Lupta cu boala prin mijloace naturiste

BOALA – LUPTA CU MIJLOACE NATURISTE 2007-2010 Silvian Guranda

Cu cât boala este mai veche, cu atât trebuie lucrat mai mult la întărirea corpului şi a susţinerii funcţiilor sale, prin mijloace naturale - acestea nu au efectele adverse ale medicaţiei alopate şi, dacă sunt corect dozate, nu sunt toxice. Efectul lor se instalează mai lent, dar este unul de durată.

Boala cronică – indiferent despre ce boala ar fi vorba, este una complexă şi, în general, afectează întregul organism (chiar dacă este vorba de o boală a unui anumit organ, nimeni nu ştie cu precizie dinainte dacă, cum şi cât de mult vor fi afectate şi alte organe!). De aceea, tratamentul trebuie să fie unul complex şi să se adreseze, cu ajutorul mijloacelor naturale, întăririi şi susţinerii întregului organism.

Indicaţiile de mai jos sunt orientative, deşi deosebit de valoroase, şi merită luate serios în calcul şi aplicate cu perseverenţă (aceasta este cheia).

PENTRU A REUŞI ÎN LUPTA CU BOALA: Este extrem de important (1) să vă menţineţi DORINTA de a LUPTA cu boala, oricât de lungă sau complicată ar putea fi lupta (nimeni nu ştie dinainte!)

(2) să va menţineţi SPERANTA ca veţi reuşi (3) să ajutaţi corpul să aibă o cât mai bună IMUNITATE, o FUNCŢIONARE EFICIENTĂ şi să susţineţi FUNCTIILE VITALE prin următoarele mijloace: 1. ALIMENTAŢIE DE CALITATE eliminaţi alimentele dăunătoare: prăjelile de orice fel (inclusiv cartofi prăjiţi sau carne prăjită, margarina, zahărul (folosiţi miere de albine şi polen), sarea de bucătărie (eventual, în cantităţi foarte mici, e permisă sarea de mare), carnea – în special cea de mamifere (consumaţi numai peşte oceanic de adâncime, cu carne albă, sau carne de pui crescut natural, fără antibiotice), mezelurile, laptele dulce (e permis laptele acru sau iaurtul), brânzeturile fermentate – caş, telemea, caşcaval etc. (e permisă brânza de vacă proaspătă, nesărată), pastele făinoase şi pâinea albă (mâncaţi numai neagră şi bine coaptă, eventual faceţi Dvs.!), alunele şi arahidele, seminţele prăjite (cu sau fără ulei) şi/sau sărate (înlocuiţi-le cu seminţe de dovleac, in, floarea soarelui, susan – toate crude, neprăjite şi nesărate); consumaţi alimente cât mai puţin prelucrate termic (de preferinţă crude!): multe fructe şi salate de legume şi rădăcinoase rase, precum şi frunze verzi sau uscate (pătrunjel, mărar, ţelină, măghiran, etc. – toate contin clorofilă, care este puternic detoxifiantă; plantele aromatice sunt şi antibacteriene, antivirotice şi antifungice); ceapă, usturoi, praz; produse apicole: polen, miere, propolis; folosiţi argilă (apă de argilă, intern) 2. LICHIDE (min. 2 litri pe zi – ceaiuri, sucuri naturale, ciorbe, apă etc); apa de la robinet să o fierbeţi neapărat (conţine microorganisme patogene; parţial, clorul se elimină prin fierbere) 3. EXCREŢIE BUNĂ – prin toate cele 4 porţi de eliminare.

INTESTIN - să aveţi măcar un scaun pe zi (folosiţi clismele la nevoie [gălbenele, muşeţel], sau ceaiuri laxative, prin rotaţie, câte 2 săptămâni, cu pauze; eventual, supozitoare cu glicerina);

