2 minute read

La Radio •=■ Bucureşti — 15 cuvântări. Tipografia I. N. Copuzeanu, 1932

- £A.rm&

Advertisement

■CHEMARE

20 Februarie 1936

Profesori şi profesoare, oameni dornici de învăţătură din RomâniaMare. cetiţi această carte. Am scris-o cu sufletul dogorit de dragostea pentru ştiinţa românească. Suntem în urma tuturor neamurilor civilizate în ce priveşte scrisul si cetiful de cărţi de ştiinţă. De douăzeci de ani într’ una, dela război încoace, scriu lună cu lună, .scriu şi spun mereu, că numai prin ştiinţă şi numai prin credinţă România Mare poate să alungă Românie Tare, respectată de prieteni şi temută de duşmani. Dar, vai, eu spun, eu aud. In vreme ce au cătate nu sunt luate în seamă.scrierile literare, bune ori slabe, cărţile de ştiinţă oricât de bune ar fi ele. Nimeni nu ajută tipărirea cărţilor de ştiinţă, nimeni gândeşte la ele. E păcat de moarte. Scăderile de azi. aşa de multe, aşa 'de mari şi care ne fac atât de rău, vin de acolo că ştiinţa n

nu se

’ are trecere în România Mare. Nu mai merge aşa, trebuie să ne schimbăm. Trebuie să scriem, trebuie să cetim şi trebuie să luptăm pentru răspândirea cărţilor de ştiinţă.

E multă lume la noi doritoare de ştiinţă preacurată şi spusa pe înţelesul tuturor. Sunt profesori care îşi dau toată silinţa spre a răspândi printre şcolari revista Natura şi cărţile mele: Cronici ştiinţifice. La Radio Bucureşti, Aerul lichid, De vorbă cu strop de apă. Sunt însă şi oraşe, ba chiar multe, în care nu se ştie nici până azi de revista Natura oare apare de treizeci de am.

Se pare că a sunat ceasul cel mare şi mult aşteptat. Programele analitice de fizică şi chimie pentru licee cer în clasa VUI-a cetire multă de cărţi Si reviste ştiinţifice, alături de lucrări practice de laborator. E vorba de vieţile lamehilor de ştiinţă, de desfăşurarea descoperirilor dealungul vremurilor, de sforţările făcute de mintea omenească spre a pătrun e tot mai a ane in tai nele naturii. Revista Natura cuprinde pagini strălucite scrise cu pricepere şi dray goste în limbă românească pentru neamul românesc. Natura înseamnă azi

(V.) muncit la cele douăzeci şi: o enciclopedie naţională a^ştiinţei T°™a aUton, academicieni, profesori unipatru de volume, tipărite până azi, chimişti, economişti, farmacişti^ versitari, agronomi, aviatori, biologi, an ■ ^gineri, învăţători, medici, filozofi, financiari, fizicieni, geografi, g ' $odohgU zoo/offi> stadenţi. militari, naturalişti, preoţi, profesori secu şi elevi. Am scris eu singur in 11M.Tu^l^unăladJteleîntregirea paginilor am presărat printre ele şi crâmpeie scrise în urmă. osWâ ^ dat m Am cetit multe cărţi şi am ales pup ■ «rtftxA.

^

greu llţnf si dacă se poate să sune frumos. ' r.ţatawsac le scrie. Nu e tot munca gândurile gândite de cel---------care aşa cu gândurile gândite ue alţii si aşternute tot de alţii pe hârtie.

Si iar mai spun. ce am mai spus de multe ori. Multe, foarte multe, ne-

• jrfissttaisBisss».»?»

Doamne ca nu ştiu ce spun. Nu găsesc cuvinte romaneşti pentru gânduri franţuzeşti ori nemţeşti. Aici e buba. Gândurile streinilor trebuiesc tălmăcite mai ’intâiu in gânduri româneşti. Va veni cât de curând osânda cuvenită pentru acest păcat de moarte.

*

© Profesori şi profesoare, oameni dornici de învăţătură din România Mare cetiţi această carte. Am scris^orcu sufletul dogorit de dragostea pcutcu ştiinţa româneasca.

G. G. LONGINESCU

Bucureşti III Strada Andrei Mureşanu, 12 Parcul Filipescu

\

This article is from: