Monografia comunei rurale Nănesci by Biblioteca Judeteana "Duiliu Zamfirescu" Vrancea

w. —

i •• '

M I N I S T E RUT, DE I X T E R X E

3s \ V

I i

MONOGRAFIA -A

OM UNEI RURALE NANESGI DIN

PLASA GÂRLELR-B1L1FSCI, JUIJKŢUL PLINA DE

DF- DUMITRU GALIAN MEDIC DE PI..\S\

Ijl'CUHESCl ÎMPKIMEIIIA

ST \ 'I C L. L' 1

1904

!«■

nj' /

;s ■

••

■

-w-

1 '

SL MINISTERUL

INTERN E

MONOGRAFIA

COMUNEI RURALE NĂNESCI DIN

PLASA GÂRLELE-BILIESCT. JUDEŢUL PLINA DE

•y

DR- DUMITRU GALIAN MEDIC DE PLASA

BUGURESCI I M P RIME II TA STATULUI

1904

12 H

P °}0# U. L

ţi )

o 1. Mia 2018

«r

/0f$r

l/ut . 1

COMUNA NĂNESCI PLASA GÂRLELE-BILIESCI, .IUDEŢUL PUTNA 1) Istoricul comunei Comuna are o vechime de mai' multe sute de ani. Dupe asigurările bătrânilor, transmise prin tradiţiune orală, co muna s’a fundat pe timpul lui Ştefan-cel-Mare, care, in urma gloridselor resbdie, a distribuit vitejilor sei ostaşi câte o bu cată de păment ca răsplată a serviciilor aduse Patriei şi ’i-a făcut proprietarî-răzeşl ai pămentului stropit şi îngrăşat cu sângele lor. 2) Descrierea fisică Comuna este situată pe un teren şes, uşor accidentat, cu depresiuni ale solului ocupate de bălţi In partea nord-osticâ a comunei se află o movilă de vre-o 3 metri înălţime, care ar li servit in vechime ca loc de întărire militară şi care pdrtă numele de •> Gorgan Comuna e udată la răsărit de apa Şiretului, care are o adâncime de 2—5 metri şi o lăţime de la 100—150 metri. Apa subterană se găsesce la o adâncime de 2—5 metri şi nu presintă calităţile cerute unei ape potabile. Nu e limpede, coldrea ei bate in galben şi are un gust sărat, displăcut. Pămăntul e parte negru, parte nisipos-aluvionar. Temperatura e moderată; vera căldurile sunt uşor ate nuate prin presenţa numerdselor şi întinselor bălţi din ju rul satului, a apei Şiretului şi a stratului subteran de apă, situat aprdpe de suprafaţa solului.

Ploile sunt variabile şi neregulate; zăpezile, in iernile cu zăpadă, cad in mal mare cantitate pe acesta regiune uşor deprimată; vântul predominant e de la N. E.; apoi in ordinea frecuenţei cel S. E. şi N. V.; ele suflă cu putere, negăsind obstacol în drumul lor ; grindina e rară. Comuna se învecineză la E. cu Şiretul, care o desparte de judeţul Tecuciu, la V. cu judeţul Râmnicu-Sărat, la N. cu comuna Gălieni şi la S. cu comuna Costieni. 3) întinderea teritorială Suprafaţa vetrei satului e de 3 Km2.; comuna n’are cătune. 4) Populaţiunea Cifra populaţiuneî comunei, dupe ultimul recensământ, • este 1.004 suflete. Desimea eî este de peste 300 suflete la un km. pătrat. Dupe recensământul făcut de medicul plăşeî în luna August 1903, s’ar afla 1.056 suflete (526 băr baţi şi 530 femei). Dupe recensământul din 1899, populaţiunea se împarte dupe sex în : 503 bărbaţi şi 501 femei: clupe etate : De la 0-7 ani

Bărbaţi . . . Femei ....

101 98

8—li

109 105

_______ 15-20

_______ 21—W ______ 11-70

53 66

136 97 " 134 93

Do la

70 Iii

sus.

7 5

Dupe religiune: 994 ortodocşi, 7 mosaici, 3'necuiioscufi. Dupe naţionalitate : 994 români, 10 fără protecţiuno. Dupe recensământul din 1903, sunt 1.056 ortodocşi, toţi români şi nici un străin. Dupe profesiune, se împart în : patru cârciumari, un co merciant de mărunţişuri. Casele sunt în număr de 258. Numărul gospodăriilor este de 258. La o gospodărie re vine, in termen mijlociu, 4 suflete (părinţi, copii, rude). 5) Mişcarea populaţiuneî k.—Nascerile

Numărul născărilor în comună, dupe sex, pe seria de 20 ani, 1883—1902, este 465 bărbaţi şi 424 femeî=889. Mijlocia nascerilor pe cele patru periode de câte cinci, ani este:

r. 1) 1883—1887 . 2) 1887 — 1892 . 3) 1893—1897 . 4)1898—1902.

. . . .

. . . 44, M nasceri; . ■ .

. . 42 >40 . , 47,— . • . 44,---

In aceeaşi serie de 20 ani, s’au născut 882 copii legitimi, 7 nelegitimi', 3 născuţi morţi !), 8 nasceri gemene. Se află in comună 7 copii infirmi : 1) Ioana Gostache Du mitru, 11 ani, picidre strâmbe congenitale; 2) I6n Toader Ilie, 10 ani, cpilepsie-paraplegie cu contracturi; 3) Ion Nastasă Tanasă, 7 ani, morbus Potti cervical; 4) Vasile Mafteiu A postii, 11 ani, epilepsie, idioţie; 5) Ioana ştefan Gheorghe, 13 ani, idioţie, afasie ; 6) I6n I6n Manolache Hanu, 18 ani, imbecilitate, strabism, hemiplegie dreptă, contracturi; 7) Fldrea Toader Fne, 10 ani, epilepsie, idioţie (internată la Mărcuţa); există un sigur copil orb : I6n Ioniţă Crăciun, 7 ani, ociusiunea pupilei, cecitate complectă. Mai există un chior, adult (Ion Nastasă, 47 ani,-veteran), care a perdut un ochiu prin tr* un proiectil ce ’l-a lovit in resboiul din 1877. N’a fost de cât o singură nascere a unui străin, mosaic, in intervalul celor 20 ani. In termen mijlociu revine câte duoi copii Ia o familie. Din părinţi in etate mai mică de 25 ani s’au născut 30 la sută; din cei in etate de 25—30 ani 31 la sută; din pă rinţi in etate de 30—40 ani 34 la sută; iar din cei in etate de peste 40 ani 5 la sută. Femeile sterile sunt in proporţiune de 3—4 la suta de familii. Văduvi sunt 14, văduve 35. B. — Morţii Numărul morţilor, pe o serie de 20 ani (1883—1902), este de 348 bărbaţi şi 299 femei = 647. Mijlocia morţilor in cele patru cincenii este :

. 1883—1887 1888—1892 1893—1897 1898-1902

. . . .

>10 5

*) E probabil cit numct ul celor născuţi morţi e mult inal mare, dar nu sunt inregi>trajî in actele civile.

Mortalitatea, adică, numărul morţilor la suta de individă, pe aceeaşi serie de 20 de ani, este trei. Neexistând, in acel interval, de cât un număr infim de străini şi de neortodocşî, nu se pote discuta mortalitatea lor. In aceeaşi serie de 20 ani aii murit 230 copii în etate până la 1 an, 95 copii de la 1 la 5 ani şi 19 copii de la 5 la 10 ani. Nu s:a înregistrat nici un deces al unui copil străin sau neortodox. Mortalitatea medie, în periodul ultimilor 20 ani, până la 1 Ianuarie 1903, pe etăţi, a fost : De la 0—1 an

1—5 ani

~3ÎM> 20,0% De In . 'i0._50 ani

5—10 ani

10—10 ani

3,0%

50—60 ani

: 9°/o

00—70 ani

15—20 an!

20—30 ani

70 - 80 ani

30—40 ani

80—90 ani

90—100 nul

2°/0

l,%

De obiceiu, in etatea adultă, elementul masculin, ca mai expus căuşelor de bălă şi de decese, dă o mortalitate mai mare ca cel femenin. In comuna Nănesci mai t6te etăţile dau un contingent de mortalitate mai mare în ce privesce sexul masculin. Lungimea vieţei, în mijlociu, este de 23,60 ani. G. — Crescerea naturală a populaţiunei In perioda de 20 ani, 1883—1903, s’au născut 889 şi au murit 647; deci. un excedent de 242 suflete. Mijlocia exce dentului de nasceri din 5 in 5 ani a fost : * I

23 >20 ? 6,go 5

1883—1887 1888—1892 1893—1897 1898—1902

2jG0 ?

