Caiet licenta iulie 2011design by Bogdan Stefan Cbs Costandache

Universitatea de Arte â&#x20AC;&#x153;George Enescuâ&#x20AC;? Iasi Facultatea de Arte Plastice , Decorative si Design Design / specializarea Design de Produs

Proiect de licenta mobilier clasic living

Coordonatori proiect : conf. univ. dr Jeni Pralea - sef catedra design asis. univ. Badarau Valentin Absolvent : Ciocoiu C. Bogdan sesiunea : iulie 2011

Universitatea de Arte â&#x20AC;&#x153;George Enescuâ&#x20AC;? Iasi Facultatea de Arte Plastice , Decorative si Design Design / specializarea Design de Produs

...with Swarovski crystal

Universitatea de Arte â&#x20AC;&#x153;George Enescuâ&#x20AC;? Iasi Facultatea de Arte Plastice , Decorative si Design Design / specializarea Design de Produs

Cuprins I Managementul de dezvoltare a unui produs. Ia

Organigrama proiectului si a managementului de proiect pag. 12

Planificarea unui proiect de licenta Linii generale de management implementate in proiect

pag. 14

Raportul pietei internationale 2009

pag. 19

Raportul pietei internationale 2010

pag. 30

Raportul pietei internationale 2011 (iulie )

pag. 39

Firme concurente

pag. 50

I f1 I f2 I f3

Stilema Le Fablier Bruno Piombini

pag. 50 pag. 55 pag. 59

Brief (Monte Cristo Mobili )

pag. 61

Viata produsului

pag. 62

Analiza riscurilor

pag. 64

Promovarea produsului

pag. 65

II III III a

Motivatia temei de licenta

pag. 69

Cercetare si evaluare Stilurile mobilei in istorie

pag. 72

III a1

Mobilierul din Mesopotamia

pag. 73

III a2

Mobilierul egiptean

pag. 73

III a3

Mobilierul Asiei

pag. 74

III a4

Mobila popoarelor preelenice

pag. 74

III a5

Mobila din Minoa si Mycene

pag. 75

III a6

Mobila in Grecia

pag. 75

III a7

Mobila in Roma antica

pag. 76

III a8

Mobila Imperiului roman de rasarit

pag. 76

III a9

Stilul Isabelline

pag. 77

III a10

Stilul Tudor

pag. 77

III a11

Stilul Romanic

pag. 78

III a12

Stilul gotic

pag. 78

III a13

Mobila in Renastere

pag. 79

III a14

Renasterea in mobila italiana

pag. 79

III a15

Renasterea in mobila franceza

pag. 80

III a16

Renasterea in mobila germana

pag. 80

III a17

Renasterea in mobila engleza

pag. 81

III a18

Renasterea in mobila spaniola

pag. 81

III a19

Barocul in industria mobilei

pag. 82

III a20

Barocul in industria mobilei italiene

pag. 82

III a21

Barocul in industria mobilei franceza

pag. 83

III a22

Stilul Regency

pag. 83

III a23

Stilul Cippendale

pag. 84

III a24

Stilul Bidermeier

pag. 84

III a25

Stilul Empire

pag. 85

III a26

Stilul Queen Anne

pag. 85

III a27

Stilul ArtDeco

pag. 86

III a28

Stilul Modern

pag. 86

III a29

Stilul Retro

pag. 12

III a30

Stilul Louis Fhilippe

pag. 87

III a31

Stilul Neoclasic

pag. 87

III a32

Stilul Casual

pag. 89

III a33

Stilul Electric

pag. 89

Lemnul si caracteristicile acestuia

IV a

Specii de lemn autohtone

pag. 93

IV b

Structura, compozitia si proprietatile lemnului

pag. 99

IV c

Produse brute din lemn

pag.101

IV d

Semifabricate din lemn

pag.102

IV e

Produse finite din lemn

pag.108

IV f

Tamplaria

pag.108

IV g

Mobila

pag.109

IV h

Materiale folosite la fabricarea mobilei

pag.109

IV i

Culoarea lemnului

pag.112

IV j

Structura estetica a componentelor

pag.117

Partile componente si tehnologiile de realizare

Elemente si complexe

pag.125

Modul de obtinere a elementelor

pag.125

Elemente sub forma de placa

pag.126

Modul de obtinere a complexelor

pag.127

Panoul combinat

pag.128

Subansambluri

pag.129

Elemente din lemn masiv

pag.134

Constructia ramelor

pag.137

Constructia ramelor poligonale

pag.137

Rame cu tablie

pag.142

Rame simplu si dublu placate

pag.143

Rame cu contur curb sau circular

pag.144

Constructia panourilor

pag.145

Asamblarea complexelor

pag.151

Constructia corpului mobilei

pag.152

Asamblarea componentelor invariabile

pag.152

Asamblarea fixa

pag.153

Asamblarea demontabililor

pag.154

Asamblarea demontabililor cu suruburi pentru lemn

pag.155

Asamblarea demontabililor cu suruburi mecanice

pag.156

Asamblarea demontabililor cu accesorii cu excentric pag.156

Constructia componentelor variabile

pag.158

Montarea usilor

pag.159

Montarea usilor glisante

pag.163

Sertarele

pag.164

Materiale auxiliare in industria mobilei

VI a

Cadre manere

pag.172

VI b

Manere ingropate

pag.174

VI c

Manere tip profil

pag.178

VI d

Ornamente chei

pag.180

VI e

Balamale mobilier

pag.181

VI f

Glisiere

pag.182

VII

STUDIU ERGONOMIC

VIII

DESIGN DE CONCEPT

pag.185

VIII a

Design

pag.194

VIII b

Lumea modei la Milano

pag.198

VIII c

Inainte de forma

pag.200

VIII d

Studiu de forma documentare

pag.202

VIII e

Schite

pag.206

VIII f

Variante 3D

pag.217

VIII g

Alegerea solutiei finale

pag.219

VIII h

Nomenclatorul cu subansamble

pag.223

VIII IX

DESENE TEHNICE

pag.224

PROCESUL TEHNOLOGIC DE REALIZARE A PROTOTIPULUI IN FABRICA

IX a

Schema procesului tehnologic

pag.228

IX b

Utilaje folosite in procesul tehnologic

pag.231

IX c

Materiale folosite la prototip

pag.236

IX d

Schema procesului tehnologic aplicat pe prototip

pag.237

IX d

Imagini cu piesa finala

pag.246

IX d

Fotografii finale ale proiectului prezentat in showroom

pag.252

CREARE IDENTITATE

Provenienta numelui

pag.260

Combinatia numelui

pag.262

Creare logo

pag.262

X d

Etichete prezentare

pag.264

BIBLIOGRAFIE

XI a

Provenienta fotografiilor

pag.268

XI b

Materiale studiate

pag.272

XI b1

Reviste

pag.272

XI b1

Carti

pag.273

XI b1 XI b1

Site-uri mobila Site-uri design industrial

pag.274 pag.275

Managementulde

dezvoltare a

unui conceptde

design

Managementul de dezvoltare a unui produs

Montesina

Organigrama proiectului si a managerului de proiect Managementul produselor este o funcţie organizatorică a companiilor care se ocupă cu planificarea produsului/produselor, sau cu marketingul produselor în toate etapele ciclului lor de viaţă. Deşi este implicat în întregul ciclu de viaţă, totuşi managementul produselor este concentrat în special pe dezvoltarea noilor produse. Unii specialişti, de ex. Linda Gorchels (2005)identifică anumite deosebiri între managementul produselor şi dezvoltarea noilor produse: managementul produselor este un job holistic al managerului de produs care include planificarea, prognoza şi marketingul produselor sau serviciilor; dezvoltarea noilor produse este un proces al corporaţiei (companiei) care include proiectarea şi comercializarea noilor produse. Managementul produselor este o structură matricială a organizaţiei în care managerul de produs este însărcinat cu succesul produsului/liniei de produse, însă nu are autoritate directă asupra persoanelor care produc şi vând produsul. O definiţie mai recentă a managementului produselor este formulată de Steven Haines (2008) : "Managementul produselor este un management holistic al afacerilor referitoare la produse , din momentul în care acestea sunt concepute ca idee până în momentul în care comercializarea produselor încetează şi acestea sunt retrase de pe piaţă." Se consideră că managementul produselor include două discipline profesionale: a) planificarea produselor; b) marketingul produselor. Deşi planificarea produselor şi marketingul produselor se deosebesc mult, totuşi unele companii le consideră ca o singură direcţie, denumită managementul produselor. În alte cazuri, managementul produselor poate fi o funcţie separată, ca o componentă a marketingului sau proiectării. Managementul ciclului de viaţă al produsului include etapele : concepţie, proiectare, realizare, service. Managementul produselor realizează asigurarea în timp a faptului că un produs sau serviciu satisface în mod profitabil necesităţile clienţilor, prin monitorizarea continuă şi modificarea elementelor mixului de marketing, incluzând : produsul şi caracteristicile sale, strategia de comunicare, canalele de distribuţie şi preţul. In cadrul realizarii uni produs si plasarii sale pe o piata reala si competitiva se desavarsesc pilonii principali ce constituie strategia si operatia de realizare de la faza de idee pana la cea de prototip si realizare produs in serie. Managerul de proiect (directorul general) Managerul economic (directorul ce acopera raza de achizitii si plasare produs in piata) Managerul de dezvoltare si evaluare a pietei. ( sectorul ce se ocupa cu studiile de piata ) Inginerul sef de la proiectare si procesul tehnologic Designerul (cel ce realizeaza conceptul pe baza studiilor de piata si a noilor cerinte in raport cu tehnologiile existente). Primii care intra in strategia de realizare a noului produs il constituie managerul de dezvoltare si evaluare a pietei si Designerul Acestia se ocupa de :

Raport al pietei internationale in ultimii doi ani 2008 - 2009 si 2009 - 2010 si la targurile din 2011 pana la data de 30.06.”11

Managementul de dezvoltare a unui produs

Managementul contractelor şi vânzărilor produselor; Monitorizarea continuă a cerinţelor pieţei; Elaborarea şi stăpânirea planului de afaceri al produsului; Planificarea şi managerierea lansării produselor;

Montesina

Managementul de dezvoltare a unui produs

Montesina

Planificarea unui proiect de licenta Linii generale de management implementate in proiect Colectarea si analiza datelor problemei Pentru inceput s-a stabilit linia pe care se doreste a se realiza proiectul de licenta: “design de produs” si intrand in profunzimea lucrurilor si mai ales a specializarii dezbatute in caietul de licenta s-a optat de creare de produs de mobilier. Deoarece studiind de mai multi ani domeniul si lucrand cu diferite fabrici si firme in domeniu am putut spune ca am experienta suficient de vasta pentru a aborda aceasta tematica. In a doua parte am facut o lista de companii si fabrici ce erau dispuse sa colaboreze cu mine pe proiectul de licenta ( sponsorizare proiect – materie prima , tehnologii , procese de proiectare si analiza). S-a stabilit o relatie cu o persuoana ce avea o experienta vasta in domeniu , arhitect/ designer – Monica Tomescu. Au inceput o serie de analize si discutii in legatura cu urmatorul proiect si s-a stabilit un brief in care erau planificati pasii si termenul de predare a proiectului., inclusiv si promovarea acestuia la un targ de specialitate.

1. Identificarea variantelor de solutii pentru problema analizata

Dupa o indelungata dezbatere in care prioritatile au fost cele din trendul actual , mulate pe tehnologiile de care dispunea fabrica ce urma sa realizeze produsul s-a pornit studiul de formare si evaluare vizuala a pietei internationale. Intr-un final s-au ales 3 variante de proiect care urmau a fi studiate si selectata una.

S-a selectata proiectul cel mai viabil din cele trei elemente de baza ( stabilitate emotionala, functionalitate si elementul economic). S-a stabilit in acelasi timp si un parcurs logic al proiectului si evolutia acestuia. A urmat sa vedem in 2. Selectarea celei cat timp s-a putut executa produsul si care ar fi targul mai bune variante si international la care ar putea fi expus. luarea unei decizii cu priv- Orice produs este necesar a fi prezentat si ire la un anumit curs de stiut in prealabil unde si cand e momentul proprice de urmat expunere pe piata si mai ales pe o piata cu potential de contractare.

3. Stabilirea scopului si obiectivelor proiectului (rezultatelor urmarite)

5. Identificarea, analiza si ordonarea diferitelor sarcini necesare implementarii proiectului

Montesina

Unul , cel de analiza si rezultat correct al cercetarii 4. Elaborarea strategiilor (priAl doilea din perspectia proiectarii in oritati, ordine, timpi necesari pentru cadrul constrangerilor tehnologice. principalii pasi) Al treilea termenul final la care piesa Timpul este analizat din toate perde mobilier trebuie expusa la targ. spectivele:

Managementul de dezvoltare a unui produs

Proiectul este creat pentru a regenera si a aduce un plus de energie si revitalizare economica . Proiectul reprezinta rezultatul unei cercetari indelungate si bine puse la punct a pietei, calitatea si claritatea mobilei in contextul european si international. Pasii evolutiei proiectului sunt stabiliti si respectati pana la cele mai mici detalii.

In prealabil sarcina cea mai mare este a designerului care face testul si analiza pietei internationale . Apoi este perioada de proiectare in programele de proiectare (SolidWork, Indesign, AutoCAD, AlphaCAD â&#x20AC;&#x201C; acesta fiind programul de proiectare al masinii CNC). Designerul trebuie sa aiba tot timpul o legatura cu inginerul de proiectare deoarece trebuie sa cunoasca tehnologiile existente in fabrica si linia tehnologica de productie.

Managementul de dezvoltare a unui produs

Montesina

Din punct de vedere al finantarii fabrica stabileste cu designerul student o strategie si mai ales un buget minim si maxim in care trebuie sa se incadreze proiectul. Aici un rol important il are directorul economic care stie cat de mult poate investi intr-un produs pentru a avea un beneficiu pe piata . Directorul si designerul fabricii cunosc daca produsul are potential economic si unde poate fi plasat (piata internationala).

Relatiile intre designer, inginer tehnolog si muncitor trebuie sa fie stranse mai ales la un prototip unde mai tot timpul apar dificultati tehnologice.

6. Definirea ariei relatiilor, responsabilitatilor si autoritatilor pentru noile posturi

8. Determinarea modului de alocare a resurselor (buget, spatii, echipamente, calificari)

9. Stabilirea momentului si a modului de evaluare a executiei globale

7. Stabilirea cerintelor de pregatire profesionala pentru noile posturi

Executia proiectului este analizata din toate punctele de vedere si stabilita prioritatea de organizare a principiului de executie.

Designerul student impreuna cu directorul general al fabricii si designerul acreditat stabilesc persoanele ce se vor ocupa de proiect si le creeaza prioritati de realizare si timpul de lucru.

La fiecare sfarsit de saptamana cei implicati in proiect se vor reuni si vor dezbate evolutia proiectului si vor rezolva problemele aparute inevitabil.

10. Gasirea de persoane calificate pentru ocuparea posturilor

12. Stabilirea de obiective individuale, de comun acord intre persoana si manager

13.

La inceputul proiectului dupa ce s-a stabilit echipa de lucru are loc o intrunire cu cei implicati in proiect in care fiecare isi da cu parerea despre proiect si cum poate sa usureze realizarea acestuia

Fiecare proiect are un orar bine stabilit si mai ales se va lucra zilnic la acesta pentru a avae un randament optim si o finalizare cat mai rapida si in concordanta cu termenul limita de expunere a produsului pe piata.

Coordonarea activitatilor zilnice

Montesina

11. Instruirea si perfectionarea personalului, necesar pentru noile activitati

Managementul de dezvoltare a unui produs

Directorul general decide cine este calificat sa participe la executatrea proiectului (ingineri, maistrii, muncitori calificati)

Managementul de dezvoltare a unui produs

Daca cumva intre timp apar probleme din cauze financiare sau tehnologice, cei implicati se reunesc si dezbat problema ajungand la un consens cu solutii de rezolvare optime a proiectului. 14. Evaluarea activitatilor desfasurate si/sau devierea de la scopul proiectului

Montesina

15. Evaluarea performantelor individuale comparativ cu obiectivele si standardele activitatilor de prestat Daca cumva intre timp unele din persoanele avizate in proiect nu fac fata procesului de productie ele vor fi schimbate cu alte persoane ce au un randament mai mare. Luarea de masuri corective privind derularea proiectului Informarea personalului privind rezultatele activitatilor prestate La sfarsit , dupa ace proiectul este plasat la un targ international, se vor vedea reactiile publicului avizat si cel inca tanar in domeniu . Aceste rezultate au cea mai mare importanta pentru un proiect, arata cat de bun a fost managementul in cadrul proiectului si cat de bine au fost facute studiile de piata pe ramura tratata.

international furnituire show

19 - 25.01.2009 Germania

12 - 17.04.2009 Italia

Produse expuse la targ 002

001

Imbinarea intre living si terasa, o solutie din ce in ce mai folosita 004

Dinamismul extrem in locul de la birou

003 005

Stilul mediteranean adoptat si pe pietele mai excentrice in folosirea spatiilor libere

Managementul de dezvoltare a unui produs

Raportul pietei internationale 2009 imm cologne Salone del Mobile

006 009

Zona copiilor este din ce in ce mai importanta si abordata din plin cu noi tendinte de ergonomie si functionalitate

Montesina

007

008

010

011

Managementul de dezvoltare a unui produs

Montesina

Sisteme de iluminat inglobate in mobilierul de living dau un aer clasic si in acelasi timp de nou.

014

012

013

Designerii se joaca cu forma si functionalitatea

015

017

016

Descopera pe zi ce trece ca poti fi surprins de noi forme ce in prima faza ti se par banale, dar totusi...

021

018

019

Nimic nu este mai frumos si elegant decat lemnul natural si prelucrat la cele mai ridicate standarde in tehnologii.

020

Surprinzator de curat si elegant

022

023

024

025

Un plus de caracter in combinatia piatra - lemn

026

Jocuri logice inspirate din arhitectura secolului transpuse pe piese de mobilier

028

Functionalitate si ergonomie

029

030

Montesina

027

Bucuria de a folosi cromatica vesela in spatii cat mai nonconformiste

Managementul de dezvoltare a unui produs

Incepe sa apara pe piata un nou trend . O combinatie intre culori apasatoare si forme drepte

Managementul de dezvoltare a unui produs

Montesina

031

Constructia se reduce la cateva elemente stilistice

032

033

Lemnul ramane singurul material ce da valoare piesei de mobilier

034

Ergonomia si functionalitatea raman la loc de cinste in locuinta

035

036

Spatiu este aerisit si leger vizual

037

Clasicul este interpretat si pe latura de studiu al scaunelor

038

039

Dinamismul dus la extreme si functionalitatea fac ca o piesa de mobilier sa prinda viata

042

043

Un nou stil de mobilier ce combina stiluri si materiale din diferite medii

044

045

046

Simplitatea da tonul culorilor trasnite

Montesina

Culori ce dau viata ansamblului si vietii cotidiene

Managementul de dezvoltare a unui produs

039

041

040

Managementul de dezvoltare a unui produs

Montesina

047

De la nuantele discrete pana la culorile stralucitoare, indraznete, cromatica anului 2009 este proaspata si, totusi, sofisticata. Culorile aprinse ale anilor â&#x20AC;&#x2DC;80 au revenit, dar acum sunt folosite in designul elegant in nuante mai subtile. Acest living, in parte albastru stralucitor si roz tipator, combinate cu alb si negru, are un aer foarte sofisticat.

048

Conform aprecierilor specialistilor in design, stadiul in care se afla economia influenteaza preferintele noastre cromatice. De cand ne confruntam cu recesiunea, multi oameni prefera sa foloseasca culori care sa nu para prea frivole. Griul, care poate avea tonuri foarte sobre, este astfel una dintre alegeri.

049

050

Managementul de dezvoltare a unui produs

De la traverse, covoare pana la tesaturi, cele mai multe dintre culorile anului 2009 au o tenta argintie, inclusiv acest albastru arctic. Poate fi combinat cu nuante saturate, precum galbenul profund si portocaliul, pentru un efect mai indraznet, sau se poate merge pe o combinatie de alb, crem sau albastru, care creeaza un mediu pur si relaxant.

Montesina Rozul a revenit in forta. Este un mod sigur de a folosi rosul, daca nu iti doresti un stil stralucitor si indraznet. Tonul feminin, cald da o picatura de sarm acestui dormitor in stilul â&#x20AC;&#x153;English Countryâ&#x20AC;?.

Managementul de dezvoltare a unui produs

Montesina

051

Aceasta clasica paleta de culori care imbina rozul si verdele a fost actualizata in 2009, adaugand nuante de lime si fucsia. Imbinarea cromatica foloseste culoarea rosie pentru a aduga o tenta de eleganta, pasiune si sofisticare rustica, in timp ce verdele stralucitor acorda o bogatie organica si totusi vie spatiului.

052

053

Calitatea de a da nastere unor reflecsii a nuantelor metalice dau griului sofisticat un nou look sic, renascut. Atunci cand este combinat cu tesaturi si piese de mobilier albe, nuanta neteda va rame curata, simpla si linistita.

Negru este mereu modern. Sofisticat si dramatic, negrul poate fi folosit cu orice alta culoare, inclusiv cu grenaul elegant al peretilor acestei sufragerii. Pentru ca spatiul sa nu fie prea intunecat, draperiile portocalii si roze au fost atarnate la geamurile ce dau spre gradina.

Tentele de verde-galbui bogate ale maslinelor revind acum din anii â&#x20AC;&#x2DC;60. Totusi, de acesta data, sunt alaturate tonurilor de kaki si gri pentru o paleta telurica.

056

Galbenurile moi sau bronzate adauga o vibrare proaspata unui decor natural.

Bejul neutru, fara varsta, este perfect pentru a furniza un fundal delicat oricarui spatiu. Atunci cand folosesti o astfel de nuanta simpla, este important sa ii acorzi ochiului si ceva pe care sa se concentreze, cum ar fi aceste picturi precum albastrul cerului din sufrageria pe care ti-o prezentam.

Montesina

055

Managementul de dezvoltare a unui produs

054

Managementul de dezvoltare a unui produs

Montesina

Stilul anului 2009 în designul interior este un hibrid modern ce ia naştere din îmbinarea elementelor hi-tech cu cele baroce. Este un stil clasic, dar în acelaşi timp ultramodern. Se poartă mobilierul lăcuit şi tapiţeriile din catifea care oferă intensitate culorilor, se poartă linia simpla şi modernă a electronicelor ce contrastează cu ornamentele aurite ale ramelor oglinzilor.

057

Acest stil este potrivit doar celor curajoşi, pentru că presupune o schimbare dramatică a formelor şi a cromaticii. Această tendinţă a început să fie prezentă încă din 2007, prin folosirea candelabrelor din sticlă neagră, iar acum se conturează prin adăugarea altor elemente ce vor defini viitorul stil ce va lua locul minimalismului. Liniile drepte sunt înlocuite de linii curbe şi de ornamente, culorile uni pierd teren în faţa tapetului cu modele mari şi ample. Culorile pastelate dispar şi încep să se folosească nuanţe de gri şi negrul, dar şi bordeaux, albastru aprins, auriu şi argintiu, mov şi verde închis.

058

Stilul, sau dacă este prea mult spus, această modalitate de decorare se pretează camerelor mari şi înalte, cu ferestre generoase care să ofere foarte multă lumină naturală şi grandoare pieselor de mobilier. Se pot combina stiluri diferite, canapele chesterfield cu scaune victoriene şi mobilier lăcuit ce primeşte fără nazuri gadgeturile şi electronicele de ultimă generaţie. Mobilierul are de acum picioare subţiri, curbate sau chiar sculptate. Elementele comune sunt bumbii, fie că formează o bordură ce conturează spătarul unui scaun, cotiera unui fotoliu sau chiar marginile meselor, fie sunt dispuşi la o anumită distanţă unul faţă de celălalt pe toată suprafaţa tăbliei de pat sau a canapelei.

059

Apar covoarele din piele şi blană de animale - blana de zebră fiind la mare căutare, pledurile din blană şi corpurile de iluminat de tipul candelabrelor cu cristale sau sticlă de murano care se regăsesc şi în aplicele de pe pereţi sau în veiozele de pe noptiere. Culorile sunt închise şi dramatice, mobilierul este mare şi solid, suprafeţele sunt metalice şi ies din tipare, iar accesoriile colaborează pentru a crea un interior sofisticat, elegant şi contemporan.

060

Montesina

2009 este un an al armonizarii contrastelor, un an în care florile si formele geometrice merg mâna în mâna, în care stilul retro se întâlneste în mod fericit cu cel modern iar materialele nu se mai exclud ci, oricât de diferite ar fi, se combina pentru a crea un interior minunat. Principiile de baza pe care se costruieste orice amenajare interioara la moda în 2009 sunt în numar de patru si se organizeaza astfel: - exagerare: spatiul, obiectele de mobilier, accesoriile sunt supradimensionate; de aceasta data piesele de decor sunt mai valorizate decât ideea de spatiu cât mai liber; gustul pentru detalii este mai presus decât dorinta de simplitate; - apropiat si departat: obiecte care aparent nu au nici o legatura unele cu altele se regasesc în acelasi cadru ca si cum ar fi fost special concepute pentru a se combina; se prefera piesele individuale (de exemplu un fotoliu total diferit de canapeaua din aceeasi încapere) si nu în ansambluri de mobilier cu acelasi design, cu aceleasi culori; - reluarea timpului: valorificarea materialelor naturale si a pieselor de mobilier clasice, care pareau ca si-au trait veacul; decorul este astfel conceput pentru a reda aspectele obisnuite ale vietii; - cultura tepee: mobila si sursele de lumina sunt inspirate din lumea animala; materialul preferat este hârtia; o mare însemnatate au materialele reciclabile; formele circulare domina peisajul.

Managementul de dezvoltare a unui produs

Se identifică în unele colecţii şi mobilierul din oglindă, dar tot cu forme clasice. În general tot ce este stălucitor şi lucios face parte din acest amalgam de texturi şi forme. Sunt necesare aceste efecte pentru a contrasta şi a scoate în evidenţă bogăţia culorilor tapiţeriilor şi a materialelor folosite.

international furnituire show

19 - 25.01.2010 Germania

12 - 17.04.2010 Italia

Desi 2010 va fi cu siguranta marcat de efectele recesiunii, mari producatorii in domenii ca designul interior si mobilierul, nu vor face compromis la calitate si stil in ceea ce priveste colectiile acestui an. Desi suntem de abia la inceputul anului, numele mari ale industriei de mobilier au trasat in linii mari ideile ce vor sta la baza tendintelor in mobila si design interior pentru 2010. Pentru cei pasionati de mobila si design interior vom trece in revista principalele tendinte incluzand culorile anului, look-ul, designul si materialele mobilierului. Cuvintele care pot descrie pe scurt principalele caracteristici ale acestor tendinte sunt: excentric si ostentativ. Anul 2010 nu este anul modestiei sau al amenajarilor discrete. Sa incepem cu culorile care se vor regasi in 2010 in majoritatea caselor decorate in trend. Uitati de culorile pastelate si delicate care ne-au incalzit privirile in sezonul trecut. Monotona combinatie alb negru este data la o parte acest sezon. Indrazniti sa fiti excentrici si diferiti in alegerea culorilor, pentru ca 2010 este anul excesului. Movul isi face intoarcerea trimufala si va domina acest an in materie de decoratiuni. Culorile metalice ca auriul sau argintiul vor fi nelipsite in decoratiuni dar si pe micul mobilier. Galbenul, verdele, si combinatii puternice ca rosu-mov-albastru sunt de asemenea in trend. Primul trend care va domina anul 2010 nu este o surpriza pentru nimeni:

Montesina

Managementul de dezvoltare a unui produs

2010 Raportul pietei internationale imm cologne Salone del Mobile

061

Ceea ce diferentiaza acest trend de anii trecuti este ca acum se va merge la extrem. Mobilierul de inspiratie japoneza revine in preferintele designerilor. Corpuri de mobilier foarte joase, formele exacte si designul avangardist vor caracteriza noul minimalism. De asemenea piesele de mobilier modulare va vor ajuta sa pastrati camera cat mai putin aglomerata si vor vor fi locurile perfecte pentru a depozita diverse obiecte. O camera amenajata in acest stil va trebui sa contina cat mai putine corpuri si sa aiba un aer de austeritate severa. Pentru a indulci efectul acestei atmosfere, designerii apeleaza la desene inspirate din traditia japoneza care pot decora tapetul sau draperiile.

Excentricitate royala Pentru cei care doresc sa aduca lux si stil in designul casei lor, acest trend le ofera din plin aceasta posibilitate. Alegeti piese de mobilier deosebite, sculptate, in culori indraznete. Pentru un efect fastuos decorati incaperea cu sculpturi din bronz sau alte metale, rame pentru oglinzi masive si aurite, vaze mari, sau chiar piese de mobilier pictate sau personalizate cu foite aurii sau argintii.

Montesina

062

Managementul de dezvoltare a unui produs

Minimalismul

Managementul de dezvoltare a unui produs

Trendul pop sau de inspitatie tehno Trendul pop sau de inspitatie tehno, vine din Italia, unul din trend-setter-ii in materie de mobilier. Acest trend are ca inspiratie tehnologia si cultura pop. Mese aproape industriale, din metal, forme ale mobilierului futuriste, dar si culori foarte puternice ale tapiteriilor, ca rosu, mov, albastru puternic, galben si verde crud, caracterizeaza acest look modern. Anul acesta s-a renuntat la confort in favoarea stiului, s-a spus nu economiei in favoarea luxului. Desi par look-uri greu accesibile ele pot fi realizate de oricine cu putina creativitate si originalitate. Este anul in care puteti sa va exprimati liber, sa nu va impuneti limite, sa dati frau liber individualimsului care va defineste.

Montesina

063

Discipline: întoarcerea la raţiune Acest trend promovează formele frumoase, inovative şi durabile şi neapărat utile. Luxul este considerat ca fiind compus din trei componente: comfort, calitate extra si utilitate. Tonul este impus de stilul Bauhaus (forme reduse la esenţial, funcţional în defavoarea decorativului), creaţiile de artă folosite, adăugând autenticitate. Mobila este ascuţită, simplă, cu cât mai puţine margini proeminente, iar materialele folosite indică o întoarcere la autentic: lemn, piele, ceramică. Culorile predominante sunt bej, trandafiriu şi maroniu deschis. "Discipline", "Trickery", "Comfort Zone" şi "Rehab" sunt cele patru mari categorii de trenduri găsite ca fiind reprezentative pentru anul 2010.

064

Montesina

Trickery : iluzii şi funcţii false Supranumit de creatori şi "designul cu fundal fals" la baza acestui trend stau experimentele, improvizaţiile şi imperfecţiunea artizanală care sunt văzute ca fiind cele mai bune metode de a rezolva problemele prezente şi viitoare în ceea ce priveşte mobila. Rezultatele sunt piese de mobilier îndreptate mai degrabă către latura creativă, artistică decât spre cea practică. Ele sunt de fapt, hibrizi între diferite tipuri de mobilă şi combinaţii de plastic şi materiale naturale. Şi în ceea ce priveşte culoarea se fac experimente care oferă tonuri şi umbre de lila, maro sau caisă.

Managementul de dezvoltare a unui produs

Când afli tendinţele exprimate la începutul sezoanelor trebuie înţeles că ele sunt conturate pe baza experienţelor şi a realităţilor specifice momentului. Este şi normal după cum artizanii produselor de orice fel practic, în condiţiile concurenţei de piaţă, trebuie să se muleze pe nevoile consumatorului şi să identifice toate acele caracteristici care pot să-i atragă interesul într-o societate influenţată de factori de tot felul. Partea frumoasă e aceea că, fiind croite pe măsura realităţilor unui sezon sau altul, în tendinţe poţi găsi inspiraţia utilă de care poate că ai nevoie la un moment dat, dar nu reuşeai să o găseşti. Atunci când îţi cauţi de pildă un corp de mobilă, o soluţie pentru acoperirea decorativă a unui perete, soluţii pentru organizarea unui spaţiu, etc, e bine să le ai la îndemână. Pe domeniul designului de interior, prima mare manifestare internaţională în cadrul căreia sunt prezentate tendinţele şi produsele care se vor găsi pe piaţa de profil în viitorul imediat, este IMM Cologne. Timp de şase zile, aici demonstrează ce pot, jucătorii importanţi pe acest segment. Este primul semnal de referinţă privitor la tendinţe, materiale, culori, preţuri, semnal pe care cei interesaţi nu-şi permit să-l piardă. În rândurile de mai jos am pregătit o avanpremieră a câtorva dintre cele ce "vor fi spuse" aici, construită pe baza informaţiilor furnizate de trendbook-ul (o carte de prezentare a tendinţelor- www. imm-cologne.com/press/publications/interior_trends.php ) lansat de departamentul responsabil cu conturarea trendurilor din cadrul IMM Cologne.

Managementul de dezvoltare a unui produs

Montesina

Comfort Zone: consolare şi fineţe Născut din nostalgia pentru stilul englezesc, trendul Comfort Zone este reprezentat de fotolii voluminoase, scaune în formă de prăjitură şi, în general, de mobilă confortabilă. Ornamentele colorate şi tradiţionale care te fac să te simţi bine acasă, sunt şi ele parte din acest stil. Durabilitatea şi comfortul oferite de obiectele din materialele textile, covoarele din blană şi faianţa din ceramică sunt subliniate de nuanţe de maro cu accente de mură şi amestecuri subtile de galben, roşu şi verde. Rehab : puritate şi auto terapie "Înapoi la bază" este sintagma care descrie acest concept. Mobila este redusă până aproape de forma de schelet şi este lipsită de orice fel de ornamente. Caracteristice sunt colţurile ascuţite, ajustările caracteristicilor funcţionale şi posibilităţile de pliere, iar galbenul se impune ca şi culoare dominantă stilului. Astfel, formele sărace şi goale, dar confecţionate din materiale şi prin tehnici inovatoare, sunt preferate ca puncte de plecare pentru o dezvoltare în viitor.

065

Mobilă şi obiecte de decor în forme de geometrie a viitorului au defilat în design chic, simplu şi neobişnuit la cea de-a 48-a ediţie a celei mai mari întâlniri mondiale de profil, desfăşurată la Milano. Materiale precum plastic, metal, ţesături, sticlă sau lemn au fost baza pentru piesele concepute strategic pentru zi sau noapte, pentru interior şi pentru exterior, într-o paletă de culori îmbinate original de fiecare designer. Formele primitive şi naturale ale rocilor netede din apă au inspirat designul lustrei de Murano semnat de Massimo Iosa Ghini. Gândită în diverse dimensiuni şi finisaje, lampa de culoare alb mat redă o lumină ambientală personificată.

Managementul de dezvoltare a unui produs

Comoditatea este cuvântul de lux al artistului Varaschin, care prin colecţia de mese şi scaune de living şi de dining şi-a exprimat serenitatea şi valoarea. Casa pe care Varaschin o propune are în componenţa sa o apropiere originală către contemporaneitate, cu un dezvoltat simţ al simplicităţii. Colecţia Varaschin vine anul acesta cu o gamă completă de piese atât pentru interior, cât şi pentru exterior. Propunerea de mobilier a designerului francez Cristophe Pille îmbină futurist metalul cu sticla. Decorul camerelor sale emană o lumină puternică dată de jocul oglinzilor prezente frecvent în stilul său. Împletitura de fire subţiri din piele aplicată pe scaunele Frag ale aceluiaşi designer dă cadrului metalic al obiectului un aspect unic. Italianul Enzo Castellani propune “Euroluce”, o veioză cu lumină ecologică, meditativă şi relaxantă care diminuează atât consumul energetic, cât şi tensiunea ambientală iluminată. Designul de avangardă a dat naştere scaunului-bijuterie Punk di Green semnat de Manuel Bozzi, un dialog de stil între modă şi arhitectură. Pentru casă sau birou, în funcţie de nevoi, necesităţi şi dimensiune, a fost creată biblioteca Fitting Pyramid din plastic, aluminiu sau lemn, un element revoluţionar, modern şi accesibil. Un tablou agăţat de perete pare şi noul obiect propus de Roderick Vis pentru marca Safretti, care este de fapt un şemineu. Când nu este aprins el poate fi considerat o piesă interesantă de decor. Săptămâna milaneză a designului mobilierului prezenta colecţia home propusă de Diesel, lustra “Coral şi crinolină” semnată Pallucco şi canapelele voluminoase alcătuite din fuziunea unei sfere cu un cub, care denotă o atitudine haioasă, dar şi senzuală a brandului Cerrutti Baleri. Noutatea mişcării moderne semnate Emmei a adus la expoziţie o bibliotecă cu un stil şi un design original prin faptul că liniile mobilierului se deformează şi se curbează după scenografia fiecărei case. Evenimentul de la Milano a fost dedicat amenajărilor, designului şi creativităţii pe sectorul home prezentând cele mai actuale invenţii pentru toate stilurile.

