Privire asupra Județului Putna by Biblioteca Judeteana "Duiliu Zamfirescu" Vrancea

Im:- -

4 >î

; -• PREFECTURA JUDEŢULUI PUTNA -- -

*-V

: IV !•

PRIVIRE ■• !

P; ’

xab*

ASUPRA

| : ’C '

M JUDEŢULUI PUTNA ii

Mnfi Mg

li*

M Ii

Lucrare întocmită cu ocazia Congresului Rsociaţiei Române pentru înaintarea şi răspândirea ştiinţelor, întrunit în Focşani între 20—25 Septembrie 1909.

lîvftU? vJf-'

1sr _

ĂYJ>,

P M >

s». r m-

/ M*

fot»

FOCŞANI

■/

Tipografia Alexandru Codreand S-soki 1909.

4:; IA

/ _/ •

y •-r- ’ —rr

;

Din trecutul judeţului Judeţul Putna a aparţinut înainte de 1475 Munteniei, care ’şi întindea până atunci hotarele până la' Bacău. Dintr’un do cument din anul 1407 emanat dela Alexandru-cel-Bun, prin care acest Domn regulează comerciu1* de import, export şi transport se zice lămurit că hotarul se afla Ia Bacău:

i i

,Şi la fruntarie Ia Bacău, dela 1 grionă 2 groşi si apoi Ia întoarcere din Valahia cu marfă*de acolo, fie piper, fie lână, fie ori si ce, se va plăti fn Bacău dela ^cân tare— l|2 rublă de argint...* (Arch. lat. a Rom. Tom. I, p. I, p. 131).

Un alt document din 1400 Aprilie 23, emanat dela Ştefancel-Mare, vorbeşte de asemenea de vama din Bacău. (Arch. Ist. a Rom. Tom. 1, p. II, p. 7). întemeiat pe aceste 2 docu mente, d. lluşdeu susţine că înainte de 1475, Muntenia stă pânea toată laturea occidentală a Moldovei, până Ia Bacău (Ist. Crit. a Rom. voi. I. Buc. 1875, p. 10). Părintele Melchisedec a descoperit, la mănăstirea din Soveja, un documenţ. slavon datat din anul 1445, dela Ştefan-Vodă, fiul Iui Alexan dru cel Bun, în care se pomenesc sate de pe râul Putna, date de ştefan-Vodă in stăpânirea panului Oana LTrecli. Pe acest temeiu părintele Melchisedec deduce ca neexactă afirmarea d-luL Haşdeu şi susţine că Vrancea *) şi cu râul ei Putna, a !) Vrancea octipŞ partea de' S. V. a judeţului. Are o suprafaţă-aproximativă de 80000 de fălci, adică cama treia p*rle din supra faţă totală a jud. Putna. (In ce priveşte geografia fizică sl economică, vezi Putna, judeţ). Se compune din 18 comune si anuiiie: Bârsesti, Colacul, Găurile, Herastraul, Naruja. Negrilesti, Nerejul, Nistoresti, Paltinul, Paulesti, Poiana, Spinesti, Spulberul, Ticliirisul, Tulnici, Valea-Sarei, Vasuiul si Vidra. Are 38 biserici, 12 scoli mixte, 2 judecătorii de ocol si un oficiu telegrafo-postal în Vidra.

. V. &

••

ii :

■

îi '7

Hci ii*

r li

4 5

aparţinut Moldovei din vechime, înainte de marele ştefan (No-

mos sa stabilit, iu mod definitiv, hotarul Ţării la râul Milcov, sau după curn spunea acelaşi cronicar: «au despărţit do Miicovul cel mare o parte de pârâu, ce vine pre lângă Odobeşli şi.trece do dă în apa l’utnei şi acela până asta-zi este hotarul Ţării-Moldovci şi Ţării Româneşti». (Let., 1*, p. 162). Tot aşa şi Cantemir se exprimă: «mai înainte Şiretul şi Trotuşul despărţeau Moldova de Ţara Românească, dar apoi prin virtutea lui Ştefan cel Mare, jud. Putna s’a adus Moldovei până la râuleţul Milcov». Din anul 1475 până la 1859 neîntrerupt, râul Milcov a for mat hotarul între cele două ţări surori. Drepturile de vamă suprimate in mare parte sub Vodă Bibescu în 1846, nu s’au desfiinţat cu totul de cât in 1862, după legea votată de Adu narea legislativă din acel an, sub Vodă Guza.'

prin care după unii s’ar părea bine dovedita stapamiea de către Moldova a jud. Putna, înainte de Ştefan cel Maie, lotuşi având in vedere cele zise de cronicarul Ureclna, ca mai îna inte era price intre amîndouă ţările: Ţara Munteneasca vrea să fie hotarul său, până in apa Trotuşului; iar Moldovenii mu lăsau, până au vrut Dumnezeu de s’au tocmit aşa. Şi au luat Ştefan-Vodă cetatea Craciuna cu ţinut cu tot, ce se cluamfi linului Putnei, şi l-au lipit de Moldova, şi au pus pârcălabii săi, pre Vâlcea şi pre Ivan, (Let. I2, pag. 162). Se înţelege foarte uşor că stăpânirea acestui judeţ, a fost multă vreme înainte de Ştefan cel Mare, un motiv de ceartă între Domnii Moldovei şi ai Muntenie^ după cum se întâmpla adesea ori ceartă între proprietarii a două moşii învecinate. In anul 1475, învingând Ştefan cel Mare pe Radu cel Fru

i.î

►

Reşedinţa este în com. Vidra (cat. Vidra). Din istoric. In timpuf lui Cantemir, pe la 1716, Vrancea era deja mica si făcea parte din cele 3 republice ale Aloldovci: Kiegielz (jud. Falciu) Vrancea (jud. Putna) si Câmpul-Lung (jud. Suceava). In secolul al XV-lea, întregul creştet al Carpaţilor, mai jos de Braşov, spre E în linia Focşanilor si apoi continuând în sus si mai înainte, se numea Vrancea. Vrancea a aparţinut Munteniei, înainte de 1475, când Ştefan cel Atare, Domnul Mol dovei, stabilind Milcovul ca hotar între cele 2 ţari, Vrancea trecu în partea Atoldovei. Un document descoperit de Episcopul Atelchisedcc, datat dela 1445 si emanat dela Ştefan-Voda, fiul lui Alexandru cel Bun, pomeneşte de nişte sate pe râul Putna, date de acest Domn în stăpânirea panului Oana Ureacli. D-l Tocilescu, vorbind de starea în care se aflau Ţările Româneşti, înainte de des călecare, pomeneşte de o căpetenie mongola Bugek, care trecând peste munţi, cam pe la 1241 despre Predeal d-n Ţara Româneasca, s’au bătut cu Românii de priu Prahova, Bnzau, Vrancea, s. a. m d.; de aci rezulta ca Vrâncenii sunt stabiliţi în locurile unde se afla asta-zi încă înainte de descălecare. Vrancea din vechime se întindea din apa Alilcovului, până d’asupra Odobestilor apoi pe linia Magurci, pe drumul Vrancei, prin satele Jaristea, Ţifesti, Satul-Nou Cru cea de Sud., Moviliţa, Marginea Paunestilor a Rugineniloc până in Trotus, coprînsând mai toata pl. Gârlele dela Odobesti pe Milcov in sus pţna la hotarul Ţârei si satele din Racaciuni de la Rugineşti în sus pa Trotus, până lă Casiriul, coprinzând’si Casinul ' De U începutul veacului al XVI-lea, în 1518, Vrancea trebui s7fi fîst întinsa de oare-ce'vedem ca catolicii isi au acolo un decanat deosebit, numit decanatus Viranezensis*. * PSaa la aaul 18!.4' ",ai ,ot tcritor;ul Vraa“' aparţinea Visteruicului lordnchi Roset Rosnovanu. Vrâncenii se jupecara inuita vreme ca sa iasn do • D vanul!» ni în anul 1814 ei câştigară procesai, devenind^ iaras, nra„S ■ R°S",°' pământ, paslrat de dânşii din moşi slramosi. 'araS' pr0pnclan »' “«stai

* *

<■

! I ■6

. « /

Mii

fc.__

* t

■

; i

■

CAP. I.

LIMITE, RELIEFUL SOLULUI, OROGRAFIA, GEOLOGIA •i

►

Situaţiuni şi limite

•4

: l

►

•

! ■

V* i

% *' !

, o

►

I I

( I

i !

Judeţul Putna, numit ast-fel după riul care îl străbate de la V. la S. E., este cuprins între 24° şi 25, 13’ lon gitudine orientală si între 45°, 36’ şi 46°, 12 latitudine boreală, fiind aşexat în centrul ţării, în marginea de S. a Moldpvei, din care făcea parte până la unirea Principatelor, Limitele judeţului sunt: La N. şi N. V., judeţul Bacău, începând dela gura pârâului Răcăciuni, care’i formează hotarul până în dreptul corn. Parava; de aci hotarul face o cotitură spre S. până în faţa corn. Răcoasa, de unde se îndrepteazâ spre V., până la muntele Cl&bucul, pe hotarul Transilvaniei. La E., Şiretul, care-1 desparte de jud. Tecuciu, în cepând dela locul numit Capul-Dracului şi mergând în jos până la Blehani.

■i

t'ţ

1 \ 8

La S., jud. R.-Sărat, dc care se desparte prin râul Milcovul, dela ob^ia lui până la Câmpjneanca ^Foc şani şi de aci prin canalul tras din M> cov de Ştefan cel Marc, ca linie de demarcare între Muntenia. şi Mol dova după războiul din 1475, când Radu-cel-Frumos, Domnul Munteniei, fu învins de Ştefan, iar jad. Putna

►* \

• i*

►

anexat Moldovei. ... La S.-V., jud. Buzău! începând din muntele Giurgiu, de unde se lasă în jos cu o mică înclinare spre E. prin munţii: Muşa-Mare, Muşa-Mică, Vetrilele, Neharna şi Piatra-Secuiului, de unde face un arc spre N., tiecand prin Muntele Furul-Mic, urcând spre N. în muntele Furul-Mare, numit de locuitori La Trei-IIotare, de oare ce formează hotarul dintre judeţele Putna, Buzău şi Râmnicul-Sărat, unde se termină vecinătatea Putnei cu judeţul Buzău, începând de aci înainte a se margini cu Râmnicul-Sărat. La V., Transilvania, începând dela Vârful-Clăbucului, prin munţii Stănişoara, Lepşa, Stogul, Hărtanul, Buneul, Faţa-Arişoaei, Vârful-Lăcăuţului, Zarea-Mordanului, Gorul şi Giurgiu. Prin hrisovul dat Vrâncenilor de . către Grigore Ghica, se statornicesc hotarele prin var^ furile munţilor Stogul, Buneul şi Lăcăuţul, de unde se începe Zăbala. După convenţia de delimitare încheiată la 25 Noemb'rie 1887, pentru a se executa învoirea făcută la Viena la 5 Aprilie acelaşi an, s’a semnat protocolul pu blicat în „Monitorul Oficial" din 10 Aprilie 1888. După .acest protocol, hotarul ţării în dreptul jud. Putna, în cepe dela Munte Clăbucul, se coboară urmând pe râpa din mijloc la pârâul Lepşa, pe care urmează până lâ gura pârâului Harambercz (cota 804). şi se suie mer-

gând pe creasta piciorului N. E. al muntelui Jahorosbercz la vârful acestui munte (cota 1.211): de acolo se coboară către 8. mergând pe o râpă până Ia pârâul Paltinul, peste care trece, si apoi se urcă pe o altă râpă situată fată în faţă cu cea dintâiu la vârful mun telui Şobercz (cota 1.590). Din vârful acestui munte linia fruntariei urmează creasta până la vârful Mestea cănul, de unde se coboară către S mergând mereu pe creastă, trecând prin punctele cotate 1.139 şi 184 până la pârâul Putna Vrancii, la punctul unde Pârâul-Măruîui se varsă în Putna. De acolo ea. merge în sus pe Putna până la sorgintea ei, trece prin dosul muntelui liarayoldola (cota 1.671), până la sorgintea pârâului Ză bala, pe al cărui curs urmează până la gura pârâului Gorul, apoi pe aceasta în sus până lâ sorgintea lui, de unde trece la şeaua dintre muntele Giurgiu şi DealulNegru (cota 1 535). Forma judeţului Putna e aceea a unui poligon octogonal neregulat, ale cărui laturi ar fi: 1) Dela mun tele Clăbucul până în dreptul comunei Râcoasa;, 2) din dreptul comunei Răcoasa până în faţa comunei Parava; 3) din faţa comunei Parava până la gura pârâului Răcăciuni; 4) dela gura pârâului Răcăciuni până la Bleliani; n) dela Blehani până la comuna Reghiul; 6) de • la comuna Regii iu până la muntele Furul-Mare; 7) de , la munte Furul-Mare până la muntele Giurgiu şi 8) de la muntele Giurgiu până la muntele Clăbucul. Lungimea cea mai mare â judeţului Putna este de la Răcăciuni până Ia Blehani, adică întreg drumul par curs de Şiret în acest judeţ; iar lăţimea cea mai mare o prezintă dela muntele Clăbucul până la Blehani. Suprafaţa judeţului este de 331.055 hectare.

• 1 V

1B 0. Capul-Cozii-de-sus , al comunelor Găurile şi Tiehirişul (căt. Părosul). 10. Mijlocul-Cozii, al comunei P&uleşti. 11. Capul-Cozii-cle-jos, al comunelor Vidra şi Ticliirişul. 12. Mişina, al comunelor Ticliirişul (căt. Rugetul) şi Colacul. 13. Macracleul şi Piscul-Lepşii. al comunei Tuluici. ÎL Pietricelele, până în apa Tişiţei, al corn. Pău: Ieşti (căt. Coza). Cel mai înalt munte din Vrancea este • Pietrosul. t Vârful cel mai înalt al Măgurei, ramul de munte dintre Milcovul şi Putna, este la Titila, deasupra schi tului Tarniţa. Din vârful Titilei se vede de-o parte Vrancea cu frumoşii, săi munţi şi de alta câmpia din judeţul Putna. Vederea se întinde în lungul judeţelor Râmnicul-Să.rat, Tecuciu, Covurluiu şi Braila, până la munţii dinspre Dunăre şi Marea,-Neagră ce se află dincolo de Isaccea şi Tulcea, Comunicaţia în munţii Vrancei se face pe poteci. Cele mai însemnate sunt plaiul Cozii, plaiul Valea-Neagrâ şi plaiul Lapoşul. Dintre ceilalţi munţi ai judeţului Putna, cităm nu mai : Zboina, despărţit în două prin pârâul Şagăul ce dă în Lepşa; Andreiaşul, pe teritoriul comunei Reghiu, Ciurugul, la izvorul Nărujei; Faţa-Arişoaei, unde e obârşia Putnei; Clăbucul, la punctul de hotar între Transilvania şi judeţul Bacău. Ridrografia.— Judeţul Putna e udat în partea-i de E. de râul Şiretul, care strânge mai toate apele jude. ţului. Aceste ape se varsă sau deadreptul în Şiretul, sau în afluenţii acestuia, dintre cari mai însemnaţi sunt: Trotuşul, Şuşiţa şi Putna. Şiretul intră în jud. Putna pe la satul Răcăciuni, /

formând hotarul dintre Putna şi Tecuciu; aduna din judeţul Putna apele: Răcăeiuni, Drăguşani, Cucova, Valea-Seacă, Pănceşti, Trotuşul, Carcgna, Zăbrăuţul, Şu.şiţa şi Putna şi iese din judeţ pe la satul Blehani. Trotuşul intră, în judeţul Putna la satul Borşani, unde primeşte pe dreapta pârâul Bâlca, curge spre E., luând în sine apele Cornăţelul, Lunca-Dochiei şi Domoşiţa şi se varsă în Şiretul, mai jos de satul Burcioaia. Şuşiţa izvorăşte clin munţii Sovejii, culege apele Crimineţul, Lărguţa, Valea-Babei, Alba, Răcoasa, Repejoara, Repedea şi Hăulita şi se varsă în Şiret, mai jos de satul Doaga. Putna izvăroşte din Faţa-Arişoaiei, curge la vale, primind apele din Valea-Mărului, Lepşa, Tişiţa, Coza. Dejul, Zăbala şi alto câte-va pâraie mici ca, Călugăraşul, Apa-Pietroasă şi altele. La Răstoaca primeşte cel mai mare afiuent al său, Milcovul şi la satul Că ii eni se varsă în Şiret. Milcovul izvoreşte din vârful Munteorului, primeşte' pe dreapta pâraiele: Regiul, Milcovelul şi Arva, iar pe stânga, Larga şi Valea-Rea şi apoi se varsă în Putna, în dreptul Răstoacei. Geologia. — Aluviunile ocupă o mare întindere în jud. Putna, toată valea Şiretului de la Răcăciuni, la N., până la Vultur şi la Nămoloasa, la S. trecând prin Mărăşeşti, Ciu.şlea şi Bilieşti. De la Mărăşeşti, această suprafaţă se lărgeşte mult; ea se întinde de la malul drept al Şiretului, din faţa Cozmeştilor, la N:-E. până la Căpoteşti şi Făurei, pe ţărmul drept al Putnei, coprinzând ast-fel la S.-V. câmpiile Şiretului, Şuşiţei şi Putnei i ele la Mirceşti la Mândreşti, se îngustează, ne

