Focşani - Oraş al Unirii Atestat documentar din anul 1574 şi menţionat frecvent în cronicile medievale române, oraşul Focşani este reşedinţa judeţului Putna din anul 1862 și a devenit municipiu, reședință a județului Vrancea, odată cu noua împărțire administrativ teritorială a României, din anul 1968. Până la începutul secolului al XVII- lea, Focșaniul era consemnat ca sat, iar după anii 1615-1620 se menționează denumirea de târg, devenind cu timpul cea mai importantă așezare între Trotuș și Râmnicul Sărat, aflându-se la confluența drumurilor comerciale ce unesc Țara Românească cu țările din vestul și estul Europei. Toponomia orașului Focșani se trage de la numele familiei Focșa moldoveni buni și drepți din vremea lui Ștefan cel Mare. La Focşani a funcţionat, după Unirea Moldovei cu Muntenia de la 24 Ianuarie 1859, Comisia Centrală (10 mai 1859 – 14 februarie 1862), însărcinată cu elaborarea legilor comune celor două Principate Unite, ce a stat la temelia reformelor și consolidării statului național român modern în a doua jumătate a secolului al XIX-lea, ceea ce a consacrat numele de Focşani – Oraş al Unirii. Borna de hotar Cu aproape 98123 de locuitori, oraşul Focşani este compus din mai multe cartiere şi este administrat de Primărie şi de un Consiliu Municipal. Obeliscul Unirii
Stema oraşului reprezintă însemnele puterii întâlnite la cele două provincii unite, Moldova şi Muntenia: capul de bour, acvila cruciată, o coroană închisă, iar în partea inferioară, o eşarfă cu deviza Unirea face puterea. Cromatica stemei, roşu, galben, albastru, reconstituie drapelul naţional. Economie. Viaţă socială Oraşul Focşani a cunoscut după anul 1989, o dezvoltare economică ascendentă şi diversă, cel mai important rol, avându-l activitatea de construcţii, alimentară, de confecţii şi prelucrarea lemnului, ceea ce a dus la dezvoltarea întreprinderilor mici şi mijlocii (IMM). Activitatea comercială a cunoscut în ultimii ani o evoluţie rapidă, multe firme străine investind în economia oraşului şi a judeţului. Odată cu dezvoltarea economică oraşul a cunoscut o înflorire urbanistică fără precedent. Repere culturale
Reper nu numai pentru istoria României, oraşul Focşani este şi un oraş în care, alături de instituţii administrative şi culturale cu tradiţie, se află şi numeroase monumente istorice. Multe dintre acestea sunt obiective de referinţă turistică şi arhitecturală: Obeliscul din Piaţa Unirii, Monumentul Independenţei, Teatrul Municipal, Ateneul Popular, Muzeul Vrancei,
Teatrul Municipal „Mr. Gh. Pastia”
Biblioteca Județeană. Secția pentru Copii și Tineret
Muzeul Unirii, Mausoleul Eroilor. Un reper cultural şi arhitectural îl reprezintă şi Biblioteca Judeţeană „Duiliu Zamfirescu”, cea mai importantă bibliotecă publică a Judeţului Vrancea. Aceasta deţine aproape 200.000 de volume şi este vizitată, anual, de peste 10.000 de cititori. Cel mai modern departament al său este Secția pentru Copii şi Tineret, care oferă servicii diversificate de lectură şi acces la informaţie. În Focşani, oraş aflat în plină modernizare urbană, sunt şi numeroase clădiri, cu o arhitectură specifică începutului de secol XX, înregistrate ca valori de patrimoniu naţional. Printre acestea se numără fostul Palat administrativ şi clădirea în care funcţionează Tribunalul Vrancea. Oraşul Focşani are, de asemenea, peste douăzeci de biserici creştin-ortodoxe (unele datând din secolul al XVII-lea), o Catedrală romanocatolică Sfântul Anton şi o Catedrală ortodoxă Sfânta Parascheva , aflată în construcţie. Oraşul nostru şi Judeţul Vrancea, în general, au dat spiritualităţii și culturii româneşti, nume de prestigiu: o Mitropolitul Varlaam născut într-un sat de lângă Focșani. o Miron Costin (1633 – 1691), cronicar, istoriograf și poet – staroste de Putna o Gheorghe Tattarescu (1820 – 1894), pictor, născut la Focșani. o Dumitru C. Ollănescu-Ascanio (1849 – 1908), scriitor și diplomat, membru al Academiei Române, născut la Focșani. Biserica Ovidenia Armeni o Ion Mincu (1852 – 1912), arhitect și inginer, unul dintre întemeietorii școlii românești de arhitectură, născut la Focșani. o Anghel Saligny (1854 – 1925), inginer de reputație mondială, unul dintre întemeietorii ingineriei românești, pionier al tehnicii mondiale, născut la Focșani.
o Duiliu Zamfirescu (1858 – 1922), poet, prozator, dramaturg și publicist, om politic, diplomat – născut în Plăinești, azi Dumbrăveni, județul Vrancea. o Simion Mehedinți (1868 – 1962), savant de talie mondială, geograf, etnograf, pedagog, filosof al culturii, om politic, prozator, s-a născut la Soveja, județul Vrancea. o George Al. Plagino (1876 – 1949), primul sportiv român participant la Jocurile Olimpice moderne, născut la Dumbrăveni, județul Vrancea. o Nicolae Georgescu-Tistu (1894 – 1972), filolog, specialist în biblioteconomie, publicist, s-a născut la Cotești, județul Vrancea. o Mihail Steriade (1904 – 1994), poet, publicist, editor și traducător, născut la Focșani. o Leon Kalustian (1908 – 1990), ziarist și publicist, născut la Focșani o Emanoil Petruț (1932 – 1983), actor de teatru și film, s-a născut la Mărășești. o Leopoldina Bălănuță (1934 – 1998), actriță de teatru și film, s-a născut în satul Hăulișca, azi component al comunei Păulești, județul Vrancea. Cultură scrisă. Mass-media Apar la Focşani valoroase publicaţii periodice de cultură, dintre care amintim Pro Saeculum şi Oglinda Literară. Acestora li se adaugă numeroase reviste ale unor importante instituţii şi reviste şcolare din Focşani şi din Vrancea. Activitatea editorială este susţinută de 4 edituri care publică anual, volume ale scriitorilor vrânceni şi nu numai. Tot la Focşani funcţionează Cenaclul literar „Duiliu Zamfirescu”. Viaţa culturală, socială şi politică a oraşului şi judeţului nostru este reflectată în mai multe cotidiene şi publicaţii săptămânale şi prin intermediul mai multor posturi de radio, televiziuni locale şi corespondenţi ai mass-media centrală. Anual se desfăşoară în Focşani evenimente importante: Zilele Oraşului Focşani, Târgul de carte, Galele teatrale focşănene, Festivalul Internaţional al Viei şi Vinului Bachus. Totodată în judeţ au loc festivaluri folclorice, târguri naţionale ale meşterilor populari şi festivaluri de datini şi obiceiuri. Aceste locuri minunate ale Vrancei, bogate în spiritualitate şi frumuseţi naturale vă aşteaptă să le cunoaşteţi tradiţiile şi obiceiurile, vrâncenii fiind renumiţi pentru ospitalitatea lor.