale de alcool şi apă în cari s’a disolvat carbonatul de sodiu, până se acopere complect pulverea; se lasă 3 zile amestecându-se din când în când; se supune la presă cât se poate de forte şi se adună prima extracţie de cel puţin 900 grame. Se pune a doua cantitate de apă şi alcool fără carbonat, se macezează încă 3 zile, apoi se stoarce forte la presă.

Se filtrează a doua extracţie se destilă alcooiul, iar re­ sidiul se evaporă pe bae de apă până rămâne 100 grame, cari se disolvă în ceie 900 grame ; se lasă la digerat 48 ore. apoi se aduce la 1000 grame.

Are o culoare roşie cărmâzie mai mult sanguin, cu gust amărui şi aromatic de revent.

Se tulbură uşor cu apa şi cu alcoolul concentrat şi ră­ mâne limpede cu siropul.

Serveşte a prepara siropul din 50+950-1000.

i

i

i Extractul fluid de revent pentru infuzie Se face în modul următor: (H) Rădăcină de revent gros pulverizată Apă comună sau de ploae....................

Carbonat de sodiu.................... .....

'/> . 100 grame . 15C0 „ .

30 „ ■

'

106 .

Glicerină.....................

Alcool concentrat de 96°

! :

30 grame 20

Se face infuzia cu apă în care s’a disolvat carbonatul de sodiu; se lasă 3 ore în repaos; se strecoară prin flanelă şi se supune evaporaţiei până rămâne 50 grame, se lasă să se răcească se strecoară din nou prin flanelă, apoi se eva­ poră până rămâne 70 grame; se lasă să se răcească, apoi se adaugă amestecul de glicerină şi alcool; se Iasă 48 ore la digerat şi se aduce la greutatea de 130 grame.

Are o culoare roş carminie sanguină, cu gust şi miros de revent.

Serveşte a prepara infuzia extemporană din 13 grame la 150 grame în total.

Extractum rhois aromaticae fluidum Extract fluid de rhois aromatica Se prepară în modul următor: (A. H.) Coajă de rhois aromatica pulvere . .

Alcool diluai de 60°...............................

.

.

100 grame 600

Se umectează pulverea cu alcool de 60°, se introduce în percolator; se acopere cu alcool, se lasă 24 ore împreună se deschide robinetul, se adună prima extracţie de 80 grame.

Se lixiviază până la complecta epuizare a substanţei de principii activi; se reunesc ultimele extracţii, se filtrează, se destilă alcoolul, iar residiul se evaporă până rămâne 20 gr. cari se adaugă celor 80 grame, se lasă 48 ore la digerat, apoi se filtrează şi se aduce la greutatea de 100 grame.

Are o culoare brun închisă, cu gust şi miros aromatic; se tulbură cu apa şi cu alcoolul concentrat.

Serveşte ca atare, sau a prepara tinctura extemporană.

Extractum rosarum fluidum Extract fluid de trandafir, de rose Se prepară în modul următor: (H) Petale de roze recent uscate

1000 grame

r

'107 Apă comună sau de ploae .

.

.

Alcool de, 90° ..........................

Glicerina....................

. 3000 grame

150 100

Se face o singură infuzie, se lasă 3 ore la digerat; se stoarce forte la presă ; se lasă la sedimentare; se strecoară prin flanelă, apoi se evaporează la un foc moderat într’un vas cu capac până rămâne 1000 grame; se continue evaporarea pe bae de apă, tot în vas cu capac, până rămâne 750 grame; la rece se adaugă amestecul de glicerină şi alcoolul, apoi se lasă 48 ore la digerat, se strecoară prin flanelă deasă şi se aduce la greutatea de 1000 grame.

Are o culoare brun roşietică, cu miros plăcut de tran­ dafir cu gust uşor asiringent; dă soluţii limpezi cu apa şi se tulbură forte cu alcoolul concentrat.

Serveşte a prepara mierea rozată extemporană şi siropul.

Extractum rosmarini fluiduni Extract fluid de rosmarin, de antos Se prepară în modul următor: (A. H.) Foi de rosmarin pulverizare Alcool diluat de 60° . . .

. .

. .

. . . .

100 grame 600 „

Se umectează pulverea cu alcool; se introduce în percolator se lasă 24 ore îmreună, apoi se deschide robinetul şi se opreşte prima extragere de 80 grame; se continue cu lixiviaţia până la epuizarea complectă a pulverei de principii ac­ tivi ; se filtrează ultimele extracţiuni, se destilă alcoolul, iar residiul se evaporă pe bae de apă până rămâne 20 grame, cari se adaugă celor 80 grame; se lasă 48 ore la digerat, apoi se aduce la greutatea de 100 grame.

Are o culoare brun verzue, cu miros de rosmarin; se tulbură cu apa.

Serveşte a prepara tinctura extemporană.

Extractum ruthae fluiduni Extract fluid de ruta.

Se prepară în modul următor: (A. H.)

■

:

I

108

Ruta redusă în pulvere .

Alcool diluat de 60° . .

.

•

100 grame 600 „

Se maceră pulverea de ruta cu 150 grame alcool de 60 într’un percolator 24 ore; se deschide robinetul şi se opreşte 80 grame din prima extracţie; se continuă cu lixiviaţia până la epuizarea pulveriei de principii activi; se filtrează ultimile extracţiuni, se destilă alcoolul, iar residiul se evaporează până la 20 grame, cari se adaugă celor 80 grame ; se digeră 48 ore, apoi se aduce la greutatea de 100 grame.

Are o culoare brun verzue, cu gust şi miros de rută; se tulbură cu apa şi cu alcoolul concentrat.

Serveşte a prepara tinctura de rută extemporană.

Extractul fluid de rută pentru infuzie se face întocmai ca cel de trandafir şi serveşte a prepara evnntual o infuzie de rută.

Extractum sabadillae fluidum Extract fluid de sabadila, de popaz.

Se prepară în modul următor: (A. H.) Pulvere de seminţe de sabadila..........................

Alcool diluat de 70° . . . . •.....................

Eter de petrol sau benzină..........................

100 grame 600 " „ 9 S.

Se degrasează pulverea cu eter de petrol sau benzină, până ce nu mai lasă, pată' grasă pe hârtie; se usucă bine pulverea până dispare mirosul de benzină apoi se uinectează pulverea cu alcool de 70°, se întroduce în percolator, se lasă 24 ore împreună, apoi se deschide robinetul şi seopreşte prima porţiune de 80 grame; se lixiviază înainte pulverea până la complecta epuizarea a principiilor activi, apoi se filtrează ultimile extracţiuni, se destilă alcoolul, iar residiul se evaporează până rămâne 20 grame, cari se amestecă cu cele 80 grame ; se digeră 48 ore, apoi se aduce la greutatea de 100 grame.

Are o culoare brun cafenie, cu un miros slab aromatic şi cu gust arzător; se tulbură cu apa şi cu alcoolul concen­ trat.

109 Serveşte a prepara tmetura extemporană.

Extractul uscat de sabadilă, se face din acel fluid, des, . tiland intăi alcoolul, apoi evaporând residiul pe bae de apă, până la consistenţa de extract uscat.

N. B. Sabadila conţine alcaloizi şi în cazul acesta ani putea face şi un extract fluid prir. mediu acid; nu ar fi de folos, căci sabadila este destul de activă şi aşa.

Extractum sabinae fluidum Extracl fluid de sabină.

Se prepară în modul următor: (A. H.) Pulvere de sabină .

Alcool diluat de 60°

100 grame 600

Se umectează pulverea cu alcool de 60°; se introduce în percolator, se acopere cu alcool, se lasă 24 ore împreună, apoi se deschide robinetul, se adună prima porţiune de 80 gr.; se lixiviază până la epuizarea compleată a pulverei de prin­ cipii activi; se filtrează ultimile extracţii, se destilâ alcoolul, iar residiul se evaporează pe bae de apă până rămâne 20 grame, cari se adaugă celor 80 grame; se digeră 48 ore, se filtrează şi se aduce la greutatea de 100 grame.

Are o culoare verzue, cu un miros şi gust de sabina; se tulbură cu apa şi cu alcoolul concentrat.

Serveşte a prepara tinctura extemporană.

Extractum salviae fluidum Extract fluid de salvia, pentru infuzie Se prepară în modul următor: (H) Foi de salvie tăiate mărunt . .

Apă comună sau de ploae . . .

Alcool concentrat de 96° ...

Glicerină.........................................

.

grame 600 150 100

Se fac două infuzii repetate de cate 3 ore; se stoarce la presă, se strecoară prin flanelă şi se evaporează pe bae de apă, până rămâne 75 grame; la rece se adaugă amestecul de

Ho

;

glicerină şi alcool ; se Iasă 48 ore !a digerat, apoi se filtrează şi se aduce la greutatea de 100 grame.

Are o culoare brun verzue, cu miros şi gust de salvie ; dă soluţii limpezi de culoare galben verzui cu apa, se tulbu­ ră cu alcoolul concentrat.

Serveşte a prepara eventual o infuzie, un decoct sau un sirop extemporari.