16>oo-

D. — Căsătoriile

m 1

■;

. !

Numărul căsătoriilor, pe o serie de 20 ani, a fost L50 (124 flăcăi cu fete, 16 văduvi cu văduve, 6 văduvi cu fete şi 4 flăcăi cu văduve). înainte de a fi făcut armata, s’au însurat câte trei tineri in mijlociu pe an, în ultimii 20 ani; duoi în anul 1901, iar in anii 1902—1903 nici unul. Se insoră între 21—25 ani 60°/0, intre 25—30 ani 24%,

şi peste 30 ani nici unul. Restul de 26% sunt în etate mai mică de 21 ani. Vârsta mijlocie la care se mărită fetele este de 20 ani. N’a fost nici o căsătorie de altă religiune şi naţionalitate. Pe luni, căsătoriile se împart : Ianuarie

Februarie

'16,70 %

-17%

Iulie

August

Martie

Aprilie

MaiCt

Iunie

1 >30% Soptembre

Octombre

Noombre

Decembre.

13,30% 38% 2%. Numeral celor cari trăesc marital fără cununie este 16. Căuşele sunt formalităţile complicate şi cheltuelile solemnităţeî nunţeî. Din aceştia 10 trăesc in concubinagiu pur, 5 in adulter, • căci nu sunt divorţaţi de soţul sau soţia legitimă, iar 1 trăesce marital cu o femee fără cununie, fiind-că ’î-a dispărut soţia legitimă fără a i se sci de urmă. La 15 asemenea caşuri causa acestor imoralităţi e sărăcia, care nu le permite a su porta cheltuelile de divorţ saii de nuntă *).

^>00°/0

6 >60%

E. — Divorţurile Numerul divorţurilor, pe o serie de 20 ani, a fost unul. Proporfiunea la căsătorii este de 1 la 150. Căuşele obicinuite ale divorţurilor sunt incompatibili tăţii e morale. F. — Adopţiuni şi legitimări In ultimii 20 ani s’a înregistrat o adopţiune legală; nici o legitimare. Adopţiuni legale nuseobicînuesc, dar se obicinuesc adopţiuni efective fără formalităţile legale, »luare de suflel“ de către acei ce n’au copii sau, chiar când au copii, când sunt nevoiţi a cresce copiii unor rude morte. G. — Imigraţium şi emigraţium Numerul locuitorilor nouî, stabiliţi in comună in fie-care an, în decursul celor din urmă 20 ani, nu se pdte sci exact; se crede a fi 20—30. Locuitorii nu privesc reu pe cei cari vin să se stabilescă in •comună. i) Intr'unul din caşurile de asemenea natura causa nu e sărăcia. Pentru respectul iiioralităţe! publice, credem util a nu menţiona un casde concubinagiu impudent ul unuî .fruntaş, alcoolic invelerat

—

I 8

Numărul celor strămutaţi din comună în ultimii 20 anr e de vre-o 15—20. Câţi-va au plecat să găsâscă de lucru şi au rămas acolo unde au găsit şi anume: la Brăila, la Tecuciu şi în Dobrogea câte 1—2. Nu există nici o înclinare la locuitori de a se strămuta la oraşe. Serviciul militar a exercitat, în acăstă privinţă, o influenţă destul de mare; sunt câţi-va cari au rămas in localităţile unde ’şî aveau garnisdna. Fetele nu se duc la oraşe. Unii din ceî plecaţi se reîntorc la căminul lor. In ce privesce mişcarea demografică a populaţiunef, avem următdrele numere mijlocii şi aproximative: Numărul sarcinelor ce revin la o mumă de familie este 4,25. » avorturilor •» •> 0 >25* » deceselor » • •? 2 >00* Numărul membrilor ce revin la o gospodărie ţerănescă. este de patru in termen mijlociu. Se mai constată că 10,7 °/0 din cei adulţi, şi cari nu mai sunt supuşi la obligaţiunile legeî vaccinaţi unei, nu pdrtă sem nele vaccinaţi unei. Un număr de 604 (din cei ce au trecut etatea de 8 ani) sunt analfabeţi. Sunt 100 şi mai bine, adică 10% din totalul sufletelor, cari portă cicatrice variolice, adică au zăcut de variolă, nefiind fost vaccinaţi. Au fost văduţi, interogaţi şi examinaţi de medic peste 900 de suflete. 6) Situaţiunea economică

!î

A. — Pr opr i etate a fonda r ă Nu există nici un proprietar mare; este un singur proprie tar mijlociu1) şi 212 proprietari mici, toţi răzeşi. Proprieta tea moşnenă e stăpânită prin vechea ocupaţiune şi parce lată prin moştenire. Nu s’a exploatat nici o-dată prin devălmăşie sau indivi— siune. Dreptul de proprietate se stabilesce cu pogonul şi este personal. Drepturile moşnenilor sunt, în general, res pectate. *) Proprietatea defunctului Ion Antachi.

Nu exista ţărani împroprietăriţi pe basa legeî ele la 1864, nici pe basa altor legi, nici'prin cumpărare de la particulari. Proprietatea s’a parcelat in întindere de circa 2/3 prin moştenire şi înzestrare şi de 1 /3®in vinderi, în genere, de bună-voiă. Preţul de vîn^are al pământului este de 300 — 500 lei falcea, iar venitul unui hectar de pământ arabil e calculat la 50 leî, al unui hectar de baltă 48 Jeî, al unui hectar de cuhalm 20 lei şi al unui hectar de vie 200 lei. Se fac câte 5—10 vinderi' de pământuri pe an pentru pro curarea mijlăcelor de a’şi achita datoriile, de a'şî cumpăra vite sau a"şi apropria alt pământ. Nici un ţăran nu ’şi închiriază pământul. Sunt 35 de gospodării cari n’aiî pământ de cultură; nu mărul sufletelor ce le aparţin se urcă la circa 135. Gausa lipsei de pământ este că 'l-au vindut, sau ’l-au dat de zestre, fiind încă în vieţă. Nici Statul, nici judeţul, nici comuna şi nici o altă insti— tuţiune publică sau particulară nu posedă proprietăţi in acesta comună. Toţi îşi exploateză direct proprietatea. Proprietarul mijlociu are o singură proprietate de 60 hec tare pământ arabil, 2 hectare vie, 1 hectar baltă şi 2 hec tare cuhalm *). Nici o proprietate nu se exploateză in dijma pe teritoriul comunei Nănesci. Locuitorii muncesc cu dijmă la proprieta rul comunei vecine, Târgu-Nămolosa. Condiţiunile tocmelilor agricole făcute in anul 1903 sunt: Pentru numărul de pogdne, date de arendaşul moşiei Nămolosa şi muncite de sătenii din comuna Nănesci cu vitele şi uneltele lor şi cu sămînţa arendaşului, acesta primesce productele a 2/- din recolta respect*vă şi de fie-care muncitor câte o <^i cu carul, transportul a 12 saci la gara Hanu-Conachi şi pentru paza holdelor câte un dublu decalitru de bucate de fie-care pogon şi din tote bucatele. Cei ce nu se presintă la muncă când sunt avisaţi, se con sideră ca neavând locuri, ca neangagiafî.

Ori-ce muncă impedicată de împregiurărî de forţă ma joră (in undaţi uni, secetă, etc.) se va executa de sătenii' con tractanţi in anul următor. i) Din cele 800 hectare de pământ arabil impuse, 140 săteni posedă de la 1 hectar la 3‘A hectare, iar 140 hectare aparţin la ş&e proprietarT.