Montesina

066

Managementul de dezvoltare a unui produs

Montesina

La debut de an, in centrul celei mai vibrante piete de comert din domeniul mobilei, in perioada 19-24 ianuarie 2010 se va desfasura primul targ de specialitate al anului care genereaza afaceri reale prin expunerea unor inovatii direct “consumabile” din acest domeniu. Este targul factorilor de decizie: 70% din cei peste 100 000 de vizitatori din intreaga lume sunt implicati direct in procesele decizionale ale companiilor pe care le reprezinta. Mai mult de 1000 de expozanti sositi din 45 tari isi vor prezenta inovatiile in Koln, unde se aduna lumea designului de interior. Aici veti gasi companii din Scandinavia si Japonia, alaturi de producatori din Rusia si marci de designer din Italia. Aceasta deosebita varietate internationala va oferi, de asemenea, intreaga gama de produse pe care industria mobilei din Europa o prezinta pietei globale.

Noile trenduri

Ce dispare? - mesele mici de sufragerie - componentele nefunctionale - fetele rustice in tonuri deschise ale mobilei de bucatarie - textilele netede - mobila grea Ce ramane? -culoarea alba a tapiteriilor si a suprafetelor corpurilor de mobila -mobilierul modular cu suprafete plane si elemente alungite -unitatea spatiala bucatarie-sufragerie-camera de zi -nuantele vinetii ca evidentieri gratioase de culoare -mobila estetica si din spate sau parti libere -mobilierul tapitat ajustabil -camerele de garderoba -ornamentele de tip rococo, deseori incluse in desenele textilelor de tapiterie cu elemente in relief sau suprafata catifelata -designul combinat – drept garantie pentru stiluri de viata:mobilier Joop!, mobilier Esprit, - elementele clasice de mobilier, cu valoare eterna -camerele pentru copii cu motive consacrate, precum “printesa” sau “pirat” Ce ne asteapta? -scaunele comode de sufragerie, pentru sederi indelungate -mobilierul pentru gradina care arata ca mobila camerei de zi -bucatariile si dusurile pentru gradina

IMM Cologne va prezenta la inceputul anului 2010 universuri pentru camine care vor trezi gustul pentru mobila a vizitatorilor din intreaga lume, atat a celor profesionisti, cat si a celor particulari.

Managementul de dezvoltare a unui produs

-sezlongurile confortabile -oazele private de spa, in care dormitorul si baia formeaza unitate comuna -mesele mari de sufragerie -textilele in nuante de albastru -esentele inchise de lemn, deseori combinate cu sticla sau otel inoxidabil -formele feminine 窶電esignul organic al mobilei tapitate -fetele de mobila de bucatarie cu luciu inalt si lipsite de manere -auriul ca trasatura esentiala a corpurilor de mobila, ramelor de scaune sau pernelor ornamentale -mobila ecologica -tehnologia de iluminat pe baza de LED pentru module si etajere

Produse si trenduri expuse la targ

067

Montesina

068 069

070

071

Managementul de dezvoltare a unui produs

Piata accepta din ce in ce mai mult mobila cu culoare naturala, lemnul clar in structura si natural in forma.

Combinatii bizare intre lemn , sticla si lumina

Formele organice reapar dupa o perioada de unghiuri si linii

074

073

076

Montesina

072

075

Apare o noua moda pe piata cea a surprizelor in constructia mobilei si a functiunilor acesteia

077

078

Spiritualitate in compozitie, mobila devine o opera de arta si nu o piesa de mobilier

079

Un trend ce dainuie de 2 ani si inca este la moda.

international furnituire show

19 - 25.01.2011 Germania

12 - 17.04.2011 Italia

In cadrul festivalului Imm Cologne 2011 au fost prezentate patru tendinte importante in domeniul designului interior pentru anul 2011. Acestea au fost conturate de catre un grup de persoane alcatuit perfect pentru aceasta responsabilitate: designerii de interior Patricia Urquiola (Milan) , Defne Koz Harald (Chicago/Milan/Ankara) impreuna cu designerul de textile Grundl Martin Leuthold si editorul revistei Apartamento, Marco Veraldi. Cele patru tendinte importante pentru 2011 in designul interior sunt "Austeritate Emotionala"," Empatie surprinzatoare" , "Reechilibrarea" si "Transformarea Perspectivelor". Acestea prezinta legatura creata intre progresul iminent si dezvoltarea durabila. 1. Austeritate Emotionala

Culorile si materialele: sunt cele dictate de natura ( lemn, piele, catifea). Tonurile de culori sunt cele de verde masliniu pana la verde pal, maro si roz pastelat. Caracteristici: Ambianta eleganta este subliniata de un aspect simplu si neostentativ, insa are forme si contururi care “tradeaza” pasiunea din munca designerior . Este un mix jucaus de tehnologii si functii noi cu detalii, materiale si stiluri clasice, traditionale. Acest trend inseamna “amestecarea stilurilor de viata”. Culorile blande si formele filigrine sunt imbinate cu formele simple cu colturi drepte sau rotunjite.

Montesina

080

Managementul de dezvoltare a unui produs

2011 Raportul pietei internationale imm cologne Salone del Mobile

Caracteristici: Stilul futuristic si ultramodern pare sa fie rece si impersonal, insa aceasta tendinta ne arata o noua perspectiva. Structurile asemanatoare unui fagure, sau cele impletite ofera profunzime planurilor, volumele mari devin usoare, scapand de aspectul greoi. Contrastele dintre unghiuri, pliuri si formele fluide, usoare creaza un joc intre rece si primitor, intre un aspect constrans, apasator si unul deschis, usor.

081

3. Reechilibrarea Culorile si materialele: Rosul purpuriu este imbinat cu tonuri de alb si crem, de galben spre portocaliu si este completat de tonuri de maroniu deschis. Caracteristici: Acest trend a inceput sa-si arate influentele inca de la sfarsitul lui 2010,deja am prezentat cateva exemple care se incadreaza aici. Sublinaza un aspect mai personal in ceea ce priveste designul interior, o individualizare a produselor. Texturi impletite sau tricotate, materiale naturale cum ar fi blana de oaie ofera un stil aproape luxos, dar si calduros. Formele de regula drepte cu unghiuri bine definite sunt rotunjite si creaza un aspect primitor in care se poate evada de restul lumii. Lucrurile care pareau ca nu sunt la locul lor isi gasesc acum echilibrul si se imbina cu ambientul. Ideea de baza este un mobilier creat cu idei gandite “outside the box”.

Montesina

Managementul de dezvoltare a unui produs

2. Empatia surprinzatoare Culorile si materialele: Se bazeaza pe un contrast intre rece si cald, tonuri de gri rece, cenusiu sau inchis se echilibreaza cu “caldura” tonurilor de galben si portocaliu. Iar pentru aspectul bland si “usor” tonurile de alb completeaza intregul ansamblu.

082

Culorile si materialele: Tonurile de mov inchis albastrui ofera spatiu de “joaca” tonurilor mai deschise ale culorii pale de levantica si stralucirilor sidefate ale griului imbinat cu violet. Pentru conturare se utilizeaza “caldura” maroniului caramel dar si stralucirea maroniului metalizat. Caracteristici: Aceasta tendinta creaza produse complexe utilizand forme simple. Mergand pe idea de “design verde” materialele utilizate sunt metalul, sticla, materiale metalice care se complementeaza cu materiale plastic pentru a forma suprafete speciale, diferite. Designerii creaza produse bazate pe idei noi, folosind insa forme simple, aproape considerate clisee. Foarte important este finisajul care oscileaza intre mat sau lustruit, stralucitor.

083

084

Montesina

Lucrurile frumoase din trecut merita apreciate si acum in prezent. La asta s-au gandit si cei de la Race Furniture care au lansat o re-editie a catorva produse representative pentru Ernest Race. Acestea au fost prezentate la targul Milan 2011. Culorile utilizate au fost unele indraznete si foarte vesele acestea fiind si o nota moderna a acestei colectii. Mai jos sunt prezentate produsele re-editate: scaunul balansoar Antelope, scaunul roz Antelope, cele doua scaune castigatoare BA3 si BA2 si in final fotoliul verde fistic Heron

Managementul de dezvoltare a unui produs

4.Transformarea Perspectivelor

Colectia Succesion este alcatuita din mai multe rafturi, scaune si comode care sunt finisate cu tapiterie din piele si material textil. Toate sunt infasurate cu sfori, creand un motiv geometric interesant. Formele patratoase si dreptunghiulare din interior se echilibreaza perfect cu aspectul rotunjit si curbat din exterior. Designerul este Fredrik Farg si isi va prezenta aceasta colectie in cadrul Targului Milan 2011.

Montesina

Managementul de dezvoltare a unui produs

085

086

088

Montesina

Designerul Arik Levy a fost invitatul de onoare in cadrul festivalului de mobila de la Stockholm 2011 asa ca m-am gandit sa admiram astazi cateva din creatiile superbe ale acestuia. Una din cele mai interesante colectii realizate de acesta se remarca printr-un stil sculptural care imbina imaginea bruta a bustenilor taiati in bucati cu suprafata rafinata a oglinzii. Acest stil a fost folosit de designerul Arik Levy pentru a crea oglinda Slice Log (imaginea de jos) prin care aduce exteriorul, natura in interior si reflecta interiorul prin reflexiile fatetate ale oglinzii. Utilizand acelasi stil sculptural designerul a creat si biblioteca abstracta Rock Shelves, de mai sus , sustinuta de corpuri asemanatoare unor pietre, unor roci si acoperite cu oglinda. In acestea se reflecta si contrasteaza superb rafturile realizate din lemn inchis la culoare. Festivalul de mobila de la Stockholm a avut loc in perioada 7-13 februarie 2011. Unul din cele mai colorate si interesante standuri a fost cel al companiei Note Design Studio. Acestia s-au hotarat sa se joace putin. Toti designerii si-au strans ideile, schitele desenate in graba pe notitele, caietele lor, acele idei facute doar de plictiseala, care nu au fost luate in serios pana acum si au creat aceasta colectie numita "Marginal Notes". Astfel au creat produse cu proportii diferite, materiale diverse si cu functii nu toate foarte utile. 089

Managementul de dezvoltare a unui produs

087

Managementul de dezvoltare a unui produs

Produse si trenduri expuse la targ

imm 2011 Koln Germani

093 090

091

094

Montesina

Lemnul natural se foloseste din ce in ce mai mult si formele simple si uneori combinate dau castig pe o piata sufocata de haos

094

092

096

099

Inovatia si lipsa de spatiu din locuinte imping designerii sa creeze piese de mobilier cu dimensiuni scazute

097

Montesina

098

Managementul de dezvoltare a unui produs

095

Puritate in finetea lemnului cat mai multa naturalete si lumina.

100

Montesina

Managementul de dezvoltare a unui produs

102

101

107

Montesina

105

Managementul de dezvoltare a unui produs

106 103

104

Managementul de dezvoltare a unui produs

Montesina

Produse si trenduri expuse la targ

Milano2011 Itali

108

109

110

112

111

118

115

119

116

Montesina

114

Managementul de dezvoltare a unui produs

117 113

Stilema

120

Observam linii curbe si sinuoase ce se termina printr-un blat imprumutata din stilul Rococo. Se mai observa micsorare semnificativa de la stadiul de bufet la cel de comoda. Piesa de mobilier are ca lumgimi 1900/600/450

Montesina

Managementul de dezvoltare a unui produs

Firme concurente

121

122

Observam si aici acea limie de constructie intalnita frecvent in noul design al mobilei clasice: o exagerare a liniilor de constructie si o reducere pana la conturare 2D a motivelor ornamentale.

Linia de culoare ii da viata si claritate in perceptie. Intalnim si aicea constructia dinamica din forme clasice si cele moderne.

125

Culoarea naturala a lemnului ramane inca cel mai bun mod de a da viata lemnului si valoare piesei de mobilier

Voluptatea piesei ii confera dinamism si stabilitate dar si jocul de forme ii da amploare in zona clasica.

124

Montesina

Furniruirea specifica ciresului face ca piesa sa capete o atitudine sobra si eleganta ce se potriveste in anumite spatii

Managementul de dezvoltare a unui produs

123

Picioare curbate, elementul central de orrnament exagerat , pastreaza culoarea lemnului, blatul regasit la Rococo.

126

Albul delicat pe o piesa ce duce spre zona moderna dar cu iz clasic cu linii exagerate ca la toate piesele din 2011 aduse de Stilema.

Montesina

Managementul de dezvoltare a unui produs

125

Fronturile reprezinta o modalitate interesanta de a bordare a dinamismului piesei, rigiditate in elelmentele constructive. Repetitie in elementele constructive.

127

Observam o linie de constructie dinamica cu forme sinuase ce se regasesc pe picioarele mesei dar acestea sunt imprumutate si de cele ale scaunelor.. Elementul surpriza il constituie zona de gol din spatarul scaunului.

Managementul de dezvoltare a unui produs

128

Montesina

129

Managementul de dezvoltare a unui produs

130

131

Linii sinuoase , zona nula din interiorul spatarului confera dinamism, elementele de ornament regasite la partea superioara ce dau suplete piesei de mobilier.

Observam o redare cat mai buna a stiluilui Ludovic XIV-lea piciorul frumos curbat si imbracat in ornamente aurii.

Montesina

Calda in forme si culori , simetrica si repetitiva, cu elelmte ornamentale ce dau dinamism.

132

134

Liniile de constructie rigide si terminate in unghiuri drepte, se regasesc o simetrie a partilor si a formelor ornamentale.

Montesina

133

Liniile de constructie sunt rigide si se termina in spatii perpendiculare. Soclul este rigid si cubic regasit la marea majoritate a pieselor clasice

Managementul de dezvoltare a unui produs

Le Fablier

Cubismul se regaseste in aceste piese prin liniile fronturilor si a montantilor laterali. O exactitate interesanta dar plictisitore dupa o perioada de timp. Liniile de constructie sunt intalnite si la tarile nordice.

Montesina

Managementul de dezvoltare a unui produs

135

Dinamismul il confera linia de negru sau mai bine spus patina ce da stabilitate si sobrietate piesei de mobilier. Intalnim si aici acea constructie scandinava pregnanata in piesele de mobilier din Italia. Simetria e la ea acasa .

136

Montesina

138

Lateralele masive si tot ele indeplinesc rolul de picioare, piesa are o forma proieminenta de rama de tablou, usile sunt incadrate si identice ca dimensiune si constructie, centrare a 4 seratre da stabilitate formei. Combinatia de doua culori, patina de negru accentuiaza sobrietatea piesei de mobilier.

Managementul de dezvoltare a unui produs

137

Sobrietate in constructie, simetrie . Montantii laterali plini de ornamente, masivi, soclul drept fara picioare, lipsa sertarelor, doua usi egale ca dimensiune si ornamente aplicate, blatul drept continua forma soclului.

Rigiditate in constructie si simplitate in forma. O monotonie ce ingreuneaza vizual o incapere.

Montesina

Managementul de dezvoltare a unui produs

139

Structura greoaie si simpla da un aer de batranete incaperii de sobrietate ce provoaca stari de anxietate.

140

141

O piesa ce arata destul de bine si are o comformatie atletica prin forma si dinamismulformei . Culoarea aduce un plus de gravitate in ambientul in care este amplasat.

142

Montesina

Avem aceeasi amplasare de obiecte de dimensiuni mari si rigide ce la prima vedere dau senzatia de stabilitate dar in timp creaza stari de masivitate si pierdere a spatiului in incapere.

Managementul de dezvoltare a unui produs

Bruno Piombini

143

Montesina

Managementul de dezvoltare a unui produs

Scaunele sunt centrul de interes al acestei compozitii . Putin curbate si cu o forma feminina dau gratie intregului ansamblu de mobilier.

Se pare ca cei de la “Piombini” au abordat stilul “electric” incercand sa restilizeze forma clasica a mobilei si sa aduca o noua atitudine in spatiul ambiental. Forme rigide imbinate cu armonia volumelor sferice.

144

In urma analizei pe piata internationala si a dezbaterilor intre designer si analistul de piata s-a ajuns la o serie de concluzii care au fost precizate in ultima parte a cercetarii de piata si trend . 2011 S-au luat ca reper cele doua targuri internationale de prestigiu “IMM COLAGE “ si “Salone del Mobile”. Acestea sunt targurile care au dat tonul trendurilor in Europa si in lume.Sunt si targurile la care fabrica oarticipa in fiecare an si de unde se pot realiza contracte noi si potential de evolutie pe pietele internationale. In urma cercetarii elaborate a pietei s-a stabilit un brief ce urma sa il iau in considerare si sa ma apuc sa conturez noua linie de mobilier.

e-mail trimis de Monica Tomescu catre conducerea fabricii Monte Cristo Mobili

Montesina

“In privinta lui Bogdan, cred ca ar trebui sa anticipam putin vremurile si sa ii dam ca studio ceva care nu doar e la moda , dar la asemenea proiecte lucreaza pana si aia de la FBL (cu bani finantati de la regione Marche ) ,respectiv sa-i dam sa faca un mobilier cu tenta clasica, de mare impact visual, cu optima ergonomie si functionalitate realizat cu materiale ecologice si categoric finisat tot cu materiale eco (apa, ceara, terre d’Africa). Ideal este ca obiectul respectiv sa mobileze efectiv o sufragerie de bloc, adica – considerand dimensiunile tipice de 16-20 mp, sa indeplineasca principalele functii fara a necesita o amplasare a altor obiecte pe langa ea decat o canapea si poate o masuta. Cu alte cuvinte obiectul trebuie ca prin prezenta sa dominanta sa”ocupe” tot spatiul, fara ca prin aceasta sa umple volumul incaperii. Deci cuvinte cheie sunt: deseuri, rebuturi, materiale sarace (OSB’ul ) , finisaj ecologic, tenta de obiect clasic asta nu e simplu , dar nu e nici complicat, sa vedem cata fantezie are, si prezenta dominanta… toate, categoric, corelate cu un cost cat mai decent si in principiu cat mai accesibile unei clase de cumparatori cat mai mare, vasta.30-45 ani. Cred ca e o tema foarte complexa si cu aplicabilitate concreta. Nu in ultimul rand orice designer, mai ales industrial, trebuie sa aiba in minte ca produsele sale sa fie viabile. Dominanta in acest sens, din ultimele studiii zona de living e un punct important. Ideea ca piesa de mobilier poate sa fie compusa intr-un singur corp sau poate fi rasfirata pe o suprafata mai mare . Zona de living este extrem de importanta pentru publicul tanar. Generatia noastra sta foarte mult timp in living, dormi, mananci, te uiti la televizor, citesti o carte, asculti muzica, o groaza de activitati. Din punct de vedere al mobilierului classic nu este o zona prea bine abordata, publicul acum se duce cat mai mult spre zona de living, pentru ca clasicul acuma a devenit o provocare, la toate targurile internationale: la Milano, la Paris am observat ca nu exista apanajul palului sau a elemntelor de genul acesta, se doreste a veni pe piata cu “.

Managementul de dezvoltare a unui produs

Brief

Managementul de dezvoltare a unui produs

Montesina

De asemenea s-a stabilit si un termen limita de prezentare si o strategie de plasare produs pe piata si asteptatea unui raspuns din partea consumatorilor ce urmau sa aiba contact cu noul produs. â&#x20AC;&#x153; TENDANCEâ&#x20AC;? 26 - 30 Frankfurt Germania

Viata produsului

In momentul alegerii produsului din numeroase schite de concept si solutii ingenioase s-a dezbatut cel mai important aspect al proiectului: VIATA PRODUSULUI.

Montesina

Managementul de dezvoltare a unui produs

Curba CVP defineste un produs in functie de varsta comerciala (criticile sustin identificarea sa arbitrara), impartita in mai multe etape/faze: 1. faza de cercetare â&#x20AC;&#x201C; inovare; 2. lansare/introducere pe piata; 3. crestere; 4. maturitate; 5. saturatie; 6. declin si disparitie de pe piata In faza de introducere, produsul este nou, consumatorii sunt sceptici, fiind achizitionat numai de clienti inovatori (primii cumparatori ai unui produs nou). Incasarile sunt reduse, cresterea vanzarilor lenta, in timp ce cheltuielile de promovare sunt ridicate; pe ansamblu, in aceasta etapa, firma inregistreaza pierderi financiare ale produsului. Daca produsul nu satisface asteptarile consumatorilor care l-au testat si nu vor repeat achizitia, vanzarile se vor diminua. Produsele nesatisfacatoare vor fi imbunatatite sau retrase de pe piata. Faza de crestere: daca produsul satisface nevoile clientilor, vanzarile vor inregistra cresteri, prin atragerea de noi clienti. Pe masura ce vanzarile cresc mai rapid decat costurile, firma obtine profit. Daca produsul se bucura de succes, pe piata apar concurentii; acestia, de multe ori, copiaza ideea de baza (sau introduc si unele caracteristici noi). Maturitatea: este etapa in care, datorita faptului ca din ce in ce mai putini cumparatori noi achizitioneaza produsul, cresterea vanzarilor incetineste sau stagneaza; concurentii lupta pentru atragerea clientilor si se manifesta un razboi al preturilor, care submineaza profiturile obtinute. Pe masura ce concurenta se intensifica, competitorii ineficienti sunt eliminati de pe piata. Saturatia apare in timpul etapei de maturitate, in momentul in care cresterea vanzarilor a incetat. Dimensiunile pietei nu mai cresc, vanzarile constand doar in cumparari repetate ale clientilor existenti sau in cumparari de inlocuire. Profitul poate fi ridicat daca costurile vor fi mentinute la un nivel acceptabil (urmare a economiei de scara - atat in ceea ce priveste productia, cat si activitatile promotionale). Declinul: este perioada in care vanzarile scad, concurenta se intensifica (firmele ramase isi disputa un numar din ce in ce mai redus de cumparatori), profitabilitatea scade - datorita reducerii preturilor de vanzare si restrangerii gamei de produse oferite Firma trebuie sa decida: se retrage sau se mentine pe piata cu acele articole ramase insa pe gustul celui mai mare segment de clienti fideli. Fiecarei faze CVP ii corespunde cate un obiectiv principal de marketing: - in faza de lansare: dobandirea de notorietate (produsul sufera numeroase modificari); - in faza de crestere: cresterea vanzarilor/cotei de piata; - in faza de maturitate: cresterea profitului si mentinerea cotei de piata (pentru a raspunde cat mai bine asteptarilor clientelei este necesara extinderea gamei); - in faza de declin: reducerea cheltuielilor si culegerea ultimelor rezultate (restrangerea gamei, intrucat produsul nu mai corespunde cerintelor pietei).

Sunt patru categorii de risc care trebuie luate in considerare inainte de lansarea proiectului: - riscul de concurenta (bariere de intrare, concurenta, etc); - riscul de piata (conjunctura comerciala, obiceiuri); - riscuri comerciale (fabricatia produsului, la termen, raportul cost/calitate); - riscuri tehnologice (norme, competente). Proiectantul doreste sa posede informatii precise si de durata asupra naturii nevoilor de satisfacut, iar in acest stadiu riscurile sunt de obicei de natura informationala. Factorii care pot mari riscul pot fi: - inexistenta sau incompleta cercetare anterioara in domeniul proiectului; - nevoi gresit formulate; - functiuni sau restrictii nespecificate de catre utilizator; - functiuni a caror complexitate este gresit evaluata la momentul analizei nevoilor, existand o subestimare a nivelului de dificultate care necesita a face apel la resurse costisitoare; - functiuni non-negociabile, impunand obiective foarte restrictive pe plan tehnic, de pret sau termene; - alegerea unor performante functionale fara a fi impuse de nevoile manifestate; - necunoasterea normelor si legilor impuse anumitor produse.

Montesina

Managementul de dezvoltare a unui produs

Analiza riscurilor

Lucrurile ce au fost dezbatute in cadrul echipei de lucru in care sunt implicati toti cei din proiect.

Cui promovam ? GRUPUL TINTA

Delimitarea grupului tinta se face dupa urmatoarele criterii : Social â&#x20AC;&#x201C; aici se va analiza mediul social in care se doreste vanzarea produsului sau serviciului si trebuie cautate principalele aspecte sociale care caracterizeaza grupul tinta . De exemplu intr-o zona unde avem un procent ridicat de oameni plecati la munca in Italia promovarea ar fi indicat sa includa un cuvant sau un element de origine italiana. Intr-o regiune unde viata sociala graviteaza in jurul unor evenimente culturale sau a unor obiective istorice sau turistice de asemenea promovare trebuie sa include si aceste elemente.

Montesina

Foarte multe promovari se desfasoara total eronat sau cu o eficienta exagerat de scazuta deoarece sunt facute de â&#x20AC;&#x153;profesionistiâ&#x20AC;? prea plini de ei ca sa poata vedea dincolo de diplomele si nivelul lor . Promovarile nu respecta absolute nici o regula practicata in sistemele de promovare occidentala unde niciodata nu ar putea sa devina lideri de piata televiziuni de genul OTV sau Taraf si unde nivelul bunului gust este altul , mentalitatile diferite si gradul de socializare complet altfel dezvoltate. Multe promovari sunt moarte din start si omoara si produsul prin gradul inalt , profesionist si manierat de promovare. In momentul in care ne hotaram sa facem o promovare trebuie sa uitam de scara noastra de valori si de pretentiile noastre estetice, promovarea o facem de regula pentru romani si Romania este tara unde un concert de manele va aduna mai multa lume decat un concert de muzica clasica, tara unde scandalurile au mai multa audienta decat orice documentar stiintific , tara unde mita primeaza si pornografia ocupa peste 50% din traficul de internet. Daca nu tinem cont de toate aceste aspecte si incercam sa facem o promovare elevata vom face in realitate o promovare care nu va fi receptionata de nimeni . Singurile promovari elevate sunt cele care vizeaza un grup tinta redus , cu un grad cultural peste mediu si grupat pe un anumit interes iar promovarile in acest segment de piata sunt de fapt informari deoarece genul acesta de grup tinta are propriile criterii de selectare a ofertelor si propriile metode de a cauta si recomanda produse si servicii.

Managementul de dezvoltare a unui produs

Promovarea produsului

Managementul de dezvoltare a unui produs

Montesina

Economic – aspectul economic este cel mai greu de analizat deoarece statisticile oficiale nu pot fi luate in considerare . Romania este tara paradoxurilor cu localitati fara economie si cu oameni fara locuri de munca dar cu propietati si masini de lux . Din cauza economiei subterane si a banilor adusi de romani din afara tarii sunt localitati care in statistici sunt distruse din punct de vedere economic dar realitatea este alta si avem localitati care sunt infloritoare economic dar in realitate oameni traiesc de pe o zi pe alta. Deci in cadrul analizei economice a grupului tinta trebuie tinut cont in mod estimativ de realitatea din teritoriu si trebuiesc consultate statisticile doar in mod orientativ. Atunci cand vom stabili cui ne adresam : oamenilor cu venituri medii, sub-medii sau superioare va trebui sa tinem cont de realitatea din teritoriu si nu de statistici economice oficiale. Profesional – aspectul profesional conteaza foarte mult in delimitarea grupului tinta deoarece fiecare produs sau serviciu are adresabilitatea sa. Intr-un fel ne adresam populatiei unui oras minier si in alt fel unui grup tinta dintr-un oras universitar. Multe promotii se adreseaza din punct de vedere profesional unui cerc limitat de oameni care sunt grupati direct sau indirect pe o anumita ramura de activiatate ceea ce face ca ei sa cunosca utilitatea si necesitatea produsului promovat . E destul de dificil sa pornesti o campanie de promovare a unui produs intr-un mediu in care nu sunt notiuni elementare despre utilitatea genului respectiv de produs sau serviciu si astfel de campanii sunt de regula sortite esecului e ca si cum ai incerca sa vinzi produse de intretinere a unei ambarcatiuni , intr-o statiune Montana. Varsta – aspectul varstei grupului tinta este important deoarece fiecare categorie de varsta se raporteaza la o anumita scara de valori care nu poata fi combatuta iar incercarile de promovare contra scarii de valori a grupului tinta nu va face decat sa distruga imaginea produsului sau serviciului promovat.

Cat timp avem la dispozitie pentru efectuarea promovarii ? Limitele cronologice trebuiesc clar stabilite din momentul planificarii etapelor de promovare si trebuie sa ne acceleram partea de pregatire a campaniei in ideea de a avea rezultate imediate . O campanie de promovare care isi atinge scopul dupa ce afacerea a dat faliment nu mai are nici o valoare , nu trebuie sa se confunde campania de promovare cu campania de brand unde se presupune impunerea unui nume pe piata, acest gen de “campanii de promovare brand” sunt de fapt politici de imagine a unei firme si intram in alt teritoriu .

Marketingul unei promovari reprezinta cheia succesului . O analiza amanuntita a concurentei este esentiala. Se listeaza toate afacerile concurente si se analizeaza modul de promovare , punctele slabe si punctele forte in promovarea lor si se incearca combinarea promovarilor anterioare care au avut succes cu metode noi si diferite cu care trebuie sa abordeze piata noul concurent. Este o greseala ireparabila incercarea de a copia un sistem de promovare a unui competitor cum de asemenea este o greseala si promovarea similara in urma lipsei studiului de piata . Ideal este sa se tina cont de modurile de abordare a grupului tinta de catre concurentii care au avut succes si de cautarea unor noi puncte de interes in cadrul grupului tinta , neexploatate pana acum de concurenta. Se constituie un tabel in care sunt trecuti toti concurenti cu cat mai multe detalii despre fiecare . Se marcheaza elementele comune si se cauta pentru relevare, elementele singulare care se gasesc la competitori cei mai buni si nu se regasesc la restul . Pe baza acestor elemente se intocmeste o lista de puncte forte care vor trebui abordate in promovarea noului intrat pe piata. Care este teritoriul in care promovam ?

Cati bani avem de cheltuit ? Bugetul este cea mai delicata parte a promovarii deoarece putini inteleg importanta demararii unei afaceri in paralel cu o campanie de promovare puternic sustinuta financiar. In functie de bugetul alocat trebuiesc programate toate etapele promovarii si executat din fiecare etapa exact cat ne permite bugetul, dar in asa fel incat in cazul unei extinderi ulterioare a finantarii sa se poata completa corect punctele neefectuate si sa nu trebuiasca luata campania de promovare de la zero.

Montesina

Din punct de vedere teritorial promovarile pot fi catalogate pe trei nivele : local ( un oras, un judet ) , national ( o tara ) si international . Pentru nivelul local promovarea este limitata de obiceiurile zonale, brandurile social-istorice locale si de mentalitatea colectiva zonala .Adaptarea la aceste caracteristici poate oferi cel mai mare randament care poate fi obtinut dintr-o campanie de promovare. Pentru nivelul national limitele sunt mult mai lejere fiind doar de natura lingvistica dar si randamentul promovarii scade . O promovare nationala ideala ar trebui impartita pe mai multe segmente de promovare zonala pentru a mari randamentul acesteia. Pentru nivelul international posibilitatile sunt nelimitate dar si randamentul este cel mai scazut , din acest motiv se impune macar o impartire a promovarii internationale in promovari nationale care sa respecte cerintele lingvistice pentru fiecare tara in parte .

Managementul de dezvoltare a unui produs

Cu cine concuram ?

Managementul de dezvoltare a unui produs

Ce rezultate asteptam ? Trebuiesc clar stabilite tintele promovarii si ce vrem sa realizam in urma promovarii . De regula tinta promovarii trebuie sa fie mult superioara cererii de promovare , de ex: daca un producator doreste ca in urma promovarii sa obtina un numar de 10 clienti pe luna, tinta promovarii trebuie sa fie 100 de clienti pentru ca realizarea obiectivelor impuse de promovare sa nu poata fi alterata de probleme nepravazute aparute in timpul acesteia sau de reactii nepravazute din partea grupului tinta. Cum promovam ? Abia dupa ce stabilim toate caracteristicile grupului tinta, a concurentei si conditiile tehnice, cronologice si financiare in care trebuie sa ne incadram si dupa ce avem totul clar, planificam efectuarea promovarii.

Metode de promovare TV O solutie foarte buna de promovare dar din pacate prea costisitoare, este televiziunea.

Montesina

OUTDOOR Acest lucru se poate face prin folosirea panourilor amplasate in statiile de metrou sau in refugiile de autobuze, bannere, flyere. TARGURI Evenimentele, targurile sau expozitiile din domeniu sunt un prilej de promovare. ONLINE Aceasta metoda poate fi extrem de eficienta in special in grupurile de specialitate. Posibilii clienti intra pe site-ul produsului, se informeaza, pun intrebari, primesc raspunsuri, comanda si/sau cumpara produsele, platesc si toate acestea fara prea mari costuri. Pagina web nu este atat de costisitoare ca alte metode de promovare si permite o testare a reactiei clientilor la noul produs, mai simplu, mai rapid si mai eficient decat pe oricare alta piata. MAGAZINE EXPOZITII (SHOW-ROOM) Acesta ar trebui sa aiba un design atractiv al standului, un personal calificat pentru a raspunde la intrebari si se poate face cu vanzare sau fara vanzare.

Motivatia temei de licenta

Obiectele de mobilier au fost, sunt si vor fi prezente mereu in viata omului. Ele scot in evidenta relatiile sociale, relatiile economice, obiceiurile si modul de viata al societatii omenesti dintr-o anumita perioada. Procesul de realizare a obiectelor de mobilier a fost strans legat de arhitectura, in functie de aceasta obiectele de mobilier s-au si dezvoltat. Mediul in care omul traieste si isi desfasoara activitatea este rezultatul actiunii combinate a mai multor factori, dintre care obiectele de mobilier joaca un rol foarte important in crearea micromediului inconjurator, deoarece marea majoritate a timpului petrecut de oameni are loc in cladiri. Drumul parcurs de evolutia mobilei in decursul timpurilor este paralel cu cel al arhitecturii, amandoua fiind legate de aparitia de noi materiale, de progresul tehnic si de nevoile oamenilor mereu in schimbare. Pana la mijlocul secolului al XIX-lea mobila s-a realizat de meseriasi in cadrul manufacturilor amplasate de regula pe langa curtile regilor. Odata cu aparitia masinilor de prelucrare a lemnului productia de mobila s-a realizat la nivel industrial facand astfel posibila satisfacerea nevoilor tuturor categoriilor de consumatori. Exista cateva elemente de baza la care m-am gandit pentru a porni acest proiect, cateva elemente ce ar genera o satisfactie producatorului dar in primul rand si consumatorului, el fiind pionul important in acest lant trofic: * confortul - clientul cauta produse ce faciliteaza viata zi de zi * accesibilitatea - usurinta in transport si depozitare dar si in cost productie/pret * calitate - atentie asupra detaliilor si valorilor produsului. * comunicare personalizata - consumator rasfatat Capacitatea de a umbla prin lume cu ochii deschisi si cand vantul poarta in aer praf, puterea de a realiza lucruri ce vor schimba in bine viata unei societati, acestea sunt singurile arme ale unui designer.