Extract iL fluid alcoolic, de salvia se face la fel ca acel de rosmarin sau de mentă şi serveşte a prepara tinctura extemporană.

Extractum sambuci fluidum Extract fluid de soc pentru infuzie.

Se prepară în modul următor : (H) Flori de soc recent uscate Apă comună sau de ploae Alcool concentrat de 96° Glicerină..........................

. . . .

. . .

•

100 grame 600 „ 20 10

Se face o infuzie de câte va ore până se răceşte bine, şi se digeră convenabil; se stoarce, se strecoară prin flanelă, apoi se evaporează (într’un vas acoperit cu un capac) pe bae de apă, până rămâne 70 grame; la rece se adaugă amestecul de alcool şi glicerină; se digeră 48 ore, apoi se fil­ trează .şi se aduce la greutatea de 100 grame.

Are o culoare brun galbenă, cu gust dulceag, cu miros aromatic de flori de soc; dă soluţie limpede cu apa şi se tul­ bură cu alcoolul.

Serveşte a prepara infuzia şi siropul extemporan.

Extractum saponariae fluidum Extract fluid de saponaria pentru infuzie.

Se prepară în modul următor: (Ii) — " . . 100 grame Rădăcină de saponaria sfărâmată . . . . • 600 „ Apă comună sau de ploae.....................

*

iii Alcool concentrat de [96° .

Glicerină ........

. .

20 grame 10

Se fac două infuzii repetate de câte 3 ore; se stoarce^ se lasă la sedimentare, se strecoară prin flanelă, apoi se evaporă până rămâne 70 grame; la rece se adaugă amestecul de glicerină şi alcol; se digeră 48 ore, apoi se filtrează şi se aduce la greutatatea de 100 grame.

Are o culoare brun roşietică, cu gust săpunos fără mi­ los; dă soluţii limpezi cu apa şi spumează forte; se tulbură cu alcoolul concentrat.

Serveşte a prepara infuzia sau decocţia extemporană.

!

Extractum sarsaparillae aquosum spissum Extract moale de sarsaparilla.

Se prepară în modul următor: (A. H.) Rădăcină de sarsaparilla tăiată mărunt.... 1000 grame 6000 Apă comună sau de ploae v .

1000 Alcool concentrat de 96° Se fac două decocţiuni repetate, lăsându-se în repaos câte 3 ore; se stoarce, se strecoară şi se evaporează, până ce rămâne 2000 grame; la rece se adaugă alcoolul, se bate si se lasă 48 ore la digerat, apoi se filtrează, se destilă al­ coolul, iar residiul se evaporează pe bae de apă la consis­ tenţa moale.

Are o culoare brun roşietică, cu miros slab aromatic şi cu gust de sarsaparila; se tulbură cu alcoolul concentrat, dă soluţii limpezi şi spumoase cu apa.

Extractul de sarsaparila pentru dccoct şi infuzie..

Se prepară după modul următor: (li) Rădăcină de sarsaparila tăiată mărunt . .

Apă comună sau de ploae.........................

Alcool concentrat de 96°.........................

Glicerină .............................................. *

.

. 1000 grame 6000 200 50

Sc lac două decocţiuni; se stoarce la presă, se stre-

!; !

i

112 coară prin flanelă, se evaporă până rămâne 750 grame; Se adaugă Ia la rece amestecul de glicerină şi alcool; se Iasă 48 ore la digerat, apoi se filtrează şi se aduce Ia greutatea de 1000 grame.

Are o culoare brun cafenie, cu gust dulceag şi cu miros slab alcoolic; dă soluţii limpezi spumoase cu apa şi se tul­ bură cu alcoolul concentrat.

Serveşte a prepara infuzia, decoctu! şi siropul extemporan.

Extractum scillae spissum Extract moale de scila.

iI

Se prepară după Farmacopea Română ed. 4-a astfel: Bulb de scila pulverizat .

Alcool diluat de 70°

i

;

!

.

1 parte 6 părţi

Se umectează pulverea cu alcool; se introduce în percolator şi se acopere cu alcool, lăsându-se împreună 24 ore; se deschide robinetul şi se continuă lixiviafia până la epuiza­ rea complectă a bulbului de principii activi.

Se filtrează extracţiunile, se destilă alcoolul, iar residiul se evaporă pe bae de apă, până la consistenţa de extract moale.

Are o culoare roşietică, cu gust.iute; miros foarto slab aromatic; se solvă tulbure cu apa şi limpede cu alcoolul di­ luat.

Extracul fluid de scilla se face ca cel moale. Prima extracţiune din percolator de 80 grame se opreşte, iar cele lalte extracţiuni după filtrare, se destilă alcoolul, iar residiul se evaporă pe bae de apă, până rămâne 20. grame, cari se adaugă celor 80 grame; se digeră 48 ore, apoi se aduce Ia greutatea egală cu bulbul luat în lucru.

Are o culoaae galben brună, dând cu alcoolul diluat so­ luţii gălbui clare; se tulbură cu apa; cu gust şi miros la fel cu cel moale.

Serveşte a prepara tinctura şi siropul extemporan.

T13 Extractuin secalis cornuţi

aquosum spissum

Extract moale de secară cornută. Ergotina Bonjean.

Se prepară după Farmacopea Română ed. 4-a astfel: Secară cornută pulverizată.................... . . 100 grame Alcool concentrat de 95°...... . . . 60 „ Apă cloroformată ....... . . .

9,'s.

Se umectează pulverea de secară cornută cu 60 grame apă cloroformată; se introduce amestecul în percolator, fără comprimare; se toarnă apa cloroformată până ce lichidul în­ cepe a curge prin robinetul percolatorului şi până ce pulverea este acoperită; se închide robinetul, lăsându-se 12 ore la ma­ cerat. Se percolează cu apă de cloroform, până se obţine o fracţiune de 120 grame lichid; se întrerupe percolarea 3 ore, apoi se contiună până obţinem a două percolaţie de 200 gra­ me. Prima fracţiune, se încălzeşte fără întârziere pe bae de apă, până se formează un precipitat floconos, şi se lasă la o parte; se evaporă şi a doua porţiune, până la consistenţa sirupoasă; se reunesc ambele extracţiuni, se evaporă pe bae de apă, până rămâne 50 grame ; după răcire se adaugă alcoolul de 95°, dând un lichid de aproape 60° (convenţie internaţio­ nală).

Se lasă 3 zile în repaos, agitând din când în când, apoi se filtrează, se destilă alcoolul, iar residiul se evaporează la consistenţa de extract moale.

Are o culoare brun roşietică, cu miros şi gust particu­ lar ; cu apa dă soluţii limpezi, cu reacţiune acidă. Soluţia apoasă încălzită cu hidrocsid de sodiu în soluţie, dă vapori, cari albăstresc hârtia de turnesol, având un miros de metilamină.

Soluţia apoasă precipită cu iodomercuratul de potasiu, când este acidulată cu acid clorhidric.

Se disolvă 0,20 grame extract în 5 c. c. apă, se adau­ gă 2 picături de amoniac, se lasă cu 10 c. c. eter; se decan­ tează eterul şi se evaporă; se disolvă în 2 c. c. acid acetic, ce conţine perclorur de fer în proporţie de 10/oo; se suprapu­ ne acest lichid peste puţin acid sulfuric concentrat, la linia de

î :-V

8

â

114 contact a lichidelor, se formează o zonă colorată în albastru violet.

Evaporând acest extract cu îngrijire pe bae de apă, ob­ ţinem extractul tare de secară cornută.

Extractul apos de secară cornută.

Se prepară în modul următor : (H) Secară cornută pulverizată Apă comună sau de ploae Alcool concentrat de 96° Benzină sau eter de petrol : ' l !

M

‘

. . . . . . . .

. . T“rTobo grame .

.

. .

. 8000 .1000

„

g s.

Se fac 4 decocţinni repetate; se strecoară la cald; fie care decocfiune să fie de 2000 grame, apoi se stoarce Ia pre­ să ; se lasă la răcire şi sedimentare; după răcire se adaugă benzină sau eter de petrol şi se bate; se lasă câte va ore în repaus până ce benzina s’a adunat deasupra şi din albă a de­ venit galben verzue, căci a rădicat oleul gros şi inert din so­ luţia făcută; se extrage benzina şi se tratează a doua oară cu benzină; se Iasă din nou în repaus şi din nou se extrage benzina, cu ultimele rămăşiţi de oleu gras: se strecoară şi se evaporează lichidul apos până rămâne 20C0 grame ; la rece se adaugă alcoolul de 96°; se lasă 48 ore împreună, apoi se fil­ trează, se destilă alcoolul, iar residiul se evaporează pe bae de apă, până la consistenţa de extract moale.

Are o culoare brun cafenie închisă cu miros de secară cornută, cu un gust oare- cum sarat; dă soluţii limpezi cu apa şi cu alcoolul diluat, se tulbură cu alcoolul concentrat.

Se ia mai uşor de bolnavi, din cauză că nu mai are mi­ rosul accentuai de ciuperci.