Legea tocmelilor agricole se respectă şi pare. a fi exercitat o influenţa bună asupra raporturilor dintre proprietari .şi ţărani. Ea ar presenta, dupe părerea proprietarilor şi aren daşilor, inconvenientul că, în cas de călcare a angagiamentelor din partea muncitorilor, nu oferă mijldce practice de ^atisfacţiune a intereselor celor ce dau de muncă ; iar dupe opiniunea sătenilor, legea în sine ar fi bună, dar situaţiunea lor economică inferidră ii priveză de orî-ce mijloc de a impune condiţiuni mai avantagidse lor, şi maî cu semă, afirmă ei, de a obţine respectarea tocmelilor agricole. Dincausăcă sunt avisaţi exclusiv sau aprope exclusiv la munca proprietarului sau arendaşului local, sau din cea mai proximă comună, şi din causă că dintr’o eventuală neangăgiare a lor, in scopul de a storce condiţiuni mai bune, ei ar suferi mult maî mult de cât posesorii pămontului, eînici nu cuteză a protesta când tocmelile nu se respectă de proprietari. Intr’o ceşti un e unde condiţiunile de muncă sunt regulate dupe eterna lege - a cererei şi a ofertei, nici nu ne putem aştepta la o influenţă decisivă a măsurilor legislative in cestiunea vitală a rapor turilor dintre marii agricultori şi ţărani. Progresul, inevita bil, al culturei în genere; luminarea, in special, a sătenilor asupra mijldcelor de a exploata mai raţional şi maî fructuos puţinul lor teren; cultivarea cât de puţin a zarzavaturilor, a făneţelor artificiale, a meseriilor; cumpătarea inaî multă a moravurilor şi desvoltarea spiritului de economie, vor contribui la înălţarea materială şi morală a şatenului. Venitul brut al unui hectar este de 10—20 leî in anii reî, de 30—40 în anii mediocri şi de oO—100 leî in anii buni. Proprietatea zidită n’are nici o însemnătate in comună. Sunt patru case producătdre de venit sub formă de prăvălii. Sunt. trei case asigurate. Casele sunt încongiurate de grădini cultivate. Ţăranii nu trag aprope nici un folos din ograda curfei. Nu există nici o casă de piatră, tote sunt de nuiele împle tite şi lipite cu vălătuci. Casele sunt parte aglomerate, parte diseminate.

B. — Agricultura Suprafaţa terenului arabil impus este de vre-o 800 hectare. Sunt locuri sterpe sub formă de bălţi în întindere de 100 hectare şi de culialm tot de 100 hectare impuse.

Pământul nu se lasă in tolocă. In ultimii cinci ani s’au cultivat, in coprinsul comunei, 80 hectare grâu, 146 hect. porumb, 33 hect. orz, 8 hect. se cară, 6 hect. rapiţă. Producţiunea totală şi mijlocie la hectar, in peribda ulti milor cinci ani, a fost: grâu 24 hectolitri, orz 28 hl., ovezul 23 hl. şi porumbul 16 hl. S’au cultivat varietăţile de grâu: bălan şi roşu şi varietăţile de porumb: portocaliu şi dinţi de cal. Nu se scie cine le-a introdus. Lucrările ogbrelor se fac cu 4—6 vite; adâncimea brasdei de 15—20 c. m.; se tăvălugesce numai de unii. Pentru po rumb se ară deduoe ori, pentru grâuo-dată. Munca porum bului se face prin: arat, semănat, duoe prăşile, cules şi curăţit. Asolamentul şi rotaţiunea nu se obicinuesc de cât rar. Ingrăşarea pământului se face de unii cu băligar, insă in mod defectuos şi insuficient. Mulţi aruncă băligarul pe marginea bălţilor, contribuind la infectarea aerului atmosferic şi a apei stagnante. Porumbul se semăna de la 1 Aprilie până la 15 Maiu (ânteiu la proprietar sau arendaş), răsare dupe 1—2 săptă mâni (dupe condiţiunile atmosferice) şi se culege în Septembre—Octombre. Grâul se semăna de la 15 August la 1 Noembre, răsare in 1—2 săptămânii şi se seceră pe la finitul lui Iunie şi totă luna Iulie. Trecratul se face cu caii. Marii cultivatori, proprietari în comunele învecinate, au maşini agricole. Sătenii sunt pătrunşi de utilitatea maşinelor, insă nu se asociază pentru închirierea lor, din causa lipsei de mijloceşi de iniţiativă. Grâul se dijmuesce dupe ce a fost depus in magasii, iar porumbul dupe regularea tocmelilor agricole. Dijmuirea in sine n’ar presenta nici un inconvenient, d * 6re-ce se face fără întârziere. Ţăranii îşi păstreză porumbul în Ieşi, de cele mai multe ori defectuăse, iar grâul îl vind imediat. Semănăturile sufer desdeinundaţiuni (la 3—4anio-dată), nici o-dată de foc, rar de viermi sau gândaci, mai des de

J6&9T

Ii!

I !'

grindina. Valdrea aproximativă a perderilor încercate e de 50—90%. Asigurări in contra acestor accidente nu se tac. Nu se aduc 3meni din alte comune pentru munca câm pului.. nici din străinătate. Piua de muncă cu palmele se plătesce primăvera cu 1—1,50 lei, vera cu 1,50—2,00, tdmna 1—1,50 şi iarna 0,60—0,80 bani. Femeile se plătesc cu 30—40 bani mai puţin pe <Ji, iar copiii întrebuinţaţi numai la plivit cu 40—50 bani. La muncitorii învoiţi cu bucata se socotesce plata unui hectar de in 12 lei, a unui hectar de grâu 20 leî, a unuia de porumb 14—15 lei. Piua cu carul .şi cu vitele se plătesce cu 3—3,50 lei. Pre ţul de închiriere a vitelor este de 2 lei perechea. Muncitorii îşi procură singuri nutrimentul în timpul muncei tocmite. Când ţăranii sunt datori muncă pentru avansuri, plata unei (Jile de muncă revine.la jumătatea preţului normal, iar plata unui hectar de muncă revine la 10 lei. Ţăranii se duc in alte comune pentru muncă, pământul lor fiind insuficient şi în comuna lor nefiind nici un proprie tar mare. In total, ţăranul nu lucreză şese luni pe an. Afară de sărbătorile legale şi bisericesc! cu caracter religios şi creştin, sunt câte-va <Jile, de origină păgână sau necunoscută şi pe cari şatenul le respectă pentru a fi ferit de foc, de morte şi bălă în vite, de boia îu copii, de lupi, de grindină. Dar numă rul cel mai mare de dile de inactivitate le petrece în timpul ierneî, aprdpe 4 luni.

C. — Grădinăria

. i

Nu sunt locuri de grădină în comuna Nănesci. Sătenii îşi procură t6te zarzavaturile de la nisce grădinari bulgari cari au o grădină de zarzavaturi in comuna Călieni.

D. — Pomi roditori.—Livezi de pruni

•1

Cultura pomilor roditori n’are nici o însemnătate in acesta comună. Se cultivă în mod primitiv: meri, peri, pruni, zar zări, persici. Nu există livezi de pruni. De către unii ţărani se obicinuesce a se usca fructe pentru usul domestic.

;■

iii

E. — Cultura viei Sunt viî in comună cu o suprafaţă de 129 hectare. Majoritatea (163) posedă câte */2 hectar de vie impusă. 23 câte 1 hectar, 6 câte 11/2 hectar, duoi au câte 2 hectare. Nu sunt vii filoxerate. Ele sunt bântuite des de mană; lo cuitorii nu le sulfatâză. Viile se culeg in luna Octombre şi la fabricaţiunea vinului se servesc de aparate primitive. Ca litatea vinului c bună. Cu tescovina se face rachiu prin destilaţiune in cazane mici. F. — Păduri Păduri nu sunt. Există lângă Şiret, pe o suprafaţă de 25 hectare, un cuhalm, proprietate a ţăranilor, pe care cresce un fel de răchită. Nuielele, cari servesc la construcţiunea ca selor, rămurelele tinere (mlaja), care se întrebuinţeză la le garea viţei de vie, acelea cu cari se fac garduri, sunt procu rate de acea răchită. 183 plătesc imposite pentru !/2 hectar, şepte pentru l hectar, unul pentru 2 hectare. G) — Plante textile Cânepa se cultivă pe lângă casele dmenilor în cantităţi forte mici şi pentru usul domestic. Inul şi-l procură să tenul, tot pentru usul casei, şi numai partea fibrosă (fuiorul) de la proprietarul comunei vecine in următorele condiţiuni: din dece snopi de in bătut, ţăranul primesce fuiorul a 9 snopi, iar proprietarul obţine un snop, sămânţa intregă, un leu şi un puiu de găină pentru lie-care cap de om. Topirea cânepei şi a inului se face pe marginea bălţilor. Apa acâsta neservind la trebuinţele umane; topirea in ea nu presintă nici un incovenient. Ii. — Păşunalnl §1 crescei'ea vilelor Nu se cultivă nutreţ artificial. Locuri de păşune statornice sau vremelnice, islazuri nu există. Vitele se duc să pască în o comună vecină pe imaşul moşiei Nămolosa, aparţinând arendaşului moşiei Nămolosa. Plata păşunatului e de 15—20 lei în bani. Animalelodomestiee, la ultimul recensământ, erau in numer