- toxinele prelucrate de ficat se elimină prin bilă, care este evacuată din intestine prin scaun (de aceea e important să aveţi măcar un scaun pe zi şi să consumaţi fibre alimentare care mătură intestinul şi absorb toxinele). Din nefericire, o parte din bilă e reabsorbită în intestine şi toxinele se recirculă prin sânge (de aceea e importantă evacuarea regulată a materiilor fecale şi folosirea fibrelor alimentare care reţin toxinele şi curăţă intestinul) RINICHI - consumaţi suficiente lichide – de la 2 litri în sus, zilnic (apă, ceaiuri, sucuri de legume şi fructe, supe etc) - câte o baie caldă (cat suportaţi, cca. 10-20 min.) la 3-4 zile sau măcar una pe săptămână; în timpul băii consumaţi ceai cald (salvie, gălbenele, rozmarin etc - după baie, sub plapumă, la transpirat o oră, apoi urinaţi şi vă schimbaţi pijamaua şi… la somn! Creşteţi treptat durata băilor; să vă hidrataţi bine, întrucât se pierd electroliţi, prin transpiraţie. Suferinzii de inimă sau cu probleme vasculare cerebrale – atenţie la temperatura apei în cadă! (se produce vasodilataţie, creşte frecvenţa sau/şi tensiunea arterială) PIELE - v. pct. 3 (eventual câte o sauna – va puteti confectiona un tub din carton, în care va inchideti ermetic şi cu feonul incalziti aerul pana cand incepeti să transpirati; cresteti treptat durata; să va hidratati bine, intrucat se pierd electroliti, prin transpiratie.

- miscare: plimbare, mers mai rapid, alergare (dupa cum suportati), gimnastica – ideea este (a) să puneti sagele în miscare sis a il oxigenati (astfel se mobilizeaza toxinele din celule şi se oxigeneaza – se stie ca Borrelia, care produce boala Lyme, este sensibila la oxigen) şi eventual să ajungeti (b) să transpirati. Efectul anti-stresant şi imunostimulat al miscarii este, de asemenea, recunoscut. Ea regleaza şi somnul, metabolismul, intareste intregul organism (de la sistemul imunitar, metabolism, detoxifierea, pana la functiile circulatorii, respiratorii şi neurologice).

PLAMANI - v. punctele de mai sus - plimbare sau gimnastică, însoţite de respiraţii profunde, ample, neforţate - inhalaţii cu ceai de plante - gălbenele, muşeţel etc. sau ace de brad, pin etc.; aceleaşi îndrumări ca la băile calde: creşteţi gradat durata, nu forţaţi; nu ieşiţi afară în frig şi nu stati în curent dupa inhalatii (de regula, faceti-le seara, inainte de culcare) 4. MISCARE - v. punctul 3 (Piele) - ca reguli generale: - zilnic minim 2-3 km plimbare uşoară, prin zone cât mai curate (spaţii verzi, străzi puţin poluate), fără grija ajunsului la timp la serviciu, presiunea unor cumpărături care trebuie făcute etc.

- gimnastică de înviorare sau exerciţii de întindere (în special dimineaţa); le puteţi practica şi peste zi, de 2-3 ori, chiar dacă numai câte 2-3 minute de mişcare – contează mobilizarea articulaţiilor şi punerea sângelui în mişcare (torentul sanguin nu numai că oxigenează şi alimentează cu nutrienţi celulele corpului, dar şi mobilizează deşeurile celulare, toxinele, agenţii patogeni etc.)

- în timpul exerciţiilor sau a plimbării, respiraţi ritmic, profund, abdominal (diafragmatic), relaxat (nu forţaţi! - respiratul să fie o plăcere, o bucurie, o delectare!)

- exerciţiile mai intense de gimnastică sau alergările, să le faceţi cu o zi de pauză între ele, pentru refacere 5. SOMN Nimic nu poate înlocui somnul! – somnul natural. În timpul somnului corpul se reface, creierul se decuplează de la torentul informaţional de peste zi, organele se odihnesc (a nu se manca seara înainte de culcare, iar la cina nu consumaţi mâncări greu digerabile: carne, grăsimi, seminţe, lactate etc – preferabil fructe crude, compot sau coapte, salate verzi, salate de crudităţi, sucuri naturale, ceai etc). Puteţi folosi ceai sau pulbere de valeriană, talpa gâştei şi hamei, ceai sedativ sau calmant (Plafar) – plantele medicinale au un efect blând, nu dau efecte secundare, nu sunt toxice (dacă se respectă dozele prescrise) etc. Un duş rece la picioare înainte de culcare poate ajuta. Aerisiţi foarte bine camera înainte de culcare, scoateţi toate aparatele din priză, faceţi întuneric absolut, folosiţi o saltea mai tare şi dormiţi, pe cât posibil, fără pernă (sau cu un puişor mic). Dacă aveţi dificultăţi la adormire în poziţia culcat pe spate, culcaţi-vă pe o parte (dreapta). Poziţia ideală este cu capul spre nord sau, eventual spre nord-est, est.