Extractum secalis cornuţi fluidum Extract fluid de secară cornută.

Se prepară după Farmacopea Română ed. 4-a astfel: Secară cornută pulverizată Acid acetic diluat . . .

Alcool de 95° ... .

100 grame 3 grame 9 s.

[ 115

Apa comună sau de ploae

g s.

Se umectează pulverea de secară cornută proaspăt mă­ cinată, cu un amestec preparat din 3 grame de acid acetic di­ luat şi 6 grame alcool de 95° şi 24 grame apă. Se lasă în contact 3 ore în vas închis, se introduce apoi în percolatorşi se percolează cu cantitatea necesară, dintr’un amestec de 20 grame alcool de 95° şi 80 grame apă, după regulele lixiviaţiei.

Primele 85 grame se pun deoparte; lixiviaţia se conti­ nuă, până ce o porţie din lichidul exractiv, acidulat cu acid clorhidric, nu mai precipită cu iodomercuratul de potasiu.

Lichidele extractive se evaporă până la 15 grame, apoi se amestecă cu cele 85 grame, se lasă în repaos 48 ore, apoi se filtrează şi se aduce la greutatea de 100 grame.

Lichid roş brun închis, cu gust şi miros particular, cu reacţiune acidă ; cu apa dă un lichid limpede, iar cu un vo­ lum egal de alcool se tulbură.

Presintă aceleaşi reacţiun: ca şi extractul moale de se­ cară coruută.

Extractul fluid de secară cornută (H), se prepară exact cu cantităţile de mai sus, cu acid cffncinloc de acid acetic şi după degrasare cu alcool de 40°.

(Se crede că acidul citric este mai propriu în extragerea ergotininei).

Are aceiaşi culoare şi aceleaşi reacţiuni ca precedentul.

i

;I

Extract de secară cornută pentru injecţii Extract fluid de secară cornută pentru injecţii.

Se prepară după Farmacopea Română ed. 4-a astfel: Secară cornută pulverizată . .

Alcool concentrat de 95° . .

Calciu carbonic ......

Acid tartaric..............................

Apă cloroformată....................

Eter de petrol ..••••

. .

. .

100 grame 100 „

4 9. s

. i

9. s.

9. s

Se degrasează pulverea de secară cornută proaspăt mă­ cinată, prin percolarc cu eter de petrol, până ce eterul de

i

116

:

petrol nu mai lasă pată grasă pe hârtia de filtru (aproximativ 180 grame eter de petrol) se usucă Ia aer pulverea de secară, apoi la căldură moderată până Ia îndepărtarea mirosului de eterSe umectează pulverea cu 50 grame apă cloroformată, în cari s’a topit acidul tartaric în proporţie de 0.40o/(); se lasă 12 ore în vas închis, se introduce apoi în percolator, şi se percolează cu apă cloroformată, în care s'a disolvat acid tartaric în aceiaşi proporţie. Percolarea se continuă până ce lichidul scurs nu mai dă precipitat cu iodomercuratul de potasiu.

Cantitatea totală de soluţie de acid tartaric şi apă clo­ roformată necesară percolărei este aproximativă de 500 grame.

Lichidele extractive se încălzesc până la ferbere; se adaugă 4 grame carbonat de calciu, se amestecă şi se lasă în repaos, jumătate oră, amestecându-se din când în când; se strecoară printr’o flanelă, şi se evaporă lichidul fără întârziere, la o temperatură de aproape 50° (de preferinţă în vid) până ce se reduce la 30 grame. După răcire se adaugă residiului 100 grame alcool de 95°; se amestecă bine, se Iasă în repaos 3 zile, apoi se filtrează, se destilă alcoolul, iar residiul se complectează cu 100 grame apă destilaiă sterilizată, până Ia 100 grame. Se filtrează şi se divide în sticle de capacitate mică sau în fiole; se sterilizează prin tindalizare, menţinându-se câte jumătate oră la 100°, în trei rânduri, Ia intervale de câte 12 ore.

Lichid brun închis, cu miros şi gust particular; cu reacţie neutră, prezentând aceleaşi reacţiuni ca şi extractul fluid şi extractul moale de secară cornută.

Extractum senegae fluidum Extract fluid de senega, de poligala.

Se prepară în modul următor: (A..H.) *5,

Rădăcină de senega bine sfărâmată . .

Alcool diluat de 60° ............................

• .

100 grame 600

Se maceră 3 zile împreună în percolator cu alcool de 60°, cât se acopere rădăcina; se deschide robinetul şi se scurge prima porţiune de 80 grame cari se opreşte; se con-

H 117

tinuă extracţia până la complecta epuizarea principiilor activi din rădăcină; se unesc ultimele extracţiuni, se filtrează, se destilă alcoolul, iar residiul se evaporează pe bae de apă până rămâne 20 grame, cari se adaugă celor 80 grame; se lasă 48 ore la digerat, apoi se aduce la greutatea de 100 grame.

Are o culoare brun roşietică, cu gust şi miros de senega; se tulbură cu apa şi cu. alcoolul concentrat; la agitare spumegă forte.

Serveşte ca atare, sau a prepara tinctura extemporană.

Extractul uscat de senega, se prepară din extractul fluid, după destilarea alcoolului şi evaporarea residiului pe bac de apă, până la uscarea complectă, Are c culoare roş ruginie, cu miros şi gust de senega; este greu solubil în apă, dând soluţii tulburi, cu alcoolul di­ luat dă soluţii limpezi.

Extractul de senega pentru infuzie Se prepară în modul următor: (H) . . 1000 grame Rădăcină de senega tăiată . . . . . 6000 „ Apă comună sau de ploae . . .

250 Alcool concentrat de 96° . . .

50 Glicerină................................

Se cerne bine rădăcina de senega de pământ; se spală repede în apă comună sau de ploae, apoi se fac două infuzii repetate, cari se storc pe urmă la presă, se reunesc, se lasă la sedimentare, se strecoară şi se evaporează la o tempera­ tură moderată până rămâne 700 grame lichid. La rece se adaugă amestecul de glicerină şi alcool, se lasă 48 ore la di­ gerat, apoi se filtrează şi se aduce la greutatea de 1000 gr.

Are o culoare cafenie roşcată cu un miros aromatic de senega, cu gust dulceag pietros uşor astringentşi aromatic.

Se amestecă limpede cu alcoolul de 40°, dar mai con­ centrat se tulbură; dă cu apa soluţii galben limonii închise foarte clare- şi la agitaţie spumegă forte.

Serveşte a prepara infuzia, decocţiunea şi siropul extemporan, cari de alt fel sunt destul de alterabile.

N. B. La preparata acestui extract să evităm apa cal-

L

- -/

118 caroasă sau să o întrebuinţăm după ferberea şi depunerea substanţelor calcaroase, căci substanţele calcaroase acţionează asupra extractului şi’l colorează prea mult.

Extractum sennae fluidum Extract fluid de sena, de senamichie.

Se prepară în modul următor: (H.) Foi de senă tăiate mărunt . .

Apă comună sau de ploae. . .

Alcool concentrat de 96° . . .

Glicerină .....................................

.

.

1000 grame 4000 150 100

Se face numai o infuzie cu apă clocotită (are mult mucilag) timp de 3 ore; se stoarce la presă; se lasă la sedi­ mentare; se filtrează prin flanelă şi se evaporează până ră­ mâne 2000 grame; se lasă în repaos 12 ore, apoi se filtrează din nou prin flanelă şi se evaporează până rămâne 750 gr.; se adaugă la rece încetul cu încetul amestecul de glicerină şi alcool, se lasă 48 ore la digerat, apoi se strecoară prin fla­ nelă şi se aduce la greutatea de 1000 grame.

Are o culoare cafenie închisă, cu gust dulceag greţos şi mucilaginos, cu miros de sena; se amestecă clar cu apa dând soluţii cafenii închise; se tulbură forte cu alcoolul chiar de 40°.

Serveşte a prepara infuzia şi siropul extemporan.

EtractuL moale de sena se face cu cantităţile de mai sus, fără glicerină şi alcool, evaporându’l pe bae de apă până la consistenţa moale.

Extractul uscat de sena se face evaporând pe cel moale pe bae de apă până la consistenţa tare; este însă foarte igroscopic şi trebue ţinut în vase bine închise.

Extract de senna Extract laxativ de viena pentru infuzie de sena compusă.

Se prepară în modul următor: (A. H.) Foi de sennă

300 grame

*

119

Folicule de sennă....................

Apă comună sau de ploae . .

Mană ........

Glicerină ....................................

Alcool concentrat de 96° . .

. .

. 100 grame . 3000 „ 450 75 75

Se face o infuzie de 3 ore, se strecoară obţinând un li­ chid de 400 grame în cari, la cald se disolvă mana: se ferbe, se clarifică, se lasă 12 ore la sedimentare, apoi se strecoară prin flanelă şi se evaporă pe bae de apă până rămâne 700 grame, apoi se adaugă amestecul de alcool şi glicerină, se lasă 48 ore la digerat, se strecoară din nou şi se aduce la greutatea de 850 grame.