14 mai fiind cuprinsă de cât între Şiret şi Putna, peiitru a se lărgi din nou la gura Milcovului. La această. întindere de tărâm trebue să adăugăm în mare parte albiile râurilor Milcovul, Putna, Şuşiţa, Zăbrăuţul şi Trotuşul şi toată câmpia care se găseşte la gura iui şi unde se ridică târgul Adjud. Grupa cuaternară sau diluviană este destul de desvoltată în jud. Putna, afară de o fâşie îngustă care se află pe mai toată partea stângă a văii Milcovului, de 1a- satul Mera până aproape de Odobeşti. Ea for mează platoul întreg unde se află Focşani şi care e coprins între malul drept al Putnei, între Precistanul, Petreşti şi Jorâşti de-o parte până la Ceardac, pe maIul stâng al Milcovului, de cea-l-altă parte; la N.-V. ea se întinde până la Odobeşti. O mare parte din vii sunt sădite în losul ce prezintă aici o foarte mare desvoltare şi o grosime de 15—20 m. De aci, grupa cuaternară se continue, prin Jareştea şi Boloteşti, spre valea Putnei, care pe ambele-i ma luri prezintă o făşie cuaternară, dar mai cu seamă pe malu-i stâng unde se află satele Cucueţi, Câlimanul, Vidra şi până la Tichiriş, Ea se îndreptează apoi spre N., formează colinele unde se află viile de la Pauciul şi Străoani, se continuă la N., formând o făşie paralelă cu câmpia Şiretului, prin satele Dioclieţi, Do mneşti, Sascutul, p(tnă la Răcăciuni, fâşie care nu e întreruptă de cât de depozitele de aluviune din valea Trotuşului, pe malul căruia se găsesc asemenea de pozite cuaternare, ce se văd continuându-se cu între ruperi până la gura văii Caşinului. Grupa terţiară sau chenozoică prezintă o foarte mare desvoltare în acest judeţ. Ea e reprezentată aci prin

I !

cele trei sisteme aie sale: pliocenul, miocenul şi eocenul. Sistemul pliocen formează în jud. Putna o făşie care se îndreptează de la S.-S.-E. la N.-NV.; el e co prins între două linii flexuoase, din- care una, aceea de la E., pleacă din valea Milcovului, între Odobeşti şi Căpătanul, trece grin Clipiceşti, în valea Putnei, între Străoani şi Muncel, în valea Şuşiţei, la. Sperieţi, în valea Zăbrăuţului, pentru a se termina la V, de Răcăciuni, după ce a trecut, aproape de Copăceşti şi de Urecheşti, în valea Trotuşului; cea-l-altă de la V., pleacă în valea Milcovului, de la gura pârâului Re gi îiorul, trece între Colacul şi Vâlceaua-Sării, în valea Putnei, prin Vizantea, puţin mai la E. de Câmpurile, în valea Suşiţei, pentru a se termina ceva mai la E. de Caşiuul. Rocele care compun stratele acestui sistem sunt: argilurile galbene şi albăstrii, când numai plastice, când nisipoase şi puţin marnoase. Gresiile iau formele cele mai pitoreşti ; ele se prezintă unele sub forma de mameloaue, altele ca nişte ' tunuri sau ruine, din cauza eroziunilor ce au suferit prin intemperiile atmosferice, cum se poate vedea în valea Putnei, între Tichirişul. şi Valea-Sării şi în Valea Suşiţii, între Gogoiul şi Câmpurile. La Şindilari, în valea Milcovului, se găsesc două straturi de lignit destul de. bun şi de o grosime de 1 m — 1 m 50. Fosilele sunt puţin numeroase. Afară de bivalvele, care s'au găsit la Gura-Reghiului, nu s’au mai aflat de cât planorbi şi neritine, coborând valea Milcovului la Şindrilari ; limnea în valea Tichirişului, la satul Secă tura ; neretine şi fragmente de Unio într’un argil ne-

gricios, pe malul stâng al prefecturi din Tichiriş. Sistemul miocen e mai pliocen / el formează., cu largă, care se îndrepteazâ

Putnei, ta faţa foastei supuţin desyoltat de cât cel toate acestea, o fâşie cam ca şi pliocenul de la S.-S.-E.

la N.-N.-V., având drept limite la E., linia pe care am însemnat-o ca limita de V. a pliocenului şi o altă linie foarte sinuoasă, care pleacă*de la S. de Andreiaş, în valea Milcovului, trece între Spulber şi Pal tinul, în valea Zabalei, între Herăstrău şi schitul Valea-Neagră în valea Nărujei; la E. de Goza şi la V. de Tulnici, în valea Putnei la Soveja, în valea Suşiţa; apoi la E. de’ Măgura Caşinului,. în valea Caşinului, şi se încovoaie la E. spre Oneşti, în valea Trotuşului. Rocele care compune stratele acestui sistem sunt : 1. Argilurile marnoase cu plăci de gresie pestriţe, roşii, verzui şi cenuşii, cu cordoane şi plachete de ghips fibros şi cu cristalele grupate. 2. Gresiile cu bo bul mai mult sau mai puţin mic, unele foarte grosoloane şi nefiind chiar de cât nişte adevărate conglo merate, cu o coloare cenuşie gălbue şi chiar cu totul verde; această din urmă fâşie, care se recunoaşte după coloarea-i foarte pronunţată, merge de la Andreiaşi până la muntele Răiuţ, trecând prin Secătura, care formează înălţimile malului drept al Reghiorului. Alte gresii micaşisturi, se prezintă, când în straturi mai mult sau mai puţin groase, când în plachete scliistoase. 3. Ghipsuri cenuşii, roşcatice şi alburii, cu nodule albe de albastru, după cum se vede la Tulnici, pe malul stâng al Putnei, între Năruja şi Nistoreşti în valea Nărujei; între Spulberul şi Paltinul, în valea Zabalei; la Soveja, în valea Suşiţei. 4. Argiluri sali-

fere cenuşii, cu cordoane sau plăci de ghips şi de gresie micacioasă. La suprafaţa acestor argiluri se vede sare gemă la Andreiaşi, pe malul stâng al Milcovului, la Righioara în vâlceaua Righioara, la satul Paltinul în valea Zabalei; în vălceaua Piţicul; la Nistoreşti; în valea Nărujei; şi în Vâlceaua*Sării, corn. Valea-Sării. în valea Putnei. Această sare gemă se manifestă încă prin nişte izvoare sărate la Vizantea, în valea Vizăuţului, la Câmpurile, pe Corcomanul, care se varsă în Şuşiţa, pe malul drept al acestui râu; între Caşin şi satul Mănăstirea-Caşinului, pe malul stâng al vâlcelei Caşi nului. Aceste argiluri saliferc sunt în mai multe locuri îmbibate do petroleu, cum e în valea Reghiului afluent al Milcovului şi în Vălceaua-Sărei (din valea Putnei). Petroleul se află la Câmpurile, în. valea Şuşiţei, în vâlceaua Haloşul, pe malul drept al pârăului Caşinul; el se scurge însoţit de apă sărată din Dealul lui Păun, în valea Vizăuţului, care e compusă din gresie alburie. Fosilele ce s’au putut găsi în acest sistem sunt bi* valvele şi cer iţele. Trebue observat că, în stratele ce se întind sub ghipsuri, sunt numeroase cordoane sau mici straturi de silice, cu precipitaţiea de coloare albăstrie, dar mai în deobşte neagră, care poartă numele de ftanită sau lidită. Stratele acestui sislem sunt foarte turmentate in Putna, aşa in cât formează flexuosităţi numeroase şi foarte pronunţate, după cum se poate vedea mai cu seamă pe malul Zăbalei, in tre Spulber şi Paltinul. Sistemul eocon prezintă o foarte mare dezvoltare. El for mează o fâşie paralelă cu acelea din sistemele precedente şi se întinde do asemenea dela S.-S.-E. la N.-N.-V., din valea Milcovului la aceea a Caşinului, la hotarul jud. Putna şi Ba-

r i9 18 cău. In lăţime, acest sistem este limitat la £. prin miocenul şi la V. prin hotarul Transilvaniei; el formează toate înălţi mile munţilor Vrancei, anume dela N. la S.: cele două Zboine, cea neagră şi cea verde, muntele Clăbucul, muntele Macra deul sau Piatra-Scrisă, Novesele, Condratul, Păişelele, muntele

Giurgiul şi muntele Muşa.pelogratic, acest sistem poate li con Din punctul de vedere siderat, in jud. Putna, ca formând două niveluri..In partea su perioară se găseşte o succesiune de gresii cu mica şi calcaruri marnoase în plachete, conţinând argiluri salifere cu vine sau plachete, fie de gips, cu sare gemă, gresii albăstrii, mai mult sau mai puţin grosolane şi puţin rezistente, marne, conglomerate ca la Piatra-Geamănă, schisturi argiloase, foliculate, negricioase şi sulfuroase cu gresifc în plachete şi câte odată feruginoase; se văd de acestea la cataracta sau săritoarea Putnei şi pe albia Zăbalei, între munţii Păişelele şi Giur giul. In partea inferioară, se găseşte o succesiune de straturi calcade calcar compact, albăstriu, alburiu, in plachete, cu < ruri marnoase scliistoase. Piscul-Ciutei, muntele Gurguiatul şi muntele Păişelele, aproape de hotarul Transilvaniei, sunt ast fel formate, cu gresii albe şi gălbicioase, tari, adesea in stra turi puternice, împestriţate cu mici puncte albe; aceste gre sii, alternează cu schisturi foliculate, negricioase, cu plachete de gresii cu mica şi cu marne schistoase, intru cât-va nisi poase şi pestriţe, verzue, violete şi albăstrii, după cum se văd coborând muntele Muşa şi Zăbala. Trebue observat că mai toate gresiile nivelului superior sunt marnoase şi cu mica, pe când acelea din nivelul inferior, afară de schistoasele şi acelea în plachete, sunt pure şi fără Straturile acestui sisteni sunt, ca şi ale celui precedent mica. foarte turmentate şi flexuoase. In nivelul superior, cum s’a zis mai sus, se găseşte inter calat un al doilea orizont de sare, mai vechiu decât cel cons tatat la Reghiul, la Spulberul şi la Valea-Sării; el e evident eocenic, din momentul ce e cuprins intre slratele de greşi* şi de marne calcaroase cu fucoizi şi cu liieroglifi Atât dea supra, cât şi dedesuptul acestor argiluri salifere, s’a constatat

existenta unor numeroşi fucoizi,printre cari speţele următoare: Chondrideş intricatus, Brogn, Ch. Targioni, Brogn şi Ch. furcatus, Brogn. Aceste argiluri salifere formează o fâşie care se continuă dela S. unde se văd la suprafaţă, în valea Zăbalei, la V. de satul Nerejul, la locul numit Poienile-Sării; Zăbala curge în această parte şi-şi sapă albia in depozitul de sare chiar; aceste argiluri se continuă la N. până în valea Caşinului. Această fâşie însăşi este vizibilă la suprafaţă in satul Coza, în valea Putnei şi mai la N. in valea Lepşii, ceva mai sus de schi tul Lepşa. Ea se mai arată la Ciurbe, pe malul drept al Ca şinului, în faţa Măgurei-Caşinului, prin nişte izvoare sărate, cărora locuitorii le dau numele de saramure. Toată partea sau nivelul inferior, în care gresia domină şi care pare a constitui mai în special gresia carpatică, nu poate deci li considerată, până ta o probă contrarie, din momentul ce fosilele lipsesc cu desăvârşire, de cât ca făcând parte din sistemul eocen, cu atât mai mult ca s’au constatat aceeaşi liieroglifi şi fucoizi pe plăcile de gresie schistoasă şi de calcaruri marnoase, în mai multe părţi ale acestei zone, până chiar în vecinătatea hotarului. S’au aflat întradevăr fucoizi în muntele Zboina-Neagră şi între Zboina-Neagră şi Zboina-Verde,. urcând de la acest din urmă munte, dela locui numit Curmă tura Zboinei-Negre; s’a mai găsit încă intre muntele Clăbucul şi muntele Aureul şi apoi pe malul drept al Lepşei, co borând din muntele Macradeul. Minerale. —Judeţul Putna e bogat în minerale. Pirita ordinară sau bisulfura de fier se găseşte răspândită în grupe izolate de cristale, foarte frumoase, şi care se pot foarte bine determina în mijlocul argilurilor salifere şi ghipsoase, în valea Reghiorului, a gresiilor alburii dela Andreaşi şi a gresiilor cu liieroglifi din valea Zăbalei; mai toţi liieroglifii sunt transformaţi în pirite sau sunt acoperiţi de ele. Ghipsul se prezintă în frumoase cristele izolate sau gru pate în flabele în mijlocul marnelor şi a argilurilor ghipsoase, precum: în vâlceaua CJaciuIui, la muntele Gherghelăul, şi la Nistoreşti şi sub formă de lamele foarte transparente, din care

20 unele prezintă acest caracter particular de a fi pe suprafaţa curbă, după cum se vede la Vălceaua-Sării, unde se găsesc asemenea ghipsuri fibroase şi cristale izolate, din care unele stau să se prefacă în sulf, prin epigenie. In munţii comunei Bârseşti, din plasa Vrancea, femeile scot mici cantităţi de ghips, pe care arzându-le, le utilizează la văpsitul caselor. Pucioasa se găseşte in mare cantitate, in cristale izolate, care se pot uşor determina în mijlocul straturilor ghipsoase ca acelea din Vălceaua-Sării, in cristale mari şi in nodule amorfe şi foarte pure, din care unele cântăresc mai bine de 250 gr. şi au un diametru de 11 c. m. pe 6 c.m. Această pu cioasă se găseşte răspândită cu îmbelşugare în argilurile marnoase salifere şi ghipsoase la Petre al Tănăsoaiei, localitate din Secături, pe malul drept al Regliiorului, pe povârnişul co linei, unde la primele lovituri de târnăcop se găsesc frumoaso cristale sau nodule de pucioasa cea mai pură şi de o fru moasă coloare galbenă-verzuie. Sarea gemă se găseşte la Andreaşi, în valea Milcovului, chiar la suprafaţă; la Reghioara, în valea Regliiorului; în vâlceaua Piticului; in valea Nărujii, la Vălceaua-Sărei şi in valea Pu.lnei, unde se exploatează. Trebue de observat că în jud. Putna independent de zona suliferă de mai sus, există una şi mai vechie, de vârsta eocenicului, fiind cuprinsă, cum s’azis mai sus, intre gresiile şi calcalurile cu fucoizi. Sarea din această din urma zonă se găseşte la suprafaţă la: Poenile-Sărei, in valea Zăbalei, la satul Coza, in valea Putnei şi a Lepşei, la N. de schitul Lepşa Principalele localităţi în care se mai gă seşte sare, sunt: Faţa Spumei, Zboina(în hotarul Sovejii), Pie trosul, Monleorul, Dealul-Poenei, Nerejul, Spulberul, etc. Aceste localităţi nu sunt puse în exploatare; Vrâncenii însă scot sare pentru trebuinţele lor casnice, în baza privilegiului ce li s’au acordai prin hrisovul din 1858, dat de Grigore Chica, Domnul Moldovei. Petroleul se explotează la Câmpurile, în valea Şuşiţei şi la Haloş, pe malul drept al Caşinului, la hotarul despre judeţul Bacău; el curge însoţit de apă sărată, pe malul drept al Pirâului-Alb (Vizăuţul) în satul Vizantea şi imbibă argilurile ghip-

soase iIa Valea-Sării (basinul Putnei) şi la Reghiul, In valea Reghiului. iiărbunii de piatră se află pe teritoriul comunei Mera, in oătuna Şindrilari. Piatra gogon pentru pavagiu se află in abundenţă pe râu rile Pulna şi Milcovul. Piatra calcaroasăse găseşte pe pârâul Şuşiţa. Marmoră se află în comuna Câmpurile. Ape minerale. — Sunt mai multe izvoare de apă minerală in Putna, care toate sunt reci. In valea Putnei. eşind din muntele Sisarul, este un izvor sulfosalin ; mai sunt altele la Stârniţa-Răiuţului; numeroase' izvore minerale se găsesc în valea Vizâuţului, la satul Vizantia; de asemenea la Câmpu rile (în valea Şuşiţei), in vâlceaua Corco'manului şi la PârâulSarat. .Aceste izvoare sunt in deobşte sulfo-alcaline, unele inagnezice, altele iodate sau feruginoase.

m.lk

: : | !

