VRANCEA ARHAICĂ – VRANCEA DE POVESTE
ﾅ｢ara Vrancei- una dintre cele mai surprinzﾄフoare regiuni ale Romﾃ｢niei.
Aici unde muntele coboară către plaiurile înalte ale dealurilor, oamenii şi satele au păstrat neatinsă o moştenire de sute de ani care aşteaptă încă să fie descoperită şi pusă în circuitul turistic.
Ca fiecare colţişor din Vrancea şi comuna Năruja are o istorie proprie, un anumit specific etnografic şi folcloric ce oferă surse pentru colecţionarea de valori culturale materiale şi spirituale.
Totuşi, tinerii nu sunt conştienţi de „zestrea” moştenită şi …
…riscăm astfel să se piardă iremediabil o serie de tradiţii, meşteşuguri şi motive autohtone…
…precum şi oamenii capabili să le reproducă / reconstituie.
Din cauza necunoaşterii acestor tradiții, tinerii împrumută alte “valori occidentale”, străine de filonul românesc, al căror scop este pur comercial, ce nu se adaptează fondului nostru
Astfel, pe fondul unei nedisimulate îngrijorări a comunităţii pe care e chemată să o deservească, Biblioteca Publică din Năruja şi-a asumat un rol activ în afirmarea tradiţiilor şi valorilor locale
Bibliotecara a considerat o necesitate şi chiar o îndatorire să abordeze această problemă, ca o şansă a comunei de a salva şi promova patrimoniul local.
Biblioteca Publică din comuna Năruja este singura alternativă în acest moment, care să se implice într-un astfel de demers. Asta pentru că activitatea la nivel local, şi nu numai, a bibliotecii, o îndreptăţeşte să pretindă rolul de Centru Cultural al comunităţii
Şi uite-aşa, la Năruja biblioteca nu a fost de-a lungul vremii un simplu depozitar de cărţi, ci, în calitatea sa de liant între comunitate, patrimoniu cultural şi familie, a devenit un tezaur de valori culturale tradiţionale româneşti.
Acest demers al bibliotecii s-a desfăşurat în colaborare cu alte instituţii locale, judeţene şi naţionale: -Şcoala cu cls.I-VIII Năruja, Parohia Năruja, Obştea Năruja, Primăria, Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale, Artelor şi Meseriilor Vrancea, Direcţia Judeţeană pt. Cultură VN, Biblioteca Judeţeană, Ansamblul Folcloric „ŢaraVrancei”, Diplomatic TV, Prima TV etc.
Mai toate comunităţile sunt preocupate să-şi creeze un renume, un „brand” distins care poate fi mai apoi exploatat din punct de vedere social şi economic. Comuna Năruja are valori bine definite : Ansamblul folcloric „Comoara Vrancei” câştigător a numeroase premii pe scenele din ţară şi străinătate, portul specific, tradiţia de prelucrare a lânii, a lemnului, serbări religioase, colecţii etnografice.
Însă oferta cultural-turistică trebuie diversificată şi
Însă oferta cultural-turistică trebuie diversificată şi îmbogăţită îmbogăţită mai ales prin mobilizarea înşi mai ales prin mobilizarea generaţiilor tinere generaţiilor în procesul detinere păstrare procesul de păstrare şi interpretare locale.în interpretare a valorilor locale. Astfel în fiecareaanvalorilor sunt sărbătorite cadru diverse evenimente, prilejuri pentru a fi Astfelorganizat în fiecare an sunt sărbătorite în folosite cadru organizat împreună, scoate din monotonia cotidianului comunităţii diverse aevenimente, prilejuri folositelocuitorii pentru a fi locale. împreună, a scoate din monotonia cotidianului locuitorii
comunităţii locale.
.
Nu sunt trecute cu vederea sărbătorile religioase; fiecare eveniment de această natură fiind sărbătorit nu numai prin participarea la slujbele religioase…
…ci şi prin implicarea directă a tinerilor la pregătirea sărbătorii !
Obiceiurile şi datinile însoţesc întreaga viaţă a omului de la naştere până la moarte; s-au cristalizat în împrejurări de viaţă diferite, devenind uneori spectacole populare, prilejuri de petrecere pline de pitoresc şi culoare. În viaţa satului obiceiurile îndeplinesc un rol de seamă datorită contribuţiei lor la închegarea colectivităţii şi la păstrarea formelor de viaţă tradiţională
Bibliotecara, alături de utilizatorii săi, mici şi mari, au pus în valoare obiceiurile din Năruja…
… cultivând în acest fel , de la cea mai fragedă vârstă sentimentul de apartenenţă, de iubire şi dragoste pentru rădăcinile vrâncenilor
S-au organizat ateliere de lucru la care au fost invitaţi membri ai comunităţii care au făcut demonstraţii, arătându-le tinerilor tehnica încondeierii ouălelor, a confecţionării chişiţelor etc.