Stilurile in

mobilei

istorie

Stilurile mobilei in istorie

Montesina

De-a lungul timpului, mobila a avut o dezvoltare artistică şi funcţională, influenţată direct de principalele stiluri ale artelor plastice, de perfectionarea uneltelor de lucru, a materialelor şi condiţiilor sociale în care au apărut şi s-au dezvoltat principalele stiluri ale mobilei. Cu toate că mobila a existat în viaţa omului şi in timpurile preistorice , studiul ei organizat si documentat cunoaşte următoarele perioade istorice importante : 1. Stilurile popoarelor vechi sunt caracterizate prin stilul: egiptean, caldeoasirian, indian, chinez si japonez. 2. Stilurile antice greco-romane. 3. Stilurile evului mediu sunt caracterizate prin:stilul bizantin, islamic, romanic si gotic. 4. Stilurile epocii moderne cuprind stilul .renaşterii, baroc italian, Ludovic al-XIV-lea, Regency, Ludovic al-XV-lea, Chippendale,Ludovic al-XVI-lea, stilurile clasice engleze, Empire si Biedermeier. 780-900 Carolingian 900-1100 Romanesque 306-1453 Byzantine 1140-1625 Gotic 1474–1516 Isabelline 1485-1550 Tudor 1485-1643 Renaissance 1495–1521 Manueline 1558-1603 Elizabethan 1603-1649 Jacobean 1603-1649 Pilgrim 1610-1643 Louis XIII 1625-1649 Carolean 1625-1715 Baroc 1649-1658 Cromwellian 1625-1715 Louis XIV 1660-1688 Restoration 1660-1700 Colonial Timpuriu 1689-1702 William & Mary 1702-1714 Queen Anne 1714-1760 Georgian

1800-1800 Adam 1715-1723 Rengence 1715-1774 Rococo 1715-1774 Louis XV 1745-1780 Chippendale 1765-1793 Neo Clasic 1765-1793 Louis XVI 1760-1790 Hepplewhite 1790-1806 Sheraton 1789-1820 Federal 1795-1804 Directoire 1804-1840 Empire 1700-1780 Colonial 1795-1820 Regency 1815-1830 Restauration 1415-1860 Biedermeier 1830- now Eclectic 1430-1848 Louis Philippe 1820-1837 William IV 1837-1901 Victorian 1852-1870 2nd Empire 1840-1890 Gotic Revival 1880-1910 Arts & Crafts 1871-1940 3rd Republic 1485 Jugendstil 1485 Vict. / Arts & Crafts 1890-1910 Art Nouveau 1485 Edwardian 1485 Art Nouveau/Mission 1930 Art Moderne 1485 Art Deco 1485 Contemporan 1485 Modern 1485 Retro 1485 Urban 1485 Lodge 1485 Country 1485 Cottage 1485 Nostalgic 1485 FrenchCountry 1800-1860 Shaker 1485 Tranzitional 1485 Casual 1485 Rustic 1485 Southwestern sau Mission 1720-1830 PennsylvaniaDutch

Mobilier egiptean

146

Stilurile mobilei in istorie

Mobilierul din Mesopotamia

145

Montesina

Tehnica de fabricare folosita de vechii egipteni, care acordau o deosebita atentie atat designului cat si constructiei, este aproape identica celei utilizate si astazi. Pentru piesele de mari dimensiuni, in special pentru scaune si mese se foloseau cepurile, o tehnica populara si astazi, chiar daca de multe ori cepul este inlocuit de un pivot pentru a usura fabricarea. Pe fondul colorat al peretilor se detasa mobila, vopsita mai mult in alb. Nu aveau multa mobila, insa utilizau aproape toate tipurile pe care le avem si astazi: scaune, tabureti, simple sau pliante, paturi, etajere si suporturi pentru vase si diferite obiecte, lazi pentru pastrarea vestmintelor, a obiectelor de uz casnic, a alimentelor etc. Mesele alcatuite din componente demontabile: o placa asezata pe doua suporturi, erau introduse in interior numai in anumite ocazii.

Chiar daca nu s-au pastrat piese din aceasta perioada, basoreliefurile si imaginile ofera informatii despre mobila acestei civilizatii. Mesele, scaunele si tronurile erau amplu decorate, asa cum se poate vedea din picturile si sculpturile pastrate, fiind deseori decorate cu incrustatii din scoici, pastrand totusi o linie generala simpla si sobra. Printre putinele obiecte care au supravietuit trecerii timpului se numara si o harpa sumeriana cu incrustatii bogate si colorate, avand in partea de sus un cap de bivol sculptat in relief si acoperit initial cu foita de aur. Pe o placa de piatra este sculptat un tron foarte simplu si inalt, fara spatar, care pare sa aiba o tapiterie foarte eleganta. Mobilierul prezent intr-un basorelief pastrat la British Museum, din perioada regelui asirian Ashurnasirpal II este mult mai elaborat, mesele si tronul avand baza in forma de trompete si de labe de animale, fiind impodobite cu decoratiuni in relief.

Stilurile mobilei in istorie

Mobilierul Asiei

147

Montesina

Mobila popoarelor preelenice

148

Despre mobilele uzuale ale popoarelor antice din Asia se cunosc putine lucruri. Din unele reprezentari, mai ales din reliefurile palatului regelui Sanlierib din Kuiunsic (sec. IX. i.e.n.), se poate imagina mobila fastuoasa din palatele regale. Tronurile erau bogat impodobite si imbracate cu perne somptuos tapisate, cu terminatii de franjuri si ciucuri. Picioarele reprezentau si aici, ca si la mobila egipteana, picioare de animale. Profilatiile si podoabele sint insa mai bogate. In general, mobila pastreaza aerul rigid, oficial, intilnit si in creatiile Egiptului antic. Mobila persana utilizeaza in larga masura elemente portante executate la strung.

Ei aduceau pentru impodobirea interioarelor artisti iscusiti din Creta. In felul acesta se explica contrastul dintre masivitatea severa a exteriorului si luxul care se desfasoara in interioare dupa modelul palatelor orientale. Frize de alabastru si picturi multicolore invesmintau peretii, iar coloanele erau acoperite cu straturi groase de aur. Principala incapere era megatronul, in care putem presupune un sanctuar. Arhitectura popoarelor preelenice este mai apropiata de gusturile si sensibilitatile noastre de astazi decat arhitectura monarhiilor despotice ale Orientului antic, deoarece ea incepe sa-si innobileze formele dupa dimensiunile corpului omenesc. Dupa anul 1200 i.e.n., Grecia si insulele sale au fost invadate de popoare razboinice venite din nord. Ruinele palatelor cretane poarta si astazi inca urmele incendiilor care au mistuit cea mai rafinata cultura a antichitatii.

Mobila in Grecia

Stilurile mobilei in istorie

Mobilierul din Minoa si Mycene

149

Sunt greu de gasit si piese de mobilier din epoca de Bronz a culturilor din Micene sau din regiunea Insulelor Egee. Majoritatea dovezilor se gasesc pe reprezentarile in relief de pe bijuterii sau pe mici lucrari in bronz sau teracota. O splendida exceptie este tronul din Sala Tronului din Knossos, care arata ca functionalitatea si materialele erau mult mai importante decat designul, piesele fiind aproape intotdeauna lipsite de decoratiuni. Au fost insa descoperite si doua lucrari care fac referire la piese cu inscrustatii sau podoabe din aur, destinate doar mobilierului de lux. O asemenea exceptie este si un picior de mobila, realizat in intregime din fildes bogat sculptat, provenind din Theba.

150

Montesina

Formele libere si indraznete ale creatiilor sale au supravietuit veacurilor si au constituit surse de inspiratie pentru productia de mobila din alte epoci. Acest progres a fost posibil si datorita perfectionarii vechilor unelte de lucru si utilizarii unor unelte noi: burghiul. strungul pentru lemn.

Stilurile mobilei in istorie

Mobila Imperiul roman de rasarit

Mobila in Roma antica

Montesina

151

Mobila era rudimentara, chiar in locuintele feudalilor. Vatra constituia elementul principal in tarile din nordul Europei. In jurul sau se grupau cativa tabureti, scaunul seniorului si masa. De-a lungul peretilor se insirau banci cu spatar inalt, constituind un fel de lambriuri, lazi pentru pastrarea obiectelor si uneori dulapuri. In structura si formele mobilei romanice se disting inrudirile autohtone si elementele preluate din antichitate. Scaunele, cu componente imbinate rectangular, repeta cea mai simpla si constructiva forma pe care am intilnit-o atat in antichitatea indepartata, cat si in Roma. In stilul romanic, elementele portante sunt strunjite cilindric si au cercuri crestate pe perimetru. Bancile manastirii din Alpirsbach (sec. XIII) sunt un exemplu caracteristic. Montantii care alcatuiesc spatarul scaunelor, cei care consolideaza sezutul si picioarele, sau care suporta bratele sunt confectionati tot prin strunjire, luand forma balustrilor.

152

De exmplu tronul Reginei Maria este strunjit cu maiestrie si bogat ornamentat cu sculpturi iar spatele este acoperit de insertii metalice complexe. Mobila din palate includea scaune greoaie sculptate, mese cu insertii metalice, dulapuri si cufere, tronuri cu picioare cu motive zoomorfe. Scaunele care se pliaza erau foarte populare fiind construite din lemn, lemn cu material textil sau din metal. Mesele pliabile erau de asemenea folosite putant fi depozitate usor atunci cand nu erau utilizate

Stilul Tudor

153

154

Este un stil Gotic tarziu dezvoltat in Spania condusa de Ferdinant si Isabella. Este contemporan cu stilul Manueline din Portugalia si se caracterizeaza prin utilizarea abundenta a ornamentelor. Un exemplu bun este manastirea San Juan de los Reyes din Toledo realizata de Juan Guas, un artist si arhitect francez care a lucrat cu un grup de arhitecti pentru realizarea stilului Isabelline - Gotic.

Cuferele din acea vreme aveau picioare, pentru a le tine la distanta de podeaua murdara. Erau bogat ornate si grele. Unele cufere erau special construite pentru transport, ceva mai usoare si fara picioare. Utilitatea lor o intelegem din desele mutari ale curtii din acea perioada.

Stilurile mobilei in istorie

Stilul Isabelline

Montesina

Stilurile mobilei in istorie

Montesina

Perioada feudalismului timpuriu. Stilul romanic

Stilul gotic

155

156

Perfectionarea mijloacelor tehnice aduce imbunatatiri in aspectul si forma mobilei medievale. Astfel, se utilizeaza, incep din secolul al XIV-lea, ferastraul mecanic actionat prin cadere de apa. Scandurile, care paan in secolul al XIll-lea se executau prin cioplire, se pot taia uniform. Rindeaua, reinventata in secolul al XlV-lea, permite executarea unor suprafete plane si a unor finisaje superioare. Imbinarile devin mai variate, mai inventive. Ele permit executarea mobilierului dupa un nou principiu structural: rame si tablii. La fel ca in arhitectura catedralelor, elementul de rezistenta il constituie un sistem de cadre rigide, aparente. Materialul cu care se lucra cu predilectie era stejarul, esenta tare, care permite executia de decoratii cioplite fin, imitind traforurile din arhitectura.

Mobila in Renastere

158

Economia naturala, bazata pe productia agricola, predomina in Europa in epoca orinduirii feudale. In secolele al XlVlea si al XV-lea se produc treptat schimbari in modul de productie si in regimul restrans al economiei naturale: emanciparea taranilor si trecerea de la productia mestesugareasca la cea manufacturiera, triumful comertului cu bani si credit asupra schimbului in natura, dezvoltarea comertului si a industriei, imbogajirea paturii suprapuse de la orase.

Montesina

In interioare, mobila se detaseaza de zid, iar obiceiul nordic de a atasa si uneori de a ingloba mobila in perete, constituie in Italia o raritate. Tendinta general manifestata catre prosperitate si comoditate are drept urmare o mai libera distributie a mobilei in interioare. Piesele de mobila devin organisme de sine statatoare, volume inchise. care accepta izolarea. Prin forma si alcatuirea lor, ele repeta in mic preocuparile arhitecturii: sistemul constructiv in rame si tablii primeste valori arhitecturale; mobila corp evita scheletul portant aparent, agreat in stilul gotic. Ornamentele care impodobesc mobila, reliefate din ce in ce mai puternic, iau locul reliefurilor plate folosite in perioada goticului. Motivele vegetale parasesc stilizarea voita a goticului si primesc forme generoase, viguroase, terminate, nu arareori, cu capete de animale sau busturi de oameni, masti, steme, vase, candelabre.

157

Stilurile mobilei in istorie

Renasterea in mobila italiana

Stilurile mobilei in istorie

Renasterea in mobila franceza

Renasterea in mobila germana

160

Mobila se dezvolta pe doua cai: sudul Germaniei, cuprinzand si Elvetia si Tirolul, sta sub dominatia artei italiene; nordul suporta penetratia trasaturilor flamande si nord-franceze ramanad in acelasi timp mai traditionalist. In cadrul celor doua zone, scoli locale, independente, produc o mare varietate de tipuri de mobila. Mobila corp, indeosebi dulapurile, reproduce in mic, asemenea unor machete, fatadele unor constructii. Creatorii de mobila, influenfati de scrierile unor teoreticieni entuziasmati de capodoperele artei antice si ale Renasterii italiene, se intrec sa dovedeasca, prin modul lor de lucru, cultura lor clasica si umanista, precum si cunostintele in domeniul arhitecturii si al artelor plastice.

159

Montesina

Incaperile palatelor sint tot mai luxoase si se echipeaza cu numeroase piese de mobila, construite in atelierele mestesugarilor, dupa melode invatate de la italieni. Materialul intrebuintat cu predilectie este nucul.venit din sud, in locul stejarului traditional, desi in unele regiuni ale Frantei, acolo unde multa vreme nu s-au parasit procediele tehnologice ale goticului, mobila se confectiona din lemn de stejar. In timp ce in Paris se creau elegante piese in stilul Renasterii franceze, in Bretania, de pilda, se lucrau inca dulapuri si sipete imbracate in reliefuri. plate, in maniera veacului al XV-lea.

Renasterea in mobila spaniola

Stilurile mobilei in istorie

Renasterea in mobila engleza

162

161

Scaunele pastreaza, in general, formele pe care le-au avut anterior, adaugandu-se citeva noi tipuri, de origine italiana: scaunul pliant (X framed chair), scaune drepte imbracate in stofa, catifea sau matase, taburete joase tapisate (low stool) si altele. Picioarele scaunelor, ca si acelea ale meselor si a altor piese de mobila, au pana la inceputul secolului al XVII-lea, forma unor coloane drepte Din categoria mobilelor pentru pastrare, lazile de diferite tipuri (chest, ark) pe soclu sau pe picioare (hutch) se folosesc pina la mijlocul secolului al XVIIlea.

Montesina

In mobila, gustul spaniol inclina spre desfasurari de ornamente de materiale prefioase. Intarsiile din lemn exotic sunt folosite mai de vreme decit in oricare alt stat al Europei. Suprafetele erau adesea aurite, ca si accesoriile si aplicele metalice. Stofe colorate, indeosebi catifea si bucati de piele de Cordova, alcatuiau un fundal pentru fierul forjat si aurit. Pielea colorata sau aurita, montata pe mobila prin cuie cu floare rotunda sau ovala aparenta, este folosita si in imbracarea peretilor in interioare. Cu tot acest decor bogat, mobila pastreaza o linie sobra, dictata de necesitati practice. Pana si interioarele Escurialului lui Philip II sunt echipate cu piese de mobila conturate cu claritate. Luxul consta mai mult in covoare si tapiserii bogate decit in formele pretentioase ale mobilei. Scaunele cu spatar (sillou, frailero) sunt imbracate in stofe cu franjuri sau piele. Curbarile in forma de volute si picioarele strunjite in spirala anunta barocul mai devreme decit in celelalte tari europene.

Stilurile mobilei in istorie

Montesina

Barocul in industria mobilei italiene

Barocul in industria mobilei

163

Caracteristicile generale ale stilului baroc in secolele al XVI-lea si al XVII-lea, destramarea oranduririi feudale in tarile Europei occidentale isi urmeaza cursul firesc, cu toata opozitia si vremelnicele succese ale nobilimii si ale bisericii catolice. Nobilimea pierde treptat puterea economica, care trece in mana burgheziei, detinatoare a comertului, a industriei manufacturiere si a bancilor. Formele exploatarii feudale se impletesc cu forme noi ale exploatarii capitaliste. Descoperirile geografice si progresul stiintelor dau lovitura dupa lovitura atotputerniciei spirituale a bisericii. Reactiunea catolica si cea feudala arunca in lupta toate mijloacele pentru recucerirea autoritatii pierdute alaturi de exodul Inchizitiei, Mobila de mare lux se adapteaza ceremonialului de la curtea monarhilor absoluti ai Frantei, de la resedintele principii germani, de la bogatele palate ale patriciatului si ale clerului italian. Suprafetele mobilei corp, care pina in sec. al XVII-lea se impodobeau in reliefuri, se imbraca in foi. de esente nobile (palisandru, mahon, abanos si nuc), cu incrustatii de fildes, sidef si portelan, in timp ce elementele portante de lemn masiv, cornisele si soclurile se profileaza abundent in motive cu trasaturi libere, mai putin riguroase decit formele liniare, folosite in Renastere.

164

Nobilimea a reusit sa-si castige in Italia, in a doua jumatate a secolului al XVI-lea, o parte din privilegiile pierdute, iar biserica catolica sa intervina cu autoritate in evolutia spirituala a Renasterii. Mobila produsa in orasele Italiei in prima jumatate a secolului al XVII-lea, dar mai ales in Roma in jurul anului 1650, se caracterizeaza prin bogatia motivelor decorative plastice, executate in stuc si vopsite. Placile de marmura, de mozaic de marmura naturala sau inglobata in stuc (scagliola) si placile de mozaic de piatra (piatra dura) ale meselor si cabinetelor reazema pe puternice elemente portante, figurind genii, naiade, lei si vulturi sau spirale ample de acantus, volute ornamentale, scoici, balustri proeminenti. Mobilele pentru sedere cu scheletul reliefat plastic si aurit, se inscriu in categoria pieselor reprezentative, de parada. In a doua jumatate a veacului al XVII-le se utilizeaza imbracarea structurii din lemn comun a mobilei corp cu foi de lemn din materia pretios. Motivele plastice se rezuma la componentele portante la cornise si la ancadramente. Cele mai valoroase mobile ale stilului baroc se confectioneaza acum in nordul Italiei, in orasele Parma, Genova si Torino.

Regency

165

Mobilele, care au inlocuit vechile lazi, au sertare cu fetele bogat impodobite in marchetarie si aplice de bronz. Picioarele sunt scurte, iar cadrul inferior este decupat curb, in volute, avand la mijloc o figura alegorica executata in relief. O mobila noua este biroul cu doua corpuri, sustinute fiecare pe cate patru picioare, legate intre ele cu stinghii dispuse in X. Picioarele birourilor sunt fie in forma de balustrii cu sectiunea patrata, dispuse in unghi, fie asezate paralel si curbate. Sertarul interior din mijloc este retras de la fata biroului. Derivand din cabinetele Renasterii, biroul evolueaza la inceputul secolului al XVII-lea spre forma mesei, iar picioarele se subtiaza si se rotunjesc in forma de picioare de caprioara (pied de biche), cu o copita la partea inferioara. Muchiile sint acoperite cu aplice de bronz, iar butoanele si manerele sertarelor confectionate din metal sunt bogat ornamentate. Picioarele scaunelor se aseamana cu cele ale biroului: balustri sau console legate cu stinghii in forma de H sau in diagonale (croissillon). sub forma de volute bifurcate.

Stilurile mobilei in istorie

Barocul in industria mobilei franceze

166

Montesina

Mobila in stilul Regency are linii drepte, zvelte si elegante evatand in acelasi timp formele si curbele suprafetelor. Utilizarea sculpturii si a formelor elaborate pentru decoratiuni nu mai este la moda. Se foloseste multa alama, lemn de trandafir, lemnul-zebra si mahon care ramane prima alegere. Se folosesc masini pentru a reduce costurile iar finisajul francez devine utilizat pe scara larga. Spre sfarsitul perioadei se observa influente gotice si chinezesti. Piesele din acest stil au rezistat timpului in numar mare datorita calitatii manufacturii si a lemnului utilizat. Designerii care s-au remarcat in aceasta perioada sunt Thomas Hope, George Smith, si Henry Holland. Regele George IV are o mare influenta asupra manufacturii in aceasta perioada. Moscheia cu turnulete cum este cea din Brighton, Anglia reflecta ceva din nebunia acelei perioade.

Stilurile mobilei in istorie

Cippendale

Bidermaier

Montesina

167

Frumusetea pieselor consta în faptul ca artizanul, care a devenit si ramas celebru, a folosit cu talent elementele rococoului, ale goticului si multe motive chinezesti pe structuri si volume amintind linia generala a mobilierului Ludovic al XVlea. Scaunele aveau spatare ajurate (prin sculptarea lemnului), picioarele erau mai întotdeauna galbate, iar partea superioara a mobilelor purta reliefuri usoare, îndeobste frunze. Motivele chinezesti sau gotice erau de asemenea folosite pe mobile cu structuri simple. Toate, fie ca aveau ornamentica rococo sau gotica, se relevau prin gratia si lejeritatea lor. Nimic nu era încarcat, nimic nu obosea ochiul si nu dadea senzatia de opulenta. Totul degaja, cu un fel de gratie usoara, un spirit de nepasare, propriu exclusiv acelui mijloc de secol al XVIII-lea. Mentionam ca Chippendale a folosit în special liniile curbe si contracurbe si foarte putin sau aproape de loc motive florale.

168

Primele semne ale stilului Biedermeier, cu formele sale simple si elegante, apar in Austria anilor 1800. Viena, oras luxos si foarte bogat, a fost centrul cultural si politic al Europei pentru cateva secole. Poate ca valsurile lui Strauss si Lanner au influentat crearea salilor de dans in numeroasele palate ale orasului ca simbol de eliberare. Noul stil de viata, confortul atat de mult dorit, duce la construirea unui nou tip de case, unde mobilele erau elegante si functionale, realizate mai ales din lemn de nuc sau cires. Stilul Biedermeier utiliza, pentru a atrage atentia, naturala frumusete a furnirului. Elementele specifice, cum erau cornisele, coloanele, capitelurile, frontoanele ornamentale si pilastri au fost inspirate din arhitectura clasica.

Queen Anne

169

Lemnul intunecat inlocuieste lemnul deschis la culoare, iubit in perioada Restauration. Fabricantii pretind executii rapide, realizate de masinile vremii (se constata un progres tehnic mai insemnat intre 1830 si 1870 decat in 400 de ani de istorie artizanala!). Bronzurile si incrustatiile, ce necesitau un pret foarte ridicat, sunt eliminate. Bronzurile pentru aplicatii sunt cu totul exceptionale. Marmura gri, neagra si alba are borduri rotunjite. Tehnicile de lucru permit realizarea de elemente sferice, cilindrice sau de alte forme. Incrustatiile si intarsiile sunt foarte rare. Se gasesc fie cu sidef in mobilele de lemn negru, fie in firisoare de lemn deschis pe mahon. Este interesant de mentionat ca placile de SĂ¨vre, incrustatiile in crom sau in staniu, bronzurile in stilul secolului XVIII-lea, nu se gasesc decat pe mobilierul pretios destinat unei clientele foarte bogate.

Stilurile mobilei in istorie

Empire

170

Montesina

O mica parte din mobila Queen Anne este pictata sau acoperita cu metal. Design-ul este mai elaborat gandit mai bine iar piesele devin si mai usoare. In aceasta era apare si mobila de mahon, lemn care va inlocui nucul. Pentru ca dimensiunea camerelor se miscoreaza, si mobila devine mai supla iar confortul se mareste considerabil. Scaunele sunt piesele de mobilier dupa care putem descrie cel mai bine o anumita perioada. Queen Anne nu face exceptie in aceasta privinta. Scaunele acestui stil sunt foarte cunoscute iar modelele se mai folosesc si astazi. Se observa conturul elegant si cum spatarul "curge" spre picioare parand sa fie din acceasi bucata. Dispar stinghiile care unesc picioarele in forma de cabriola. Lemn mai usor, linii mai simple, aspect curat, design mai simplu sunt cateva din caracteristicile acestui stil. Sunt folosite detalii de lemn, metal, plastic si piatra. Culorile sunt in general neutre, dar se accepta si accentele indraznete. Atentia cade asupra liniei si formei de baza. Stiluri cuprinse: Art Deco, Modern, Retro si Urban.

Stilurile mobilei in istorie

Art Deco

Modern

172

Montesina

171

Sursele stilistice pentru mobilierul art deco din Statele Unite in anii 1920 au fost diverse. Din stilul neoclasic si empire artistii au preluat utilizarea rafinata a verniurilor contrastante, formele octogonale si ovale, canelurile, motivul evantaiului sau al florii soarelui. Din mobilierul chinezesc au preluat centrul jos de greutate si finisarea lacuita si neagra. Elemente ale esteticii industriale au patruns in repertoriul mobilierului art deco prin recurgerea la materiale precum aluminiu, bachelita sau crom. Cubismul a oferit formele unghiulare si sculpturale si utilizarea culorilor vibrante si ornamenticii geometrice. Din primitivism au preluat folosirea lemnului exotic si al altor materiale naturale neobisnuite. Cel mai deosebit motiv al epocii a fost cel al zgarie-nori-ului promovat si realizat de catre Paul Frankl in forma de biblioteci, birouri sau masute de toaleta

173

Abunda suprafetele stralucitoare, formele geometrice, lucioase si asimetria. Influenta reciproca a interiorului si a peisajului exterior se face prin ferestre mari, neacoperite. Piesele de iluminat au de cele mai multe ori un design indraznet, dand impresia ca plutesc (se foloseste foarte mult combinatia de metal si culori foarte luminoase). Liniile simple si curate ale lemnului indoit sunt punctele de reper pentru scaunele si fotoliile art deco. Materialele folosite sunt plasticul colorat, vinilul, melamina, dar si lemnul indoit, fibra de sticla, aluminiu, otel si fier.

Retro

Stilurile mobilei in istorie

Mobilier tip Louis Fhilippe

174

Mobilierul retro a inceput din nou sa fie la moda. Majoritatea celor care isi redecoreaza casa sau se muta intr-una noua achizitioneaza mobilier in stilul anilor '60. De ce in stilul acelor ani ? Deoarece perioada mentionata are o istorie destul de complexa. In anii '60 s-au fabricat cele mai diversificate modele de mobila si totodata ideile unei noi ere au avansat in lucrari ce sunt unice si in zilele noastre, imbinand materialele in asa fel incat rezultatul sa fie unul impresionant, artistic si durabil in razboiul cu timpul. Cand vine vorba de mobila retro majoritatea oamenilor se gandesc la GPlan, un trend si o idee revolutionara ce a infruntat timpul ramanand in continuare un trend in voga. Partea cheie a acestui G-Plan este reprezentata de un stil modern ce contine piese de mobilier putine ce pot fi combinate in asa fel incat sa dea culoare peisajului din interiorul unei locuinte.

175

Montesina

Revolutia industriala a adus procese noi de productie iar mesterii incep sa faca mobila in seturi pentru dormitor si pentru sufragerie. Desi perioada se incheie in 1848, stilul continua in "Al doilea Imperiu" si mult din mobila din acea perioada este denumita ca fiind in stilul LouisPhilippe. Paturile "vapor" continua sa se produca. Multe piese iau o forma rotunda de vreme ce masinile-unelte se raspandesc si permit o fabricare rapida si usoara a acestor forme. Asa putem explica de ce acest tip de piese sunt acum mai raspandite si la un pret mai bun. Oglinzile ca produse de mobilier se produc in numar mai mare iar modelul de oglinda clasic cu colturile rotunjite devine acum popular continuandu-si popularitatea pentru multi ani.

Stilurile mobilei in istorie

Montesina

Stilul Neo Clasic

Mobilier Casual

176

„Neoclasicismul, o reacţie de respingere a curentului rococo în favoarea clasicismului a fost o mişcare care a apărut în momentul în care rococo-ul era la apogeu. Designerii care au iniţiat-o au dorit o întoarcere la sursele de inspiraţie greco-romane în locul celor din Renaştere. Dar pentru a se potrivi gusturilor secolului XVIII-lea au adaptat modelele vechi prin reducerea dimensiunii ornamentelor până la modele care se potriveau dorinţelor celor deja plictisiţi de rococo.” Nenumăraţi artişti şi meşteşugari englezi, britanici şi de alte naţionalităţi au căutat surse de inspiraţie printre ruinele romane şi greceşti. Vechiul stil clasic a fost revitalizat prin folosirea formelor consacrate şi a tipologiilor deja bine cunoscute. A fost preferata reamprospătarea acestui stil într-o nouă maniera renunţându-se la ideea de a utiliza elemente ale stilului pentru crearea de noi modele.

177

178

Piesele de mobilier apartinand acestui stil arata ''admiratia'' pentru elementele clasice dar in acelasi timp militeaza pentru un produs confortabil, nu numai la moda. Camerele mobilate in acest stil sunt mai informale.

180

1960-1990 A simple utilitarian design style in natural wood popularized by Danish and Swedish designers Some of the most widely admired contemporary furniture originated in Scandinavia, especially in the years following World War II (1939-1945). To name two of a host of designers, the Finnish architect Alvar Aalto and the Danish designer Arne Jacobsen created laminated wood furniture of exquisite proportions and eminent practicality for mass manufacture

179

Stil specific colonistilor spanioli din Statele Unite, mai este denimit si stilul "Mission". Stilul include adesea covoare sau paturi in stilul celor facute de indienii Navajo si accesorii caracteristice partii de sud-vest a Americii.

Stilurile mobilei in istorie

Scandinavian Contemporary

Southwestern sau Mission

Montesina

Lemnul

caracteristicile acestuia

Proprietatiele lemnului

Montesina

181

Dupa ultimele date comunicate de FAO (Organizatia Natiunilor Unite pentru Alimentare si Agricultura), padurile ocupa 4285 milioane hectare, deci circa 1/3 din suprafata globului Doar aproximativ 51% din aceasta suprafata este luata in exploatare, 49% reprezentand zone virgine, cum ar fi imensele rezervoare de â&#x20AC;&#x153;aur verdeâ&#x20AC;? siberiene si central-africane. Din totalul suprafetei impadurite 3069 milioane hectare revin padurilor de foioase, iar 1216 milioane hectare In vederea realizarii unei unitati taxonomice , organele FAO au impartit padurile globului in 6 grupe principale , dupa cum urmeaza. *paduri de rasinoase din zona climatului rece, *paduri de amestec de rasinoase si foioase din zona climatului temperat, *paduri umede din zona climatului temperat cald, *paduri xerofile (rezistente la uscaciune)din zona climatului temperat cald, *paduri de tip mediteranean, *paduri tropicale.

Lemnul este numele unui material natural care provine din plante lemnoase, arbori, arbusti, copaci, etc. fiind compusi in majoritate din celuloza si ligniza si in mica parte din gume si rasini, materii tanante, materii colorate. Lemnul este o materie de origine organica este produs din plante lemnoase care fac parte din grupa vegetalelor superioare , conifere-plante vasculare care sunt formate din tesut lemnosxilen si tesut liberian floem. Macroscopic, lemnul este diferit in functie de pozitia in care este sectionat.

Molid -proprietati: culoare alb galbuie, lemn moale usor elastic, durabilitate redusa;folosit in constructii, mobila , fabrici de instrumente muzicale, tamplarie.

Proprietatile lemnului

Specii de lemn autohtone

182

Brad -proprietati:culoare cenusie, lemn moale, usor, duritate mica, se despica usor ; folosit in constructii, fabrici de mobilier rustic, hartie, ambalaje.

Montesina

183

Proprietatiele lemnului

Pin -proprietati: elasticitate, durabiliate, rezistenta, prin debitare se obtin desene placute; folosit la mobila , tamplarie, ambarcatiuni, usi si ferestre.

184

Montesina

Fag -proprietati: culoare ros-rosiatica, elasticitate, poate fi usor curbat,usor de lustruit, folosit in industria mobilei, placaje, parchet.

185

Proprietatile lemnului

Cires -proprietati; roz-cafeniu, uneori roz-cenusiu folosit la mobila ,parchet, placaje.

186

Stejar -proprietati: culoare cenusie -bruna,rezistenta , elasticitate, folosit la traverse, parchet, grinzi, poduri, tamplarie, mobilier.

Montesina

187

Proprietatiele lemnului

Nuc -proprietati: culoare bruna -negricioasa, flexibilitate, desen frumos,se lustrueste, se foloseste la tamplarie , mobila, furnire,sintetice sculptura, obiecte decorative.

188

Montesina

Frasin -proprietati: alb-galbui-roscat,aspect lucios, duritate, rezistenta folosit la sipci, articole sportive, piese de mobila.

189

Proprietatile lemnului

Tei -proprietati: culoare alba,usor, moale, putin durabil, folosit ca cherestea, placaje, furnire, mobila ,jucarii ,articole sportive.

187

Paltin proprietati:culoare alb galbuie, elasticitate, folosit la mobila, furnire estetice, instrumente muzicale.

Montesina

188

Proprietatiele lemnului

Ulm proprietati: duritate si rezistenta medie, folosit la parchet, trepte.

188

Montesina

Plop proprietati: lemn moale , folosit in industria celulozei si hartiei.

189

Compozitia chimicã a lemnului

Lemnul are o structurã fibroasa si orientatã, formatã din celule cu membrane lignificate. Acestea formeazã tesuturi specializate care conferã rezistenta si totodatã servesc la conducerea apei cu substante minerale din sol si a sevei elaborate. a. Structura microscopica a lemnului Lemnul este constituit din celule variate ca formã, marime si pozitie, dupã functiile pe care le îndeplinesc în arbore. Cea mai mare parte a celulelor din arbore mor înca din timpul când arborele este în viatã. Din aceste celule, în lemn rãmân numai peretii sau membranele celulare si uneori o parte din continutul celular, în special unele substante de rezerva si de secretie. b. Structura macroscopicã a lemnului Datoritã neomogenitatii, structura, aspectul si proprietatile lemnului difera în functie de cele trei sectiuni principale care se pot executa prin trunchi: · sectiunea transversala, fãcuta perpendicular pe axa longitudinala a trunchiului; · sectiunea radiala, longitudinala, care trece prin axa trunchiului; · sectiunea tangentiala, fãcuta perpendicular pe raza si tangentã la inelul anual.

Lemnul este constituit în principal din substante organice ce au la bazã carbonul (49,5 %),oxigenul (43,2 %), hidrogenul (6,3 %), azotul (0,1 %), din substante anorganice compuse din diferiti oxizi (oxid de potasiu – K2O, oxid de sodiu – Na2O, oxid de calciu – CaO, pentaoxid de fosfor – P2O5 etc.) si din oxigen. Substantele organice se împart în: · componenti principali precum: celulozã, hemicelulozã si ligninã, care au o pondere ridicatã (96 %) în compozitia chimicã a lemnului; · componenti secundari precum: rasinile, uleiurile eterice, substantele tanante, gumele, colorantii, acizii organici, acizii grasi, alcaloizii etc. care se gasesc în cantitati mai mici în compozitia chimicã a lemnului.

Montesina

Structura lemnului

Proprietatile lemnului

Structura, compozitia chimicã si proprietatile lemnului

Proprietatiele lemnului

Montesina

Proprietãti mecanice Duritatea este definitã ca rezistenta pe care o opune lemnul la pãtrunderea în suprafata sa a unui corp apãsat cu o anumitã fortã. Lemnul fiind un material anizotrop, duritatea sa variazã în functie de directia de aplicare a fortei fatã de fibrele lemnoase. Astfel duritatea obtinutã prin aplicarea fortei paralel cu fibrele este mai ridicatã decât cea rezultatã în urma aplicãrii fortei perpendicular pe fibre. Un procedeu uzual de determinare a duritãtii lemnului este procedeul Janka, care constã în mãsurarea fortei ce trebuie aplicatã asupra unei bile de otel cu diametrul de 11,284 mm spre a pãtrunde jumãtate în lemn. Luând în considerare duritatea ,Janka determinatã în directia paralelã cu fibrele, speciile de lemn pot fi grupate în urmãtoarele clase: · foarte moi, cu duritatea mai micã de 250 daN/cm2 (pinul strob, balsa) · moi, cu duritatea cuprinsã între 251-500 daN/cm2 (brad, molid, tei alb, salcie, plop tremurãtor, pin, cedru de Liban etc.) · semidure, cu duritatea cuprinsã între 501-650 daN/cm2 (platan, ulm, castan, stejar rosu american, artar american, tec, santal) · dure, cu duritatea cuprinsã între 6511000 daN/cm2 (fag, frasin, cer, jugastru, nuc, stejar, tisã, salcâm, pernambuc, mahon african, macore, palisandru) · foarte dure, cu duritatea mai mare de 1000 daN/cm2 (stejar pufos, corn, soc, frasin american, mãslin, guaiac, abanos etc.).

Rezistenta la uzurã a lemnului exprimã capacitatea acestuia de a se opune unor forte mecanice de frecare. Rezistenta la uzurã depinde de specie, fiind mai mare la speciile cu densitate aparentã mai mare si umiditate mai micã. Din acest punct de vedere, speciile din tara noastrã se clasificã în: -foarte rezistente: salcâmul -rezistente: nucul, fagul, carpenul, frasinul, stejarul, gorunul -putin rezistente: pinul silvestru, salcia albã, ulmul, bradul

100

Sunt produse cu un grad redus de prelucrare, aceasta fiind efectuatã la locul de recoltare. Operatiile tehnologice se limiteazã la tãierea la dimensiune a trunchiului, curãtarea de crãci si eventual de coajã si sortarea, în final obtinându-se un lemn rotund (cojit sau necojit) de diverse lungimi si diametre. Produsele brute se împart, în functie de domeniul de utilizare, în: lemn destinat industriei si lemn pentru constructii.