1 . i

■

, : i

: '

Diviziunea administrativă

împărţire administraiivă.—Cea mai veche împărţire administrativă a jud. Putua ce cunoaştem, e aceea din condica liuzilor lucrată pentru Domnitorul Moruzzi în ' 1803 şi publicată în Uricarul lui Codrescu, voi. VII şi Vrii. După această condică vedem că acest judeţ se împărţea în 8 ocoale : 1. Ocolul Răcdcuini, cu satele: Şişcani ai vornicului Const. Balş; Boşcani răzăşeşti; Conteşti ai vorn. Const. Balş ; Sascutul al vorn. Const. Balş; Bereşti ai beiza delei Mavrocordat; Cucova răzăşească; Orbeni răză- . şeşti; Parava răzăşească; Drăguşani răzăşeşti; AdjudulVechiu al Mănâstirei Mera; Adjudul-Nou al sărdăresei llinca; Lunca-Mândrişcăi. 2. OcoJul-Luncei, cu satele: Pădureni răzăşeşti; Călimăneşti a postelnicesei Datrina; Domneşti a comis. Grigore Razu; Borcioaiea a camaraş. Mihaiu Razu: Angheloşti răzăşeşti; Slobozia-Boul răzăşeşti ; Rugineşti răzăşeşti; Păuueşti răzăşeşti; Uricheşti a vist. Balş şi a slug Savastos; Cornăţelul a slug. Savastos; Bâlca a mânăstirei Bârnova; Popeni a hatm. Răducanu Roset; Copăceşti răzăşeşti.

3. Ocolul Zăbrăujiiliiicu satele: Safcul-Nou râzăşesc; Crucea de Jos răzăşeascâ ; Străoani de Jos răzăşeşti ; Ursoiul al mânăstirei Bogdana ; Crucea de Sus răzaşeasca ; Gura-Repezi răzăşeascâ ; Moviliţa răzăşeascâ ; Fitioueşti a mânăstirei Bogdana ; Străoani de Sus ră zăşeşti; Spărieţi răzăşeşti; Deocheţi a vorn. Constantin Balş; Muncelul râzăşesc ; Paliciul a mânăstirei Bogdana; Câmpurile răzăşeşti; Rocoasa răzăşeascâ ; Soveja a mănăstirei Soveja; Vizantea răzăşeascâ. 4. Ocolul Vrancei, cu satele: Voloşcani, Câlimanul, Colacul, Valea-Sării, Poiana-Budeşti, Năruja, Nistoreşti. Spineşti, Păuleşti, Negrileşti, Bârsesti, Găurile, Vidra, Tulnici, Nerejul, ai vistierului lordachi Roset. 5. Ocolul Gârlelor, cu satele : Slobozia-Precistei, a mânăstirei Precista ; Făurei ai căminarului lanacache Pruncul; Bizigheşti ai vist. Iordache Roset; Igeşti ră zăşeşti; Slobozia lui Pătrăşcan răzăşeascâ; Bătineşti ră* zăceşti; Purceleşti‘răzăşeşti; Găgeşti răzăşeşti, ai mân. Mera; Oleşăşti a spăt. Nicolai Stratulat; Ţifeşti răză şeşti ; Codrul Sârbilor răzăşeşti; Vităneşti d. s. răzăşeşti; Clipiceşti răzăşeşti; Cucueţi d. s. răzăşeşti; Sâr beşti răzăşeşti; Boloteşti răzăşeşti; Ireşti d. s. răză şeşti; Cucueţi de supt Măgură răzăşeşti; Ireşti de supt Măgură răzăşeşti; Vităneşti de supt Măgură răzăşeşti. 6. Ocolul Milcovului de Sus, cu satele: Slobozia-Orbeni răzăşeşti; Gugueşti răzăşeşti; Floreşti de j. răză şeşti; Boteşti răzăşeşti; Slobozia lui Vidraşcu răzăşeascâ» Pănticeşti răzăşeşti; Grozeşti răzăşeşti; Odobeşti răză şeşti; Câlimăneşti răzăşeşti; Pâdureni răzăşeşti; Căpătanul râzăşesc; Sindilari d s. ai mânăstirei Mera; Sindilari d.j. ai mânăstirei Mera'- Păţeşti răzăşeşti; Miera a mânăstirei Mera; Floreşti d. s. Vinâşeşti.

7. Ocolul Milcovului do Jos, cu satele: Bahnele a proorocului Samoil; Budeşti şi Mândreşti ai mânăstirei Mera; Jorăşti ai mânăstirei Sf. Ioan; Ciuşle al mănăstirei Răchitoasa; Dobroeşti ai lui Manolache Avram: Vadul-Turcului şi Paraipanul ai lui Toader Tăcu; Mo rile Cozmii ai Sf. Dimitrieî Pomii Străjescului al manastirei Răchitoasa; Mărăşeşti ai spătarului Iordache Catargiu; Mirceşti ai paharnicului Ioan. 8. Ocolul Gliilieş/ilor (Bitieşti), cu satele : Răstoaca a şatr. Die; Ghilieşti răzăşeşti; Sasul râzăşesc; Dimaciul râzăşesc; Suraiă răzăşeascâ; Călieni ai vorn. Dumitrache Ghica*. Năneşti răzăşeşti; Belciugul râzăşesc; Costieni răzăşeşti; Malurile ai vorn. Dumitraehe Ghica: Vulturul râzăşesc; Slobozia lui Ciucă răzăşeascâ; Nă moloasa râzăşeascşă; Slobozia Clucer răzăşeascâ; Blehani răzăşeşti. In anul 1834, jud. Putna coprindea 6 ocoale, cu 7 târguri şi 198 sate. In anul 1849, Putna avea 159 de sate şi 5 ora.şe Satele aparţineau: 16 mănăstirilor, 87 răzeşilor, 56 particularilor. împărţirea aceasta în 159 de sate a durat până la 1864-, când, aplicându-se noua lege comunală, s’au fă cut 8°2 de comune rurale şi 3 comune urbane, adecă peste tot 84 de comune. Judeţul fiind împărţit în 4 plăgi: Bilieşti-Gârlele, Răcăciuni, Vrancea şi Zăbrăuţul. Aciuaia diviziune administrativă. In urma noilor legi sacţionate în 1908 şi în 1909 prin care s’au modificat unele circonscripţii comunale, s’au alipit şi dislipit uuele comuni, iar comuna Câmpineanca din R- Sarat a trecut sub administraţia judeţului Putna, acesta este

2(i

actualmente împărţit în 13 plăşi cu 78 comuni rurale şi trei comuni urbane, după cum urmează : Plasa Bilieşti: Bilieşti, Ciuşlea, Jorăşti, Mirceşti, Suraia, * Focşani. Plasa Caregna : Angheleşti. Diocheţi, Domneşti, Moviliţa, Păun eşti:1:, Rugineşti. Plasa Gârlele: Boloteşti, Câmpineanca, Găgeşti, Jariştea, Mera, Păţeşti, Vărsătura, O dubeşti*. Plasa Mărăşeşti: Bătineşti, Făurei, Mărăşeşti,* Pădureni, Pufeşti, Ţifeşti. Plasa nămoloasa : Călieni, Nămoloasa, Nan eşti. Răs toaca. Vulturu*. Plasa Răcăciuni : Cucova, Drăguşani, Orbeni*, Para va, ' Scurta. Plasa Şiret:. Bereşti, Mândrişca, Pănceşti, Sascul*, Valea-Seacă. Plasa Suşiţa : Câmpurile*, Găurile, Răcoasa, Soveja, Vizantea. Plasa Trotuş: Adjudu-Nou*, Adjudu-Vec.hiu, Bâlca, Borşani, Burcioaea, Cornăţel, Coţofăneşti, Urecheşti. Plasa Vidra: Clipiceşti, Colacu, Ireşti, Tichiriş, ValeaSărei, Vidra*. Plasa Vrancea*. Bârseşti*, Negrileşti, Păuleşti, Poiana, Spineşti, Tulnici, Vâsuiu.

Plasa Zabala : Herăstrău, Nâruja*, Nereju, Nistoreşti, Paltin, Reghiu, Spulberu. Plasa Zăbrăuţi: Crucea de Jos, Crucea de Sus, Fitioneşti, Mănăstiora, Straoani de Jos, Straoani de Sus, Panciu*. Comunele cari au în dreptul lor semnul* indică re şedinţa de plăşi. Marca judeţului este Bachus calare pe un butoi. Reşedinţa judeţului este în Focşani. Distanţa oraşului de capitala ţârei e de 198 kil. Altitudinea oraşului e de 85 m. deasupra nivelului Mării-Negre. Stradele principale ale oraşului, sunt: a) Strada Mare a Unirei, care începe de la vechea barieră Bucureşti .şi se termină în N. oraşului, b) Str. Cărei, prelungită cu strada Centrală, care merge de la gară, trece pe dinaintea tribunalului şi se sfârşeşte pe şoseaua naţională ce merge spre Tecuciu. Aceste două strade au fost pavate cu bazalt artificial, c) Calea Na ţională, cu direcţia de la S. spre N.; pe ea se face de filarea trupelor în zilele de sărbători, d) Bulevardul Sf. Ioan, pe care e situată şcoala profesională gr. I, grădina publică şi catedrala Sf. Ioan ; începe din şo seaua Naţională, trece prin faţa pieţei şi dă în strada Mare a Unirei. Ambele sale laturi sunt plantate într’un mod foarte regulat cu arbori, e) Strada Elisabeta sau ocolul, care merge paralel cu strada Mare şi care dă în târgul de vite (ocol), f) Bulevardul Căzărmei, şi care e un fel de continuare a stradei Mare a Unirei; în cepe din faţa Prefecturei şi dă afară din oraş, la

Industriile cele mai însemnate din focşani sunt: tăbăcăria, olăria, cizmăria, căldărăria, argintăria, cojocăria, a bager ia, dar mai de căpetenie sunt blănăria

Printre evenimentele istorice petrecute în Focşani, sau în care Focşanii joacă un rol mai însemnat, po menim următoarele : In anul 14-62, Ylad Ţepeş, trecând Dunărea in frun tea vitejei sale oşti, după ce ucise 25000 de Turci, se retrase cu trupele sale pe câmpia Focşanilor, acope rită azi cu noile cazărmi ale Diviziunei a Yl-a de in fanterie. In anul 1568, Alexandru (fratele lui Petru Şchiopul) domnul Munteniei, este lovit fără de veste şi învins la Focşani de către boerii moldoveni, veniţi cu oaste asupra lui. In 1600 Simeon Movilă e. învins, aproape de Foc şani, la Milcovul cel Marc, de ostile lui Miliaiu-Viteazul. In 1615, boerii moldoveneşti Beldiman Logofătul, Sturdza Hatmanul cu Boul Vistiernicul, cari plecase cu pâră în contra lui Ştefan Tomşa, sunt aduşi acestuia la Focşani. Ei fuseră puşi în obezi din ordinul Vi zirului, care era prieten cu Tomşa, Tomşa pune să le taie capetele şi le aruncă trupurile în Şiret. In 1639, Mateiu Basarab, goneşte pe Yasile Lupul dincolo de Focşani. In 1653, ostile lui Vasile Lupu silesc la Focşani, lâugă pârâul Căcata, pe Dicul, spătarul lui Mateiu Ba sarab, a se retrage neavând oştenii acestuia arme de foc (Miron Costin, „Opere complecte", I, 605 — 606). In anul 1 6î>5, în timpul domniei lui Constantin Cantcmir, cete de tâlhari, adunate de prin ţara leşească şi Ungaria, de către locuitorii pribegiţi sub a treia domnie a lui Duca-Vodă, prădau şi jefuiau neîncetat Focşanii. In 1687, Constantin Cantemir, domnul Moldovei a-

. .şi tăbăcaria. Notiţe istorice. — Nu se ştie când şi do cine a fost fondat oraşul Focşani. Ounoştiuţele noastre despre acest oraş, nu trec peste secolul al XV-lea. Să fie el vechiul Tiasum sau vre-un alt oraş construit abia după descălecare? Nu putem spune, Nici numele lui nu se spune nimic. Să fie el format din sufixul topic-ani, sau din numele Focşa, cum susţine Paharnicul Con stantin Sion, în „Arhondologia Moldovei"? In anul 1475, după învingerea lui Radu-cel Frumos de către Ştefan cel Mare, domnul Moldovei, în urma căreia hotarele Moldovei se întinseră până la Milcov, Focşanii fură .despărţiţi în două printr'un canal tras din acest râu, rămâind o parte din Focşani în Ţara Muntenească (jud. Râmuicul-Sărat) şi un alt Focşani în Moldova. La finele acestei broşuri se vede harta oraşului cu hotarul ţârilor surori. Focşanii munteneşti sunt astfel descrişi * de Foţi no : „Focşani, scaunul Ispravnicilor, prin care trece o gârlă din Milcov ce face hotar între Moldova şi Ţara Mun tenească; acest oraş se împarte îu şapte suburbii (ma halale) şi are o mănăstire a Sfântului loan şi şase bi serici de piatră1*'. Focşaui râmaseră ast-fel împărţiţi până în anul 1859, când Milcovul încetă de a mai forma hotarul între cele 2 ţâri surori. încă azi nu s’a şters cu totul urma vechei împărţiri a oraşului, numindu se două pieţe ale focşanilor, una pia'ţa Moldova şi alta piaţa Munteniei.

—*

flând de intrarea lui loan Sobieski, craiul leşesc, în Moidova, fuge din Taşi şi se aşează, după povaţa boierilor la Focşani. . De oare ce ţara se umpluse de tălhari, parte Ieşi şi cazaci, parte do moldoveni pribegi, Constautin Cantemir pune la Focşani pe logofătul Miron Costin, staroste de Putna, dându-i volnicie pentru oameni răi de a’i inţepa acolo la margine, pe câţi îi prindea şi movile de dânşii făcea. Purtarea lui Miron Costin cu tâlharii, o descrie şi mai bine Neculcea: „Aşişderea şi Miron Logofătul, fi ind staroste la Putna, au făcut Siimeni şi Hănsari şi au început şi dintr’acolo a risipi tâlharii, că numai o dată la o bătae, au prins patru-zeci de tălhari, şi i-au tot tăiat câte în patru bucăţi, şi i-au aruncat prepelcce pe la drumuri*'. Prinderea cetelor de tălhari, de Miron Costin, arderea lor în Focşani, e pomenită şi de Nicolae Muşte: „i-au prins pre unii cu meşteşug Miron Costin Logofătul, fiind staroste la Putna de i-au omo rât înţepaţi, tăiaţi şi arşi cu foc la târg la Focşani, unde şi acum se cunoaşte movila peste oasele lor'*. In 169 o, Constantin Brâncoveanu aduce apă pe sco curi în Focşanii munteneşti: „în Focşani au adus apă . de băut pe scocuri cale de două ceasuri**. La 1701, boerii pribegiţi din Moldova, sunt trimişi de Constantin Brâncoveanu la Focşani, împreună cu episcopui de Buzău, cu Cornea Brăiloiul, banul dc.Craiova şi cu spătarul Mihail Cantacuzen. cari îi împacă cu Constantin Duca, domnul Moldovei. In 1711, locuitorii din Bârlad, al căror târg a fost ars cu desăvârşire de Tătari, de teamă să nu cadă în robie, fug spre Focşani. Tătarii nu pot veni aci să prade, fiind apele mari.