Are o culoare brun cafenie, cu un miros aromatic şi gust zaharat; se amestecă limpede cu apa, dar cu alcoolul se tul­ bură.

Serveşte a prepara infuzia de sena compusă din: 25 grame extract laxativ la 210 grame apă comună, în total 295 grame.

Serveşte a prepara idromelul infantil, din 25 grame ex­ tract de sena compus la 30 grame sirop ?de mană şi restul apă până la 100 grame.

Extractul laxativ vienez uscat se prepară din infuzia de se­ na compusă fără alcool şi glicerină, evaporând soluţia pe bae de apă până la consistenţa uscată.

Are o culoare roş ruginie, cu miros plăcut şi gust dul­ ceag; se amestecă limpede cu apa; este insolubil în alcool.

Serveşte a prepara infuzia de sena compusă şi idrome­ lul infantil; representând 18 grame la sută împreună cu mana.

Extractum simarubae fluidum Extract fluid de simaruba.

Se prepară în modul următor; (A. H.) Coajă de rădăcină de siinaruba pulverizată Alcool de 60°

.

.

.

100 grame 600 grame

Se introduce pulverea în percolator şi se acopere cu al­ cool de 60°; după 24 ore se deschide robinetul şi se conti!

â

120

nuă extracţiunea până la epuizarea substanţei de principii ac­ tivi ; se filtrează extracţiunile, se destilă alcoolul, iar residiul se evaporează pe bae de apă, până la consistenţa moale, apoi se reia cu alcool de 60°; se Iasă 48 ore la digerat, se fil­ trează şi se aduce la greutatea de 100 grame.

Are o culoare brun cafenie, cu miros slab aromatic, cu gust astringent şi amar; se tulbură cu apa şi cu alcoolul con­ centrat.

Serveşte a prepara tinctura extemporană.

Extractum simulo fluidum Extract fluid de simulo.

Se prepară în modul următor; (A. H.) Fructe uscate şi sfărâmate (capparis scoriacea) . 100 grame 600 Alcool diluat de 50° .

Se amestecă 150 grame alcool de 50° cu pulverea de fructe, se lasă 24 ore în vas închis, apoi se introduce în percolator şi se extrage prima porţiune de 85 grame; se conti­ nuă extracţiunea până la complecta epuizarea a pulverei de principii activi; se ieunesc ultimile extracţiuni, se filtrează, se destilă alcoolul, iar residiul se evaporează pe bae de apă, pâ­ nă rămâne 15 grame, cari se adaugă celor 85 grame; se lasă 48 ore la digerat, apoi se aduce la greutatea de 100 grame.

Are o culoare brun cafenie, cu gust slab aromatic şi dulceag; se tulbură uşor cu apa şi cu alcoolul concentrat.

Se dă în epilepsie şi isterie ca bromurele.

Extractum species pectorales fluidum Extract fluid de specii pectorale.

Se prepară în modul următor: (H.) ■C- -

Specii pectorale...................

Apă comună sau de ploae .

Alcool concentrat de 96° Glicerină............................

Tinctuiă de anason stelat .

'

1000 grame 4000

150 50 5

121 Se fac două decocţiuni repetate de câte o oră, lăsânduse de fiecare dată să se răcească, apoi se strecoară la presă; se reunesc decocţiele, se lasă la sedimentare, se strecoară prin flanelă deasă, apoi se evaporează până rămâne 1500 grame; se lasă din nou la sedimentare, se strecoară din nou şi se evaporă până rămâne 800 grame; la rece se adaugă amestecul de glicerina şi alcool în proporţii mici, ca să nu se precipite mucilagul, apoi se lasă 48 ore la digerat, se stre­ coară din nou şi se aduce la greutatea de 1000 grame.

Tinctura de anason stelat se adaugă, ca să-i dea aroma ce prin ferbere sa mai putut pierde, sau speciele şi-au perdut prin conservare îndelungată mirosul de anason stelat.

Are o culoare brun verzue, cu un miros aromatic şi cu un gust dulceag aromatic; se tulbură forte chiar cu alcoolul de 40° depunând mucilagiul; dă soluţii aproape limpezi cu apa.

Serveşte a prepara, decocţiunea, infuziunea şi siropul pectoral-

Extractum spilanthis fluidum Extract fluid de spilantis.

Se prepară în modul următor: (A. H-) Flori pulverizate de spilanthus oleracea Alcool diluat de 60°

.

.

.

100 grame 600

Se uinectează pulverea de fiori cu alcool de 60°; se In­ troduce în percolator şi după ce se acopere cu alcool se lasă 24 ore, apoi se deschide robinetul şi se adună prima extracţiune de 80 grame; se continuă cu extracţiunea până la epui­ zarea complectă a substanţei; ultimile extracţiuni se filtrează se destilă alcoolul, iar residiul se evaporează pe bae de apă, până rămâne 20 grame, cari se adaugă la cele 80 grame, se lasă la digerat 48 ore, apoi se filtreăză şi se aduce la greu­ tatea de 100 grame.

Are o culoare galben portocalie închisă, cu miros aro­ matic şi gust iute de muştar sau hrean (seamănă cu cochleoria); se tulbură uşor cu apa şi cu alcoolul concentrat.

Serveşte a prepara tinctura de spilanthis.

l 1

l;1

122

Extractum spinae cervinae spissum Extract moale de nerprun.

Se prepară în modul următor; (H) . . 1000 grame Fructe uscate şi pulverizate . . . . 6000 „ Apă comună sau de ploae . . .

Se fac două si Ia nevoie trei decocţiuni, dacă pulverea nu este bine extrasă; se reunesc decocţiele, se lasă la sedi­ mentare şi în acelaş timp la fermentare 3—4 zile, (cât ajunge până Ia complecta fermentare) şi atunci lichidul se limpezeşte complect; se strecoară prin flanelă şi se supuue la evaporare pe bae de apă, până Ia consistenţa de extract moale.

Are o culoare brun închisă, cu un gust slab acrişor şi astringent; se disolvă limpede.şi clar în apă şi în alcool di­ luat, nu se amestecă cu alcoolul concentrat.

Se prepară din acest extract siropul de nerpun din 50 grame extract la 950 grame sirop simplu.

N. B. — E unul din extractele ce reuşesc foarte bine prin fermentaţie.

Extractul moale de nerprun.

Se prepară în modul următor: (H.) . 1000 grame . 1000 „ 6000

Boabe uscate de nerprun Alcool de 96°.....................

Apă comună sau de ploae .

Se sfărâmă bine boabele şi se fac două decocţii repetate; se reunesc decocţiele după strecurare, se lasă la sedimentare, apoi se evaporează până rămâne 2000 grame; la rece se adaugă alcoolul, se lasă 48 ore la digerat, apoi se filtrează, se destilă alcoolul, iar residiul se evaporează pe bae de apă până Ia consistenţa de extract moale.

Are aceiaşi culoare ca precedentul, este însă mai filant şi se întăreşte mai greu în timpul conservărei.

Extractul fluid de nerprun Se prepară în modul următor: (H) Boabe de nerprun bine sfărâmate .

. ^"“^'^OO grame

1

■ 123

Alcool diluat de 40°

.

. 8000

Se macerează în două rânduri boabele sfărâmate cu alcool de 40°, apoi se presează, se filtrează extracţiunea, se destilă alcoolul, iar residiul se evaporează pe bae de apă, pâ­ nă rămâne 600 grame, apoi se adaugă alcool de 96° 400 gr.; se lasă 48 ore la digerat, apoi se filtrează şi se aduce la greutatea de 1000 grame.

N. B. — Sucul de nerprun se obţine din fructe proas­ pete , ca cel de smeură.

Extractum staphisagriae fluidum Extract fluid de stafisagria.

Se prepară în modul următor: (A. H.) Seminţe de stafisagria 100 grame Eter de petrol ....

9. s.

Alcool diluat de 70° . , 600 grame Se sfărâmă seminţele şi se tratează cu eter de petrol, până se degrasează complect, apoi se usucă Ia o temperatură de 30—40° ca să se evaporeze mirosul de eter, apoi se in­ troduce într’un percoiator şi se acopere cu alcool de 70°; se lasă 24 ore, apoi se deschide robinetul şi se adună prima extiacţiune de 80 grame; se continuă lixiviaţia până la epuiza­ rea complectă a pulverei de stafisagria.

Se reunesc extracţiunile, se filtrează, se destilă alcoolul, iar residiul se evaporează pe bae de apă, până rămâne 20 gra­ me, cari se adaugă celor 80 grame; se lasă la digerat 48 ore, apoi se filtrează şi se aduce la greutatea de 100 grame.

Are o culoare galben brun, cu gust şi miros droguă.

Se tulbură cu apa şi cu alcoolul de 95°.

Extractul moale de stafisagria se prepară din acel fluid după destilarea alcoolului, iar residiul se evaporează pe bae de apă, până la consistenţa de extract moale.

Are aceleaşi proprietăţi ca şi precedentul.

Extractum stigmatis maidis fluidum

i

Extract de mătasă de porumb.