Proprietatile lemnului

Produse brute din lemn

a. Lemnul destinat industriei Lemnul destinat industriei este prelucrat pe cale mecanicã sau chimicã, în fabrici, în vederea obtinerii unor semifabricate sau produse finite. Prin prelucrarea mecanicã a bustenilor se obtine într-o primã fazã cherestea, furnire, lemn de rezonantã pentru instrumente muzicale si apoi diverse produse finite.

b. Lemnul pentru constructii

101

Montesina

Produsele din aceastã grupã sunt: bilele, manerele, prãjinile, lemnul de minã, stâlpii de lemn pentru linii aeriene, lemnul pentru piloni etc. Bilele sunt busteni de rãsinoase (molid, brad), cu diametrul la capãtul subtire de 12-16 cm si lungimea de minimum 6 m. Manerele sunt busteni de rãsinoase cu diametrul la capãtul subtire de 8-11 cm si lungimea de minimum 3 m. Prãjinile sunt trunchiuri de rãsinoase sau foioase (cojite sau necojite), cu diametrul la capãtul subtire de 4-7 cm si lungimea de minimum 2,60 m. Lemnul de minã este un lemn rotund de rãsinoase (molid, brad, pin) sau de foioase (stejar, gorun, salcâm, fag), având lungimi de 1,5-5 m si diametre de 10-23 cm la rãsinoase si 12-25 cm la foioase. Lemnul de foioase se utilizeazã neimpregnat (cu exceptia lemnului de fag), iar cel de rãsinoase se utilizeazã impregnat. Stâlpii de lemn pentru linii aeriene sunt busteni rotunzi, lungi si drepti, care sunt întrebuintati pentru liniile de telecomunicatii (telefon si telegraf) si pentru cele de transport si distributie a energiei electrice. Lungimea stâlpilor este cuprinsã între 6-14 m, iar diametrul acestora este de 17-36 cm, la 1,5 m de la bazã, respectiv 12-16 cm la vârf. Aceste caracteristici dimensionale determinã încadrarea stâlpilor în trei clase de calitate. Stâlpii se fasoneazã atât din specii de rãsinoase precum: molidul, bradul, pinul, cât si din specii de foioase (stejarul pedunculat, gorunul, salcâmul), doborâte în perioada repausului vegetativ. Stâlpii de foioase nu se impregneazã, în schimb cei de rãsinoase se utilizeazã numai impregnati cu substante fungicide (clorurã de zinc – ZnCl2, sulfat de zinc – ZnSO4, clorurã de mercur – HgCl2, creozot etc.), care îi apãrã de ciuperci si insecte, sporindu-le durabilitatea.

Proprietatiele lemnului

Montesina

Semifabricatele din lemn Semifabricatele sunt produse obtinute din lemnul brut prin prelucrare manualã sau mecanicã. Din punct de vedere al gradului de prelucrare a lemnului, semifabricatele se împart la rândul lor în: · semifabricate din lemn obisnuit (brut) · semifabricate din lemn cu structurã amelioratã · semifabricate din lemn cu structurã modificatã a. Semifabricate din lemn obisnuit (brut) În aceastã grupã de semifabricate intrã toate produsele din lemn care mentin structura fibroasã, caracteristicã, a arborelui din care provin. Principalele produse din aceastã grupã sunt: cheresteaua si furnirul. Cheresteaua este un material lemnos cu fete plane si paralele obtinut prin debitarea în directie longitudinalã a bustenilor. În locul termenului de cherestea se mai întrebuinteazã sinonimele de material fasonat si material ecarisat. Cheresteaua se poate clasifica dupã urmãtoarele criterii: a) specia de lemn din care este obtinutã · cherestea de foioase, provenind din debitarea bustenilor de fag, stejar, arin, salcie, plop · cherestea de rãsinoase, provenind din debitarea bustenilor de molid, brad, pin, larice b) forma sectiunii si gradul de prelucrare · cherestea netivitã (ne-ecarisatã), la care canturile pãstreazã forma busteanului · cherestea semitivitã (semiecarisatã), având un singur cant plan si perpendicular pe fete · cherestea tivitã (ecarisatã), cu ambele canturi plane, paralele si perpendiculare c) umiditatea lemnului · cherestea verde, cu umiditatea mai mare de 30 % · cherestea uscatã, la aer având umiditatea de circa 24 % d) dimensiuni · cherestea lungã, având lungimea de 3 m la rãsinoase si 1,8 m la foioase · cherestea scurtã, cu lungimea cuprinsã între 1-2,75 m la rãsinoase respectiv 1-1,70 m la foioase · cherestea subscurtã, cu lungimi cuprinse între 0,45-0,95 m la foioase si 0,50-0,90 m la rãsinoase

102

Proprietatile lemnului

e) pozitia planului de debitare fatã de pozitia inelelor anuale · cherestea radialã, la care planul de debitare este orientat dupã raza sectiunii transversale sau aproape de aceastã directie, formând cu planul tangent la conturul inelelor anuale unghiuri cuprinse între 61-90º · cherestea semiradialã, la care planul de debitare formeazã cu planul tangent la conturul inelelor anuale unghiuri cuprinse între 45-60º · cherestea tangentialã, la care planul de debitare formeazã cu planul tangent la conturul inelelor anuale unghiuri mai mici de 45º f) clasa de calitate · clasa A, marcatã cu o linie de culoare verde · clasa B, marcatã cu douã linii paralele de culoare albastrã · clasa C, marcatã cu trei linii paralele de culoare rosie · clasa D, marcatã cu litera X de culoare neagrã

103

Montesina

Cheresteaua de rezonantã provine din debitarea în conditii speciale a bustenilor de molid din clasa selectionatã sau din foioase rare (paltin cret, paltin cu „ochi de pitulice”). Este folositã la constructia pãrtilor de instrumente muzicale care trebuie sã posede proprietãti acustice foarte bune. Sub denumirea de cherestea sau generic lemn de rezonantã se comercializeazã cheresteaua de rezonantã propriuzisã si lemnul de barã. Cheresteaua de rezonantã propriuzisã are grosimi de 14-65 mm si lãtimi de minimum 6 cm. Lemnul de barã are grosimi de 26, 30, 32 mm din care se pot fasona baghete pãtrate de 26x26 mm, 30x30 mm, 32x32 mm si lungimi de minimum 5 cm. Furnirele sunt foi subtiri din lemn cu grosimi de 0,2-6 mm, obtinute prin decuparea planã sau derularea bustenilor de diferite specii, dar de clasã selectionatã. La fabricarea furnirelor este utilizat în principal lemnul de foioase din speciile: nuc, paltin, cires, pãr, stejar, frasin, ulm, fag, salcâm, mesteacãn, tei, plop, anin si lemnul unor specii exotice precum mahonul, palisandrul, abanosul etc.

Proprietatiele lemnului

Dupã locul ocupat de stratul de furnir cu ocazia întrebuintãrii, acesta poartã urmãtoarele denumiri: · furnir estetic (de fatã) cu grosimea de 0,3-1,5 mm folosit la acoperirea panourilor de lemn mobilã, usi si lambriuri obtinute din specii comune. · furnir de bazã, folosit ca strat de bazã la furniruire sau ca strat exterior al panelelor; · furnir intermediar (subfurnir), folosit în cazuri speciale, între furnirul de bazã si cel estetic; · furnir tehnic (de uz general) cu grosimea de 0,2-3 mm, obtinut prin derularea centricã; este întrebuintat la fabricarea placajelor, panelelor, a lemnului stratificat etc. · microfurnir, cu grosimi de 0,08-0,4 mm, obtinut fie prin derulare si încleiere pe un suport de hârtie sulfat, fie prin decupare planã si lipire pe un suport textil; este utilizat pentru finisãri de pereti si decorãri interioare. În functie de dimensiuni, aspect si specie, furnirele estetice si cele de bazã se sorteazã în trei clase de calitate (I, II, III) iar furnirele tehnice în patru clase de calitate (A, B, C, D).

Montesina

b. Semifabricate din lemn cu structurã amelioratã În aceastã grupã intrã o serie de produse obtinute prin lipirea cu ajutorul adezivilor a unor elemente de lemn cu structurã normalã (nemodificatã). La asezarea elementelor componente se are grijã ca orientarea fibrelor din douã piese vecine sã nu coincidã. În acest fel se obtin elemente de dimensiuni mari, rezistente si nedeformabile, realizându-se totodatã si o crestere a gradului de utilizare a materialului lemnos. Sortimentul semifabricatelor din lemn cu structurã amelioratã cuprinde: placajul, panelul si plãcile celulare. Placajul se realizeazã prin încleierea mai multor foi de furnir asezate suprapus, astfel încât directia fibrelor din foile vecine sã difere cu 30, 45, 60 sau 90º Încleierea se realizeazã fie cu adezivi obisnuiti de tâmplãrie, fie cu adezivi pe bazã de rãsini sintetice. În acest caz, placajele obtinute au o rezistentã sporitã la umiditate. a) unghiul pe care îl formeazã între ele fibrele straturilor de furnir adiacente · placaj normal, când unghiul dintre fibrele straturilor alãturate este de 90º; · placaj stelat, alcãtuit din cel putin 5 straturi în care unghiul dintre fibrele straturilor alãturate este de 60, 45 sau 30º; b) specia furnirelor care intrã în alcãtuirea placajului · placaje din foioase moi obtinute din furnire de tei, plop, anin etc.; placaje din foioase tari, din furnire de fag, stejar, carpen, mesteacãn etc

104

Montesina

105

Proprietatile lemnului

c) locul de întrebuintare si aspectul exterior · placaj de interior, destinat a fi folosit în spatii închise, în conditii normale de temperaturã si umiditate; · placaj de exterior, rezistent la apã si intemperii; · placaj de uz general (obisnuit); este un placaj de interior, cu straturi din specii indigene, încleiate cu rãsini sintetice; · placaj cu fete prelucrate, la care unul sau ambele straturi exterioare sunt prelucrate sau acoperite; · placaj acoperit cu hârtie decorativã de imitatie pe care sunt imprimate diferite desene (desenul si culoarea marmurei; a unor esente de lemn foarte valoroase etc.); · placaj blindat cu foi metalice, care are pe una sau pe ambele fete o foaie subtire de otel, zinc, aluminiu, alamã etc. cu grosimea de 0,4-0,5 mm, încleiatã cu rãsini sintetice; · placaj cu desene imprimate în relief, care are o fatã imprimatã cu un desen în relief, realizat prin prelucrare mecanicã, pirogravare, sablare sau imprimare la cald si presiuni mari, între plãci de otel gravate cu negativul modelului respectiv; · placaj decorativ, format din placaj obisnuit la care se lipesc pe o fatã foi de furnir estetic, de obicei din specii exotice, iar pe cealaltã fatã furnir dintr-o specie comunã; · placaj metalizat, a cãrui suprafaþã se acoperã prin pulverizare cu pulbere metalicã suflatã la o presiune de 6-7 atmosfere; · placaj din furnire impregnate, obtinute prin încleierea furnirelor impregnate în prealabil cu diferite solutii; · placaj antiseptizat obtinut din furnire tratate cu fungicide sau insecticide; · placaj bachelizat rezistent la umezealã si intemperii obtinut din furnire impregnate cu rãsini fenolice; · placaj ignifugat, cu rezistentã mãritã la aprindere, datoritã impregnãrii foilor de furnir cu substante ignifuge; · placaj melaminat, acoperit cu 1-3 straturi de hârtie impregnatã cu rãsinã melaminoformaldehidicã, presate la cald; · placaj emailat, realizat prin acoperirea stratului exterior cu o peliculã de finisare, constând dintr-un email de alchidal cu întãrire la cald sau din email pe bazã de rãsini, de uree, melaminã etc.

Proprietatiele lemnului

Montesina

· placaj mulat, care are curburi într-unul sau douã plane, obtinut prin încleierea si presarea concomitentã între matrite a mai multor straturi de furnir; · placaj pentru cofraje, care este un placaj rezistent la actiunea apei si intemperii, protejat la exterior printr-unul sau douã pelicule dintre cele folosite la încleiere; · placaj armat, care are intercalate între straturile de furnir tesãturi metalice; · placaj ondulat pentru învelitori; este un placaj de exterior ondulat, acoperit cu film de bachelitã sau vopsele ignifuge; · placaj termoizolant, alcãtuit din douã foi de furnir de fatã, lipite pe un miez din material termoizolant; Cel mai des utilizat este placajul de uz general, fabricat din furnire tehnice de fag cu straturile exterioare de aceeasi grosime. Pentru încleiere se folosesc adezivi pe bazã de rãsini sintetice. Dimensiunile placajului de uz general sunt cuprinse între 1250x1250 mm si 2000x1250 mm, iar grosimea între 3-12 mm. În functie de anomaliile si defectele furnirului tehnic, straturile exterioare ale placajului se clasificã în 5 categorii (A, B, C, D, E) si pe baza acestora se stabilesc urmãtoarele clase de calitate, care se aplicã într-un colt prin stampilare: clasa A/B, clasa B/C, clasa C/D, clasa D/D, clasa E/E. Panelul este alcãtuit dintr-un miez de sipci, acoperit pe ambele fete cu câte un strat de furnir de bazã, asezat cu fibrele perpendiculare pe directia fibrelor miezului si încleiat. Straturile exterioare au grosimi de 3-4 mm si se executã din lemn de tei, plop, anin si fag, folosindu-se furnir de aceeasi specie si aceeasi grosime pentru ambele fete ale panelului. Miezul panelului se executã din sipci de rãsinoase si foioase cu lãtimea de maxim 25 mm. În functie de destinatie, miezul de sipci poate sã fie încleiat, neîncleiat sau partial încleiat. Sortimentul de panele poate fi clasificat dupã urmãtoarele criterii: a) directia fibrelor straturilor exterioare · panele longitudinale · panele transversale b)defectele straturilor exterioare · clasa de calitate A/A · clasa de calitate A/B · clasa de calitate B/C.

106

107

Montesina

Plãcile din aschii de lemn au grosimi cuprinse între 4 si 65 mm, iar lungimea si lãtimea variazã între 1830x1830 mm si 4100x1830 mm. Pe baza aspectului suprafetelor si defectelor de suprafatã, plãcile din aschii de lemn se sorteazã în trei clase de calitate: A, B, C. Plãcile din aschii de lemn sunt întrebuintate la fabricarea mobilei si în constructii, unde sunt folosite la pereti, usi, tavane, pardoseli, cãptuseli interioare etc. Plãcile din fibre de lemn (PFL) sunt plãci cu o grosime mai mare de 1,5 mm, fabricate din fibre de lemn, a cãror coeziune primarã rezultã din împrãstierea fibrelor si din proprietãtile adezive proprii, în ele putând fi adãugati lianti si alte materiale. Plãcile din fibre de lemn se pot clasifica dupã urmãtoarele criterii: c) modul de prelucrare a suprafetelor si aspectul lor exterior · plãci cu o fatã netedã, care sunt presate si au o fatã netedã, iar pe fata opusã prezintã urmele sitei de deshidratare; · plãci cu ambele fete netede, obtinute prin presare la cald între douã platane netede, a unui covor uscat de fibre;

Proprietatile lemnului

a) densitatea aparentã · plãci usoare, cu densitatea aparentã sub 0,40 g/cm3; · plãci semigrele, cu densitatea aparentã între 0,40-0,80 g/cm3; · plãci grele, cu densitatea aparentã mai mare de 0,80 g/cm3; b) procedeul de fabricatie · plãci presate perpendicular pe fete, realizate cu ajutorul unei prese calde cu platane paralele, prin aplicarea fortei de presare perpendicular pe fete; · plãci extrudate, obtinute prin aplicarea fortei de presare într-o directie paralelã cu suprafata plãcii si în sensul extinderii, care pot fi pline sau cu miezul strãbãtut de goluri; c) gradul si modul de prelucrare a suprafetelor · plãci brute, cu suprafetele neprelucrate, asa cum rezultã de la presare; · plãci slefuite, cu grosimea uniformã si suprafete plane, obtinute prin slefuire; · plãci furniruite, acoperite pe una sau ambele pãrti cu furnir; · plãci melaminate, acoperite pe una sau ambele fete cu un film de rãsinã melaminoformaldehidic; · plãci emailate, acoperite pe una pe sau ambele pãrti cu o peliculã de email cu uscare la cald; Plãcile melaminate si cele emailate mai sunt cunoscute si sub numele de plãci înnobiliate. d) modul de tratament al aschiilor care alcãtuiesc structura plãcii · plãci hidrofugate, în a cãror masã a fost introdus o datã cu liantul si un produs hidrofug; · plãci ignifugate în a cãror masã a fost înglobat o datã cu liantul si un produs ignifug sau care printr-un tratament de suprafatã a devenit greu inflamabil; · plãci antiseptizate în a cãror masã a fost introdus o datã cu liantul un produs antiseptic (fungicid sau insecticid).

Proprietatiele lemnului

· plãci perforate din fibre de lemn obtinute din plãci extradure, dure, semidure sau moi, prevãzute cu gãuri strãpunse realizate în timpul procesului de fabricatie în vederea sporirii capacitãtii de absorbtie sonorã; · plãci decorative din fibre lemn, obtinute din plãci dure si semidure finisate în cursul procesului de fabricatie, în vederea îmbunãtãtirii aspectului exterior prin aplicarea de furnir, email, melaminã, pastã mecanicã etc. sau prin presare pe matrite speciale. În functie de tratamentul aplicat, plãcile decorative din fibre de lemn poartã urmãtoarele denumiri: - plãci furniruite, când sunt acoperite cu furnir; - plãci emailate, finisate prin acoperire cu o peliculã de email cu uscare la cald; - plãci melaminate, finisate prin acoperire cu filme melaminice decorative

Montesina

Produse finite din lemn

Sunt produse cu un grad ridicat de prelucrare si pot fi întrebuintate ca atare, fãrã nici un fel de transformare. Principalele produse din lemn sunt: parchetul, tâmplãria pentru constructii, lambriurile si mobila. Parchetul folosit la pardoseli este alcãtuit din lamele dreptunghiulare rindeluite pe ambele fete cu canturile si capetele profilate, având unul din canturi si un capãt prevãzute cu lambã, iar celãlalt cant si capãt cu uluc. Lamelele se executã din lemn de stejar, cer, fag aburit, anin, artar, carpen, cires, jugastru, mesteacãn, hârtie decorativã stratificatã (HDS) etc., prevãzute cu lambã pe stânga sau pe dreapta, iar cantul putin înclinat spre interior, pentru ca la montare lamelele sã se alãture bine si fãrã joc, una fatã de alta. Grosimea lamelelor este de 10-22 mm, lungimea de 200-400 mm, iar lãtimea de 30-70 mm. Încadrarea lamelelor de-a lungul peretilor se efectueazã cu frize de perete profilate cu lambã si uluc numai pe canturi, iar rosturile dintre parchet si perete se acoperã cu pervazuri profilate pe o fatã si cant. Frizele si pervazurile se executã din aceleasi esense de lemn ca si lamelele de parchet. Frizele sunt caracterizate de grosimi cuprinse între 17-22 mm, lãtimi de 60-100 mm si lungimi de 600-2000 mm. Pervazurile au grosimi de 30 mm, lãtimi de 10-20 mm si aceleasi lungimi ca si frizele. Parchetele si frizele de perete se sorteazã în trei clase de calitate (I, II si III), iar pervazurile în douã (I si II).

Tâmplãria.

Produsele tâmplãriei pentru constructii sunt: ferestrele si usile. Ferestrele îndeplinesc functiuni multiple: schimb de aer, izolare termicã si fonicã, iluminare. Pãrtile componente ale unei ferestre sunt tocul si cerceveaua. Tocul este o ramã alcãtuitã din montanti si traverse. Montantii sunt elemente asezate vertical, iar traversele sunt elementele orizontale. Tocul se fixeazã în zidãrie si are rolul de a sustine prin intermediul balamalelor. Cerceveaua sau canatul este cadrul în care este fixat geamul ferestrei.

108

Mobila este un ansamblu de piese de mobilier fabricate din lemn, metal si mase plastice, întrebuintate în locuinte si localuri publice pentru a satisface o serie de necesitãti de ordin functional, estetic si de confort. Mobila reprezintã cea mai înaltã treaptã de valorificare a lemnului. Ea încorporeazã, pe lângã materialul lemnos cu un grad superior de prelucrare, si creativitatea designerilor care au proiectat-o.

Materiale utilizate la fabricarea mobilei

Proprietatile lemnului

Mobila

109

Montesina

Materialele folosite la fabricarea mobilei se împart dupã rolul lor în cadrul procesului tehnologic în: · materii prime · materiale auxiliare. Materiile prime servesc la obtinerea reperelor de bazã din care este format mobilierul. Din aceastã grupã de materiale fac parte: cheresteaua, furnirul, placajul, panelul, plãcile din aschii de lemn si plãcile din fibre de lemn simple sau înnobilate. Materialele auxiliare au atât rol tehnologic cât si unul estetic si de asigurare a confortului. Ca materiale auxiliare se utilizeazã o serie de articole de feronerie, materiale pentru tapiterie, adezivi, materiale pentru finisare. Articolele de feronerie cuprind o serie de accesorii precum: mânere, broaste, balamale, zãvoare, elemente de sustinere. Acestea sunt confectionate din otel obisnuit, otel inoxidabil, aliaje de zinc, aluminiu, alamã, antimoniu, mase plastice si sunt acoperite cu un strat de nichel, crom, alamã cu rol estetic si de protectie împotriva coroziunii. Materialele pentru tapiterie cuprind materialele de sustinere si arcuire, materialele de umpluturã, materialele pentru cãptusirea interioarã si cele pentru tapitarea fetelor. Materialele de sustinere si arcuire constituie, alãturi de suportul de lemn sau metalic, elementul de rezistentã al pieselor de mobilier tapitate. În acest scop se utilizeazã chingile, arcurile si sârmele pentru cant. Chingile într-o formã împletitã constituie elementul principal de sustinere a arcurilor, care, împreunã cu acestea, formeazã ansamblul elastic al pieselor de mobilier tapitate. Dupã natura materialului din care sunt executate, chingile pot fi: metalice, din bandã sau sârmã de otel, textile executate din in sau cânepã sau elastice, executate din cauciuc. Arcurile sau împletiturile de arcuri constituie elementul principal prin care se asigurã elasticitatea si forma comodã pentru sezut si odihnã. În prezent, se preferã înlocuirea arcurilor si împletiturilor din arcuri cu perne din materiale plastice elastice (spumã de poliuretan sau poroplast).

Proprietatiele lemnului

Montesina

Sârmele pentru cant, executate din sârmã de otel, constituie elementele cu ajutorul cãrora se realizeazã rama elasticã de cant la canapele, somiere, fotolii. Materialele de umpluturã sunt necesare pentru obtinerea formei generale a obiectului tapitat, pentru mãrirea rezistentei la uzurã precum si pentru asigurarea unei bune izolãri termice. Dupã natura lor, materialele de umpluturã pot fi din fibre vegetale (zegras, câlti de in si cânepã, scame de bumbac), de origine animalã (lânã de oi, pãr de cal, penele unor specii de pãsãri) sau sintetice (cauciuc spongios, plãci din poliuretan etc.) Materialele pentru cãptusirea interioarã au rolul de a acoperi arcurile si materialele de umpluturã. Ele sunt realizate din fibre de in, cânepã si bumbac si cuprind: pânza de sac, pânza nealbitã, inletul, gradelul, moltonul. Materialele pentru tapiteria fetelor, denumite în general stofe, sunt folosite la îmbrãcarea ansamblurilor elastice si a altor elemente ale mobilierului. În acest scop sunt folosite: drilul, goblenul, damascul, brocartul, atlasul, muselina, catifeaua, plusul, pielea si înlocuitorii din piele. Adezivii servesc la îmbinarea într-un tot unitar a reperelor ce compun piesa de mobilier. În industria mobilei adezivii de bazã sunt cleiurile. Acestea sunt substante care, aplicate sub formã de strat subtire, pe o suprafatã sau între suprafetele a douã repere, se întãresc sau polimerizeazã, realizându-se astfel o coeziune puternicã a suprafetelor de contact. La fabricarea mobilei se întrebuinteazã cleiul pe bazã de poliacetat de vinil, alcool vinilic în apã, clei colagenic, clei de nitrocelulozã. Materialele pentru finisare. Din aceastã grupã de materiale auxiliare fac parte baiturile si lacurile. Baiturile sunt materiale cu ajutorul cãrora se coloreazã lemnul. Ele trebuie sã fie constituite din compusi solubili care, dupã uscarea lemnului, sã rãmânã aderenti la fibra lemnului si sã-l coloreze uniform. Se utilizeazã baituri minerale sau organice. Lacurile aplicate într-un strat subtire pe o suprafatã formeazã dupã un anumit timp o peliculã solidã, elasticã, cu sau fãrã luciu. Se utilizeazã lacuri pe bazã de derivati celulozici, lacuri poliesterice.

110

b) modul de constructie · mobilier corp · mobilier pe schelet · mobilier din panouri · mobilier din panouri si schelet · mobilier curbat c) modul de asamblare · mobilier nedemontabil · mobilier demontabil · mobilier asamblat mixt d) modul de finisare · mobilã slefuitã · mobilã bãituitã · mobilã ceruitã · mobilã emailatã · mobilã lãcuitã care poate fi finisatã: - cu luciu - cu semiluciu - semimatã - matã

g) modul de utilizare · mobilier pentru depozitare · mobilier pentru lucru si servit masa · mobilier pentru odihnã si sedere h) modul de aranjare în spatiul de locuit · mobilã aparentã · mobilã înziditã · mobilã camuflatã · mobilã modularã i) stil · mobilã stil antic grec si roman · mobilã stil gotic · mobilã stil Renastere · mobilã stil baroc · mobilã stil Regence · mobilã stil Rococo · mobilã stil neoclasic · mobilã stil rustic · mobilã realizatã în stiluri moderne · mobilã în stil contemporan

111

Montesina

e) felul ornamentelor · mobilã profilatã · mobilã sculptatã · mobilã încrustatã · mobilã mozaicatã · mobilã gravatã · mobilã pictatã

f) destinatie · mobilier pentru uz casnic · mobilier pentru instalatii publice · mobilier pentru clãdiri social-culturale · mobilier comercial si hotelier · mobilier pentru spitale si sanatorii · mobilier scolar · mobilier industrial

Proprietatile lemnului

Principalele criterii de clasificare a mobilei sunt: a) natura materiei prime · mobilier din lemn masiv · mobilier din plãci aglomerate · mobilier din rame placate (cu placaj, PFL si PAL) · mobilier din materiale lemnoase combinate (lemn masiv, PAL, PFL, panel, placaj)

Proprietatiele lemnului

Montesina

Culoarea lemnului Culoarea este o componentă importantă pentru stabilirea unei ambianţe echilibrate, întru-un spaţiu amenajat pentru desfăşurarea unei anumite activităţi. Culoarea însufleţeşte, variază luminile şi umbrele, diversifică nuanţele, formele şi contururile, punând la îndemâna celui care o foloseşte cu îndemânare, o paletă bogată în mijloace de expresie. Ochiul omenesc are capacitatea de a distinge o mare varietate de culori (tente), mai mult sau mai puţin pure, şi care au o anumită luminozitate (strălucire). Tenta culorii este determinată de lungimea de undă şi ne permite să distingem o culoare de alta. În gama spectrală distingem un număr de culori care, prin tranzacţii gradate, trec în alte culori. Puritatea (saturaţia), este proprietatea culorii de a fi mai concentrată (mai saturată), sau mai diluată. Culorile spectrale, neamestecate cu altă culoare, se numesc pure sau saturate şi au gradul de puritate egal cu unitatea. Luminozitatea (strălucirea) culorii, este proprietatea acesteia de a fi mai mult sau mai puţin vie. Dacă o culoare este în acelaşi timp saturată şi luminoasă, se spune că avem o culoare vie; dacă este mai puţin saturată dar este luminoasă, se numeşte pală; dacă este saturată dar mai puţin luminoasă, culoarea devine adâncă; iar dacă nu este nici luminoasă şi nici naturală, se spune că această culoare este moartă. Culorile de bază sunt: roşu, albastru şi galben, din amestecul acestora două câte două obţinându-se derivate: galben + roşu = portocaliu; roşu + albastru = violet; galben + albastru = verde. Acestea prin combinaţie formează: portocaliu + verde = maro roşcat; violet + verde = gri bleu; verde + portocaliu = ocru. Cele afirmate mai sus se pot studia cu ajutorul cercului culorilor complementare Efectul culorilor asupra proceselor psihice umane, poate fi foarte mare şi aceasta s-a dovedit prin metode ştiinţifice. De exemplu un mediu monoton şi rece din punct de vedere coloristic, produce la copii o creştere a tensiunii nervoase, o stare de iritare permanentă, pe când alegerea cu discernământ a culorilor, echilibrează temperamentul acestora.

112

Galben

Culoare înviorătoare, optimistă predispune la comunicativitate. Privită mult timp oboseşte (la tonuri palide este suportabilă)

Încăperi orientate spre nord cu luminozitate redusă.

Portocaliu

Culoare mai activă decât galbenul impresie de sănătate şi optimism. În suprafeţe mari, pare ”dulceagă” şi uşor iritantă.

Suprafeţele mici în încăperile destinate copiilor. O cameră lungă şi îngustă poate fi senzorial scurtată colorând pereţii din capete în portocaliu.

Roşu

Culoare vie, excitantă, dinamică. Invită la acţiune.

Poate fi folosită în vestibuluri sau camere cu accente de înviorare

Verde

Culoare odihnitoare, exprimă linişte, siguranţă, introspecţie.

Este indicată la suprafeţe mari, fiind uşor de suportat în tonuri deschise, uşor albăstrui. În tonuri tari se foloseşte la tapiţerie, alături de culori luminoase, deschise.

Albastru

Îndeamnă la calm şi reverie. Predispune la concentrare şi linişte interioară.

Se foloseşte la suprafeţe mari ale camerelor, însă în tonalităţi foarte deschise.

Violet

Culoare distantă, gravă, solemnă

Se foloseşte la suprafeţe mici şi cu un colorit curat-pur; contrastează agreabil cu ocru, galben, galbenverzui.

Proprietatile lemnului

Culori calde

Culori reci

Montesina

113

Proprietatiele lemnului

Culori neutre

Alb

Este obositor prin strălucirea ce o prezintă datorită capacităţii de reflectare totală a luminii.

Gri

Capătă interes în prezenţa celorlalte culori, ale căror efecte le slăbeşte

Poate fi folosit în suprafeţe dominante cu alte culori. Gri-verzui; gri-albăstrui; grigalben; sunt combinaţii ce se recomandă la pereţi, tapiserii, covoare

Negrul

Impresie de adâncime, plinătate şi greutate.

Ca şi albul exaltă prin contrast celelalte culori. Alături de un mobilier negru, o tapiserie colorată este pusă în valoare în mod plăcut.

Montesina

Este folosit în general în suprafeţe şi volume mici.

Concluziile lui Goethe asupra influenţei culorilor a fost:

Roşu - stimulează forţa, dinamismul, căldura, implică sentimentul de dragoste; Galben - vesel, odihnitor, demonstrează sentimentul de invidie; Verde - liniştitor, dă speranţă, implică sentimentul de speranţă; Albastru - răcoritor, calm, rece; Violet - tristeţe, descurajare, agresivitate; Orange - efect euforic. Albul exprimă nevinovăţie pentru cele mai multe popoare, iar negrul exprimă tristeţe. totuşi există şi popoare (populaţia africană) pentru care negrul exprimă spiritul binelui, în timp ce albul pe cel al răului. La populaţiile chineze şi japoneze, albul semnifică culoarea de doliu. Mihăilescu D. în cartea ”Limbajul culorilor şi formelor” afirmă că: verdele la europeni exprimă invidia, la asiatici exprimă bucuria, iar în alte zone exprimă speranţa; galbenul, la europeni exprimă laşitatea, iar la asiatici această culoare exprimă puritatea. Se pot folosi contraste de culori pe care literatura de specialitate le prezintă ca fiind uşor de recepţionat,

114

Montesina

115

Proprietatile lemnului

Culorile reci (albastru, albastru-verzui, albastru indigo, verde închis, purpuriu, gri) sunt indicate pentru încăperile în care se efectuează o muncă mai intensă şi mai monotonă, iar culorile calde (roşu, galben deschis, cafeniu deschis, verde deschis, culoarea piersicii) pentru locurile de odihnă sau de luat masa. Trebuie să se ţină cont că monotonia coloristică oboseşte şi anulează caracterul personal al unei încăperi, iar varietatea excesivă distruge unitatea interiorului. Firile reflexive preferă culorile dulci şi reci iar cele expansive preferă culorile îndrăzneţe şi contrastante. În camerele de dimensiuni reduse, destinate locuirii permanente, trebuie să se evite: culoarea roşie (care produce nelinişte), culoarea verde tare (care dă pielei un aspect bolnăvicios), culoarea galben intens (dă reacţii maladive), excesul de alb (provoacă contractarea irisului şi poate provoca chiar dureri de cap). Cu ajutorul culorilor, volumul unei încăperi se poate transforma vizual, obţinânduse efecte de înălţare, apropiere sau depărtare a pereţilor. O paletă de culori dulci, pastelate poate compensa volumele rigide. Dacă camera este prea mică: pentru pereţi se vor folosi culori calde, într-o singură nuanţă fără motive florale sau geometrice; uşile se vor vopsi în aceeaşi nuanţă cu pereţii şi se va plasa convenabil o oglindă, care va dubla ca impresie dimensiunile camerei. Dacă camera este prea înaltă: se va vopsi plafonul într-o culoare închisă sau se va folosi un covor pe jos de culoare închisă; se vor evita tapetele sau draperiile în dungi verticale. În situaţia în care camera este prea joasă se vor zugrăvi pereţii în culori vii luminoase, se vor folosi covoare în nuanţe calde şi clare, iar mobilierul va fi de culoare deschisă. În amenajările de interior se va ţine cont ca întreaga gamă coloristică a obiectelor ce fac studiu de ambient să fie bine armonizate. Astfel o stofă de mobilă de interior de culoare violet închis, care îmbracă o canapea aşezată lângă o fereastră cu draperii galben aurii, are un efect agreabil. Folosind aceeaşi combinaţie de culori, perdele violet închis şi tapiseria galben auriu, efectul va fi însă neplăcut. O altă combinaţie reuşită ar fi de exemplu: o cuvertură bleu cenuşiu cu perdele roşii. Dar şi de această dată combinaţia inversă dintre cuvertură roşie şi draperia bleu cenuşiu, este , mai puţin agreabilă. Un accent de culoare pe un fond liniştit poate da o combinaţie reuşită. Accentele vii trebuie însă regăsite pentru a obţine unitatea de aspect a interiorului. În spaţiile mici, tapiseriile creează impresie de încărcare şi implicit de micşorare a spaţiului. Ţesăturile înflorate, multicolore plictisesc şi sunt foarte greu de asortat. Există o anumită tehnică de armonizare a culorilor. O armonie coloristică echilibrată poate fi: policromă (combinaţii de mai multe culori), monocromă (combinaţii de mai multe nuanţe ale aceeaşi culori). Se folosesc minimum trei culori: mobilier, tapiserie, culoarea accentelor decorative. Pentru o armonie cromatică, se asociază o culoare rece cu una caldă. Se va alege întotdeauna mai întâi culoarea de bază, ţinând cont de luminozitate şi de funcţia încăperii. Formele pot fi accentuate prin culoare. Un pătrat împărţit în patru părţi egale, dă un ritm plictisitor, uniform, fără fantezie. Dacă se colorează în verde doar o parte, lăsând

Proprietatiele lemnului

Montesina

celelalte într-o culoare neutră, monotonia se rupe. Două culori apropiate, inegale ca tonalitate, vor părea: cea mai deschisă prin alăturare va părea mult mai deschisă şi invers. Dacă pătratul iniţial este împărţit inegal şi celui mai mic pătrat i se dă culoarea cea mai tare, se produce o compensare prin culoare. Culorile sunt influenţate de materialul pe care se aplică. Aceeaşi culoare capătă aspecte diferite în funcţie de material astfel: o culoare pe hârtie este mată, compactă; pe mătase ea este strălucitoare; pe catifea este mată, intensă. Se va ţine cont în stabilirea culorii şi de fenomenul Purkyne, conform căruia dacă este privită aproximativ 25 secunde o pată de culoare, spre exemplu galbenă, în jurul ei ochiul începe să aibă senzaţia culorii albastre, senzaţie care este mai evidentă dacă privirea este trecută brusc pe un perete alb. Rezultă deci importanţa atât estetică cât şi psihică în alegerea culorii. Din acest punct de vedere al fenomenului Purkyne, maşinile din industria textilă care prelucrează cu precădere materiale de culoare galbenă, capul acestora se colorează în albastru. La maşinile care prelucrează metalele la cald, şi care în timpul prelucrării ajung în gama culorilor galben-roşu, se recomandă ca aceste maşini să fie vopsite în culori reci (ca o compensare a efectului termic), verde (verde mazăre se preferă) sau albastru, respectându-se totodată şi principiul contrastului . Se va avea în vedere ca la proiectarea echipamentului de protecţie necesar desfăşurării activităţii la aceste maşini să se ţină seama de necesitatea compensării efectului termic asupra omului, să fie uşor, izolator, să respingă radiaţiile termice, să absoarbă transpiraţia, iar culoarea să fie rece (verde, albastru) sau albă. Piesele calde se vor pune în evidenţă, iar executantul va fi dotat cu mănuşi. Dacă mediile în care se desfăşoară activitatea au temperaturi scăzute, utilajele şi echipamentele de producţie vor avea culori calde. La alegerea culorilor se va ţine cont şi de gabaritul utilajului (pentru cele cu gabarite mari se vor folosi nuanţe închise, iar pentru cele cu gabarite mici nuanţe deschise). Î n mediile naturale (agricultură, mediul forestier), se adoptă principiul evidenţierii utilajului şi a obiectului de prelucrat pentru prevenirea accidentelor (se vor folosi culoarea roşu şi verde pentru evidenţiere şi prevenirea accidentelor; galben cu dungi pentru avertizare).