Sub a treia domnie a lui Mihail Râcoviţă, cătanele nemţeşti, ale lui Frenţa (Ferenţ), se strâng la Focşani, după ce rezistară în mănăstirea Caşinul, la asaltul Tă tarilor. In 1774, se ţine în locşani o adunare a mai multor boeri moldoveni şi munteni, prin care se decise com punerea şi trimiterea arzurilor şi al averilor mai jos notate, alegând pe Spătarul Cuza şi pe Pitarul Chirica, cari să lc ducă la Poartă. Iată punctele principale ce se stabiliră în arzul din Focşani: a) Alegerea Domnului să fie făcută de Români, să lămâie statornic la Domnie, până la sfârşitul vieţei sale. b) Birul ţârei să fie acel cum a fost stabilit sub sul tanul Melimed IV. c) Turcii n’au dreptul de a avea proprietăţi în ţară. d) Turcii n'au voe a ţine slugi şi slujnice din pă mânteni, etc. etc. Deputaţii munteni aşteptară 45 de zile în Focşani până ce sosiră cei din Moldova. In 1777 în Focşani s’a ţinut conferinţa plenipoten ţiarilor Imperiului rus şi celui otoman, asupra trac tatului încheiat după războiul de la Cuciue-Cainargi (1774), când au fost numiţi domni Grigore Ghica III în Moldova şi Alexandru Ipsilante în România. Tot în Focşani şi-a avut reşedinţa (1858 până la 1860) Comisiunea centrală care a stabilit bazele fun damentale ale organizărei Principatelor-Unite. Prin Decretul din 10 Iulie 1062 dat de Cuza, Foc şanii s’a hotărât a fi reşedinţa numai a judeţului iar judeţul Râmnicu-Sarat să aibă de reşedinţă oraşul Râmnic, având fie-care autorităţi judeciare deosebite.

'T I

Populaţiunea şi mişcarea ei Numărătoarea populaţiunei. Ultima numărătoare oficială a populaţiunei s’a făcut în anul 1899. ^ . După acel recesernănt, erau in tot judeţul 147194 suflete din care 73678 barbaţi şi 73516 femei, fiind şi 37848 capi de familie. ' După starea civilă Barbaţi

Necăsătoriţi Căsătoriţi Văduvi Divorţaţi Total . . 132969 2992 11259 147194 132874 2993 36'

10669 609 13 147194

Femei

Debitării de băuturi .spirtoase Profesiuni libere . Alte profesiuni, comerciu sau industrii

După reccnsemântul din 1899 73678 73516 147194

41839 37128 78960 98524 28524 57049

După statistica dm 1908 Barbaţi Femei Total

78293 76797 154990

Dacă însă la rezultatul recensemăntului din 1899, adăugăm excedentul anual al naşterilor asupra morţilor, admiţând că emigraţiunile sunt egale cu emigraţiunile, vom găsi următoa rele date:

3059 7478; 10537 263 386i 648 73678 73516147194

După religie Ortodoxi • Catolici protestanţi (calvini luterani) Mahomedani Mozaici Armeni Alte religiuni Total

. 677 . . 195 . . 3013

In anul trecut s’a făcut de către Prefectură o statistică succintă asupra populaţiunei din judeţ; iată rezultatul comparat:

Total

După cetăţenie Cetăţeni români Supuşi unei proiecţii streine Nesupuşi nici unei protecţii Total

După profesie

•!

147.194 suflet Rucensimentul din 1899 are Sporul anului 1S99|900 de 1992 „ 1900|L „ 1295 447 * 1901|2 „ 1902(3 , 1793 „ 1903|4 „ 1718 , 1904|o „ 2399 „ J905|6 „ 2189 „ 1906|7 „ 2326 , 1907|8 „ 2680 „ 1908|9 , 3028 Populaţia com. Câmpineanca . 1545 21.442 trecută la Pul na Deci populaţia la 1 Septembrie 1909 ar fi de. 168.G36

După instrucţie Barbaţi j Femei

Ştiu a citi şi seri Nu ştiu Total .

Total

203861 7278 27064 53292} 62238119530

73678| 73516| 147194

Mişcarea populaţiei Iută statistica mişcării populaţiunei pe ultimii 5 ani începători de Ia 1 Septembrie până la 31. August a fie-cărui an. Ţifrelc pe 19Q8|909 sunt provizorii.

I ■

NAS

Ţ I

L) u p ci

Totalul născuţilor după sex

s t area _c i v i i &

Legitimi

Nelegitimi

După

Găsiţi

Ortodocşi

r e I i giune II Pupa statul caruia aparţin Ga- Mozaici Alte Cetăţeni | (Jet. Nesupuşi nic: tolici relig români j stră. unei protecţii

•\

i C3

qT >rs CC

_© ©

©• >ci

>rî 22

)73

r-'

o "©

S. _© © •r5 © 22

_© r©

1 ¥ fa x

1.-3

o ©

904—905 (2885 2(198 55831 2581.1 2414 4995 304 284- 5S8

r !

12740 2588

51 42

881

(17 6 l!| !7G4 2601 33 30 123

65 2 2 2627 25711 17 27

905—900 12711 2063 5374 2441 23591 4800 270 302 572

2 2

2610 12551

3245

906 — 907 3258 31461 6404] 2895 27821 5677 363 363 726

1 1

13057 2965

42 37 147 13S 12 6 3004 29(17! 36|35 1581 144

907—908 3284' 3163 6447 29481 2811 5759 335 3491 684 1 1 2

13098 29821

46 41 130 135 10 5 3109 3000 34 20 141 143

908-909 3539 3467 7006 |3214| 3135 6349 323 329 652 21 3j 5j

3347 3272

44 41 137 150 11 4 33593288 128 22 152 157

Din comparaţia acestor date rezultă că numărul naşterilor creşte proporţional în fiecare an. Faţă cu populaliunea din 1909, avem: popuiaţiunea din 1899 —108.630 suflete. In 19081909, s'au născut 7006 suflete Ceia ce ne dă o natalitate de 41 la mia de locuitori, pentru acest din urmă an.

;

67,

■

^ C Ţ |

No. morţilor după sex z <

re 3 •re

•5 Ere

Cx-

c re

El a tea morţilor peste 1.9 ani in sus

Q. 3. re »c3 CQ

d o re

Necăsă toriţi

Căsă toriţi

Văduvi

Divorţaţi ■J3.

re -Q

£re C=-

-2re

E re

tre

II re

Sta-en civilă necunos re 3 re

re re

ca Cl.

După r e 1 i

jjj n i Catolică Mozaică Alte religii

Total generali Ortodoxă «8 sre

5 re Cre

T 5 l-fi • c -re h fQ

■5

E•re

€0

o Eh

're

’g 3 5 u E re

S £ H

re re o re re CQ tk, c- 23 Gs, Eh

După statul cărui aparţin Nesupuşi Total general Cetăţeni Supuşi nici unei români streini protecţiuni ‘CC.

re ca

*3 Ere Cre

CC. re

5 c-

3. re 5 re 3 E S re o re re 5q H ca

«■

-4—1

Er*

a re

■5

re Ore

1901-905 1657 1527 31X4 94) 809 118 84 395 311 199 321 1

1 4

1 1657 1527 3181588 1478 3066 26 23 49 35 24 59 8 2 1015S7 1491 3078 33 12 45 37 24 61 1057 1527 31-54

1905-906 1655 1.532 3187 910 811 142 85 403 293 197 334

0 3

3 1655 1532 31.81579 1465 3044 38 32 70 35 33 OS 3 2 5 1584 1475 3059 35 24 59 36 33 69 1655 1532 3187

906-907

2189 1893 4082 1149 954 207 121 537 396 285 415 2 7 9

2189 1893 4082056 1785 3841 44 28 72 74 77 151 15 318 20631790 3853 27 14 41 99 89

138

2189 1893 4082

■

I907-90S

1983 1777 3760 l09o 900 1.79 L10 462 358 239 400 4

9QS-909

•2110 1868 3978 1114 990 ISO 130 620 382 285 352 7 11 4

2 1988 1777 3761866 1690 3556 43 22 65 63 61 121 11

4 15 1.874 1626 3570 29 12 41 80 69 H9 1983 1777 3760

3 2110 186" 39711984 1770 3754 50 30 80 66 63 pj 10 5 151995 1786 3781 32 13 45 83 69

152 21 10

1868 3978

Din acest tablou se vede că mortalitatea creşte proporţional şi normal fa|| cu numărul naşterilor. Comparativ cu populaţia din 1909, mortalitatea este d: 21,8 la mia de locuitori. Este de remarcat că numărul cel mai mare al morţilor ni-l dă copiii, cât| în aceşti 5 ani, au murit:

în 1904|5 băeţi p. la 18 ani şi fete p. la 15 ani d e m 1905|6 i d e m 1906|7 i e 1907|8 d m i d e m 190S|9 i

1749 din totalul de 3184 sau 54°|0 8187 > 53°j0 1721 4082 > 51°jo . 2103 1990 3760 )> 52°|o !) 2104 3978 > 55°|o *

»*

Căsătoriţi după statul cărui ■ ap*. "

•

Cctateni Români

P E Al E I

BĂRBAŢI

:so s Z

d Z

s-o s

> •o >

* O

•s

9045 994 827 128 39 994 905

•§ >

i'Su pus ^străini

Căsătoriţi după instrucţiune

Totalul căsătoriilor după rcliRiunca soţilor

=353*^

•

=î[ N’au ştiut a \ ştiut semna semna în registru 8ec, în registru

Barbati dc religiune

2. 2» £ 6

tL.

Nesup nici une protcci

CL_ } j CQ II

53'

o 03

3 3 a_

3 -O rs

5 .5

§ .0 o

S 3 S o rt

S ui

Pernei de religiune

63 26 994 963 968! 9 4 22 22 994 115 134 649 479 8601339 956 15 22 1 994 95813 22 1 994

9056 1304 1086 181 37 1304 1162 109 33 1304 1272 1271 7 7 25 26 1304 ■72 161 883 6321143 1775 1260 12 28 4 1304 1260-4 28 21304 9007 1597 1346 185 66 1597 1423 127 47 1597 1515 1528 17 13165 56 1597 î74 306 1180 723 1291 2014 1505 2852 121597 1511 28 52 6 1597 907 8 1760 1493 186 81 17601574 Î27 59 1760 1663 1676 25 11 72 73 1760 72 364 1336 768 1396 2184 1663 28 63 6 17601665 28 62 51760 908, 1685 1430 186 69 1685 1520 107 58 1685 1611 L623 20 o 54 57 1685 !61 370 1331 724 1315 2039 1606 26 47 61685 1603 3246 41685

Este de notat că anii prosperi au de efect un spor însemnat in mărul căsătoriilor pe când anii răi, împuţinează numărul lor. i

:•

ţ j

••

r j

'•

Făcând o comparaţie între natalitate şi mortalitate, consta tăm două lucruri: întăi că natalitatea este în deplin progres ceia ce în genere este atribuit ameliorărei stărei economice a locuitorilor deşi unii igienişti o atribue alcoolismului, şi al doilea că mortalitatea este destul de însemnată mai ales la copii mici. Dacă marea mortalitate cu drept cuvânt este atribuită lip sei de cunoştinţi igienice şi insuficienţei mijloacelor de com batere a maladiilor printre noii născuţi, lotuşi o parte din adevăr este şi faptul că progenitura alcoolicilor, sifiliticilor şi a pelagroşilor va da un bun procent morlalităţei.

! co

<r.

*—---

r.—

-i

anii

rf-

No. Despărţeniilor

Op.

i 1

—1 ..........:

_J*

■—

Barba ti Femei

ş f

1 & * 'I o «-----------r-r=y.

p. Barba ti

S—

li Femei

I c ::

i! s

-i

-1

m £

Femei IO

Barbati

Femei

I I

CC 4-

CC CC

X X

o tu

O X

II Ş

III!! I

X CC

X cc

Barbati

05 05 CC cc

3 £

Barbati

o x o

Femei

Cil

! Femei

o î

Barbati JH.

Femei X

•

Barbati IO____03

■»!■>-*

CC ►f»

cc 05

I -

Barbati Femei

—i

Barbati

? ?

iw !ll* H

I 5‘ i

o X

4»

CC Ci

-a

Pernei

V \ \

Învăţământul public

învăţământul public primar urban şi rural în acest judeţ se prezintă după cum urmează în 1909.

I. Şcoli primare urbane şi personal didactic. Localitatea

Câte şcoli Câţi inslit. sunt 'total titulari Total Observaţii Bâeţi Fete Barb. Fem. §1

Focşani . . Odobcşli . Panciu. . .

o 1 1 0

4 1 1

2 2

10 4 4 18

26 3 3 32

Intre cele 5 şcoli prim. de băeţi in tri şi secţ. prim. a Orfelinat, unde sunt 1 institutori si 3 învăţătoare

36 7 7

Scoli primare rur. şi personal didactic u

2 u

Locali tat. «2 îs. In com. rur. In cătune

mixte mixte

Câţi învăţ, Câţi învăţ, Total general titulari suplinitori al învăţătorilor Observaţii Barb. Fem. Barb. | Fem. Barb. Fem.

78 <78 181 96

90 11 101

9 46

«Dintre înv. barb. titulari 10 au titlu de inilitori avan saţi pe loc, iar dintre titulare 0, au titlu de institutoare

i » J

Scoli primare rurale clasate pe posturi t-

T-t S >C3_ O

•eo

•co

D >?3

s irt

’D >îd

■E

o >c

O >

o >

ii ll l-s 1JH -2

305 =

o o H o

147

;

i i

48 6519, dintre cari 457 la oraşe şi 6062 Ia sate. In anul 1907-8 avem 7773 copii neinscrişi. Anul acesta sunt mai puţin cu 1254, din cauză că numărul învăţătorilor a crescut cu 20 prin

49 Localuri existente înainte de 1902 •S

înfiinţare de şcoli şi posturi noi. Dealmintrelea chiar trecutul ne poate devedi că soluţiunea împuţinării analfabeţilor, este înfiinţarea de şcoli, după cum se poate constata din tablou, de mai jos, luând numărul şcolelor., membrilor corpului didactic elevilor înscrişi cu 10 ani

«o 2 ţr «=

ra v>

3 I

—

3 « 3 -S 3 ^ 17

■5 o V»

=3 <"2 2 »

« c

2 §

3 3 3 5

■-

> S

UJ ,E

« *

1 •-«

- -.T .

1899i1 14

87 2431 5242

19091 12

147 2412 12733,

n o c 4)

Localuri construite în 1902=903

| !|l | 2 f iii l|

— >4-*

U 3 3* $ 9 f 5 ! 31 ^ |j şcoli

în urmă.

1 %.2

1 K î

— x>

(/i

■S

«</)

=<n

1 =2

- *2

«n

«r ca «j «=

^ o c

& ”

S-S

<3^j 5 | 3 i o 28

ca i — cj <u </> i-

o' H

I-2* 6

I! Localuri proectate în 1904 şi care se construesc în 1909

III 2 2

Localuri

3 Din acest punct de vedere, judeţul nostru e singurul din ţară, care se poate mândri cu localurile sale de şcoli, graţie energiei şi muncii fără preget a d-lui N. N. ‘oăveanu, fost prefect, actual secretar general al Ministerului de Interne. Ounoscându-şi judeţul ca-un părinte familia saşi dându-şi perfect seama că ignoranţa este cea mai de căpetenie cauză ' a relei stări morale, intelectuale a sătenilor, a construit loca luri de şcoli în toate comunele din judeţ, cutrerându-1 ca un apostol şi desevârşind o operă măreaţă, deapururea pildă tu turor, de muncă şi devotament pentru luminarea sătenilor. In tablourile de mai jos se poate vedea chipul cum a evo. luat conslrucţiunile şcolare.

! !