de: 104 bol, 190 vaci, 91 viţei, 82 viţele, 3 tauri, 877 oi, 5 capre, 152 porci, 125 râmătore, 56 cai, 49 iepe, 12 mânzi şi 7 mânze. Ţăranii au, ca vite de muncă, 77 de perechi şi anume: 52 perechi de boi şi 50 de cai. Ţăranii se împart, dupe nu oierul de vite mari ce posedă, în: 62 fruntaşi, 108 mijlocaşi şi 45 codaşi. Sătenii cari aii mai mult de 6 vite mici sunt în numer de 85. La hectarul de semănătură revine 0,25 vite mari. Vitele sunt rău îngrijite ca locuinţă, ca curăţenie şi ca hrană. Expuse la tote intemperiile din causa lipsei de adă post bun, reu întreţinute, răii potcovite, neţeselate, muncite peste puterile lor, hrănite aprdpe exclusiv cu paie sau coceni, vitele merg repede spre degenerare. Vitele mari se pun la muncă când au ajuns in etate de 3 ani. Condiţiunile păşunatuluî (preţul mare şi întinderea imaşuluî restrînsă) exercită o influenţă defavorabilă asupra crescerei vitelor. Stupăritul se practică, forte primitiv, de cinci ţărani cari aii în total vre-o 50 stupi. Gândacii de mătase se cultiva in 20—30 case. Ca b61e epizootice sunt duoe mai importante : febra aftdsă, care bântue aprdpe la 2—3 ani şi fără mortalitate (afară de câţi-va viţei mici) şi hemoglobinuria bacteriană, care bântue endemic pe imaşul moşiei Nămolosa, cu multe caşuri letale. In anul curent au sucombat -14 vite mari de hemoglobinurie. Asigurări de vite nu se fac. I. — Lacuri, bălţi, gârle

e! iM

csii

Comuna e ocupată şi maieu semă incongiurată de cinci bălţi, din cari una e secă pe timp de secetă. La apus se află duoe: Cărpănoia şi Sacu, mai însemnate prin întinderea şi apro pierea lor de sat, iar la răsărit alte duoe: Căpridra şi Letina, mal mici şi neînsemnate. Bălţile j) aparţin sătenilor şi ser vesc mai mult pentru trestia ce procură şi cu care se acoper casele. Exploatarea pescelui n’are mare importanţă. El se prinde pentru usul propriu cu nisce coşuri de nuiele sad co teţe de trestie, lăsate în baltă. Bălţile, ia suprafaţa de circa 100 hectare, se împart ast-fel: 188 săteni plătesc impositul fonciar pentru {/2 hectar, şăpte pentru l hectar.

Sflfl

•15

Dacii n’au nici o importanţă deosebită din punctul de ve dere economic, aceste bălţi îşi au însemnătatea funestă prin rolul ce jocă în salubritatea regiune!. îndeplinind t6te condiţiunile unei ape stagnante, palustre şi anume: depresiunea terenului, stagnaţiunea apei, presenţa materiilor organice putrescibile, natura aluvionară a solului, cu fauna şi flora apelor paludice, ele dau regiune! un caracter eminent palustru şi populaţiunet stigmatul degene rescentei paludice. Din 900 suflete examinate de medicul plăşeî (din numerul total de 1.056) s’a constatat că au suferit indubitabil de fri guri palustre 335 de individ!, adică mai bine de 37°/0. N’avem nici un motiv de a crede că restul de 166 locuitori, ne văzuţi, nu presintă aceeaşi proporfiune.. J.—Industria Nu există nici o fabrică iu comună. Există ca meseriaşi: 1 cismar, 2 ferari, 1 dogar, toţi români. Nu există corporaţiune. In t6tă comuna sunt vre-o 150 resboie de ţesut. Ga industrie casnică se exercită: ţesutul şi forte rar apicultura şi seri cicultura. Nu se face nici un comerciîi cu produsele industriei casnice. Nu se află nici o moră; ţăranii îşi macină productele lor la mora cu aburi de la comuna Fundeni, judeţul Tecuciii, situată dincolo de Şiret. Condiţiunile măcinatului sunt una din ^ece. K. — Mijlocele -fi căile de comunicaţiune şi transport Drumurile de la reşedinţa comunei la comunele învecinate sunt bune. Lungimea lor e de 30 klm. şi sunt şoseluite, bine întreţinute. Drumurile din interiorul comunei sunt neregulate, tortu6se, neşoseluite şi, pe timp de p!6ie, greu practicabile. Numerul filelor de prestaţiune este de 460 cu braţele şi 360 cu vitele (164 locuitori, din cari 92 cu braţele şi 72 cu duoe vite). Locuinţele nu sunt departate.de locurile de cultură. Şanţu rile sunt curăţate, însă apa stagnâză in ele din causa lipsei de declivitate a terenului.

•\

Poduri nu sunt, afară de un pod mare'de fer, strategic, făcând parte din fortificafiunile Focşanî-Nămoldsa-Galaţî şi cari legă comuna Nănesci cu comuna Fundeni (Tecuciu). Cărăuşia se face cu boi şi cu cai. Gara cea mai apropiată este Hanu-Gonachi, la care se ajunge în patru ceasuri cu boii şi in duoă cu caii la car. Drumul până acolo e bun. Transporturile sunt un mijloc de câştig pentru ţărani. L.— Cornerciul Există un singur comerciant, de naţionalitate română. Preţul grâului e de 30—40 Iei chila, porumbul 20—30 lei, orzul 16—20. Ţăranii îşi vind productele cu chila la comercianţi colec tori : evrei, greci, români, ce vin de la Hanu-Conachi, Ivesci, Independenţa. Nu se face speculă asupra productelor agricole înainte de strîngerea recoltelor. Este o singură dughiană în comună, unde se vind colo niale şi mărunţişuri. Sunt patru cârciumarî, români. Se con sumă pe an 2.000 decalitri vin şi 1.800 decalitri rachiu. Se im portă 1.500 decalitri vin, 250 decalitri spirt şi până la 250 decalitri rachiuri. Se exportă in anii abundenţi până lâ 1.000 vedre de vin. De patru ani nu s’a exportat nimic din causa

recoltei rele. Nu se face comerciu cu lapte, unt, brânză şi lână. Se fac cantităţi mici pentru usul propriu. Se duc paseri şi ouă în cantităţi neînsemnate, Duminica, la Tg.-Nămolosa, spre vîn<Jare. Nu sunt intermediari. Nu se face nici un comerciu cu zarzavaturi, fructe uscale sau prdspete, fuior de cânepă şi de in, cu căra şi cu miere, cu mătase, nici cu olărie, sare, petrol, rogojini şi altele. Ţăranii ’şi cumpără vitele de obiceiu de la Focşani, unde e un târg hebdomadar. Distanţa până acolo, e de 35 klm. Comercianţii ambulanţi nu vin dupe vite. De când s’au desfiinţat accisele, se constată de către ţărani o uşurare în daraverile lor. Este un bâlciu în apropiere, la distanţă de 7 km., la TârgulNâmolosa, unde se duc mulţi ţărani. Bâlciul se ţine de patru ori pe an (Sf. Teodor, Buna-Vestire, Florii şi Sf. Gheorghe).