Se prapară în modul următor: (A. H.) . . 100 grame Mătasă de porumb recent uscată . .

600 Apă comună sau de ploae ..... !

■

I

i

124

20 grame 10

Alcool concentrat de 96° .

Glicerină .......

Se fac două infuzii de câte 2 ore; se strecoară prin flanelă şi se evaporează până rămâne 70 grame; se adaugă la rece amestecul de alcool şi glicerină, se lasă 48 ore la di­ gerat, apoi se filtrează şi se aduce la greutatea de 100 gr.

Are o culoare cafenie, cu gust dulceag şi cu miros slab alcoolic : dă soluţii limpezi cu apa şi se tulbură cu alcoolul forte.

Serveşte a prepara infuzia şi siropul extemporan.

Se prepară şi un extract fluid cu alcool de 40° prin lixiviaţiune în percolator, conform regulei generale a extracte­ lor fluide.

Extractum stramonii spissum Extract moale de stramoniu, de laur.

Foi de stramoniu sfărâmate .

Apă comună sau de ploae .

Alcool de 69° . . . . .

. 1000 grame . 6000 „ 1000

Se fac două înfuzi repetate de câte 3 ore; se storc se lasă la sedimentare, apoi se strecoară prin flanelă, apoi se su­ pune evaporărei până rămâne 2000 grame. La rece se adaugă alcoolul, se lasă la digerai 48 ore, se filtrează, se destilă al­ coolul, iar residiul se evaporă pe bae de apă, până la consis­ tenţa de extract moale.

Are o culoare brun verzue, cu un miros slab narcotic; dă soluţii limpezi cu apa şi cu alcoolul diluat.

Extractul de stramoniu prin fermentare (Ei).

Se prepară cu cantităţile de foi şi apă ca precedentul, afară de alcool.

Se lasă infuziele 3—4 zile descoperite, până când dea­ supra apar pete albe de aspergillus şi soluţia începe a se lim­ pezi ; se strecoară prin vată sau flanelă deasă, şi se evapo­ rează la consistenţa de extract moale.

Este la fel cu cel de mai sus.

125 Extractul de stramoniu uscat, se prepară din acel moale, evaporându’l pe bae de apă, la consistenţa tare şi pulverulentă.

Extractul fluid de stranioniu Se prepară în modul următor: (A. H.) Foi de stranioniu pulverizate . . . . 100 gra-re Alcool diluat de 60° ..... . . 600 grame Se umectează pulverea cu alcool, apoi se introduce în percolator şi se acopere cu alcool, se lasă 24 ore împreună, se opreşte prima porţiune de 80 grame, şi se continuă lixiviaţia, pană Ia epuizarea complectă a pulverei de principii activi; se reunesc uliimile extracţiuni, se filtrează, se destilă alcoolul, iar residiul se evaporează pe bae de apă până rămâne 20 grame, cari se adaugă la cele 80 grame; se lasă la digerat 48 ore, apoi se aduce la greutatea de 100 grame.

Are o culoare brun verzue, cu miros slab narcotic, se tulbură cu apa şi cu alcoolul concentrat.

Serveşte a prepara tinctura extemporană.

Extractum strophanthi siccum Extract uscat de strofant.

Se prepară în modul următor: (A. H.) Seminţe de strofant, degrasate şi pulverizate . . 100 grame 600 „ Alcool diluat de 60° Se umectează pulverea cu 60 grame alcool de 70°; se introduce în percolator şi se continuă lixiviaţia cu alcool de 70°, până pulverea este complect epuizată de principii activi; se filtrează extracţiunile, se destilă alcoolul, iar residiul se evaporează pe bae de apă, până la complecta uscare şi pulve­ rizare.

Are o culoare brun roşietică, cu gust foarte amar şi cu im miros slab aromatic; se disolvă puţin în apă, dând solu­ ţie tnlbure, dar devine limpede la adăugire de alcool.

Strofantul are o mulţime de varietăţi şi din fie care se poate face un extract, având oare care deosebire între ele.

Extractul fluid de strophaut, se prepară exact cu can-

>

-

126

tităţile de mai sus, oprind din prima extracţie 80 grame, âpoi se procedează conform regulei extractelor fluide.

Serveşte a prepara tinctura de strofant extemporană.

Este un medicament eroic, şi trebuie manipulat cu în­ grijire.

Extractum strychni siccum Extract uscat de nuca voniica.

Se prepară după Farmacopea Română ed. 4-a astfel: Seminţe de nucă vomică sfărâmată şi pulverizate 100 grame 9. s.

Eter de petrol . .

9. s.

Alcool diluat de 70° Se degrasează 100 grame pul vere de nucă voinică, cu eter de petrol, se usucă apoi la 30-40°. Se umecteazâ pulverea degrasată cu 40 grame alcool de 70°; se lasă 24 ore în repaos în vas închis, apoi se întroduce în percolator, şi se acopere cu cantitatea necesară de alcool de 70°, şi se continuă lixiviaţia până la complecta epuizare a pulverei de principii activi, (având nevoe de această extracţie, de 600 gr. alcool) se filtrează extracţiunile, se destilă alcoolul, iar residiul se evaporează pe bae de apă până la consistenţa tare.

Are o culoare brun roşcată cu gust foarte amar; se disolvă complect în alcool de 70°, cu apa dă soluţie tulbure Extractul acesta se caracterizează prin reacţia loganinei (glicosid), se disolvă 5-10 cent. grame extract în 2-3 centi­ metri alcool de 70°; într’o capsulă aproape de 200 c. c. ca­ pacitate, se adaugă o picătură de acid sulfuric concentrat şi se încălzeşte pe bae de apă, înclinând capsula pentru a răs­ pândi lichidul pe pereţii sei; după evaporarea lichidului se produce o coloraţie violetă intensă.

Extractul de nuca vonică trebue să fie degrasat şi să conţină 160/0 alcaloizi totali (convenţie internaţională).

Dozarea alcaloizilor se face după Farmacopea Română.

Extractul fluid de nucă vomică se face exact din can­ tităţile dela extractul uscat, oprind prima extragere de 80 gr. iar cele Ialte extracţiuni se filtrează, se destilă alcoolul şi residiul de 20 grame se adaugă la cele 80 grame; se lasă la

I 27 digerat 48 ore apoi se filtrează şi se aduce la greutatea de 100 grame.

Serveşte a prepara tinctura de nucă voinică extemporană.

N. B. Nuca voinică conţine alcaloizi şi se poate face extractul prin mediu acid, însă în acest caz trebuesc dosaţj alcaloizii, să nu treacă de 160/0.

Extractul de Strychtu Ignati se prepară la fel cu acel de nucă voinică.

Extractum Syzygii jambolani fluidum Extract fluid de syzygi jambolani.

Se prepară în modul următor: (A. H.) Coajă sau fructe de jambolani pulverizate .

Alcool diluat de 70° . .

. .

. .

100 grame 600 „

Se umectează pulverei cu alcool de 70°, se introduce în percolator şi se acopere cu alcool; se lasă 24 ore împre­ ună, apoi se deschide robinetul şi se adună porţia de 80 gr.-; se continuă lixiviaţia până la epuizarea complectă a pulverei de principii activi; se reunesc extracţiunile, se filtrează, se destilă alcoolul, iar residiul se evaporă pe bae de apă până rămâne 20 grame, cari se adaugă celor 80 grame ; se lasă 48 ore la digerat, apoi se filtrează şi se aduce la greutatea de 100 grame.

Are o culoare brun închisă cu gust şi miros de jambo­ lani; se tulbură cu apa şi cu alcoolul concentrat.

Serveşte ca atare sau a prepara eventual tinctura extemperană.

Extractum taraxaci spissum Extract moale de taraxac, de păpădie.

Se prepară în modul următor: (A. H.) Păpădie întreagă recent uscată.........................

Apă comună sau de ploae....................................

Alcool concentrat de 96° . . ..........................

.

1000 grame 6000 „ 1000 „

128

Se fac două infuzii repetate de câte 3 ore; se stoarce strecoară prin flanelă şi se evaporă până rămâne 2000 gr.; rece se adaugă alcoolul, se digeră 48 ore, apoi se filtrează destilă alcoolul, iar residiu! se evaporă pe bae de apă până consistenţa moale.

Are o culoare brun închisă, cu gust amar; dă soluţii limpezi cu apa şi cu alcoolul diluat.

se la se la

Extractum tilîiae fluidum Extract fluid de flori de tei.

Se prepară în modul următor: (H) Flori de tei recent uscate .

Apă comună sau de ploae.

Alcool de 96° . . . . .

Glicerină. ..........................

1000 grame 3000 „ 150 50

Se face o decocţiune de o jumătate ora într’un vas cu capac şi până ce mucilagiul a devenit solubil în parte; se ia dela foc, se lasă să se răcorească, apoi se stoarce prin flane­ lă şi presă; se mai face o a doua extracţiune la fel cu cea primă, dând un produs total de 2000 grame; se ferbe Ia un foc moderat sau pe bae de apă, până rămâne 800 grame, apoi la rece se adaugă amestecul de glicerină şi alcool, încetul cu încetul ca să nu se precipite mucilagiul, apoi se lasă 48 ore amestecul la digerat; apoi se strecoară prin flanelă şi se aduce Ia greutatea de 100 grame.