116

Valoarea estetică a mobilei este determinată, în mare măsură, de calitatea materialelor care participă în structura diferitelor componente, dintre care lemnul şi derivatele sale au ponderea cea mai ridicată. Calităţile estetice ale diferitelor sortimente (lemn masiv, furnir, ...) sînt determinate fie de structura anatomică a materialului (culoare, luciu, desen, textură, ...), fie prin prelucrări sau tratamente ale suprafeţelor (înnobilare, finisare,...).

Proprietatile lemnului

Structura estetica a componentelor

Calităţi estetice naturale

117

Montesina

Calităţile estetice naturale ale lemnului masiv şi ale furnirului diferă de la specie la specie, şi, în cadrul aceleiaşi specii, după direcţia prelucrării (radial, tangenţial), sau după natura procedeelor de prelucrare (debitare, decupare, derulare). Unele specii, cu culori şi desene pronunţate, contribuie la individualizarea suprafeţelor şi volumelor mobilei sau ale întregii garnituri. Desenul şi culoarea se integrează formei, subliniază contururile, iimitînd totodată posibilităţile de asociere cu alte piese de mobilă. Alte specii, prin culoare şi prin natura desenului, contribuie la unificarea suprafeţelor, la închegarea compoziţiei. în cazul mobilei din componente tipizate se folosesc specii de acest fel, care valorifică mai mult culoarea şi mai puţin desenul materialului. Culoarea lemnului. Culoarea lemnului este o urmare a pigmentaţiei naturale şi reprezintă o caracteristică specifică fiecărei specii. Speciile din zonele temperate au culori moderate, în comparaţie cu speciile din zonele calde, care au o coloraţie mai intensă. Astfel, în funcţie de specificul piesei de mobilă şi condiţiile de amplasare, se pot folosi specii de culori diferite. Speciile indigene au culori de la alb la brun. Astfel, alb: paltinul, carpenul, plopul; alb-roşi-atic: aninul, cireşul; galben-închis: stejarul; roşu: tisa, trandafirul; roşu-brun: prunul, vişinul, fagul aburit; brun: platan, nuc. Cele mai multe din speciile indigene se pot valorifica direct şi individual, fie sub formă de lemn masiv, fie sub formă de furnir, sau în combinaţie cu alte specii indigene sau exotice în intarsii şi mozaicuri. Numeroase specii indigene pot fi colorate, pentru a imita culoarea unor specii exotice. Se urmăreşte în special imitarea prin băiţuire a unor specii exotice cu culori intense, cum sînt mahonul, abanosul.

Proprietatiele lemnului

Luciul Luciul reprezintă calitatea naturală pe care o au unele specii de a reflecta lumina care cade pe suprafaţa lor. Reflectarea luminii se datoreşte unor elemente anatomice. Un rol deosebit îl au razele medulare şi în oarecare măsură fibrele. în decoraţie sînt luate în consideraţie speciile cu raze medulare late, în cazul debitării radiale la stejar, platan şi paltin. Luciul natural al lemnului însă are o valoare scăzută; comparativ cu luciul ce se poate nbţine prin procedeele de finisare. Din acest motiv, această însuşire naturală nu este luată în consideraţie în decorarea mobilei; indiferent de speciile ce se folosesc şi efectele decorative urmărite.

Textura Textura lemnului este determinată de modul de asociere a elementelor anatomice influenţînd astfel aspectul general al suprafeţei. Cele mai caracteristice texturi sînt cele şterse sau uniforme şi expresive sau neuniforme. Pentru decorare se consideră valoroase texturile expresive, la care elementele anatomice sînt puternic reliefate. Texturile fine (nucul, paltinul, mahonul ş.a.) se pretează mai bine pentru finisări lustruite oglindă decît texturile aspre, ca: stejarul, ulmul. Rezultă că textura dă indicaţii asupra posibilităţilor de prelucrare, finisare, decorare, avîiid însă în ansamblu o influenţă mai redusă asupra caracterizării estetice.

Montesina

Procedee de înnobilare a suprafeţelor Pe lîngă procedeul de înnobilare a suprafeţelor prin furniruire, suprafeţele de diferite structuri se pot înnobila prin: Acoperirea cuhîrtii decorative (textură). Suprafeţele se înnobilează folosind hîrtii decorative, imprimate într-o varietate de modele şi culori, acoperite cu un fiirn transpatent dc protecţie, impregnat cu răşină melamină sau fenolformaldehidică. Hîrtia decorativă poate fi aplicată pe o singură faţă sau pe ambele feţe. Pe lîngă obţinerea unor efecte estetice deosebite, stratul de răşină conferă suprafeţelor o mare rezistenţă la uzură, temperaturi ridicate, acizi, solvenţi etc. Innobilarea prin aplicarea peliculelor termo-plaslice, prin lipirea foliilor de policiorură de vinii, polistiren ş.a., se conferă suprafeţelor calităţi estetice prin coloritul variat intens sau pastelat. întreţinerea acestor suprafeţe este avantajoasă, întrucît s'e face simplu prin spălare repetată, fără pericolul de deteriorare a suprafeţei.

118

119

Montesina

Desenul este generat de caracteristicile structurale (inele anuale, raze medulare, noduri etc.), ca şi de procedeul de prelucrare, împreună cu culoarea, desenul reprezintă elemente fundamentale ale decoraţiei naturale a suprafeţelor mobilei. Direcţia de prelucrare (radială sau tangenţială) produce o variaţie a desenului, Iimitînd sau majorînd posibilităţile de valorificare a speciei respective. Pentru desene dispuse simetric sau într-o alternanţă ritmată se folosesc furnire decupate după direcţie radială. în obţinerea unor efecte decorative deosebite, un rol important îl are suprafaţa de bază şi dispoziţia desenului. Astfel, suprafeţele de PAL şi PFL pot fi furniruite cu direcţii oarecare ale fibrelor, comparativ cu suprafeţele din lemn masiv, panel, placaj, care condiţionează direcţia fibrelor furnirelor în raport cu direcţia fibrelor bazei. Calităţile estetice se valorifică printr-o dispoziţie adecvată. Prin aşezarea desenului în linii paralele pe verticală sau orizontală se poate accentua verticalitatea sau orizontalitatea piesei de mobilă, pţecum şi obţine alte efecte, ca discontinuitate, prin aşezare alternativă verticală şi orizontală — continuitate prin dispoziţie după aceeaşi direcţie pe suprafeţele alăturate etc. O dispoziţie orizontală a desenului se valorifică mai bine în cazul componentelor sau al pieselor de mobilă ce se folosesc prin alăturare, iar o dispoziţie verticală se valorifică mai bine pentru componentele ce se dispun prin suprapunere. Respectînd această dispoziţie, în cazul componentelor tip, ansamblurile compoziţionale realizate prin asocierea componentelor, indiferent de dimensiuni şi funcţiuni, vor avea un caracter de unitate. Valoarea desenului unei specii este influenţată şi de condiţiile de creştere, neregularităţi şi anomalii ale structurii. Astfel: fibra creaţă produce un desen valurat cu efecte deosebite obţinute prin lustruire; aglomerările de muguri în zona trunchiului produce desene valoroase prin neregularitatea liniilor în anumite cazuri şi a culorii (de exemplu, gîlme de nuc, plop), Printre speciile al căror desen are o valoare deosebită, se numără şi paltinul de munte, cu fibră creaţă şi aglomerări de muguri dorminzi, speciile de nuc, ulm, păr etc., fiind apreciat în în special lemnul de buturugă. Se pot folosi de asemenea şi pentru furnire estetice, speciile de fag, ulm, mesteacăn, aninul negru etc. Mobila contemporană foloseşte cu precădere desene simple, formate din linii mai mult sau mai puţin paralele cu culori deschise, în locul speciilor cu desene încărcate, aglomerate. Este indicat a se evita, îndeosebi pentru suprafeţele mari, furnire cu desene încărcate, care dau mobilei un aspect neliniştit, uneori dezordonat şi obositor. Speciile care nu au un desen adecvat decoraţiei se pot valorifica prin diferite procedee tehnologice. Astfel, din furnire variat colorate (natural) şi desene neexpresive se pot obţine furnire cu desene simple în linii paralele, cum sînt de pildă furnirele lamelin, obţinute din furnire de fag, frasin, ulm, plop, mesteacăn, jugastru, pin, molid etc.

Proprietatile lemnului

Desenul

Proprietatiele lemnului

Montesina

Procedee de finisare Sporirea valorilor estetice ale materialelor lemnoase de diferite sortimente se realizează prin diferite procedee de finisare, prin care se obţine şi o conservare a suprafeţei împotriva degradărilor fizice şi mecanice. In funcţie de calitatea suprafeţelor şi destinaţia piesei de mobilă, suprafeţele pot fi finisate transparent sau opac. Finisarea transparentă poate fi: — finisare transparentă în culoare naturală, practicată pentru suprafeţe cu valoare estetică ridicată, cînd urmărim să punem în evidenţă culoarea şi desenul lemnului; — finisare transparentă a suprafeţelor colorate, practicată pentru suprafeţe cu valoare estetică inferioară. Suprafeţele colorate prin băiţuire pot fi colorate uniform sau în degrade, adică cu o variaţie a intensităţii culorii, de la nuanţe închise la deschise. Finisarea opacă, practicată pentru suprafeţe cu calităţi estetice inferioare. Prin acest procedeu de finisare, structura materialului lemnos este acoperită, estetica suprafeţei fiind determinată în exclusivitate de natura materialelor folosite (lacuri pigmentate, vopsele pe bază de ulei etc.). Starea suprafeţei finisate asigură ţinuta estetică a piesei de mobilă. Această stare este determinată de natura suprafeţelor (suprafeţe interioare, suprafeţe exterioare), destinaţia piesei de mobilă, condiţiile de exploatare. Condiţiile de mai sus determină şi natura materialelor ce pot fi folosite pentru finisare. Se folosesc următoarele lacuri şi vopsele: lacuri pe bază de spirt, lacuri şi emailuri pe bază de esteri celulozici şi lacuri pe bază de răşini sintetice. Cele mai utilizate pe cale industrială sînt lacurile şi emailurile niirocelulozice şi lacurile şi emailurile poliesterice. Peliculele poliesterice prezintă un luciu superior, o deosebită flexibilitate, duritate, rezistenţă la agenţi atmosferici şi chimici, la acţiunea căldurii, solvenţilor etc. Lacurile poliesterice se folosesc pentru finisarea suprafeţelor exterioare ale mobilei, iar cele nitrocelulozice pentru finisări exterioare şi interioare. Emailurile se folosesc pentru finisări opace într-o mare gamă de culori uni.

120

Pe lîngă procedeul de înnobilare a suprafeţelor prin furniruire, suprafeţele de diferite structuri se pot înnobila prin: Acoperirea cuhîrtii decorative (textură). Suprafeţele se înnobilează folosind hîrtii decorative, imprimate într-o varietate de modele şi culori, acoperite cu un fiirn transpatent dc protecţie, impregnat cu răşină melamină sau fenolformaldehidică. Hîrtia decorativă poate fi aplicată pe o singură faţă sau pe ambele feţe. Pe lîngă obţinerea unor efecte estetice deosebite, stratul de răşină conferă suprafeţelor o mare rezistenţă la uzură, temperaturi ridicate, acizi, solvenţi etc. Innobilarea prin aplicarea peliculelor termo-plaslice, prin lipirea foliilor de policiorură de vinii, polistiren ş.a., se conferă suprafeţelor calităţi estetice prin coloritul variat intens sau pastelat. întreţinerea acestor suprafeţe este avantajoasă, întrucît s'e face simplu prin spălare repetată, fără pericolul de deteriorare a suprafeţei.

Proprietatile lemnului

Procedee de înnobilare a suprafeţelor

Procedee de finisare a lemnului prin imitaţie Procedeul aerografiei. Vopselele se aplică printr-un anumit procedeu de pulverizare, imitîndu-se culoarea şi textura furnirelor decorative. Procedeul este folosit pentru suprafeţe calitativ inferioare, iar suprafeţele rezultate nu pot echivala cu aspectul suprafeţelor de furnir pe care le imită. Procedeul de metalizare. Procedeul se bazează pe acoperirea superficială în special a speciilor foioase cu o peliculă metalică, prin metode chimice sau mecanice. Suprafeţele rezultate prezintă o duritate ridicată, totodată şi un deosebit efect estetic. Metalizarea superficială se poate realiza şi cu metale preţioase, argint sau aur.

121

Montesina

Procedeul de ardere şi pirogravare. Se urmăreşte obţinerea unor desene cu ornamente, sau reliefarea desenului natural. Arderea superficială se realizează cu flacără sau prin procedee chimice. Se poate astfel accentua desenul natural sau obţine desene noi, Suprafeţele piro-gravate se finisează transparent. Proiectantul mobilei are la îndemînă o mare varietate de calităţi estetice naturale sau obţinute prin prelucrări ale materialului lemnos, în structura componentelor mobilei, ele se asociază cu resursele estetice ale altor materiale (îndeosebi ţesăturile şi foliile de acoperire) care participă la alcătuirea mobilei.

Partile componente si

tehnologiiile de realizare

Partile componente si tehnoligii de realizare

Montesina

Nazuinţa spre frumuseţe este una din condiţiile esenţiale ale omului, născută şi dezvoltată în procesul muncii şi a practicii sociale. Frumuseţea se află pretutindeni: Se întâlneşte în natură, în luminile apusului de soare, în puritatea imaculată a cristalelor de zăpadă, în mişcarea felinelor... Frumuseţea naturii se duce fără să i se atribuie intenţii şi fără să i se pretindă răspunsuri la întrebările raţiunii. Se întîlneşte în conştiinţa noastră, în complexitatea relaţiilor spirituale dintre oameni, în etica deprinderilor cotidiene. Se întîlneşte în rezultatele muncii, în obiectele create cu măiestrie de om, în opera de artă, manifestare superioară a atitudinii estetice a omului faţă de realitate. Frumuseţea pătrunde în viaţa cotidiană ca , o necesitate spirituală profund umană. Obiectele de uz zilnic, îmbrăcămintea, maşina, mobila, .locuinţa, cadrul urban şi arhitectural al contemporaneităţii trebuie să posede o certă valoare estetică. Urîtul apasă, indispune, provoacă tristeţe; frumosul cucereşte, produce bucurie, dragoste de viaţă şi optimism, îndeamnă la “ acţiune”.

124

O piesă de mobilă este alcătuită din două categorii de componente de bază: elemente, si complexele. Elementul este componenta primara, cea mai simpla parte constitutiva a mobilei El poate participa fie direct în alcătuirea mobilei, fie asociat în complexe şi subansambluri. Materialul tradiţional al componentelor mobilei este lemnul şi diverse produse derivate din lemn. în ultimele decenii, numeroase materiale noi completează lemnul în structura mobilei fără însă a-1 înlătura. Proprietăţile sale fizice; şi mecanice, prelucrarea uşoară, economică şi calităţile estetice ale lemnului îl fac încă de neînlocuit în industria contemporană a mobilei. Elementele şi complexele se întîlnesc în structura mobilei, într-o mare varietate de forme determinate de multitudinea soluţiilor constructive şi de funcţia pe care. fiecare componentă o ocupă în produs.

Modul de obtinere a elementelor Element: parte componentă, rezultată prin prelucrarea lemnului masiv, stratificat, aglomerat sau fibrolemnos. După rolul funcţional elementele pot fi: Traversă. Element de legătură în sens transversal în structura ramelor. După poziţia lor, lonjeroanele, montanţii şi traversele pot avea o poziţie laterală sau intermediară.

Montant. Element de legătură în sens vertical în structura ramelor.

Lezenă. Element aplicat pe canturile pa-nourilor, ramelor sau elementelor, avînd rol de susţinere, acoperire sau decorare (lemn masiv sau polimeri).

125

Montesina

Lonjeron. Element de legătură în sens longitudinal în structura ramelor.

Partile componente si tehnoligii de realizare

Elemente si complexe

Partile componente si tehnoligii de realizare

Picior. Element avînd rol de susţinere a pieselor de mobilă şi montat de cadre sau1 panouri (lemn masiv, lamelat, mulat, curbat I sau metal).

Legătură. Element rectiliniu sau curbiliniu servind ia consolidarea a două elemente sau complexe (lemn masiv, lamelat, mulat, curbat).

Balustru, Montant avînd forme în relief ; (lemn masiv).

Bordură. Element aplicat pe canturile panourilor sau ramelor cu rol"de protejare sau decorare (lemn masiv, polimeri sau metal.

Şipcă de acoperire. Element utilizat în scopul acoperirii rosturilor de asamblare sau a accesoriilor metalice (lemn masiv, polimeri).

Baghetă, Şipcă cu secţiune redusă, avînd rolul de fixare în structura ramelor cu tăblie fixarea tăbliilor, a sticlei, oglinzilor (lemn masiv, polimeri).

Glişiejă. Element folosit pentru ghidarea prin alunecarea unui element sau complex mobil (lemn masiv, polimeri sau metal).

Opritor.Element montat orizontal sau vertical, avînd rolul de a limita cursa unui element sau complex mobil.

Elemente sub forma de placa Panou simplu. Element în formă de placă din panel, placă celulară, placă aglomerată, placaj sau placă de fibră nefurniruit şi fără borduri. După rolul funcţional, panoul simplu poate fi:

Montesina

Spate. Panou simplu montat în partea djn spate a unei piese de mobilă corp, confecţionat din placaj, PFL sau PAL. Spătar. Panou simplu avînd rolul de sprijin al spatelui în structura scaunelor şi a fotoliilor (placaj, material aglomerat sau fibrolemnos). Fund. Panou simplu montat la baza unui corp de mobilă, a unui sertar sau constituind suprafaţa de şedere la scaune

126

Complex: grupare de mai multe elemente, realizata printr-un sistem constructiv. După rolul funcţional, complexele pot fi:

Ramă. Complex de formă poligonală, alcătuit din două lonjeroane şi două sau mai multe traverse de aceeaşi grosime Ramă cu tăblie. Ramă la care în spaţiul dintre traverse şi lonjeroane se montează plăci din lemn masiv, placaj sau PAL. Aceste plăci se numesc tăblii şi au rol de umplutură, eventual de decoraţie în cadrul sistemului de rezistenţă reprezentat de componentele ramei. Ramă placată. Panou combinat, alcătuit dintr-o ramă, placată pe una sau ambele feţe cu panouri de placaj, PFL sau PAL

Partile componente si tehnoligii de realizare

Modul de obtinere a complexelor

După rolul funcţional, ramele pot avea următoarele denumiri: — Cadru. Complex de formă poligonală, montat la baza unei piese de mobilă, cu rol de susţinere. Elementele de susţinere ale cadrului sîtit picioarele asamblate fix sau demontabil de lonjeroane sau traverse.

— Cadru-spătar. Cadru în structura mobilei de şedere, format din picioarele din spate şi legăturile dintre ele. — Soclu. Cadru de susţinere, format dintr-o ramă simplă. — Cornişă. Ramă montată la partea superioară a unei piese de mobilă, avînd canturile exterioare profilate.

127

Montesina

— Centură. Cadru de formă curbilinie (circulară, ovală, trapezoidală cu colţurile racordate etc.). Centurile se pot obţine prin curbare, lamelare sau mulare.

Partile componente si tehnoligii de realizare

Montesina

Panoul combinat Complex în formă de placa dintr-un panou simplu, combinat cu alte elemente ca: borduri, furnir etc. După sistemul de construcţie şi rolul funcţional, panoul combinat poate fi: Panou plin. Complex alcătuit dintr-un panou simplu din lemn masiv, panel sau PAL, furniruit şi cu borduri pe canturi.

Panou celular. Complex alcătuit dintr-o ramă placată pe ambele feţe cu panouri, spaţiul interior al ramei avînd o structură celulară (placă celulară, ramă dublu placată).

După rolul lor funcţional, panourile pot fi: Placă. Panou montat orizontal sau uşor înclinat, constituind suprafaţa utilă a unei mobile.

Perete lateral. Panou combinat, montat vertical, care uneşte faţa cu spatele unui corp de mobilă.

Placă prelungitoare. Panou mobil, servind la mărirea suprafeţei utile. Mărirea suprafeţei se face prin diverse sisteme de deplasare, ca: glisare, rabatere, rotire.

Perete despărţitor. Panou montat în interiorul unui corp de mobilă, avînd rolul de compartimentare a interiorului.

Uşă. Panou combinat mobil, avînd rolul de a închide un gol în corpul unei piese de mobilă.

Tavan. Panou montat la partea superioară a unui corp de mobilă, făcînd legătura între pereţii laterali.

Fund. Panou montat la baza unui corp de mobilă, făcînd legătura între pereţii laterali .

Poliţa. Panou montat orizontal în interiorul corpurilor de mobilă cu rol de susţinere a obiectelor depozitate.

Capătul patului. Panou combinat, montat a cele două extremităţi ale patului. Cele două capete poartă denumirea de capătul din faţă şi capătul din spate.

Laterala patului. Panou combinat ce face legătura între capetele patului, realizînd un schelet rigid.

Sertar. Complex amplasat în interiorul unui corp de mobilă şi care se deplasează prin glisare sau rotire. Funcţiunea sertarului este de păstrare a obiectelor.

128

Subansamblu: grupare de elemente şi complexe care constituie o parte distinctă în structura produsului. Subansamblurile participă în construcţia diferitelor piese de mobilă şi se pot realiza în diverse sisteme constructive, aşa cum se va arăta în capitolele următoare. Principalele subansambluri sînt: Corpul. Subansamblu realizat prin gruparea elementelor şi a complexelor sub formă de cutie, cu sau fără compartimentare interioară, în structura corpurilor, componenta de bază este panoul. Mobila realizată din corpuri poartă denumirea de mobilă corp .

Şezut. Subansamblu, constituit din gruparea ramei şi a panoului de şedere, inclusiv picioarele din faţă ale unei piese.

Rulou, Subansamblu constituit din gruparea mai multor şipci din lemn masiv sau polimeri, fixate pe un suport flexibil, avînd rol de închidere a unui gol în corpul unei piese de mobilă.

Somieră. Subansamblu realizat prin gruparea pe o ramă de susţinere a materialelor ce formează tapiseria.

Legenda produs subansamblu complex elemnt

129

Montesina

Complexele subordonate unei concepţii de creaţie şi a laturilor ei constructive, funcţionale şi estetice, formează un ansamblu sau o piesă de mobilă. Componentele mobilei se asociază în produs, fîn diverse modalităţi, astfel încît pentru diverse produse sau chiar pentru acelaşi produs nu se poate elabora o schemă rigidă, privind modul de grupare a elementelor, complexelor şi subansamblurilor. Aceeaşi piesă de mobilă poate fi concepută dintr-un număr diferit de componente, dacă ţinem seama de materialele folosite, de concepţia în care a fost realizată piesa, de funcţiune, de destinaţie. I Se vor prezenta în cele ce urmează cîteva scheme de principiu privind gruparea elementelor si complexe şi subansambluri şi a acestora în /produs, în diferite variante.

Partile componente si tehnoligii de realizare

Subansambluri

Partile componente si tehnoligii de realizare

Asocierea elementelor în complexe. Gruparea elementelor din lemn masiv, plăci, elemente curbate sau mulate determină şi soluţiile de asamblare

189

Asocierea elementelor în complexe şi a complexelor în subansambluri se exemplifică asocierea complexelor în structura panoului, într-un subansamblu sub formă de cutie. Prin asocierea subansamblului cu elemente şi complexe pot rezulta piese de mobilă corp în variante.

Montesina

190

130

191

Formarea structurii prin asocierea complexelor, în această grupă de produse se include mobila corp concepută prin asamblarea panourilor şi a ramelor.

Partile componente si tehnoligii de realizare

Formarea unui produs din elemente. Printr-o astfel de asociere se formează produse cu un număr relativ redus de componente, asamblate fix sau demontabil. în acest caz, elementele nu parcurg faza de asamblare în complexe. Se pot forma astfel piese de mobilă curbată sau mulată.

Montesina

192

131

Partile componente si tehnoligii de realizare

Montesina

Asamblarea elementelor în mai multe complexe. Din complexe rezultă subansambluri. Structura piesei de mobilă se formează din complexe şi subansambluri. Acest caz este mai general şi se întîlneşte la mobila corp, ca şi la mobila din cadre. Exemplu: corpurile (subansambluri) sînt asamblate prin intermediul montanţilor realizaţi în structura complexelor.

132

193

194

Partile componente si tehnoligii de realizare

Structurile mai complexe se realizează din elemente, complexe şi subansambluri. Elementele participă în acest caz în structura produsului, fie asamblate în prealabil în complexe sau subansambluri, sau introduse ca o componentă în structura produsului, după constituirea complexelor şi a subansamblurilor.

Montesina

133

Elemente decupate

193 125

Montesina

Partile componente si tehnoligii de realizare

Elemente din lemn masiv

194

Elemente decupate. în construcţia mobilei, elementele din lemn masiv se găsesc sub forma stinghiilor şi a frizelor din care se execută elemente de rezistenţă, rame, cadre de susţinere etc. Lemnul masiv utilizat poate fi din specii de foioase sau răşinoase. Răşinoasele prezintă avantajul unei greutăţi reduse şi, ca urmare a structurii omogene, prezintă deformaţii minime. Se folosesc în construcţia ramelor şi a scheletelor de rezistenţă care trebuie să asigure o stabilitate superioară a formei şi dimensiunilor. Suprafeţele aparente se furniruiesc sau li se aplică borduri din lemn masiv de foioase. Speciile de foioase se folosesc pentru structura aparentă a componentelor, puţind fi uşor finisate transparent în culoare naturală sau prin băiţuire. Bordurile ramelor sau ale panourilor din lemn masiv de foioase pot fi profilate prin frezare. Dintre speciile de foioase se folosesc pe scară industrială fagul, stejarul, paltinul, nucul, cireşul. Pentru voi urnele şi suprafeţele decorate prin sculpturi, cele mai indicate specii sînt cele de nuc, paltin, tei, stejar, cireş, precum şi alte specii de foioase moi sau tari, cu structură, omogenă. Utilizarea diferitelor specii şi sortimente din lemn masiv este determinată de rolul funcţional al elementului în produs, de posibilităţile de finisare, de realizarea unui consum economic, precum şi de reducerea consumului din specii deficitare pentru economia naţională. Astfel se impun restricţii privind folosirea lemnului de răşinoase, acesta urmînd să fie înlocuit cu lemn de foioase sau alte sortimente care asigură o stabilitate dimensională echivalentă, ca, de exemplu, utilizarea PAL şi a PFL în structura panourilor celulare etc.

134

Partile componente si tehnoligii de realizare

Elemente decupate-curbate Componentele decupate-curbate sînt elemente cu forme liniare — obţinute prin decupare — şi curbate la unul sau la ambele capete. Se folosesc specii din lemn masiv de foioase, cu elasticitate ridicată. Secţiunea acestor elemente este paralelipipedică. Curbarea se face cu o prealabilă ferestruire în lamele cu grosimea de 1,5—2 mm. în spaţiile rămase după ferestruire se introduc furnire a căror grosime este cu 0,1—0,2 mm mai mică decît grosimea tăieturii.După aplicarea adezivului se curbează pe şabloane. Mărimea razei de curbare este în funcţie de grosimea unei lamele. Grosimea unei lamele raportată la raza de curbare (R) trebuie să se găsească în raportul:R 100 Astfel de elemente se folosesc pentru picioare la mobila corp şi la mobila din cadre.

195

Elemente curbate

135

Montesina

Elementele curbate sint componente din lemn masiv din specii cu elasticitate ridicată (fag, frasin). Se curbează din semifabricate decupate, ale căror condiţii dimensionale şi de calitate sînt prescrise de STAS 5298-59. Elementele-curbate se includ în structura mobilei curbate: scaune, fotolii ş.a. (picioare, legături, spătare etc.). Pot participa de asemenea şi în structura unor piese de mobilă executate după alte procedee tehnologice, înlocuind în special acele componente care se execută printrun număr mare de îmbinări (elemente de susţinere).

196

Partile componente si tehnoligii de realizare

Montesina

Elemente mulate Tehnica executării elementelor mulate prin încleierea şi mularea concomitentă a mai multor straturi de furnire constituie o tehnică avansată, economică şi care se poate valorifica prin caracteristicile constructive şi estetice în construcţia mobilei. Folosirea elementelor mulate în construcţia mobilei prezintă următoarele avantaje: *se utilizează raţional materialul lemnos; *se asigură o rezistenţă sporită a construcţiei, prin reducerea numărului îmbinărilor şi a simplificării structurii; *se pot concepe forme îndrăzneţe mai apropiate de necesităţile funcţionale care sînt greu de conceput prin soluţiile constructive de asamblare a stinghiilor şi frizelor (mobilă din cadre); *înlocuieşte procedeul lamelării, conducînd la însemnate economii de materie primă, sporind randamentul de transformare a materiei prime în produs finit; se pot concepe produse cu structuri şi dimensiuni unificate din componente mulate tip. Semifabricatele mulate reprezintă un material transformat avînd proprietăţi fizicomecanice superioare faţă de lemnul masiv, astfel că se pot concepe piese de mobilă cu un grad mai înalt de comoditate şi confort mobilă de şedere ,care executate din lemn masiv ar fi condus la pierderi mari de material şi la manoperă sporită, ceea ce ar face neeconomică executarea lor. Componentele mulate se pot executa sub formă de centuri pentru scaune şi fotolii, picioare brăţare, şezut-spătar de scaune sau fotolii picioare pentru mobila corp, mobila din cadre sertare etc. Diferitele raze de racordare sub care pot fi mulate furnirele trebuie corelate cu grosimea furnirelor. Conceperea unor componente mulate trebuie să se facă prin corelarea formei şi a dimensiunilor elementului, cu posibilitatea realizării practice a mulării determinate de factori, ca: grosimea optimă a furnirelor funcţie de rază, variaţia profilului secţiunii longitudinale pentru dispoziţia straturilor de furnir, posibilitatea de a concepe matriţele, ca şi cea de a transmite presiuni uniforme pe suprafeţele mulate. Aceşti factori tehnologici influenţează direct utilizarea economică a elementelor mulate.

197

198

136

Ramele sînt complexe formate prin asambla¬rea elementelor în diferite soluţii constructive, avînd forme poligonale sau curbilinii. Forma variată a ramelor este determinată de diversi¬tatea funcţiunilor pe care le au în structura unei piese de mobilă. După structură şi formă ramele se clasifică în: — Rame cu forme poligonale, realizate prin îmbinarea stinghiilor sau a frizelor. în această structură pot avea următoarele funcţiuni: în construcţia mobilei din corpuri: pereţi laterali, fund, cornişe, pereţi despărţitori, cadre de susţinere, soclu etc. în construcţia mobilei din cadre: rameşezut, rame-spăfar, rame pentru tapiţerii, cadre de susţinere etc.

—- Rame cu forme ..circulare, semicirculare, ovale etc., realizate în următoarele variante constructive: curbate, lamelate, mulate şi seg¬mentate, folosite în construcţia mobilei din cadre, ca: rameşezut, la scaune şi fotolii, cadre la mese ovale şi eliptice.

Partile componente si tehnoligii de realizare

Constructia ramelor

Constructia ramelor poligonale

Rigiditatea sistemului constructiv este asigurată de soluţia de asamblare, practicată prin îmbinări în cep şi scobitură încleiate. Anumite soluţii constructive ale ramelor funcţionale (cadre) se pot concepe în variantă de-montabilă. Asamblarea lonjeroanelor şi a traverselor se face prin: — îmbinări în cep şi scobitură la 90°; — îmbinări în cep şi. scobitură la 45°; — îmbinări prin tăietură.

137

Montesina

Ramele de forme poligonale se obţin prin asamblarea lonjeroanelor şi a traverselor prelucrate prin decupare şi asamblare prin îmbinări. Indiferent de sistemul constructiv adoptat, ramele, ca şi componentele acestora, constituie elemente de rezistenţă, lonjeroanele sau traversele fiind solicitate la compresiune sau încovoiere în cele mai frecvente cazuri. în funcţie de solicitarea la care este supus elementul (lonje-ron, traversă), acestea vor fi orientate după direcţia rezistenţelor maxime, adică paralel cu fibrele, în cazul eforturilor de compresiune, şi perpendicular pe fibre, în cazul eforturilor de încovoiere.

Partile componente si tehnoligii de realizare

Montesina

Se prezintă soluţii de îmbinare în cep şi scobitură (la 90°), practicate în construcţia ramelor. îmbinările în cep şi scobitură la 90° sînt folosite pentru îmbinări de colţ (lonjeron—traversă laterală) sau în T (lonjeron — traversă intermediară). în cazul ramelor cu borduri pe canturi, îmbinările sînt deschise. în cazul ramelor fără borduri de protecţie se practică îmbinări semiascunse sau ascunse. Soluţia de îmbinare — ascunse sau deschise — se face şi în funcţie de caracterul constructiv de ansamblu în care este concepută piesa de mobilă, îmbinările deschise evidenţiază sistemul de asamblare a componentelor, subliniind, astfel latura constructivă, structura complexului sau a subansambluri, se exemplifică soluţii de îmbinare prin cep şi scobitură la două rame de susţinere (cadru cu picioare), cu îmbinări deschise şi cu îmbinări ascunse în ambele cazuri, îmbinarea este astfel proiectată, încît se subordonează concepţiei de ansamblu. Soluţii constructive ascunse se practică avantajos prin îmbinări cu tăietură la 45°. Prescripţiile dimensionale prevăzute de STAS 6977-60 pentru îmbinări servesc ca indicative ale ordinului de mărime a dimensiunilor ce urmează să se execute. Dimensiunea va fi corelată pentru cep şi scobitură în cadrul aceleiaşi îmbinări, prin raportul dintre grosimea cepului, respectiv a scobiturii, si grosimea umerilor. Pentru toate cazurile de îmbinare prin cep şi scobitură, cepul va aparţine traversei, iar scobitura — lonjeronului (montantului). Soluţiile de îmbinare sînt determinate şi de sistemul de prelucrare al canturilor (profilate sau drepte), al colţurilor (rotunjite la exterior sau interior), se prezintă soluţiile de îmbinarei lonjeroanelor şi traverselor in cazul elementelor profilate pe cantul interior. Se observă că îmbinarea poate fi făcută cu umărul drept şi tăietură la 45° a profilului sau cu umărul profilat. Cea de-a doua soluţie este practicată numai în cazul profilelor simple (teşite) şi nu poate fi prevăzută pentru profilele mai complexe cu forme concav-convexe. Aceleaşi soluţii, se practică şi pentru îmbinările în T, îi cazul ramelor cu racordări la colţuri pe canturile interioare (drepte sau profilate în falţ, uluc etc), , a pentru canturi drepte, pentru canturi profilate

138

203

200

203

205

202

139

Montesina

204 201

Partile componente si tehnoligii de realizare

199

Montesina Partile componente si tehnoligii de realizare 206 209

207 210

208 211

140

213

216

214

217

141

Montesina

215

Partile componente si tehnoligii de realizare

212

Partile componente si tehnoligii de realizare

Montesina

Rame cu tablie Construcţia ramei cu tăblie permite înlocuirea panourilor masive printr-o construcţie uşoară şi care asigură condiţiile de rezistenţă. Ramele cu tăblie sînt formate din:

— schelet de rezistenţă (rama propriu-zisă); — tăblia ce acoperă cîmpul interior delimitat de componentele ramei. Avantajul acestei structuri constă în posibilitatea de a obţine deformaţii minime a complexului, întrucît mărimea deformaţiei panoului, datorită contragerii şi umflării, nu se transmite cadrului de rezistenţă, acestea fiind preluate liber de jocul ce se asigură între dimensiunile ramei şi ale tăbliei, în funcţie de natura materialelor folosite pentru tăblii, care pot fi din lemn masiv, plăci aglomerate, plăci fibrolemnoase, placaj etc., ca şi în funcţie de destinaţia piesei de mobilă, se folosesc mai multe sisteme de fixare a tăbliilor în ramă. Se disting două sisteme principale ce pot fi rezolvate în diferite soluţii: — introducerea tăbliei în locaşuri care asigură asamblarea şi consolidarea cu rama, cele mai frecvente soluţii fiind în uluc sau falţ — fixarea tăbliei cu ajutorul unor şipci pe cantul profilat sau drept al ramei Pe lîngâ rol funcţional au şi rol decorativ, profilarea acestora şi procedeul de finisare fiind strîns corelat cu structura şi finisarea suprafeţei, tratate în următoarele variante: sculptată (tăblii din lemn masiv), furniruite, simplu sau cu intarsii, incrustaţii, pictată etc.