1 3

■o

•o

« f! I

«=

14*

S'a construit dară de la 1864 — 1902 în lot judeţul 31 de şcoli, adică un local pe an. In 1902—903 s’a construit 52 de şcoli. Iată ce spune autorul acestor construcţiuni în docu mentata sa carte *)• „Lucrări în valoare de 440.000 le-am început având con semnate pentru clădiri şcolare 117.000 lei, cea-ce reprezintă abea a patra parte din ceace trebue să avem. De aceea nu odată am stat eu insu-mi Ia îndoială, înlrebându-mă, dacă voi sfârşi cu bine o operă atât de însemnată, dar şi atât de

l -

1) Şcoalclc rurale din judeţul Putna de N. N. Săveanu. ’) Toate aceste 14 localuri se construesc din fondul Asociaţii tuturor comunelor din acest judeţ. 4

! h •

T 50

anevoiasă. Pilot, care pe â mea răspundere, dpqeam un vas atât de greu încărcat, multe valuri agitate am întâlnit in oale si multe furtuni am întâmpinat! Dar cum sunt piloţi, cari nu ajung la liman, deoarece valurile îi înghit in cale, acela care după doi ani de călătorie, atinge ţărmul dorit, se simte mulţumit. Ajuns la ţelul ce-mi propusesem, am adânca mul ţumire sufletească de a-mi li făcut datoria şi conştinţa împă cată fiind singura răsplată, ce o au muncitorii de^pe terenul, unde eu trâesc, mă soc ;t cu ea plătit în deajuns". Astă-zi problema localurilor de şcoală in acest judeţ, este rezolvată, graţie unei munci uriaşe, înaripată prin donaţiuni cu pământ, bani, materiale, zile de lucru a atâtor oameni de bine *), cari au complectat tot ce lipsea ^ pentru facerea tuturor construcţiunilor, aducând la lumină în noile localuri şcolare aproape 13.000 de copii in 1909, faţă de cei 5242 clin 1899 - 1900.

V. întreţinerea şcolilor rurale De la 1 Aprilie 1909, comunile au fost desărcinate prin lege de grija materială a şcolelor. Azi toate comunele varsă la Casa Şcoalelor o cotă de 17% din venitul lor pentru cult şi şcoală. Pentru anul 1909—910, iată sumele alocate pentru acest judeţ.: După noua dispoziţie Servitorii şcoalelor . îndemn, de loc. şi lemne dirig. Gheltueli de cancelarie Chiria localurilor de şcoli . încălzit şi luminat Cheltueli amănunte . Reparaţiunile şcoalelor

IV. Mobilierul şcolilor

Este ştiut, că mobilierul trebue acomodat copilului, iar nu copilul mobilierului. Acestui principiu important nu corespun de mobilierul şcoalelor urbane. Nu putem spune aceasta des pre toate şcoalele rurale, unde nu se mai văd bănci cu masă, scaunul şi înălţimea după gustul lemnarului. îşi poate ori cine închipui ce mobilier poate fi, cât de acomodat este ele vului şi cât sunt de respectate principiile unor bănci siste matice, ca elevul să stea drept şi bine aşăzat, picioarele bine răzămate, coapsa şi fluerul să formeze un unghiu drept! Cine a văzut cum se forţează copilul la scris, cum îşi curbea ză coloana vertebrală, cum îşi înălţă umerile pentru a cili, ori scrie, poate crede influenţa omorâtoare a acestui mobilier! In şcolile rurale, din acest judeţ un asemenea mobilier a dispărut aproape la toate şcolile, fapt datorit d-lui N. N. Să: veanu, care a luptat pentru a se înzestra şcolele cu 400 bănci sistematice, cheltuindu-se 7000 lei din fondul judeţului, spre a se da gratuit mobilierul la foarte mare număr de’şcoli. Măsura aceasta de a ne preocupa pe lângă educaţia intelec tuală şi de aceea fizică, s’ar putea continua, şi într’un timp apropriat toate şcolile vor fi în lotul pilde şcolilor din alte judeţe.

1) Vezi tabloul de donatori la urma acestei lucrări.

După bugetele actuale ale comunilor

18144 1912 1568 670 9560 1195 5819 38868

16294' 1912 2025 670 10506 1423 5810 38729

Din experienţa făcută, se constată că sumele pentru com bustibil, reparaţiuni sunt absolut insuficiente de oarece şcolile au nevoie de întreţinere bună şi complectă, spre a putea să ne putem folosi mulţi ani, precum şi de combustibilul necesar, maieu seamă acum, când localul şcoalii serveşte, pentru şcoli de adulţi, şăzători, atelier de lucru manual etc. având nevoe a li continuu încălzite. Va fi necesar cu timpul ca minimul cotei să fie 17%, însă nu la toate comunele, ci numai la acelea care au un venit de minimum 2000 lei, urmând ca ea să fie ridicată cu 3% în plus pentru fie care mie, începând bine înţeles de la 2000 lei. Atunci va fi fondul necesar. Dacă anul acesta, umanitara asociaţie a tuturor comunilor din acest judeţ n’ar fi ajutat şcolile pentru reparaţiuni radicale cu aproape 10.000 de lei, nu ştim cum am fi putut face reparaţiunea tuturor şcolelor, menite a fi îngrijite ca nişie altare!

‘

VI. Învăţământul In inspecţiunile făcute şcolilor, s’a judecat învăţământul din ponei de vedere formal, material, melodic. Spre a se justi fica concluzia privi ti'are la învăţământ, iată cum s’a cerut în detaliu să fie învăţământul.

0I m

» ■

! : :

52 f

A. In şcoală

tu1 ^ « a 2 <3 3 i.ii !! <U

« o

</)

■5

■

Formal, adică să cultive priincios atenţiunea şi puterea de, reprezentare, agerând mintea, cultivând raţiunea, exercitând şi întărind memoriea, formând fantasia, sădind sentimentele no bile : adevărul, simţul religios, naţional; înaripând voinţa spre a observa, şti, lucra, stăpâni şi rostui gândirea, stabilind într’un cuvânt în elev disciplină spirituală. _ Material, adică şcolarul să aibă din şcoală o suma de cunoşlinţi generale, concrete pe care să le poată folosi nu nu mai cât e în şcoală, dar şi în viaţă, căci doar pentru ea se învaţă şi-i făcută şcoala. Metodic, adică ce fel s’a predat învăţământul : inductiv sau deductiv, sub ce formă, ton, mod; dacă s’au respeclal prin cipiile didactice ca învăţământul să lie educativ, clar, adevă rat, practic, durabil etc. Din aceste puncte de vedere judecându-se învăţământul, iată rezultatele. Pentru cultura formală a elevilor, aproape in toate şcolile e absolut necesar a se munci mult în viitor, spre a se dobândi rezultate temeinice şi îmbucurătoare, pretutin. deni. In privinţa culturii materiale şi al metodului, la o ju mătate aproape din numărul total al şcolelor, acolo unde în văţătorul, institutorul este pătruns de apostolatul său, rezul tatele au fost bune şi demne de laudă.

La câte şedinţe au asistat persoane oficiale

y. «

"ÎS ZZ

■3

(

7Q i Intre i 30—300!

158

Admiuistra-

lori dc pJăşi

OBSERVAŢIUNI

Primari Preoţi

In tabloul se pot vedea comunile, numărul învăţătorilor asistenţi obligatorii, felul subiectelor, precum şi comunele, unde au asistat persoane oficiale. Scoli de adulţi . Şcolile de adulţi prevăzute în legea învăţ, primar şi al căror rose este atât de bine venit la sate şi oraşe, în anul 1908—909 se prezintă ast-fel:

Localitatea

tt îi

•C

ll M («■O

5-S £3 O

In corn rur.

B. In afară de şcoală

3 3 3

</>

ŞS

2 o

O C

r^ te

II 5-3

¥s_ III Si ii & c

:z “ 3

Când s’au predat cursurile

33 w

O w

03 1047 7041376 3127 760 73

Duminica

►

In oraşe Rolul învăţătorului şi institutorului mărginit în şcoală, s’a considerat incomplect şi pentru aceasta s’a cerut ca membrul corpului didactic la oraş ca şi la sat, să fie un factor cultu ral, economic şi naţional. Iată mijloacele. Cercuri culturale Aceste întruniri lunare au avut un indoit scop : a) pregă tirea membrilor corpului didactic în şedinţe intime prin ei înşu-şi; b) propagarea in şedinţe publice printre săteni a cunoştinţilor pentru viaţă. Din tabloul de mai jos se poale vedea activitatea membrilor corpului didactic, în comunile din acest judeţ.

48 ' Io

05*10491 709.1417 3175 775 S2

Joia

-* i

In comunele urbane, ca şi cele rurale, afară de 10 nu s’a alocat nimic pentru plata legală a învăţătorilor şi institutorilor. Casa şcoalelor, în urma intervenţiun£i făcute, a acordat suma do lei 1945, dându-se ca premii la 9 învăţători câte 85 lei, la 13 câte 00 şi la 10 câte 40 lei. Biblioteci Bibliotecelo de pe la şcolile rurale au început a li frequentate paralel cu şcolile de adulţi, mărindu*se numărul lor, ca şi al cititorilor, după cura se poate vedea din tabloul de mai jos:

■

'43* I -ti c

Localitatea

° 3 aj cs

■S

In eoni. rur. In com. urb.

'££ O 3 <c3 ■ 71

CCJ

£ g| r3 ° c <ctf 'O ^ c

|l 2 °g gaa 1394

58 11282 683

1419

732

Localitatea

rt C/5

19 bună

54 10550 660 4

•C :H E

Pentru a se da un mai mare avânt bibliotecelor, cesar o instituire de mici premii în cărţi, cititorilor a volume. S’ar putea da cărţi editate de Societatea instituţiune căreia i s’ar putea populariza cât mai şurile sale prin acest mijloc.

° ^

l 5. §- "I 3|l - -

In corn. rur.

281

In com. urb.

32!

l<N jw •

1 |!i§ 1 § SI II Ohservatiuni -3 i«3 :3 -J^ 2

•o .E

«j ♦*> «■

Venituri

ll! l-s_E

Lei B.

o o

10 74 218

-ş-s* O

Lei" b; Lei B;

No. porţiilor servite

-go’= w

rs .2* c <ra c Q_

1<u

Iei B. Tei~B:

t/î

J2 fi JH 2 o. >5

ta O

ll .2si .2tr = c

-Q

Lei B.

Le! B.

p. ta

o =1

=5 3

o Ol

Ct_

o W ■M «Cfl

-M CS

« E 3

Când s’au ţinut şedinţele

3" 121

Specificarea cheltuelilor o > .E

Sjs >

« S M

70 218

Instituţiunea cantinelor şcolare menită* a procura o hrană în destulătoare şi substanţială în schimbul a 10 sau 5 bani, sau gratuit, elevilor sărăci, a funcţionat de la 10 Noembrie 1908 până Ia 31 Martie 1909,1a 2 şcoli din Focşani.

învăţătoarele în timpul ernii au ţinut şezători, învăţând pe sătence lucrul şi îmbogăţindu-le mintea cu cunoştinţi utile, pri vitoare la rolul lor de mamă, soţie şi gospodină. Iată mersul lor:

S«-c 1 S§

Cantine şcolare

ar fi nemai multe „Steaua*, mult bro-

Şezători săteşti

** u -c w I i«_ ţ 8 °»

462 35 238 40 700 75 416 05 184 70 100

700 75 1507 1754 335 3596

430 65 631 885 226 1742

323 30 107 35 430 65 227 90 107 75 Seara de la 409 7—9

785 65 345|7o||l 13l(4o| 643 95! 292 4^ 195 — 1L31 40I2138 2639 561 5338

E mult de lupiat în această direcţiune, sătencele obicinuindu st* ou greu, dm cauza ignoranţei şi în multe localităţi din c..uza soţilor, cari le opresc de la asemenea folositoare întruniri.

Afară de aceste două cantine s’a mai servit gratuit câte 10 porţii pe zi la Orfelinat pentru elevii şcoalelor primare. Costul unei porţii a variat între 19 şi 24 bani. Averea cantinelor este de lei 4135,47 bonuri şi numerar.

Coruri şcolare ««.C"7U‘ -,U!-,Ui 1998~909- *n intervenind făcute în văţătorii şi institutorii pregătit,! în Focşani de D-l î'onesc u-In serea delegatul Casei Şcoalelor, şi.au desfăşurat

activitatea

! J

56 !

şcoalelor, notându se în anumite registre cu cât cotizează fie care elev. Se procură cărţi, haine, un pahar cu lapte etc. Situaţia lor pe 1 Iunie 1909 este următoarea:

Iată situata pe l Iunie 19)9. a>

B © 3

*2 ■— *3 cz

V • E

£ 75 oi

3 O

ci t.

Şcoala unde funcţionează

I Octombre 1908 2938 44 828 78 2 Sold în casă . . 3 Din donaţiuni de la 29 Noemb. 1908—1 Iunie 1909. 35 540 *0 m 4 Din liste de subscripţie i d e 883! 35 m 5 Din baluri şi şerb. şcolare i d e 342 75 6 Din încasări de la elevi 82 30 7 Din cupoane şi diverse. 5051,52 Total

3 ©

5 0 7

4 „

1 Şcoala No. 2 de băeţi 2 » 3 de „ 3 » 1 de fete 4 » - » »

£ CHELTUELI

§75 75 £ >

•>

»> • fete Panciu Total .

•tn

r Efecte valoare nominală 3000 lei Ia

75 cu

Observaţiuni

1 1 1

21. 98! 1 147 1 791 1 0 1 22, 443

\ ’-Z- <-* ®

3 Q.js © c3 73 ^ ©

SB S.o-Ş ■" S 3 2. 2 JZ'S5 2 *

g- ă g

o cu~ 3 fc- o

< E B §* O S

§ 3 8 ► *

Monumente

Unul dintre puternicele mijloace de educaţie naţională este ridicarea de monumente, In' acest judeţ s'au ridicat până în prezent 5 monumente.

1 Efecte valoare nominală 3000 lei . . . 293894 124! 85 2 Mobilier la cantinele No. 1 şi No. 2 din Focşani 3 Unelte de bucătărie la aceleaşi cantine. 170 95 4 Intreţ. celor 2 cantine din Focşani în anul şc. 908-909, 1131 1*40 5 Taxa de 5 la sută la cupoanele de Ianuarie 1909 3 175 0 Imprimate ...... 2G 7 Daţi la patr. şcolar al şcoalei de fete No. 2 . 40 8 Diverse ........ 1 10 9 Numerar la casier ..... 12U53 | | Total |51551152

Localitatea

In amintirea cui ?

Din ce e făcut

Patronagii şcolare

Bârseşti 1904 Lui Ştefan cel mare*) Peatră Mărăşeşti 1908 Lui Cuza Vodă Marmoră Mărăşeşti 11909 Sold. morţi în răz. 1877-78 Beton armat feţ. mozaic Suraia 1909 Idem idem Idem Păun eşti 1909 idem idem Idem Adj ud 1909 In construcţie idem Peatră Mai sunt capitalizaţi la bănci 3215 Tei pentru ridicarea altor 10 monumente în comunile, de unde au plecat soldaţii, cari au murit în războiul independenţei.

Aceste mici societăţi şcolare, înfiinţate în L908, sunt menite a ajuta prin cotizaţiile elevilor cu dare de mână pe elevii ab solut săraci din aceiaşi şcoală. Fondul se adună de direcţiunile

*) Acest monument s’a ridi«t din iniţiativa D-Iui N. N. Săveanu, întru amintirea jmplinirii a 400 de ani dela moartea lui Ştefan cel mare. S’a sfinţit la 2 Iulie 1904, -n fata a zeci de mii de săteni din Vraucea şi din întreg judeţul. Alăreţul nţonurjicnţ nalt de 12 metri arc jnscriptiunile ;

In budgetul comunei Focşani, s’a alocat 500 lei, ajutor acestei instituţiuni, iar la 25 Iunie c. s’a dat 200 lei ca donaţiune, de câtră d-1 N. Săveanu, senator.

»'

1 59 Spre Răsărit: Spre Miază-noapte

Ştefan cel Mare Voevodul Moldovei, Jupă 400 de ani dela moartea Sa, prinos de amintire şi recunoştinţă din partea Vrâncenilor.

Domnita Ştefan Vodă 47 de ani, 2 luni şi 3 săptămâni şi a zidit 44 monastiri şi biserici, şi era însuşi ţiitor peste toată ţara. După multe răsboaie cu noroc, ce a făcut, cu mare jale a răposat, Marţi 2 Iulie 1504.