M). — Traiul sătenilor Locuinţa.—Bordee nu sunt. Sunt 184 case cu o singura. în căpere şi 61 cu duoe încăperi (tinda sau vestibulul nu e con siderat ca încăpere, de şi are une-orî dimensiunile şi între buinţarea unei camere de locuit). Sunt forte puţine cu mai mult de duoe încăperi. Ele adăpostesc 1.056 suflete; sunt acoperite mai t6te cu trestie luată din bălţile d’imprejur; 20 sunt acoperite cu tinichea; cinci sunt podite cu scânduri, restul cu păment. Tote sunt văruite pe din afară. Casele aii câte trei ferestre, puţine aii duoe sau patru; lungimea feres trelor variază de la 0,50 m. — 1 m.; cea mai mare parte sunt fixe. Casele sunt îngrădite cu curţile lor; iar curţile sunt ne glijent îngrijite. Casele sunt ridicate d’asupra nivelului soiu lui. Locuinţele sunt neregulat dispuse în interiorul satului, destul de regulat pe strada principală şi 2—3 strade laterale; faţada e intorsă spre stradă sau perpendicular pe direcţiunea st radei. Mobilierul casei e, în genere, restrins la strictul necesar : totuşi se observă în casele mai avute o tendinţă la o mobi lare mai variată şi mai estetică. Paturile sunt făcute din scânduri aşeclatc pe pictore fixe, bătute in pământ. Scaunele, puţin numerdse, sunt mici, jdse, de lemn; se observă intro•ducerea scaunelor obicinuite la oraşe, de lemn şi chiar de paie, împletite. De asemenea se respândesce usul meselor înalte, in locul celor mici, rotunde, jdse, în jurul cărora se grupeză familia numai in timpul mesei. Dulapurile de lemn pentru conservarea provisiunilor şi a unor unelte sunt mai rare. Fdrte comune sunt cuferile de sistem vechili, jose, de lemn, dise de Braşov, şi in cari se păstreză rufăria, hainele şi alte lucruri de vatore. Multe din mobilele casei sunt con fecţionate de săteni; cele mai bine lucrate sunt cumpărate. Aşternutul e în mare parte confecţionat in casă. Plapoma de terg e rară; mai răspândite sunt ţdlele de cânepă, de in sau de lână. Perina e umplută cu pene de pasere sau paie de grâu; saltelele de pae sunt rare, cele de lână forte rare ; de obiceiu se aşterne pe scândurile patului o rogojină şi pe acesta un ţol de casă Aşternutul lasă adesea-ori de dorit în ce privesce curăţenia. Casele sunt luminate cu petrol intro lampă mică, care nu e tot-d’a-una curat întreţinută. Intensitatea luminei e abia suficientă pentru lucrările grosiere, manuale, cu totul insuli■i

cientă pentru lecturii, scriere sau altă lucrare fină. In genere,, locuinţele sunt insalubre, din causa insuficienţei cubagiului,. defectuosităţei ventilaţiunei, a iluminaţi unei şi a curăţeniei. Casele ce se construesc în filele ndstre se presintă în condiţiunl bune de igienă şi chiar de estetică. îmbrăcămintea.—Portul ţărănesc nu e caracteristic acestei regiuni. Portul ţăranilor variază forte puţin in diferitele ano timpuri, are o colore închisă, confecţionate din lână, un amestec de negru şi roşu de obiceiu, şi se compune din : pantaloni, vestă, mintean (iarna suman), pălărie de paie sau de pâslă (iarna căciulă), ghete, cisme sau opinci. Rufele: că maşa, ismenele, ciorapii, precum şi cea mai mare parte din hainele enumerate sunt confecţionate din : cânepa, inul, lâna obţinute prin cultură şi din bumbacul cumpărat. Femeile portă, in mare parte, haine de stambă eftină, croite ca la oraş in timpul vereî; iarna se îmbracă şi cu haine mai grose, de lână, lucrate .de ele. Primarul se îmbracă ca sătenii; notarul şi învăţătorul, cu soţiile lor, se portă europenesce. Costumul naţional, păstrat mai numai de bărbaţi, este destul de estetic, practic şi durabil; e considerat ca mai eftin prin faptul chiar al durabilităţei sale. Incasă sunt confecţionate mai t6tc hainele bărbătesc!, o parte din hainele femeesci şi t6ta rufăria. Cele-alte sunt pro curate sau lucrate in centrele mai apropiate (Tărgu-Nămo16sa, Focşani). Condiţiunea, ce se cere de obiceiu ca să indeplinescă ma teria sau obiectul cumpărat, este eftinătatea. Hainele, cu ose bire cele de serbătore şi obiectele de gătelă, ale femeilor şi tetelor, se cumpără şi se lucreză tdte la oraşe, dupe moda do minantă. îmbrăcămintea femeiaseă, menită a satisface nisce trebuinţe de estetică, efemere şi variabile, ca şi moda care le-a creat, nu are nevoiă de stofe durabile şi scumpe ca ale bărbaţilor. Femeile tinere şi fetele se mai împodobesc cu di ferite panglici, Hori artificiale şi naturale, cari contribue la înfrumuseţarea lor. Cât despre sulimanurile şi alifiile de o eomposiţiune dubiosă, când nu sunt vătămătore, ele ne dau o idee defavorabilă despre simţul estetic al acelora.,ce le în-

trebuinţeză şi al acelora pe cari ’i impresionfeă. Hrana.—Variază puţin în timpul anului. Exclusiv vegetarian în filele interminabilelor posturi, ţă ranul se nutresce cu puţine alimente azotate şi substanţiale

lîl

chiar şi în (Jilele de dulce. Pânea se consumă forte puţin. Mămăliga, basa aii meu tafiunei rurale, nu lipsesce nirî o-dată. Ea se mănâncă cu o inâncare făcută cu fasole, varză, borş, brânză, lapte, oue. pesce, carne de pasere, de porc, de 6ie în timp de dulce. In timp de post mămăliga se consumă la masă cu fasole, murături, varză, câpă, usturoiu, ardeiu. Grăsimea intră într'o proporţiune fdrte mică, sub formă de untură de porc. Pregătirea culinară a alimentelor e forte simplă şi puţin variată. Gustul către excitante e forte răs pândit: murături, acide, ardeiu, piper, alcool. Alimen tele sunt preparate de femeea casei. In composiţiunea alimentelor mai intră diferite erburî şi fructe, dupe ano-timp şi fără o valdre nutritivă, aşa d. ex.: Primăvera se mănâncă lobodă, ştir, ştevie, hamei u, urzici înăcrite cu borş (din tărîţe de grâu sau de porumb), iar vâra se acresce cu pdme crude (prune, zar zăre, aguridă), unii priai pun în fiertură iiruială de porumb sau orez. In postul Crăciunului şi al Sf. Petru se mai consumă şi pesce din bălţile comunei, insă in cantităţi mici. Ţăranii ţin tote posturile şi le respectă chiar când, in ca şuri de forţă majoră, de ex. cas de boia, i se recomandă de medic şi de preot de a mânca de dulce. Usul apelor gazose nu s’a răspândit în localitate. Carne de vită mare nu se taiă nici o-dată. Nu sunt brutării. Pâinea se aduce din o comună vecină. Se desfac 40—50 pâini pe di la săteni şi la trecători. .locuri şi petreceri populare se obicînuesc în 15—20 dile pe an la sărbători mari. In di lele Pascelor şi câte-va sărbă tori dupe Pasci sedau flăcăii şi fetele în scrânciob sau dulap. Petrecerile constă pentru cei tineri in jocuri (danţuri) naţio nale şi câte-va exotice, iar pentru cei maturi în a conversa şi a face libaţiuni alcoolice în cârciumele din sat şi la cari femeile iau parte in un număr însemnat. In tote Duminicile o parte însemnată a populaţiunei se duce la Tărgu-Nămolosa pentru diferite tergueli, alţii pentru simplă distracţiune„şi acolo staii până la amiacli şi se întorc acasă dupe ce au alimentat tijgheua cârciumarulul cu sudorea şi sănătatea lor. Băutura predilectă este rachiul, vinul fiind prea scump şi puţin concentrat, si de aceea cârciumile sunt une-ori lipsite de vin, dar nici o-dată de rachiu.

N. — lienlatnlilalea anei gospodarii

Sfi

Femeea lucreză la câmp alăturea şi aprăpe egal cu bărba tul, afară de munca aratului; copiii sunt întrebuinţaţi la lu crări uşore, cum e culegerea fasolei, a strugurilor. In casă femeea gătesce bucatele, spală, întreţine curăţenia, ingrijesce copiii, cresce paserile domestice, mulge vaca, face unt,'ţese la pânză, torce, cose. Iarna ţăranii o duc intr’o inactivitate aprăpe complectă. Ei caută de vite, fac reparaţi uni casei, gardurilor, uneltelor şi nu câştigă aprdpe nimic. O gospodărie ţerănescă renteză, în termen mijlociu: la un fruntaş 2.000 lei; la un mijlocaş 1.400 lei şi la un codaş 800 iei. Proprietatea mijlocie renteză până la 5.000 lei. Afacerile comerciale, ce există în comună, cum sunt pră văliile, cârciumile, renteză de la 500—2.000 lei venit net pe an. O. — Capital §i credit

I ■>

;

U ;

Nu se găsesce capital suficient pentru întreprinderi. Spi ritul de economie nu e mult răspândit printre săteni. Ei îşi depun micile lor economii la banca populară locală de cu rând in fii nţntă. Eî îşi procură credit de la creditul agricol, de la particulari şi de la banca populară. La creditul agricol s’au împrumutat 143 săteni cu suma de 9.920 lei. Inconve nientul întâmpinat e cheltuiala de timp şi de bani cu forma lităţile şi drumurile. Ţăranii nu plătesc nici un intermediar pentru facerea îm prumutului. Vite ipotecate la credit au 143 de săteni. Există o bancă populară cu numele ;>Bogaţia şatenului», înfiinţată de învăţătorul actual Constantin Fotache la I. Aprilie 1902. Depunerile ţăranilor se urcă la 2.100 lei. Alte persăne n’ait depus. Ţăranii au început să aprecieze folosele băncilor populare şi să capete încredere în ele.