Practicînd solu¬ţiile de îmbinare arătate mai sus şi prin asocierea elementelor ramei cu alte componente se pot forma următoarele structuri de rame poli¬gonale: — rame cu tăblie; — rame simplu placate; —rame dublu placate.

142

Ramele simplu şi dublu placate înlocuiesc panourile masive, fiind formate din rama propriu-zisă şi una sau două plăci asamblate rigid (prin încleiere) cu rama suport. Plăcile se pot executa din: placaj, plăci aglomerate cu grosimi reduse( 6—12 mm), plăci fibrolemnoase. Placa formează cu rama un rigid: din acest motiv, elementele ramei vor fi executate din specii, avînd valori ale coeficienţilor de umflare şi contragere redusă, ceea ce asigură deformaţii minime ale complexului (răşinoase, foioase moi, frize de PAL). Ramele simplu sau dublu placate cu canturile aparente (cornişe, fund etc.) sînt prevăzute cu borduri din foioase tari, oferind cuprafeţe apte pentru finisări transparente. Placarea cu plăci fibrolemv. ase înnobilate sau standard prezintă anumite particularităţi, determinate de natura materialelor care formează structura complexului, ca şi de calităţile lor fizico-mecanice. Pentru ramele dublu placate, lonjeroanele şi traversele se execută din răşinoase, traversele intermediare din răşinoase sau din frize de plăci, aglomerate, dispuse la distanţa de 250—400 mm. în cazul în care între traverse se introduc materiale plastice (polistiren) de umplutură, distanţele dintre traverse se pot mări, utilizînd numai traversele ramei. Imbinarea elementelor-lonjeroane şi traverse din PAL se face printr-un sistem constructiv fără cep şi scobitură (plăcuţe ondulate). Pentru stabilitatea formei şi a dimensiunilor ramelor în această structură se va asigura în interiorul acesteia circulaţia unui curent de aer, care să menţină echilibrul umidităţii interioare cu cea exterioară. Se practică în acest scop în traversele ramei orificii cu rolul canalelor de aerisire Pentru asigurarea circulaţiei aerului în interiorul panoului, traversele intermediare au lungimea mai redusă şi se fixează numai la unul din capete prin procedee similare cu cele folosite pentru asamblarea lonjeroanelor cu traversele. Spaţiile de aerisire sînt utile în special la complexele mobile (uşi cu balamale, uşi glisante).

Partile componente si tehnoligii de realizare

Rame simplu si dublu placate

Montesina

143

Partile componente si tehnoligii de realizare

Montesina

Rame cu contur curb sau circular Centurile curbate se execută din semifabricate din fag sau alte specii cu elasticitate ridicată. Centurile curbate se pot executa prin curbare integrală a întregului cadru sau se pot executa semicenturi, folosindu-se elemente de închidere îmbinate după soluţii cunoscute — cepuri şi scobituri. Fixarea picioarelor în centuri curbate se execută in adaosuri din lemn masiv îmbinate în lambă şi uluc în punctele de fixare a picioarelor. Folosirea elementelor curbate la executarea centurilor prezintă avantajul realizării unei structuri simple, mai rezistente şi mai durabile, întrucît lipsesc îmbinările la colţuri ale lonjeroanelor şi traverselor. în executarea centurilor circulare, întrucît acestea au raze mari şi uniforme, nu se impun condiţii privind mărimea (limita) razelor de racordare. La formele trapezoidale ale cadrelor şi ale altor elemente curbate, la proiectare se va păstra un raport favorabil între grosimea elementului de curbat şi razah 1de curbare (R). Pentru fag, raportul R 3 Din calculele eforturilor de compresiune şi întindere ce se nasc la curbare, raportul — (pentru speciile cu capacitate de curbare) are valori cuprinse între (fag, frasin, carpen). Centuri lamelate. Acest procedeu de construcţie are o largă răspîndire în domeniu! construcţiilor în lemn. în fabricarea mobilei, componentele lamelate se folosesc limitat, înţrucît alte structuri mai economic (curbate, mulate) şi mai avantajoase din punct de vedere tehnologic conduc la rezultate satisfăcătoare din punctul de vedere al rezistenţei şi al posibilităţilor constructive. Totuşi, structurile lamelate se pot folosi pentru construcţia centurilor ovale, eliptice de dimensiuni mari, pentru mese extensibile, unde se cere o stabilitate dimensională şi o rezistenţă superioară (v. construcţia meselor.) Grosimea lamelelor este determinată de mărimea razelor de racordare şi speciile folosite. în tabela 2 se dau grosimile de lamele pentru diferite specii şi mărimi. Centuri obţinute prin decupare. în anumite condiţii se pot executa centuri din mai multe segmente ferestruite îmbinate prin înnădire (lambă şi uluc, falţ). Dat fiind unghiul mare de deviere al fibrelor pe lungimea elementului, ca şi pierderile mari ce se obţin la prelucrare, precum şi complicarea tehnologiei de fabricaţie, nu se recomandă folosirea decît în cazuri speciale, cînd se impun executarea unor centuri cu grosimi şi lăţimi relativ mari, care nu se pot obţine în condiţii avantajoase prin alte procedee (curbare, niulare). Segmentele se execută din specii de răşinoase sau foioase moi, pentru a obţine deformaţii minime; după asamblare se prelucrează şi se furniruiesc pe ambele feţe.

144

Panourile simple Panourile simple se confecţionează din lemn masiv sau din semifabricate sub formă de placă: placă aglomerată, placă fibrolemnoasă sau placaj. Panourile simple au domenii limitate de folosire, întrucît suprafeţele acestora nu se pretează la finisări transparente, cu excepţia panourilor din lemn masiv, ale căror domenii de folosire este însă restrîns, întrucît se produc în condiţii neeconomice comparativ cu panourile din semifabricate (PAL, panel, plăci celulare). Panourile simple pot participa în următoarele construcţii: componente de sertare (lemn masiv), spatele la mobila corp, tăbliile sau plăcile ramelor (placaj, PFL, PAL), fără condiţii exigente de finisare folosite pentru tavan, fund, perete despărţitor, rafturi. Panouri combinate

145

Montesina

Panourile combinate din lemn masiv se formează din mai multe frize înnădite pe cant. Asamblarea prin înnădire poate fi cu cant drept sau profilat, în falţ, lambă şi uluc, folosind profilele tipizate.Folosind procedeul de asamblare prin înnădire, se pot forma suprafeţe cu dimensiuni necesare pentru diferite panouri funcţionale, ca: plăci pentru mese de lucru, mobilier şcolar, tăblii, rafturi. Folosirea panourilor combinate din lemn masiv este limitată de considerente de ordin economic, cît şi de dificultăţile legate de obţinerea unor suprafeţe plane şi cu stabilitate a formei şi dimensiunilor. în cazul în care este necesară structura, unor panouri din lemn masiv, aşa cum este cazul panourilor decorate prin sculptare, acestea se vor executa din specii omogene (nuc, paltin, tei, stejar). Se pot aplica procedee de finisare opacă sari transparentă. Finisarea transparentă valorifică textura lemnului masiv sau a furnirelor. In cazul furniruirii se limitează întrucîtva posibilităţile de decorare, întrucît direcţia fibrelor furnirului, în raport cu direcţia fibrelor bazei, trebuie să formeze un unghi de 45...90°. Panourile din lemn masiv sînt înlocuite în cele mai frecvente cazuri cu panouri avînd proprietăţi fizico-mecanice superioare şi condiţii mai economice de folosire, ca: panel, plăci celulare, placi aglomerate şi placaj. Panouri din panel. După specia din care se execută stratul exterior se folosesc următoarele sortimente: panel de tei, panel de plop, panel de anin, panel de fag. Cele mai bune rezultate se obţin —în ceea ce priveşte asigurarea planeităţii şi a posibilităţii de a obţine o finisare transparentă superioară folosind panel cu feţele din foioase moi. Componentele executate din panel se caracterizează şi printr-o stabilitate superioară a formei şi dimensiunilor. Furniruirea panourilor din panel se pot face simplu sau dublu. Furniruirea dublă îmbunătăţeşte condiţiile de planeitate (panel cu feţe din fag). Indiferent de calitatea feţelor, panelul nu poate fi folosit nefurniruit; Dispoziţia direcţiei şipcilor va fi paralelă cu axa panoului. Pentru a satisface această condiţie se va ţine seamă de dimensiunile formatelor standardizate şi de sortimentul utilizat. Direcţia fibrelor feţei panoului influenţează asupra direcţiei de furniruire, respectul-du-se regulile arătate la panourile din lemn masiv. Pentru primul strat de furnir se pot folosi înlocuitori, ca, de exemplu, tifon. în acest caz. direcţia de furniruire poate fi oarecare.

Partile componente si tehnoligii de realizare

Constructia panourilor

Partile componente si tehnoligii de realizare

Montesina

Plăci celulare. Plăcile celulare sînt formate dintr-un cadru cu. celule interioare, acoperit pe ambele feţe cu un strat exterior. în construcţia mobilei se folosesc trei tipuri de plăci: — Tip A — plăci celulare simple. — Tip B — plăci celulare furniruite. — Tip C — plăci celulare cu feţe din placai, întrucît plăcile celulare se livrează ca semifa¬bricate cu dimensiuni stabilite, este indicată uti¬lizarea lor la suprafeţe şi grosimi relativ mari, ca plăci pentru mese de lucru, birouri, la care se impun condiţii deosebite privind planeitatea. Plăcile aglomerate au extins posibilităţile de fabricare şi construcţie a mobilei, ca urmare a caracteristicilor superioare pe care le prezintă, comparativ cu alte materiale similare, ca: — stabilitate la variaţii de temperatură şi umiditate; — formatele în care se fabrică corespund celor mai variate dimensiuni ale pieselor de mobilă; — condiţiile de furuiruire a suprafeţelor superioare; — posibilităţi variate de finisare a plăcilor atît directe cît şi indirecte, atît furniruite cît şi nefurniruite. Sortimente de plăci aglomerate, cum sînt celeînnobilate (răşini sintetice) sau hidrofugate, prezintă caracteristici superioare privind posibilităţile de finisare, de stabilitate dimensională şi de formă. Pentru anumite soluţii constructive se va evita utilizarea PAL, din cauza următoarelor caracteristici, defavorabile principiilor constructive: — conţinutul relativ ridicat de liant creează dificultăţi la prelucrare; — capacitate redusă de reţinere a cuielor şi şuruburilor, din care motiv vor trebui adoptate structuri specifice pentru asamblare cu şuruburi sau cuie; — unele rezistenţe mecanice mai mici în comparaţie cu panelul şi placajul — rezistenţa la încovoiere, despicare etc.; — greutate specifică mai mare decît aceea a panelului.

La fabricarea mobilei se pot folosi următoarele tipuri de plăci: stratificate, structurate, compoundate sau extrudate. Plăcile extrudate au o utilizare mai restrînsă faţă de celelalte categorii, datorită structurii speciale a acestora, şi condiţiilor impuse de diferite componente ale mobilei în legătură cu direcţia de extrudere şi direcţia de debitare a panoului. Cele două direcţii pot fi: — direcţie longitudinală, cînd axa mare a panoului este paralelă cu direcţia de extrudere;. — direcţia transversală, cînd axa mare a panoului este perpendiculară pe direcţia de extrudere.

146

Montesina

147

Partile componente si tehnoligii de realizare

Utilizarea restrînsă a plăcilor extrudate este determinată de faptul că la componentele mari (pereţi laterali, uşi, fund, tavan) furniruirea estetică se poate executa numai în direcţia trans¬versală şi înclinată (orizontal sau în V), deoarece din plăci extrudate cu lăţimea de 1 250 mm (singura lăţime fabricată) se debitează panouri mari de 1 500— 1 800 mm, cu furnirul de bază numai în sens longitudinal. La celelalte categorii de plăci aglomerate, furniruirea se poate executa după direcţii oarecare, ceea ce creează condiţii favorabile pentru valorificarea culorii şi desenului furnirelor, exe¬cutarea intarsiilor. — Furniruirea panourilor din PAL se face pe ambele feţe. Se admite furniruirea pe o singură faţă a panourilor de dimensiuni relativ reduse pentru mobila corp (corpuri noptiere, toalete, scrinuri etc.), dacă feţele nefurniruite nu sînt vizibile întrucît finisarea suprafeţelor nefurniruite nu este economică. Pentru canturi neprofilate şi pentru cele care nu preiau îmbinări încleiate sau demontabile, bordurile din lemn masiv se înlocuiesc cu furnire cu grosimea de 1—2 mm. în cazul plăcilor extrudate se va urmări ca aplicarea bordurilor cu rezistenţă mai mare să se facă pe cantul perpendicular cu direcţia de extrudere. Panourile portante cu suprafeţe mari (fund la dulap, biblioteci etc.) se vor consolida la partea inferioară cu o ramă masivă, încleiată de placă. Aplicarea accesoriilor se va face în următoarele condiţii: — se prevăd adaosuri din lemn masiv pentru introducerea şuruburilor; — se recomandă folosirea accesoriilor aplicate în locul celor îngropate pentru strîngere şi con¬solidare, în cazul plăcilor extrudate, accesoriile îngropate nu sînt practicate, ca urmare a rezistenţei reduse a acestui material la strivire. — Plăci fibrolemnoase. în construcţia mobilei se folosesc plăci fibrolemnoase poroase semi-dure şi dure înnobilate — melaminate, emailate — sau standard. Se pot utiliza în următoarele scopuri: înlocuitor al placajului şi al cherestelei de răşinoase, în structura ramelor simplu şi dublu placate, al panourilor celulare. Dintre caracteristicile plăcilor fibrolemnoase ce le re¬comandă pentru producţia de mobilă se men¬ţionează: — Formatele mari de PFL (1 700 x 1 830... ...5 500 mm) corespund celor mai variate dimen¬siuni ale componentelor de mobilă. — Stabilitate la variaţiile de temperatură şi umiditate mai bună ca la placaj. — Realizarea de furniruiri în bune condiţii ale feţelor plăcilor fibrolemnoase standard. — Posibilităţi extinse de utilizare, ca urmare a condiţiilor de finisare a plăcilor înnobilate prin melaminare şi emailare în gamă variată de culori şi modele, rezistente la umiditate, temperatură, acizi etc. şi condiţii igienice de întreţinere, La utilizarea plăcilor fibrolemnoase se va avea în vedere condiţiile constructive în care acestea pot realiza structuri şi condiţii de asamblare determinate de unele caracteristici fizico-mecanice, ca; — greutate specifică mai mare decît a placajului, cherestelei şi chiar a plăcilor aglomerate; — capacitate redusă de reţinere a cuielor şi a şuruburilor;

Partile componente si tehnoligii de realizare

Montesina

— duritatea stratului de înnobilare modifică parametrii sculelor şi ai tehnologiei de prelucrare. Plăcile fibrolemnoase se pot utiliza sub formă plană sau curbilinie. La curbare se vor respecta razele minime admisibile în funcţie de structura plăcii de PFL. Valorile razelor de curbare se menţin şi pentru panouri furniruite. La proiectarea mobilierului de orice destinaţie se va ţine seama de posibilităţile de armonizare a suprafeţelor fibrolemnoase (emailate, melaminate, furniruite) cu finisajul celorlalte materiaie (lemn masiv, mase plastice etc.) care compun un ansamblu.

Rame cu tăblie din plăci de fibre dure

Rame simplu placate cu plăci din fibre dure

Plăcile dure şi semidure pot fi utilizate pentru tăblii la rame din stinghii de lemn masiv. Fixarea tăbliei se face cu joc de 2 mm/m. Pentru rame de dimensiuni reduse sînt indicate plăcile simple de 4—5 mm, iar pentru rame mai mari plăcile stratificate (Duplex) de 6, 8,10 mm grosime.

Astfel de construcţii se recomandă pentru fund, tavan, pereţi despărţitori, rafturi, componentele mobilei înzidite, ca şi pentru amenajări interioare (căptuşeli). Componentele ramei nu se vor îmbina rigid între ele. Componentele transversale ale ramelor nu se asamblează rigid cu lonjeroanele. Pentru a preveni deformarea plăcii, finisarea ambelor feţe se va face prin acelaşi procedeu (lăcuire, vopsire, acoperire cu hîrtie decorativă, furniruire ş.a.). Traversele intermediare şi frontale vor fi găurite sau canelate pentru a permite uniformizarea umidităţii. Se utilizează grosimi ale plăcilor de 4 şi 5 mm. Pentru rame dublu placate cu PFL sînt valabile indicaţiile arătate la construcţia ramelor.

148

Plăcile din fibră îşi găsesc o largă utilizare la confecţionarea panourilor masive sau celulare, la straturi exterioare de placare a miezurilor. Asemenea panouri au largi utilizări în construcţia mobilei şi datorită procedeelor variate de finisare prin lăcuire, vopsire, furniruire sau înnobilare prin acoperire cu hîrtie decorativă. Condiţia de bază a acestor structuri este ca suprafaţa să se menţină plană şi netedă, nemfluenţată de variaţiile dimensionale ale lemnului. Se pot forma următoarele construcţii de panouri: Panouri cu miezuri din lemn masiv. Acoperirea miezului din lemn masiv cu placă de fibră este calitativ superioară acoperirii cu furnir de bază, datorită rezistenţei ridicate şi uniforme în ambele directii din planul plăcii, precum şi planeităţii şi structurii omogene a suprafeţei exterioare. Miezurile pot fi formate din şipci canelate sau din şipci netede, construcţie echivalentă panelului.

Panouri cu miezuri din plăci aglomerate si feţe din plăci fibrolemnoase Miezul din PAL de 12—16 mm şi feţele din PFL înnobilat. Astfel de panouri se folosesc pentru uşi, pereţi laterali, plăci; avind o structură omogenă, se obţin direct finisate şi au stabilitate superioară a formei şi dimensiunilor. Canturile vizibile se protejează cu hîrtie stratificată densificată sau se aplică borduri din polimeri, metal.

Partile componente si tehnoligii de realizare

Panouri din plăci de fibră

Panouri cu miezuri din placă fibrolemnoasă poroasă

149

Montesina

Miezul din plăcile de fibră izolatoare extraporoase se aşază într-o ramă din lemn masiv, ale cărei componente se îmbină, prin alăturare, cu plăcuţe ondulate. Panoul astfel obţinut este perfect stabil, are o greutate redusă, iar feţele (din PFL standard sau înnobilate) asigură o gamă extinsă a posibilităţilor de finisare. Feţele din PFL pot fi înlocuite cu placaj sau furnir de bază. în secţiunea ramelor se prevăd orificii pentru eliminarea vaporilor şi a gazelor ce apar prin presare la aplicarea feţelor (feţe din placaj sau furnir).

Partile componente si tehnoligii de realizare

Panouri cu miezuri celulare Panourile cu miezurile celulare au greutate redusă şi o stabilitate a formei şi dimensiunilor superioară faţă de panourile din lemn masiv, sau cele cu miezuri din lemn masiv. Se pot forma panouri cu miezuri din: — Ramă cu miez format, din frize de PAL, aşezate cu interspaţii, longitudinal sau transversal, astfel încît să asigure circulaţia unui curent de aer prin interiorul panoului şi orificiile de aerisire prevăzute în componentele transversale ale ramei. — Ramă cu nervuri distanţate, libere, încleiate punctiform. — Ramă cu miez format dintr-un sistem reticular de benzi înguste de plăci de fibră. Astfel de structuri sînt economice şi reduc considerabil consumul de lemn masiv, au o greutate redusă şi se pot utiliza pentru componente cu exigenţe sporite privind construcţia, asigurarea stabilităţii şi practicarea unor procedee de finisare calitativ superioare.

Panouri de placaj In construcţia mobilei, placajul se poate folosi sub forma panourilor simple, ca: fund pentru mobila corp, spate, fund sertar etc., sau sub forma panourilor combinate pentru: rame simplu placate, rame cu tăblie, rame dublu placate, panouri din mai multe straturi curbate şi încleiate etc.

Montesina

Elemente şi complexe din aşchii mulate Metodele şi progresele din tehnologie influenţează puternic caracteristicile constructive şi în mod implicit pe cele arhitecturale. Astfel, aplicind procedee tehnologice avansate, elementele şi complexele, concepute prin asamblarea fixă sau demontabilă, pot fi înlocuite cu structuri mo¬nolit, prin presarea în matriţe a unui amestec de aşchii cu un liant. Astfel de structuri prezintă următoarele particularităţi: — se realizează structuri monolit cu o mare stabilitate a formei şi dimensiunilor. — prin presare se pot produce semifabricate, elemente, complexe sau produse obţinut finisat, — piesele se pot înnobila prin vopsire, fur-niruire, hîrtie decorativă, materiale textile, folii de polimeri, sporind varietatea sub raport estetic si lărgind domeniile de utilizare — piesele mulate din aşchii reprezintă un material transformat

150

151

Montesina

Asamblarea panourilor in subansambluri (corpuri) se face prin încheieturi. Soluţiile constructive ale încheieturilor sînt determinate de structura panoului, dimensiunile acestora şi sistemul constructiv de ansamblu al produsului. După sistemul constructiv, încheieturile pot fi: — încheieturi de colţ; — încheieturi în T. Incheieturile de colţ se practică pentru asamblarea pereţilor laterali cu fundul şi tavanul, iar încheieturile în T pentru asamblarea pereţilor despărţitori (componente de compartimentare). Soluţiile constructive ale încheieturilor sînt determinate de structura complexelor ce se asamblează. In STAS 6977—60 sînt date încheieturile practicate pentru asamblarea panourilor din lemn masiv, iar în STAS 6601—62, încheieturi pentru panouri din PAL stratificat şi extrudat. Pentru asamblarea panourilor din plăci celulare, precum şi a panourilor din rame simplu sau dublu placate, se folosesc încheieturi specifice structurilor mixte, urmărind ca asamblarea să se execute în componentele din lemn masiv ale panoului, ca: lonjeroane, traverse sau adaosuri, încheieturile de colţ pot fi la 90° sau cu tăietură la 45°. Pentru asamblarea componentelor din lemn masiv se folosesc mai frecvent încheieturile cu cepuri rotunde în falţ şi uluc, în dinţi drepţi şi în coadă de rîndunică încheieturile în dinte fiind specifice panourilor din lemn masiv, se pot considera total înlocuite în construcţia mobilei corp cu panouri din semifabricate, rămînînd totuşi practicate pentru realizarea unor rame de rezistenţă, ca: rame pentru tapiserie, cadrul sertarelor, cadrul unor structuri la mese. Folosirea pe scară tot mai largă a plăcilor aglomerate din lemn (structurate şi extrudate) a impus necesitatea conceperii unor încheieturi ale căror particularităţi constructive sînt determinate de proprietăţile fizico-mecanice ale acestui material cu structură omogenă, dar cu rezistenţă la încovoiere, la tracţiunea perpendiculară pe feţe, la reţinerea şuruburilor şi cuielor mai scăzută, comparativ cu cele ale lemnului masiv. Pentru panourile din plăci extrudate, sistemul de asamblare va ţine seamă şi de direcţia de extrudere a plăcii pentru suprafaţa de asamblare. Asamblarea foloseşte cepuri rotunde, iar ca sistem constructiv încheietura în T. încheieturile în T se folosesc atît la asamblarea pereţilor laterali cu fundul şi tavanul, cît şi pentru asamblarea componentelor de compartimentare. Se foloseşte pentru asamblarea pereţilor laterali cu fundul şi tavanul pentru panouri cu dimensiuni mari, din plăci secţionate longitudinal, iar pentru asamblarea aceloraşi cornponente în cazul panourilor mici, obţinute din plăci secţionate transversal. Pentru asamblarea spatelui cu pereţii laterali, fundul şi tavanul, încheieturile practicate au în vedere funcţiunea acestei componente, care nu reprezintă o componentă de rezistenţă în constucţia corpului. Ca urmare, asamblarea nu este fixă (încleiată), spatele se consolidează cu şuruburi sau cuie, în falţul sau ulucul practicat în componentele de rezistenţă ale corpului. Dimensiunile, ca şi soluţia de asamblare, sînt determinate de structura panoului; cele mai uzuale sînt: panou simplu din placaj, placă fibrolemnoasă, placă aglomerată sau ramă simplu placată (pentru suprafeţe mari; dulapuri cu trei şi patru uşi.

Partile componente si tehnoligii de realizare

Asamblarea complexelor

Partile componente si tehnoligii de realizare

Montesina

Constructia corpului mobilei Componentele de structură ale corpurilor pot fi: componente invariabile (pereţi laterali, fund, tavan etc.) şi componente variabile sau de compartimentare (diferite tipuri de uşi, pereţi despărţitori, sertare, rafturi). Componentele de structură alcătuiesc forma şi volumul mobilei; cele variabile şi de compartimentare precizează funcţiile sale, în cadrul volumului util al mobilei.

Asamblarea componentelor invariabile Poziţia reciprocă a pereţilor laterali pe de o parte şi a fundului şi tavanului pe de alta poate determina caracteristicile volumului construit şi poate extinde sau limita posibilităţile de combinare a corpurilor prin suprapunere sau alăturare.Pereţii laterali pot cuprinde, total sau parţial, panourile orizontale (fund şi tavan). Prelungiţi pînă la pardoseală, pereţii laterali deţin şi fundaţia de susţinere, evidenţiind astfel verticalitatea volumului. Depăşind nivelul tavanului, impresia de înălţare se accentuează. Sistemul constructiv poate fi adoptat pentru piese de mobilă izolate, dar este deosebit de avantajos pentru corpurile combinabile prin alăturare; pereţii laterali se transformă în acest caz în pereţi despărţitori. Soluţia îşi găseşte o largă aplicare în cazul proiectării mobilei pe principiul corpurilor tipizate sau a ansamblurilor din panouri tipizate.Posibilităţi asemănătoare de combinare a corpurilor se obţin şi în cazul dispunerii pereţilor laterali la acelaşi nivel cu fundul şi cu tavanul. Prin aceeaşi tratare a canturilor panourilor verticale şi a celor orizontale, piesa de mobilă primeşte o formă bine conturată. Soclul, comun pentru mai multe corpuri alăturate, leagă şi mai pregnant unitatea volumului. Pereţii laterali pot fi cuprinşi intre fundul şi tavanul corpului. în această soluţie, prelungirea componentelor orizontale evidenţiază orizontalitatea volumului, care poate fi accentuată prin profilarea canturilor tavanului şi fundului şi prin mărirea grosimii lor, prin rame suplimentare sau adaosuri de material. Alăturarea mai multor corpuri de acest fel nu este recomandabilă, datorită interspaţiilor care apar între corpuri.Acelaşi sistem constructiv poate fi realizat prin asamblarea la nivel a canturilor componentelor orizontale cu feţele pereţilor laterali, prin încheieturi la 90° sau cu tăierea la 45°, în această variantă constructivă forma paralelipipedică a corpului este bine precizată. Corpul primeşte calităţile volumului închis static monobloc, cu materialul grupat în jurul unui centru interior de tensiune.Consolidarea încheieturilor se practică prin adaosuri din lemn masiv (panouri PAL), în cazul în care poziţia acestora nu limitează posibilităţile de compartimentare (glisarea sertarelor). Această dispoziţie a componentelor verticale şi orizontale este practicată pentru corpuri cu folosire individuală, ca şi pentru corpuri dispuse alăturat sau suprapus. Componentele verticale şi orizontale dispuse după soluţiile arătate mai sus se pot asambla fix (încheieturi încleiate) sau demontabil.

152

Asamblarea fixă practicată prin încheieturi de colţ sau în T este folosită pentru asamblarea corpurilor, al căror gabarit nu poate fi, supus unei modificări dimensionale sau compoziţionale. Corpurile astfel concepute pot fi folosite individual sau în funcţie de sistemul constructiv asociate prin alăturare sau suprapunere. In cazul în care se folosesc structuri diferite ale componentelor componentele verticale din PAL şi cele orizontale din rame sau plăci celulare se vor adopta soluţii prescrisepentru structura cu rezistenţele mecanice cele mai reduse (în cazul considerat soluţiile pentru asamblarea PAL). Soluţiile de asamblare fixe prin încheieturi au un domeniu de aplicare redus, fiind folosit pentru corpuri de mobilă cu dimensiuni relativ reduse comode, lăzi de aşternut, noptiere, dulăpioare etc. Pentru corpuri cu dimensiuni relativ mari dulapuri de haine, biblioteci etc. ca şi la corpuri cu dimensiuni reduse, realizate prin combinarea şi repetarea componentelor, capabile să realizeze ansambluri multifuncţionale, se recomandă soluţii în construcţie demontabilă.

Partile componente si tehnoligii de realizare

Asamblare fixa.

Montesina

218

219

153

Partile componente si tehnoligii de realizare

Montesina

Asamblarea demontabili

Realizarea structurii corpurilor în asamblare demontabilă a componentelor reprezintă un procedeu constructiv practicat pentru cele mai diverse concepţii de proiectare şi destinaţii, prezentînd multiple - avantaje funcţionale şi de fabricaţie. Avantaje privind proiectarea: —se pot concepe ansambluri în soluţii funcţionale şi estetice elastice, comparativ cu sistemul de asamblare fixă a componentelor; —se pot realiza ansambluri pe principiul modulării şi tipizării componentelor de structură, prin repetarea şi combinarea acestora în variante compoziţionale şi funcţionale. Avantaje privind fabricaţia (tehnologice): —scurtează ciclul de fabricaţie, întrucît se elimină operaţiile de montaj în condiţiile asigurării execuţiei componentelor interschimbabile; —se creează condiţii avantajoase de depozitare prin reducerea spaţiului ca şi condiţii superioare de ambalare şi transport. Se asigură astfel conservarea în timpul transportului, stabilitatea formei componentelor şi protejarea împotriva deteriorării fizice şi mecanice a suprafeţelor finisate. Anumite soluţii de asamblare demontabilă pot prezenta însă şi dezavantaje din punct de vedere constructiv, ca: — includerea unor operaţii suplimentare de execuţie a locaşurilor în vederea montării accesoriilor de asamblare; —majorarea preţului de cost în cazul folosirii accesoriilor montate aparent care au condiţii speciale de finisare a suprafeţelor şi un preţ de cost ridicat; —condiţii mai exigente de execuţie a preciziei dimensionale, în cazul asamblării componentelor prin repetare şi combinare. Construcţia demontabilă a corpurilor se realizează folosind accesorii de asamblare, care trebuie să prezinte următoarele caracteristici: —să fie simple în construcţie şi manipulare; —să nu complice execuţia componentelor, ci, dacă este posibil, acestea să se execute în soluţii simplificate comparativ cu sistemul de construcţie fixă; —sistemul constructiv adoptat trebuie să confere un grad superior de unificare, capabil să asambleze un număr cît mai mare de componente şi în cît mai multe variante de compoziţie şi funcţiuni în cazul folosirii accesoriilor montate aparent se va da atenţie deosebită formei vizibile şi modului de finisare, în funcţie de natura suprafeţei pe care se aplică. Execuţia accesoriilor din polimeri prezintă din acest punct de vedere condiţii avantajoase, prin corelarea finisării celor două piese în contact lemn material plastic. Accesoriile din polimeri prezintă şi avantajul unei greutăţi reduse de circa 5—6 ori faţă de cele metalice, obţinute la un preţ de cost de 4—6 ori mai scăzut. Se confecţionează din răşini poliamidice, fenolice, melaminice, polistirem.

154

Asamblare demontabili cu suruburi pentru lemn Se folosesc pentru corpuri cu dimensiuni reduse, în cazul în care nu se solicită rezistenţe sporite sau condiţii de precizie exigente la asamblare. Forţa de strîngere este creată de forţa de reţinere a şuruburilor. înşurubarea se practică numai în lemn masiv. Asamblarea cu şuruburi pentru lemn are posibilităţi limitate de utilizare pentru asamblarea componentelor corpurilor, fiind însă larg folosită pentru fixarea accesoriilor din metal sau polimeri.

219

155

Montesina

218

Partile componente si tehnoligii de realizare

După modul de montare, accesoriile pot fi: — montate aplicat pe suprafeţele componentelor; — montate îngropat, în locaşuri; — montat aparent (vizibile în exterior total sau parţial). Asamblarea componentelor se realizează prin următoarele sisteme de strîngere: — strîngere cu şuruburi cu filet metric sau filet pentru lemn; — strîngere cu excentric; — strîngere cu elemente combinate, filet-excentric etc.

Partile componente si tehnoligii de realizare

Montesina

Asamblari demontabile cu suruburi mecanice Soluţiile prezintă avantajul că sînt uşor accesibile, nu necesită executarea locaşurilor şi se acţionează rapid, dar nu pot fi folosite în toate condiţiile de asamblare, întrucît limitează posibilităţile de compartimentare sau nu sînt acceptate din motive estetice. Pentru asamblarea panourilor cu grosimi reduse (furnire mulate, placaje, PFL), asamblarea demontabilă poate fi făcută cu şuruburi montate aparent, sau aplicat, folosind elemente de legătură între panouri (corniere din polimeri, din aceeaşi structură cu panoul, din lemn masiv). Acţionarea strîngerii poate fi făcută din interior sau din exterior. Acţionarea din exterior este mai frecvent folosită pentru corpuri cu înălţimi relativ mari (dulapuri de haine). Soluţiile de asamblare cu accesorii îngropate sînt afectate de structura panoului, de posibilitatea executării locaşurilor, ca şi de a transmite pe suprafeţele acestora eforturi de strivire (PAL extrudat). Strîngerea.cu ajutorai şuruburilor mecanice ce se asamblează cu bucşe dublu filetate; la exterior cu filet pentru lemn, iar la interior cu filet metric; bucşa se execută din polimeri. Sistemul poate fi conceput îngropat sau aparent.

Asamblari demontabile cu accesorii cu excentric Asamblarea demontabilă a componentelor corpurilor se poate realiza şi prin strîngere cu excentric. Acest sistem asigură o blocare rapidă, cu o cursă scurtă. Montarea se face aplicat sau îngropat. Trebuie să se asigure la asamblare mărimi ale strîngerilor mai mici decît valoarea cursei excentricităţii. La asamblare se prevăd elemente de poziţionare a componentelor (cepuri rotunde). Construcţia demontabilă a corpurilor este larg practicată în sistemul de asamblare prin repetarea şi combinarea componentelor, folosit in concepţia de realizare a corpurilor din elemente tipizate. Din punct de vedere constructiv, în acest caz este necesar să se conceapă soluţii de asamblare pentru două, trei sau patru componente, folosind procedee simple în condiţiile de unitate a tipodimensiunilor. Asamblarea a două, trei sau patru panouri cu şuruburi mecanice sau excentric se foloseşte pentru, asamblarea componentelor o stinghie cu secţiunea pătrată cu laturile drepte sau profilate. Stinghia de asamblare se confecţionează din specii de foioase tari sau polimeri, în ultimul caz acestea avînd îngropate tijele filetate de strîngere, simplificînd procedeul de asamblare. Se pot astfel asocia componente din a căror combinare şi repetare să rezulte ansambluri de mobilă corp cu gabarit deschis într-o mare varietate compoziţională. Elementele de asamblare se execută din polimeri.