In 2 Iulie 1904. Spre Mează-zi Vezi, zise Vrăncioaia Iui Ştefan cel Mare, Toată Vrancea s’a sculat pentru tine; iatâ’i vin toţi de după înălţimi, pe cei 7 flăcăi, cari merg înaintea celorlalţi; Sunt 7 flăcăi ai mei, Pe cari ţi-i dăruesc. Carmen Silva Regina României. Spre Apus Ştefane Măria ta, Tu la Putna nu mai sta, Te înalţă din mormânt Să te aud din corn sunând Şi Moldova adunând. De-i suna din corn odată, Ai s’aduni Moldova toată* De-i suna de 2 ori îţi vin codrii în ajutor, * De-i suna a 3-a oară Toţi duşmanii o să piară, Din hotare în hotare.

Cu privire la Vrancea, în mijlocul căria s’a ridicat acest mo nument, avem de adăogat armătoarele: Episcoput Melhisedec a aflat un document slavon al Vrâncenilor, adus înadins de un preot Vrâncean, spre a i-1 traduce în româ neşte. El datează din 1445, de* Ia Ştefan-Vodă, Fiul lui Alexandru cel Bun şi este cea mai bună dovadă că Vrancea şi cu râul ei Putna a aparţinut Moldovei din vechime, înainte de Marele Ştefan. In acest document se pomenesc sate de pe râul Putna, ce se dau în stăpânirea Panului Oană Urecli. Se aminteşte de un vechiu pro prietar din Vrancea, anume Andreiaş, al cărui nume îl poartă şi astă-zi un cătun, care mai înainte aparţinea Vrâncenilor, îar acum face parte din moşia înconjurătoare mănăstirei Merii, care este si tuată pe Valea-Milcovului.

Casse de economii şcolare (i

Spiritul de economie în oraşe ca şi în sate se cultivă prin aceste casse de economii. Pe la înfiinţarea băncilor populare numărul lor a scăzut la sate, la oraşe însă s’a menţinut, lată situaţia lor:

/ v

•V

Obştii săteşti şi cooperative

1 . \v î

Localitatea

■ii.-'! t/J 3 > Kt o o . o» o QJ T3

buni a varsatâ Ia depusă depuneri ' W §. Lei ' Lei 03

Acestei asociaţii au început şi ele să ia fiinţă. Situaţia lor este :

3063

3644

11 j GS4

16651.

160*0

"T3 "~S83

20314:

19730

In com. urb.

Jţ3

3‘ 1991,

! In com. rur.

Suma

es o ,© jd 3 c

• i

Localitatea

Oooper.

Grădini şcolare. Sădire de pomi.

Bănci populare In judeţul nostru sunt 62 bănci populare, cari merg pro gresând din an în an, mărindu-se capitalul şi numărul membrilor. Situaţia lor se prezintă ast-fel: £

In com. rur. In com. urb.

15111

Din aceste 11 obştii, 10 sunt pentru arendare şi 1 pentru cumpărare de moşii. învăţă Si torii fac parte din comitetul obştiilor.

■

;

unde sunt

■

Localităţile

. Obştii I In com. rur. |llj 114070jl229

în 1008—909.

! {,

Observaţiuni

Lei

Sumele sunt depuse şi vărsate pentru eliberare dc librete

■

Capitalul lor

6 53

Capitalul Lei

60, 1.144.300

14.186

[o'E

Ce capital au Ia 1 fructificare

^ E |g s [Lei

5747 161484 272

Ce fond de rezervă Cei |B. 45481

2354

141

62; 1.158.486;—16019 163838

45622

I : 1

c •a

Ce fond cultural

Lei ţB.

Localitatea 1 I

Scu o 3

°-s

T3 ra î” 3

IO —

«o* E

c/3

<cS

O 3

Observaţiuni

^c3 w

In com. rur. '59|l5Ha,5520:3328 710 586

1532 —

In legea învăţământului primar se prevede că fie-care şcoală trebue să aibă o grădină şcolară. Judeţul nostru de şi aproape două din trei părţi este muntos şi deluros, totuşi are grădini şcolare, după cum urinează:

. 1

In grădini s’a cultivat zarzavaturi şi legume prin 3391: 24 276 257 elevi, sub supravegherea şi In com. urb. 5 îndrumarea învăţătorilor şi |64’1511». 8917'3352 986 843 institutorilor

Terenuri pentru practică agricolă \ Gassa şcolilor a dat de veci şcolilor, terenuri pentru practica agricolă cu elevii, sub conducerea învăţătorului şcolii, care şi el este oripntat de revizori agricoli, învăţ, ambulanţi, etc. Su prafaţa acestor terenuri variază între 1 H» — 3 Ha. Iată situaţia lor.

Dividendele au variat între 5 °/0 şi 13%. Atât în băncile populare de la sate (53), cât şi în cele 2 de la oraşe, membrii corpului didactic fac parte din comitetul băncii.

69 =s c

Localitatea

Suprafaţa

Ce s’a cultivat

Concluzie

_0J

rz.

Membrii corpului didactic primar urban şi rural şi-au mani festat cu viu interes activitatea lor în anul şcolar 1908 --909, în afară de şcoală prin : cantine şcolare, patronagii, serbări şco lare, ridicări de monumente, casse de economii şcolare, bănci populare, obştii săteşti şi cooperative, grădini şcolare, sădire de pomi, terenuri de practică agricolă, culturi de viermi de mă tase şi ateliere de ţesut.

hi: m.

Porumb, grâu, orz, ovăz, :jy|8800,secară

In corn: rur.j 19

Cultura vermilor de matase în şcoli

j :

Această îndeletnicire de odinioară a. sătencelor, se caută a se introduce iarăşi prin învăţătoare şi institutoare, cărora li se dă gratuit sămânţă, lată situaţia acestei culturei în anul 1.909. L

^ Î2.

85 J2 «5 w *

Localitatea

|= >| g -S *s

Situaţiunra altor şcoli susţinute de stat Anul şcolar 1908—909

<L)

Câte kgr.

Observaţiuni

s'a recoltat

O» -a

La şcoli rur. jţ 1 ijiSlgr ii i La şcoli urb.; 3j 0 «

2 ju k. 500 malMt 2- ,30 kgr. gogoşi

Elevele di î el. IV urb. si V rurala se ocupa cu cultura sub supraveg. învaţat. sau insti tutoarei.

Liceul „Unirea" din Focşani. A avut 407 elevi înscrişi, 292 pro movaţi, 84 corigenţi, 31 repetenţi. Profesori titulari 21 şi su plinitori 5. Şcoala profesională gr. I Focşani. Eleve înscrise 145, promo vate 1 U», repetente 21. Profesoare titulare G şi suplini6. Orfelinatul de băeţi din Focşani. Elevi înscrişi 192, promovaţi .197, repetenţi f.*». Institutori titulari 5, supl. 1 şi detaşat 1.

Lipsesc duzii necesari. S’a făcut o pepinieră la o şcoală ru rală, de unde se dau gratuit duzi. Anul acesta s’a dat 400 duzi. Războaie de ţesut Pentru a se obicinui elevele cu leşului pânzei din şcoală, s’a dai în 1903, de către judeţ şi primăria Focşani, în urma intervenim făcute, războaie de ţesut la şcoli rurale şi urbane după cum urmează:

Localitatea

it ii î*i n i'5 °i îi* s8

In corn. rur.

14 lei 40;

In corn. urb.

6 > 40,

p.IV* vl

’

CI. V.

Observaţiuni

Scoli particulare Şcoala profesională a Doamnelor din Focşani. Eleve însorise 105, promovate 95, repetente 10. Profesoare titulare 7, suplin. 2. Institutul modern din Focşani. Eleve înscrise 118, eleve pro movate 70. Profesoare titulare H, suplin. 7. Scoli primare particulare Şcoala prim. armeană de băeţi din Focşani. Elevi înscrişi 12, pro movaţi 11, repetenţi 1. Institutori 3. Şcoala prim. armeană de fete din Focşani. Eleve înscrise 11, pro movate 10, repetente 1. Institut. 3. Şcoala prim. israelită de băeţi din Focşani. înscrişi 214, promo vaţi 188, repetenţi 20. Institutori G. Şcoala prim. israelită de fete din Focşani. înscrise 179, promo vate 153, repetente 20. Institutoare 0.

Odobeşti. înscrişi 109, promovaţi 84, Şcoala prim. israelită din repetenţi 25. Institutori 4. . înscrişi 1.56, promovaţi 91, Şcoala prim. israelită din Panciu repetenţi 13. Institutori o. meserii susţinute de stat şi judeţ Scoli elementare de Panciu. Specialităţi : împletituri de Şcoala elem. de meserii din răchită, pae, etc. Elevi înscrişi 8, absolvenţi . . . Institutori t, Maeştri 1. Jcoala elem. de meserii din Rdjud. Specialităţi : ! emnărie, Ferărie. Elevi înscrişi 28. Absolvenţi.... învăţători 1, Maeştri 2.

;

Cultul

■-

In tot coprinsul judeţului există 218 biserici din care 30 sunt închise ca improprii prin starea de ruină in care se află. Dintre bisericele închise 4 sunt în reconstrucţie şi 11 In reparaţie. Din punctul de vedere al materialului de construcţiune, sunt 140 biserici de zid sau piatră, şi 78 de lemn. Majoritatea acestor locaşuri sfinte au nevoe de reparaţiuni mai importante de oarece starea lor lasă de dorit. Osebit de biserici, mai sunt in judeţ următoarele schituri.. Valea Neagră în comuna I-Iărăstrău Lepşa Tulnici Buluc Vărsătura Tarniţa Găgeşti Brazi Crucea de jos Fitioneşti Moşinoaele „ » Movili ţa Troluşanu Crucea de sus Sf. loan Boloteşti Scânteia „ Cele dinlăi G sunt schituri de călugări iar restul de 3, sunt de călugăriţe. Toate schiturile sunt foarte puţin populate. Stalul nu contribue cu nimic la întreţinerea lor şi a per sonalului, schiturile având oare care avere a lor proprie. Numărul parochiilor este de 112. 'Foaie bisericele din judeţ sunt deservite de 110 preoţi pa&

66 i, 1 diacon şi 252 cântăreţi biserolii, 30 preoţi supranumerari riceşti fiind două parohii vacante. După gradul de cultură preoţii se împart asue . 1 Doctor in teologie 15 Licenţiaţi în teologie 19 Absolvenţi ai seminarului de gr. 11 100 Absolvenţi ai seminarului de gradul 1 :> CU şcoala calilietică. ! >

Agricultura, Industria, Comercial si starea economică.

;

i Suprafaţa totală a judeţului care este de 331085 liectare, I se divide astfel: 69102 teren arabil 19943 imaş 29073 făneţe naturale 9041 vii 1580 livezi de pruni 140716 păduri 3000 drumuri de tot felul 58630 suprafaţa vetrei satelor, a comunelor urba i ne, a riurilor păraelor, lacurilor şi terenurilor neproductive. Din tabloul alăturat la finele prezentei broşuri se vede în tinderea şi felul culturilor făcute pe suprafaţa terenului ara bil pe ultimii 10 ani. Examinând datele din acel tablou, vedem că cultura grâului s’a îndoit în aceşti 10 ani, iar cultura orzului, ovăzului şi a porumbului merge progresând, pe când secara descreşte. Iată cum se specifică întinderea culturilor mai importante faţa de suprafaţa terenului supus diverselor culturi pentru' toamna anului 19o8 şi primăvara anului 1909.

Teren supus diverselor culturi 128739 liectare. Porumb v 43191 hectare sau 33.5% Făneţe şi eraaşuri 42969 , „ 33.5% 13481 .. „ 10.4% Vii 9041 7. % n Orz 6176 » %8% Ovăz 3278 • 2.5% Alte culturi 10603 „ 8.3% n 'Comparativ cu suprafaţa totală a judeţului de 331085 hectare avem: Porumb 43191 hectare sau 13,3°|0 Făneţe şi emaşuri 42969 12.9°|0 Grâu 13481 » 4. 1 Vii 9041 2.90|» Orz 6176 2. °|0 Ovăz 3278 1. °lc Alte culturi 10603 3.3°|0 Păduri 140716 42.5°|0 Drumuri 3000 1- °l. Vetrele satelor oraşele, Gom. rurale şi teren, ne productive 58630 „ 17.9°|0 i) Forţele agricole. După o statistică sumară făcută în anul curent, pentru pultura agricolă marii şi micii agricultori po sed următoare maşini: Pluguri cu aburi Pluguri de fer Pluguri de lemn Vălătuci Boroane Maşini de semănat Maşini de secerat Maşini de treer Vânturători Maşini de cosit Căruţe pentru boi Căruţe pentru cai

2 8359 2790 300 1667 226 177 54 180 42 10478 4079

: /

J 4

Numărul vitelor din tot judeţul este i Armăsari Cai Epe Noatini şi noaline Mân zi şi mânze Catâri Tauri

Boi Vaci .lunci şi junce Mânzaţi şi mânzale Viţei şi Viţele Bivoli Bivoliţe Malaci şi malaee lîcrbeoi

278 5613 4135

1475 1732 3 311 18294 14998 8245 5574 9235 32 80 50 8945 91969 30769 595

Cârlani şi cârlane Ţapi 6666 Capre 3134 Ezi şi ede Râmălori şi râmătoare 29721 Asini şi asine 85 * Pentru diferitele munci cum şi pentru exploatările de pă duri nefiind deajuns braţele indigene, marii proprietari aren daşi, exploatatori de păduri şi fabricanţi, aduc muncitori streini. Aşa, s’a introdus în ţară în anul 1902 un număr de 1194 muncitori streini „ 1903 „ . 3088 „ 1904 „ . 1482 , 1905 „ , 2830 * 1906 „ . 2063 }j

„ .

1907 „ 1908 ,

„ .

„ 1794 „• 2558

Cea mai mare uarle dinlre muncitori sunt aduşi din Hngaria şi Galiţia iar prea puţini din Serbia şi Bulgaria.

: ,

Cornercin]. După o statistică a Camerei de Corn erei u din focşani făcută in anul 1905, în tot judeţul sunt 1009 comercianţi divizaţi ast-fel: 616 români 330 evrei 63 streini Asupra comerciului interior s’a început de către ministerul de comerciu o anchetă, care însă nu este gala pentru acest judeţ. Industrie. Marea industrie este reprezentată în judeţul Putna prin următoarele fabrici. 1 fabrică de zahăr la Mărăşeşti cu un capital de 5.G00.0.00 lei; întrebuinţează 700 muncitori români şi 250 streini. Valoarea producţiei anuale este de 5.001.000 lei. 1 fabrică de zahăr Ia Sascut întrebuinţează 400 muncitori români şi 16 streini. Produce anual 2.000.000 lei. Această fabrică este unită cu fabrica de zahăr din Roman şi ambele au un capital de 11000000 Iei; şi 1 fabrică de produse ci ii mice cu un capital de 630.000 lei: întrebuinţează 150 muncitori români şi 70 streini. 1 fabrică de făină în Crucea de sus cu un capital de 350.000 Iei; întrebuinţează 22 muncitori români şi 3 streini. Produce 250 vagoane pe an. 1 fabrică de pâine la Focşani cu un capital de 15O.000 lei; întrebuinţează 19 lucrători români şi 9 streini. Produce anu al pâine în valoare, de 250.000 lei. 1 fabrică de teracotă în Focşani cu un un capital de 7.000 lei; întrebuinţează 31 lucrători români şi 2 streini. 1 fabrică de cognac în Crucea de sus, cu capital de 50.000 lei. 1 fabrică de cherestea la Făurei şi 1. fabrică de cherestea la Coza (Păuleşti), Aceste 3 fabrici din urmă sunt de curând înfiinţate, şi vor începe a funcţiona pest6 puţine zile. Industria mijlocie şi mică este reprezentată prin: 13 tăbăcării in Focşani. 1 fabrică de lumânări şi s-p.n în Focşani

! ;

| 4

6 fabrici de apă gazoasă din care 3 în Focşani, şi câte una în Odobeşti, Panciu şi Mărăşeşti. 1 fabrică de olărie în Focşani 1 fabrică de tricotaj în Focşani ! 12 mori cu vapori în judeţ; 25 mori cu benzină. 22 mori cu turbine 282 mori de apă 12 drâste 24 pive Aci este tocul şi notăm că mare parte din locuitorii comu nei Ireşti cunosc fabricaţiunea olăriei iar produsele lor le desfac prin comunele acestui judeţ şi prin judeţele vecine. Locuitorii din comunele Suraia, BiUeşti şi Mirceşti se ocupă cu împletituri în papură care le aduc frumoase beneficii; tot : aceştia precum şi cei din Ciuşlea, Răstoaca şi satul Vadu-Roşca (Vulturul) confecţionează coşuri şi alte împletuturi de răchită. Cofăria şi alte obiecte de brad ocup multe braţe în comu nele Mera, Paltin şi Nereju. De aci din Nereju unde sunt foarte mulţi săteni cari cu nosc această meserie, se expediază produse în diferite părţi ale'ţărei precum Bucureşti, Galaraşi, Constanţa, Galaţi, Brăila etc. Locuitorii din Vrancea în majoritatea lor au ca ocupaţie principală pe lângă creşterea vitelor şi fabricarea cherestelei de brad ce o vinde la câmpie. Locuitorii din localităţile deluroase se ocupă cu viticultura pomicultura şi agricultura, iar cei din câmpie cu agricultura.