împrumuturile la particulari se fac cu 36°/o Pe an§ le ter" meu de 3—6 luni. Restituirea se face în genere în bani. Imprumutătorii sunt top români (uri comerciant şi duoî ţărani). Datoria ipotecară a proprietăţeî mici e de 9.920 lei. Nu sunt vinderi silite de proprietăţi din causa datoriilor. Căuşele datoriilor, in general, sunt anii rei, mărtea vitelor, accidente, înmormântări şi alte întâmplări neprevăzute şi cari nu se pot preîntâmpina cu mijlăcele ordinare, ci numai cu reserve din economii (ceea ce e extrem de rar) sau cu un împrumut. P. — Imposile. — Financele comunei Perceperea impositelor se face anevoiă. Există in tot-d’auna rămăşiţe: 2 °/0 din debitul total în anii buni şi până la 12 °/0 în anii rei. Causa acestor intârdieri este starea materială precară a ţăranilor. De obicei ii se acordă păsuiri celor săraci. Şatenul n’are noţiuni exacte şi clare despre scopul şi în trebuinţarea impositelor. El consideră impositul funciar ca pe cel mai oneros. Veniturile şi cheltuelile comunei sunt de 4.000 lei pe an.

■\

'22

BUDGETUL COMUNEI DE VENITURI ŞI CHELTUELI :• EVALUAŢ1UNI! BUDGETARE |

NATURA VENITURILOR

! Sume iiprobale!

Lei

PARTEA I BUDGETUL ORDINAR CAPITOLUL I

1 2 3

Venituri generale §1 Oecirrii oAt furnale asupra imposilelor direrte pecimî dnoe asupra iinpositului funciar. patente, ” licenţă. căî (îe » comunicaţie

638:80 2160; 80 —

-*î

fî

216 — 956)140

§ 11 i , Afc ise !' 5,| Accisul asupra băuturilor |! 6 comestibilelor . . . .j 1.862 91 7 r? şi altor articole.!!

■ ■

§ IH Sj Taxa pentru verificarea şi marcatul ale surilor şi greutăţilor........................ 50 — 9 Taxele pentru cererile de divorţ şi pentru actele de adopţiuni . 10 — 10! Taxa pentru biletele de identitate un leu ! unul . . . . ..................... .... 5011. Bilete de vindarea vitelor, 50 bani de vita mare, 25 bani vita mică 70 —: CAPITOLUL II ' 2.99931 Venituri speciale 12 'laxa de la vindarea vitelor în pieţele şi oborele comunei: 1 leii vila mare, 15 bani vita mică şi 50 bani pentru i 25j— un porc............................................. ii De reportat . . . . 3.024 RI ! i

■

■H .

■

iii

EVALUAŢIUNI BUDGETARK

!!:

NATURA V ENIT1' RILOR

Sumo ii probate f.el

Report . . . 13: Taxa de la vitele ce se vor închide la oborul comunei................................ 14 De la adunările cu dans, in grădini, lo caluri publice şi orî-ce alte localuri, 2 lei pe di. . 15 Taxa de un leu de fie-care vas cu ori ce lichid cotit în comună. CAPITOLUL III

16 17 18

■

19 20 21

Rămăşiţe şi alte venituri accidentale Rămăşiţe de incasat............................ Amenqli de orî-ce natură prevedute prin diferite legi.................................... Amenclî de la cei cari nu vor eşi la paza de di şi nopte în comună, conform legei poliţiei rurale.................... .... . Din vindarea vitelor picate de pripas . Diferite alte venituri internplătore . . Taxa de 50 bani de la orî-ce producte vindute în comună până la 500 kilo grame şi din. mie în mic câte un leu. PARTEA II

3.024 31 60 —

3.084 31 125 30 50 20-

5020 —

3.34961

BUDGETUL EXTRAORDINAR CAPITOLUL I

1 2

Venituri din resurse extraordinare . . împrumutul ce urmeză a se contracta la judeţ pentru terminarea localului do şcolă. ...................................... . 3 Capital disponibil ce urmeză a se incasa şi întrebuinţa la lucrarea localului de şcolă........................ .... 4; Excedentul anului trecui ce urmeză a se întrebuinţa pentru cheltuelî extra I ordinare............................................. Totalul veniturilor extraordinare .

-S

20-

1.500 — 1.996 05

6691 3.582 96

iîl

CREDITE acordate şi aprobate

NATURA CHELTUELILOK

Lei

PARTEA I BUDGETUL ORDINAR

CAPITOLUL I

Datoria comunală i

Si 1

Anuitatea împrumutului 5%, capital nominal contractat in anul 1902— 1903 ................................................. Rămăşiţă de plată din exerciţiul 1902— 1903 .................................................

2 l;

230 98 50 —i 28098

Administraţia comunală §1 Personalul 3 Retribuţiunea primarului 4; ajutorului de primar . . notarului . . • . . . 5 6: *? şefului de garnisdnă . . •j

•;

! ;

§H Materialul

i 1 Gheltueli de cancelarie......................... r 8.. Iluminat şi încălzitul primăriei . . . 9!=. întreţinerea şi reparaţiunea localului primăriei şi mobilier......................... 10 Imprimate, registre şi diferite publicaţiunr .................................................. .. 11 Abonamente la foi oficiale................. 12; Diverse cheltueli.................................

■

360i — 180!— 960;— 120 —

/•'

96— 70'— 30:— 841— 50i— 10i— 1.960’—

; i

w •25

V li

NATUIlA CHELTUELILOR

. '

CREDITE acordnlo şi aprobate

Lei

CAPITOLUL III

Instrucţia publică şi culte § i

, :

Instrucţia publică

13| Plata unui servitor la şc61ă................ 14 Indemnisaţie de lemne şi locuinţe învă ţătorilor diriginţî . . . . • . . . 15|i Spese de cancelarie............................ 16! Premii şcolarilor silitori la examen . . 17 întreţinerea şi repararea localului de şcolă................................................. 18;’ Chiria localului de şcdlă a 10 lei lunar. 19 Iluminatul şi încălzitul. ^ 20 Subvenţiune şcolelor profesionale şi adulţi................................................ Adăugat de la extraordinar . . . Se scade . . i'

:■

120 —| 120 — 24 — 20 —

lOj-i 120—1 120—i 24—j 482—! 76—j 558 — 90468-

§ II C uite

2li Subvenţiune budgetului parochial pen tru întreţinerea unei biserici. . . .

60542 —i

CAPITOLUL IV

Cotisaţiunî către judeţ 22i Pentru plata medicamentelor necesare la aprovisionarea farmaciei comu linale ................................................. ; 23j! Taxa de 1% pentru fondul de epizootie. De reportat . . .

40—j 33 50 3350

•iii

CREDITE ncordnte ?i aprobate

•Ii ei

NATURA CHELTUIELILOR

=•;=

Lei

i 2

! *

Report . . .

■

33 50 ■

capitolul y

Gheltuelî de constatare şi percepere, inclusiv mesitrî şi greutăţi 24

Indemnisarea perceptorului, 8% din ve niturile încasate ................................ Diurna membrilor comisiunei de prefa ceri pentru o di de lucru..................

25 i

3—; 27650’

; CAPITOLUL VI

26 27 28

Gheltuelî pentru diferite îmbunătăţiri. Iluminatul comunei cu duoe felinare . întreţinerea vitelor închise la oborul co munei, precum şi lucrări pentru obor.

o —

! ii

CAPITOLUL VII

Cheltuelî diverse :

2530 —î i

.§ i 29

Plata omeni lor ce vor face paza de di şi ndpte in locul celor nesupuşi .

240 -

CAPITOLUL VIII

20 —

•

30 Fond pentru deschidere de credite su plimentare şi extraordinare . . . I Totalul cheltuelilor . . - .

100—!i 3.249:48!