156

Partile componente si tehnoligii de realizare

Montesina

220

157

Partile componente si tehnoligii de realizare

Montesina

Constructia si fixarea componentelor variabile si de compartimentare Componentele invariabile alcătuiesc structura corpului, care poate fi deschis sau închis închiderea frontală a corpului o realizează uşile, parţial sertarele şi spatele. Deoarece uşile, sertarele şi spatele nu sînt indispensabile definirii corpului şi deoarece ele pot ocupa diverse poziţii faţă de elementele de structură, ele constituie „componente variabile". Poziţia uşilor faţă de componentele invariabile ale corpului. Uşile sînt alcătuite din panouri (PAL, plăci celulare, panel) sau din rame. Fiind componente mobile ale corpului, se alege o structură care să asigure plăcilor o stabilitate superioară a formei şi dimensiunilor. Deoarece uşile reprezintă, de obicei, partea direct expusă privirii, faţada mobilei, ele trebuie tratate cu deosebită atenţie, atît prin finisarea lor îngrijită cît şi prin modul de poziţionare faţă de celelalte componente ale corpului. Cîteva soluţii de montare a uşilor în corpul mobilei: — uşile alăturate se montează în faţa componentelor corpului. Suprafeţele continue evidenţiază forma, dar nu şi structura mobilei. Planul, uşor conturat de muchii, acceptă asocierea cu alte planuri similare prin contopirea lor într-o nouă suprafaţă. Desenul poate urma direcţii verticale sau orizontale, iar o eventuală decorare s-ar putea desfăşura nelimitat; — structura corpului se evidenţiază cu sinceritate prin acuzarea canturilor aparente ale pereţilor tavanului şi fundului corpului, într-o continuitate fluentă. Suprafaţa încadrată se individualizează ca un întreg de sine stătător, bine conturat, închis în jurul unui centru. Desenul sau decorarea suprafeţei plane va trebui să urmărească conturul închis. Asocierea mai multor corpuri similare de acest gen într-un întreg se face prin menţinerea însuşirilor fiecărei componente prin participarea fiecăreia cu propria sa valoare la compoziţia ansamblului (asociere de natura mecanismelor). Celor două variante opuse se adaugă şi altele intermediare: — acoperirea componentelor orizontale ale corpului evidenţiază verticalitatea. Suprafaţa este viguros combinată lateral şi liberă în partea superioară şi inferioară; — suprafaţa uşilor poate fi încadrată pe trei laturi, prin canturile pereţilor laterali si ai tavanului; — uşile sînt despărţite între ele prin canturile pereţilor despărţitori. Fiecare subansamblu îşi păstrează individualitatea, putînd fi tratată diferit. Prin acoperirea pereţilor laterali, portanţi, suprafaţa uşilor de la marginea corpului tinde să se desprindă de volum.

221

158

Montarea uşilor în corp este determinată şi de sistemul de închidere. Se pot preconiza următoarele sisteme de închidere: a) asamblarea uşilor cu balamale, cu axa verticală, deschiderea şi închiderea făcîndu-se prin rotire în jurul unuia sau a două axe de rotaţie; b) asamblarea uşilor cu balamale, cu axa de rotaţie orizontală. Deschiderea şi închiderea se fac prin rotire în plan orizontal (uşi rabatabile); c) uşi cu deplasare prin glisare, în dispozitive de ghidare (uşi glisante).

După poziţia uşii în raport cu componentele corpului, uşile pot fi : -uşi aplicate; cu închiderea pe canturile componentelor verticale şi orizontale, pe care le acoperă total sau parţial): - uşi angajate; cu acoperirea parţială a cantului frontal, fiind montate parţial în interiorul acestuia);

Partile componente si tehnoligii de realizare

Montarea usilor

Montesina

222

159

Partile componente si tehnoligii de realizare

Montesina

-uşi încadrate; cu închiderea pe feţele interioare ale componentelor verticale şi orizontale. După poziţia uşii în adîncimea corpului distingem următoarele variante: -încadrate în exterior; -încadrate la nivel; -încadrate în interior. Uşile aplicate permit o compartimentare interioară judicioasă în ceea ce priveşte montarea rafturilor şi a sertarelor, şi în acelaşi timp soluţii simplificate de tratare a canturilor componentelor de rezistenţă (prelucrare, protejare şi finisare). Uşile aplicate se pot. prelucra în condiţiile unei exigenţe mai reduse privind precizia dimensională. Uşile angajate se deschid în gabaritul corpului şi permit alăturarea corpurilor şi folosirea lor simultană. Se realizează o reducere aparentă a grosimii componenteloi de rezistenţă. închiderea se face prin profilarea cantului în falţ. Uşile încadrate se deschid în gabaritul corpului. Montarea uşilor se poate face de o parte sau pe ambele feţe ale pereţilor despărţitori, permiţînd deschiderea simultană. Această soluţie de montare prezintă însă dezavantajul reducerii volumului util şi impune condiţii speciale de montare a elementelor de compartimentare (rafturi, sertare). Prin montarea uşilor încadrate se exprimă cu sinceritate structura şi poziţia componentelor, evidenţiind canturile panourilor verticale şi orizontale. Montarea uşilor se face cu ajutorul balamalelor, folosind în acest scop canturile verticale (pereţi despărţitori, pereţi laterali) sau orizontale (fund, tavan).

160

După sistemul de deschidere, uşile pot fi: — uşi cu deschidere spre dreapta; — uşi cu deschidere spre stînga. — cu deschidere alternativă — uşile alăturate se deschid în sensuri diferite. Corespunzător sistemului de montare în balamale se va alege o soluţie de etanşare a închiderii, pentru o uşă, două uşi alăturate, cu canturi drepte sau profilate (falţ, uluc ). Mărimea cursei de deschidere a uşilor este cuprinsă între 90 şi 270°. în mod curent se folosesc deschideri de 90— 180°, folosind în acest scop balamale din diferite construcţii, luînd în considerare şi condiţiile ce le oferă cele trei sisteme de montare arătate mai înainte. Fixarea balamalelor. Posibilităţi variate de montare a uşilor le oferă diferite tipuri de balamale, în figurile 151—155 se prezintă soluţii de montare a uşilor folosind diferite tipuri constructive de balamale. Balamale cu aripi drepte. Se folosesc pentru montarea uşilor încadrate, aplicate şi angajate. Din această categorie fac parte balamalele paftale, balamalele ghindă şi balamalele bandă . Montarea acestora se poate realiza în construcţie fixă sau demontabilă. Balamalele paftale se folosesc pentru uşi cu dimensiune relativ mică şi pentru piese de mobilă de calitate inferioară, fiind înlocuite de balamalele cilindrice, care au o construcţie mai robustă. Balamalele ghindă pot avea şi un caracter ornamental în funcţie de execuţie şi calitatea finisării. Balamalele bandă se folosesc în special pentru uşile cu dimensiuni relativ mari, fiind montate pe toată lungimea cantului. în mod obişnuit, fixarea balamalelor bandă se face fără demontarea aripilor.

223

224

161

225

Montesina

Construcţia acestor balamale oferă următoa¬rele posibilităţi constructive : Montarea ascunsă, limitarea cursei la deschidere (închidere) şi susţinerea în consolă. Cele mai utilizate balamale folosite în acest scop sînt balamalele cu cep, cu posibilitatea de montare a unui braţ (aripi) pe cantul uşii în condiţiile unor rezistenţe sporite, datorită posibilităţii de a utiliza şuruburi cu dimensiuni mai mari decît grosimea plăcii. Locaşurile se execută în condiţii tehnologice mai avantajoase, comparativ cu cele ce se execută pe feţele vizibile. Diverse tipuri de balamale specializate, pentru uşi rabatabile pot oferi condiţii suplimentare, de a ghida cursa de închidere şi deschidere pe care o limitează în cele două poziţii limită

Partile componente si tehnoligii de realizare

Montarea balamalelor bandă pe canturi teşite permite o folosire economică a spaţiului la deschidere. —Balamalele cilindrice cu aripi îndoite se folosesc pentru condiţii variate de montare a uşilor, în principal insă pentru uşi angajate. Anumite sisteme constructive de balamale cilindrice cu aripi îndoite (balamale cu aripi îngenuncheate ) dau posibilitatea de a monta şi uşi încadrate sau aplicate cu fixareanerea în consolă a uşii şi nu limitează cursa de închidere sau deschidere. în cele mai multe condiţii de exploatare, uşile rabatabile deschise sînt solicitate suplimentar în afară de greutatea proprie. Pentru aceste cazuri se folosesc balamale avînd o construcţie adecvată pentru închidere, deschidere şi susţinere a plăcilor deschise.

Partile componente si tehnoligii de realizare

Montesina

Utilizarea diferitelor sisteme de balamale cu cep, ca şi condiţiile de montare a uşilor, soluţionează în mod diferit sistemul de reazem al cantului inferior de fundul corpului sau de un element de adaos. în acest scop, cantul se prelucrează prin profilare corespunzător sistemului de asamblare (falţ, rotunjire, teşire). Pentru uşi cu rabatere superioară (montate la partea superioară a unor corpuri înalte), deschiderea se face prin intermediul unor balamale cu acţionare automată, care au şi rol de susţinere a uşilor în poziţie deschisă. Utilizarea uşilor rabatabile în aceste condiţii, în locul celor obişnuite, soluţionează problema spaţiului necesar deschiderii, ca şi realizarea unui acces direct în compartimentele corpului. Soluţiile de susţinere a uşilor în consolă sînt determinate de sistemul constructiv de ansamblu al piesei de mobilă, de sistemul de rabatere, ca şi de rolul funcţional al uşii în poziţie deschisă, în anumite condiţii constructive, ca şi de exploatare a uşii rabătute, nu sînt necesare elemente de susţinere suplimentare; susţinerea fiind asigurată de elementele constructive ce se găsesc în partea inferioară, ca: sertare, plăci, stinghii culisante etc., sau de capacitatea de susţinere a balamalelor. Aceste soluţii sînt adecvate pentru uşi cu dimensiuni reduse. în cazul utilizării unor uşi rabatabile cu dimensiuni mari şi care sînt solicitate suplimentar, poziţia uşii în consolă este asigurată de accesorii de susţinere în următoarele soluţii constructive principale

162

Plăcilor aglomerate, plăci fibrolemnoase, rame simplu sau dublu placate, sticlă, cristal etc. Uşile glisante funcţionează prin deplasare pe orizontală, învingînd forţele de frecare ce se nasc în sistemul de ghidare şi alunecare. Se recomandă în special pentru uşile corpurilor cu dimensiuni reduse, glisarea rezolvîndu-se prin soluţii simplificate, ca urmare a greutăţii reduse a uşilor, iar deplasarea acestora se face fără efort. Pentru uşi cu dimensiuni relativ mari dulapuri de haine, uşi de compartimentare a încăperilor sistemele de glisare comportă soluţii mai complicate. Prin sistemul de glisare se reduce spaţiul de deschidere şi închidere, fiind recomandate pentru condiţii de amplasare a mobilei în spaţii reduse. Uşile glisante sînt avantajoase şi sub raport constructiv.

227

163

Montesina

226

Partile componente si tehnoligii de realizare

Montarea usilor glisante

Partile componente si tehnoligii de realizare

Montesina

Sertare Sertarul este un complex sub formă de cutie, care compartimentează interiorul mobilei corp. Sertarul este format din următoarele părţi componente: faţa sertarului, pereţii laterali, spatele şi fundul. în anumite structuri, numărul componentelor poate fi redus (sertare din elemente mulate, sertare din polimeri etc.). Sertarele se execută în construcţie fixă; componentele se asamblează prin încheieturi încleiate. Soluţiile de asamblare a componentelor sînt determinate de materialele folosite şi de sistemul constructiv adoptat. Componentele sertarelor pot fi executate din: lemn masiv, lemn masiv şi elemente mulate, elemente mulate şi plase de sîrmă.

228

Sertare din lemn masiv. Feţele sertarelor se execută din specii de răşinoase, foioase, plăci aglomerate. Folosirea lemnului de răşinoase în structura sertarelor este limitată, fiind înlocuit cu fag şi plăci aglomerate. Gradul de finisare a feţelor sertarelor este determinat de poziţia sertarului în corpul de mobilă şi în strînsă legătură cu gradul de finisare a celorlalte componente de faţadă. Pereţii laterali se execută din foioase (fag), îmbinate cu faţa sertarului şi spatele prin încheieturi. Finisarea pereţilor laterali este determinată de destinaţia piesei de mobilă, fiind o finisare superficială în culoare naturală (uîeiere, lăcuire). Pereţii laterali au şi funcţiunea de a prelua elementele de glisare sau de rotire ale sertarului. , Pentru fundul sertarului se folosesc plăci de placaj sau PFL, asamblate cu cadrul sertarului prin uluc.

Sertare din lemn masiv şi elemente mulate. Unele din componentele sertarului se pot executa şi din elemente mulate. în cazul sertarelor cu faţa aparentă se execută prin mulare pereţii laterali, spatele şi fundul. Structura sertarului în acest caz se simplifică, executîndu-se într-o construcţie bloc, componente ca: spate-pereţi laterali; pereţi lateraiifund; spate-fund etc.

164

Partile componente si tehnoligii de realizare

Sertare mulate (din polimeri). Se pot folosi următoarele materiale: — policlorură de vinii plastifiată, copolimerii acesteia; — polimetacrilatul de metil (sticlă organică); — polistirenul; — polietilena etc. Din aceste materiale, cel mai economice şi cu bune rezultate în ceea ce priveşte rezistenţa şi posibilitatea obţinerii unui. finisaj superior a suprafeţelor se consideră policlorură de vinil, polimetacrilatul de metil şi polistirenul. Pentru sertare cu dimensiuni mari şi în cazul unor solicitări suplimentare se utilizează polistiren rezistent la şoc. Din aceste materiale se confecţionează sertare pentru păstrarea lenjeriei, obiecte casnice, pentru mobilă de bucătărie etc. Sertarele de mase plastice se folosesc la bucătării şi laboratoare, unde, expuse în medii cu umiditate relativ ridicată sau în medii acide, au o bună comportare în ceea ce priveşte rezistenţa şi stabilitatea formei şi dimensiunilor, asigurind în acelaşi timp condiţii de întreţinere igienice.

229

Montesina

165

Partile componente si tehnoligii de realizare

Montesina

— Sertar alcătuit din cinci componente.

Componentele sertarului, în afară de fund, sînt din lemn masiv. Faţa sertarului poate fi executată şi din PAL stratificat, furniruită sau placată cu plăci fibrolemnoase înnobilate, cu folii din polimeri etc. Alegerea structurii feţei sertarului şi a procedeului de finisare este determinată de modul de finisare adoptat pentru celelalte componente de compartimentare, ca şi de sistemul de blocare şi zăvorîre a sertarului (montarea broaştelor, aplicate sau îngropate, zăvorîre individuală sau comună etc.). O construcţie mai economică a sertarelor (reducerea consumului de materie primă) poate fi concepută folosind componente mulate, cu fixarea fundului în uluc sau falţ. Componentele cadrului sertarului se asamblează prin încleiere. Faţa sertarului poate fi asamblată perpendicular cu pereţii laterali sau înclinată sub un unghi de 5—10°. — Sertar alcătuit din trei componente. Pereţii laterali din lemn masiv, iar spatele, fundul şi faţa, dintr-un element mulat. Asamblarea elementului mulat cu pereţii laterali în uluc prin încleiere. Astfel de sertare se folosesc numai ca sertare interioare. — Sertarul este format din trei componente. Faţa sertarului din lemn masiv, pereţii laterali şi spatele dintr-un element mulat. îmbinarea pereţilor laterali cu faţa sertarului în uluc sau falţ. Fundul sertarului în această variantă constructivă are rol de rigicizare a cadrului sertarului. Dat fiind structura pereţilor laterali se vor preconiza soluţii speciale de glisare. în acest caz, sertarul poate fi interior sau exterior. Sertarele exterioare pot avea următoarele poziţii faţă de componentele de structură ale corpului: — Sertare cu faţa încadrată. Faţa sertarului poate avea poziţie verticală sau înclinată. Sertarele cu faţa înclinată se pot poziţiona cu cantul superior sau inferior, la nivel cu peretele lateral. în acest caz sînt necesare finisări suplimentare ale feţelor laterale ale sertarelor sau ale pereţilor laterali. Condiţiile preciziei de execuţie a sertarelor în¬cadrate sînt mai exigente, interschimbabilitatea fiind asigurată în condiţiile realizării unui ajustaj cu joc. — Sertare cu faţa angajată. Faţa sertarului are rol de limitator al cursei. Condiţiile preciziei de execuţie sînt mai reduse. Interschimbabilitatea nu este condiţionată de realizarea unui ajustaj totodată se reduce în mod aparent grosimea componentelor corpului. — Sertare cu faţa aplicată. Feţele sertarului au şi. roi de limitator de cursă. Canturile componentelor corpului fiind acoperite, acestea vor fi finisate corespunzător suprafeţelor interioare, eliminînd operaţiile de decorare, profilare. La alegerea uneia din soluţiile indicate mai sus se va ţine seama de soluţiile constructive şi estetice de ansamblu, adoptate la piesa de mobilă, şi în special de soluţiile constructive, ale celorlalte componente de compartimentare (soluţii constructive adoptate pentru închiderea uşilor).

166

Se pot deplasa în exterior numai după deschiderea uşii. în funcţie de sistemul de montare şi închidere a uşii, sertarele interioare pot avea diferite poziţii, care modifică dimensiunile de gabarit în raport cu dimensiunile interioare ale corpului. Pentru deschiderea prin glisare se folosesc următoarele soluţii: — glisarea pe şipci sau stinghii ale ramelor fixate de pereţii laterali ai corpului. — glisarea pe şipci şi uluce executate în pereţii laterali. — glisarea pe glisiere din polimeri. Sisteme speciale de deplasare sînt concepute pentru sertare, cu posibilitatea de a scoate întregul volum din corp, în scopul folosirii capacităţii de depozitare a sertarului, ca şi a manipulării şi depozitării sistematizate a conţinutului (sertare fişier, sertare folosite în evidenţă statistică, în contabilitate etc.). Dispozitivele de rulare se execută din şine metalice pe care se deplasează role sau bile. Sistemele de rulare cu role sau cu bile susţin greutăţi ale sertarelor între 15 şi 180 kg. Dispozitivele cu role pot fi simple sau duble. Rolele sînt confecţionate din polimeri (poliamide), asigurînd o rulare liniştită. Dispozitivele asigură susţinerea unei greutăţi de circa 15 kg (cu o cale de rulare). Dispozitivele cu două căi de rulare susţin greutăţi de circa 50 kg. Dispozitivele cu bile au condiţiile de fixare şi funcţionare similare cu cele cu role. Montarea acestora se face aplicat sau îngropat. Greutatea de susţinere este între 15 şi 180 kg, în funcţie de lungimea şinelor şi dimensiunile elementelor constructive. Pentru condiţii de exploatare a sertarelor în medii cu umiditate ridicată, ca şi în cazul susţinerii unor greutăţi relativ mari, se confecţionează schelete metalice, avînd şine de deplasare cu role. Astfel de structuri sînt adecvate mobilierului de laborator, spaţiilor comerciale. Soluţii de deplasare a sertarelor cu role sau bile se concep şi pentru sertare corpuri (sertare avînd dimensiunile relativ mari pe înălţime).

167

Montesina

Elementele de blocare se montează pe partea din spate a sertarelor. Pentru uşile din lemn, broaştele se montează cu blocare individuală sau comună, montate pe latura orizontală sau verticală . Pentru uşile de sticlă, olocarea este în majoritatea cazurilor comună, broasca montînduse la partea inferioară a uşii (în şina de susţinere şi ghidare) sau pe suprafaţa uşii în planul median de închidere, pentru care se folosesc broaşte cu cilindru şi zăvor axial. Blocarea cu opritoare se foloseşte pentru menţinerea în poziţie închisă a uşilor. în anumite cazuri, sistemul are şi funcţia de limitator al cursei de închidere. Opritoarele cu bile sînt executate din metal şi formate din două elemente pereche: dispozitivul cu bilă (bile) şi placa cu locaşul de fixare. Opritoarele se pot monta îngropat sau aplicat. Opritoarele cu role din cauciuc au o funcţionare mai liniştită. în medii cu umiditate relativ mare, sau în medii acide, sînt indicate opritoarele din polimeri. Opritoarele din polimeri asigură blocarea prin deformarea elastică a celor două elemente.

Partile componente si tehnoligii de realizare

— Sertarele interioare.

Partile componente si tehnoligii de realizare

Montesina

Poziţia de montare a opritoarelor este la baza uşii, iar pentru uşi cu înălţime mare acestea se pot monta la 1 /2 din înălţime sau la partea superioară şi inferioară. în anumite condiţii de exploatare se pot folosi opritoare montate aparent (mobilier de birou). Sistemul constructiv al acestora este conceput ca un opritor-trăgător. Blocarea se face prin împingere (închiderea uşii), iar deblocarea (deschiderea uşii) prin acţionarea unor dispozitive sub formă de minere şi trăgătoare. în anumite soluţii constructive se fixează aparent numai sistemul de acţionare (minerul sau trăgătorul), iar opritorul este montat în interiorul corpului.

168

Partile componente si tehnoligii de realizare

Montesina

169

Materiale auxiliare in

industria

mobilei

Materiale auxiliare

Cadre manere Cadrele sunt folosite la montarea manerelor pe sistemele de mobila . Pot fi folosite atat pe lemn masiv cat si pe derivatele acestuia ( MDF, PAF, etc.) 232

230

aluminiu

otel

234

Montesina

231

aluminiu

172

Materiale auxiliare

235

otel

236

Montesina

173

Materiale auxiliare

Manere ingropate Manere de tipul acesta sunt eficiente pentru sistemele de usi glisante deoarece ocupa spatiu foarte putin si glisarea usilor se poate realiza la distante mici. Montarea se realizeaza prin frezare a panoului usii sau rama usii cu o freza ce are dimensiunile manerului. Frezarea se realizeaza pe freze speciale cu comanda numerica sau manuala.

237

238

239

Montesina

240

174

Materiale auxiliare

241

242

243

244

175

Montesina

245

Montesina Materiale auxiliare

246

247

248

249

250

176

Materiale auxiliare

251

252

253

Montesina

254

177

Materiale auxiliare

Manere tip profil Manerele tip profil se folosesc in special pentru sertarele de dimensiuni mari pe lungime si la usile inalte. Manerele se pot monta pe cantul usilor si a sertarelor. Montajul se face cu ajutorul unui canal efectuat in cantul usii sau a fetei de sertar. Exista si varianta montajului fara frezarea in cant, prinderea cu holdsuruburi prin spatele usii sau a fetei de sertar. 255

256

Montesina

257

258

178

Materiale auxiliare

259

260

261

262

Montesina

263

179

Montesina Materiale auxiliare Ornamente chei 264 265

180

Materiale auxiliare

Balamale mobilier 266

Montesina

181

Montesina Materiale auxiliare Glisiere

267

268

182

Materiale auxiliare

Montesina

183

Studiu

ergonomic

Ergonomie

Montesina

Control ergonomic Mobila pentru păstrarea obiectelor ocupă un spaţiu mare în interioare. în locuinţe, aria este mai mare decît aceea ocupată de toate celelalte mobile la un loc: circa 55% din suprafaţa mobilată şi circa 10—18% din aria locuibilă, Dimensiunile mobilei pentru păstrare sînt determinate de dimensiunile şi de cantitatea obiectelor pe care mobila le susţine sau le păstrează, precum şi de dimensiunile corpului omenesc. Proiectantul mobilei, ca şi cel al construcţiilor au permanent în vedere modulul om, determinant în organizarea spaţiului arhitectural în care se desfăşoară viaţa şi activitatea omului. Se dau cîteva din dimensiunile cele mai des întîlnite în proiectare şi care pornesc considerînd înălţimea medie a europeanului de 1,75 m pentru bărbaţi şi 1,70 m pentru femei. Dacă împărţim înălţimea omului în 20 de părţi egale se observă că pînă la genunchi sînt 5 părţi, de la genunchi şi pană la articulaţia piciorului 5 părţi; de aici şi pană la umeri 6 părţi; iar de la umeri pană la creştet 4 părţi. Lungime braţelor, de la articulaţie pînă la vîrful degetelor este de aproximativ 80 cm. în locuinţe se păstrează cele mai variate obiecte: îmbrăcăminte, lenjerie pentru pat, veselă, alimente, ustensile de uz casnic, articole pentru turism şi sport, articole muzicale, cărţi, dosare şi acte, jucării şi alte obiecte legate de preocupările membrilor familiei (colecţii de timbre, discuri muzicale, benzi de magnetofon, articole fotografice etc.). Obiectele depozitate trebuie să fie la îndemîna celor care le folosesc. La proiectarea mobilei va trebui deci să ţinem seama că omul poate ajunge fără eforturi la înălţimea de 2,10 m, poate apuca un obiect aşezat pe o suprafaţă de circa 1,75 m înălţime de la pardoseală şi poate aşeza obiectele pe suprafeţele de înălţimi mai mici de 1,20 rn. Pentru înălţimi mai mari este necesar să se folosească un taburet sau o scară. In funcţie de comoditatea folosirii mobilei pentru depozitare se disting trei zone de înălţime.

269

186

187

Montesina

— Zona I, cuprinsă între circa 0,80 şi 1,80 m, permite cea mai comodă folosire; obiectele se aşază şi se scot din dulap fără ca omul să se urce sau să se aplece în această zonă se vor păstra deci obiectele necesare zilnic: îmbrăcăminte, lenjerie de corp, unele cărţi şi reviste, ustensilele menajului, vesela, lenjeria de masă şi altele. — Zona II este cuprinsă între 0,15 şi 0,80 m. Pentru folosirea ei este nevoie să se schimbe poziţia corpului prin aplecare sau chiar îngenunchere în această zonă se vor depozita, in consecinţă, obiecte cu o folosire mai rară, lenjerie de pat, jucării la îndemîna copiilor, încălţăminte etc. La partea superioară a zonei, în dreptul nivelului mesei de lucru, se păstrează acte, hartii, dosare, cărţi. Adancimea prea mare a dulapului în zona II îngreunează folosirea. Se recomandă utilizarea sertarelor în această zonă. — în zona III (peste 1,80 m) se vor depozita obiecte cu folosire foarte rară, geamantane, articole de sezon, pături, articole pentru turism şi sport, unele cărţi. Diversitatea obiectelor care se păstrează în interioare determină o mare varietate de tipuri şi de dimensiuni ale mobilei pentru păstrare. După natura obiectelor care se depozitează, întalnim mobilă pentru păstrarea îmbrăcămintei, dulapuri pentru păstrarea obiectelor casnice, mobilă pentru păstrarea veselei şi sticlăriei şi dulapuri pentru bucătărie.

Ergonomie

271 270

Montesina

272

188

Ergonomie

Dulapuri pentru îmbrăcăminte. Dulapurile pentru îmbrăcăminte sant piese de mobilă utilizate în hoteluri şi case de odihnă, spitale şi sanatorii, cămine, construcţii pentru sport, anexe sociale ale întreprinderilor etc., dar mai ales în locuinţe. Dimensiunile utile ale mobilei pentru păstrare se stabilesc în funcţie de îmbrăcămintea care se depozitează. Mobila pentru păstrarea hainelor în locuinţe trebuie să adăpostească toate articolele de îmbrăcăminte ale unei gospodării în baza studiilor efectuate asupra necesităţilor unor categorii variate de oameni s-a stabilit baremuri ipotetice de dotare vestimentară pentru un bărbat, o femeie, un copil între 3 şi 6 ani, un copil între 7 şi 13 ani 23 . Rezultă volumul util al mobilei pentru păstrare, după cum urmează: — volum necesar pentru îmbrăcămintea unui bărbat (rotunjit) 1,350 m3; — volum necesar pentru îmbrăcămintea unei femei (rotunjit) 1,275 m3; — volum necesar pentru îmbrăcămintea a doi căsătoriţi (rotunjit) 2,615 m3; — volum necesar pentru îmbrăcămintea unui copil 3—6 ani (rotunjit) 0,570 m3; — volum necesar pentru îmbrăcămintea unui copil 7—13 ani (rotunjit) 0,800 m3. Imbrăcămintea se aşază în dulapuri în diferite moduri: hainele, paltoanele, pardesiurile, rochiile etc. se atarnă, pe umere, de bare dispuse orizontal. înălţimea liberă necesară pînă la bară este de circa 1,400 m pentru paltoane, rochii, pantaloni etc. şi de circa 0,900 m pentru haine, bluze, fuste etc. Pentru economisirea spaţiului se va rezerva deci sub bară un spaţiu liber vertical de 1,400 m numai pentru îmbrăcămintea care necesită această înălţime.

Montesina

273

189

Ergonomie

Montesina

274

Pentru îmbrăcămintea unui bărbat este necesară o lungime de 414 mm pentru bara 1, cu spaţiu liber vertical de 1 400 mm şi de 825 mm pentru bara 2, cu spaţiu liber vertical de 900 mm. Pentru femei, bara 1 cere 527 mm lungime, iar bara 2, 605 mm. Lenjeria, puloverele, treningul şi altele se împăturesc şi se aşază în rafturi de diferite dimensiuni. Se recomandă confecţionarea a două tipuri de rafturi: unele cu suprafaţa utilă de 520 x 560 mm şi altele cu o suprafaţă de 520 x X 350 .mm, deoarece acestea permit o aranjare economică a lenjeriei în rafturi. — lenjerie pentru o singură persoană (femeie sau bărbat) — necesită cinci sau şase rafturi de 520 X 350 mm şi cu o înălţime liberă de 300 —380 mm în cazul proiectării mobilei pe principiul modulării, lenjeria se poate depozita în rafturi dimensionate pe baza modulului de 300 mm.

190

191

Montesina

Aspectele investigate prin întrebările conţinute în lista de control ergonomic, sunt grupate în următoarele domenii: • Postulaţia corpului; • Travaliul muscular; • Solicitarea perceperii; • Solicitarea atenţiei; • Solicitarea dexterităţii; • Iluminatul; • Culorile (cromatica); • Zgomotul; • Microclimatul; • Vestimentaţia şi echipamentul de protecţie; • Încărcarea executantului şi expunerea lui; • Ambianţa psihologică • Repausul şi odihna.

Ergonomie

Cuvântul ergonomie provine de la cuvintele din limba greacă: ergon=muncă şi nomos=lege, descriere. Ergonomia îşi propune nu numai să stabilească legi şi principii sau să descrie condiţiile în care trebuie să fie solicitat omul în procesul muncii, ci să asigure o participare cât mai eficientă a omului la muncă, în limitele posibilităţilor sale normale, prin valorificarea integrală a capacităţii sale de muncă, în folosul progresului individual şi social. Ergonomia este un rezultat al dezvoltării tehnico-economice şi sociale, şi urmăreşte să influenţeze activ mersul ascendent al progresului social. Prin aceasta ergonomia este şi trebuie considerată ca o cerinţă a progresului social. În ţara noastră, ergonomia este definită ca ”ştiinţa mijloacelor optime de apărare şi menţinere a capacităţii de muncă”. V. Anghelescu, în cartea ”Elemente de ergonomie aplicată”, foloseşte următoarea definiţie: ”Ansamblul integrat al ştiinţelor care permit obţinerea cunoştinţelor privitoare la munca umană, necesare pentru a fundamenta în mod raţional şi optim, adaptarea muncii la om şi a omului la meseria sa, cu scopul creşterii continue a productivităţii sociale, în condiţiile economisirii efortului uman”. Cunoscând legile, principiile şi noţiunile de ergonomie, se pot îmbunătăţi condiţiile de muncă, se pot reduce timpii neproductivi, se poate interveni asupra scăderii solicitării şi stării de oboseală a executanţilor, crescând rezultatele calitative şi cantitative ale muncii. Eficacitatea muncii este influenţată în mod direct, în sens negativ sau pozitiv, de măsura în care a fost organizată sau nu, ţinând seama de cerinţele ergonomiei. Ergonomia poate fi de corecţie, sau de concepţie. Activitatea ergonomică s-a impus la noi în ţară începând cu Simpozionul de ergonomie din anul 1968, prilej când a fost acceptată ”Lista de control”. Această listă, a fost elaborată ca un inventar de probleme generale ce se impun a fi analizate, pentru a adapta munca la om în cele mai răspândite genuri de activitate ( deci se ţin cont şi de activităţile ţăranului, muncitorului, intelectualului, studentului, elevului, nou născutului, etc.).

Designde concept

Design de concept

Montesina

Design

Obosita de dependenta unui istoricism eclectic, academic si conservator, Europa faimoasei belle epque merge pe urmele lui William Morris si alte organizatii Arts & Craft Exhibition Society pentru a se lansa in aventura Art Noiveau, capabila sa raspunda asteptarilor tinerei generatii. Franta da miscarii acest nume dupa celui a unui magazin de mobila de avangarda da la Paris, din 1895. Aceasta miscare va deveni in Anglia, Modern Style, in Germania, Jugendstil, in Tarile de Jos, Nieuwe Kunst, in Italia, stili floreale sau Liberty, in Spania, Arte Joven. Toate aceste apelative se refera la o sursa unica de inspiratie: innoirea gustului estetic. De la liniaritatea austera a neoclasicismului si de la monumentalitatea proprie sec. al XIX-lea se trece la linii dulci si sinuoase , inspirate de gratie si armonia motivelor vegetale. In acelasi timp , perfectionarea tehnicilor si raspandirea procedeelor amplifica exponential numarul colectionarilor si a clientilor acestui Art Nouveau dispus la comercializare pe scara larga. De la tesaturi la toate mobile de toate formele, de la lampi la afise publicitare si de moda la mobilierul urban, noul stil se raspandeste in toata Europa industrializata, in timp ce structurile insele detttvin decoratiuni ce exploateaza repertoriu inepuizabil al lumii animale si vegetale, dupa placul celeli mai libere imaginatii Asa s-a nascut conceptul modern de design.

194

275

Montesina

195

Design de concept

In 1895 , arhitectul vienez Otto Wagner a declarat ferm in cartea sa , Moderne Arkitektur, ca â&#x20AC;&#x153; singurul punc posibil de incepere a creatiei artisticew este viata modernaâ&#x20AC;?, clarificand astfel unul dintre fundamentele contemporaneitatii. De fapt, unul dintre cel mai inovatoare aspecte ale modernismului este acela de a fi tratat artele decorative cu aceeasi demnitate ca artele principale. Recuperind lectia miscarii Arts and Crafts a secolului al XIX-lea, modernismul propune creearea unor obiecte de uz curent cu o mare valoare artistica. Proiectate de mari artisti si arhitecti si realizate cu cele mai noi tehnologii industriale, aceste obiecte sunt gata sa-si faca intrarea in vietile oamenilor obisnuiti, in casele lor, schimband vieti, obiceiuri, mentalitati si impartind in comun intimitatea casnica. De la un scaun la bufet, de la mese pentru cina la policioare pentru carti, toate momentele vietii sunt puse in joc. Aceeata este Noul peisaj domestic. Arta devine parte a vietii cotidiene.

Design de concept

Montesina

Din punct de vedere istoric materialul cel mai folosit in productia de mobilier este lemnul, dar si alte materiale, precum metalul sau piatra au fost folosite. Designul mobilierului reflecta moda diverselor perioade istorice, din antichitate pana in prezent. Daca in trecut in majoritatea perioadelor predomina un singur stil, astazi designul mobilierului este influentat de numerosi factori, stiluri si directii. Unele dintre cele mai pretuite piese de mobilier folosite in locuintele moderne de astazi sunt antichitatile atent reconditionate, care au in medie o vechime cuprinsa intre 50 si 300 de ani sau chiar mai mult. Astazi majoritatea designerilor anordeaza un stil eclectic, adaptat fiecarui proiect in parte, mobilierul putand avea un design inovator sau sa fie o adaptare moderna a modelelor istorice.. Chiar elementele de baza ale designului de mobilier sunt de fapt foarte complexe, pentru ca aspectul a fost mereu cel putin la fel de important ca functionalitatea, iar tendinta generala este de a crea mobila in conformitate cu interiorul arhitectural. Unele piese de mobilier au fost realizate in conformitate cu elemente arhitecturale, avand picioare de tip coloana, altele erau cel putin in parte antropomorfe, cu baza in forma de animale. Designul variaza de la foarte simplu la deosebit de complex, mai curand in functie de scopul mobilierului decat de perioada de constructie.Primele marturii ale acestei fascinante istorii provin din Mesopotamia, unde interioarele erau deosebit de bogat, mobilierul fiind impodobit cu ornamente din aur si deosebit de complex. Unele exemple egiptene demonstreaza ca daca existau piese aurite si foarte complexe se fabricau in acelasi timp si modele simple,

destinate celor cu nevoi si posibilitati mai mici.In istoria mobilei cele mai cunoscute piese - si cele mai elaborate - sunt cele de lux, cel mai bine pastrate. Mai mult decat atat designul foarte elaborat ofera mai multe informatii despre o anumita perioada deoarece gusturile celor din high class se schimba mai repede decat alte stiluri pentru a reflecta noile idei si tendinte. Prima impresie e cea care conteaza intotdeauna, adica emotia pe care o starnesti ... e cea care te face sa te opresti si sa te apropii de obiect... dupa care vine partea cea mai grea sa faci publicul sa si ramana langa obiect, sa “umble” prin el, sa se “joace” cu el... si nu in ultimul rand sa vrea sa-l posede, sa-l ia acasa. Dupa primul impact vin apoi detaliile. Randering’ul este foarte util dar nu e suficient. Ce m-a invatat pe mine scoala italiana este sa dai “ARMONIE” produsului sau spatiului, sa te uiti la el stand in 4 labe, urcat pe scaun, culcat pe burta, sa-i vezi legatura vibrationala cu ce e in jurul lui sau, adica sa abordezi orice produs ca si cand ar fi o cladire prin care te plimbi ca un pitic sau ca un gigant, cladire care se insereaza intr-un context, unde si o campie plana e un context, dar si un ambient urban. Frumos ca italienii sunt si in design foarte terre-a-terre si foarte practici... iar artizanii lor stapanesc regulile astea in mod natural, le vin din stomac, nu stiu sa le spuna asa frumos, dar le respecta si le vin spotan. Dupa toate aceste detalii vin apoi materialele, finisajele, feroneria si accesoriile... orice designer trebuie sa-si puna aceasta problema de la inceput.