Viticultura. Ştiut este că judeţul Putna ocupă loc ?■ de frunte printre judeţele viticole, faima vinurilor din podgoriile Odobeştilor şi Panciului, trecând peste hotare. Dăm aci următorul tablou de întinderea hectarelor de vii şi cantităţile recoltate împreună cu valoarea producţiunei pe ultimlii 10 ani,.

V i 1

No. total al hectarelor de vii

. Producţiunca Valoarea in Ici în hectolitri

a prodneţiunei

1901

14953] 34 480.486 6.862.664 15801] 81 S24.602 6.159.776 133.296 2.14-2.171 15356

1902

15426 63

1903 1904

15303 12401

1905

8356

1906

8736

1907

9125

1908

9041

1899 1900

158.498 3.857.235 444.135 8.989.768 128.261 2.854.636 263.771 5.181-8031 228.467 5.030.512 212.038 6.911.759 269.686 8.531.535

După cum se vede din acest tablou numărul hecta relor de vii de Ja 15303 câte erau în 1905, s'au redus în 2 ani la 8356 Această reducere se datoreşte flage lului filoxerei. Podgoriile noastre sunt într’un proces continuu de refacere, căci pe măsură ce filoxera se întinde şi dis truge viile spre nord, aproape în aceiaşi măsură, ceva mai lent însă, replantaţia viilor creşte într’un mod pro gresiv, de la sud mai ales, unde, graţie energiei şi te naci tăţei podgorenilor, viile sunt aproape reconstituite cu viţă americană, majoritatea lor fiind deja pe rod.

<.* :

72 . 78

Livezile de pruni. Deşi judeţul Putna nu trece prin. tre judeţele în care cultura prunilor este prea râspândită, totuşi în unele localităţi din regiunea dealurilor, cum şi la munte, se găsesc oare cari întinderi de livezi de pruni. Tabloul următor arată întinderea, pioducţia şi va-. loarea ei pe ultimii 10 ani. Prune o «j

-5o -C

o 2

Producţiunea medie a prunelor Mijlocie la hect. hec litri

Totali In hectolitri

Valoarea Preţul miji. pe hectolit Lei B.

Valoarea totală a fructelor

1899 116843 17

50.420 4

201.512

1900 1220 30

41.250 5 50

226.875

1901 1098 0 55

564 9

4.970

1902 1398 46

68.129 4

319.735

1903 1396 45

65.936

3 44

228.777

1904 1430 5 7.024 5 1905 1459 69 5 101.514 4 48

40.762

1906 1640 1 1907 1523 9 2*3 19081580 38

: i

! ;. i

455.443

1.847 o 66 10.472 14.066 8 40 118.250 60.343 6 75 405.561

utontăţile centrale, aceste două ramuri de activitate, au început sa reintre în progres. In anul curent, sau ocupat cu creşterea viermilor de matase, un număr de 5425 persoane, obţinând 320 ki lograme matase, iar cu cultura stupilor s’au îndeletni cit 320 persoane cari posed 5489 stupi. Producţia stu pilor este de 20372 kgr. miere şi 4440 kg. ceară. Societăţi cooperative sunt 4 având 84 membri, un capital de 15110 Îşi întrebuinţat la coloniale, băuturi, spirtoase, brutărie şi cumpărare de producte. Obştii săteşti sunt 11, cu scop de a cumpără sau lua în arendă moşii. Numărul membrilor acestor obştii este de 1229, dis punând de un capital de 114070 lei. Numărul contribuabililor din tot judeţul este de 27.903 iar locuitorii fruntaşi cari dispun cel puţin de câte 5 falei pământ este de 2737. Numărul locuitorilor împroprietăriţi este de 8456.

Sericicultura şi. apicultura mai înainte foarte desvoltate, decăzuse

însă.g^mteo^11 Urmă'

Serviciul sanitar Acest serviciu se îndeplineşte de către următorul personal: 1 Medic primar al judeţului. 5 Medici de circonscripţii. 1 Secretar al medicului primar. 19 Agenţi sanitari. 9 Moaşe do cl. L 6 Moaşe de cl. II. Dăm aci mişcarea epidemiilor din comunele rurale pc ul timii 5 ani,

Şi îndemnului dat de a-

/ \

1. :

Miş ca rţ a

€ p i d q ri) i i I o r

Anii de la 1 Octombrie 1904-905

1903—904 Numirea boalelor epidemice

o >c5

Slş-

3 ^ " G o C

Angină difterică

)rt •-*

c gt

)rf W> w o c w

o fo J2

c a Js £ c

£8 Jg «rt o

— c **

1905—906

s<-n 33.

J& £2 s )£d C/>

până la 30 Septembrie următor

10 1

c c <D o c o CL C cS Ss irt G 5T — c o o <£> O CA) O O O G O o o c £ — co CC •Cu O _rf

•s-5

O > )rt CA CA.' O <3 JQ £ w O c

o >rt o

o >0 -2

CTJ G

JD r-".

^ ”*

2 1'?

1907—908

1906-907

4 1

S (/>«*-»

... <D »rt >ra •—l c3 a. ; c - I c TT q 03 —■ O > >rt '5> o gtf> -C «Si cd O c ^ CC

S O

V—'

o 2

53 6

Scarlatină Tuşă convulsivă

22 412 326

81 5

6 332 275

2631

21 892 864 28

Pojar sau Rugeolă

58 5

5 106 101

Febra tifoidă

Variola

Tifos exan tematic

21 134 !

Dizenterie

41 896 739 121 36

15 5

80 22

108 103 16

12 422 398 5

!. 4

32 28 427 318 79

20 2

32 47 888 74988

12 405 399 6 1

23 3

30 561 52030

23 3

53)1027 981 42

277 217 28

- J

Numărul cazurilor do

înbolnnviri faţă de nuinarul morţilor

Staţiunea balneară Vizantea si climaterică Soveja

*.2

—a c

un |sSV)

1003-904

121 13,3°|0

1904-903 1027

1905-906 277

28 10,11c

1906-907 888

88 9.1°|o

1907—908 561

30 M°lo

. ' :

4°lo

3649 309

Sfilale. In tot judeţul există următoarele spitale : Trei spitale îi oraşul Focşani, dintre care unul întreţinut de stat cu fondurile judeţului, unul de Epitropia Cassei Sft. Spiridon din Iaşi, şi unul de comunitatea israelită. Unul in Mărăşeşti, unul in Adjud, unul în Panciu, unul in Odobeşti, unul in Vidra şi unul în Năruja, toate intre- * ţinute de stat.

Total

Serviciul veterinar se îndeplineşte de către doi medici ve terinari de circonscripţie, 1 secretar şi 2 revizori de vite Starea generală a vitelor este mullămitoare. Nici o epi zootie mai serioasă nu există actualmente printre vilele locuitorilor.

Staţiunea balneară Vizantca. — Pe teritoriul comunei Vizantea situată la nord-vestul judeţului, proprietatea statului, se află mai multe izvoare minerale care sunt cunoscute abia din anul 1882, de când au început a fi întrebuinţate ca băi minerale pentru diferite boli şi mai cu seamă pentru reumatism. In anul 1886 stabiiindu-se acolo ambulanţa militară-rurală, medicii ambulanţi le-au întrebuinţat cu destul succes asupra mai multor bolnavi. La 1892 în urina unui raport făcut de medicul urbei Panciu, Ministerul Domeniilor a fost sesizat pentru întăia oară despre existenţa acestor izvoare minerale, a căror analiză chimică s’a făcut in 1900 în mod particular. De atunci localitatea a luat un avânt progresiv. Staţiunen climaterică Soveja.- - Această încântătoare staţiune este situată la nord-vestul judeţului, în fundul Şuşiţei pe pârâul Drăgomira şi Ia depărtare de 64 km. de Focşani. Prin poziţia ei la o altitudine de 540 metri deasupra nivelului mărei, prin înalţii munţi acoperiţi de brazi ce o înconjoară şi o feresc de curenţi şi prin splendoarea vecinătăţilor ei, a atras de mult timp atenţiunea vizitatorilor doritori de a respira în timpul verei un aer curat şi sănătos. Pentru a se. procura un confort convenabil pe timpul sezonului, judeţul a construit în 1904 un otel chiar în mijlocul pădurilor de brazi, la punctul numit Podeţ care în faţă pre domină spre Valea Şuşiţei, având în spate imenşii munţi peste care locuitorii străbat pe şosea spre valea Lepşa pentru cherestea. Majoritatea vizitatorilor stau insă în case ţărăneşti din sat, neavând loc în otel. ln fîe-care an autorităţile se silesc a aduce cât mai multe îmbunătăţiri localităţei spre atracţiunea publicului prin ilu minat bun, slrade curate, orhestră în pădure ele.

79 Chiar în apropierea otelului este mănăstirea Soveja. Biserica ei prin inscripţia ce conţine, aminteşte pacea stabilita după mai multe rezboaie între Vasile Lupu şi Matei Basarab. Intre condiţiile păcei a fost ca Domnul Moldovei să faoa .o biserică , . in ţara Românească in Târgovişle, şi a zidit biserica Stelei, iar Matei să facă o biserică in Moldova : aceasta este biserica de la Soveja. La intrarea din pridvor în biserică deasupra uşei este o inscripţie a lui Matei Basarab, având deasupra ' marca Vulturul, ţinând Crucea în gură şi mai sus de cruce coroana Domnească. In împrejurimile Sovejei se pot face frumoase excursiuni, spre Lepşa, spre renumita căzătoare a Putnei, şi spre dife rite alte localităţi cu poziţiuni admirabile.

Poştă, telegraf şi telefon Serviciul poştal se îndeplineşte la toate comunele rurale in fie-care zi afară de Duminici şi sărbători. Toate .comunele sunt legale printr’o reţea telefonică judeţiană cu Prefectura şi cu oficiile telegrafice ale statului, aşa că se pot primişi expedia telegrame din ori-ce partea judeţului. Pentru convorbiri telefonice posturile de la comunele ru rale sunt puse la dispoziţia publicului în zilele de lucru di mineaţa de la 8—12 şi după amează de la 2—0 ore; iar Du minica şi în zilele de sărbători numai dimineaţa de la 8—12.

Gendarmeria Conform cu actuala lege asupra gendarmeriei, compania acestui judeţ trebue să aibă următorul efectiv a) La reşedinţa companiei. 1 Căpitan comandant. 1 Sergent major secretar. 1 Geandarm caporal furier şi 1 Gendarm brigadier magazioner. administralJ'uni deplasă (în număr de 13) cate o secţiune de gendarmi, având: 1. Sergent major şef de secţie. 2 Gendarmi brigadieri călări. c) La fie-care comună: 1 Gendarm sergent şef de post. 1 Gendarm caporal. Efectivul real al ioc . . 9omPanioi actualmente se compune din 198 gendarmi, fiind câteva vacanţe de gendarmi caporali şi brigadieri.

Starea financiară a Jude

Situaţia judeţului pe ultimai {ului şi a Comunelor cinci ani este următoarea: BUGETUL ADMINISTRAŢIEI GENERALE

B(J k 1 GETUL ^on

—■i——~.l

"rr-zzr.* - -. -

Fondul ejdra-ordinar

Fondul ordinar

dul ordinar

=T==

SSSSjS=

! 1

;

1 | 2I £

■C 3TO <S)

§ 2

X £ 2

£ -E

>(V

■S

O»

_IL.

9743!193 98407

jnj

905/0 229448 72:205347 10, 24101 62 27306 14Î| 10388 371 16917 77 9633094 ! 906/7 226724 59,1213234 92! 13489 67 26159 99' 15364 38’; 10795 61 178073 68 i 907/8 241316 70,1229817 48i 11499 22 4646175 33987 34 12474 41 17450145 luni i] 1908j|9

235949 98-226071 19, 987879 27899 98]| 22804 29 j 5095 69 221818 68; i

Fondul ejctra-ordinar

;

l»

</">

I *s s £2

■iZ

5 ■£ » 8 c£

tfS

W </}

3TO «O

>ns CL

-3 g 8 i»

I ♦ 86075 971112381 41 31996 â5,fB47Bl 29 2735 0429007 90 8179 842142806 816841014646 84 30539 p9|17570 6912968 90 34998 90 33939 641 1059 126 109461 76:68611 92 21735 09j|l 1082 53 10652 56 7520 85 7953 54 137344 1137157341 50299 744351213 6787 61 18000

>• *

18132 2^1 132 22

i 145602 26 76216 42 117164 42 98723 6318440 79 27636 0225910 62;| 1725 40

■ ^:irr“ts“ ‘ 1 „«““.'ir1'*® - «*"•' P— t ^ît

"-.î—" — — *■ ■

432 68

latului de justiţie (in curs de executare). Anuitatea este de lei 16.988.30. Osebit Judelui mai are un împrumut asupra fondului dru- .

Dacă ţinem seamă că

* Deficitul bugetului drumurilor fondul extra-ordinar a fost acoperit din rondul ordinar. ** Deficitul a fost acoperit din cupoanele produse. *). Nu se cunoaşte încă rezultatul lunei Septembrie.