6. SCOPURI CLARE Un plan de luptă, de acţiune pe termen scurt (zile), mediu (săptămâni-luni) şi lung (1,2 sau mai mulţi ani) este deosebit de benefic şi absolut vital! – cum o spune psihiatrul vienez Viktor Frankl: ”Omul nu poate exista fără un punct fix în viitor. În condiţii obişnuite, întregul său prezent se modelează în jurul acelui punct din viitor spre care el se îndreaptă, aşa cum pilitura de fier se orientează spre polul unui magnet” - Viktor E. Frankl, The doctor and the soul, p.99

„Într-adevăr, supravieţuirea depinde de direcţie. Totuşi, supravieţuirea nu poate fi valoarea supremă. Câtă vreme viaţa nu indică spre ceva de dincolo de ea însăşi, supravieţuirea nu are logică şi nici sens. Nici măcar nu este posibilă. Aceasta este chiar lecţia pe care am învăţat-o eu în cei trei ani petrecuţi la Auschwitz şi Dachau şi care, între timp, a fost confirmată şi de psihiatrii care au studiat viaţa prizonierilor de război: numai cei care erau orientaţi către viitor, către un scop din viitor, către un rost de împlinit în viitor, au avut şanse să supravieţuiască”.- Viktor E. Frankl, Man’s search for ultimate meaning, pp. 134-135

„Ar trebui să ne fie clar, deci, că până şi în condiţiile lagărelor de concentrare psihoterapia sau igiena mintală nu pot fi eficiente decât dacă se îndreaptă către factorul crucial, respectiv acela de a ajuta mintea să găsească un scop în viitor, de care să se ţină. Căci o viaţă sănătoasă înseamnă a trăi cu un ochi aţintit spre viitor”.

- Viktor E. Frankl, The doctor and the soul, p. 102

Ce doriţi să realizaţi? – să vă bucuraţi de sănătate şi de viaţă alături de cei dragi, să va renovaţi casa, să găsiţi un serviciu mai bun, să vă ajutaţi copiii să termine şcoala şi să ajungă să aibă casa şi familia lor etc. Dorinţele acestea, visurile acestea sunt absolut vitale. În lipsa unui vis motivator, a unui scop clar pe care îl doreşte să îl atingă, omul cade în depresie, în apatie, se demobilizează, viaţa devine fără sens... omul ajungând să vieţuiască acel “vid existenţial” (Viktor Frankl), un sentiment chinuitor de gol interior, de lipsă de sens, care poate întreţine sau poate conduce în anumite conjucturi la tulburări sufleteşti mai grave, dacă nu e stopat prompt prin orientarea către un scop de împlinit, către ceva care să aibă rost pentru om.

7. FAMILIA şi prietenii De unul singur e greu, dacă nu chiar imposibil să rezistăm. Suntem făcuţi să trăim printre oameni şi pentru ei. Dragostea, respectul reciproc, buna înţelegere, încrederea, visele comune, sunt hrana cu care sufletul nostru se hrăneşte. Fără viaţa de familie şi/sau socială ne veştejim. Înflorim alâturi de cei dragi, găsim în ei un rost de a fi, de a trăi cu ei şi pentru ei, de a le face bine de a ne bucura de binele pe care ei ni-l fac. Familia (mai ales!) şi prietenii (de încredere!) trebuie să cunoască lupta Dvs. şi să va susţină. Dacă vă preţuiesc şi vă iubesc, vă vor înţelege şi vă vor sprijini cu tot ce pot şi ştiu. Vor greşi probabil, căci nimeni nu e perfect, dar există iertare şi şansa de a o lua mereu de la capăt, de a creşte în relaţie. Nici unul dintre noi nu suntem perfecţi. Boala ne poate face mai arţăgoşi, mai egoişti sau, dimpotrivă, apatici, deprimaţi. Boala ne poate chinui şi fizic şi sufleteşte (incertitudine, teamă, frustrarea datorată de imposibilitatea de a găsi un răspuns la întrebarea “De ce? De ce mi se întâmplă tocmai mie? Cu ce am greşit?”), ne poate face o povară pentru cei dragi şi pentru noi înşine, dar împreună, alături de cei dragi, crucea poate fi purtată altfel. Poate nu va fi mai uşoară, dar cei dragi vor pune şi ei umărul la ea. Şi. alături de ei, de dragul lor şi cu dragostea lor, o putem purta altfel, o putem îndura cu altă inimă, cu alte motivaţii, cu mai mult curaj, cu nădejde. Nu suntem singuri! – şi ăsta e un adevărat dar de la Dumnezeu!