196

Design de concept

Multi considera ca rolul designerâ&#x20AC;&#x2122;ului astazi, abandonand formatul vechi de proiectant de obiecte si cel mult interpret de lifestyle, este acela al unui sociolog trend-watcher, capabil sa dezvolte un business din intuitii de concept si tendinte futuriste. Sunt de acord, daaaar... pe langa toate astea... eu as adauga faptul ca designerâ&#x20AC;&#x2122;ului ii revine in plus rolul de a uni inovatia, cu cercetarea stilistica, TEHNOLOGIA si ergonomia / antropometria. Cu alte cuvinte designerâ&#x20AC;&#x2122;ul trebuie sa cunoasca tehnologia pe care o are la dispozitie la un moment dat si sa tina cont (si) de ea!

Montesina

197

Design de concept

Lumea modei la Milano Unul dintre cele mai importanta targuri de mobila din lume are loc la Milano. Anul acesta, Saloni International de Milano, din cadrul manifestarii”ISaloni”, a ajuns la cea de a 48-a editie, a avut loc intre 16 si 21 aprilie. Pe parcursul celor sase zile ale evenimentului, 1.426 de companii expozante au prezentat cele mai noi tendinte in mobila, pentru toate stilurile, de la clasic la modern. De asemenea s-au remarcat prezenta articolelor unicat, semn ca tot mai multi cumparatori sunt interesati de unicitate si de afisare a unui stil propriu. Italia este locul care da semnalul tendintelor in mobilierul european, se poate spune ca mobilierul aratat aici reprezinta imaginea viitorului,nu doar din punct de vedere al designului, ci si al materialelor folosite, numeroase piese de mobilier fiind construite din materiale care agreaza mediul ambiant. Pentru cei care cred ca eleganta mobilei se poate exprima doar prin lemn foarte scump, la Milano au fost aduse contraargumente: aluminiu, pielea sau sofa pot apare in combinatiile care nu sunt cu nimic mai prejos la capitolul eleganta. Aici se pare ca lemnul si tuburile de otel inoxidabil au pierdut teren, dar nu se stie pentru cat timp. O marca a stilului sunt piesele transparente, intre acestea prezenta cea mai vizibila avand-o scaunele.

Montesina

Radio a fost unul dintre obiectele cele mai remarcabile in acea perioada in design. Acesta a fost testat în timpul războiului şi acum folosit ca mediu unic de comunicare în masă (radio), o cotitură de la obiectul de lux produs în masă, a fost un obiect extrem de interesant pentru arhitecţii raţionalisti. Intr-o creştere, dar nu încă finalizata in procesul de producţie, compania Olivetti a avut un rol de lider în domeniul de design industrial.

198

Design de concept

In aceasta prima faza designerii italieni au incercat sa aproprie stilul lor de abordare in design de cel international, originalitatea italiana a devenit faimoasa în toată lumea şi uşor de recunoscut în principal în cercetare şi împlinire prototipuri . Raţionaliştii creaza obiecte rafinate şi mobilier. Personalităţi mai interesante în această etapă au fost Gio Ponti, Mario Asnago, Claudio Producător, Franco Albini, Piero Bottoni şi mai sus-menţionate Giuseppe Terragni. Pietro Chiesa este o altă figură în picioare în acest moment, el a proiectat în colaborare cu Gio Ponti un set bogat de dispozitive de iluminat inovatoare ca "luminator" (1936). Acestea au fost primele lămpi cu lumina indirecta, lampi care au reflecţia în sus .

Montesina

199

Design de concept

Inainte de forma

276

Ati simtit vreodata ca parca incaperile din locuinta ''conspira'' impotriva dvs. pentru ca nimic nu pare sa fie aranjat asa cum va doriti? Aveti impresia ca mobila este inghesuita si ca nu exista destul spatiu pentru toate obiectele pe care vreti sa le aduceti inauntru? Usile par ca se deschid in directia gresita, facand incomoda trecerea? Sufrageria este atat de lunga incat pare un vagon de tren? Majoritatea caselor pun o gramada de probleme cand vine vorba de aranjarea mobilierului.

Montesina

1. Masuratori Primul pas in amenajarea interioarelor este stabilirea dimensiunilor cu care se lucreaza. Cu o ruleta masurati dimensiunea camerei; daca nu aveti ruleta, incercati cu pasul (un pas mare are aproximativ 1 metru). Trebuie sa cunoasteti si dimensiunile holului, a scarilor si latimea usilor, pentru ca nu va fi tocmai placut sa nu puteti sa bagati in casa mobila nou cumparata. 2. Dimensiunile mobilierului Obiectele sunt, intr-un fel, ca oamenii, pentru ca si ele au caracteristici fizice (inaltime, lungime, etc.), la fel ca noi. ''Populati'' incaperea cu piese de mobilier cat mai variate ca dimensiuni, forma si culoare, pentru a crea o atmosfera mai interesanta si provocatoare. Daca va doriti un mediu in care sa va relaxati si care sa emane o atmosfera plina de serenitate, atunci alegeti mobilier cu inaltimi asemanatoare. 3. Raportul dintre obiecte Dimensiunile pieselor de mobilier, raportate una la alta si apoi la dimensiunea camerei, trebuie sa creeze un raport armonios. Din nou, mobilierul care are dimensiuni asemanatoare ajuta la crearea unei atmosfere linistite, dar cand exista un dezechilibru, fie el si mic (un covor e mai mic si nu acopera toata podeaua sau un dulap este foarte mare, etc.), impresia generala este de nepotrivire.

200

201

Montesina

5. Colorati camera Acest indemn nu se refera la zugravirea peretilor, asa cum poate parea la prima vedere, ci la modul in care ar trebui sa priviti incaperea. Ganditi-va la ea ca la un intreg si privitio la fel cum un pictor isi priveste panza de lucru sau o opera de arta. Exista o gramada de trucuri vizuale de care am mai vorbit in articolele de pe acest site si care va ajuta sa creati impresia de spatiu mai larg, de profunzime. Revenind la pictori, acestia folosesc doua trucuri: - triangulatia, care se refera la faptul ca un pictor lucreaza panza incepand din coltul stanga-jos si cele doua colturi din dreapta, toate obiectele formand un varf putin mai sus de mijlocul panzei. Aceasta tehnica atrage privirile spre scena reprezentata. Cel mai simplu exemplu de aplicare a triangulatiei in amenajarile interioare este plasarea unor masute la fiecare capat al canapelei. - al doilea truc se refera la modul in care reusesc sa creeze senzatia de perspectiva. Picturile sunt realizate pe mai multe planuri: prim plan, mai multe planuri intermediare si punctul de perspectiva. Daca ar fi sa analizam de exemplu un tablou care reprezinta un peisaj de munte, am vedea ca raul sau campia ar fi in prim-plan, padurea ar fi zona intermediara si muntii in perspectiva, la linia orizontului. Pentru a aplica aceasta tehnica atunci cand va amenajati incaperea, asezati-va la intrare si priviti in jur. Amplasati un scaun undeva mai aproape. Masa de cafea (daca vorbim de amenajarea sufrageriei) ar fi planul intermediar, iar in fundal puteti amplasa o lucrare de arta. Iata cateva sfaturi in plus de care puteti sa tineti cont cand vine vorba de amenajarea interioarelor: - Nu grupati toate piesele de mobilier si elementele decorative intr-un colt. De exemplu, nu asezati televizorul pe o masuta, imediat langa semineu. - Desi poate parea un exercitiu ciudat, ganditi spatiul de locuit ca un oras cu cateva artere importante si transpuneti aceasta imagine in incaperea pe care doriti sa o amenajati. In functie de zonele pe care se va circula, lasati aproximativ 1 metru latime pentru calea principala de acces, 50-60 centimetri in fata ferestrelor, a sobei sau semineului si 40-50 cm distanta intre mobilier (de exemplu, intre masa de cafea si canapea). - Aranjati mobila pe unghiuri si, cand intindeti covoarele, asezati-le unul peste celalat, pentru a crea senzatia de adancime.

Design de concept

4. Aranjarea obiectelor Aranjarea obiectelor in camera presupune automat si crearea unei relatii, a unui echilibru intre ele. In ceea ce priveste modul de aranjare, le puteti grupa simetric sau asimetric. Simetria este definita ca proprietatea unui ansamblu spatial de a fi alcatuit din elemente corespondente, lucru care duce la aparitia unui echilibru intre elementele sale - de exemplu, amplasarea unor masute de aceasi dimensiune de o parte si cealalta a unei canapele, etc. Asimetria este exact opusul - un exemplu in acest sens ar fi crearea unui grup decorativ din lumanari de diferite dimensiuni. Simetria ajuta la crearea unei atmosfere relaxante, pe cand asimetria este folosita mai mult pentru a da o nota interesanta si miscare din punct de vedere vizual.

Design de concept

Studiu de forma

278

Forma picioarelor este dinamica si in acelasi timp placuta vizual. Simetria piesei este invaluita de tehnica surprinzatoare a culorilor.

Montesina

Simplitatea imi da senzatia de calm si relaxare, ador picioarele ce pun in evidenta o piesa de mobilier

279

O prezentare asemantoare a primei piese de mobilier. Anul 2011 in mobila internationala se contureaza prin simplitate si impact vizual al culorilor si forme agresive in simtul estetic

202

Design de concept

280

Culorile dau tonurile anului 2011 Impactul formei este nuantata de estetica mobilei.

Montesina Excentric si in acelasi timp frumos la superlativ Culoarea anului 2011 281

203

Design de concept 282

Forma sertarelor te poarta cu gandul spre valurile unei mari

Montesina

283

Si aici picioarele dau fantezie mobilei.

284

204

Design de concept

285

Simplitate in linia de constructie si acuratete in spirit de conservare si eleganta

Montesina

286

205

Montesina Design de concept Schite Varinate schite

206

Design de concept

Varinate schite

Montesina

207

Montesina Design de concept

Varinate schite

208

Design de concept

Varinate schite

Montesina

209

Montesina Design de concept

Varinate schite

210

Design de concept

Varinate schite

Montesina

211

Design de concept

Schita de traiectorie

Montesina

Varinate schite

212

Design de concept

Varinate schite ( studiu pe traiectoria aleasa)

Montesina

213

Montesina Design de concept

Varinate schite

214

Design de concept

Varinate schite

Montesina

215

Montesina Design de concept Schita finala

216

Design de concept

Variante 3D Prima varianta

Adoua varianta

Montesina

217

Design de concept

A treia varianta

Montesina

A patra varianta

218

Design de concept

Varinata finala

Target Produsul se adreseaza persoanelor ce au un venit ridicat. Se presteaza la spatii intre 16- 18 mp

Montesina

Functional Usor de transportata, Demontabil Sitem de oinchidere a sertarelor pe latura moderna cu glisiere metalice pe sistem de bile ce suporta pana la 50 kg,

219

Design de concept Structura

Montesina

repere: *laterale din PANEL acoperite cu furnir sintetic *sertarele sunt demontabile si sunt pe sistem clasic de glisiera din lemn si pe glisiere metalice *usa este demontabila *manere sunt din alama cu cristalesi sunt prinse cu suruburi prin interiorul sertarului *tavanul si soclul demontabile *spatele demontabil *picioarele sunt din lemn masiv balamalelel la usa sunt prevazute cu inchidere automata si amortizor

Vedere din spate

220

Design de concept

Vedere din spate

Estetica -sinteza structural artistica cu influiente si linii preluate din stilul Neo Clasic si stilul Minimalist. -egalitatea in dinamica inegala a formelor si culorilor -stilul si eleganta date de culoare. -cromatica: * suprafata tratata cu o pelicula mata de culoare roz (Fuxia) si cealalata culoare negru (perla neagra) * manere cromate cu cristale Swarovski * interiorul comodei a pastrat culoarea naturala a lemnului.

Montesina

Vedere laterala

221

Design de concept

vedere dinamica frontala

Montesina

vedere dinamica de sus

222

fund comoda

manere cu cristale Swarovscki

laterala comoda

balamale cu opritor

laterale sertar

glisiere cu bile

perete interior comoda

font sertar

butoni polita

laterala lemn masiv comoda

holdsuruburi

blat comoda

cepuri lemn

spate comoda

fund sertare

grund

front sertare lemn

vopsea mata Fuxia

polita

vopsea mata Negru Perla

picioare

lac lucios

lonjeroane picioare

usa comoda

Design de concept

Nomenclatorul cu subansamble si materiale folosite

adeziv lem chit lemn

Montesina

223

Desene

tehnice

Procesul tehnologic de realizarea prototipului

fabrica

Procese teh. de realizare produs in fabrica

Schema procesului tehnologic pozitionare pe euro-palet sortare pe calitate sortare dupa umiditate

inlaturarea zonelor cu pierderi optimizarea cat mai mare a lemnului calitativ prelucrare pe multilama

sortarea dupa comanda alegerea materialului depozitarea materialului depozitatea deseurilor debitare la brut prima

debitare la brut 2

Montesina

sortare pe esente

depozitare material

rindeluire

circular panglica

debitare optimizata pe dimensiuni

masa circular

depozitarea cherestelei

circular manual

depozitarea reziduurilor

alegerea suprafetelor calitative depozitarea materialului depozitarea reziduurilor

228

reducere la cota neta indreptare material depozitare material grosime

depozitare reziduuri grosime la net

profilare pe freze

depozitare reziduuri

grosime la net profilare pe utilaje cu comanda numerica

depozitare reziduuri

depozitare material realizare imbinari freza

grosime la net depozitare reziduuri

slefuire 1

imbinare presa

depozitare reziduuri

depozitare material

evacuare pulberi depozitare material

retur grunduire

optimizare material de lipire evacuare pulberi depozitare material

229

Montesina

optimizare material de lipire slefuire 2

Procese teh de realizare produs in fabrica

Procese teh. de realizare produs in fabrica

optimizare material de baituit baituire de 3 ori

depozitare material

depozitare material lacuire

optimizare material de baituit

uscare progresiva

depozitare material

montaj feronerie si accesorii

depozitare material

tapiterie

optimizare material de tapitat depozitare material

ambalare corespunzatoare

optimizare material de ambalat

Montesina

depozitare material

transport la beneficiar

depozitare material

Legenda prioritar important norme de protectia mediului

230

Motostivuitor

287

-incarcare si descarcare materie prima sau finita pe distante mari

Procese teh de realizare produs in fabrica

Utilaje folosite in procesul tehnologic

Transpalet -incarcare sau descarcare materiale sau produse pe distante mici 288

Montesina

Ferastrau multilama 290

-debitare la dimensiuni a cherestelei

231

Procese teh. de realizare produs in fabrica

Masina de indreptat

291

-cheresteaua este indreptata pe o latura pentru a putea fi taiata la circular.

Ferastrau panglica

Montesina

292

Circular masa mobila

293

232

295

297

Freza avans mecanic

Masina de slefuit cu banfa orizontala

Circular dublu la 45 grade

233

Montesina

296

Masina de rindeluit la grosime

Procese teh de realizare produs in fabrica

294

Procese teh. de realizare produs in fabrica

Masina cepuit sertare

298

CNC

Montesina

299

300

Presa pneumatica

234

302

Pistol capse si cuie cu aer comprimat

Aparat slefuit rotativ

Procese teh de realizare produs in fabrica

301

Montesina

303

Pistoale pentru grunduit , vopsit si lacuit

235

Panel MDF Lemn masiv tei Cepuri lemn Balamale metalice cu amortizor inclus Sertare glisiera pe sistem de bile Manere cu insertie de portelan Manere metalice cu cristale Cant sintetic

...with Swarovski crystal

Holdsuruburi Capse Cuie Suruburi Cepuri Lacuri pe baza de apa Grund Vopsele ecologice Prenanadez pentru lemn

Montesina

Procese teh. de realizare produs in fabrica

Materiale folosite la prototip

236

304

307

Uscarea masei lemnoase la umiditatea optima de prelucrare: 9,6 uniditate.

Realizarea pieselor complexe pe CNC

Procese teh de realizare produs in fabrica

Schema procesului tehnologic aplicat pe prototip

308

305

Debitatrea cherestelei la cote brute

Realizarea subansamblelor

306

Montesina

309

Crearea pieselor masive cu ajutorul presei

Slefuirea subansamblelor

237

Procese teh. de realizare produs in fabrica

310

Debitarea subansamblelor la cotele finite.

312

313

311

Montesina

Montare glisiere lemn

Realizare sertare pe partea clasica si montare glisiere lemn

Montarea subansamblelor -fund -laterale -pereti intermediari -spate

314

Realizare sertare pe partea moderna si montare glisiere pe sertar

238

315

Montare glisiere metalice pe sistem de bile , glisiere cu extragere 90 %

318

Montare sertar in dulap

Procese teh de realizare produs in fabrica

316

Montare balamale metalice cu sistem de inchidere automat

319

Montarea usii 317

Montare picioare

239

Montesina

Procese teh. de realizare produs in fabrica

320

Montare ornament frontal

323

Montare si reglare sertare clasice

321

Montare front sertare

324

Montare blat 19

Montesina

325

Reglare piesa 322

Reglare sertare

240

326

Chituire si retusare defecte 24

Slefuire si finisare piese

329

Grunduire sertare 27

327

330

Grunduire si finisare finala

Montesina

331

328

Grunduire piese

Procese teh de realizare produs in fabrica

Grunduire blat masa

241

Procese teh. de realizare produs in fabrica

332

335

Grunduire spatar scaun

Vopsire selectiva fronturi sertare

333

Montesina

Grunduire si finisare picioare masa

336

Vopsire picioare masa

334

Vopsire selectiva blat masa

337

Vopsire usa

242

341

338

Lacuire pe subansamble

Finisare vopsea

339

Vopsire selectiva corp comoda

342

Lacuire picioare masa

Montesina

Vopsire selectiva usa comoda

Procese teh de realizare produs in fabrica

340

Lacuire pe subansamble

243

343

Procese teh. de realizare produs in fabrica

344

Lacuire pe subansamble

Lacuire spatar scaune

348

345

Montesina

Lacuire fronturi sertare

Lacuire blat masa 46

349

346

Lacuire interior sertare

347

Montare glisiere definitiv

244

350

Montare sertare definitiv

353

Montare sertare definitiv

354

351

Montare manere

Detaliu maner

Montesina

355

Montare picioare masa

Procese teh de realizare produs in fabrica

Montare spatare scaune

245

Vedere dinamica bufet

356

Montesina

Procese teh. de realizare produs in fabrica

Imagini cu piesa finala

357

246

Procese teh de realizare produs in fabrica

Detaliu bufet

Montesina

358

247

Montesina Procese teh. de realizare produs in fabrica Detaliu bufet

359

248

360

Montesina

361

249

Procese teh de realizare produs in fabrica

Scaune

Montesina Procese teh. de realizare produs in fabrica Vedere dinamica bufet

362

363

250

Procese teh de realizare produs in fabrica

Vedere dinamica masa si scaune

Montesina

364

251

Procese teh. de realizare produs in fabrica

Montesina

Fotografii finale ale proiectului prezentat in showroom

252

Procese teh de realizare produs in fabrica

Montesina

253

254

Montesina Procese teh. de realizare produs in fabrica

Procese teh de realizare produs in fabrica

Montesina

255

256

Montesina Procese teh. de realizare produs in fabrica

Procese teh de realizare produs in fabrica

Montesina

257

Crearea identitaii

conceptului

Creare identitate

Provenienta numelui

Montesina

Contesa trandafirilor

260

Montesina

261

Creare identitate

Contesa Maria Henrieta Chotek s-a facut remarcata in istorie prin cultivarea trandafirilor, ea fiind creatoarea rozariului din localitatea Dolna Krupa, Slovacia. Domeniul Dolna Krupa din localitatea cu acelasi nume, situat la poalele Carpatilor mici, a ajuns in posesia lui Michael Brunswick dupa ce acesta s-a casatorit cu Maria Terezia Vitalisova. Pe acelasi domeniu, Anton Brunswick, fiul celor doi, a construit primul castel baroc ce a fost fost proiectat de arhitectul vienez Johann Baptist Martinelli. Anton a primit in 1775 de la imparateasa Maria Terezia a Austriei titlul de conte, sub denumirea Brunswick de Krompach. Dupa moartea acestuia, in 1780, domeniul a revenit lui Josef Brunswick care a reamenajat castelul. Renovari si reamenajari au mai avut loc pe domeniul de la Dolna Krupa, acesta devenind o resedinta renumita a nobilimii slovace. Maria Henrietta Chotek, nascuta pe 24 noiembrie in anul 1863, s-a daruit intru totul pasiunii ei de a creste trandafiri. Era singuratica si nu si-a dorit niciodata sa ajunga la curtea imperiala. Dupa ce a mostenit proprietatea a decis sa creeze un rozariu care sa tina piept si sa concureze cu celelalte care erau la acea vreme vestite si proveneau din Franta ori Germania. Henrieta Chotek era atat de pasionata de cresterea trandafirilor incat singura avea grija de acestia si experimenta diverse procedee de schimbare a speciilor in speranta ca va da nastere unui soi aparte. In zilele noastre toate lucrarile care amintesc de Maria Henrieta Chotek nu folosesc numele real al acesteia ci denumirea "Contesa trandafirilor". Ea a cumparat la moartea lui Rudolf Geschwind, de la un crescator renumit de trandafiri, toata colectia acestuia. Astfel a asigurat pastrarea tuturor speciilor pe care Geschwind le-a creat de-a lungul intregii sale vieti. Multe din cele peste 2.000 de plante, specii unice care la acea vreme nu au fost comercializate, pot fi admirate si astazi la rozariul Sangerhausen. Cel al Contesei trandafirilor a fost recunoscut si de congresul de la Zweibrucken la care au participat toti membrii Uniunii Prietenilor Trandafirilor din Germania. Dupa ce congresul a luat sfarsit a inceput primul Razboi Mondial cu moartea Arhiducelui Franz Ferdinand in atentatele de la Saraievo, in 1914. Razboiul a fost factorul principal in urma caruia soarta rozariului si a Mariei Henrieta Chotek si-a inceput declinul. Dupa incheierea razboiului aceasta a depus mari eforturi pentru a-si reface rozariul, insa putina lume s-a mai aratat interesata de trandafiri din cauza conditiilor dificile de trai impuse de saracie. Dupa ce a infiintat o scoala menita sa-i invete pe cetateni arta cresterii trandafirilor, Maria Henrieta Chotek a reusit sa refaca rozariul de la Dolna Krupa, acesta devenind unul din frumusetele ce trebuiau vizitate in Slovacia. Acesta prezenta peste 885 de tipuri de trandafiri.

Creare identitate

Combinatia numelui Contesina - contesa trandafirilor Monte Cristo Mobili - denumirea fabricii producatoare

MONTE CRISTO MOBILI + CONTESINA

MONTESINA Creare logo Varianta 2

Montesina

Varianta 1

262

Varianta 4

Varianta finala

Varianta finala in culoare

Creare identitate

Varianta 3

Montesina

263

Prima varianta Eticheta mare

Eticheta mica

Montesina

Creare identitate

Etichete prezentare

264

Eticheta mare

Eticheta mica

Creare identitate

Varianta finala

Montesina

Cele doua etichete se vor prinde cu un snur de manerul piesei de mobilier, de masa si de scaun

265

Bibliografie

Provenienta fotografiilor 001 002

dos Santos Pina Regal I shelf

Münchener Boulevard Möbel Joseph Duna GmbH Lounge- und Diningmöbel I Lounge and dining room furniture for inside and outside use

010 011

pure position Mitwachsender Kindertisch I growing table

003

HEINZ KETTLER GmbH & Co. KG Kinder-Multifunktionsstuhl I child‘s multi functional chair 005 006

021 022

Münchener Boulevard Möbel Joseph Duna GmbH Lounge-, Dining- & Relax-Möbel I Furniture for lounging, dining and relaxing 012 013

Paschen & Companie GmbH & Co.KG Regalsystem I shelving system

schubLaden Flurmöbel I Foyer furniture 023

schubLaden Sideboard I Sideboard 024 025

studio könig unterberg Möbelsystem I furniture system

014 015

WILLISAU SWITZERLAND Hocker I Stool

026

Fairfix - Loft&Lounge, Holztechnischer Fachbetrieb Holz-Beton-Tisch I wood/concrete desk

016 017

WILLISAU SWITZERLAND Sideboard I sideboard

Montesina

018 019 020

Yomei GmbH Computerarbeitsplatz I Computer Work Station

027 028

SELTZ S.A. Tisch I table 029 030

Voglauer Möbelwerk Gschwandter & Zwilling GmbH & Co. KG home office I home of fice

007

Angewandte Kunst Schneeberg, FH Zwickau Campingküche I camping kitchen

031 032

Innovation Randers A/S Schlafsofa I sofa bed 033 034

004

KINZO Office-Arbeitsplatz I workstation-office

ADNAN SERBEST FURNITURE Armchair I Armchair 038 039

ACCENTE Einrichtungsgesellschaft mbH Stuhl I Chair

268

077 076

Girsberger AG VENTURA Wendetisch I VENTURA Butterfly table

Bibliografie

035 036

Bacher Tische GmbH Schwenkbares HiFi- und TV-Regal I Hinged HiFi and T V shelf

069

040 041 039

E15 Design und Distributions GmbH Regal I Shelf

Montana Møbler A/S Montana TV Hifi I Shelving units for TV Hifi

042

interlübke Gebr. Lübke GmbH & Co. KG Container-System I Container system

074

Paschen & Companie GmbH & Co. KG Paschen Solution Bibliothek

043

JAB JOSEF ANSTOETZ KG Designteppich I Design Carpet

078

Weber Lifestyle Vitruve Sideboard I Vitruve Chest

044 045

Kettnaker Sideboard I Sideboard

071 070

Jahnke GmbH & Co. KG Luxor 2000 SL TV-Rack

046

079

Montana Mobler A/S Modulsystem I modul-system

KARE Design GmbH Harlekin Hochkommode I Harlequin Chest of drawers

047 048 049 050 051 052 053 054 055 056

Igloo international 2011

080 081 082 083 084

CASA VOGUE n.35 2011

057 058 059 060

CASA VOGUE n.35 2011

067 068

Igloo international 2011 072

Haleywood Industries Pte Ltd Tao Dining Series 073

085 086

Colectia succesion Fredrik Farg 2011

Leolux Meubelfabriek BV Ottana Dreh-Lehnstuhl I Ottana Revolving /reclining Armchair

088

Acest stil a fost folosit de designerul Arik Levy pentru a crea oglinda Slice Log

075

XENTELON LICHTMÖBEL XENTELON H1 Hängeschrank I XENTELON H1 Wall cupboard

089 090 091 092 093 094 095 096 097 098 099 100 101 102 103 104 105

Personal foto Koln Germania 2011

269

Montesina

Voglauer Möbelwerk Gschwandter & Zwilling GmbH & Co. KG V-Montana Sideboard

061 062 063 064 065 066

Bibliografie

106 107 108 109 110 111 112 114 115 116

155

Pat stil Romanic

Personal foto Milano Italia 2011 120 121 122 123 124 125 126 127 128 129 130 131 132

Stilema , catalog 2010 - 2011 Italia

156

Sitem de scaune 3 locuri stil Gotic 157

133 134 135 136 137 138 139 140

Le Fablier , catalog 2010 - 2011 Italia

158

141 142 143 144

Dulap in renasterea italiana

Bruno Piombini, catalog 2010 - 2011 Italia 145

Harpa sumeriana 146

Pat mortuar

159

Dulap in renasterea franceza 160

Dulap in renasterea germana 161

Dulap in renasterea engleza

147

Tronul regelui Sanlierib

162

Birou in renasterea spaniola

148

? 149

Tronul din Knossos

164

Comoda stil baroc in italia 165

150

Comoda stil baroc in italia

151

Masa rotunda regency

Gravura pe tron

Montesina

163

Comoda stil baroc

166

Scaun in Roman Antica 152

Scaun in Imperiul roman de rasarit 153

167

Comoda chippendale 168

Comoda biedermeier 169

Birou empire

154

170

Ansamblu birou Queen Anne

270

172

Biblioteca moderna Filipo 2010 173

Sistem TV 2011

218 219

Detaliu demontabili 220

Bibliografie

171

Biblioteca artdeco

Modele demontabili folositi la mibilier 221

Sisteme demontabili 222

174

Dormitor Galitia 175

Dulap Fhilippe 176

Ansamblu baie Conteso 2011 178

Mobiliert casual 2011 179

Mobiliert casual 2011 180

Mobiliert casual 2011 181 182 183 184 185 186 187 188 189

Manual de ecologie 2001 all

Sisteme usi aplicate 223 224 225

Balamale aplicate 226 227

Sistem de usi glisante pt dulapuri 228

Dulap rustic 229

Laterala curba la dulap bucatarie 230 231 232 233 234 235 236 237 238 239 240 241 242 243 244 245 246 247 248 249 250 251 252 253 254 256 257 258 259 260 261 262 263 264 265 266 267 268

Catalog HAFELE 2011 269 270 271 272 273 274

Design Standard - S.C. Reznnikoff 1986 275

Foto personale

276

Personal foto 193 194 195 196 197 198

Catalog “SIGSTRAT”

277 278 279 280 281

Catalog Morelato 2010

199 200 201 202 203 204 205 206 207 208 209 210 211 212 213 214 214 216 217

Constructii personale SolidWork sisteme de imbinari in lemn 218 219

Moduri de montare a lateralelor comodei

282 283

Istoria mobilei “Rococo” 284 285 286

Istoria mobilei “Electric”

271

Montesina

189 190 191 192 193 194

Design 2009

Bibliografie

287 288 289 290 291 292 293 294 295 296 297 298 299 300 301 302 303

Foto proprii 304 305 306 307 308 309 310 311 312 313 314 315 316 317 318 319 320 321 322 323 324 325 326 327 328 329 330 331 332 333 334 335 336 337 338 339 340 341 342 343 344 345 346 347 348 349 350 352 352 353 354 355 356 357 358 359 360 361 362 363 364

Foto proprii in fabrica la constructia proiectului

Materiale studiate

Montesina

Reviste : 1.

OTTHON 2011

CAVIO INTERIOR 2011

L’ALTRA NOTTE 2010

COLLEZIONE Puccini 2011

CASA VOGUE NR 35 2011

DECORLIVING GLEM 2011

INTERNATIONAL FURNITURE OFFER 2011

Romanato 2011

ILDI COLECTION 2011

10.

DF Italian 2011

272

INTERIOR GRAPHIC AND DESIGN STANDARDS - S.C. Reznnikoff 1986

BRICOLAJ (ghid complet) - Larousse 2006

APARTAMENTE MICI TASCHEN - 2007

FIFTY CHAIRS THAT CHANGED THE WORLD - Design Museum 2010

EVERYTHING BUT THE WALLS - Jasper Morrison 2002-2006

MANAGEMENTUL PRODUCTIEI OPERATIUNILOR - Gheorghe Militaru 2008

ACESORII SI SOLUTII TEHNICE - Hettich international 2011

DESIGN

MODERN INTERIOR DESIGN - LOFT Publication 2009

10.

ELEMENTE DE PROIECTARE IN ARHITECTURA - Zyegmunt Mieszkowski 1975

11.

YOUNG EUROPEAN DESIGNER - daab 2005

12.

SMART APARTMENTS - SLOVART - 2010

Bibliografie

Carti :

2009

Montesina

273

mobila

http://www.altamodaitalia.it/default_eng.htm http://www.bamax.it/english/index.html# http://www.bamax.it/BAMAX_PREVIEW_2011/index.html http://www.mobilibaron.com/en/ http://www.staer.ro/produse/5/21/Birouri.html http://www.passaia.it/Contatti.aspx http://www.bortoli.it/Catalog/language0/default.aspx?template=default.html http://www.furniturefashion.com/2008/03/10/casefile_space_saving_storage_from_case_ of_london.html http://www.cavio.it/page.php?id_page=22&id_lingua=2&state=3 http://www.pedrali.it/en/ http://elitechoice.org/tag/computer-desk/ http://www.ambientedirect.com/en/categories/furniture/desks http://home-lux.net/exclusive-stylish-furniture-designs.html http://www.ambientedirect.com/en/categories/furniture http://www.ambientedirect.com/en/categories/furniture http://www.grandearredo.it/pages/index.php http://www.moscowroma.ru/en/fact/medea/ http://www.medea.it/ http://www.femaleways.com/search/medea+furniture http://www.industrialdesignserved.com/gallery/Meeting-room/320885 http://www.mobexpert.ro/colectii.php http://mobilacapitol.ro/?viewId=141 http://www.moderndesignblog.com/2008/12/designer-furniture-fendi-casa.html http://www.moderndesignblog.com/search/label/office%20furniture http://www.digsdigs.com/new-outdoor-patio-furniture-from-fendi-casa/ http://www.mobilimaculan.it/ http://www.apmr.eu/ro/1016/colateral/456/

Montesina

Bibliografie

Site-uri :

274

275

Montesina

http://shop.paciotti-jewels.com/# http://www.svenskform.se/17swedishdesigners http://www.rogerperssondesign.se/about/index_about.html http://www.adelta.de/ http://www.akeaxelsson.com/index.htm http://www.anderssen-voll.com/#/projects/Furniture http://www.appliancist.com/ http://www.comohodesign.com/2010/08/page/5/ http://www.arkitera.com/ http://www.artek.fi/ http://www.assidasolo.it/ http://www.carinaahlburg.com/ http://www.camillawessman.com/html/camilla.htm http://www.masierogroup.com/masiero.aspx?filtro=tavolo http://www.coroflot.com/ http://boligmagasinet.dk/article/31585?page=2 http://www.democraticdesign.com/ http://inhabitat.com/philippe-starckâ&#x20AC;&#x2122;s-designer-windmill-for-all/ http://www.design42day.com/ http://www.designindaba.com/ http://www.design-seeds.com/2011/03/flora-light.html?ref=nf http://www.designandlife.com/ http://opsvik.no/index.asp http://designcollector.net/ http://designeast.eu/ http://www.arne-jacobsen.com/en/arne-jacobsen/designs.aspx http://www.detnk.com/ http://www.dexigner.com/ http://www.eero-aarnio.com/1/Home.htm http://www.cassinausa.com/asplund.html http://www.evodesign.com/portfolio/ http://www.fendi.com/#/en http://user.tninet.se/~iqk513n/ http://trendland.net/category/architecture-design/furniture-architecture-design/page/7/ http://www.hans-sandgren-jakobsen.com/frontpage/forside_1/ http://www.avner.com/?gclid=CM_a1dyNtacCFdgf3wod0XrmAg http://www.kodalighting.com.au/pages.php?pageid=3 http://www.arne-jacobsen.com/en/arne-jacobsen/gallery.aspx http://www.henrikschulz.se/ http://www.swedese.se/home/

Bibliografie

industrial

Universitatea de Arte “George Enescu” Iasi Facultatea de Arte Plastice , Decorative si Design Design / specializarea Design de Produs

Persoane cu care s-a colaborat la aceasta lucrare : Stefan Durac - director administrativ “Monte Cristo Mobili” Monica Tomescu - arhitect & designer Galca Tinca - consilier tehnic Otilia Palmaciu - director productie Palmaciu Linu - director de fabrica Carmen Butunoi - inginer proiectare Iustin Butunoi - inginer sef proiectare Iacob Angelica - sef serviciu marketing Sbera Daniela - responsabil achizitii Doina Lefter - chimist Lica Vasile - coordonator atelier prototip Graunte Florin - operator CNC Cristia Petru - muncitor calificat prototip Bambu Vasile - muncitor calificat prototip Titiniuc Lacramioara - muncitor calificat finisaj Boaru Mihaela - muncitor calificat finisaj Bejan Gheorghe - muncitor calificat lacuire

Universitatea de Arte â&#x20AC;&#x153;George Enescuâ&#x20AC;? Iasi Facultatea de Arte Plastice , Decorative si Design Design / specializarea Design de Produs

...with Swarovski crystal