Trebue condusă bine preparaţia a acestui extract. Să epuizăm florile de tei cât mai complect şi cu o cantitate mică de apă; să se evapore infuzia în aşa fel, ca extractul să nu-şi piardă mirosul şi nici să se înroşească, şi de aceia vasul în timpul evaporărei să fie acoperit cu un capac.

Are o culoare galben portocalie roşcată, cu miros suav de tei şi cu un gust dulceag şi acrişor; dă soluţii limpezi cu apa de culoare limonie închisă; se tulbură cu alcoolul concentratsi cu alcool diluat.

La preparare florile trebuesc cernute, eliminându-se anterele căzute din florile desfăcute, căci înroşesc extractul Serveşte a prepara infuzia şi decocţia extemporană.

I

■

129

Extractum thymi fluidum Extract fluid de tym.

Se face în modul următor: (A. H.) Tim cu vârfuri înflorite si pulverizate . 100 grame Alcool diluat de 60° .... . . 600 grame Se macera pulverea cu 150 grame alcool de 60°, 24 ore, apoi se întroduce în percolator şi se lixiviază 80 grame; se adaugă alcool până la epuizarea complectă a pulverei de principii activi. Ultimele extracţiuni se filtrează se destilâ al­ coolul, iar residiul se evaporează pe bae de apă până ră­ mâne 20 grame, cari se adaugă la cele 80 grame; se digeră 48 ore, se filtrează şi se aduce la greutatea de 100 gr.

Are o culoare brun verzue, cu gust şi miros de cimbru, se tulbură cu apa şi cu alcoolul concentrat.

Serveşte a prepara siropul şi tinctura exteinporană.

Extractum tormentillae fluidum Extract fluid de tormentila Se prepară în modul următor; (H) Rădăcină de tormentila sfărâmată . .

Apă comună sau pe ploae....................

Alcool concentrat de 96°....................

.

.

100 grame 600 40

Se fac două decocţiuni repetate de câte lj.2 oră; se stre­ coară, se lasă la sedimentare, apoi se strecoară prin flanelă si se evaporă până rămâne 60 grame; la rece se adaugă al­ coolul, se digeră 48 ore, se filtrează şi se aduce la greutatea de 100 grame.

Are o culoare brun cafenie, cu gust astringent; dă so­ luţii aproape limpezi cu apa, dar se tulbură cu alcoolul con­ centrat.

Serveşte a prepara decocţiunea şi infuzia extemporană.

Extractum trifollii fibrini spissum Extract moale de trifoi de apă

Se prepară în modul următor: (A. H.) . . 1000 grame Trifoi de apă tăiat • 9

■

L

130 Apă comună sau de ploae Alcool concentrat de 96° .

6000 grame 1000

.

Se fac două infuzii repetate de câte 2 ore; se strecoară se stoarce la presă, se lasă la sedimentare, se filtrează prin flanelă, apoi se evaporează până rămâne 2000 grame.

La rece se adaugă alcoolul, se Iasă 48 ore la digerat, se filtrează, se destilă alcoolul, iar residiul se evaporează pe bae de apă până la consistenta de extract moale.

Are o culoare brun verzue, cu un miros slab aromatic, şi cu un gust amar; se solvă în apă şi alcool diluat.

Extractul de trifoliu fibrin fluid se face cu alcool de 60°, după regula generală a extractelor fluide şi serveşte eventual a prepara tinctura extemporană.

Extractum turiones pini fluidum Extract fluid de muguri de pin Se prepară în modul următor: (H) Muguri de pin recent uscaţi şi sfărâmaţi .

Apă comună sau de ploae .

Alcool concentrat de 96°. .

Glicerină pură....................

.

. .

100 grame 600 20 10

Se fac două infuzii repetate de câte două ore ; se stoarce, se strecoară prin flanelă şi se evaporează până rămâne 70 grame; la rece se adaugă amestecul de glicerină şi alcool, apoi se lasă 48 ore la digerat şi se aduce la greutatea de 100 grame.

Are o culoare brun cafenie, cu gust şi miros resinos de pin; dă soluţii limpezi cu apa şi cu alcoolul diluat.

Serveşte a prepara siropnl de muguri de pin din 33°/00.

Extractum tussilago fluidum Extract fluid de farfara, pentru infuzie.

Se prepară în modul următor: (H)_ 100 grame Foi de tusilago sau de farfară 600 Apă comună sau de ploae .

131

Alcool concentrat de 96° Glicerină . . .

20

10

Se fac două infuzii repetate; se stoarce, se strecoară şi se evaporă pe bae de apă până rămâne 70 grame; la rece se adaugă amestecul de glicerină şi alcool; apoi după 48 ore se strecoară şi se aduce la greutatea de 100 grame.

Are o culoare brun verzue, cu miros slab aromatic, gust dulceag.

Serveşte a prepara infuzia şi siropul extemporan.

Extractum uvae ursi fluidum Extract fluid de uva ursi Se prepară în modul următor.:. (H), Foi de uva ursi sfărâmate . .

Apă comună sau de ploae . .

Alcool concentrat de 95° . .

Glicerină ........

100 grame 600 „

.

20

10

Se fac două infuzii repetate de câte 3 ore; se reunesc infuziele, se strecoară prin flanelă, şi se evaporează până ră­ mâne 70 grame; la rece se adaugă amestecul de glicerină şi alcool, se lasă 48 ore la digerat, apoi se filtrează şi se aduce la greutatea de 100 grame.

Are o culoare brun verzue, cu miros slab alcoolic, cu gust astringent; dă soluţii limpezi cu apa, dar se tulbură au alcoolul forte.

Serveşte a prepara infuzia sau decocţia extemporană.

Extractum valerianae spissum Extract moale de valeriană.

Se prepară după Farmacopea Română ed. 4-a astfel: Rizomă de valeriană pulverizată .

Alcool diluat de 60°

. .

.

.

!

100 grame

600

î

Se amestecă pulverea de valeriană cu 100 grame alcool de 60°, se lasă în contact 2 ore, apoi se pune în percolator

!;l

3

132

şi se continue extracţiunea până Ia epuizarea complectă a pulverei de principii activi. Se reunesc extracţiunile, se filtrează se destilă alcoolul, iar residiul se evaporează pe bae de apă până la consistenţa moale.

Are o culoare brun cafenie, cu miros de valeriană şi cu gust neamar; dă cu apa soluţie tuibure, dar adăugând alcool soluţia devine limpede.

Extractul de valeriana apos moale Se prepară în modul următor: (H) ■f-'V"" 1000 gram Rizoină de valeriană sfărâmată . • . . 6000 „ Apă comună sau de ploae ....

Carbonat de sodiu (pentru a fixa acidul valerianic 5 „ 1000 „ Alcool concentrat de 96° Se fac două infuzii repetate de câte 3 ore; se reunesc se strecoară se vaporează până rămâne 2000 grame; se adaugă la rece alcoolul, se lasă 48 ore la digerat, se filtrează, se destilă alcoolul, iar residiul se evaporează la consistenţa de extract moale.

Are o culoare brun cafenie, miros şi gust de valeriană; dă soluţii limpezi cu apa şi cu alcoolul diluat.

Extractul de valeriana fluid Se prepară întocmai cu cantităţile deia extractul de va­ leriana moale, dar din prima extracţie oprim 80 grame, iar extracţiunile ulterioare Ie reunim şi destilăm alcoolul, iar re­ sidiul se evaporează până rămâne 20 grame, cari se adaugă celor 80 grame; apoi se digeră 48 ore, se filtrează şi se aduce la greutatea de 100 grame.

■ Are o culoare brun roşcată, cu un miros de valerină, se tulbură cu apa şi cu alcoolul concentrat.

Serveşte a prepara tinctura de valeriană extemporană Extractul de valeriana pentru infuzie Se prepară în modul următor: (H^ Rizomă de valeriană sfărâmată

.

.

.

.

r 100 grame

1 133

Carbonat de sodiu . . .

Apă comună sau de ploae .

Alcool concentrat de 96° . .

Glicerină ...............................

. .

.

0,50 grame 600 „ 15

10

Se fac două infuzii repetate în care s’a disolvat carbonatul de sodiu, de reunesc extracţiunile, se lasă la sedimen­ tare, se strecoară prin flanelă şi ‘se evaporează până rămâne 70 grame; la rece se adaugă amestecul pe alcool şi glicerină se digeră 48 ore, se filtrează şi se aduce la greutatea de 100 grame.

Are o culoare brun cafenie, cu gust şi miros de valeriană foarte pronunţat nedisplăcut; dă soluţie limpede cu apa şi se tulbură cu alcoolul concentrat.

Serveşte a prepara tinctura de valeriană extemporană.

Extractuni vanilliae fluîdum Extract fluid de vanilie.