 Notă: Nu orice boală este neapărat şi în mod necesar rezultatul unor predispoziţii genetice, a unui anume stil de viaţă sau a unor păcate (personale sau ale părinţilor). Realitatea este mult mai complexă. Cine nu a auzit, de pildă, despre suferinţa dreptului Iov?!Vă recomandăm să ascultaţi:

IOV - drumul spre o mai strânsă relaţie cu Dumnezeu trece uneori prin valea suferinţei (21.09.07, Beniamin Fărăgau) [mp3]click dreapta... Save As...

 Notă: totodată trebuie ţinut cont de faptul că stilul de viaţă şi relaţia personală cu Dumnezeu influenţează în mod hotărâtor starea de sănătate - vă îndemnăm să studiaţi cartea:

Dr. S.I. McMillan - Boli evitabile [pdf]click dreapta... Save As...

8. UN NOU STIL DE VIAŢĂ Când cele de mai sus devin obiceiuri, parte integrantă din viaţa noastră, putem spune ca ne-am schimbat stilul de viaţă. Şi, cu siguranţă, că ne-am schimbat pe noi înşine. Trăim într-un univers în care suferinţa, vinovăţia şi moartea sunt reale (“triada tragica” despre care vorbeşte dr. Viktor Frankl). Dar în fiecare din noi există, pe lângă puterea de a acţiona în acord cu condiţiile genetice, de mediu, sociale etc. dar şi o “putere sfidătoare a spiritului” (the defiant power of the spirit), puterea de a ne opune acestora atunci când este nevoie, de a lupta împotriva bolii şi a suferinţei, de “a spune da vieţii”, de a aborda o atitudine optimista în ciuda suferinţei, a bolii, a unui handicap, a unor condiţii potrivnice. Vă recomand cu căldura să parcurgeţi informaţiile despre Logoterapia dr. Viktor Frankl (v. adresele de internet de mai jos).

FRICA este o reacţie normală… firească… mai ales când e vorba de o boală complexă şi când viitorul este incert. E de dorit ca ea să nu existe, cel puţin să nu ajungă continuă şi

să nu depăşească anumite limite rezonabile, tolerabile, dar din nefericire fricii nu i se poate comanda şi nici nu poate fi alungată cu forţa… Dimpotrivă, se ştie că cu cât omul se opune mai direct şi mai intens fricii, cu atât ea sporeşte şi se consolidează. În schimb, metodele psihiatrului vienez Viktor Frankl (http://ro.wikipedia.org/wiki/Viktor_Frankl şi http://www.viktorfrankl.org), fondatorul Logoterapiei (A 3-a scoala vieneza de psihoterapie) sunt deosebit eficiente – intentia paradoxala şi dereflectia - şi sunt la îndemâna fiecăruia dintre noi (mulţi dintre noi le şi aplică, inconştient, instinctiv). În egală măsura, fiind un supravieţuitor a 4 lagăre naziste de concentrare, Viktor Frankl arată că au rezistat condiţiilor bestiale din lagăr, bolilor, şi ameninţării continui cu moarte, mai ales aceia care au avut ochii îndreptaţi către viitor, adică cei care şi-au dorit să trăiască şi să lupte pentru atingerea unui scop bun (să supravieţuiască şi să îşi revadă familia, să ducă la bun sfârşit o activitate începută, să îşi împlinească un vis etc).

“Cine are pentru ce să traiasca, poate indura aproape orice” (citat din Nietszche, pe care Frankl l-a verificat pe propria să piele, în cele 4 lagăre de concentrare prin care a fost purtat) “A trăi înseamnă a suferi; iar a supravieţui înseamnă a găsi un sens în suferinţă” (sau, mai precis, în ciuda suferinţei – n. nst.) – Dr. Gordon W. Allport, psiholog

FRICA este, aşadar, firească mai ales când e vorba de o boala complexă şi când viitorul (prognosticul bolii) este incert sau sumbru. Totuşi! Având înainte un scop – să luptaţi cu boala şi să învingeţi, să va trăiţi viaţa şi să vă bucuraţi de ea în ciuda bolii şi a suferinţei, să că bucuraţi de cei dragi, şi ei de Dvs. – toate acestea sunt motivaţii puternice, scopuri care aşteaptă să fie împlinite şi care vă vor mobiliza resursele şi vă vor ajuta să treceţi prin şi peste suferinţa şi greutăţile bolii sau a tratamentului. Dumnezeu să ne ajute!

SANATATE şi CURAJ! – sunteţi la început de drum nou şi, cu mila lui Dumnezeu, el vă va conduce acolo unde doriţi: sănătate, pace şi dragoste alături de cei dragi, mulţi ani de acum înainte!

Silvian Guranda silvianguranda@gmail.com www.lyme.ro