M PARTEA II cheltuelî

extraordinare

1: Construirea localului de şcdlă deja în • lucru i

ti i

3.496.05

•27

js“ E

S§ go

o j

°n i ~sn i m ci

§§§

3 3

•

u <

J h _

cl ss 3

||S

—

a g < §

p P

Hiliisal

I §

•o .®

o o

Oi «o io Ci 00 co oi «

5 ? ta

QS o

2 £C

imnioDj j jc

< 25 W H H *

•o\

<!J

o, ;

>c E ii K 5 -J I c P 3

as ? 2 2

î*s

U 2 .£ 3 3 £• >ri 1

'5 '5 £ 0) 0) *v

•£ 2

°>2. «.=3

o X o

as c

>£

^>>

g .3 8a

S ^

S O

ss s >

îs

E-

•-5

!îl!filî!

• -2

uooo

QC p

• ® ‘S-&

) ininjoijdi: > •ok

î.5

"e;

*« ‘-O

D<U 0i

l2H^!!sfe

~ <

II 3

. i-B-3 fel-

◄ 2

II=

■

. g 3 5 g « fe

= o -<

—

•§

. ,rt 3 CU 2

o ’ :o

• fl

E I

—§i co

s-s r- U c ■*■*

= CT5 —

•

Is •

i: • -£ • H C d) ® ® >—•

<n . jj b Vo ® o :7-‘ u —s « _ — o; V 7> u Ou? •- 2 O

8 « =

> > c:

! | miniuiidiîo •0K

HHiilo0|i4u

•OK

•28

7) Administraţia. —Justiţia Legile administrative: legea tocmelilor agricole, aceea a poliţiei rurale, a poliţiei sanitare, etc., se aplică unele mai puţin consciinţios de cât altele din causa lipsei de mijldce mate riale şi intelectuale. Ordinele primite de la centru se execută numai întru cât neexecutarea lor ar da loc unor consecinţe grave şi imediat palpabile. Ordinele relative la combaterea epizootiilor, a epidemiilor, de exemplu, nu se aplică riguros, fiind forte greu de aplicat în mod sciinţific din causa lipsei de convingere a populaţiunei şi de multe ori chiar din partea celor chemaţi a le aplica. Archiva primăriei este destul de bine ţinută. Registrele stărei civile de asemenea. înscrierile in .aceste registre se fac gratuite. Globirî de vite se fac in număr de 40 — 50 pe an, din causa negligenţei proprietarilor sau a păzitorilor. Amendile de pe vitele de gldbă se incaseză şi se ţine un registru regulat de aceste amendî. Nu se constată nici un abus cu globirile. Nu se constată abusuri cu (Jilele de prestaţiune. Comuna nu este luminată. Paza comunei se face de către săteni, împărţiţi in căprăriî de câte <Jeoe pe ndpte. Nu sunt gendarmi. Sunt duoi vătăşei permanenţi. Primarii se aleg dintre ţăranii cu puţină carte. Raporturile dintre ţărani şi autoritatea comunală sunt, in genere, bune şi amicale. . Distanţa până la reşedinţa sub-prefecturei e de 35 kilome tri; până la reşedinţa judeţului tot 35 kilometri. Sunt forte puţine pricini de judecat (Vre-o sută comunale şi 30—50 la judecătoria de pace pe an); ele provin mai mult din afaceri de ordine civilă. Rasolvarea lor ţine 1—2 luni la judecătoria comunală, 2—3 luni la judecătoria de pace. Procesele s’ar putea împuţina şi mal mult dacă autoritatea comunală ar avea puterea morală de a’i împăca fără jude cată. ' Flirturi se comit forte puţine şi neînsemnate. In ultimii cinci ani s’au comis duoă omoruri: unul a fost împuşcat fiind prins furând la vie şi altul a fost jefuit şi omorît la drumul mare, afară din sat, de un străin de localitate ca şi el. Avorturi şi pruncucideri criminale nu s’au dovedit.

Ţeraniî privesc bine judecătoriile comunale. Neînţelegerile •dintre ţărani se sfârşesc adesea-orî prin impăcăciune şi se obicînuesc de multe ori jurii de împăciuire compuse din ţă rani aleşi de părţi. 8) Starea morală, culturală şi socială A. — Cultul religios Există o biserică in comună în stare bună. Ea nu are pă mânt. Preotul e plătit cu 600 lei pe an. Veniturile lui se urcă la vre-o 300 lei pe an din oficiul religios şi 1.200 Iei din averea personală. Locuitorii nu se duc regulat la biserică de cAt la anumite sărbători mari. Primarul, notarul şi cei-alţî fruntaşi nu se duc nici ei regulat la biserică. Predici nu se ţin. Ţeraniî au consideraţiune pentru partea abstractă, sacer dotală a preotului, pe care, din fericire, o desparte de partea •concretă, fîsică, care une-ori nu corespunde perfect cu sacra sa misiune. Inrîurirea morală, exercitată de preot asupra locuitorilor, este slabă. O cununie costă pe un ţeran până la 100 lei, un botez 20 lei şi o înmormântare 30 lei (inclusiv cheltuelile de pompă). Comuna are un cimitir. Legea repausului dominical se respectă in timpul servi ciului divin. Sătenii şi femeile lor ţin, în afară de sărbătorile prevedute de biserică, încă vre-o 20 dile pe an. B. — Instrucţiunea Comuna are şcola. Are un local propriu, construit in anul curent şi care e deja dat usuluî. Şcola există din anul 1894. Are material didactic bun, dar insuficient. Nici un proprietar nu a contribuit la înzestrarea şcoleî sau a bisericeî. Numărul copiilor în vârstă de şcolă este 88 băeţî şi 83 fete; urmeză şcdla 71 băeţî şi 28 fete. Până adi a dat 14 absolvenţi de când există şcola.

Legea învăţământului public s?a aplicat cu ore-care greu tăţi* din Ciiusa lipsei de local până acum şi din causa lipsei de mijloce şi de convingere a populaţiuneî. l.n anul expirat s’au amendat patru săteni pentru netrămiterea copiilor Ia şcolă, inclusiv fetele. Nu s’au amendat mat mulţi din causa lipsei de local de şcolă până. acum. Există prejudecata că fetele nu trebue să înveţe carte. Amendile se urmăresc şi se incasâză. Sătenii privesc une ori că nedrepte aceste amenclî. Sunt 906, dupe recensământul ultim, cart nu sciu scrie şi citi, deci 90 °/0 analfabeţi. Dupe recensementul făcut in luna August 1903 de medi cul plăşeî, sunt aprope 20 % cu sciinţă de carte. învăţătorul pos<*dă diploma şcole! normale. Nu e însurat. Scâla nu are pământ. Se predă bine şi intr’o măsură destul de largă lucrul ma nual (împletituri de coşuri din mlajă şi pălării de paie de grâu). învăţătorul e premiat cu sporul de 'lOu/0 asupra lefeî. Se face practică de agricultură cu şcolarii. Există şcolă de adulţi. învăţătorul orgâniseză şedătorî instructive şi morale. Este o bibliotecă puţin cercetată şi conţinând puţine cărţi morale, didactice, istorice, trămise de Casa şcdlelor. Sătenii au o consideraţiune alesă pentru învăţătorul actual; acas ta exercită o influenţă salutară asupra locuitorilor. Serviciul militar are o inrîurire folositore asupra instruc ţiune! locuitorilor. In armată se deprind cu ordinea, munca, regula, curăţe nia, răbdarea şi cumpătarea. Săteni! nu obicmuesc jocuri de noroc. Locuitorii, de obiceiu, sunt destul de cinstiţi in daraverile lor; insă, de şi au un fond bun de etică, le lipsesce educaţiunea şi exemplul ordine!, punctualităţe! şi a cumpătare!.