Se prepară în modul următor: (A. H.) Guse dc vanilie sfărâmate în piuliţă Alcool diluat de 60° . .

.... . .

50 grame 250 „

Se introduce vanilia pisată într’un borcan de sticla şi peste ea se toarnă 30 grame alcool; se lasă 3 zile Ia mace­ rat, se scurge extracţiunea (cât esă); se pune încă 30 grame alcool, se macera încă 3 zile, se scurge din nou şi se pune peste cea extrasă la început; a treia oară se toarnă tot res­ tul de alcool, se maceră încă 3 zile, apoi se stoarce la presă ; ultima extracţiune se fitrează, se destilă alcool sau se pierde, iar residiul se evaporează încet pe bae de apă şi în urmă se amestecă cu primele extracţii; se filtrează după 48 ore şi tre­ buie să iasă 50 grame.

Are o culoare brună, un miros şi gust suav; serveşte a prepara tinctura extemporană precum şi lichiorurile.

Extractum veratri albi fluidum Extrac fluid de veratru, de stirigoae.

Se prepară în modul următor: (A. H.) Ri7onă de veraţrun album pulverizată ....

100 grame

|

d

134 Alcool diluat de 60° .

600 grame

Se mnectează pulverea cu alcool de 60"; se introduce în percolator şj se acopere cu alcool; după 24 ore se des­ chide robinetul şi se lixiviavă 80 grame, cari se opresc; se continuă lixiviaţia până la epuizarea complectă a pulverei de principii activi. Se reunesc ultimile extracţii, se filtrează, se destilâ alcoolul, iar residiul se evaporează pe bae de apă, pâ­ nă rămâne 20 grame, cari se adaugă celor 80 grame; se di­ geră 48 ore, apoi se aduce la greutatea de 100 grame.

Are o culoare cafenie roşcată, cu gust greţos şi slab aromatie; se tulbură cu apa şi cu alcoolul coucentrat.

Serveşte a prepara tinctura de veratri extemporană.

Extractul moale de veratri se prepară din acel fluid, după destilarea alcoolului şi evaporarea şe bae de apă până la consistenţa de extract moale.

Extractum verbasci fluidum Extract fluid de lumânărică, pentru infuzie Se prepară în modul următor: (H) Flori de lumânărică recent uscate (galbene)100 grame 500 Apă comună sau de ploae 15 Glicerinâ..........................

Alcool de 96° . . . .

15 Se fac două infuzii repetate de câte 2 ore; se stoarce se strecoară prin flanelă, apoi se evaporează pe bae de apă până rămâne 70 grame; la rece se adaugă amestecul de gli­ cerinâ şi alcool, se Iasă 48 ore la digerat şi se aduce la gre­ utatea de 100 grame.

Are o culoare brun galbenă, cu miros şi gust aromatici dă soluţie limpede cu apa; se tulbură forte cu alcool.

Serveşte a prepara infuzia şi siropul extemporan.

Extractum viburni fluidum Extract fluid de viburn

Se prepară după Farmacopea Română ed. 4-a astfel: 100 grame Coajă de viburii pulverizată

r (rJ5 Alcool diluat de 60^ .

.

Se umectează pulverea cu 60 grame alcool de 60°; se introduce în percolator, se acopere cu alcool, se lasă 24 ore la digerat, se descinde robinetul şi se opreşte prima extracţie de 80 grame.

Se continuă extracţiunea până la epuizarea complectă a pulverei de principii activi; se reunesc ultimile extracţiuni se filtrează, se destilă alcoolul, iar residiul se evaporează pe bae de apă până rămâne 20 grame, cari se adaugă la cele 80 grame; se lasă 48 ore la digerat, apoi se aduce la greutatea de 100 grame.

Lichid roş brun, cu miros particular, aducând cu acel de valeriană, :u gust amar şi astringent.

Diluat cu 10 părţi apă se tulbură şi precipită; lichidul filtrat şi tratat cu amoniac, se colorează în galben portocaliu, ce devine roş rubiniu, iar cu perclorurul de fer dă precipitat verde închis.

Extractul de vibur/i prin decocţie.

Se face în modul următor: (H)

) Coajă de vilburn sfărâmată Apă comună sau de ploae Alcool concentrat de 96°

100 grame

600 50

Se fac două decocţiuni repetate şi prelungite împreună cu o maceraţie de 4 ore; se stoarce la presă, se reunsc decocţiunile, se lasă la sedimentare, se strecoară prin flanelă şi se supune evaporaţiei până rămâne 50 grame; la rece se adaugă alcoolul, se digeră 48 ore, apoi se filtrează şi se adu­ ce la greutatea de‘ 100 grame.

Are o culoare brun închisă roşie, cu miros accentuat de valeriană, cu gust astringent şi foarte puţin amar; dă soluţii limpezi cu apa şi se tulbură cu alcoolul concentrat.

Extractul moale de viburn se face din acel fluid, după destilarea alcoolului şi evaporarea pe bae de apă până la con­ sistenţa de extract moale.

136 Extractuni violae fluidum Exract fluid de viola odorata, de micşunele Se prepară în modul următor ; (H) .

Flori de viola odorata .

Apă comună sau de ploae .

Alcool concentrat de 96° Glicerină............................

- ro'o

grame

600

15 10

Se fac două infuzii repetate ; se stoarce Ia presă, se stre­ coară prin flanelă şi se lasă la sedimentare, se strecoară din nou prin flanelă deasă, apoi se supune evaporărei pâ­ nă rămâne 75 grame; se adaugă Ia rece amestecul de alcoor şi glicerină, se lasă la digerat 48 ore, apoi se strecoară din nou şi se aduce Ia greutate de 100 grame.

Are o culoare cafenie verzue, cu gust dulceag şi slab aromatic; dă soluţii limpezi cu apa şi se tulbură cu alcoolul chiar de 30°, precipitând mucilagul.

Serveşte a prepara infuzia şi siropul extemporan.

Serveşte în chimia analitică ca reactiv ; cu alcaliele se înverzeşte şi cu acizii se înroşeşte.

Extractuni visci querci fluidum Extract fluid de vâsc.

Se prepară în modul următor: (H) Lemn de vâsc (de pe stejar) tăiat mărunt Apă comună sau de ploae . .

Alcool concentrat de 96° . .

Glicerină ..................................

100 grame .

.

600

25 5

Se fac două decocţiuni repetate; se reunesc decocţicle, se strecoară prin flanelă, se Iasă Ia sedimentare, apoi se cvaporă până rămâne 70 grame; Ia rece se adaugă amestecul de glicerina şi alcool; se Iasă 48 ore la digerat, apoi se filtreăză şi se aduce la greutatea de 100- grame.

Are o culoare brun roşietică, aproape fără miros şi cu un gust dulce astringent; dă soluţii limpezi cu apa şi se tul­ bură forte cu alcoolul concentrat.

i

137

Serveşte a prepara infuzia, decoctul şi siropul extemporan.

Extractum Yohimbehe fluidum Extract fluid de Yohimbehe sau Yohimboa.

Se prepară în mooul următor: (A. H.) Coajă de Corynanthe Yochimbe pulveriză . . . 100 grame Alcool diluat de 60° 600 Se umectează pulverea cu alcool de 60°; se introduce în percolator, se acopere cu alcool, se lasă 24 ore împreună, apoi se deschide robinetul, se adună prima porţiune de 80 gr.; se lixiviază până la epuizarea compleatâ a pulverei de prin­ cipii activi; se filtrează ultimile extracţii, se destilă alcoolul, iar residiul se evaporează pe bae de apă până rămâne 20 grame, cari se adaugă celor 80 grame; se digeră 48 ore, se filtrează şi se aduce la greutatea de 100 grame.

Are o culoare brun cafenie, cu gust amar fără miros; se tulbură cu apa şi cu alcoolul concentrat.

Extractum zeduariae fluidum Extract fluid de zeduaria Se prepară în modul următor: (A. H.) Rădăcină de zeduaria (rizomâ) pulverizată . . . 100 grame . . 600 „ Alcool diluat de 60° . .

Se maceră zeduaria cu 150 grame alcool de 60° în percolator şi se lixiviază 80 grame; se continuă lixiviaţia până la epuizarea complectă a pulverei de principii activi, apoi se reunesc extracţiunile, se filtrează, se destilă alcoolul, iar resi­ diul se evaporează pe bae de apă, până rămâne 20 grame, cari se adaugă celor 80 grame; se lasă la digerat 48 ore, apoi se filtrează şi se aduce la greutatea de 100 grame.

Are o culoare brun roşieiică, cu un gust şi miros aro­ matic de zeduaria; se tulbură cu apa şi cu alcool concentrat.

Serveşte a prepara tinctura de zeduaria extemporanâ.

■

i ■

n

138

Extractuin zingiberis fluidum Extract fluid de zingiber.

Se prepară în modul următor: (A. H.) Rădăcină (rizonă) de zingiber pulverizată .

Alcool diluat de 60° . .

.

.

100 grame

.

.