S-au promovat tradiţii şi obiceiuri de peste an, care la Năruja nu şi-au piedut semnificaţia şi pe care oamenii încă le mai practică : Tunsul boilor între coarne de Sf.Toader, Împletirea de coroniţe de Sânzâiene, Frământarea turtelor sărate de Sf.Andrei, Pregătirea Scutecelor Domnului în ziua de Ajun a Crăciunului, etc. O parte din aceste tradiţii au fost filmate şi difuzate la televiziunile locale şi la postul Prima TV.
Comunitatea a avut de câştigat din acest demers al bibliotecii prin faptul că a avut acces la informaţii, unele inedite, despre folclorul, obiceiurile şi tradiţiile locale. În acelaşi timp a dat posibilitatea unor membri ai comunităţii, cei mai în vârstă, de a-şi aminti şi dezvălui tinerilor experienţe din trecutul lor.
De acelaşi câştig s-au bucurat şi turiştii care au trecut prin Năruja : bibliotecarii din judeţ. . .
. . . Elevii Şcolii cu cls. I-VIII Valea-Sării. . .
. . . Credincioşii din Parohia Ciuşlea . . .
. . . colaboratori din toate colﾅ｣urile ﾅ｣ﾄビii, fotograful profesionist Hans Rhoels din Belgia. . .
. . . Meghan... din SUA . . .
. . . vizitatori din Germania, FranĹŁa
Nu a fost trecut cu vederea modul în care nărujenii ştiu să îşi primească oaspeţii. În cultura tradiţională a sătenilor ospitalitatea reprezintă un anumit cod socio-moral care reflectă bunele intenţii de a păstra relaţii apropiate
Primirea oaspeţilor după toate regulile ospitalităţii este un ritual important îndeplinit cu ocazia tuturor sărbătorilor şi ceremoniilor, dar şi cu alte ocazii : primirea prietenilor, a rudelor din alte sate, oraşe etc. „Cum primeşti un oaspete, aşa vei fi şi tu primit”spune o zicală de la Năruja...
.
Prilej deosebit să ne promovăm valorile sunt ş manifestările organizate de CJPCTAM Vrancea, care se adresează unei categorii largi de public interesat de folclor ş păstrarea tradiţiilor populare . Aceste manifestări atrag un număr impresionant de participanţi, având rolul de a aduce în faţa publicului frumuseţea folclorului românesc.
În ciuda lipsei resurselor financiare, Ansamblul folcloric „Comoara Vrancei”, coordonat de bibliotecara Adriana Bratie, a fost prezent pe scena festivalurilor de renume de la Paltin, Jitia, Bârseşti, Soveja, Mera, Vintileasca şi Năruja .
Redescoperirea şi păstrarea valorilor tradiţionale de către bibliotecă a fost gândită în aşa fel ca aceasta să devină atractivă şi motivantă pentru cei tineri : prin implicarea tehnologiilor moderne pe care acum biblioteca le are în dotare cu sprijinul Fundaţiei IREX, prin acţiuni care cer implicarea lor activă, prin oferirea şansei de a interpreta liber tradiţiile şi cultura locală.
Deplasările echipei de dansatori în judeţ au fost şi un prilej de cunoaştere a istoriei , tradiţiilor şi valorilor locurilor vizitate : Sf.Mănăstire Mera, Focul viu de la Andreiaşu, Mausoleul Eroilor de la Soveja, Casa Memorială Moş Ion Roată de la Câmpuri, Sf.Mănăstire Valea Neagră etc.
Iată că această iniţiativă a Bibliotecii Publice din Năruja constituie o carte deschisă care poate fi înţeleasă în primul rând de elevi, dar şi de alte categorii de oameni, indiferent de vârstă, nivel de cultură, ori domeniu de activitate socială şi prin utilizarea internetului putem promova bogăţia culturală tradiţională a comunei noastre şi putem disemina, de asemenea, rezultatele activităţilor noastre.
Am demonstrat încă o dată că biblioteca într-o comunitate nu este un lucru de lux, ci o necesitate. Este un organism viu, prezent în numeroase domenii ale vieții sociale. În acest context, biblioteca poate deveni un instrument deosebit de eficient în promovarea valorilor trecute și prezente, adevărate fenomene de conștiință a unei comunități.
Iar în ceea ce priveşte Năruja, sper că v-am convins că este o veritabilă comoară ce îşi merită locul între atracţiile de frunte ale României, aşa că ...vă aşteptăm pe la noi !!!
Vă mulțumește pentru atenția acordată bibliotecar , Adriana-Elisabeta Bratie