împrumutul l *»iTio

Bugetul împrumutului de 99.000 lei

;

3(T3 (O

904/5 231108 63 22070013;] 1040850 31075 26 21331 33

drumurilor

«"2

83 flsociaţiunea comunelor rurale din jud. Putna I

Asocialiunea comunelor rurale din jud. Putna s'a fondat la 26 Aprilie 1903, când s'a aprobat în unanimitate de cât re delegaţii tuluroi comunelor, statutul său precum şi lucrările propuse a se face din fondul adunat de la toate comunele, potrivit prevederilor legii comunale, legii cârciumilor şi legii asupra desfiinţărei acsizelor şi înfiinţârei fondului comunal, lată statutul asociaţiunii comunelor din acest judeţ. I. Constituirea asociaţiunei flrt. 1. Intre comunele rurale din judeţul Putna se conslilue o asociaţiune, care se conduce în totul dispoziţiunilor speci ficate în articole de mai jos. flrt. 2. Asociaţiunea va purta numele de r,Asocialiunea comu nelor rurale din judeţul Putna*. flrt. 3. Sediul său se stabileşte în Focşani, la Prefectura ju deţului Putna. Rrt. 4. Sunt membri ai adunărei: a) Câte doi delegaţi din lie-oare Consiliu comunal, conform art 173 din legea comunală. b) Şefii diferitelor servicii şi anume: Protoereul judeţului, Preşedintele Delegaţiei judeţiene, Inginerul judeţului, Revizo rul şcolar CI. T, Medicul Primar al judeţului, Medicul veterinar al judeţului dela reşedinţă; aceştia au numai vot consultativ. Secretarul Consiliului judeţian, va li secretar al asociaţiunei. II. Scopul asocia[iiniei

imuno -q^

Rrt. 5. Asocialiunea are do scop îndeplinirea prevederilor din art 172 din legea comunală, a art. 13 din legea cârciu milor şi ari. din legea asupra desiiinţărei acciselor şi îniiinlarei fondului comunal şi anume : .şcoli practice de agricullurl de meserii, dc industrie şi economie casnică; cumpărare de instrumente şi maşini agricole, ospicii pentru infirmi sau

i *-v

85 copii orfani sau găsiţi, reproducSune şTEea inslalaţiunilor necesare; pentru consîructif de localuri de biserici şi şcoli ; pentru inbuna aţin de făcut bisericilor, scoalelor existe, infirmeriilor comunale; pen tru aşezăminte de cultură ţărănească; biblioteci populaie săli ■ conferinţă, cetire şi petreceri populare pentru tineret ade teliere de lucrări manuale; pentru poduri şi podeţe; plantaţii; desecări de bălţi; regulari de răpi şi de torente; pentru aii- ■montarea cu apă potabila; pentru salubritate publica, pavage şi şosele. , Rrt. 6. In nici un caz fondurile asociaţiunei nu se vor putea întrebuinţa de cât coforni prevederilor art. 5. III. Fondul asociaţiunei Rrt. 7. Fondul asociaţiunei se compune din : a) 50% din venitul anual al cârciumilor dela toate comunele rurale. b) Din întreg venitul cincinal al fondului de rezervă de la toate comunele rurale, repartizat de Ministerul financelor din fondul comunal. Pentru periodul prezent cincinal, se'va lua anul acesta nu mai 50°[0. c). Din capitalurile disponibile ale comunelor unde asociaţiunea a hotărât a se face lucrări. Fie-care comună la care s’a hotărât de către asociaţie de a se executa vre-o lucrare prevăzută de presentul statut, va contribui la asociaţiune cu capitalurile anilor trecuţi până la concurenţa costului lucrărilor decise. In caz când capitalul disponibil nu este suficient, asociaţia va acoperi restul fără mei odobândă şi fără restituirea sumei acordată. d) Dm donaţium. e) Din contribuţiuni dela stat şi judeţ. f) Din excedentele anilor trecuţi.

unul din numărul membrilor de la toate comunele. Dacă anumai nu se inii uneşte la prima convocare, şedinţa se Vtt.amana l)enlru zil|a conrespunzătoare din săptămâna urmatoare, când asociaţia poate lua deciziuni cu majoritate re lativă, oricare va li numărul membrilor prezenţi, flrt 10. Prefectul prezidează şedinţele asociaţiunei. Rrt. 11. Adunarea hotărăşte în fiecare an: a) Lucrările de executat, după urgenţa şi necesitatea fie cărei lucrări b) Budgetul de venituri şi cheltueli. Anul financiar începe la 1 Aprilie şi expiră la 31 Martie următor. c) Determină in ce mod se va face supravegherea lucrări lor şi modul cum se vor administra instituţiile ce a fondat. Prefectul judeţului va prezenta adunărei tabloul unor ase menea lucrări, arătând şi costul lor aproximativ. Comunele vor fi obligate a vărsa sumele decise-de asocia ţie la cererea Prefectului. Rrt. 12. Hotărârile asociaţiunei sunt aduse la îndeplinire de Prefectul judeţului, care va administra budgetul de venituri şi cheltueli al asociaţiunei, conform legei de contabilitate pu blică, adică va strânge rccipisele de contribuţiunile comune lor, şi le va distribui vizate, comunelor în drept, pentru aco perirea plăţilor. Rrt. 13. Deciziunile asociaţiunei nu se pot executa, de cât • după ce vor fi fost aprobate de Consiliile comunale respec tive şi de Delegaţiunea judeţiană, care poate aduce modifică rile ce va crede necesare. Consiliile comunale şi delegaţiunea sunt datoare să se pronunţe în terminele prevăzute la art. 178 alin. 2 din legea ore”u '[n'cacwl' adunarea «r Iun tu di.eulie alte die.tlum

IV. A dntinislraţia asociaţia uei

dul penal.

Rrt. 15. Sumele consemnate la dispoziţia Prefectului pentru asociaţie sunt conservate de Secretarul asociaţi unei care va (ine registru separat. Rrt. 16. Sumele cu care asociaţia a decis să vina în ajutor comunelor în anul financiar viitor, pentru veri-una din îm bunătăţirile prevăzute de ari. 5 din prezentul statut, se vor inscri la veniturile şi chelluelile fondului extraordinar ale co munelor respective. Prin acele budgete comunele vor mai inscri şi fondurile disponibile ale anilor trecuţi după normele de la art. 7. V. Dispoziţiuni finale Rrt. 17. Prezentul statut poate fi modificat de către adu narea generală cu două treimi din numărul membrilor legali. Rrt. 18. In caz dn desfiinţarea asociaţiunei, toate Obliga ţiunile contractate pentru lucrări de executai, rămăn în vigoare pană Ia complecta lor îndeplinire. *

Odată statul votai s’a procedat la lucru, stabilindu-se pentru campania anului 1909, tabloul de lucrări arătat aci :

TRBLOU Din lucrările decise a se face din fondul asociaţiei pentru anul 1909-1910 LOCALITATEA ir----

Comuna

LUCRAREA CE TREBUE FĂCUTĂ

Cătuna

IU 23 .5

Al1 LEI

1 2 3 4

Vulturu Pâdureni

Vad Roşea Local de şcoala cu locuin. diriginte 6500 .•j

Burcioaia

•»

6500

6500 Cucova 6500 5 Păun eşti Bou 6500 6 Domneşti 6500 n » n n A doua sală de clasă cărămidă 5000 7 Răcoasa ii Două sale 5000 8 Ţifeşli 3000 !) Nămoloasa Nămoloa. sat A doua sală clasă vălătuci 3500 Locuinţă de diriginte 10 străoa. sus 3500 1j Pufeşti 3500 12 Pânceşti ” ^ 3500 13 Drâguşani ?> 2500 14 Diocheţi 400 împrejmuirea localului de şcoală 15 Jorăşti T> 400 16 Parava !' 400 » 17 Vizanlea 1000 Reparaţiuni localului de şcoală 18 Spinesli j| Răduleşti Ajutor p. const. unui local de şcolâ 1500 19 Mirceşti 1000 Repara{iuni radicale şcoalei 20 Herăstrău 1000 » > . » 21 Valea Sârei 1000 Înfiinţarea unei infirmerii proviz. 22 Vizantea Facerea unei şcoli de agricultură 15000 23 7000 Pavage şi trotuare în comună 24 Adjudu Nou Total General . . 97200 jj

90 i

Poduri %nai principale sunt: Pe Şiret între Sascut-Rogoaza, între Mărăşeşti-Cozmeşti ş\ între Năneşti-Lungociu. Pe Trotuş, la Uriclieşti şi la Ajud. Pe Putna, la Bărseşfi, Vidra, Vităneşti, Făurei Mircoşti i Jorăşti, Roţârlău şi Căliem. Pe Milcov, la Răstoaca. Pe Suşiţa, la Bizigheşli. i

■

Isvoarele consultate : Marele Dicţionar geografic al României. Statisticele Prefecturei. Rapoartele oficiale ale Autorităţilor.

■

I /

• A

' . \

- A\

;

u t

i h

1I V *

A i

•

TABXaOU

De donaţiunile făcute numirea

comunei

«a t- « o *> o

:ii =} ° <

Regliiu

şcoalelor rurale construite de la 1896 până în 1909.

!)• Teren ca întindere în hectare, cine ia donat,

şi cât valorează.

! 1896!

T t

2). Materiale de lucru, ce anume materiale, cinn le-r. donat şi cât valorează.

3). Bani Cine i-a donat

2 h. donat de stat în anul 1879, odată cu pământurile însu Materiale din lemnărie de brad şi plop do răţeilor. Valorează suma de lei 400. 1 Soveja nat de D-l proprietar C. D. Şuţu. 18991 2085 m. p. donaţi de comună. Valorează 1000 lei. Cărămidă bună şi peatră, donată de comună şi judeţ, valoarea 10000 lei. fylieşti 1903 . *000 P-P- donaţi de obştea satutui valoare 200 lei. Mândrişca 1902 4t arii 75 c. a. donat de stat. Cărămidă şi var donat de Fabrica de zahăr 2000 lei sătenii şi 1000 lei Sascut. Valoarea lei 7400. judeţul. Herăstrău 1902 Societ. Anonimă Română 1000 lei, Firma Corner. Kroiler 100 lei Negrileşti 1903 7440 m. p. donat de obştia locuitorilor comunei. Valo Preotu Const. Taftă 100 lei rează 600 lei. Păuneşti c.Bou 1909 J8 arii, donat de D-l Căpitan I. Copeschi. Asociaţia comunilor. Sascut 1903 3580 m. p. donat de D-l Jak M. Elias valorează 1000 lei. Bâtineşti 1903 3500 m. p. donat de Elena M. Manole, valorează 400 lei. Călieni 1903| 40 prăjini donate de D-na Sofia R. Sculy Logatetes, val. lei 800. Nămoloasa 19031 62 arii 65 c. a. proprietatea satului Nămoloasa, val. lei 700. 18 stejari donaţi de D-l C.ogu Lazaride val.| D-na Contesă Maria P. de] lei 200; 18 furci stejar donate de Gogu Ghe- Roma a donat lei 100; lrimia orgbiade val. 50 lei; 350 pari stejar donat de S. Pana lei 20 şi Gh. HaracoD-na Contesa de Roma în valoare de lei 100;|pol 200 lei. 30 salcâmi donate de locuitori valoarea G0 lei.| Pufeşti 1903 1 hectar donat de comuna Pufeşti, valorea 80o lei. A donat obştia locuit. 1000 lei. Drăguşani 1903 Urecheşti 1903 Material lemnos donat de Epitropia Sf. Spi Donat de D-l llie Viţu 200 lei (Material lemnos donat de Epitropia Sf. Spiridon) laşi, va ridon laşi. Valoare 1.000 lei. loarea 1000 lei. Locuinţa dirig. se construeşte Pâuleşti-Coza 1007 ]r -obii Vie şcoală din satul Coza e făcui de Societatea Cardin fondul asoc. comunilor. ' puţi şi donat u. .locuitorii salului Coza. 2500 lei donali de judeţ 630,99 2t arii teren d»'onal de comună. Valoarea 800 lei. daţi de com. si 218.65 daţi deloc. 1405 in. p. cumpărat de locuitori cu 250 Iei. 1898 Fabrica de zahăr Sascut donat cărămidă ini Locuinţa dirig. se construeşte (1902' cu banii asoc. comunilor. valoare de 2000 lei. V1.909 Idem cărămidă în val. de lei 600, de la fa-\ brica de hereslea Rogoaza a donai 4 metrii cubi lemnărie valoarea lei 240. ^ \ I 70 m. c. lemnărie de brad, 8600 şindrilă do-’ 1904 10 arii donat de obştia comunei. Valoarea 150 lei. $eveju luată de obştie valoarea l644,20|oo. 2400 lei donaţi de obşlie. 1903 l90 Spinos11 8 prăjini loc donai locuitorilor 1904 18 arii donat de V. Buzdugan, valoarea 300 lei. v avava 1903 'Poată lemnăria donală de Leon Vtdraşcu dini 200 lei daţi de )ude\, iar \o-^ i cuitovi 580 lei. \Tecuciu, valoarea 825 lei. --1 nnfnnofnl ftnvin Pitic __dOD.a i »rk»

înllln»

\l.l —

A djudu -Vechiuf1 iJ0 2

■1 .

.00 arii donat de Ministern

Mirceş ti-Vechi rl90 > Hăduleşti |1909

omeruilor. Valoarea 700 lei.

4700 ni. p. leren donat de locuitorii cătunului Hăduleşti. f

Ireşli .lariştea Valea Sărei

1901 1902 1903

Gucova Bâloa Câmpurile Găurile Colacu Angheleşti Coţofăneşli

1909 2500 m. p. donat de D-l Dimitrie Istrate. Valoarea lei 60o. 1904 35 arii şi 80 m. p. comuna . Valoarea lei 200.1903 7720 m. p. donat de D-l St. Sihleanu. Valoarea 800 lei. 190* 1903 40 arii 30 c. arii donat de D-l Nicolae St. Clardină. 1899 f '|2 hect. donat de D-na Ioana Santo, valoarea 300 lei: */2 rest \don"at de stal. Valoarea 300 lei. 1903|

Borşani

19U4

Tichiriş

190 i

f J

Poeana

1903

Fi tio neşti Viiiluru „ Vad-Roşca Domneşti Glipiceşti Burcioaia Jorăşti Vizanlea

1902 19u3 1909 1009

Cornăţelu

1904

- -yO-

•1

Văsuiu 1

C&rfiîri\Ctt aomwct v.\o

cut-Donmeşti, valoarea 700 lei. Construcţie vălătuci valoarea 4000 lei.

1903 1909 1904 1904

f Con. In 'I903 rcţionlgcB

Slrăoan. do sus' 19.)3

ir.

28 arii 64 c. arii, valoarea 369 lei. 800 m. p. donat de Dinicâ şi Vasile Vasilache, val. 1000 lei. 10 arii 74 c. arii donat de comună. Valoarea1 300 lei.

1000 lei cu locuitori din comunăJ

Judeţul 700 şi locuitori 800 lei. Locuit. 2000 le: asociaţia co munelor rurale 1500. I / 800 lei donaţi de judeţ, 1800 Ide loc.din com.şilOOleidecom Donat 1.00 lei de D-l D. Istrate

Lemne donate de locuitori, valoarea 700 leii

J.ei 500 donaţi de'd-11. Guriţăj J.ei 1.000 casa judeţului Putna

I Material de lemnărie brut donat de Epitr. f 2674,30 dat de com. 300 daţi ţSf. Spirioon Iaşi, valoara 435 Iei 50 bani I 'de judeţ, 90 Iei 20OOI daţi de d-l Gh. Dumitrescu inv.care a conjdus lucrarea. 2 prăjini donate de Nicolae Zara şi prăjini de Toan Lo Lemnăria brută a fost donată de EpitropiaP 300 donaţi de judeţ pentru ca n. Valoarea lei 300. Sf. Spiridon Iaşi; valoarea lei 800. (împrejmuirea localului. 12 arii donate de Vasile V. Cherciu. Valoarea 200 lei. O parte din lemnăria brută donată de con- 300 Iei donaţi de casa judeţ. siliul comunal , juraţi şi câţi-va locuitori din satul Părosu, valoarea 150 lei. Lemnăria brută donată de Simion Pr. L Soare) 2500 iei donaţi de judeţ, valoarea 200 lei. ( 800 m. p. leren donat de D-na Sm. Aposloleanu. Val. 100 lei. Asociaţia comunilor. 18 arii donat de locuitorii din Vadu-Roşca. Val. 300 lei. 35 arii 80 m. p. donai de obşlia satului Domeşli. Val. 400 lei. Asociaţia comunelor, valoarea 6500 lei. Asociaţia comunilor. V2 hect pământ donat de D-na Măria Dasoaloff. Asociaţia comunelor rurale. Nu s’a donat Material donat de locuitori şi parte de cum 1.000 lei donaţi de judeţ, restul */2 hect. donat de stat. Valoarea 600 Iei. până la 5632 de com. lucrat regie părat de comună. Materialul lemnos este donat de Epitropia Un hect. loc arabil donat de Epitropia Sf. Spiridon Iaşi, val. 446 lei. Şcoala construita cu banii comunei în suma de lei casei Sf. Spiridon Iaşi, care aproximativ va lorează 450 lei. 2000, pe islazul locuitorilor in devălmăşie. Parte din lemnărie dată de obşlie, val. 600 lei ! In 1903 jud. a donat 2000 lei. Teren 1074 m. p. donat de Sandu Diaconu din Vâsuiu, In 1908 a donat lot jud: 500 lei Idem valoarea lei 500 lei reconstruirea. Valoarea lei 60. Locuinţa dirig. se construeşte 1 ] 1074 m. p. loc cu viţă indigenă donat de D-l Ion UnguIdinfondul asoc. comunilor. reanu din Străoane de sus în 19>)2 actul autentificat de Trib. Putna la No 1101|902. Valoarea de 300 lei. 2] 8592 m. p. loc plantat cu viţă indigenă şi loc sterp unde e clădită şcoala, donat de D-l D-l S. Sirnionescu din Focşani, cu actul autentic de Trib. Putna la No. 1102/902. Valoarea te renului e de 1000 lei, tot prin acest act a mai donat câte un stânjen lemne pentru foc pentru totdauna pentru încălzitul localului de şcoală.

{