C.— Igiena şi asistenţa publică Din punctul de vedere al igienei, comuna se presintă intr’o lumină tristă. Gropi, băltdce sunt puţine, dar din causa lip se! de scurgere a apelor din şanţurile şoselelor, apa stagneză in ele şi dă Ioc Ia emanaţiun! infecte. Gunoiele aruncate pe marginea bălţilor eonstitue un inconvenient serios pentru A.-V

salubritatea comunei şi pentru fertilitatea solului arabil. Nu sunt pomi plantaţi de-a-lungul şoselei. Bălele predominante sunt: veradiareele şi iarna afecţiu nile acute ale aparatului respirator. Ga b6le endemice sunt: paludismul pe o scară vastă, puţine caşuri de pelagră şi cate-va de sifilis. Comuna a fost bântuită pe rând de totc bălele epidemice: pojarul (corul), tuşea convulsivă, scarlatina, apoi sporadic difteria. Frigurile palustre isbesc, dupe statistica făcută de medi cul plasei asupra a 900 din 1.064 de suflete, apr6pe 40°/0. Sunt câte-va caşuri benigne de pelagră, iar sifilisul a fost constatat la cinci indivizi în periăda a Il-a. Există un orb in etate de 7 ani, trei epileptici, trei idioţi, duoi hemiplegiei; aprăpe 10u/0 presintă cicatrice variolice fdintre adulţi şi bătrâni). Provenienţa frigurilor palustre sunt bălţile, în primul rândr ce se allă în jurul şi in contiguitatea comunei. Ele se com bat. in mod insuficient din causa lipsei de mijloce şi a lipsei de cultură *a populaţiunei. Sifilisul a fost importat, pote, prin soldaţii liberaţi din armată; dar nu s’a putut afla cu sigu ranţă origina bălei. Cei sifilitici sunt trămişi in cura spita lelor. îngrijirea şi alăptarea copiilor nu se face raţional. Aii— men taţi unea, in special, precoce, cu substanţe indigeste, dă un contingent considerabil de morbiditate şi mortalitate. Medicul visiteză comuna de câte ori e trebuinţă, cel puţin o-dată pe lună şi 4—6 ori pe timp de epidemie. Nu există măşă. Există un agent sanitar de câte-va luni, deservind şese comune şi cu reşedinţa in comuna Nănesci. Ser viciile aduse de un agent sanitar activ şi priceput sunt, la j.âră mal cu semă, mult mai mari de cât s’ar crede. El aplică măsurile de poliţie sanitară mai serios şi mai competent de cât. autoritatea comunală, atât de încărcată cu atribuţiunî şi intervine mai prompt de cât medicul in caşurile, unde pote interveni. Medicul şi rnăşa intervin gratuit la caşurile unde sunt chemaţi. Medicul se află la o distanţă de 35 klm. şi deservesce 20 comune forte distanţiate şi neregulat risipite; moşa. se află la 20 kilometri, deservesce (nu insă in realitate fiind imposibil) 17 comune cu lefa de 50 şi ceva de lei pe lună.

Există registre pentru visilele medicului şi sunt destul de bine ţinute. Ţcranii au încredere în doctor. Nu exercită nimenea me dicina in mod ilegal. La primărie sunt medicamentele indispensabile, ca : chi nina, sarea amară şi altele, insă în cantităţi atât de mici că mai mult de jumătate de an farmacia comunei e aprdpe golă. Medicamentele le distribue notarul sau agentul sanitar. Legea poliţiei sanitare* se aplică de autorităţi şi se respectă de locuitori extrem de greu, din causa lipsei de mijloce exe cutive şi mai cu semă din causa ignoranţei. Ordinele pentru -combaterea epidemiilor rămân, in mare parte, neaplicate din aceleaşi cause: sărăcia şi lipsa de convingere despre contagiositatea bălelor epidemice şi despre eficacitatea măsurilor preventive. Spitalul cel mai apropiat este cel din comuna Măicănesci (R.-Sărat); apoi. în ordinea depărtăreî. cel de la Ivesci (Tecuciu) şi Focşani. Alcoolismul e destul de răspândit; cu t6te conferinţele ţi nute de medic şi de învăţător, populaţi unea e convinsă că băutura e indispensabilă pentru a căpăta putere de muncă. 0 causa decisivă a alcoolismului este lipsa de distracţiune sulletescă inofensivă. Necesitatea, une-ori imperiosă* de re creaţi une, împinge pe ţăran, fără voia lui, la cârciumă, sin gurul refugiu in eondiţiunile actuale. De când s’a Început propagarea culturei prin conferinţele cercurilor culturale ale învăţătorilor şi medicului, alcoolis mul a diminuat in proporţiuni sensibile. Ţăranii, deşi greu de convins de desastreic fisice, morale şi materiale ale alcoolului, totuşi ar dobăndi o opiniune exactă clacă li s’ar predica mai des de cei chemaţi, şi dacă li s5ar oferi, in schimb, alte mijlăcc de recreare. Astăzi, chiar şi cei ce au o idee adevărată despre beţie şi beţivi se simt împinşi la alcoolism prin exemple rele şi une-ori de rapor turile sociale cu cei-alţî. învăţătorul e însufleţit de credinţa in succesul sfaturilor perseverante in contra beţiei. Populaţiunea se presintă, in genere, ca înfăţişare, sub un aspect mediocru; omenii sunt mai mult deprimaţi şi greoi. La recrutare au fost amânaţi în anul 1902, ca debili, cluoi,

iar scutiţi ca neapţi pentru serviciul militar nici unul. S’au scutit duoi ca fiind fii de văduvă. *

I 33

Exiştă un singur cerşetor in comună (un orb). Nu există mijlâce publice de asistenţă. D. — Consciinţâ naţională. — Politica

;

Sătenii, afară de ceî cu ore-care cultură, n’au idee clară despre Patrie. Noţiunea abstractă a cuvântului Patrie a în ceput a se infiltra în creerul şi inima copiilor ce urmeză Ia şcolă. In genere, ţăranul înţelege prin Patrie pământul, mo şia strămoşescă, pe care o udă cu sudârea luî, care ’l nutresce şi pe care trebue să’l lase descendenţilor luî. Mai sunt încă mulţi cari consideră armata ca o povară, dar recunosc că serviciul militar e necesar interesului public şi folositor multora prin cunoscinţele ce le capătă in armată. In răsboiul pentru independenţă au murit duoî; mai trăesc din ceî ce au luat parte la resboiu opt. Sătenii au idee bună despre Rege şi Dinastie; II stitneză şi vorbesc cu drag de El Portretele Regeluî şi al Familiei Regale se află în 10 case. Serbătorile naţionale nu sunt serbate de cât de o mică parte a populaţiuneî; majoritatea n’are cunoscinţă de ele. Personele oficiale le respectă. Sătenii au consciinţâ de naţionalitatea lor ca diferenţă de limbă, biserică, port, obiceiuri. Despre individualitatea politică a Statului au consciinţâ numai câţi-va din ceî cu carte. Despre existenţa Românilor din alte ţări sciu numai câţi va, precum şi acei ce trec sau au trecut prin şcolă. Despre autoritatea centrală cred că face legile şi supraveghiază pe funcţionarii locali. Sunt insă destuî cari cred că im puşi fele, plătite de eî, servesc la întreţinerea, fără muncă, a celor ce guverneză fera. Despre omenii de la oraşe au de asemenea mulţi, maî cu semă din ceî lipsiţi de orî-ce cul tură, credinţa că trăesc din exploatarea munceî ţărănesc! Sătenii nu fac politică in satul Nănesci; un număr prea mic sciu ce este politica. Eî se întrunesc pentru consfătuirile lor la cârciumă.

Lucrările de interes general şi in interesul comunei, prin cari s’aii distins diferiţii primari, sunt: lucrarea şi întreţine rea câtor-va şosele, înfiinţarea şcdleî, construcţiunea unui local nou de şcolă în 1903 (acesta din urmă s’a ridicat o-dată cu alte 50 şi maî bine de localuri in judeţul Putna prin sta.—

ruinţa. energică şi perseverantă a actualului prefect D. N. N. Săveanu) Cea mai mare trecere la locuitori o are învăţăto rul Constantin Fotache, care ’şî-a câştigată prin o muncă asiduă şi inimăsă pentru luminarea sătenilor. Este luptă între locuitori pentru alegerea primarului ; ea nu se dă pe cestiuni de principii, aprope numai de per.săne. Băuturile alcoolice nu sunt străine de operaţiunile electorale. In lupta pentru primărie cârciumarul jooă un rol destul de important, ântăiu fiind-că e un fruntaş în sat şi cu 6recare influenţă morală şi materială, şi apoi fiind-că e pus in posiţiune mai bine de cât ori-care altul de a influenţa spi ritele. Mobilul luptei în alegeri, de obiceiu, este preferenţa per sonală. Interesul e puterea conducătăre a celui ce solicită a fi ales primar. De când s’au desfiinţat accisele, nu s’a făcut nici o alegere de primar. Îmbunătăţirile cele mai obştesci cerute de locuitori ar fi scăderea foncierei, pe care o consideră ca exagerată, şi acor darea posibilităţi» de a’şi procura păment, cel puţin de imaş. Ei se consideră ca strinşî intr’un cerc de fer de către pro prietarii d’imprejur, la a căror discreţiune s’ar afla.

Monografia comunei rurale Nănesci

Articles inside

go