Patrimoniul public si starea economica a judetului putna

Obştiile de răzeşi şi moşneni.

In judeţul Putna, numărul răzeşilor întrece jumătate din popu­ laţie. După o statistică din lucrarea: „Statistica Răzeşilor de P. rom, Putna are 59,2%, din populaţie, răzeşi, fiind în această pri­ vinţă al treilea judeţ diu ţară, după Gorj şi Vâlcea.

Grupă compactă de răzeşi se află în Vrancea şi restul între Zăbrăuţi şi Putna, Caregna şi dreapta Şiretului.

Munţii răzeşilor se împart pe comune,astfel: 1. Lapoşul de Jos şi Purul, la comunele Nereju, Spulber şi Paltin.

2. Lapoşul de Sus şi Muntişoarele, la comunele Năruja şi Nistoreşti.

3. Zboina şi Dealul Sacalurei, la comunele Spineşti, Văsui, Poiana şi Herăstrău.

4. Pietrosul, Cobalaşul de Sus şi Cobalaşul de Jos, la co­ munele Valea Sărei şi Colacul.

5. Verdele, la comuna Vidra (Voloşcani).

6. Muşa şi Vetrila, la comunele Poiana şi Spineşti (Bodeşti).

7. Giurgiu, la comuna Bârseşti.

8. Păişelele, la comuna Negrileşti 9. Capul Cozii de Sus, la comunele Găuri şi Tichiriş (Pă­ rosul).

10. Mijlocul Cozii, la comuna Păuleşti.

11. Capul Cozii de Jos, la comunele Vidra şi Tichjriş.

12. Mişina, la comunele Tichiriş şi Colacu.

13. Macradeul şi Piscul Lepşii, la comuna Tulnici.

14. Pietricele pana la apa TişiţeiAa comuna Păuleşti (Coza).

Istoric.

In Ianuarie 1801, Domnul Moldovei, C. A. Ipsilante, a pus stăpânire pe întreg Ocolul Vrancei. pe motivul că răseşii neavând nici un act de danie din partea vre-unni Domnitor, ocinele lor trebuiau — să fie — considerate ca moşie domnească. El a dăruit acest pământ boerului Iordachi Roseti Roznovanu cu condiţia ca jinUate din venit să-l dea fiului său, Alecsandru.

După şaptesprezece ani de judecată cu Vrâncenii, în 1817, Obşteasca adunare a dat anafora redactată de către vestitul le­ gist Andronache Donici, prin care s’a stabilit că Vrâncenii stăpâ­ neau pământul lor, dinaintea descălicărei lui Dragoş. Afară de a133 i *