600

Se macerează pulverea cu 150 grame alcool de 60°; se Introduce în percolator şi după 24 ore se adună prima ex­ tracţie de 80 grame ; se continuă cu extracţiunea până ce toată pulverea este epuizată de principii activi; se reunesc ultimile extracţiuni, se filtrează, se destilă alcoolul, iar residiul se evaporează pe bae de apă, până rămâne 20 grame, cari se adaugă celor 80 grame; se digeră 48 ore, apoi se filtrează şi apoi se aduce la greutatea de 100 grame.

Are o culoare cafenie deschisă, cu un gust piperat şi cu un miros aromatic de zingiber; se tulbură cu apa şi cu al­ coolul concentrat.

Serveşte a prepara tinctura de zingiber extemporană.

— SFÂRŞIT —

1

TABLA DE MATERII ——oo<

Pap.

Introducere ....

Alegerea substanţei .

Prepararea extractelor Composiţia chimica a extractelor .

Denumirea extractelor Conservarea extractelor Extracte din plante verzi .

Extractum absinthii aquosum spissum absinthii prin fermentare absinthii uscat . absinthii fluidum absinthii fluidum verde absinthii verde . achilleae fluidum achilleae alcool . aconiti spissum . aconiti uscat aconiti fluidum . adonidis fluidum adonidis fluidum infusie aloes aquosum siccum althaeae fluidum amygdalarum n angelicae fluidum ainsi vulgaris fluidum .

V arnicae fluidum • apii spissum asparaginis fluidum aurantii corticis fluidum badianae fluidum n belladonae spissum belladonae moale belladonae fermentare . » beîlădonâe fluidum

V-*1

3 5 6 7 7 8 8 13 13 13 14 14 15 15 15 16 16 16 17 18 18 19 19 20 21 21 22 22 23 24 24 25 25

26

2 £ag.

Extractum boldi fluidum borraginis fluidum bucco fluidum . bursae pastoris fluidum cacti grandi flori fluidum ” calabaricae spissum . caiami aromatici spissum » campechiani fluidum . canabis indicae spissum canabis indicae fluidum . capillariae fluidum capita papaveris fluidum capsici fluidum . capsici moale n cardamomi fluidum carvi fluidum n caryophyllorum fluidum cascarillae fluidum n cascarillae moale cascarae sagradae fluidum n moale n uscat n n castaneae fluidum » catechu siccurn . t n »

n n n n

n n

n

»

n

-»

centaurii aquosum spisum fermentare .» „ fluidum chamomillae fluidum . chelidonii spissum „ fluidum chenopodii fluidum „ infuzie „ moale cichorei fluidum . chinae aquosum spissum „ fluidum . decoct . n „ „ acidurn. „ siccurn . ciinicifugae (acteae) fluidum cinae cinamomi fluidum citri corticis fluidum . cocae fluidum .

26 27 27 28 28 29 29 30 30 31 31 32 32 33 33 34 34 34 35 35 36 36 36 37 38 38 38 39 39 40 40 40

41 41 41 42 42 43 43 44 44 45 45 46 46

• 3 Pa*.

Extractum cocae moale n uscat fluid coculi.-indiei 'fluidum colae fluidum a coffeae fluidum . „ ' alcoolic . » „ uscat colcliici siccum . „ fluidum . colocyntliidis siccum n fluidum colombo siccum . fluidum a decoctum a combreturn fluidum condurango fluidum yy

li

n

iim

ii

n a

yy ii

a

» » a an a

»

”

eonii muculati spissum a fermentare „ „ nuiSum consolidae fluidum convallariae spissum infusum fluidum a coto fluidum croci fluidum cubelarum cydoniae fluidum damianae fluidum dauc. carot. spissum desamaraus fluidum a

a

» V

a

n a a ii

»

diacodi fluidum . digetalis spissum fluidum a siccum infusum diureticum fluidum droserae fluidum enulae fluidum . „ spissum . eucalypti fluidum moale . a uscat . a ii

47 47 47 47 48 49

49 49 50 50 50 50

51 51 51 52 52 53 53 53

-sr 54 54 55 55 55 56 56 57 57 58 58

59 59 60 60 60 60 61 62 62 63 63 63 63

4 Pafr.

Extractum eucalypti infuzie. „ apos • n filicis aethereum. frangulae fluiduin » jj

JJ

jj

n

» m

jj jj

n

»

jj

fraxini fluidum . galangae fluidum galegae fluidum gelsemii fluidum. gentianae aquosum fermentare . v. „ fluidum gossypii fluidum graminis aquosum spissum „ decoctum granati spissum. „ fluidum . „ decoctum gratiolae fluidum grindeliae fluidum guajaci aquosum spissum uscat „ fluidum . hamamilidis fluidum . jj

jj

n

jj jj

helebori spisum

n

jj jj

n jj jj jj jj

jj jj

jj

„ fluidum herniariae fluidum hydrasti fluidum. moale . „ uscat hyosciami spissum „ apos . „ fermentare „ fluidum hyperici fluidum ipecacuanhac fluidum infuzie „ uscat jaborandi fluidum „ infuzie jalapae spissum . „ fluidum . juglandis aquosum spissum jj

jj

jj jj

n

jj

€i

63

64 64

64 65 65 66 66 66 67 67 68 68 69 69 70 70

71 71 71 72 72 72 73 73 74

74 75 75 75 76 76 76 77 77 77 78 78 79 79 80 80

81 81 81

5 Pag.

Extractum juniperi n » „ infuzie . kawa-kawa fluidum kermesini fluidum n kousso fluidum . lactucae aquossum spissum liquiritiae aquossum „ infuzie lobeliae fluidum . n maladis feri spissum . malti spissum . matico fluidum . melisae fluidum . infuzie . jj » menthae fluidum infuzie . n v mezerei spissum n muira puama fluidum . myrhae siccum . nucis gallicae fluidum . » ononidis fluidum opii aquosum siccum . „ „ alcool . papaveris rlioeados fluidum petroselini spissum rădăcină n „ fluid n phellaudri fluidum pichi-piclii fluidum piscidiae fluidum » plantaginis fluidum » apos n polygoni h. fluidum pulmonariae „ n pulsatillae n „ apos pyrethri fluidum « quassiae aquosum spissum n uscat » n fluid n „ infuzie .

• f) quebracho fluidum uscat : i> quillayae fluidum quinque radices fluidum j»

j

• 82 82 83 83 84 85 85 85 86 86 87 87 88 88 89 89 90 90 91 91 92 92 93 94 94 94 95 95 95 96 97 97 98 98 98 99 99 99 100

100 100 101 101 101 102

j

V

6 Paff.

Extractul1!! ratanhiae aquosum siccuin fluid • » a fluid . rliet siccum » „ fluid „ „ sirop . » „ „ infuzie • rliois aroinaticae fluiduni •» rosaruui fluidum n rosmarini fluidum ruthae fluidum . sabadillae fluidum » „ uscat sabinae fluidum. salviae fluidum . sambuci fluidum saponariae fluidum sarsaparillae aquosum spissum „ infuzie scilae spissum . „ fluid secalis cornuţi aquos spissum „ „ apos . n secalis cornuţi fluidum „ „ fluid . n „ „ injecţii. n senegae fluidum „ uscat . „ infuzie . sennae fluidum . » „ moale . „ uscat „ infuzie compusă „ laxativ . simarubae fluidum simulo fluidum . species pectorales fluidum spilanthis fluidum spinae cervinae spissum „ moale n „ cervinae fluid . » staphisagriae fluidum . „ moale stigmatis maîdis fluidum stramonii spissum

102

103 103 104

104 105 105 106 106 107 107 108 109 109 109 110 110 111 112 112 113 114 114 115 115 116 117 117 118 118 118 118 119 119 120 120 121 122 122 122 123 123 123 122

!

r "■

1 t’ag'.

Extractum stramonii fermentare uscat fluid . » strophanti siccum n fluid . n strychni siccum n „ fluid » Ignati . taraxaci spissum tilliae fluidum . thymi fluidum . n tormentillae fluidum n trifolii fibrini spissum fluid " turiones pini fluidum tussilago fluidum uvae ursi fluidum valerianae spissum apos . fluid . n infuzie vanilliae fluidum veratri albi fluidum „ moale verbasci fluidum viburni fluidum . n prin decoct n moale violae fluidum . visci querci fluidum yohimbehe fluidum zeduariae fluidum zingiberis fluidum n yy

)}

yy

yy

V

V

>}

124 ' ‘ 125 125 125 125 126 126 127 127 128 12 9 129 129 130 130 130 131 131 132 132 132 133 133 134 134 134 135 135 136 136 137 137 138

\

!

i ERATĂ Pagina 5 în rândul 10 se va citi intercalându-se dela fraza: De altfel scopul meu a fost nu a face un studiu com­ plect despre extracte ci numai alcătuirea unui indicator.

Pagina 5 rândul 26 în loc de regimul vegetal, se va citi regnul vegetal.

Pagina 7 rândul 10 în loc de oxidmetilantrachinonici se va citi oximetilantrachinonici.

Pagina 10 în loc de se poate se va citi se pot face.

i

.

4

*